Proiect

La istorie,la
tema:
,,Cultura lumii
antice

de:Craciun Nicoleta
Irina

Efectuat
Profesor:Ivanov

Cuprins :
1.Introducere
2.Cultura Orientului antic
3.Cultura si civilizatia Greciei
antice
4.Cultura si civilizatia Romei
antice

5.Cele 7 minuni ale lumii antice

6.Glosar
7.Date cronologice

1.Focare ale civilizatiei din perioada antica sau

aprins in Mesopotamia,in vaile
Nilului,Indusului,Huanghe,pe malurile Marii
Mediterane,Marii Negre si alte regiuni.Intre
civilizatiile antice au existat legaturi
permanente,care sau materializat prin raspindirea
scrierii,influienta reciproca a literaturii si
artei.Datorita ingeniozitatii popoarelor antice au
aparut sulurile de papirus,tablitele de lut si
pergamentul.In antichitate a fost descoperita
scrierea,gratie careia gindirea,descoperirile
oamenilor,evenimentele istorice au putut fi pastrate
pentru posteritate.Popoarele antice au inventat
teatrul(comedia,tragedia,reprezentatiile

muzicale),au stat deasemenea la originea poeziei si

filosofiei.
Au fost inventate cifrele,calculul,primele sisteme de
greutati si masura.Setea de cunoastere a oamenilor
a dus la aparitia
stiintelor:astronomia,medicina,matematica,geometri
a,istoria,geografia.Mai mult decit atit popoarele
antice au definit clar formele de
guvernamint:aristocratia,democratia,tirania,monarhi
a.In antichitate au aparut doua forme esentiale ale
religiilor:politeismul,fiind la
egipteni,mesopotamieni,greci,romani si
monoteismul.
Credintele religioase au inspirat primele texte si
capodopere ale literaturii.In antichitate de
asemenea a aparut Crestinismul una din religiile
universale ale conteporaneitatii.
Numeroase valori ale civilizatiei antice stau la baza
culturii,stiintei si economiei universale moderne.

2.Primele state in Orientul Antic,Mesopotamia a oferit

multiple zone geografice ce au permis folosirea resurselor
naturale.In antichitate scrisul a facut posibila
acumularea,transmiterea si pastrarea cunostinelor
umane.Primul scris prezinta semen conventionale,iar

prima forma a scrierii in Orient a fost pictografia.Mai intii ei

scriau pe papirus cu calamus.Un gen literar aparte in
Orient il formau pentru imnuri ce promovau pe zei si
regi.Din literatura orientala fac parte si invataturile,un gen
didactic care trata probleme de comportare si
moralitate.Ceea ce priveste stiinta Orientului antic,ea
folosea sistemul sexagesimal,au progresat in domeniul
geometriei si au grupat stelele in constelatii,au determinat
solstitiile si echinoctiile,sau intocmit prima harta a boltii
ceresti si a fost aparut calendarul,au calculat miscarea
astrilor,alcatuind calendarul solar si cel lunar.Arta era pusa
in serviciul templului si a regelui,se construiau
temple,palate si biblioteci.In Egipt,cele mai importante
monumente ahitectonice au fost piramidele si mormintele
din pestera.Piramidele erauun tip mai evoluat de
monument funerar,simbolizind
salasul etern al faraonului.

Piramida lui Kheops.

Asa cum este

3.Prima civilizatie din istoria continentului sa dezvoltat pe

insula Creta.Aceasta sa numit civilizatia minoica si a fost
influientata de civilizatiile Orientului Mijlociu.Cultura
minoica a fost una dintre cele mai evoluate ale Antichitatii
pre-elene si leaganul civilizatiei antice grecesti.Nivelul de
dezvoltare ale acestei culture sa caracterizat prin
cunoasterea metalurgiei aramei si bronzului,civilizatia
scrisului,construirea de palate impunatoare,vaste locuinte
aristocratice.Arta greaca sa manifestat atit de unitary ca
se poate de stuadiat simultan arhitectura,sculptura,picture
si genurile minore-ceramica,numismatica,orfevraria.Dupa
anul 650 i.Hr,in lumea greaca apar statui de dimensiuni
mari,realizate dupa modele orientale sau egiptene,Este
vorba despre imagini ale zeilor sau ale unor simplu
muritori.In motologia greaca zeita frumusetei este
Afrodita,care potrivit legendei sa nascut in Cipru,iar
Stincipe Afroditei se afla pe tarmul sudic al insulei. n
legtur cu farmecul si puterea Afroditei circulau
numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea
ei fat de Hephaestus care, descoperind prin surprindere
legtura ei cu Ares, a chemat toi zeii Olympului drept
martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus
a poruncit ca mrul de aur aruncat de Eris, zeia vrjbei i
revendicat n egal msur de Hera, Atena i Afrodita, s
fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el
mai frumoas. Cele trei zeie s-au nfiat naintea lui
Paris pe muntele Ida i au nceput s-i laude farmecele,
promindu-i fiecare cte un dar. Cucerit de frumuseea
Afroditei i de darul fgduit de ea - acela de a o lua de
soie pe cea mai frumoas muritoare, pe Elena din Troia Paris i-a dat ei mrul.

4.Roma antica a fost un oras-stat a carui civilizatie a

trecut de la monarhie la republica oligarhica,apoi la

imperiu extins.In ceea ce priveste arta romana,aceasta
poarta pecetea elenismului,insa se pune accent mai mare
pe functia laica,al sculpturii si picturii.Un edificiu
characteristic romane avea sa fie basilica,care in epoca
imperiala ea va deveni si un loc de oficiere a
cultului.Augustus a acordat o mare importanta
infrumusetatii Romei,El insusi a afirmat caa mostenir
Roma de caramida si a lasato de marmura.Printre
edificiileridicate in timpul acestuia se numara
Pantheonul,ceea ce in latina si greaca inseamna templul
dedicate tuturor zeilor.A fost construita initial ca templu
pentru cele sapte zeitati guvernatoare ale celor sapte
planete in statul religios al Romei Antice.In secolul al VIIlea aceasta a fost transformata intro biserica crestina.Este
cea mai bine conservata cladire romana si cea mai
importanta cladire veche din lume cu acoperisul original
intact.

Altarul pacii,decorat cu basoreliefuri infatisind belsugul si

fericirea caracteristice statului roman in acea apoca la fel
si Templul Divinului Iulius.In anul 64 d.Hr.,in timpul
imparatului Nero,Roma a ars sapte zile si sapte nopri,focul
distrugind cea mai mare parte a orasului.Vespasian a
initiat construluirea marelui amfiteatru
Colosseum.Uriasul amfitiatru a fost construit in locul unui
lac artificial.Spre deosebire de amfiteatrele construite
anterior.Colosseum este de o structura autonoma,avind
189 m lungime si 156 m inaltime.Ansamblul structurii a
suferit
pagube insemnate in decursul veacurilor,prin prabusirea
unor parti mari,in urma unor cutremure.Sa pastrat partea
de nord a zidului de incinta. Partea pstrat a zidului
exterior al faadei monumentale se compune din trei
niveluri de arcade suprapuse, avnd deasupra o platform
pe care se nal un atic foarte nalt, prevzut cu ferestre
la intervale regulate. Arcadele sunt ncadrate de semicoloane dorice, ionice i corintice, n timp ce aticul este

mpodobit cu pilatri corintici. Fiecare arc de la al doilea i

al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentnd
diviniti i alte personaje ale mitologiei greco-romane. n
jurul prii de sus a aticului se aflau 240 de catarge
dispuse n corbel. Acestea susineau un acoperi mare
retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea
spectatorii de aria soarelui sau de ploaie. Capacitatea
enorm a Colosseumului necesita un sistem de acces i de
evacuare eficient, pentru care arhitecii au conceput soluii
similare celor care exist la stadioanele moderne. La
parter existau 80 de intrri, dintre care 76 erau destinate
spectatorilor de rnd.

Dominitian a restaurant intreaga Roma.

5. Cele apte minuni ale lumii antice este o list binecunoscut a apte edificii din antichitate.

Cele apte minuni sunt, n ordine cronologic: Marea

Piramid din Giza, Grdinile suspendate ale Semiramidei,
Templul zeiei Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din
Olympia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos,
Farul din Alexandria.
n lista iniial a lui Antipater, Farul din Alexandria era
nlocuit cu Zidurile Babilonului. Lista de mai sus a fost
folosit ncepnd cu secolul al VI-lea d.H. Dintre aceste
minuni, singura care s-a pstrat este Marea Piramid din
Giza. Existena Grdinilor suspendate nu a fost nc
dovedit 100%. nregistrrile istorice indic faptul c
celelalte cinci minuni au fost distruse prin dezastre
naturale. Templul zeiei Artemis din Efes i Statuia lui Zeus
din Olympia au fost distruse de incendii, iar Farul din
Alexandria, Colosul din Rodos i Mausoleul din Halicarnas
au fost distruse de cutremure.
n stabilirea celor apte minuni ale lumii antice, grecii au
avut un rol important. Istoricul Herodot, cltorind n Egipt
in anul 450 .Hr. spunea c: Nicieri n lume nu se pot
vedea attea lucruri de o mareie att de greu de definit.
El exemplifica aceasta afirmaie cu dou mari construcii
egiptene apreciind c, sunt chiar superioare piramidelor:
Lacul artificial Moeris i Labirintul de la Fayum. Acesta
fusese construit de faraonul Amenemhet III (1842-1798
.Hr.) i este de fapt un templu funerar cu dou niveluri i
3000 de camere, coridoare, coloane i intrri secrete.
Tot Herodot i-a informat pe greci despre giganticele ziduri
ale Babilonului, groase de 27 metri. Dei se cunoteau
aceste relatri, cele dou mari construcii nu au fost
considerate minuni ale lumii antice, menionndu-se cinci
monumente greceti: Templul zeiei Artemis din Efes,
Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos i Farul din
Alexandria, la care s-au mai adugat Marea Piramid din
Giza i Grdinile suspendate ale Semiramidei din Babilon.

Glosar
Epoca antica epoca istorie foarte durabila in care au
evoluat civilizatiile antice,apar statele,apare
orinduirea sclavagista
Basilica cladire in care romanii incheiau afacerile si
desfasurau sedintele de judecata.
Monarhia - guvernarea unui singur conducator.
Tirania guvernarea unui uzurpator.
Crestinism religie aparuta in sex I-II d.Hr.,fondatorul
careia este Iisus Hristos.
Aristocriatie putere concentrate in miinele unei
singure persoane.
Democratie forma de organizare politica a societatii
care proclama principiul ca puterea apartine
poporului.

Monoteism sistem religios care recunoaste o

singura divinitate :
mozaismul,crestinismul,mahomedanismul.
Mitologie totalitatea miturilor create de un popor
sau de un grup de popoare inrudite.

Date cronologice

64 d.Hr. Roma a ars sapte zile si sapte nopti.

753 i.Hr. conform lui Varro,are loc intemeierea
Romei.
72 d.Hr. inceperea construirii Colosseumului.
80 d.Hr. incheierea constructiei Colosseumului.
639 arabii cuceresc Egiptul.
1842-1798 .Hr. - faraonul Amenemhet III.