Identitate naional i european

VP1

Goanta Nancy Larisa

Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
Specializarea CRP
Anul III I.F.

Titu Maiorescu i junimismul

Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar si esthetician, a fost cel

mai important membru fondator al societatii literare Junimea.
Maiorescu a declansat o violenta campanie impotriva directiei vechi in
cultura si literatura.
Criticismul junimist este legat in primul rand de activitatea lui T. Maiorescu,
mentorul societatii Junimea, dar si indrumatorul cultural si literar al epocii.
Reunite in volumul intitulat Critice,scrierile lui ilustreaza
domeniile de manifestare ale spiritului critic maiorescian:limba
romana,literature,cultura,estetica si filosofia.
Conceptul su despre adevr i frumos postuleaz aceste valori ca
absolute, ceea ce i permite s le foloseasc cu intransigen n
aprecierea strilor din jurul su.
Trasaturile definitorii ale junimismului sunt: spiritual
critic,filosofic,oratoric,gustul pentru classic si academic si ironic. Astfel,
spiritul critic este cea mai importanta trasatura a junimismului, ce se manifesta
prin respectful fata de avdevarul istoric in studierea trecutului si prin cultivarea
simplitatii.
Ceea ce l-a surprins i l-a ndurerat cel mai mult, a fost c
majoritatea romnilor cu studii n strintate revenii n ar doreau un
progres rapid i superficial. Aa a ajuns Maiorescu la teoria formelor
fr fond.

Fondul" lui Maiorescu ar prea s fie o msur universal" a

culturii (i civilizaiei, vieii sociale),
La Maiorescu, forma fr fond are, ns, semnificaia clar, de minciun,
masc convenional, aparen, sau reluare mecanic a formelor de
deasupra ale civilizaiunii", a aparenelor strlucitoare ale culturii
apusene.
Pe lng semnificaia universal-valabil de aparen,
neadevr, conceptul form fr fond denumete o realitate naional:
modul de a altoi formele din afar pe un fundament impropriu.
Este vizat o epidemie a unor asemenea forme dearte, care sunt
preluate necritic pe un fundament deloc solid, fr putina de asimilare
organic: n aparen, dup statistica formelor din afar, romnii posed
astzi aproape ntreaga civilizare occidental. Avem politic i tiin,
avem jurnale i academii, avem coli i literatur, avem muzee,
conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituiune. Dar n realitate
toate aceste sunt produciuni moarte, pretenii fr fundament, stafii fr
trup, iluzii fr adevr.
Aceast teorie va fi contrapunctat, n 1872, de studiul Direcia
nou n poezia i proza romn. Toate aceste scrieri implicau
situarea n contemporaneitate, respingerea unei anumite literaturi (care
era pseudoliterar, de fapt) i promovarea alteia, calitativ diferite. Ca
model de creaie literar autentic, dei nemeteugit, criticul propune
poezia popular, exemplificnd cu citate din colecia Alecsandri.
ara dispunea de aceleai forme de civilizaie apusean, dar nu
avea spiritul necesar pstrrii i utilizrii lor corecte.
n contra direciei de astzi n cultura romn, p. 115). Fenomenul
se petrece din nefericire i astzi, cu nenumrate persoane care se ntorc
din strintate cu o gndire negativ. Toi ncep s se ntrebe de ce nu se
modific nimic, dar nu neleg c o simpl copiere a unei civilizaii
avansate nu rezolv problemele actuale.