Academia De Studii Economice

Facultatea Administratie si Management Public

Dezvoltarea
agriculturii
si podusele
modificate genetic
in judetul
Dolj

Profesor indrumator :
Prof.univ.dr.Florina BRAN
Student : Cojan Ana-Maria
Seria A , Grupa 203

Cuprins
Monografia Judetului Dolj ............................................... 3
Agricultura Romaniei
.................................................. 5
Agricultura in economia nationala .................................... 5
Agricultura ecologica ....................................................... 7
Produse traditionale ........................................................ 14

Agicultura judetului Dolj .................................................15

Intrebari si raspunsuri despre OMG................................. 24
OMG in Romania ........................................................... 29
Legislatia OMG .............................................................. 31
OMG in Dolj .................................................................... 31
Bibliografie ..................................................................... 34

Bucuresti 2011

Monografia judeului Dolj

Situat in zona de sud-sud-vest a Romaniei , judetul Dolj se intinde intre 4400' si 4430'
latitudine nordica si 2200' si 2300' longitudine estica , fiind strabatut de la nord la sud de raul
Jiu , al carui nume il porata Doljiu , adica Jiul de Jos. Suprafata totala de 7.717 km reprezinta
3,1 % din tarii .
Relieful judetului cuprinde o zona de lunca a Dunarii , campiea si zona de deal, beneficiind de o
clima blanda cu o medie anuala de 11,50C.
Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului,
formand un larg amfiteatru deschis inspre soare.
Pe acest generos pamant traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati in 2 municipii , 3 orase si
94 de comune , cu o pondere a populatiei urbane de 51%.
Tinutul Doljului a fost binecuvantat cu bunurile materiale si spirituale faurite in decursul
timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Carna, Verbicioara, Salcuta,
Carcea si Cotofeni, datand din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe
arheologice daco-romane.
Marturiile arheologice atesta o viata prospera in cetatile si satele de pe meleagurile Jiului,
societatea getodacica atingand aici apogeul in timpul regilor Burebista si Decebal, castrul
Pelendava al carui nume a fost preluat de la romani si transpusa in Tabula Peutingeriana ,
consemnata cartografic la anul 225 fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost
aparat de fortificatii , dintre care cea mai importanta , realizata in sec. IV , Brazda lui Novac,
stabate zona de la vest la est.
Numarul mare de localitati si cresterea demografica la inceputul mileniului doi au dus la o
dinamica economico-sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.
Judetul Dolj detine 3,1% din suprafata totala si 3,9% din cea agricola a tarii.Agricultura ofera
cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului brut intern din
judet.Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigabile , iar 470.000 ha
sunt proprietate privata.Faptul ca 40% din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom
vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura in judetul Dolj.
Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost infiintate in timp numeroase
intreprinderi prelucratoare din diferite domenii: morarit-panificatie , industrializarea laptelui ,
producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii ,
a legumelor , precum si de producere si distilarea alcoolului.Toate aceste instalatii si spatii de
productie , dublate de o promovarea unor produse de calitate superioara atat pe piata interna si
internationala.
Judetul dispunde de o suprafata forestiera de 81.500 ha , dintre care 11.500 ha sunt detiunte de
sectorul privat.
Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic cerb , caprioara , vulpea , mistretul.Suprafata
ocupata de ape si balti este de 22.000 ha , din care 5.000 ha in sectorul privat. Bogatia in peste a
acestor ape, mai ales in trecut , a fost determinanta in alegerea pestelui in stema judetului Dolj.
O bogatie importanta a zonei constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate
pomiculturii.
Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km
drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport.
Camera de Comert din Craiova a nregistrat n Dolj un numar de cea. 18.500 de agenti
economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea nsa
cu capital redus. Ponderea mare a acestor agenti economici este n mediul urban, cea. 15.500, si numai
3.000 n mediul rural.

Agricultura Romaniei
Anul 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , a marcat o epoca noua in economia
agricola si de dezvoltare rurala a tarii noastre. In acest context, Romania a trebuie sa iesi
adapteze economia agricola pentru a se putea integra in piata interna a Uniunii Europene si a
adoptat in totalitate Politica Agricola Comuna.
Aderarea la UE este , probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapida a
agriculturii si economiei rurale romanesti , data fiind necesitatea integrarii cu succes in
economia rurala europeana.
Modelul european de agricultura se bazeaza pe un sector competitiv , orientat spre piata,
indeplinind , totodata , si alte functii publice , cum ar fi protejarea mediului inconjurator ,
oferirea unro asezari rezidentiale mai convenabile pentru populatia din spatiul rural , precum si
intregrarea agriculturii cu mediu inconjurator si silvicultura. Politica Agricola Comuna isi
deplaseaza accentul de la subventii directe acordate agriculturii spre dezvoltarea integrata a
economiei rurale si spre protejarea mediului inconjurator.
Economia rurala romaneasca , dominata de agricultura in mare parte , este inca slab integrata in
economia de piata. In contextul actual al economiei de piata, de modul intelegerii si aplicarii
tehnicilor de marketing depinde bunastarea cetatenilor din zona rurala si urbana , precum si
bunastarea producatorilor agricoli.

Agricultura in economia nationala

Pe plan naional, agricultura reprezint una dintre ramurile importante ale

economiei romneti.
Contribuia agriculturii, silviculturii, pisciculturii n formarea Produsului Intern
Brut se situeaz
n jurul valorii de 6% din PIB, iar n statele membre ale UE se situeaz la
aproximativ 1,7%.
Ponderea agriculturii, silviculturii, i pisciculturii in PIB
PIB
Agricultura,vanatoar
e si silvicultura ,
pescuit si piscicultura
PIB TOTAL
% din PIB

2007

2008

2009*

2010*
(1.I-30.VI)

23992,2

34448,2

30768

6911,7

416006,8
5,8

514654
6,7

491273,7
6,3

211414,8
3,27

Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2009

*Buletin statistic lunar nr. 8/2010, INS

Sursa: Eurostat Yearbook 2010(date 2007)

Raportul dintre suprafata arabila a tarii si numarul de locuitori denota faptul ca
fiecui locuitor ii revin circa 0,41 ha teren arabil , valoare superioara multor tari din
Uniunea Europeana si aproape dubla fata de media UE27 , care este de 0,212 ha/
locuitor.

AGRICULTURA ECOLOGICA
,,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei pentru definirea acestui
sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur organic sau ,,agricultur biologic
utilizai n alte state membre.
Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat, mai potrivit
metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Unul dintre
principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole i alimentare
proaspete i autentice, prin procese create s respecte natura i sistemele acesteia.
In etapa de producie la ferm se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri
i derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez, a stimulatorilor i regulatorilor
de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de procesare a alimentelor se restricioneaz
folosirea aditivilor, a substanelor complementare i a substanelor chimice de sintez folosite la
prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea
durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea
interesului pentru spaiul rural.
Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse n legislaia
comunitar i naional din acest domeniu. Aceste norme, alturi de definirea metodei de
producie n sectorul de producie vegetal, animalier i de acvacultur reglementeaz i
urmtoarele aspecte legate de sistemul de agricultur ecologic: procesarea, etichetarea,
comerul, importul, inspecia i certificarea.
Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura
ecologic, stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia
ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise i au
n vedere oferirea ncrederii depline a consumatorilor n produsele ecologice, ca produse
obinute i certificate n conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i
certificare.

Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele

specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai.
Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs
ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de minimum doi ani.
Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic,
operatorii trebuie s respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei
trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme de inspecie i
certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile legislaiei n vigoare privind
producia
ecologic.
n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este asigurat n prezent de
organisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de independen, imparialitate i competen
stabilite n Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de
inspecie i certificare, de aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a
activitii organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de inspcie i
certificare este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n conformitate cu norma
european EN ISO 45011:1998, emis de un organism abilitat n acest scop.
n urma controalelor efectuate de organismele de inspecie i certificare, operatorii care au
respectat regulile de producie vor primi certificatul de produs ecologic i i vor putea eticheta
produsele cu meniunea ,,ecologic. Pe eticheta aplicat unui produs ecologic sunt obligatorii
urmtoarele meniuni: referire la producia ecologic, siglele, numele i codul organismului de
inspecie i certificare care a efectuat inspecia i a eliberat certificatul de produs ecologic.
Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de sigla comunitar
sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul identificrii de ctre consumatori a
produselor obinute n conformitate cu metodele de producie ecologic.
Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie
ncepnd cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rmne opional pentru produsele
importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui s fie nsoit de indicarea locului de
producere al materiilor prime agricole. Aceast indicaie poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/i
numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obinute produsul sau materiile
prime ale acestuia. Logoul comunitar ofer recunoaterea produselor certificate ecologic n
ntreaga Uniune European. Informaii cu privire la modul de aplicare al logoului comunitar pe
etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regsite n manualul de utilizare al
logoului comunitar.
Sigla ,,ae, proprietate a M.A.D.R , garanteaz ca produsul, astfel etichetat, provine din
agricultura ecologic i este certificat de un organism de inspecie i certificare aprobat. Regulile
de utilizare a siglei ,,ae sunt cuprinse n Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea i
completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr.
317/2006 i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor
nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor
agroalimentare ecologice.
Dreptul de utilizare a siglei ,,ae pe produsele, etichetele i ambalajele produselor ecologice l au
productorii, procesatorii i importatorii nregistrai la M.A.D.R. n vederea obinerii dreptului
de utilizare a siglei ae de certificare i a siglei ae de comunicare, solicitanii vor completa
cererile de solicitare.
Consumatorii care cumpr produse care poart sigla naional i logoul comunitar pot avea

ncrederea c: cel puin 95% din ingredientele produsului au fost obinute n conformitate cu
metoda de producie ecologic i produsul respect regulile de producie ecologic. n plus,
produsul poart numele productorului, procesatorului sau vnztorului i numele sau codul
organismului de inspecie i certificare.
nainte ca productorii s nceap desfurarea unei activiti n
acest domeniu au obligaia s se nregistreze la M.A.D.R. nregistrarea productorilor n
agricultura ecologic este obligatorie, n fiecare an, prin completarea Fielor de nregistrare n
agricultura ecologic,disponibile la Direciile pentru Agricultur Judeene i a Municipiului
Bucureti, n perimetrul creia productorul i desfoar activitatea, la responsabilii judeeni
pentru agricultura ecologic. Procedura de nregistrare a productorilor n agricultura ecologic
este reglementat prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind nregistrarea
operatorilor n agricultura ecologic, cu completrile i modificrile ulterioare. Urmare a
procesului de nregistrare, M.A.D.R elaboreaz n fiecare an Lista operatorilor din agricultura
ecologic care este pus la dispoziia celor interesai.
Agricultura ecologic este un sector dinamic n Romnia care a
cunoscut n ultimii ani o evoluie ascendent, att n sectorul vegetal ct i n sectorul de
producie animalier.
Organizarea comercializrii produselor constituie un element important din filiera de agricultur
ecologic. Comercializarea produselor ecologice se face numai de comerciani nregistrai la
M.A.D.R, prin diferite canale de pia: vnzri de la poarta fermei, vnzri prin magazine engros, vnzri prin magazine specializate, vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice
(www.agricultura-ecologica.ro), vnzri prin piee sezoniere.
Una din condiiile eseniale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezint promovarea
conceptului de agricultur ecologic n vederea contientizrii consumatorilor de avantajele
consumului de produse ecologice, astfel nct acetia s ofere un pre mai mare pentru produse
curate a cror calitate este garantat de un sistem de inspecie i certificare.
Aciunile de informare a productorilor, de instruire i de promovare a conceptului de
agricultur ecologic sunt realizate de ctre organizaii de stat i private. Educaia n
agricultura ecologic, n vederea formrii de specialiti pentru acest domeniu constituie o
preocupare a instituiilor de profil din nvmntul superior.
Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice n Uniunea European, la iniiativ
Directoratului General pentru Agricultur i Dezvoltare Rural al Comisiei Europene, a fost
creat
site-ul
www.ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro ce are ca principal obiectiv informarea
publicului larg cu privire la sistemul de agricultur ecologic precum i punct de plecare n
realizarea campaniilor promoionale n diferite State Membre.
De asemenea, n vederea promovrii produselor ecologice, Comisia European acord sprijin de
pn la 50% programelor de informare i promovare propuse de organizaiile profesionale i
interprofesionale din sector, care particip cu minim 20 % din costul real al aciunilor,
cofinanarea fiind asigurat de la bugetul de stat, n conformitate cu prevederile Regulamentului
(CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind aciunile de informare i promovare pentru produsele
agricole pe piaa intern i n rile tere i cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008.
Sectorul a cunoscut n ultimii ani o evoluie dinamic. Astfel, n anul 2009, suprafaa total
cultivat dup modul de producie ecologic a fost de 240.000 ha, ceea ce reprezint o cretere cu
68% fa de anul 2006. Pentru anul 2010, suprafaa cultivat dup modul de producie ecologic
este de cca.260000 ha. Aceast evoluie are la baz creterea suprafeei arabile i a suprafeei
aferente colectrii din flor spontan.

Repartiia produselor alimentare ecologice

n anul 2009, pe piaa naional s-au comercializat legume i fructe proaspete, ceaiuri de plante,
pine,paste finoase, produse de patiserie i cofetrie, fin i fulgi de cereale, ulei de floarea
soarelui i soia,vin obinut din struguri ecologici, miere de albine i produse secundare, ou,
precum i produse procesate din:
-lapte de vac i oaie (swaitzer, cacaval, unt, smntn, telemea)
-orez, soia, semine de cnep (tartine, tofu, pate, ulei de cnep etc)
-carne de porc, vit si melci (crnai, slnin, tob, pate etc)
-fructe i legume (sucuri, gemuri etc)
Repartiia operatorilor din agricultura ecologic pe judee n anul
2009
In anul 2009, au fost destinate schimbului intracomunitar cca. 136.600 tone de produse
ecologice cu o valoare de cca. 103 mil. euro, ceea ce reprezint o cretere cu cca. 20% fa de
anul 2007.
Principalele produse prezente pe piaa comunitar au fost: oleaginoase i proteice, cereale,fructe
de pdure i ciuperci, produse procesate din lapte, miere de albine i produse derivate, ulei din
floarea soarelui. Produsele romneti au fost comercializate n: Germania, Italia, Grecia, Elveia,
Olanda i Frana .
Comercializarea produselor ecologice se face de comerciani nregistrai la MADR, prin
utilizarea de canale de pia diferite: vnzri de la poarta fermei, vnzri prin magazine en-gros,
vnzri prin magazine specializate, vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice, vnzri
prin piee sezoniere.

Produsele traditionale

Identificarea produselor tradiionale i procesul de protecie a acestora la nivel comunitar

reprezint unul din obiectivele Politicii Agricole Comune care i propune s furnizeze
cetenilor europeni alimente diverse i de calitate. Potenialul local de produse tradiionale este
unul diversificat, pn n luna iunie 2010 au fost ntregistrate i atestate 2713 produse
tradiionale din care, 1547 n perioada 2007 2009. Principalele categorii de produse
tradiionale atestate sunt cele din lapte, carne, panificaie, buturi.
n ceea ce privete sistemul de protecie al denumirilor produselor tradiionale, la Comisia
European se afl n procedura de opoziie comunitar documentul unic pentru produsul
romnesc MAGIUN DE PRUNE DE TOPOLOVENI - Indicaie Geografic Protejat, fabricat
de SC SONIMPEX SERV COM SRL, la unitatea de producie din localitatea Topoloveni,
judeul Arge (publicat n Jurnalul Oficial al UE C241/3 din 8.09.2010)

Agricultura Judetului DOLJ

Situat in zona de sud-vest a Romaniei, judetul Dolj se intinde intre 40000' - 44030' latitudine
nordica si 22000' - 23000' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu.
Judetul Dolj are o suprafata de 7.414 kmp, invecinandu-se cu Gorj si Valcea la nord, Olt la
est si Mehedinti la vest, iar la sud fluviul Dunarea formeaza frontiera cu Bulgaria. Relieful este
dispus in amfiteatru, treapta inalta constituind-o unele prelungiri sudice ale Podisului Getic,
urmeaza apoi Campia Olteniei, dominanta ca suprafata. Altitudinile cele mai mici se gasesc in
Lunca Dunarii.
Suprafata agricola este de 585.736 hectare, reprezentand 79% din suprafata totala a judetului
Dolj. Suprafata cultivata in anul 2003 a fost de 453.330 hectare, sectorul privat detinand 95%
din totalul acesteia.
Productia animala in anul 2003 a fost: productia de carne - 38.660 tone greutate vie,
productia de lapte - 1.397.826 hl, productia de lana - 466.026 kg, productia de miere - 488.240
kg. Sectorul privat detine in productia animala 98,2% la carne, 98,9% la lapte, 99,8% la lana si
99,9% la oua.
Evolutiile din ultimii cinci ani ai principalilor indicatori agricoli sunt redate in tabelele
urmatoare:
Suprafata cultivata in profil de exploatare, cu principalele culturi/ The cultivated area in
exploitation profile, with the main cultures
Judetul/ County
1995
2000
2001
2002
2003
DOLJ
Suprafata cultivata; total/ The cultivated 480085 439492 457286 460893 453330
surface total
Cereale pentru boabe/ Cereals for berries
371682 330009 369090 360156 350462
Gru i secar/ Wheat and rye
177402 159235 205729 198146 192057
Orz i orzoaic/ Barley and two-rowed
barley
17721
10141
18463
15440
4878
Porumb/ Corn
175316 157908 141997 142878 150056
Plante uleioase/ Oil plants
41740
56037
40941
47366
49200
Floarea soarelui / Sun- flower
39364
49727
37769
40335
42716
Sfecl de zahr/ Sugar beet
3372
1
86
Cartofi / Potatoes
3802
3726
3691
3907
3508
Legume/ Vegetables
11162
10547
10105
10339
10963
Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie/ The land funds, according to the way
of utilisation, on 31st December
Judeul / County
1995
2000
2001
2002
2003
DOLJ
Suprafaa total / Total of surface 741401 741401 741401 741401 741401
Suprafaa agricol / Agricultural 588572 588944 588950 585654 585736
surface
din care, pe categorii de folosin: /
of which, according to utilisation
categories:

Arabil / Arable
485597 489004 489683 487369 487615
Puni / Pastures
71445
69390
68767
68521
68530
Fnee / Meadow
2763
2993
2973
2956
2952
Vii1) / Vineyard
18965
18810
18788
18332
18287
Livezi2) / Orchard
9802
8747
8739
8476
8352
Not: Fondul funciar dup modul de folosin reprezint terenurile aflate n proprietatea
deintorilor n raz administrativ / The land funds according to the way of utilisation represent
the lands belonging to owners in administrative range
1)
Vii i pepiniere viticole / Vineyards and vineyard nurseries
2)
Livezi i pepiniere pomicole / Orchards and fruit nurseries
Sursa : Cercetri statistice curente. / Source : Recent statistic research
Producia agricol de bunuri i servicii agricole/ Agricultural production of agricultural goods
and service
milioane lei preuri curente/ millions lei current prices
Servicii
Judeul / County
Vegetal/
Total
Animal/
Aminal
Agricole/
Anii/ Years
Vegetable
Agricultural service
DOLJ
2001
9.556.514
6.833.649
2.515.713
207.152
2002
5.637.699
2.294.624
3.130.397
212.678
2003
11.253.606
7.544.053
3.487.944
221.609
Not: Producia agricol de bunuri i servicii agricole este furnizat conform metodologiei
Eurostat privind Conturile economice pentru agricultur/
The agricultural production of agricultural goods and service is supplied according to the
Eurostat methodology regarding Economic Accounts for Agriculture"
Sursa: Cercetri statistice curente / Source: Recent statistic research
Producia agricol vegetal la principalele culturi/Vegetable agricultural production in main
cultural
tone
Judeul / County

1999

2000

2001

2002

2003

DOLJ
Cereale boabe/
1.115.648 394.079 1.055.224 132.293
564.416
Cereal berries
Gru i secar/
398.453
280.515 584.958
51.393
272.383
Wheat and rye
Orz i orzoaic/
Barley and two-rowed
59.819
23.821
4.8991
3.575
4.082
barley
Porumb boabe/Corn berries 656.099
88.395
416.469
76.973
284.538
Floarea soarelui /
53.625
20.540
30.184
5.575
36.390
Sunflower
Sfecl de zahr/Sugar beet 50.080
41
381
Cartofi/ Potatoes
39.093
23.029
36.954
22.789
30.253
Struguri/ Grapes
69.491
62.736
53.298
21.578
62.397
Fructe/Fruit
18.918
15.981
18.150
3.356
30.357
Sursa: Cercetri statistice curente/ Source: recent statistic research
Producia medie la hectar a principalelor culturi n anul 2003/ Average production on hectares of
the main cultures in 2003
kg/ha
din care: proprietate majoritar privat/ of
Judeul/ County
Total
which: majority private property

DOLJ
Gru i secar/ Wheat and 1.418
1.424
rye
Orz i orzoaic/Barley and 837
822
two-rowed barley
Ovz/Oat
1.067
1.050
Porumb boabe/Corn berries 1.896
1.902
Mazre boabe/Pea berries 1.228
1.170
Fasole boabe/ Bean berries 548
533
Floarea soarelui/Sunflower 852
866
Soia boabe/Soya berries
585
505
Sfecl de zahr/Sugar beet 4.430
4.430
Cartofi/Potatoes
8.624
8.658
Cartofi de toamn/Autumn 8.130
8.130
potatoes
Tomate/Tomatoes
14.703
14.755
Ceap uscat/Onion
7.428
7.442
Varz/Cabbage
16.755
16.749
Pepeni verzi i
galbeni/Watermelons and 17.124
17.133
melons
Lucern 1) / Lucerne
18.070
18.738
1) / Trefoil
Trifoi
12.063
10.000
1)
n echivalent mas verde / in equivalent green mass
Producia total de fructe n anul 2003 / Total fruit production in 2003
tone
din care:
Judeul /County
Total
proprietate majoritar privat/
of which: majority private property
DOLJ
Fructe total/fruit total 30.357
28.139
Prune/plums
13.959
12.878
Mere/apples
5.375
4.479
Pere/pears
1.276
1.266
Piersici/peaches
731
662
Ciree i viine/cherries 4.153
4.076
Caise i zarzre/apricots 1.203
1.121
Nuci/nuts
1.361
1.358
Cpuni/strawberries
35
35
Suprafaa viilor pe rod n anul 2003/ Vineyard surface in bearing in 2003
hectare
care: proprietate majoritar privat/
Judeul/ County
Total din
of which: majority private property
DOLJ
Vii pe rod total / Vineyard in bearing total 18.173 16.560
Vii altoite i indigene/ Graft and autochtone 5.763 4.150
vineyard
Vii hibride/ Hybrid vineyard
12.410 12.410
tone

Judeul/County

Total

din care: proprietate majoritar privat

of which: majority private property

DOLJ
Struguri total / Grapes total
62.397 61.145
Struguri din vii altoite i indigene / Grapes
17.971 16.719
from graft and autochton vineyard
Struguri din vii hibride / Grapes from hybrid 44.426 44.426
vineyard
Numrul animalelor (la sfritul anului)/ Animal number (at the end of the year)
Capete/heads
Judeul/ county
1999
2000
2001
2002
2003
DOLJ
Bovine total / Bovines total
89.030
62.436
59.697
56.442
57.829
din care: vaci, bivolie i
54.094
45.629
43.841
41.576
40.505
juninci / of which: cows, oxen and heifer
Porcine / Swine
210.840 129.835 134.086 146.780 155.491
din care: scroafe de prsil / of which:
17.898
7.334
8.383
9.130
8.309
breeder sows
Ovine / Sheep
309.241 227.609 209.424 188.920 204.353
din care: oi i mioare/ of which: sheep
226.720 184.115 174.887 164.155 179.395
Caprine / Goat
58.885
41.992
45.887
48.392
55.803
Sursa: Cercetri statistice curente / Source:
recent statistic research
Producia agricol animal n anul 2003/Animal agricultural production in 2003
din care: proprietate
majoritar privat / of
Judeul / County
Total
which: majority
private property
DOLJ
Carne total (tone greutate vie) / Meat total (tones of live
38.660
37.970
weight)
Carne de bovine (tone greutate vie) / Beef (tones of live
12.267
12.140
weight)
Carne de porcine (tone greutate vie) / Pork (tones of live
16.572
16.013
weight)
Carne de ovine i caprine (tone greutate vie) / Sheep and goat 5.645
5.641
meat (tones of live weight)
Carne de pasre (tone greutate vie) / poultry (tones of live
3.773
3.773
weight)
Lapte total (mii hectolitri) / Milk total (thousand hl)
1.397,8 1.382,6
Lapte de vac i bivoli (mii hectolitri) / Cow milk (thousand 1.271,8 1.256,7
hl)
Ln total (tone) / Wool total (tones)
466,0
464,9
Ou total (milioane buci) / Eggs total (million pieces)
192,8
192,6
Miere (tone) / Honey (tones)
488,2
488,2
Parcul de tractoare i principalele maini agricole din agricultur la sfarsitul anului/ Tractors and
main agricultural machines in agricultural at the end of the year
Buci/pieces
Judeul/ County
Tractoare
Pluguri
Semntori
Combine
agricole
pentru tractor/ Mecanice/
autopropulsate
Anii/ years
fizice/
Ploughs for
Mechanical
pentru recoltat:

Physic agricultural tractors

tractors

cereale pioase
+ porumb +
furaje/ Selfpropelled
combines for
harvesting:
strawy cereals
+ corn +
forage

seeding
machines

DOLJ
1999
8.243
5.273
2.989
2000
7.754
6.044
3.753
2001
7.691
6.200
3.921
2002
7.844
6.268
4.100
2003
7.753
6.190
4.217
Sursa: Cercetri statistice curente/ Source: recent statistic research

2.646
1.976
1.904
1.887
2.009

Suprafata cultivata cu principalele culturi

hectare

Judeul

2005

2006

2007

2008

2009

Suprafaa cultivat - total

447679

400890

400122

408154

389247

Cereale pentru boabe

378101

329310

316816

312971

304152

Gru i secar

246358

234500

186504

178901

168519

Orz i orzoaic

13320

12465

7804

9422

11558

Porumb

114757

79575

117898

119640

118300

Plante uleioase

32181

34529

46612

51637

46397

28792

29334

31291

36144

31054

302

898

3094

2980

2652

3825

3564

14319

14247

14897

15740

15114

DOLJ

Floarea soarelui
Sfecl de zahr
Cartofi
Legume

Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie

hectare
2005

2006

2007

2008

2009

Judeul

DOLJ
Suprafaa total

741401

741401

741401

741401

741401

Suprafaa agricol

585699

585515

585223

585469

585067

arabil

488677

489086

488866

488820

488886

puni

68435

68414

69275

68506

68666

fnee

2952

2952

2952

2952

3009

17538

17188

16841

17334

17117

8097

7875

7289

7857

7389

din care, pe categorii de folosin:

vii i pepiniere viticole

livezi i pepiniere pomicole

Productia agricola de bunuri si servicii agricole

mii lei preuri curente

Judeul
Total

Vegetal

Servicii

Animal

agricole

Anii
DOLJ
2005

1548999

1056598

457907

34494

2006

1452400

981289

434557

36554

2007

1235935

734535

431067

70333

2008

2425354

1813634

529926

81794

2009

1887464

1235188

593078

59198

Productia agricola vegetala, la principalele culturi

tone

Judeul

2005

2006

2007

2008

2009

1352326

906936

197060

971753

915919

778509

581574

125059

526357

434261

DOLJ
Cereale boabe
Gru i secar

Orz i orzoaic

38322

26387

4900

23967

36309

Porumb boabe

528111

294610

64771

412609

430780

Floarea soarelui

48912

45711

13451

53695

51908

Sfecl de zahr

6030

11078

Cartofi

31397

29253

28570

47218

44653

Struguri

12882

38095

46180

57585

65009

Fructe

51048

29022

20315

16983

14734

Productia medie la hectar a principalelor culturi

2009
kg/ha
din care:
Judeul

Total

proprietate majoritar
privat

DOLJ
Gru

2577

2577

Orz i orzoaic

3141

3141

Ovz

1556

1549

Porumb boabe

3641

3644

Mazre boabe

1643

1643

Fasole boabe

1238

1238

Floarea soarelui

1672

1679

Soia boabe

Sfecl de zahr

12477

12482

12359

12359

12671

12670

8846

8846

17869

17869

21696

21774

18823

18782

10768

10091

Cartofi
Cartofi de toamn
Tomate
Ceap uscat
Varz
Pepeni verzi i galbeni
Lucern
Trifoi
1)

In echivalent masa verde.

1)

Suprafata viilor pe rod

Anul 2009
hectare
din care:
Judeul

Total

proprietate majoritar
privat

DOLJ
Vii pe rod total

12639

12557

Vii altoite i indigene

4892

4810

Vii hibride

7747

7747

Productia totala de fructe

Anul 2009
tone
din care:
Judeul

proprietate

Total

majoritar
privat

DOLJ
Fructe total

14734

11871

Prune

8195

6764

Mere

2430

1308

Pere

345

279

Piersici

273

262

Ciree i viine

1130

1044

Caise i zarzre

852

789

Nuci

602

518

Cpuni

220

220

Alte fructe

656

656

Efectivele de animale (la sfrsitul anului)

capete

Judeul

2005

2006

2007

2008

2009

DOLJ
Bovine - total

51773

51392

55704

55145

50602

36082

34701

39254

38157

36064

205430

209845

220223

219072

207889

8683

4862

6941

9809

9491

224850

218899

223835

244363

244092

171893

178582

207080

221592

221287

54675

55943

65913

65354

66233

din care: vaci, bivolie i

juninci
Porcine
din care: scroafe de prsil
Ovine
din care: oi i mioare
Caprine

Organisme modificate genetic

Intrebari si raspunsuri despre OMG

1. CE SUNT ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC (OMG) SI

ALIMENTELE
OBTINUTE DIN OMG?
OMG = organisme n care materialul genetic a fost modificat (ADN), ntr-un mod care nu
se produce prin mecanisme naturale (tehnologii moderne, tehnologie genetica,
tehnologie de recombinare a ADN, inginerie genetica). Gene individuale, selectate
datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si ntre specii
diferite.Rezulta crearea de plante modificate genetic, ale caror seminte sunt apoi utilizate
la cultivare (culturi modificate genetic).
2. DE CE SE PRODUC ORGANISME MODIFICATE GENETIC ?
OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si

consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele nseamna: preturi mai mici,
beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva.Obiectivul initial a fost
acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei mpotriva bolilor si daunatorilor la
plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate
n agricultura.
- Rezistenta mpotriva insectelor s-a obtinut prin ncorporarea n planta utilizata ca
materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena
prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este
utilizata de mult timp ca un insecticid conventional n agricultura, fiind netoxic pentru
consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea
nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice,
cnd presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.
- Rezistenta mpotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite
virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei mpotriva virusurilor face
plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea
- Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care
manifesta rezistenta la unele ierbicide. n situatii n care a fost imperativa utilizarea
ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.
3. ALIMENTELE PRODUSE DIN OMG (ALIMENTE NOI) SE EVALUEAZA
DIFERIT DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SIGURANTEI ALIMENTULUI, FATA
DE ALIMENTELE TRADITIONALE?
Consumatorii considera, n general, ca alimentele traditionale, unele cu istorie de mii de
ani, sunt sigure. Atunci cnd se realizeaza alimente noi, obtinute prin metode naturale,
unele dintre caracteristicile cunoscute de la alimentele traditionale se modifica, n bine
sau n rau. Autoritatile din domeniul controlului oficial al alimentului efectueaza curent
analize de risc pentru alimentele traditionale. Este, desigur, nevoie de metode adecvate de
analiza a riscului pentru alimentele noi.
Toata lumea este de acord ca sunt necesare metode specifice de analiza a riscului si de
aceea au fost elaborate metode specifice, riguroase, pentru OMG si pentru alimentele noi,
obtinute din OMG, n relatia lor cu sanatatea animalelor si a omului, precum si cu mediul.
Asadar, evaluarea la punerea pe piata a alimentelor este foarte diferita n cazul
alimentelor traditionale, fata de cele noi, obtinute din OMG. OMS are un program special
pentru asistarea autoritatilor nationale n identificarea alimentelor care trebuie sa fie
supuse evaluarii riscului, inclusiv pentru cele obtinute din OMG.
4. CUM SE DETERMINA RISCUL POTENTIAL AL OMG SI AL
ALIMENTELOR DIN OMG PENTRU SANATATEA OMULUI?
Prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au n vedere:
(a) efectele directe asupra sanatatii (toxicitate),
(b) tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate);
(c) componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice;
(d) stabilitatea genelor inserate;
(e) efectele nutritionale asociate modificarii genetice;
(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.
5. CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES PENTRU
SANATATEA OMULUI LEGATE DE OMG ?
n urma discutiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte
principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al
genelor transferate artificial, la celelalte culturi.
- Alergenicitatea: nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG)
comercializate pna n prezent.
- Transferul de gene din alimentele noi (MG) n organismul uman sau la bacterii
aflate n intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat
poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este important ndeosebi pentru genele
care induc rezistenta la substante chimice, n acest caz, la antibiotice, daca transferul de

gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii
Fondului pentru Alimentatie si Agricultura FAO si expertii OMS au recomandat
neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile
OMG.
-Transferul natural n culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile
naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest risc
este real si a fost demonstrat atunci cnd, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru
nutreturi, au fost decelate n produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culturi
care nu fusesera modificate genetic n mod voluntar, n SUA. S-au adoptat strategii
nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culturi (OMG si
culturi conventionale). n acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru:
monitorizarea post punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea
continua a sigurantei alimentelor obtinute din OMG.
6. CUM SE DERULEAZA O ANALIZA A RISCULUI PENTRU MEDIU?
Analizele de risc acopera att un anumit OMG, ct si mediul care l gazduieste. Procesul
de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa n
mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului n care va fi introdus acest
OMG. Analiza are n vedere si efectele neasteptate, ce ar putea rezulta n urma procesului
de insertie genetica.
7. CE PROBLEME PRIVIND OMG PREOCUPA N LEGATURA CU MEDIUL?
- abilitatea OMG de a scapa si, eventual, de a introduce gene noi n populatiile
salbatice, naturale;
- persistenta genei n mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG;
- susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex.: insecte care nu sunt daunatoare) la
proprietatile produsului modificat genetic;
- stabilitatea genelor;
- reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii;
- utilizarea crescuta a substantelor chimice n agricultura.
Aspectele de siguranta a mediului legate de OMG variaza n functie de conditiile locale.
Investigatiile au avut n vedere:
- efectele negative potentiale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a
rezistentei unor insecte;
- potentialul de a genera noi patogeni ai plantelor;
- consecintele potential negative asupra biodiversitatii si vietii salbatice;
- scaderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor;
- transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte
plante, daunatoare.
8. ALIMENTELE NOI, OBTINUTE DIN OMG SUNT SIGURE?
Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici
diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera ntre ele si siguranta lor se
analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor
alimentelor din OMG. Alimentele noi din OMG care se comercializeaza n prezent pe
piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta riscuri pentru sanatatea
populatiei. Nu exista nregistrate pna n prezent informatii din care sa fi rezultat efecte
negative asupra sanatatii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG,
informatii provenind din foarte multe tari. Analiza continua a riscului, bazata pe
principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe
piata, trebuie sa stea la baza evaluarii sigurantei alimentelor obtinute din OMG.
9. CUM ESTE REGLEMENTATA LA NIVEL NATIONAL PROBLEMA OMG SI
A
ALIMENTELOR OMG, N LUME?
Modurile n care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. n
unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislatie
se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care

au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, n general, avnd n vedere att
sanatatea, problemele de mediu, ct si problema practica de control si de comert
(posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema
este n evolutie continua. ROMNIA a adoptat legislatia UE n materie de OMG:
Hotarrea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic
transpune Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele modificate
genetic.
Hotarrea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate
genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din organisme
modificate genetic transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea si
etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru
animale, obtinute din organisme modificate genetic.
10.CE TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZA N
PREZENT
PE PLAN INTERNATIONAL?
Pe piata se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru nfiintare de culturi de plante:
- rezistente la atacurile insectelor;
- rezistente la infectiile virale;
- cu toleranta crescuta la ierbicide.
Toate genele utilizate pentru aceste modificari provin de la microorganisme.
11.CE SE NTMPLA CND ALIMENTE OBTINUTE DIN OMG SUNT
COMERCIALIZATE INTERNATIONAL?
Exista deja un numar de reglementari internationale, dar se lucreaza la elaborarea de
protocoale pentru OMG.
Comisia Codex Alimentarius este un organism mixt OMS / FAO responsabil pentru
elaborarea standardelor, codurilor de practica, ghidurilor si recomandarilor care constituie
Codex Alimentarius = codul international al alimentului. Codex a elaborat n 2003 2004 si principiile pentru analiza riscurilor pentru om al alimentelor obtinute din OMG.
Principiile Codex sunt mentionate, n mod special, n Acordul Sanitar si Fito- Sanitar
(SPS) al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) si pot fi utilizate ca referinta n
disputele internationale ce se pot ivi. Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena (CPB),
un tratat pentru mediu, reglementeaza circulatia transfrontaliera a OMG vii (LMOs).
Elementul esential al Protocolului deBiosecuritate (CPB) este cerinta ca exportatorii sa
solicite acordul importatorilor, nainte ca primul transport de OMG vii care urmeaza a fi
eliberate n mediu, sa fie pregatit pentru livrare. UE a elaborat reglementari privind
OMG si alimentele produse din OMG, transpuse deja n legislatia romneasca.
12.PRODUSELE OBTINUTE DIN OMG DE PE PIATA INTERNATIONALA AU
FOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI?
Toate produsele obtinute din OMG aflate pe piata internationala au fost supuse unor
analize a riscului. Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de
baza privind sanatatea umana si mediul si nu au pus n evidenta riscuri pentru sanatatea
omului.
13.DE CE S-A CREAT ACEST INTERES DEOSEBIT AL UNOR POLITICIENI,
GRUPURI DE INTERES PUBLIC, CONSUMATORI, ASUPRA ALIMENTELOR
DIN OMG, NDEOSEBI N EUROPA?
nca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui aliment OMG major
(boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescnd al politicienilor,
activistilor si consumatorilor din Europa, mai ales, asupra subiectului. Au contribuit o
serie de factori: La sfrsitul anilor 80, nceputul anilor 90, rezultatele decadei din
domeniul cercetarilor moleculare au ajuns la urechile publicului. Pna n acel moment,
publicul nu era constient, n general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia
publica privindlegatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi.
ntrebarea cea mai frecventa a consumatorilor este: ce am eu de cstigat din chestia
asta?. Cnd este vorba de medicamente, consumatorii accepta mult mai repede

tehnologiile noi, considerndu-le benefice pentru sanatate. n cazul primului produs MG

introdus pe piata europeana, acesta nu parea sa aduca un beneficiu direct, vizibil,
consumatorului (nu era mai ieftin, nu conferea o protectie directa, nu avea un gust mai
bun). Potentialul semintelor de OMG de a duce la cresterea impresionanta a
recoltelor/suprafata cultivata, ar fi dus la scaderea preturilor. Cu toate acestea, atentia
publica s-a concentrat asupra riscului din ecuatia risc / beneficiu.
ncrederea consumatorilor europeni n alimentele de pe piata a fost afectata serios, n
urma unor evenimente nedorite care s-au produs n a doua jumatate a anilor 90, nelegate
nsa de problema OMG si a alimentelor noi (vezi crizele dioxina, Encefalopatie
Spongiforma Bovina, etc.). Acest lucru a avut impact asupra discutiilor despre
acceptabilitatea alimentelor din OMG. Consumatorii au avut ndoieli chiar si asupra
validitatii analizelor de risc (sanatate si mediu), concentrndu-se asupra eventualelor
efecte pe termen lung. Alte subiecte de dezbatere de catre organizatiile consumatorilor au
fost: alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Temerile consumatorilor au afectat chiar
discutiile privind necesitatea etichetarii alimentelor obtinute din OMG, dorind a se
permite alegerea bazata pe informatie. n acelasi timp, s-a demonstrat practic ca este
dificila detectarea urmelor de OMG n alimente: deci cantitatile foarte mici de OMG n
alimente nu pot fi detectate adesea.
14.CUM AU AFECTAT ACESTE TEMERI COMERTUL N UE CU ALIMENTE
DIN OMG?
Impactul a fost major. A existat un Moratoriu privind punerea pe piata UE a acestor
produse. A fost elaborata legislatie detaliata si cuprinzatoare nca din anii 90. Procedura
de aprobare pentru OMG vii (seminte pentru culturi) cere parcurgerea unor etape dificile.
ntre 1991 si 1998, a fost aprobata punerea pe piata UE a unui numar de 18 OMG-uri,
prin decizii ale Comisiei. n prezent 31 de OMG-uri sunt autorizate pentru punerea pe
piata.
Unele state membre au invocat clauze de salvgardare, impunnd bariere temporare pentru
introducerea pe pietele lor, de exemplu pentru semintele de rapita pentru ulei, modificate
genetic. Comitetul stiintific a analizat si a concluzionat ca restrictiile impuse nu se
justifica.
UE, prin organismele sale a impus legislatie referitoare la: trasabilitate, etichetare,
procedurile de autorizare, monitorizare, supraveghere, testare, etc. Toate acestea au un
singur scop: cresterea ncrederii consumatorului.
15.CE SE NTMPLA N CELELALTE REGIUNI ALE GLOBULUI, N CEEA
CE PRIVESTE ALIMENTUL OBTINUT DIN OMG?
- Desi diferite de la o tara la alta, dezbaterile se concentreaza asupra acelorasi teme, ca
acelea prezentate anterior: riscuri, raport cost / beneficiu, mediu, sanatate, etc.
- Nu exista consens privind trasabilitatea, etichetarea.
- S-a realizat armonizarea viziunilor privind analiza riscului (protocolul de la Cartagena
pentru Biosecuritate - CPB), ceea ce arata cresterea nivelului de ntelegere a problemei.
Recent, criza umanitara din sudul Africii, a ridicat problema utilizarii cerealelor obtinute
din OMG pentru a suplini nevoia de alimente. Guverne din regiune au exprimat temeri
privind siguranta acestor alimente. Unele dintre ele au fost de acord cu distribuirea
ajutoarelor acordate, n anumite conditii, iar altele le-au refuzat, solicitnd nlocuirea lor
cu cereale non OMG.
16.REACTIILE OAMENILOR DIN DIVERSELE REGIUNI ALE GLOBULUI,
FATA DE ALIMENTELE OMG SUNT LEGATE DE ATITUDINILE DIFERITE
FATA DE ALIMENTE ?
Atitudinile privind alimentul, n general, sunt diferite n functie de zona geografica. n
afara considerentelor de ordin nutritional, atitudinea fata de aliment are adesea conotatii
sociale si istorice, uneori chiar religioase, rituale. Modificarile tehnologice ale
alimentelor si proceselor de productie pot genera reactii negative ale consumatorilor, n
special acolo unde comunicarea privind eforturile ntreprinse pentru analiza riscului si
eforturile pentru evaluarea raportului cost / beneficiu nu exista sau este de slaba calitate.

17.CE EVOLUTII SUNT DE ASTEPTAT N PERIOADA URMATOARE N

DOMENIUL OMG?
Este de asteptat ca lista cu viitoarele OMG sa includa plante cu rezistenta crescuta la boli
si seceta, capabile sa furnizeze recolte cu niveluri nutritionale sporite, specii de peste cu
caracteristici de crestere ameliorate si plante sau animale capabile sa produca proteine cu
importanta medicala, cum ar fi chiar pentru realizarea de vaccinuri. FAO si OMS
desfasoara continuu activitati privind evolutiile din acest domeniu.
Acest material utilizeaza un text de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru a oferi
raspunsuri la ntrebarile care se pun privind natura OMG si siguranta alimentelor ce
contin OMG.

Organisme modificate genetic in Romania

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea organismelor modificate genetic(OMG)

Soia modificata genetic Primele culturi comerciale de OMG au fost introduse in
Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati de soia modificata genetic.Cifrele
oficiale arata ca :
-in anul 2004 au fost cultivate 5.523 ha cu soia MG
-in anul 2005 au fost cultivate 87.600 ha cu soia MG
-iar in anul 2006 au fost cultivate 137.275,5 ha
Cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene in anul 2007 , soia MG a fost
oficial interzisa pentru cultivare pe tertoriul Romaniei , conform reglementarilor
europene ( soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE , fiind considerata
nefezabila din punct de vedere economic)
Porumbul modificat genetic MON810-Totusi , in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat
tacit pentru cultivarea in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810(ce
apartine companiei Monsanto). Acesta este singurul OMG autorizat in UE, pe care
Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a
prorumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.
Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de
catre autoritatile nici in agentia interna , nici in cadrul procesului de aderare. Romania
este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie , detinand un patrimoniu
genetic valoros de varietati traditionale de porumb.Cele aproximativ 3 milioane de ha
cultivate cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii. Cum anume vom
proteja varietatile de porumb traditionale si cele conventionale impotriva contaminarii cu
porumb modificat genetic? Este o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un
raspuns.
Dezbateri Europene Inca din 2007 , Romania a aratat o puternica atitudine pro OMG in
cadrul dezbaterilor europene. Exista o serie larga de discutii in domeniul OMG in cadrul
structurilor Uniunii Europene in ce priveste noi aprobari de OMG, daca se admite un
nivel acceptat de contaminare cu OMG a produselor ecologice si cele conventionale, daca
tarile din UE care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 au sau nu
dreptul de a-si pastra interdictia etc. Votul Romaniei in aceste discutii s-a situat fie in
favoarea OMG-urilor , fie neutru.Acest lucru demonstreaza pe de o parte succesul
eforturilor depuse de companiile producatoare de OMG , pentru a influenta decizia la
nivelul autoritatilor romanesti , iar pe de alta parte lipsa de interes a autoritatilor de a
aplica principiul precautiei si de a evalua riscurile OMG asupra mediului si sanatatii
umane.

Legislatia OMG
In ceea ce priveste legislatia romaneasca in domeniul OMG , aceasta este rezultatul unei
armonizari grabite a normelor nationale cu directivele europene. Romania este statul cu
cele mai multe legi in acest domeniu-27 la numar- ce reglementeaza OMG-urile intr-o
maniera complicata ce lasa loc interpretarii. Multe din aceste legi nu au fost supuse
dezbaterii publice.
Un aspect si mai grav legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu
concret, este felul in care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG.
Eforturile depuse pentru inlaturarea acesteia din campuri au fost superficiale si
iresponsabile. Mai mult decat atat, Registrul National al OMG din anul 2006 arata faptul
ca autoritatile nu aveau nici un control asupra culturii de soia MG , nici in momentul in
care era autorizata in Romania. Exista numeroase cazuri de date care lipsesc(locatii ale
culturilor, dimensiuni ale culturilor, variatile cultivate, originea semintelor , destinatia
productie etc.) percum si date procesate gresit(greseli aritmetice de baza suma
suprafetelor)
Etichetare Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca
fiind obligatorie inca din iunie 2006(Legea 106/2002- prevederile legate de OMG fiind
completate de HG173/2006). Aceasta lege in vigoare , nu este implementata.Nici in
prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat in Romania ,
care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate
genetic. Astfel consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile
din magazine produse nemodificate genetic, neputand identifica acele produse modificate
genetic prin simpla consultare a etichetei.
Laborator autorizat pentru testare OMG In anul 2007 , Laboratorul Unitatii de Biologie
Moleculara si OMG din cadrul Autoritatii Natioanale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor , a fost acceptat pe lista Laboratoarelor Europene de Referinta
pentru domeniul OMG. Romania are mijloacele tehnice si logistice pentru a testa
produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate. Nici un produs de pe piata
romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu a fost facut public rezultatul nici unei
analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.
Studii In Romania nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa
analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane si nu
exista nici un plan de realizare a unor astfel de studii in viitor.

Organisme modificate genetic in dolj

Pe teritoriul judetului Dolj, in anii 2008- 2009 nu au existat culturi neautorizate/ilegale de

plante modificate genetic si nici agenti economici cu activitati de depozitare sau
procesare produse agricole Pentru anul 2007, datele necesare le puteti obtine de la
Directia Agricola Dolj, Comisariatul Judetean Dolj al Garzii Nationale de Mediu nu a
efectuat controale pe aceasta tema.
n judeul Dolj n anul 2008 au fost cultivate 4 ha cu porumb modificat genetic
NK603 la Staiunea de Cercetare i Ameliorare a plantelor imnic, Laboratorul
Agrotehnic, cultura apartinand lui SC Monsanto Romania SRL. In baza
PROTOCOLULUI GUVERNUL ROMNIEIMINISTERUL MEDIULUI SI

PADURILOR GARDA NAIONAL DE MEDIU COMISARIATUL

JUDETEAN DOLJ DOLJ incheiat intre cele doua unitati, Compania Monsanto
livreaza gratuit in scopul testarii in loturi demonstrative, samanta de porunb
NK603.Samanta de porumb provine din cultura proprie a SC Monsanto Romania
SRL. In baza Notificarii transmise de SC MONSANTO ROMANIA SRL pentru
emiterea Acordului de Import, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, emite
Autorizatia nr.9/21.05.2008, valabila pana la 31.12.2010, pentru introducerea
deliberata in mediu a porumbului linia NK 603, modificat genetic pentru toleranta
la erbicidele de baza de glifosat, impreuna cu toti hibrizii veniti din aceasta, in
scopul testarii in camp, pe teritoriul Romaniei pentru anii 2008- 2010.- primind si
numarul european de inregistrare B/RO/08/09. S-a cultivat 1ha Hb DKC 44424G
- 20 kg smn la ha, 1 ha Hb DKC 57844G - 20 kg smn la ha, 1 ha Hb DKC
50184G - 20 kg smn la ha i 1 ha Hb DKC 39644G - 20 kg smn la ha , cu
o productie de 37 tone, folosita la furajarea animalelor din ferma zootehica a
statiunii.
S-au cultivat si 2 ha de porumb NK603 in parcela nr.bloc 72409-376 pe zona
Ghercesti, pentru testare.Lotul a facut parte dintr-o zona, pentru evaluare la
erbicidul Roundup, cultura fiind infiintata in prima decada a lunii august, a fost
distrusa prin discuire si in final arata. Inainte de de distrugere cultura avea o
inaltime neuniforma, pana la maxim 40 cm.
n judeul Dolj n anul 2009 la Staiunea de Cercetare i Ameliorare a plantelor imnic,
Laboratorul Agrotehnic, a cultivat 1 ha din specia porumb, soiul NK603, Hibridul TXP
151- M, modificat genetic, culura apartinand lui SC Monsanto Romania SRL. Compania
Monsanto livreaza gratuit in scopul testarii in loturi demonstrative, samanta de porunb
NK603, hibridul TXP 151- M, pentru un ha, ce a fost cultivat de Laboratorul Agrotrhnic
in zonz Ghercesti.
In baza Notificarii transmise de SC MONSANTO ROMANIA SRL
pentru emiterea Acordului de Import, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, emite
Autorizatia nr.9/21.05.2008, valabila pana la 31.12.2010, pentru introducerea deliberata
in mediu a porumbului linia NK 603, modificat genetic pentru toleranta la erbicidele de
baza de glifosat, impreuna cu toti hibrizii veniti din aceasta, in scopul testarii in camp, pe
teritoriul Romaniei pentru anii 2008- 2010.- primind si numarul european de inregistrare
B/RO/08/09. Dupa recoltare cultura se va distruge in prezenta unei comisii formata din
reprezentanti din cadrul Directiei Agricole Dolj, GNM- Comisraitul Judetean Dolj,
Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricala Sinnic, SC Monsanto Romania SRL. Lotul
face parte dintr-o zona de cercetare, pentru evaluare la erbicidul
Roundup, cultura fiind infiintata in prima decada a lunii august.
In baza de date a Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, pentru anul
2009, s-a inregistrat numitul Boboc Constantin persoana fizica care a solicitat si obtinut
Autorizatiile necesare pentru a cultiva 7 ha porumb modificat genetic Boboc C-tin din
comuna Rast in calitate de Persoana fizica a cultivat pe raza orasului Bailesti- Tarlaua
200, o suprafata de 7 ha porumb modificat genetic din soiul MON 810 folosind o
cantitate totala de 306 kg. Samanta a fost achizitionata de la SC MONSANTO
ROMANIA SRL Cultura a fost infiintata cu destinatia de consum- pentru hrana
animalelor din ferma proprie. La data controlului cultura se prezinta in
stadiul de ceara, urmand a se recolta peste 3 saptamani. Persoana Fizica Boboc
Constantin, detine pentru cultura infiintat Autorizatie pentru cultivarea plantelor
modificate genetic in anul 2009,nr.7750/30.04.2009, emisa de Directia Pentru Agricultura
si Dezvoltare Rurala Dolj, din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale.
In judetul Dolj exista o societate SC PROVIMII ROMANIA SRL care are ca profil de
activitate fabricarea furajelor si nutreturilor combinate pentru pasari si animale, Cod Caen
1571. In fluxul
tehnologic se utilizeaza cereale ( porunb, grau, orz, floarea- soarelui) nemodificate
genetic, proteine de natura vegetala si srot soia modificata genetic.

Srotul de soia modificata genetic este achizitionat din import de catre firma SC BUNGE
ROMANIA SRL- BUZAU. SC PROVIMII ROMANIA SRL, achizitioneaza srot soia
modificata genetic de la societatea SC BUNGE ROMANIA SRLBUZAU, in baza
contractului de vanzare nr.410/21336 din data de 15.04.2009. In procesul de preoductie
societatea foloseste in medie 30000 tone/ luna srot de soia modificata genetic. Fiecare
transport este insotit de Certificat de calitate. Produsul finit este livrat insacuit si vrac
insotit de Certificat de calitate si etichete corespunzatoare pe care este mentionat si
procentul de srot soia folosit. Pe anul 2008 s-a folosit in procesul de productie 33000
tone/luna srot soia modificata genetic, achizitionata tot de la firma SC BUNGE
ROMANIA SRL BUZAU. Activitatea desfasurata este reglementata din punct de vedere
al protectiei mediului prin Autorzatia de Mediu nr.174/21.06.2006 valabila 5 ani.

Bibliografie :

1.Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a

spatiului geografic Florina Bran , Melinda Candea ,
Irina Cimpoeru Editura Universitara -an 2006
2.www.bioagro.ro accesat la 10 Mai 2011
3.www.dolj.insse.ro accesat la 9 Mai 2011
4. www.infomg.ro accesat la 10 Mai 2011
5. www.insse.ro accesat la 10 Mai 2011
6. www.judetuldolj.ro accesat la 10 Mai 2011
7. www.madr.ro accesat la 10 Mai 2011