Sunteți pe pagina 1din 13

Fiziologia atletismului

INTRODUCERE
Cuprins:
1. ASPECTELE FIZIOLOGICE IN ALERGARILE DE SEMIFOND
cxcxcxcxxxxxxxxxxxxxxxxxx(800-1500 metri)
1.1 MODIFICARILE RESPIRATIEI IN ALERGARILE DE
xxxxSEMIFOND
1.2 MODIFICARILE CIRCULATIE IN ALERGARILE DE
xxxxSEMIFOND
1.3 EXPERIMENT
1.4 INFLUENTA ALERGARILOR DE SEMIFOND ASUPRA
xxxxSISTEMULUI NERVOS, NEUROMUSCULAR SI
xxxxNEUROENDOCRIC
1.5 MODIFICARILE EXCRETIEI IN ALERGARILE DE
xxxxSEMIFOND

CONCLUZII

Introducere
Metodica in atletism se bazeaza pe

cresterea continua a volumului si


intensitatii efortului in cadrul
antrenamentului, solicitand din ce in ce mai
mult organismul atletilor.
Din punct de vedere fiziologic nu exista
organ, aparat, sau sistem care sa nu fie
solicitat intr-o masura mai mare sau mai
mica in cele 36 de probe atletice olimpice.
Aparatul respirator si circulator trebuie sa
asigure in permanenta cantitati suficiente
de oxigen in probele de semifond.

1. Aspectele fiziologice in alergarile de


semifond
(800-1500
Din punct de vedere
al intensitatii
efortului
probe ele
m plat
masculin
si acestor
feminin)

pot fi situate pe cea de-a treia treapta eforturi de intensitate


mare. Ca durata ele variaza intre 1-5 minute, iar ca aspect
biochimic sunt efoturi mixte , anaerobe si aerobe. Dificultatea
probelor consta tocmai in acest aspect fiziologic si biochimic
al metabolismului care reclama o buna capacitate anaeroba,
cu un nivel superior al limitei datoriei de oxigen si, totodata, o
eficienta crescuta si o adaptabilitate rapida a sistemului
cardiorespirator la cerintele foarte mari ale acestor eforturi.
Daca 800 m sunt oarecum avantajati atletii cu un metabolism
inclinat spre latura anaeroba, cu un nivel ridicat al limitei
datoriei de oxigen (20-24 l ) si cu o eficienta crescuta a
sistemului neuromuscular(efort de tip neuromuscular), la cei
de la 1500 m plat aspectele metabolice anaerobe si aerobe
sunt echilibrate sau chiar inclinate usor spre latura aeroba. De
aceea, la 1500 m plat rezultatul sportive este determinat mai
ales de eficienta si calitatiile aparatului cardiovascular si a
celui respirator (efort de tip cardiorespirator).

1.1. MODIFICARILE RESPIRATIEI IN


ALERGARILE DE SEMIFOND

Viteza de inaintare a atletului in aceste probe fiind mai mica (8m/sec la

800 m si 7 m/sec la 1500 m), blocarea toracelui nu mai constituie o


necesitate imperioasa si astfel ventilatia pulmonara poate fi
intensificata pe toata durata probei.
La 800 m plat ventilatia pulmonara este de 50-70 l/min., in timp ce la
1500 m poate atinge 80-100 l/min. Acest debit respirator ridicat se
realizeaza mai ales pe seama maririi amplitudinii miscarilor respiratorii,
frecventa respiratorie (FR) nefiind prea mare (21-30 resp./min). La 800
m plat mai mult de 50% din energia necesara lucrului mecanic se obtine
prin transformari enzimatice, deci, pe cale aneroba;
In schimb la 1500 m plat peste 50% din energie rezulta pe cale aeroba,
deci, cu ajutorul oxigenului procurat in timpul efortului.
Rezulta ca la 800 m datoria de O2 calculata in procente (fata de
oxigenul total) este inca mare (aprox. 60%), iar la 1500 m ea atinge

1.2 MODIFICARILE CIRCULATIE IN


ALERGARILE DE SEMIFOND

Obtinerea performantei de nivel mondial in probele de semifond


pune in grea incercare aparatul cardiovascular. Transportarea unei
cantitati tot mai crescuta de oxigen la muschi in conditii aerobe
presupune o activitate cardiovasculara deosebit de intensa, fapt
pentru care semifondul este considerat astazi de fiziologi ca un efort
de tip cardiocirculator. Eficienta functionala a acestui sistem este
hotaratoare in privinta rezultatului sportive, el constituind factorul
limitant al efortului. In cazul in care aceasta limita este inalta,
sportivul va putea transporta o cantitate sporita de oxigen in
unitatea de timp, asigurand combustibilul necesar arderilor aerobe
la un nivel superior, nivel de care este strans legata vitaza de
inaintare a atletului.

Astfel se explica de ce la diferiti atleti dupa probele de semifond


se obtin valori destul de neomogene ale indicilor fiziologici ai
circulatiei; la unii FC (frecventa cardiaca) si TA(tensiunea arteriala)
ating valori deosebit de mari, la limita superioara a raspunsului
aparatului cardiovascular (FC=200-220/min; TA=240/0,iar volumul
sistolic si debitul cardiac ating cifre impresionante=200-250 ml,
respective 35-40l/min). La alti alergatori acesti indici sunt mai putin
ridicati. Tipurile de metabolism descrise, tipul de activitate nervoasa
superioara a atlatului, miza si taria concursului pot fi influenta
intr-un sens sau altul valorilor indicilor cardiovasculari.Revenirea lor
dupa proba se realizeaza in 30-40 min.

1.3 Experimente
Modificari ale FC in repaus, efort moderat si in

efort submaximal
Estimarea ratei metabolismului in repaus si in
efort

Fig. 1

Manipulare cailor metabolice

Fig.2

1.4 INFLUENTA ALERGARILOR DE


SEMIFOND ASUPRA SISTEMULUI
NERVOS, NEUROMUSCULAR SI
NEUROENDOCRIC
Alergarile de semifond solicita sistemul nervos central aproape atat de intens ca

probele de viteza,iar pe cel vegetativ chiar mai puternic. Mobilizarea tuturor


resurselor cardiovasculare si respiratorii precum si intensificarea neurosecrectiei
solicita extreme de mult centrii organovegetativi superiori pe toata durata probelor.
Fiind vorba de un aport de oxigen limitat, economicitatea miscarilor este unul
dintre factorii hotaratori ai succesului. O buna coordonare, eliminarea miscarilor de
prisos (leganare, miscari ample ale capului, etc.) inlesnesc obtinerea unor rezultate
valoroase. Musculatura atletilor cu inclinatie spre tip metabolic predominant
anaerob prezinta o mai buna dezvoltare a fibrelor fazice, mai ales a celor din
muschii fazici, in timp ce atletii cu o inclinatie metabolica spre tipul aerob fibrele
tonice din muschii fazici par a fi mai bine dezvoltate.

Nivelul de dezvoltare aproximativ egal al celor doua tipuri de fibre constituie


grupa mixta cu un tip metabolic echilibrat.

Sistemul neuroendocrin incepe sa-si spuna cuvantul in sustinerea efortului in


aceste probe. Secretia hipozifata de ACTH si, cantitatea de hormoni
corticosuprarenali (glicocorticoizi si mineralocorticoizi), precum si secretia
catecholaminelor de catre medulosuprarenala, contribuie intr-o maniera importanta
la mobilizarea fortelor interne ale organismului atat pe plan somatic(cresterea
excitabilitatii corticale, optimizarea activitatii musculare) cat si pe cel vegetativ
(mobilizarea circulatiei, respiratiei, glicogenului hepatic, sangelui din mobilizarea
circulatiei, respiratiei, glicogenului hepatic, sangelui din depozite).

1.5. MODIFICARILE EXCRETIEI IN ALERGARILE


Incalzirea mai ampla, volumul
DE SEMIFOND
crescut al efortului in conditiile
unor parametric circulatori foarte
ridicati inclina balanta pierderilor
de apa spre secrectia sudorala;
aceasta este abundenta si
contine intr-o concentratie
ridicata saruri minerale si
substante rezultate din
metabolismul tisular(uree,
amoniac, acid lactic, etc.). In
schimb filtrarea glomerulara usor
crescuta este compensata printrun transport tubular accentuat
dinspre lumenul tubular spre cel
vascular, rezultand o concentrare
insemnata a filtratiei
glomerulare.
In timpul efortului, mai ales in
cadrul antrenamentelor trebuie
evitata deshidratarea sportivului,
aceasta putand duce la
prabusirea intregului organism
din punct de vedere al
functionarii sale. Consecintele
unei deshidratari excesive pot fi
dintre cele mai grave, pana la
deces.

Concluzii
Deoarece in cadrul probelor de semifond stresul la care este

supus intregul organism este unul dus catre extrem, din


informatiile prezentate reies modificari deloc de neblijat ale
aparatului respirator, ale sistemului circulator si ale
excretiei.
Pentru a putea creste randamentul sportivului trebuie luate
in seama si monitorizate, la fel ca si in cadrul
experimentului prezentat, modificarile FC si ale
metabolismului in efort si repaus. Dar si modului de
manipulare al cailor metabolice.
Participarea la competitii dupa un ciclu de antrenament ce a
avut ca rezultat o deshidratare accentuata a organismului
pune in pericol viata sportivului.

Finala Olimpic Beijing 2008 - 800 metri masculin

Finala Olimpic Beijing 2008 - 1500 metri feminin

S-ar putea să vă placă și