Sunteți pe pagina 1din 100

Document cadru de Programare a

Politicilor de Dezvoltare Durabil


n Oraul Bile Herculane,
Judetul Cara - Severin

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
DURABIL A
ORASULUI BILE HERCULANE
2009 - 2015

Martie, 2009

Bile Herculane, Judeul Cara Severin

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 3/86

CUPRINS

I. Partea I: ELEMENTE CONCEPTUALE SI CONTEXTUALE...................................6


Introducere....................................................................................................... 7
1.1 Contextul general al Strategiei de Dezvoltare a Orasului Bile
Herculane...................................................................................................... 8
1.1.1 Referinte normative si programare regionala si judeteana..................8
1.2 Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locala...............12
1.3 Rolul comunitatii locale in programare, promovare si administrarea
teritoriului................................................................................................... 12
1.4. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare....................................................12
1.5.Viziunea integrata a strategiei..............................................................13
1.6.Deciziile orientate si selective...............................................................14
1.7 Consensul tuturor asupra deciziilor.......................................................14
1.8.Manangementul strategiei de dezvoltare..............................................15
1.9.Comunicarea integrata.........................................................................15
1.10. Metodologia folosita...........................................................................16
II. Partea a II a: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE HERCULANE
....................................................................................................................... 18
2.1 Prezentarea generala a orasului Baile Herculane si a pozitiei geografice:
.................................................................................................................... 18
2.1.1 Pozitie geografica, delimitarea teritoriului......................................18
2.1.2. Scurt istoric....................................................................................19
2.1.3. Rangul localitatii............................................................................24
2.1.4. Suprafata orasului..........................................................................24
2.1.5. Repere urbanistice.........................................................................24
2.1.6. Cadrul natural................................................................................ 25

2.2. Populatia si forta de munca.................................................................31


2.2.1. Populatia orasului Baile Herculane in functie de sex, etnie, religie,
varsta si ocupatii...................................................................................... 31
2.2.2. Evolutia populatiei in ultimii ani.....................................................32
2.2.3. Forta de munca..............................................................................33
2.3. Infrastructura serviciilor sociale si cea educational............................36
2.3.1. Educaia......................................................................................... 36
2.3.2. Sanatatea...................................................................................... 37
2.3.3. Serviciile sociale............................................................................ 38
2.4. Infrastructura:...................................................................................... 38
2.4.1. Infrastructura de transport............................................................38
2.4.2. Dotari tehnico-edilitare..................................................................39
2.4.4. Unitati bancare..............................................................................43
2.4.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieri..........................................43
2.5. Activitatea economica:.........................................................................43
2.5.1. Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Baile
Herculane................................................................................................. 43
2.5.2. Meserii traditionale........................................................................45
2.5.3. Agricultura..................................................................................... 45
2.5.4. Industria......................................................................................... 47
2.5.5. Servicii publice locale....................................................................47
2.5.6. Comer i servicii........................................................................... 47
2.5.7. Turismul si obiectivele turistice ale zonei.......................................48
2.5.8. Piata imobiliara locala....................................................................55
2.6. Protectia mediului inconjurator:...........................................................55
2.6.1. Factorii de mediu...........................................................................55
2.6.2. ,,Zonele verzi i zonele de agrement...........................................57

2.7. Cultura................................................................................................. 57
2.7.1. Infrastructura culturala..................................................................57
2.7.2. Activitati culturale..........................................................................59
2.7.3. Agenda culturala a orasului Baile Herculane.................................59
2.8. Administratia publica locala:................................................................60
2.8.1. Structura Administratiei Publice Locale..........................................60
2.8.2. Varietatea cooperarilor la nivel inter-regional, national si
international............................................................................................ 61
2.8.3. Investitii locale...............................................................................61
Partea a III a: ANALIZA SWOT.........................................................................63
3.1. Delimitare conceptuala........................................................................64
3.2. Domenii de analiz.............................................................................. 67
3.2.1. Infrastructura................................................................................. 67
3.2.2. Economia....................................................................................... 69
3.2.3 Turism, sport, petrecerea timpului liber........................................71
3.2.4. Calitatea factorilor de mediu.........................................................74
3.2.5. Resurse umane si piata fortei de munca........................................76
3.2.6. Educatie, cultura si arta, culte.......................................................78
3.2.7. Sanatate, asistenta sociala, servicii publice...................................80
Partea a IV a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI
BAILE HERCULANE.......................................................................................... 81
4.1. Structura Strategiei: Viziune, Obiective strategice, Prioritati, Proiecte 82
4.2 Obiectiv general.................................................................................... 82
4.3. Obiective specifice............................................................................... 83
4.4. Prioritati............................................................................................... 83
4.5. Proiecte................................................................................................ 90

I. Partea I: ELEMENTE CONCEPTUALE SI CONTEXTUALE

Introducere
Planificarea strategic este procesul de pregtire si argumentare
public a misiunilor, prioritilor de ndeplinit n teritoriu, focalizarea
pe problematica specifica, implicarea unui complex de actori publici,
privati si politici naionale si internaionale. Tot acest demers are ca
scop creterea calitii vieii.
Planificarea strategic urmareste s mentin o viziune clar a
destinelor comunitii si a teritoriului n termeni ct mai concreti si
precisi. Are obiectivul de a orienta activittile tuturor celor implicati n
destinele comunitii n beneficiul si n interesul comunitii. Strategia
de Dezvoltare Local se subscrie cerinelor de dezvoltare ale
Comunitii Europene, pe principii de Dezvoltare Durabil.
Fiecare administratie ar dori s guverneze ntr-un mod ct mai bun
posibil, deoarece este constient c utilizeaz resursele colectivittii si
este responsabil de acestea. Valoarea implicrii n acest proces devine
evident atunci cnd trebuie rspuns unor deziderate publice ale
colectivittii. Oraul noastru a conceput aceast strategie ca un prim
pas n construirea unui mediu n care aciunile locale s se intersecteze
cu interesele regionale, nationale si internaionale pentru a genera
valori si resurse si pentru a face fat problemelor comunitatii. n
aceast perspectiv intr si continuarea procesului de descentralizare,
investitia n resurse umane si n noi tehnologii care s aduc bunstare
si calitate.
Integrarea Romniei n Comunitatea European, impune initierea si
implementarea de politici si msuri adecvate care s activeze
productivitatea in scopul cresterii bunstarii. Reorganizarea teritorial
va fi baza de plecare a unei noi imagini a localitii noastre, imagine
care va genera o atitudine noua caracterizata de implicare a
investitorilor naionali si internaionali n diverse sectoare de
activitate, dezvoltarea unui turism de calitate nalt, precum i
dezvoltarea agroturismului. Dorinta de a ne regsi n reteaua cultural
si turistic european va fi exprimat prin aceast planificare
strategic. Planificarea strategic este un proces de cooperare
voluntar ntre factori publici si privati care se implic s realizeze un
plan de interventie pe termen mediu si lung. Prezenta Strategie
cuprinde un model inovativ de administrare local, o modalitate
decizional nou care implic o retea compus din o pluralitate de
factori reprezentativi.

1.1 Contextul general al Strategiei de Dezvoltare a Orasului Bile Herculane


1.1.1 Referinte normative si programare regionala si judeteana
Prezenta strategie este construita in baza Planului National de Devoltare 2007-2013.
Documentul de fa este corelat cu strategia judeteana si cu Strategia Regionala pentru
perioadele de referin 2007 2013.
Prezentarea sintetic a prioritilor si orientrilor relevante cuprinse n Strategia
Regionala si n Strategia Judeean va completa cadrul de functionare al prezentului
document programatic. Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Bile Herculane se
subscrie cerintelor documentelor de programare de nivel judetean si regional.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest
Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Vest (SDRV) reprezint documentul fundamental al
Planului de Dezvoltare Regional (PDR), avnd rolul de a orienta dezvoltarea regiunii n
perioada 2007-2013 si de a fundamenta accesul regiunii de Vest la Fondurile Structurale
si de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, priorittile prevzute n SDRV sunt
compatibile cu domeniile de interventie stabilite n cadrul Programului Operational
Regional (POR) si Programelor Operationale Sectoriale (POS): Cresterea Competitivittii
Economice, Infrastructura n Transport, Infrastructura n Mediu, Dezvoltarea Resurselor
Umane, Dezvoltarea Capacittii Administrative.
Punctul de plecare al elaborrii SDRV 2007-2013 l reprezint PDR Vest 2004-2006,
aprobat de ctre Consiliul pentru Dezvoltare Regional Vest si transmis Ministerului
Integrrii Europene n luna iulie 2003.
Avnd n vedere coordonatele teritoriale, n stabilirea axelor strategice de interventie s-au
luat n considerare urmatoarele documente cu caracter strategic elaborate la nivel local
sau regional: Strategia de Inovare Regional, Documente Comune de Programare
Romnia Serbia si Romnia- Ungaria, Planurile de Amenajare a Teritoriului din fiecare
judet al regiunii Vest, Planul Regional de Actiune pentru nvtmntul Profesional si
tehnic, Planul Regional de actiune pentru Ocupare si Incluziune Social.
SDRV a fost elaborat respectnd principiul parteneriatului si avnd la baz analiza
socio-economic a regiunii si Analiza SWOT.
Situatia general a Regiunii Vest, redat de diagnosticul si analiza SWOT, este redata
sintetic in cele ce urmeaza:
este considerat a fi o regiune n crestere, cu rezultate economice superioare
mediei nationale, adesea pe locul doi, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov;
a beneficiat, de-a lungul timpului, de dezvoltarea unei diversitti culturale, ceea
ce a generat aparitia unui puternic spirit civic;
a beneficiat de efectul frontiera, sustinut de o cooperare transfrontalier
dinamic;
regiunea se confrunt cu probleme de coeziune economic si social datorate
disparittilor care exista ntre mediul urban si cel rural, precum si ntre cele patru
judete ale regiunii: judetele Arad si Timis cunosc o mai pronuntat dezvoltare
economic si social, n vreme ce judetele Caras-Severin si Hunedoara ntmpin

probleme structurale si nc au nevoie de o puternic interventie si sustinere din


partea statului;
realizarea unei dezvoltri regionale echilibrate, precum i a unei competitiviti
ridicate depind n mare msur, la nivel national, de calitatea si de stabilitatea
mediului juridic, precum si de crearea unui cadru investitional adecvat, iar pe plan
local si regional de capacitatea de mobilizare a tuturor actorilor implicai n
susinerea si implementarea unor proiecte de dezvoltare cu impact regional sau
local.
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada 20072013, au fost identificate urmatoarele axe strategice:
Infrastructura de transport si energie: rezolvarea problemelor structurale cauzate
de inexistenta unei infrastructuri regionale corespunztoare;
Competitivitatea economic: cresterea gradului de competitivitate a
ntreprinderilor si dezvoltarea activittilor de cercetare, dezvoltare si inovare;
Turismul: dezvoltarea potentialului turistic prin valorificarea superioar a
tipurilor de turism existente la nivelul Regiunii de Vest;
Cooperarea teritorial: ncurajarea cooperrii teritoriale intra- si inter-regional;
Dezvoltarea rural: diversificarea activitatilor economice si imbunatatirea
calitatii vietii in mediul rural;
Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale: ncurajarea accesului la
educatie, sprijinirea formrii si ocuprii resurselor umane, sustinerea categoriilor
sociale n dificultate;
Mediul inconjurtor: initierea procesului de aliniere la standardele europene n
domeniul calittii factorilor de mediu;
Dezvoltare urban: diminuarea disparittilor existente ntre orasele din Regiunea
Vest, prin relansarea socio-economic a centrelor urbane aflate n declin.
SDRV, rezultat n urma analizei obiectivelor strategice, are urmatoarele obiective:
Obiectiv general:
Dezvoltarea armonioas a regiunii Vest, astfel nct aceasta s devin o regiune
competitiv n cadrul Uniunii Europene, cu o economie dinamica si diversificat,
cu resurse umane superior calificate, astfel incat PIB-ul regional pe locuitor sa
ajung pn n anul 2013 la 45% din PIB-ul mediu pe locuitor al Uniunii
Europene (UE 27).
Obiective specifice:
Cresterea gradului de atractivitate a Regiunii Vest prin dezvoltarea infrastructurii
si consolidarea relatiilor de cooperare teritorial;
Dezvoltarea si diversificarea activittilor economice din regiune prin inovare,
atragerea de investitii strategice si dezvoltarea mediului de afaceri, n conditiile
respectrii normelor europene privind calitatea factorilor de mediu;
Cresterea gradului de ocupare n regiune, asigurarea de oportunitti egale pentru
toate categoriile sociale si mbunttirea nivelului de trai al populatiei;
Diminuarea disparittilor intraregionale prin dezvoltarea urban policentric si
sprijinirea zonelor rurale;
9

mbunttirea si conservarea calittii factorilor de mediu n vederea asigurrii


dezvoltrii durabile si promovrii turismului la nivel regional.
Aceste obiective vor fi realizate ntr-un orizont de timp de 10-12 ani prin implementarea
de proiecte de dezvoltare. Pentru atingerea acestor obiective, este esentiala sustinerea
colectiva a strategiei, coeziunea partenerilor si efortul concentrat n urmrirea scopurilor
comune.
Strategia Judeean Cara Severin
Programul de dezvoltare economic i social a judeului Cara-Severin a fost elaborat n
baza Programului de Guvernare, precum i pe baza propunerilor fcute de serviciile
publice deconcentrate i de catre alte organisme ale ministerelor n teritoriu, precum i pe
baza unor propuneri ale autoritilor publice locale oreneti.
Obiectivele prioritare ale judeului se refer la continuarea creterii economice,
ncurajarea dezvoltrii i nfiinrii de noi ntreprinderi mici i mijlocii, dezvoltarea
infrastructurii prin creterea capacitii de absorbie a fondurilor comunitare i interne,
promovarea oportunitilor judeului astfel nct s fie atrai noi investitori, dezvoltarea
resurselor umane n toate domeniile, i nu n ultimul rnd stoparea declinului demografic,
n special reducerea fenomenului migraiei forei de munc.
Obiectivele specifice ale strategiei judetene sunt:

Integrarea europeana: promovarea imaginii, culturii, mediului economic


i investitional judetean n spaiul european; elaborarea i implementarea Planului
de comunicare i informare a reelei judeene de multiplicatori de informaie
european; monitorizarea aplicrii legislaiei armonizate cu aquis-ul comunitar i
diseminarea informaiilor; privind documentele referitoare la integrarea european
adoptate la nivel central; atragerea societii civile la activitile care au legtur cu
procesul de integrare european; creterea capacitii de absorbie a fondurilor
comunitare la nivelul de autoritilor locale; implicarea n derularea proiectelor la
care instituia este partener i elaborarea altor proiecte; monitorizarea i implicarea
n procesul de reform al administraiei publice de la nivelul judeului.

Mediul de afaceri: elaborarea anuala a Ghidului Investitorului pentru


Judeul Cara-Severin, coninand informaii legate de cadrul legal i instituional
privind modul de nfiinare a unei societi comerciale, impozite i taxe percepute,
oportuniti de investiii, spaii i terenuri disponibile pe localiti. Versiunea n
limba englez este diseminata prin intermediul misiunilor diplomatice, camerelor de
comer i industrie, etc. De asemenea, Instituia Prefectului colaboreaz cu diferite
misiuni diplomatice ale Romniei n strintate i strine n Romnia i se implic,
n conformitate cu competenele sale legale, n promovarea oportunitilor de
investiii ale judeului. Totodat i primriile i-au prevzut msuri pentru
consolidarea mediului de afaceri.

Piaa muncii: promovarea securitii i sntii n IMM, organizarea de


campanii naionale la nivelul judeului, monitorizarea i controlarea asigurrii
securitii i sntii n munc, verificarea i controlul respectrii legislaiei n
vigoare privind relaiile de munc, asigurarea perfecionrii preofesionale a
angajailor instituiei.

10


Educatia: asigurarea unui acces egal i sporit la educaie, obinerea unei
caliti sporite a educaiei, ncurajarea dezvoltarii societii bazate pe cunoatere,
reconstrucia nvmntului rural, combinarea eficient a educaiei generale cu
educaia de elit, compatibilizarea european (Accesarea fondurilor structurale
necesare compatibilizrii sistemului de nvmnt cu cel european), dezvoltarea
instituional a educaiei permanente.

Cercetare, dezvoltare i inovare: atragerea unor cercettori i specialiti


din afara mediului universitar la activitatea de cercetare tiinific, formarea
abilitiilor de cercetare n rndul tinerelor cadre didactice i studeniilor prin
participarea la sesiuni a Cercurilor tiinifice Studeneti i concursuri profesionale,
diversificarea activitii de cercetare, realizarea unui puternic Centru de Cercetare i
Transfer Tehnologic cu posibilitatea transformrii n platform de cercetare
tiinific.

Protecie social: Eliminarea inechitilor existente ntre diferitele


categorii de pensionari n funcie de anul nscrierii la pensie, asigurarea cadrului
tehnic i operaional pentru crearea arhivei electronice a dosarelor de pensii;
ntrirea capacitii instituionale n scopul creterii permanente a calitii
serviciilor; i al ndeplinirii noilor obligaii ce decurg n urma aderrii la UE:
reconstrucia instituional a CNPAS i a structurilor sale teritoriale, formarea
profesional, creterea eficienei n gestionarea procesului de depunere de ctre
angajatori, a declaraiilor nominale privind obligaiile de plat ctre bugetul
asigurrilor sociale i de sntate; finanarea activitii de asisten social;
implementarea, monitorizarea i controlul activitii de prestaii i servicii sociale;
incluziunea social.

Sanatate: mbuntirea accesului populaiei la servicii de sntate,


creterea calitii actului medical, creterea performanei i eficienei actului
managerial n sntate, asigurarea unei bune ncadrri operative n cadrul
activitilor n cazul unor situaii de urgen, calamiti i dezastre.

Agricultura si dezvoltarea rurala: finalizarea proiectelor finanate n


cadrul programului SAPARD, promovarea programelor cu finanare extern,
verificarea cererilor de finanare i a cererilor de plat pentru programele Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rural i Fondul European de Pescuit,
asigurarea condiiilor pentru buna desfurare a activitii, pregtirea profesional a
experilor. Stimularea transformrii gospodriilor rneti n ferme agricole
familiale cu caracter comercial, formarea i consolidarea clasei de mijloc n spaiul
rural este un obiectiv important de activitate pe care Direcia pentru Agricultur i
Dezvoltare Rural l are n vedere. Se mai prevede creterea nivelului de informare
al agricultorilor, ntocmirea de proiecte i de documentaii n vederea obinerii de
finanri din fonduri europene, organizarea de cursuri de formare profesional
pentru agricultori, organizarea de aciuni de popularizare i manifestri specifice
domeniului agricol, acordare de asisten tehnic de specialitate n toate domeniile
agricole, diseminarea prevederilor legislative care vizeaz mediul rural armonizate
cu cele ale Uniunii Europene.
Atingerea obiectivului global, a obiectivelor specifice va fi posibil prin completarea
interventiilor regionale si locale cu cele national-sectoriale, n vederea sprijinirii si
11

promovrii cresterii economice durabile. Printr-o bun coordonare se va realiza


complementaritatea interventiilor locale cu cele regionale si cu cele sectoriale, obtinnduse efectele sinergice necesare.
1.2 Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locala
Strategia de Dezvoltare elaboreaza si conjuga obiectivele si indicatiile regasite in
documentele de programare in vigoare. Strategia este orientata sa contribuie la realizarea
unui model de dezvoltare durabila. In mod particular, Strategia de Dezvoltare sprijina
procesul de descentralizare al Administratiei Locale si racordeaza programele de
dezvoltare la resursele interne precum si la oportunitatile financiare ale Comunitatii
Europene.
Din punct de vedere tehnic Strategia va deveni un instrument pentru cei care opereaza
actiuni directe. Strategia de Dezvoltare doreste sa creeze unitate intre propunerile de
dezvoltare pe termen lung si nevoile imediate ale comunitatii. Din punct de vedere al
sistemului Strategia de Dezvoltare este o componenta activa care defineste
responsabilitatile pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila.
1.3 Rolul comunitatii locale in programare, promovare si administrarea teritoriului
Un proces important care duce la maturitate este initiat prin aceasta Strategie de
Dezvoltare care va promova alte instrumente de programare sectoriale (ex. Strategia de
Dezvoltare a Turismului, Strategia de Protectie Mediului, Strategia de Protectie Sociala,
Strategiea Politicilor pentru Preventie si Sanatate, etc)
1.4. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare
Obiectivul Strategie de Dezvoltare este acela de a instrumenta o serie de actiuni
focalizate pe imbunatatirea conditiilor economice, coeziunii sociale si gestiunea mediului
in teritoriu. Strategia de Dezvoltare este construita pe baza a 5 principii:
1. Viziune integrata a modelului de dezvoltare
2. Implicarea in deciziile orientate pentru a reduce riscurile de pierdere a
resurselor,
3. Construirea unui amplu consens din partea tuturor celor implicati;
4. Construirea unui sistem de management activ al strategiei care sa poata
implementa prevederile acestui document pe toata perioada de
operativitate a sa.
5. Creerea unui sistem de comunicare integrata pentru a face cunoscut
permanent continutul si actiunile strategiei catre toate partile implicate si
in mod particular catre cetateni.
Strategia de Dezvoltarea a orasului noastru integreaza 3 componente:
12

1. un model de dezvoltare economica si sociala;


2. modalitatile de interactionare cu cetatenii si alti factori interesati;
3. un plan de comunicare cu rol informare si promovare.
Un model reprezentativ este dat de urmatoarea schema:

1.5.Viziunea integrata a strategiei


Strategia a fost creata punand impreuna si coreland toate componentele fundamentale
care sprijina dezvoltarea durabila a unui teritoriu.Componentele de referinta care sunt
regasite in strategie sunt urmatoarele:
protectia mediului si a teritoriului;
dezvoltare economica;
coeziune sociala;
administratie locala.
Tipurile de corelatie care se regasec in aceste componenete vor influenta directiile de
dezvoltare durabila a teritoriului. In mod grafic putem exprima aceasta prin urmatoarea
schema:

13

Aceste componente conduc la construirea unui prim cadru de referinta pe baza caruia
putem spune ca sunt construite actiunile prezentei strategii de dezvoltare.
1.6.Deciziile orientate si selective
O strategie pentru a fi eficienta trebuie sa fie corect structurata si trebuie sa selecteze
anumite directii. Selectia directiilor din strategia de dezvoltare este cauza care conduce la
identificarea prioritatilor care vor determina atingerea obiectivelor propuse. Metoda de
orientare si selectie va fi definita ulterior in cadrul documentului.
In mod operativ deciziile se construiesc pe baza diferitelor prioritati existente din punct
de vedere al mediului, dezvoltarii economice, coeziunii sociale si administratiei publice.
1.7 Consensul tuturor asupra deciziilor
Dezvoltarea unui teritoriu trece in mod necesar printr-o totalitate de acorduri tacite si
valori impartasite. Strategia de dezvoltare a fost construita pe baza unui proces care tintea
aspectele principale ale teritoriului si pe baza posibilelor solutii ce vor fi organizate in
documentul de fata prin propuneri de proiecte. In acest proces de elaborare a fost in
permamneta cautat consensul tuturor celor implicati si a beneficiarilor finali (membrii
comunitatii).

14

1.8.Manangementul strategiei de dezvoltare


Strategia reprezinta procesul principal care reconecteaza toate propunerile si activitatile
administratiei locale in directia dezvoltarii teritoriale. Strategia nu este numai un
document programatic ci si un instrument de management, avaluare si monitorizare.
Tehnic, strategia este organizata in 4 faze:
1. Elaborarea documentului concentrat asupra redactarii si aprobarii (textul
de fata);
2. Initierea implementarii strategiei concentrata pe realizarea actiunilor si
proiectelor indicate in documentul de fata;
3. Verificarea strategiei concentrata pe analizarea rezultatelor si pe
identificarea eventualelor nevoi aparute ulterior;
4. Actualizarea strategiei, in cazul in care va fi necesara aceasta datorita
noilor nevoi aparute. Aceasta faza va da nastere unor posibile noi actiuni si
proiecte. In mod grafic ciclul de munca poate fi reprezentat in felul
urmator:

1.9.Comunicarea integrata
Politica Comunitatii Eurpene cu privire la rolul Administratiei locale prevede cresterea
transparentei in toate actiunile administrative. Strategia de dezvoltare integreaza procese
si instrumente de comunicare care vor fi utilizate pe toata perioada implementarii
proiectelor propuse. Sistemul integrat de comunicare al strategiei este organizat pe
urmatoarele canale:
1. transmiterea de identitati si imagini cu privire la brand-ul local;
2. relationarea cu cetatenii si cu agentii economici locali;
3. coordonarea intre politicile regionale, judetene si cele locale, in special cele
pentru dezvoltarea turismului.

15

Aceasta structura de comunicare se leaga de actiunile orientate catre verificarea


calitatii acordurilor intre toti actorii implicati. O comunicare integrata este cea
care argumenteaza cetatenilor si agentilor economici necesitatile care sunt
identificate in teritoriu precum si actiunile intreprinse pentru remodelarea
acestuia.

1.10. Metodologia folosita


Realizarea acestui document strategic este rezultatul voinei comunitii din Bile
Herculane, care are la baz colaborarea dintre membrii locali i reprezentanii
administraiei publice. Obiectivul acestei Strategii este de a susine eforturile viitoare de
dezvoltare ale localitatii, prin stabilirea unor direcii strategice care au la baz analiza a 4
factori importani: puncte tari (resurse), puncte slabe, oportuniti i ameninri cu
care se confrunt localitatea.
Acest material a fost conceput ca un instrument care s vin n ajutorul tuturor membrilor
comunitii locale, adresndu-se deopotriv administraiei publice, mediului de afaceri,
instituiilor publice, organizaiilor neguvernamentale, dar i ceteanului simplu interesat
de evoluia viiitoare a comunitii sale. Se prevede c acest instrument va fi deosebit de
util n programarea viitoarelor investiii dar i n atragerea resurselor financiare (naionale
i europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergura pentru Oraul Bile Herculane.
Metodologia folosit n elaborarea Strategiei respect urmtoarele principii:

validitate tiinific procesul de elaborare a documentului trebuie s respecte


cerinele tehnice ale planificrii strategice;
principiul coerenei acesta se refer la corelarea stategiei locale cu
documentele de planificare de rang superior (Strategia Judeean, Strategia
Regional, Planul Naional de Dezvoltare) precum i cu documente locale;
principiul parteneriatului dezvoltarea unei relaii de colaborare ntre
administraie i membrii comunitii locale, element deosebit de important att n
etapa de elaborare a strategiei ct i n cea de implementare;
implicarea comunitii - procesul trebuie s fie deschis tuturor celor interesai
din comunitate;
transparen i obiectivitate - procesul trebuie s fie transparent i s reflecte
interesele comunitii ca ntreg;
coeren i continuitate - construcia documentului de planificare nu nseamn
finalizarea procesului strategic; acest document trebuie s rmn deschis ideilor
i completrilor viitoare (adaptarea periodic a documentului n funcie de
modificrile care se produc la nivelul comunitii).

16

Partea a II a:
ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE
HERCULANE

17

II. Partea a II a: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI BAILE


HERCULANE
2.1 Prezentarea generala a orasului Baile Herculane si a pozitiei geografice:
2.1.1 Pozitie geografica, delimitarea teritoriului
Oraul Bile-Herculane, este situat n sud-vestul rii, pe Valea Cernei, fiind invecinat cu
Muntii
Mehedinti
la
vest
si
cu
Muntii
Cernei
la
est.
Coordonatele sale geografice sunt 22.414167 longitudine estic i 44.878611,
latitudine nordic. Altitudinea medie este de 165 metri. Orasul este cea mai veche
staiune balnear din Romnia si una dintre cele mai vechi din lume, atestat documentar
nc din anul 153 D.C. Staiunea este situat la 19 kilometri de Orova, 41 kilometri nordvest de Drobeta Turnu Severin, 72 kilometri distan de Caransebe i 106 kilometri fa
de Reia.
Accesul la staiune se face astfel:
Acces rutier: 5 km fata de D.N. 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti (la o distanta
de 380 km);
Acces feroviar: calea ferata internationala Bucuresti -Timisoara -Budapesta, gara
Herculane;
Acces aerian: cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si
Timisoara (170 km, aeroport international).

Fig. 2.1.1.1 Localizarea staiunii pe teritoriul rii


Distanta fata de cele mai importante orse din tara:
De la
Pana la ...
18

Distanta

Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane
Baile Herculane

Alba Iulia
Arad
Bacau
Baia Mare
Botosani
Brasov
Bucuresti
Craiova
Constanta

234 km
239 km
552 km
476 km
637 km
379 km
400 km
174 km
626 km

2.1.2. Scurt istoric


Originea Bailor Herculane se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a staiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat ntr-o tabula votiva din
bai : Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius
Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea n calitate
de consul a fostului lor coleg Severianus, ntorcndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos
de recunostiinta... . n perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a
constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. mpresionai de
exceptionala putere tmduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi n
Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Dincolo de atestarea documentara, existena bilor din aceast staiune se pierde n
negura timpului. Prezena omului n aceste locuri este dovedita de numeroasele
descoperiri arheologice (unelte, arme, resturi de ceramic, monede, statui i altele).
Dezvoltarea unei civilizaii primitive pe teritoriul sud-vestic al rii noastre a fost
favorizat de climatul blnd, cu influene submediteraneene, vegetaia i fauna bogate,
numeroase locuri adpostite (peterile des ntlnite, nsi Valea Cernei ncadrat de
Munii Mehedini i ai Cernei).
Urme ale civilizaiei geto-dace au fost puse n eviden, dar, dei sunt puin numeroase,
ele demonstreaz continuitatea vieii oamenilor pe aceste meleaguri. Dup primul rzboi
daco-roman (101-102 e.n.) Banatul a intrat n componena provinciei Moesia Superioar,
romanii gsind pe teritoriul bilor amenajri uoare din lemn, care au fost lesne distruse
i nlocuite de cunoscutele terme, edificii, apeducte, bazine. Ca un argument n favoarea
existenei unei populaii active pe teritoriul Mehadiei i a Staiunii Herculane, care se
ocupa cu meteugurile i comerul, sunt denarii romani din anii 93-92 .e.n. i 28 .e.n.
Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) apeducte,
temple, bi, monumente i statui, nchinate zeilor Hercules, Aesculap i Hygieia.
Intensa folosire a acestor bi se reflect n bogia de materiale arheologice descoperite
de ctre austrieci n prima jumtate a secolului XVIII- lea, dup alungarea otomanilor din
Banat.

19

Generalul austriac Hamilton a facut o inspecie n 1736, cu care ocazie a dat i el de


ruinele bilor romane. Generalul a adus oameni din satele vecine, care au defriat
pdurile seculare i apoi au ajutat la construirea ctorva case, a unei osptrii, a trei
cazrmi, o biseric i altele. Tot atunci s-au reamenajat cteva dintre bazine cu apa cald,
printre care Baia roman, nume pe care l poart i acum.
Pentru a face loc noilor edificii ale bilor, constructorii austrieci au demolat vechile ziduri
i construcii romane dnd la iveal importante piese arheologice: sarcofage, statui,
basoreliefuri. Majoritatea au fost transportate la Curtea din Viena, cu scopul de a decora
slile bibliotecii imperiale. O corabie ncrcat cu vestigii antice de la Herculane, printre
care i un impresionant sarcofag al unei matroane romane strjuit de dou statui ale lui
Hercule, s-a scufundat n Dunre (n anul 1755), n apropiere de Budapesta. ( Ilie
Cristescu, Trmul lui Hercules, 2001)
La Bile Herculane au rmas puine din inscripiile i statuile gsite, din cauza istoriei
zbuciumate. Unele piese au fost deteriorate n timpul lucrrilor de ndeprtare a zidurilor
romane prin folosirea explozibililor de ctre austrieci, distrugnd baza unei statui i o
reprezentare a zeiei Hygeea, amndou executate n marmur. Descoperirile lui
Paschale Garofolo (1737), notate n lucrarea sa Diserttio Thermis Herculanis (scriere
ce constituie i astzi o lucrare de referin pentru cunoaterea pieselor pierdute pe
drumul spre Viena) reprezint inventarul principal al materialului arheologic din epoca
roman. Din aceste mrturii se mai pstreaz doar cteva ruine, cum sunt: zidul
ponticului de la Podul Cernei din interiorul staiunii, zidul dinspre Baia roman i cteva
dovezi lapiditare la muzeele din Caransebe i Lugoj. Pe lng acestea se mai gsesc
nenumrate monede cu efigiile lui Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius,
tablele votive, haine, podoabe i multe alte vestigii.
Prin pacea de la Belgrad (1739) se hotrte ca grania dintre Imperiul Austriac i
Imperiul Otoman s fie pe cursul Cernei. Pentru a nu pierde Orova, otomanii au ncercat
devierea Cernei, prin nite jgheaburi dincolo de Orova, ns ndrzneaa lor ncercare nu
a izbutit. Chiar i astzi se mai vd urmele acelei lucrri, n comuna Tople, pe lng
Pietrele Iorgovanului. Dei existau riscuri foarte mari de a ajunge la bi, datorit
disensiunilor dintre austrieci i turci, oamenii veneau totui la tratament din cele mai
ndeprtate coluri ale Imperiului Habsburgic.
Renumele staiunii atrgea totui o mulime de suferinzi de reumatism care se
adposteau n case improvizate. Cea mai mare publicitate a fost fcut staiunii de ctre
un medic austriac, care a fcut analiza unor probe de ap de la Bile Herculane i a
publicat rezultatele cu aprecierea categoric a efectelor miraculoase ale acestor ape. Din
acel moment, staiunea a devenit loc de tratament pentru oameni din ntreaga Europa.
Dup anul 1800 urmeaz o perioad de reconstrucie a staiunii:

n 1810 se termin edificiul militar (pavilionul nr.5), se refac bile Elisabeta;


n 1824 se termin construcia hotelului Francisci- azi pavilionul 4;

20

n 1826 se zidete baia Carolina, a crei cldire i mai pstreaz nfiarea


de atunci (Baia Hebe) iar mai trziu se face legtura cu hotelul Franz Iosef
(actualul Decebal), prin lrgirea podului de peste Cerna;
n 1838 se construiete hotelul Ferdinand pavilionul nr.7- apoi Venera, i
se reconstruiesc bile romane;
n 1846 bile de indril (Baia Mare) sunt nlocuite cu baia Ludovic (azi
baia Apollo);
n 1847 este aezat statuia lui Hercules reprezentndu-l pe erou cu pielea
leului din Nemeea pe el, confecionat din fier de tun, un cadou din partea
ducelui Karls;

n 1853 se finalizeaz lucrrile Hotelului Tersiana, astzi Pavilionul 3;

n 1865 se deschide Hotelul Decebal (Franz Iosif);

n 1871 se finalizeaz lucrrile la Hotelul Rudolf (azi Hotelul Traian) i a


bii Maria, azi pavilionul de fizioterapie, cu trandul termal;
n 1893 se construiete uzina electric, n imediata vecintate a podului de
peste Cerna, din amonte de Hotelul Roman de astzi;
n 1936 se construiete Hotelul Cerna, dupa planurile arhitectului Ioan
Precup;

n 1968 se construieste Hotelul Hercules;

n 1971 se contruiete Restaurantul Hercules;

n 1973 Restaurantul Grota Haiducilor i Hotelul Domogled;

n 1975 Hotelul Roman;

n 1977 Hotelul Diana;

n 1979 Hotelul Afrodita;

n 1982 Hotel Dacia;

n 1985 Hotel Minerva.

21

Toate construciile efectuate dup anul 1810 se pstreaz i astzi, efectundu-se


consolidri fr a modifica aspectul arhitectonic al cldirilor.
n aceast perioad de construcie, mpratul Austriei a vizitat Bile Herculane (1852),
spunnd c acum n aceast vale exist cea mai frumoas staiune de pe continent.
Dupa revoluia din 1848 i pn n anul 1913 a fost perioada n care staiunea a avut cea
mai mare ascensiune, mica staiune devenind una internaional. Din acest timp dateaz
cele mai luxoase bi, restaurante, vile etc. Toate construciile importante dateaz din
acea perioad: hoteluri, cazinoul, fntni arteziene etc.
ncepnd cu secolul XIX-lea se manifest preocupri i pentru terapia balnear.
ns, staiunea renate dup anul 1919, cnd Banatul intr n componena statului romn.
Generalul Nicolae Cena, primarul i primul director al staiunii, deschide n 1924 un
muzeu al regiunii, care acum i poart numele. Sub autoritatea romn, staiunea a
beneficiat de mbuntiri: noi construcii hoteliere, o cercetare tiinific a zonei din
punct de vedere geografic, istoric i a calitii terapeutice a apelor.
Toat istoria Bilor de la Herculane poate fi astfel clasificat succint, n trei perioade
principale de nflorire: perioada roman, perioada austriac, perioada contemporan.
Existena nentrerupt de dou milenii a staiunii Baile-Herculane a fost favorizata de
eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii ntr-o
vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la
un confort de nalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura
balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au
conferit acestei statiuni un nalt grad de atractivitate.
Originea toponimului si a statiunii sunt legate de faimosul erou Hercules, ntruchiparea
masculinitii, a forei i a curajului. Legendarul erou era unul dintre cei mai iubii zei, un
ideal spre care tindea fiecare brbat al acelor vremuri, oferind imaginea deplinei armonii
ntre fora fizic i energia spiritual.
Este, aadar, uor de neles de ce legenda i cultul acestui zeu s-au rspndit att de
repede peste tot pe unde au ajuns legiunile romane, inclusiv pe frumoasa Vale a Cernei.

22

Fig. 2.1.2.1 Statuia lui HERCULES


Numele legendarului Iovan Iorgovan ar deriva de la diferitele nume prin care era cunoscut
Hercule n lumea greac i latin. Iovan vine de la Iovis proles, iar Iorgovan ar fi compus
din Iorgu i Iovan (Iorgu- o form corespunztoare grecescului Georgios, adic plugar,
cel care ar cu plugul, cum e reprezentat Hercule pe diferite efigii). Baladele populare
redau luptele lui Iovan Iorgovan ntr-o atmosfer de mister, iar localizarea acestora este
foarte asemntoare cu Valea Cernei i cu nsuirile tmduitoare ale izvoarelor de pe
aceste meleaguri (Ilie Cristescu Miracolele Cernei).
Astfel, in Balada Iovanu Iorgovanu i Sierpele de dr. Alessandru Popoviciu este
exprimat strvechea credin popular, dup care, n timpul luptelor dintre daci i
romani ar fi existat un sierpe care s-ar fi scldat n apele termale i c aceast scldare
l-ar fi fcut att de mare, nct n fiecare zi se hrnea cu dou-trei oi sau cu cte un bou.
n curnd, el deveni balaur, iar localnicii nspimntai au ncercat s-l mbuneze,
jertfindu-i vite. n vremea aceea, trei fete i un fecior de mprat s-ar fi rtcit pe acolo i
vznd arpele scldndu-se n apele ce izvorau din adncurile pmntului, s-ar fi scldat
i el n fiecare zi, simindu-se din ce n ce mai puternic i devenind hidra de pe Valea
Cernei.
O alt balad istorisete c Hercule, n drumul su ctre muntele Elbrus din Caucaz,
ducndu-se s-l elibereze pe Prometeu (care fusese nlnuit de o stnc pentru c furase
focul din cer i-l druise pmntenilor) auzi despre frdelegile balaurului i se hotr s-l
rpun. Pe drumul sau i ncearc sabia ntre Izvoare i Baia de Aram, la Ponoare,
fcnd astfel Podul natural de la Ponoare. De fiecare dat cnd ntlnea balaurul i se
confruntau lua natere o form de relief deosebit. Astfel, lng Muntele Oslea a luat
natere forma columnei pe care o vedem azi; sabia lui Hercule a tiat muntele n dou i
din aceast lupt au luat natere Cheile Corcoaiei, devenite acum i Cheile lui Hercules.
Balaurul (hidra) a fugit pe Cerna n jos, spre apele termale din staiune, cu gndul de a se
sclda n ele pentru a prinde puteri. Oamenii l-au ntmpinat i l-au lovirit cu bolovani. A

23

doua lupta s-a dat la apte Izvoare Calde, unde balaurul nu a reuit s intre n apele
termale, iar Hercule i-a tiat cel de-al doilea cap. Oamenii l-au rugat s se mbieze i el
pentru a-i mprospta puterile, ceea ce a i fcut. Al treilea cap al balaurului a fost
pierdut pe locul actualului hotel Roman, unde se afl izvorul Hercule, cu cel mai mare
debit. La Tople, lng podul de piatr, unde se afl stnca splat de ape, i-a pierdut
balaurul cel de-al patrulea cap. Aici, oamenii au ridicat o nou statuie, cunoscut sub
denumirea de Sfinxul bnean, aflata pe malul stng al Cernei (la un kilometru mai
sus de Tople, la doi kilometri de hotelul Roman) care poate fi vzut de pe osea.
Balaurul fuge i reuete s ajung la Dunre, unde Hercule l ucide, tindu-i i ultimul
cap. ns balaurul, nainte de a muri i spune eroului c uciderea lui va atrage un blestem
peste locuitorii acelor locuri. La puin timp dup aceea, din piatr ncepu s ias aanumita musc columbac, rspndit numai n acea zon, fcnd ravagii printre
animalele oamenilor. S-a ncercat betonarea peterii n mai multe rnduri, dar n zadar.
Acum, aceast peter a fost acoperit de apele Dunrii. Adpostul eroului era n petera
Grota Haiducilor, de unde putea supraveghea cu uurin izvorul (Ilie Cristescu,
Miracolele Cernei).
Multe personaliti marcante ale istoriei au vizitat i s-au bucurat de apele tmduitoare
ale acestei staiuni. Scriitori romni ca George Cobuc, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu,
Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, mprteasa Sisi,
mpratul Franz Iosef, Vasile Alecsandri, regele Carol I al Romniei.
mprteasa Elisabeta (Sisi) era o pasionat a frumuseilor naturii i a locurilor de odihn
i tratament, pe care le-a vizitat cutreiernd ntreaga Europ incognito, nsoit de o
prieten apropiat, iar la Herculane, de o cluz din satul Pecinica. ns, de multe ori
conducea caleaca singur i ca dovad a rmas mrturie un tablou nfind-o pe
mprteas conducnd caleaca prin comuna Mehadia, prin dreptul ruinelor castrului.
mprteasa obinuia s fac plimbri, n serile cu lun plin, pn la podul uzinei, de
unde contempla privelitea ce se reflecta n apa Cernei.

Fig. 2.1.2.3 Panou din centrul staiunii pe care sunt scrise impresiile scriitorilor
2.1.3. Rangul localitatii
Baile Herculane sunt recunoscute ca staiune din timpuri stavechi. Staiunea milenar este
menionat istoric sub denumirea Ad aquas Herculis sacras ad Mediam.
24

Astazi, localitatea are rang de oras.


2.1.4. Suprafata orasului
Orasul Baile Herculane are o suprafata totala de 10544 ha, din care:
- suprafata intravilan - 228 ha
- suprafata agricola - 929 ha
- suprafata impadurita - 3320 ha
- suprafata cu pasuni - 309 ha
Trupul principal cuprinde localitatea Baile Herculane si localitatile componente
Pecinisca. Alte trupuri secundare cuprin dotari edilitare si turistice din teritoriu:
- trup uzina de apa - 1.70 ha
- trup 7 Izvoare si camping - 2.13 ha
- trup Strand Ghizela - 2.33 ha
- trup haldina de gunoi - 6.00 ha
Intravilanul actual al unitatii teritorial administrative este cel prevazut n Planul
Urbanistic General - P.U.G. al orasului Baile Herculane, elaborat in anul 1997, cu
modificarile ulterioare.
2.1.5. Repere urbanistice
n cadrul judeului Cara-Severin, oraul Baile Herculane este situat n partea sud-estica a
judeului i s-a remarcat ca un important punct de atracie turistica. Dup numrul
populaiei de 6.026 la nivelul anului 2006 se afl pe locul 8 (ultimul), n cadrul judeului
Cara-Severin.
Administrastiv-urbanistic, orasul are n componenta sa 2 localitti, Baile Herculane
orasul propriu-zis si satul Pecinisca.
2.1.6. Cadrul natural
Orasul Baile Herculane este situat in cadrul natural al Vaii Cernei, singura dintre vile
Carpailor Meridionali care se nscrie n ntregime ntr-un culoar tectonic, separnd
Munii Godeanu i Munii Cernei de Munii Vlcan i Munii Mehedini, fiind orientat
pe direcia nord-est sud-vest.
Apartenena sa la un ansamblu geografic foarte complex i la bazinul Dunrii, s-a
reflectat ntr-o diversitate deosebit a aspectelor de relief si peisaj, ct i ntr-o evoluie
proprie, ceea ce a fcut ca bazinul s aib o specificitate aparte. La elementele reliefului
se adaug vegetaia bogat i fauna divers, ct i climatul favorabil cu influene sudmediteraneene.
Privit n ansamblu, Valea Cernei are un aspect de covat uria, n partea superioar,
marcat la margini de dou culmi difereniate ca altitudine i aspect, ntre Vrful Paltina
(2140 m) i Vrful Grba (1740 m), reunite sub forma unei neuri nalte de 1320 metri,
alctuind cumpna de ap ntre bazinele Cernei i Jiului.
Geneza i structura geologic

25

Valea Cernei, de origine tectonic, are n cea mai mare parte versani abrupi, rectilinii, cu
o verticalitate pronunat i nlimi care ajung pn la 400-500 m. n perimetrul acestei
zone apare o diversitate accentuat de roci, de la isturi cristaline la roci sedimentare.
Fiecare dintre aceste roci imprim o not aparte reliefului. Munii Godeanu etaleaz un
relief masiv, greoi, cu creste secundare prelungi i uor rotunjite care coboar n trepte
nspre Cerna. Obriile vilor au fost modelate de gheari. nspre sud-vest, Munii
Godeanu se continu cu Munii Cernei, unde peisajul este mai variat, n funcie de
substrat. Apar astfel att culmi masive cu interfluvii rotunjite, ct i creste nguste care,
nspre Cerna, se termin brusc prin perei verticali corespondeni calcarelor. Mult mai
impuntori sunt pereii din Marele Abrupt, care corespunde versantului apusean al
Munilor Mehedini.
Aspecte morfologice i morfometrice
Un aspect demn de luat n seam este asimetria bazinului Cernei. De la obrie i pn la
treimea inferioar, versantul drept este constant mai nalt, cu cteva sute de metri fa de
cel opus. Spre vrsare, ns, se constat o schimbare a modului de distribuire a
nlimilor, n timp ce culmea vestic din Vrful Arjana (1513 m) scade treptat pn sub
900 de metri. nlimile din est, chiar din dreptul Bilor Herculane se menin la peste
1000 m (Domogled, 1500 m).
Partea sudic a Munilor Cernei aparine n cea mai mare parte domeniului autohton: un
complex de roci cristaline, isturi cloritoase verzi, gnaise granulare.
Acest complex este strbtut n lungul Cernei, la nord de Bile Herculane, pe o lungime
de circa 15 kilometri, spre apte Izvoare Calde i confluena Cernei cu Iuta. Sedimentarul
autohton este pus n eviden n cteva arii ce aparin mai multor cicluri de sedimentare
paleozoice i mezozoice.
Impactul climei asupra arealului turistic al Bilor Herculane
Clima i elementele sale componente sunt nuanate de configuraia major a reliefului, n
cazul de fa muntele, dar i de configuraia de detaliu, de expoziia versanilor,
nclinarea, forma i orientarea culmilor. La acestea se mai adaug nveliul vegetal, n
special vegetaia forestier. Toate acestea influeneaz i detaliaz clima, care acioneaz
la rndul su asupra organismului uman. De factorii climatici, cu impact bioclimatic
(temperatur, precipitaii, umiditate, vnturi, durata de strlucire a soarelui, compoziia
atmosferei, radiaiile solare) depinde pretabilitatea unei regiuni sau staiuni turistice la
cur, la activiti de recreere, la practicarea unor sporturi de sezon. (Ciang N., 2002,
Romnia- Geografia Turismului).
Mai mult dect consecinele poziiei, este de luat n seam situaia orografic general i
adpostul oferit de masivele muntoase care nconjoar din trei pri jumtatea de obrsie
a bazinului. Toate acestea creeaz premizele unor condiii climatice i topoclimatice
aparte, reflectate n trsturile generale ale mediului.
Pentru staiunea montan Bile Herculane, climatul plcut este un avantaj net, mbinnd
aspectele temperat-continentale cu influenele submediteranene care aduc primvara
mai repede n staiune i fac iernile mai blnde.

26

Regimul termic
Valea Cernei este adpostit de culmi a cror orientare favorizeaz ptrunderea maselor
de aer sud-vestice, adnc spre nord-est. Influenele submediteranene se fac simite prin
temperaturi mai crescute dect n nordul rii. Verile sunt calde i rcoroase,cu un grad
mai mare de instabilitate termic, pus n eviden de frecvena averselor, nsoite de
descrcri electrice, cu temperaturi n jur de 18-20 0C, n timp ce iernile sunt blnde, dar
cu precipitaii abundente. Temperatura medie anual, cu toate c se afl n plin regiune
de munte, este de 10,5 0C la Bile Herculane, pentru ca pe crestele Godeanului s se
apropie de 0 0C.
Valorile absolute ale temperaturii aerului prezint o foarte accentuat variabilitate.Cea
mai mare valoare a temperaturii la Bile Herculane a fost de 31.1 0C, n august 1953.
Cele mai sczute valori nregistrate au fost de 18 0C, n ianuarie 1950. (Cristescu Ilie,
(2001), Trmul lui Hercules)
Umiditatea aerului
Influena mediteranean asupra umiditii este destul de puternic, mai ales prin faptul c
masele de are umed, transportate cu predilecie n partea de sud-vest a rii, se
canalizeaz n culoarul Cernei, mrind aportul de umezeal. Cantitile mari de
precipitaii de la CernaSat i din tot bazinul superior aflat la altitudinea absolut sub
1200-1300 m, pot fi considerate drept consecina acestui proces.
Nebulozitatea
Ca urmare a orientrii generale fa de circulaia dominant, n Valea Cernei se constat
apariia fenomenului de descenden a aerului pe pantele vestice, adic a unui proces cu
caracter fohnal care duce la disiparea proceselor noroase. Configuraia de ansamblu a
reliefului face ca efectul de fohn s se resimt cu intensitatea cea mai mare n sectorul
Bilor Herculane Pecinica, ceea ce determin o nebulozitate mai redus.
Precipitaiile atmosferice
Precipitaiile se supun unei repartiii similare temperaturii n funcie de altitudine, dar
reprezint un element mult mai instabil dect in cazul temperaturii. Cantitile medii
anuale de precipitaii sunt cuprinse ntre 760 mm la Bile Herculane i 1088 mm la
Vrful arcu. Cantitile de precipitaii prezint oscilaii mari de la un an la altul. Valorile
maxime anuale s-au nregistrat n anul 1969, cnd au depit 1000 mm la toate staiile.
Valorile minime anuale s-au nregistrat n anul 1948, numai 800 mm.
Repartiia anual a precipitaiilor prezint dou maxime i dou minime, fenomen
caracteristic pentru partea de sud-vest a rii, ca o dovad a manifestrii unei influene
oceanice i mediteraneene. Primul maxim se formeaz n ntreaga vale a Cernei, n luna
mai sau iunie, ca urmare a influenei anticiclonului azoric, iar cel de-al doilea n
noiembrie, ca urmare a influenei mediteraneene.
Stresul bioclimatic
Stresul bioclimatic este format din dou componente: stresul cutanat i stresul
pulmonar. Cei doi sunt legai de cele trei elemente climatice, temperatur umiditate vnt, n cadrul crora organismul prezint o stare de echilibru biologic. Dincolo de aceste
valori, factorii meteorologici devin stimuleni sau chiar stresani, impunnd intrarea n

27

aciune a mecanismelor biologice de termoreglare i autoaprare( Ciang N., (2001,


2002), Romnia. Geografia Turismului). Temperaturile plcute i aerul curat al staiunii
fac ca stresul cutanat i cel pulmonar s fie mai mic de 30.
Indicele de confort termic
Acesta se leag de proprietatea organismului de a-i menine temperatura constant, chiar
n limite largi ale temperaturii mediului, exterior organismului. Confortul termic este
cuprins ntre 16,8 20,6 To.E.E.
Indicele climato-turistic
Indicele climato-turistic este intervalul de timp favorabil turismului. Pentru zona montan
acesta este cuprins ntre lunile iulie-septembrie. Dar, datorit climatului special al
staiunii Bile Herculane, indicele este cuprins ntre lunile mai-septembrie (5 luni).
Ionizarea aerului
Dintre compuii gazoi ai atmosferei, oxigenul are cea mai pronunat tendin de a
forma ioni, n condiiile aciunii unui agent ionizant asupra atomilor moleculelor. Ionii iau
natere prin ataarea unui electron cu ncrctur negativ de o particul neutr electric.
Ionizarea negativ, foarte puternic, duce la creterea rezistenei generale a
organismului i favorizeaz circulaia sanguin. Prezena ionilor negativi n staiunile
montane influeneaz pozitiv evoluia unor afeciuni precum astmul bronic,
reumatismul, hipertensiunea, nevrozele, surmenajul.
n Romnia, nivelul ionizrii aerului variaz ntre 650-220 ioni pozitivi -negativi/cm 3.
Cele mai multe staiuni au valori medii a concentrrii ionilor, n jur de 1400 ioni/cm 3,
valorile cele mai mari fiind intalnite n zonele de deal i munte. Cea mai mare
concentrare de ioni din atmosfer a fost constatat la Bile Herculane, dei aceasta se
gsete doar la 160 m altitudine. Fenomenul de datoreaz prezenei elementelor
radioactive din roci i din apele termale.
Pentru determinarea climatului aeroelectric existent n zona Bile Herculane, s-au
efectuat msurtori, n decursul mai multor ani. n fiecare an au fost fcute observaii n
toate anotimpurile. Punctele de msurare au fost alese n aa fel nct rezultatele obinute
s fie ct mai reprezentative pentru aceast zon. Cercetrile au reliefat preponderena
ionilor negativi fa de cei pozitivi. Astfel, n jurul barajului uzinei de ap, existent n
amonte de staiune, au fost gsite concentraii importante de ioni negativi, de pn la
6400 de aeroioni pe cm3.
Chiar n parcul central al staiunii, unde activitatea urban de fiecare zi diminueaz
concentraia ionilor biologic activi, predomin ionizarea negativ. S-a cercetat i n
amonte de staiune pe o distan de civa kilometri, observndu-se o aeroionizare
important. Rezultatele demonstreaz c, din acest punct de vedere, staiunea Bile
Herculane se aseamn cu staiunea Davos din Elveia i se apropie de cascada Niagara
(msurtorile fcute la cderea acesteia). La numai 160 de metri se respir un aer ca la
o altitudine de 2000-3000 metri.
Reeaua hidrografic i funcia ei turistic
Reeaua hidrografic a staiunii Bile Herculane se concentreaz de-a lungul cursului
Cernei i reprezint principala resurs turistic a staiunii, atrgnd turitii prin valoarea

28

terapeutic a apelor termale i sulfuroase. Acestea, favorizeaz att turismul terapeutic ct


i pe cel de agrement ( prin bazinele cu ap termal, cdiele cu ap termal de pe malul
Cernei, apa Cernei).
Apele termale/ termominerale
n prezent, n mprejurimile staiunii Bile Herculane, sunt cunoscute 16 izvoare naturale
cu ap termomineral, nirate de-a lungul Cernei, pe o lungime de aproape 4 kilometri.
Pe lng acestea, n ultimele decenii s-au efectuat 9 foraje hidrologice, cu ajutorul crora
s-a obinut un spor important de debit. Rezerva actual de ap termomineral de care
dispune staiunea este de peste 4000 m3 n 24 de ore, oferind posibiliti variate de cur
balnear.
Apele termo-minerale de la Bile Herculane conin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu,
Carbonai i Sulfai de Calciu i Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu,
Sodiu, Clor, Litiu, Stroniu, Titan.
Apele curgtoare
Cu puine excepii, toate cursurile de apa din zona sunt aflueni ai Cernei. Principalii
aflueni sunt: Balmoul, Crbunele, Olanul, Craiova, Vnturtoarea, Iuta i Priscina
(dreapta), respectiv Turcineasa, Arasca, sna, Jelru - aflueni de stnga, ce izvorsc
din Munii Mehedini.
Apele de carst
Relieful carstic domin arealul turistic al staiunii Bile Herculane, pe care apa l-a
modelat sub forma cheilor, dar i a peterilor. Printre cele mai reprezentative chei din
acest zon sunt Cheile Corcoaia i Cheile esnei, iar dintre peterile cu ap se numr:
Petera Cloani (cu lacuri -o suit de gururi i bazine, cu fundul acoperit de un strat de
argil sau de calcit, cele mai multe dintre ele cu ap cristalin.); Petera 10 din Valea
Cernei (gururi cu ap cristalin).
Lacurile
Cel mai important lac din zona staiunii Herculane este lacul de baraj artificial de pe
Valea Cernei, situat la 55 kilometri n amonte de amplasarea staiunii. Acesta are o
suprafa de 130 km2, 120 milioane m3, iar debitul mediu anual este n jur de 6 m 3/s,
ntinzndu-se n amonte pn la izbucul Cernei. Lacul este utilizat i pentru agrement
(not, pescuit, plimbri cu barca), n preajma acestuia construindu-se n timp mai mult
cabane
Fondul turistic biogeografic
Datorit amplasrii staiunii n perimetrul unui parc naional (Domogled-Valea Cernei),
potenialul biogeografic exist din abunden.
Vegetaia - sintez a potenialului ecologic
Datorit poziiei masivelor muntoase din jur, valea are un pronunat regim de adpost, iar
orientarea culmilor principale favorizeaz ptrunderea maselor de aer sud vestice adnc
spre nord est. Astfel, exist condiii climatice i topoclimatice deosebite n ansamblul

29

Carpailor. Prin urmare, exist o vegetaie specific climatului de nuan


submediteranean, fiecare rezervaie avnd totui specificul ei. n astfel de condiii,
exist o flor foarte diversificat, care cuprinde i multe endemisme, avnd o
excepional importan botanic.
n Valea Cernei se ntlnesc mai multe etaje de vegetaie, de la pdurile de gorun la
molidiurile de limit. Totui, dominante sunt pdurile de fag, n care, pe lng Fagus
sylvatica se ntlnete Fagus orientalis. Pe platoul carstic ntlnim elemente de vegetaie
cu un pronunat caracter termofil, ntre care specii caracteristice sunt: liliacul (Syringa
vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), crpinia
(Carpinus orientalis) i alte plante mediteraneene.
Pe teritoriul parcului Domogled - Valea Cernei ntlnim urmtoarele specii de plante
ocrotite: Sngele voinicului, Bulbucul de munte, Ghimpele, Smrdarul, Stnjenelul,
Alunul turcesc, Brndua galben, Narcisa, Lcrmioara, (Sorbus borbassi) specie
endemica de scoru, (Colchicum haynaldi) specie de brndu, Cornuelul bnean,
(Hypericum rochelii) specie de pojarni, (Astragalus depressus) specie de cosai , Barba
caprei.
Arborele mamut, Sequoia Gigantea, este o specie rar reprezentat doar de cteva
exemplare pe teritoriul Romniei, fiind declarat monument al naturii. Acesta poate fi
admirat n centrul staiunii.
De asemenea, sunt i multe specii endemice, care nc nu au statut de plante ocrotite:
Pinul negru bnean, Scaunul cucului, Spunaria, Alina, specie de mixandr slbatic,
(Sorbus dacica) specie de scoru, Grozama, Inul bnean, Urechea ursului, Stnjenelul
bnean, alunul turcesc, garofia alb, mixandra bnean, albstrica, borceag slbatic,
gua porumbelului de piatr.
Alte specii din Valea Cernei sunt: aninul alb, fag, alun, frasin, jugastru, curpen de pdure,
tei argintiu, crpini, liliac (Pdurea de liliac), ieder, gorun, cer, stejar pufos, scumpie,
urzica moart, ventrilic.
Existena acestor specii, fie ele protejate, endemice sau neocrotite creeaz un ecosistem
cu totul i cu totul special, contribuind la biodiversitate. Astfel, prin ocrotirea i
respectarea regulilor prevzute pentru protecia valorilor naturale, se reuete s se
menin biodiversitatea i s se conserve integritatea ecosistemelor. Toate aceste specii de
plante exist datorit stabilitii ecologice i calitii unor intervenii care nu afecteaz
ecosistemul.
Fauna i fondul cinegetic
Viaa freamt prin mii de specii de animale, prezente peste tot, pe stncile golae i n
ntunecimea codrilor, n izvoarele de ap i n bezna peterilor. Fauna cavernicol este
reprezentat de peste 150 specii, o parte din acestea fiind relicte endemice, ca de
exemplu: Troglovitraea argentauri, Acicula oltenica, Speocyclops lindbergi,
Centromerus dacicus etc.
Valea Cernei i zonele nvecinate adpostesc cea mai mare diversitate de lepidoptere din
Romnia, peste 1500 de specii, 45% din fauna de lepidoptere a Romaniei. Dintre
arahnide, putem ntlni scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus), iar dintre
vertebrate, reprezentative pentru aceast zon sunt vipera cu corn (Vipera ammodytes) i
arpele lui Esculap (Elaphe longissima).

30

Dintre mamifere, chiropterele (liliecii) formeaz colonii mari n unele peteri- liliacul
troglofil (Rhinolophus ferrumequinum), iar dintre speciile de dimensiuni mai mari, cele
mai bine reprezentate sunt: vulpea (Vulpes vulpes), jderul de copac (Martes martes),
bursucul (Meles meles), pisica slbatic (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), cpriorul
(Capreolus capreolus), ursul (Ursus arctos) i rsul (Lynx lynx). De asemenea, ntlnim
urmtoarele endemisme de faun: presura brboas, pietrarul bnean, lstunul mare,
balaurul, broasca estoas de uscat i vipera cu corn.
Dintre psri, specii de origine sudic sunt: drepneaua mare (Apus melba), lstunul de
stnc (Ptyonoprogne rupestris), rndunica rocat (Hirundo daurica), uliul psrar, uliul
ginilor, porumbelul gulerat, potrnichea de munte, codobatura de munte , ciocnitoarea
neagr, cucul, sturzul, bufnia , gaia, cucuveaua, ginua de alun.
Areale naturale protejate
Staiunea Bile Herculane este situat n Parcul Naional Domogled-Valea Cernei. Astfel
c, toate speciile de plante i animale sau peisaje naturale sunt protejate prin lege. Parcul
Naional Domogled-Valea Cernei acoper una dintre cele mai interesante zone din ar, n
care, nc din 1932, s-a constituit una dintre primele rezervaii tiinifice ale Romniei.
Din punct de vedere administrativ, parcul se desfoar pe teritoriul a trei judee: CaraSeverin, Mehedini i o mic poriune din Gorj.
Accesul n parc se face n felul urmtor: din sud, intrarea se face prin staiunea Bile
Herculane, situat pe drumul european E70, din est, se poate ajunge direct n zona
central a parcului pe drumul judeean ce leag localitatea Baia de Aram de staiunea
Bile Herculane, iar dispre nord, se poate ajunge pe ruta Uricani-Cmpul lui Neag.
Parcul are o suprafa de 60100 ha, care include urmtoarele arii protejate:

Rezervaiile Domogled-Valea snei-Vrful lui Stan (4 000 ha);


Platoul Coronini-Bedina (2 900 ha);
Geanurile Cernei (1 900 ha);
Ciucevele Cernei (1 200 ha);
Iauna-Craiova (800 ha);
Piatra Cloanilor (1 700 ha);
Cheile Corcoaia i Cheile Cloanilor (10 ha).

n Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl centrul ariei de rspndire a Pinului


Negru de Banat (Pinus nigra ssp.banatica), specie endemic, care este renumit pentru
rezistena i adaptarea sa n condiii vitrege, ceea ce nseamna c se dezvolt pe stnci
abrupte dezgolite (fr sol). Extinderea acestei specii este continu i pe mari suprafee,
formnd arborete de mare valoare peisagistic. ntlnim aceast specie pe formaiuni
stncoase abrupte, care ne dau o imagine somptuoas, parc rupt din basm.
Peterile termale din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt unice n Romnia i
foarte rare pe glob, peteri n care, condiiile de mediu sunt asemntoare celor din
climatul tropical (35o-45o temperatura aerului), fapt pentru care fauna i speleotemele au
caractere aparte.

31

Un exemplu ar fi Petera lui Adam, creia i s-ar putea conferi statutul de rezervaie
tiinific, pentru conservarea i studierea n continuare a condiiilor de oaz tropical
unic n Romnia, cu punga ei de aer cald, coloniile de lilieci i fauna de guano, precum
i crusta i stalactitele gelatinoase nemaintlnite n alte peteri.
O alt peter interesant, din mai multe puncte de vedere este Petera (Grota) cu aburi
(are doar 14 m lungime) care rsufl aburi fierbini (52 o-56o), cu miros de pucioas,
printr-o crptur n stnc, auzindu-se bolboroseala nfundat ca de cazan uria n
clocot, ce nsoete aburii. Emanaiile sulfuroase fierbini au creat condiii pentru
dezvoltarea unui muchi pe care l gsim numai aici (Philonotis schliephackei), pentru
protecia cruia s-a propus chiar crearea unei rezervaii n acest punct. De asemenea,
foarte rare n peterile rii, sunt depunerile de cruste i speleoteme din gips, pe mari
suprafete ale pereilor i planeului, ceea ce ntlnim n petera lui Ion Brzoni.
2.2. Populatia si forta de munca
2.2.1. Populatia orasului Baile Herculane in functie de sex, etnie, religie, varsta si
ocupatii
Populatia orasului Baile Herculane, in anul 2007, este de 6092 persoane, grupata in 621
de gospodarii.
La recensamntul din 2002 populatia orasului Baile Herculane era de 6019 persoane, din
care 2882 persoane (47,9 %) barbati si 3137 persoane (52,1%) femei.
Din punct de vedere al nationalitatilor, situatia este prezentata in tabelul 2.2.1.1.
Tabelul 2.2.1.1 Structura etnica
Romni
Maghiari
Rromi
Ucraineni
Germani
Sarbi

5834
51
67
3
28
7

Structura populatiei dupa religie este prezentata in tabelul 2.2.1.2.


Tabelul 2.2.1.2 Structura pe religii
Ortodoxa
Romano- Catolica
Greco-Catolica
Reformata
Evanghelica
Penticostala
Baptista

32

5730
135
28
18
1
27
52

2.2.2. Evolutia populatiei in ultimii ani


Fata de anul 2000 (tabelul 2.2.2.1) se constata:
-o scadere a numarului de persoane de la 6222, la 6019 persoane in 2002, respectiv
6092 in 2007;
-o usoara tendinta de imbatranire.

Fig. 2.2.2.1 Evolutia populatiei in orasul baile Herculane


Tabelul 2.2.2.1 Caracteristicile populatiei in anul 2000
Populatia totala la 1.VII.(stabila)
Populatia la 1.VII. - femei
Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII.
Populatia totala la 1.I.(stabila)
Populatia la 1.I. - femei
Nascuti vii
Decedati - total
Casatorii
Divorturi
Stabiliri de domiciliu in localitate
Plecari cu domiciliul din localitate
Stabiliri de resedinta in localitate la 31.XII.(pana in 2000 la
1 iulie)
Plecari cu resedinta din localitate la 31.XII.(pana in 2000 la
1 iulie)
Emigranti
Imigranti

33

Numar
6222
3239
6273
6259
3261
38
52
48
15
112
167
15
100
4
1

2.2.3. Forta de munca


In tabelul 2.3.1 si figura 2.3.1 este prezentata, tabelar si grafic, structura fortei de munca
angajate.
Tabelul 2.3.1 Structura fortei de munca angajate
Forta de munca
Numarul total de
salariai din care:
- n agricultura
- n industrie
-n industria extractiv
- n industria
prelucrtoare
- n energie electric i
termic, gaze i ap
- n construcii
- n comer
- n transport i post
- n activiti financiare
bancare i de asigurri
- n administraia
public
- n nvmnt
- n sntate i asisten
social

Anul
2000
1753

Anul
2002
1987

Anul
2003
2577

Anul
2004
2156

Anul
2005
2004

Anul
2006
2004

Anul
2007
2203

48
148
4
33

4
175
2
22

5
184
2
31

10
231
2
57

10
168
2
50

10
168
2
50

17
168
3
74

111

151

151

172

116

116

91

68
189
0
31

122
204
64
24

230
120
53
16

180
125
61
14

94
125
37
17

94
125
37
17

112
124
113
14

67

55

70

110

110

110

115

63
49

86
204

208
204

178
204

178
204

178
204

193
205

34

Fig. 2.3.1 Situatia generala a fortei de munca angajate


Dupa cum se poate observa din figura 2.3.1, situatia fortei de munca pe piata muncii
locale este destul de fluctuanta. Cele mai constante domenii in ceea ce priveste forta de
munca angajata sunt: agricultura, domeniul financiar (activitati financiare, bancare si de
asigurari), precum si domeniul sanatatii si asigurarilor sociale. Domeniul agricol si cel
financiar sunt relativ slab reprezentate, numarul maxim de angajati in agricultura fiind de
48 la nivelul anului 2000 si 17 la nivelul anului 2007, iar in domeniul financiar fiind
angajate 31 de persoane la nivelul anului 2000 si 14 la nivelul anului 2007.
Domeniul sanatatii si al asistentei sociale prezenta, la nivelului 2000, un numar de 49 de
salariati, dupa care a urmat o adevarata explozie, numarul angajatilor ajungand la 204
si mentinandu-se constant pana in 2007.
Situatia cea mai controversata o prezinta domeniul constructiilor unde personalul angajat
s-a dublat de la un an la altul in perioada 2000 2003, dupa care a urmat o scadere la fel
de agresiva.
Daca ne raportam la situatia unitatilor de invatamant din orasul Baile Herculane (insa fara
a trage concluzii pentru moment), atunci la fel de controversata este si situatia angajatilor
din invatamant, numarul acestora crescand in timp ce numarul unitatilor de invatamant
scade.

35

Cea mai spectaculoasa ocupare a fortei de munca pentru ultimul an prezentat o are
sectorul transport si posta.

Fig. 2.3.2 Fonderea fortei de munca angajate in industrie si agricultura


La nivelul anului 2007, dupa cum se poate observa din fig.2.3.1, forta de munca angajata
in industrie si agricultura (sectoare dominante in economia Romaniei) are o pondere
relativ mica, in totalul fortei de munca ocupate, pe raza orasului Baile Herculane, ceea ce
poate insemna ca serviciile sunt destul de bine dezvoltate in zona.
In continuare (fig. 2.3.3) este mentionata situatia somerilor, precum si aceasta situatie
raportata la numarul persoanelor active (fig. 2.3.4).

Fig 2.3.3. Situatia somerilor inregistrati

36

Fig.2.3.4 Situatie fortei de munca locale la nivelul anului 2007


2.3. Infrastructura serviciilor sociale si cea educational
2.3.1. Educaia
Infrastructura educationala a orasului Baile Herculane cuprinde:
- Liceul Teoretic ,,Hercules cu profil Teoretic Filier tehnologic Alimentatie
publica si turism, cu un numr de 912 elevi, care cuprinde si Scoala General cu
clasele I-VIII cu un total de 364 elevi;
- Grdinita cu program prelungit cu un numr de 104 copii;
- Grdinita cu program prelungit cu un numr de 120 copii;
- Cresa cu o capacitate de 30 locuri;
Tabelul 2.3.1.1 Caracteristicile principale ale sistemului educational in orasul Baile
Herculane
Unitati de invatamint - total
Gradinite de copii
Licee
Copii inscrisi in gradinite
Elevi inscrisi - total
Elevi inscrisi in invatamint primar si gimnazial
Elevi inscrisi in invatamintul primar
Elevi inscrisi in invatamintul gimnazial
Elevi inscrisi in invatamintul liceal

37

Numar
2
1
1
137
783
349
178
171
356

Elevi inscrisi in invatamantul de arte si meserii


Personal didactic - total
Personal didactic in invatamint prescolar
Personal didactic in invat. primar si gimnazial
Personal didactic in invatamint primar
Personal didactic in invatamint liceal
Sali de clasa si cabinete scolare
Laboratoare scolare

78
63
12
10
10
41
19
4

2.3.2. Sanatatea

Reforma serviciilor de sntate din 2004 a coninut i a produs modificri ale sistemului
sanitar public, cu efecte asupra reelei de uniti sanitare i asupra structurii personalului
implicat n asigurarea serviciilor de sntate, att n sectorul public, ct i n cel privat.
Au fost desfiinate dispensarele urbane, att o parte din medicii din dispensare, ct i o
parte din medicii de ntreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie fa de
spital, subordonai fiind Casei Judeene de Asigurri de Sntate, cu care au ncheiat
contracte.
Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie este realizata prin
reteaua unitatilor sanitare publice si particulare, alcatuita din: 1 clinica oraseneasca, 4
farmacii, 6 cabinete medici de familie, 4 cabinete stomatologice. In cadrul a 2 cabinete
medici de familie saptamanal de fac prelevari de probe biologice pentru analize la
laboratoare specializate din orasele Drobeta Turnu-Severin si Bocsa.
Poate fi mentionata si existenta policlinicii balneare destinate consultarii persoanelor
aflate la tratament in statiune.
Tabelul 2.3.1.2 Caracteristicile principale ale sistemului sanitar in orasul Baile
Herculane
Paturi in crese - sector public - numar
Medici - sector public - persoane
din total:Medici de familie sector public-persoane
Medici - sector privat - persoane
din total:Medici de familie sector privat-persoane
Stomatologi - sector public -persoane
Stomatologi - sector privat -persoane
Farmacisti - sector privat -persoane
Personal mediu sanitar sector public - persoane
Personal sanitar mediu sector privat - persoane
Cabinete medicale individuale (de familie)-sector public

38

Numar
20
1
1
4
4
1
4
4
3
5
1

Cabinete stomatologice(individuale)- sector public


Crese - sector public
Cabinete stomatologice sector privat
Farmacii - sector privat
Cabinete medicale de familie -sector privat

1
1
4
4
4

2.3.3. Serviciile sociale


Serviciile sociale n comunitate sunt oferite de catre Serviciul Public de Asistenta Sociala
din cadrul Consiliului Local Baile Herculane . Acesta are rolul de a identifica si solutiona
problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor
singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap precum si a oricaror persoane
aflate n nevoie.
Activitatea serviciului social este sustinuta de catre 1 sef serviciu, 2 refereti cu
competente specifice fiecarei categorii defavorizate si 3 lucratori sociali.
Structura categoriilor sociale vulnerabile si defavorizate este urmatoarea:
a) Familii/persoane singure- 11
- beneficiari de ajutor social (Legea nr.416/2000) = 126;
- beneficiari de alocatie familiala complementara/de sustinere (OUG nr.105/2003) =
21 familii;
b) Copii
- copii cu dizabilitati = 0
- copii institutionalizati = 9
- copii nesupravegheati, predispusi savrsirii de infractiuni = 4
- copii aflati n plasament familial = 6
c) Persoane vrstnice
- persoane vrstnice aflate n situatii, de risc beneficiare de ajutor social = 22
- persoane vrstnice ngrijite la domiciliu = 0
- persoane vrstnice care solicita institutionalizare = 0
d) Persoane cu handicap
- persoane adulte cu handicap (gradul I, II si III) = 31
- asistenti personali pentru persoane adulte cu handicap = 17
- asistenti personali pentru copii cu handicap = 3

2.4. Infrastructura:
2.4.1. Infrastructura de transport
Evolutia sitemului de strazi ale orasului, in perioada 2000-2007 este prezentata in tabelul
2.4.1.1.

Tabelul 2.4.1.1 Situatia strazilor in orasul Baile Herculane


39

Lungimea strzilor
orasenesti (km)
Lungimea strzilor
modernizate (km)

Anul
2000

Anul
2002

Anul
2003

Anul
2004

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

29

29

29

30

30

30

30

27

28

28

28

28

28

28

Transportul feroviar se face prin gara CFR, ruta 900 Bucuresti-Craiova- B.Herculane
Lugoj Timisoara, situata la iesirea din oras, pe drumul european E70. Toate trenurile de
persoane au opriri in statia Baile Herculane.
Transportul naval se realizeaza prin cea mai apropiata gara fluviala, aflata la o distanta de
18 km, in orasul Orsova.
Transportul aerian se poate face prin cel mai apropiat aeroport pentru curse interne
Caransebes, aflat la 68 km distanta, sau, in cazul curselor internationale, prin aeroportul
Timisoara aflat la circa 160 km.
2.4.2. Dotari tehnico-edilitare
Alimentarea cu apa potabila
Lungimea retelei de distributie este de 48 km, deservind un numar de 4892 locuitori.
Sursa de apa potabila a orasului Baile Herculane este lacul de acumulare Herculane, de
unde apa este captata si transportata la uzina de apa. Aceasta dispune de o statie de
tratare, statie de pompare si un rezervor de 1500 mc. De aici apa este transportata printr-o
conducta ce urmareste traseul drumului ocolitor si alimenteaza cele doua rezervoare de
cate 1000 mc din spatele hotelurilor Afrodita si Minerva.Din aceste rezervoare sunt
alimentate zona Vicol si zonele din lunca Cernei, de pe malul stang.
De la uzina de apa pleaca o alta conducta care alimenteaza hotelul Roman, apoi Piata
Hercules unde se ramifica pe strazile Zavoiului si Castanilor. In zona Vicol se uneste cu o
conducta ce coboara de la cele doua rezervoare si isi continua drumul pe traseul
str.Trandafirilor alimentand toti consumatorii de pe malul drept al Cernei pana la gara.
Reteaua de alimentare cu apa potabila este administrata de S.C. AQUACARAS S.A.
Parametrii principali ai alimentarii cu apa sunt prezentati in tabelul 2.4.2.1.
Tabelul 2.4.2.1. Caracteristici principale sistem alimentare cu apa, Baile Herculane
Parametrul
Lungime retea
Numarul total de locuitori deserviti este de
Capacitatea instalatiilor de captare a apei la 31.12.2005
Populatia alimentata cu apa in sistem centralizat
Capacitatea instalatiei de tratare, a apei
Capacitatea rezervoarelor de apa potabila
Lungimea totala a retelelor de distributie a apei potabile
Lungimea totala a strazilor cu conducte de alimentare cu apa
Total apa potabila introdusa in reteaua de distributie
Total apa potabila distribuita consumatorilor
uz casnic
40

Valoarea
48 km
4892
5000 mc/zi
4892
5000 mc/zi
3300 mii mc
47,1 km
23,8 km
1250 mii mc
1250 mii mc
350 mii mc

uz industrial
Numar de iesiri din statiile de tratare
Numar de iesiri din statiile de pompare sau rezervoare
Total bransamente la populatie (din care cu contor 170)
la institutii si ag.economici( din care cu contor 36)
Volum total de apa

900 mii mc
l2
2
935
84
1.108.000 mc

Ape uzate
Canalizarea functioneaza in mod divizor, apele meteorice fiind deversate direct in Cerna.
Strazile care beneficiaza de canalizare sunt Pacii, Florilor si Trandafirilor, cat si satul
Pecinisca, gara si tabara de elevi marimea retelei de canalizare fiind de 23 km.
Statia de epurare a fost mutata in Lunca Cernei, la confluenta cu Belareca si a fost data in
folosinta odata cu marile complexe hoteliere din zona Vicol.
Capacitatea de epurare acopera necesarul cand consumul este maxim, chiar daca statiunea
ar fi incarcata la maximum de capacitate.
Tabelul 2.4.2.2. Caracteristici principale sistem de canalizare, Baile Herculane
Parametrul
Populatia racordata la reteaua publica de
canalizare
Capacitatea statiilor de epurare
Lungimea totala a retelelor de canalizare
Lungimea strazilor cu conducte de
canalizare
Apa reziduala epurata
- uz casnic
- uz industrial
Volumul total de apa uzata facturata sem.I2006

Valoarea
3860 (loc.)
2800 (mc./zi)
23,1 (km)
21,4(km)
2,8 (mii mc.)
8
20
510.000 mc.

Orasul dispune de o retea menajera si pluviala dezvoltata partial. Canalizarea pluviala


este partial dezvoltata. Datorita pantelor mari, n special n zonele de deservire n emisar;
produc revarsari, siroiri, etc. - pe versantul stang al muntelui Domogled.
Apele meteorice, n general, sunt dirijate prin lucrari de sistematizare pe verticala, catre
interiorul incintelor si preluate prin receptori si guri de scurgere, prin canale nchise Dn
40 cm Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire directa n
emisar Cerna.
In tabelul 2.4.2.3 este prezentata evolutia, intre anii 2000-2007, pentru structura
suprafetelor de locuit, precum si pentru intavilan si spatii verzi.
Tabelul 2.4.2.3. Structura suprafetelor construite si a spatiilor verzi, Baile Herculane

41

Suprafata totala [ha]


Locuinte existente (total nr.)
Locuinte in proprietate
majoritara de stat (nr.)
Locuinte in proprietate
majoritar privata
Suprafata locuibila [total mp]
Suprafata locuibila
proprietate majoritar de stat
[mp]
Suprafata locuibila
proprietate majoritar privata
[mp]
Suprafaa intravilan [ha]
Suprafaa spaiilor verzi [ha]

Anul Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
2000 2002
2003
2004
2005
2006
2007
10544
10548
10548 10548 10548 10548 10548
2221
2484
2503
2516
2523
2542
2543
813
314
327
302
298
301
301
1408

2170

2176

2214

2225

2241

2242

74098
23562

87901
6913

88378
7107

90387
6310

91044
6176

92630
6321

92903
6321

50536

80988

81271

84077

84868

86309

86582

257
59

257
59

257
59

257
59

257
59

257
59

257
59

In tabelul 2.4.2.4 este prezentata evolutia, intre anii 200-2007, pentru reteaua de apa
potabila a orasului.
Tabelul 2.4.2.4. Evolutia parametrilor retelei de apa potabila a orasului Baile Herculane
Anul
2000
Lungimea reelei de
ap potabil [km]
Capacitatea
instalaiilor
de
producere
a apei
potabile [mc/zi]
Cantitatea de ap
potabil
distribut
consumatorilor - total
[mii mc]
Cantitate
de
ap
potabil
distribuit
consumatorilor ptr uz
casnic [mii mc]

Anul
2002

Anul
2003

Anul
2004

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

47,7

42,1

43,7

43,7

43,7

43,7

43,7

3120

13000

9500

9500

9500

9500

4548

860

2600

2000

1100

935

957

920

300

700

600

600

295

300

310

Energia termica
Energia termic distribuit nregistreaz o scdere foarte mare, daca n anul 2000 au fost
distribuite 5247 Gcal, in anul 2002 se observa o uoar scdere, iar ncepnd cu anul
42

2003 se inregistreaz o scadere de de 3 ori mai mare decat anul anterior, conform datelor
raportate de Directia de Statistic din Jud. Cara- Severin, tendinta de scdere accelerat
conducand, n anul 2007, la inregistrarea doar a 173 Gcal.
Tabelul 2.4.2.5. Evolutia cantitatilor de energie termica distribuita in orasul Baile
Herculane
Anul
2000
Energia
termic 5247
distribuit Gcal

Anul
2002
5054

Anul
2003
1802

Anul
2004
1528

Anul
2005
168

Anul
2006
171

Anul
2007
173

Resursele energetice
Liniile aeriene de 20 kV care asigura energia electrica pentru localitatea Baile Herculane
sosesc din statiile de 110/220 Kv de la Toplet si Crusovat. Din aceste linii sunt racordate
posturile de transformare din localitate, folosindu-se in continuare LEA de 20 kV.
In cadrul uzinei electrice de la barajul lacului de acumulare Herculane sunt amplasate trei
generatoare de curent de 12,14 si 17 kWh, care in orele de varf intra in functiune, fiind
racordate la sistemul energetic national. Pe traseul conductei ce aprovizioneaza uzina de
apa a orasului este amplasat un generator de curent de 47 kWh care, de asemenea, este
conectat la SEN.
2.4.3. Reteaua de comunicatii, mass-media
Reteaua de telefonie fixa are o lungime totala de 34 km, in vreme ce reteaua de
televiziune prin cablu are 28 km.
In tabelul 2.4.3.1 este prezentata evolutia numarului de abonamente la telefonia fixa.
Tabelul 2.4.3.1. Evolutia numarului de abonati la telefonia fixa, in orasul Baile Herculane
POT I
Anul
TELECOMUNICAII 2000
Abonamente
telefonie 1629
fix

Anul
2002
1634

Anul
2003
1505

Anul
2004
1606

Anul
2005
1336

Anul
2006
0

Anul
2007
0

Presa scrisa este reprezentata de publicatiile regionale ,,Timpul si 24 de ore.


Presa audio este reprezentata de Radio RESITA care, zilnic, difuzeaza stiri si informatii
din viata economico-sociala si culturala a orasului Baile Herculane.
Televiziunea locala este reprezentata de CERNA TV Baile Herculane, prin care
Administratia locala realizeaza emisiuni n direct cu cetatenii si, totodata, transmite
anunturi de interes local.
Serviciile de internet sunt asigurate prin fibra optica de catre ROMTELECOM, CERNA
TV si INTERCOM
43

2.4.4. Unitati bancare


Orasul dispune de agentii ale principalelor banci care opereaza in Romania.
2.4.5. Unitati de politie, jandarmi si pompieri
Orasul dispune de unitati de politie, jandarmi si pompieri .
2.5. Activitatea economica:
2.5.1. Situatia generala a intreprinderilor active din orasul Baile Herculane
Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare numarul si structura agentilor economici din orasul Baile Herculane este reprezentata in
tabelul 2.5.1.1.
Tabelul 2.5.1.1 Structura agentilor economici din orasul Baile Herculane

Legenda:
A - Agricultura
B - Silvicultura, exploatarea forestiera si economia vnatului
C - Pescuitul si piscicultura
D - Industria extractiva
E - Industria prelucratoare
F - Energie electric si termic, gaze si ap
G - Constructii
H - Comert cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea autovehiculelor,
motocicletelor si a bunurilor personale si casnice
I - Hoteluri si restaurante
J - Transport si depozitare
K Post si telecomunicatii
L Activitti financiare, bancare si de asigurri
M Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii pentru ntreprinderi
N Administratie public
O nvatamnt
P Sntate si asistent social
R - Alte activitti de servicii colective, sociale si personale
S Activitti ale personalului angajat n gospodarii personale
T Activittiale agentilor de turism

44

Dup cum reiese din tabelul anterior (sursa Administratia Finanelor Publice Bile
Herculane), la data de 30.06.2006, in orasul Baile Herculane erau nregistrati 263
operatori de piat si institutii publice.
Din total operatori de piata, ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial care
reprezinta cca. 62 % din total. n ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata
care desfasoara activitate n celelalte domenii economice, turismul detine o pondere de
18%, serviciile 16.7 %, agricultura si exploatarea lemnului 2.30 %, industria si
constructiile - sub 1%.
Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tip AF (39,5 % din total), cu obiect
preponderent de activitate n sfera comerciala, a turismului si serviciilor.
Societatile comerciale cu raspundere limitata (S.R.L.) au o pondere de 36,5 % din total,
cea mai mare parte activnd n domeniul comerului. Acest fenomen releva faptul ca n
Baile Herculane procesul de privatizare este avansat si, de asemenea, ca o mare parte a
regiilor autonome s-au transformat n societati comerciale sau alte forme de organizare
societara.
Urmeaza, in ordine, persoanele fizice autorizate (P.F.), cu o pondere de 22,8%.
La categoria S.A. 1 unitate S.C. HERCULES S.A.
La categoria R.A. 3 unitati: C.N. POSTA ROMANA, A.N. APELE ROMANE, C.N.
ELECTRICA .
Mediul de afaceri
Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, ca baza a
dezvoltarii economice locale, la nivel de oras, primaria Baile Herculane vizeaza
materializarea obiectivelor cuprinse n strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre
care:
stabilirea prioritatilor care sa raspunda la problemele de dezvoltare;
crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila printr-un proces participativ care
sa implice toate sectoarele comunitatii locale;
analizarea si evaluarea optiunilor strategice alternative;
elaborarea unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza
utilizarea eficienta a resurselor locale si atragerea unor resurse externe;
administrarea eficienta a bunurilor din patrimoniul comunitatii;
parteneriat public-privat;
integrarea unui management al calitatii, modern si eficient.
Preocuparea continua a administratiei locale privitor la cresterea atractivitatii zonale, prin
revitalizarea si revigorarea mediului de afaceri si atragerea investitorilor straini, cu efect
benefic n ridicarea nivelului calitativ al standardului de viata al comunitatii din aceasta
zona, s-a concretizat, n ultimii ani, prin initiative de succes, ca:
Declararea orasului Baile Herculane prin HGR. Nr. 1122/2002 ,,Statiune
turistica de interes national
Accesarea unor programe temporare de ocupare a fortei de munca, prin cadrul
legal oferit de Legea nr.76/2002
Demararea actiunii de intocmire a Cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si
constituirea bazei de date urbane a localit .Baile Herculane

45

Importante resurse au fost alocate prin bugetul local revitalizarii infrastructurii


orasului
Acestea reprezinta dovada hotarrii ferme a actualei administratii de a rezolva urgent
problema socio-economica cu care zona se confrunta: lipsa unei infrastructuri adecvate
de afaceri, capabila sa genereze dezvoltare durabila. Un aspect de loc de neglijat n
procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice la nivelul Primariei
Baile Herculane, l reprezinta consultarea opiniei comunitatii.
2.5.2. Meserii traditionale
Activitatile tradiionale locale sunt legate de traditia balnear a localitatii:
-productie de obiecte artizanale;
-servicii balneare;
-servicii turistice;
2.5.3. Agricultura
Mai mult de din suprafafa terenurilor o reprezinta punile si fneele iar producia
lor este destinata uzului gopdariilor locale.
Suprafaa total agricol de pe raza Oraului Bile Herculane nsumeaz 857 ha din care
cea mai mare parte de 434 ha revine suptafeei punilor, fiind urmat n aproximativ
egal msur de suprafaa fneelor care este de 352 ha. Apoi urmeaz suprafaa arabil
de 68 ha i suprafaa viticol de 3 ha.
Tabelul 2.5.3.1 Structura suprafetelor agricole
Categoria
terenului
agricol

Suprafata
arabila
Suprafata
fanete
Suprafata
pasuni
Suprafata
livezi si
pepiniere
Suprafata
totala
agricola

Suprafata
[ha]
2000

Suprafata
[ha]
2002

Suprafata
[ha]
2003

Suprafata
[ha]
2004

Suprafata
[ha]
2005

Suprafata
[ha]
2006

Suprafata
[ha]
2007

68

68

68

68

68

67

67

352

352

352

352

352

352

352

434

434

434

434

434

434

434

857

857

857

857

857

856

856

Structura produciei vegetale


n urma analizei efectuate s-a constatat c n localitatea Bile Herculane preponderent se
cultiv porumb, legume i fructe. Conform datelor statistice n anul 2000 pe o suprafa
de 50 ha s-au produs 40 de tone de porumb, in anul 2002 pe o suprafata de 50 ha s-au

46

produs 105 tone de porumb, in anul 2003 pe o suprafata de 50 ha s-au produs aceeasi
cantitat de 105 tone de porumb.
Legume: in anul 2000 pe o suprafata de 3 ha s-au produs 39 tone de legume, in anul 2002
a avut loc o scadere a prductivitatii, conform datelor statistice pe aceeasi suprafata de 3
ha s-au produs m-ai putin cu 9 tone si anume doar 30 tone de legume, iar in anul 2003 pe
aceeasi suprafata de 3 ha a avut loc o crestre a productivitatii cu 13 tone fata de anul
precedent, avand loc o productie de 43 de tone.
Pe suprafata de livezi a localtatii (3 ha) in anul 2000 s-au inregistrat 172 tone productiefructe, in anul 2002 a vut loc o scadere majora a productiei, cu 124 tone mai putin fata de
anul 2000, si anume au fost recoltate doar 43 de tone fructe, iar in anul 2003 a avut loc
o crestere considerabila de aproape sase ori fata de in anul 2002, conform datelor
statistice s-au inregistrat 251 tone fructe.
Tabelul 2.5.3.2 Productia agricola

Porumb
Legume
Cartofi
Fructe

2000
supraf./productie
(ha/tone)
50/40
3/39
15/180
172 tone

2002
supraf./productie
(ha/tone)
50/105
3/30
15/375
43 tone

2003
supraf./productie
(ha/tone)
50/150
3/43
15/300
251 tone

Efective de animale
Se constat c, annual, efectivele de animale din gospodriile populatiei sunt n
descrestere, principalele specii fiind bovinele, porcinele si ovinele. De asemenea, o
descrestere substantial se constat la efectivele de cabaline care sunt folosite la muncile
agricole de ctre detintorii de terenuri, in special ca urmare a dotarii gospodariilor
populatiei cu masini si utilaje agricole.
Datorita cresterii consumului de produse lactate se constata, incepand cu anul 2000, o
crestere a numarului de ovine la nivelul locaitatii. Productia de lacatate este
comercializata in mare parte in pietele agroalimentare din Baile Herculane.
Tabelul 2.5.3.3 Evolutia numarului de animale
Bovine
Porcine
Ovine
Pasari

1992
145
390
365
3208

2000
110
45
530
3800

47

2002
110
20
556
5000

2003
110
20
535
4200

2.5.4. Industria
Activitatea industrial este reprezentata de un singur agent economic S.C. FLASCH
SRL, care are ca obiect de acitvitate imbutelierea apei plate, avand o pondere mica in
economia orasului.
Unitile industriale cu capital de stat din oras, la trecerea de la economia planificat la
cea de pia au ntmpinat o serie de greuti, ncepnd cu asigurarea materiilor prime,
desfacerea produciei, etc, fapt ce a condus la o reducere simitoare a activitii
industriale si ca urmare, trecerea n somaj a unui numr important de salariati.
Activitatea ntreprinztorilor mici si mijlocii se desfsoar n conditii destul de vitrege,
fiind influentat de caracterul activittii economice din zon (preponderent turistic) i de
posibilitile financiare de care dispune.
Au aprut firme private, care nu influeneaz substanial viaa economico-social a
oraului.
In domeniul constructiilor, pe raza orasului i desfoara activitatea doua societati
comerciale de profil, respectiv S.C. STAICONS COMPANY SRL si S.C. CONSTRUCT
104 S.A., fosta societate cu capital de stat, privatizata in cursul anului 2003.
S.C. STAICONS COMPANY SRL, desi are un volum mare de lucrari, datorita
specificului acestora constructii, amenajari si reabilitari de drumuri isi desfasoara
mare parte din activitate in afara localitatii.
2.5.5. Servicii publice locale
Serviciile de alimentare cu ap potabil i canalizare, colectarea i eliminarea deeurilor,
transportul local, iluminatul public, cablul TV i internet, telefonie i distribuie energie
electric sunt asigurate de 10 societi comerciale din domeniu, cu capital de stat sau
private.
n oraul Baile Herculane functioneaz urmtoarele institutii publice descentralizate:
Administraia Finanelor Publice Baile Herculane;
Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc Punct de Lucru Baile
Herculane;
Imspectoratul Teritorial de Munca Baile Herculane;
Apele Romne Banat Punct de Lucru Baile Herculane;
Inspectoratul de Politie;
Pompierii, Jandarmeria;
Ocolul Silvic baile Herculane;
Serviciul Judetean de Ambulanta;
Centrul Meteorologic Regional Banat-Crisana;
2.5.6. Comer i servicii
Comertul si serviciile se desfsoar pe teritoriul orasului prin mai multe societti
comerciale, asociatii familiale si persoane fizice autorizate private care desfac o gam
variat de produse si execut servicii ctre populatie.
48

n prezent exist un numr de 207 unitti de desfacere n care si desfsoar activitatea, n


calitate de salariati un numr de 846 persoane.
Prestrile de servicii ctre populatie sunt realizate prin sectiile A.C.D. DOMOGLED
Coop. Mestesugareasca la care se adaug alti meseriai autorizai.

2.5.7. Turismul si obiectivele turistice ale zonei


Obiective turistice legate de carst: peteri, creste i
abrupturi, cascade, vi de tip chei
Zona este impresionant prin relieful tipic de carst din
bazinul Cernei, care, cuprinde peste 100 de peteri,
avene, chei impresionante, doline de mari dimensiuni,
precum i renumitele ciuceve i geanuri care
mrginesc cursul nspumat al Cernei.
Cele mai interesante forme de relief de pe Valea Cernei
sunt cheile, care au o larg rspndire. Toate apele
permanente sau temporare care strbat calcarele
formeaz chei spectaculoase, cu perei ce depesc pe
Valea Cernei 150 metri. Chei frumoase i slbatice ca
cele ale Sturului, Sterminosului, Cernioarei,
Rmnuelor, snei, Pecinici i multe altele, ncnt
i
mbie turistul la drumeie. Primvara cnd se topesc
zpezile sau plou, cheile sunt strbtute de ape, iar vara, n majoritatea cazurilor, praiele
seac, dnd posibilitatea turistului de a le strbate cu piciorul.
Cheile Corcoaia, n munii Mehedini, lng Cerna Sat,
sunt o excepional lucrare de-a lungul miilor de ani a
apei n roca calcaroas. Obiectivul dispune de un circuit
amenajat corespunztor pentru vizitare. Cheile Corcoaia
se afl la 40 km amonte de Bile Herculane, pe cursul
superior al Cernei, cu o lungime de 200 m, fiind extrem
de interesante prin pereii lor verticali, nali de peste 150
m i prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Aceste
chei formeaz o rezervaie geologic.
Cheile sau Canionul esnei (snei) constituie
obiectivul turistic cel mai cunoscut din Munii Mehedini
sau chiar din ntreaga vale a Cernei. Articole despre
Cheile esnei, zeci de fotografii sau doar simple
menionri au aprut i apar mereu n toate revistele
dedicate turismului i drumeiei montane, n volumele
Grota Haiducilor
tiprite de-a lungul anilor i pe majoritatea site-urilor care
fac, mcar n treact, referire la Bile Herculane, Valea
Cernei sau Munii Mehedini.
Peterile au i ele o anumit rspndire de-a lungul Vii Cernei, mai ales n aria Cicevelor
i a Cheilor Cernioarei, unde au n general o orientare perpendicular pe culmea Cicevelor,
49

rareori depind 100 de metri, iar unele dintre ele prezentndu-se sub forma unor tunele
naturale.
Una dintre peterile cele mai vechi i care se afl chiar n staiunea Herculane este Grota
Haiducilor, care are o deosebit valoare speologic, arheologic i istoric. Aceasta atest
prezena urmelor omeneti ncepnd cu paleoliticul, coninnd i obiecte din trecutul dacic.
Speologii au descoperit aici nite vieti , denumite troglobionte, care se mai gsesc doar
n America Latin (concluzionndu-se c ar putea fi luat ca dovad a ipotezei c n cele
mai vechi timpuri continentul european i cel american au fost unite).
O alt peter frumoas i original este Petera lui Adam (denumire care cinstete numele
celui care a indicat exploratorilor intrarea n subteran), aflat n imediata apropiere a
staiunii, deschizndu-se n versantul drept al rului Cerna, sub vrful Ciorici. Aceasta
msoar 212 metri lungime i 27 metri denivelare i este compus dintr-un aven de 11 m
ce conduce ntr-o sal de mici dimensiuni, din care, printr-o galerie descendent, ajungem
n Sala cu Piele de Leopard. Aceasta comunic printr-un pasaj ngust cu Galeria cu Aburi,
numit astfel din pricina fenomenelor de condensare ce au loc ntr-un cuptor subpmntean
nclzit la peste 45 0C. De aici se desprinde Galeria cu Guano al crui punct terminus l
gsim n Sala cu Guano.(Cocean P., 1995)
Datorit aerului cald, aici triesc colonii masive de lilieci. Un fenomen unic pentru
peterile noastre l constituie stalactitlele flexibile, lungi de 10 m, ce se mic asemntor
ierbii, din cauza circulaiei aerului din peter. Mobilitatea lor se explic prin structura
glatinoas i slaba cimentare a agregatelor cristaline. Mai apar curgeri parietale,
ondotolite, i hieroglife, importana peterii dnd-o fenomenele hidrotermale.
Petera Gaura Ungurului se afl n partea sudic a Masivului Domogled, la 2 kilometri de
localitatea Pecinica. Dei are doar 240 m lungime, deine un adevrat record al
intrrilor. Ea este alctuit dintr-un labirint de culoare interconectate cu galeria
principal a slii ce are forma unei sli lungi i nalte. Ramnificaiile ei se unesc, la final,
lsnd loc la extremiti celor dou puuri de 13,5, respectiv10 m lungime. Dup coborrea
lor se ajunge la nivelul inferior, cu numeroase stalagmite, stalactite, coloane, gururi sau
perne de cavern. n partea superioar sunt resturi de ceramic i oseminte ale ursului de
cavern.
Petera de la Despictur se manifest prin intermediul a dou izvoare captate i utilizate
nc de pe vremea romanilor. Este vorba de izvorul Hercules II alfa, de lng peretele
stng al primei ramnificaii mai importante, izvor barat printr-un zid de beton i canalizat
spre staia de pompare construit la intrarea n peter, i de izvorul Hercules II beta, aflat
pe cealalt extremitate a culoarului amenajat i captat. Temperatura apei geotermale este
de 49-53 0C. Morfologia peterii cuprinde marmite, polie, lingurie de coroiune,
stalagmite, cruste. Datorit temperaturilor ridicate constante exist condiii excelente pentru
iubitorii de saun.
Petera Hoilor este amplasat la mic distan de la Petera de la Despictur, i la mai
puin de 600 metri de centrul staiunii Herculane. Are o lungime de 143 m, format dintr-o
galerie sinuoas terminndu-se cu o sal de mari proporii. Spturile arheologice efectuate
n Sala cu Spturi au scos la iveal unelte vechi de peste 50000 de ani, plus dovezi

50

materiale aparinnd culturii neolitice Coofeni. nc din paleoliticul timpuriu a jucat rol de
adpost natural i a intrat n circuitul turistic nc de pe vremea romanilor. Sala cu Spturi
este considerat rezervaie arheologic i este interzis turitilor.
Petera lui Ion Brzoi este cea mai frumoas peter din Bazinul Cernei ,, mpodobit
cu multe coloane masive, valuri, stalactite, stalagmite, dar exceleaz n coralite, fiind cea
mai bogat din ar n aceste concreiuni (M. Bleahu i colaboratorii,1976). Situat la 22
km de staiunea Bile Herculane, este amplasat n versantul rsritean al Geanului, cu o
lungime de 400 m. Pestera nu este inclus n circuitul turistic.
Petera 62 din bazinul Cernei , localizat n apropierea Peterii lui Ion Brzoi, este
recomandat de bogia formaiunilor calcitice, dei lungimea total a reelei subterane nu
depete 145 m. Turistul poate admira minunate scurgeri parietale.
Petera Mare din Ogaul adnc se dezvolt n versantul stng al Cernei, cu o lungime de
650 m i o denivelare de 90 m. Abund septele de tavan i podea, niveluri de eroziune,
pedunculii sau pilierii, cascade (cea mai nalt depind 10 metri).
Petera 10 din Valea Cernei, amplasat n masivul calcaros Ciuceava Chicerii, din
apropierea izvorului Cernei. Aparine speoturismului de interes local, avnd 90 m lungime.
Datorit desfurrii proceselor clastice pronaosul ne ntmpin cu blocuri prbuite din
tavan. Mai apoi, scurgerile calcitice i fac apariia, mbrcnd podeaua galeriei, apoi
stalactitele, stalagmite, coloanele, gururile pline cu ap cristalin ncnt ochii privitorului.
Petera 14 din Bazinul Cernei , amplasat n masivul Ciuceava Neagr, are o form
ptrat (2,5 lime i 2,5 nlime). Dezvoltat liniar este bogat n concreiuni calcitice,
scurgeri parietale, stalactite, stalagmite, coloane. Ea rmne, ns, de interes local.
Petera Mare de la oronite, este situat la baza unui abrupt, impresionnd prin mreia
sa. Are aspectul unui imens gol carstic, triplu
etajat, desfurndu-se aproape liniar, ntr-o pant
uor descendent pn ctre sectorul final, unde
planeul coboar accentuat(P. Cocean, 1995). Sala
cu Prbuiri arat ca un veritabil bazar morfologic,
Galeria Superioar fiind bogat n stalactite de calcit
i montmilch, scurgeri stalagmitice, stalagmite(
teancuri de farfurii), perle de cavern.
Petera Cloani este situat n partea de nord a
Munilor Mehedini, n triunghiul de calcare jurasiccretacice ale crui laturi le formeaz Motru Mare i
Motru Sec, iar baza - creasta Pietrei Mari i a Pietrei
Mici a Cloanilor.
Legenda spune c a existat cndva, pe lng Piatra
Mare, un inut de basm, o grdin miraculoas.
Multe flori creteau n acest paradis terestru:
trandafiri ce urcau sub form de bolte, clopoei
gingai strjuind poteca acoperit de iarb mrunt i fraged, copaci falnici, ce se nlau
spre cer, i firicele de ap limpede, ce se sprgeau peste pietre, licrind, formnd cascade.
Acest inut apartinea unui btrn vrjitor, renumit prin prile locului. Dar, ntr-o zi, acesta

51

a prins de veste c un zmeu voia s pun stpnire pe miraculoasa-i grdin. Aa c,


btrnul a acoperit ntreaga grdin cu o bolta din piatr, ce s-a numit Piatra Mic. Lipsite
de lumina soarelui, toate florile au nceput s moar, nsa vrjitorul le-a mpietrit pentru a
rmne venice, ascunse acolo, n petera de la Piatra Mic a Cloanilor.
Amplasat la o altitudine de 440 m, petera are o lungime de 1100 m, o singur deschidere
i este format din dou galerii orizontale: Galeria Laboratoarelor i Galeria Matei Ghica.
O deschidere scund, dar destul de larg (1,5 - 2 m), permite accesul n golul subteran, un
adevarat muzeu de sculptur natural, ale crui galerii adpostesc unul dintre cele mai
uimitoare ansambluri create de ap n calcar.
Galeria Laboratoarelor i lacurilor de cristal. Pereii sunt acoperii cu valuri de piatr care
cad n cascade. Poteca erpuiete printre coloane, stalagmite i gururi cu marginile
dantelate, pe sub un tavan mpodobit cu o mulime de stalactite albe sau colorate n tonuri
de rou. La primul cot a existat cndva i un foarte frumos perete de stalagmite i stalactite,
format pe direcia unei fisuri de tavan, prin care s-a strecurat, n decurs de milenii, apa
ncrcat cu calcar dizolvat. Astzi, din ururii nscui prin cderea apei, pictur cu
pictur i porniti sa se mpreune cu fraii lor, oamenii n-au mai lsat dect urme. Se vad
peste tot gururi cu bolte inalte, coloane si stalagmite cu baza incarcata de falduri sau
ansambluri de septe suprapuse. Mai
departe, ncepe zona lacurilor - o
suit de gururi i bazine, cu fundul
acoperit de un strat de argil sau de
calcit, cele mai multe dintre ele cu
ap cristalin.
Pereii au multe nie i niveluri de
terasare i sunt acoperii cu o crust
de calcit, nflorit ntr-o gam larg
de forme i culori. La tot pasul se
vd scurgeri parietale, transparente
sau brzdate de dungi roietice, cu
muchiile acoperite de coralite, a
cror frecven crete spre zona
terminal. Din tavan, atrn panoplii cu turturi, iar pe podea sunt ngrmdite coloane,
stalagmite i domuri, care n cteva locuri fac trecerea mai dificil. Ultimele bazine, de
obicei seci, au marginile cptuite cu brie de monocristale mari. Limea lor, depete pe
alocuri chiar i un metru, marcnd nivelul atins de ap n diverse epoci. Aceste brie,
mpreun cu aliniamentele de calcit alb-lptos, ornate cu bijuterii cristaline ce apar n
cteva locuri pe perei i tavan, ne introduc n ambiana Galeriei Ghica, unde
monocristalele, helictitele i cristalictitele constituie elementul dominant.
Petera este paradisul florilor de calcit, pe perei i pe tavan dezvoltndu-se foarte multe
cruste de calcit acoperite cu fantastice mpletituri de cristale excentrice. Deasupra ei, pe
tavan, s-a dezvoltat una dintre cele mai formidabile aglomerri de helictite i cristalictite
din toate cte exist n peter. Feeria acestor concreiuni e ntregit de scurgeri, coloane,
stalactite i discuri magnifice ncrcate de
ururi. Toate sunt construite din calcit pur,
lipsit de argil sau alte impuriti, care le
coloreaz de obicei n tonuri de rou. Lacul

52

anun partea cea mai frumos concreionar a galeriei, desfurat dincolo de zidul de
coloane ce sprijin o bolt ncrcat cu stalactite i scurgeri sclipind de albeat. Aici, pe
circa 15 m lungime, un bru de cristale mari, depind pe alocuri 50 cm lime, delimiteaz
zona unui fost lac, din care au rmas numai mici ochiuri de ap, separate ntre ele prin
perei scunzi. De pe fundul lacului, unde apa saturat n carbonai a depus cristale cu
vrfuri ascuite, s-au nlat, n strns legatur cu oscilaiile nivelului apei, piedestaluri
cristaline mprejurul stalagmitelor sau coloanelor.
Petera Cloani adpostete peste 70 de specii de animale terestre i acvatice, majoritatea
microscopice, folosite la diverse experimente. Cel mai cunoscut este Rhinolophus
ferrumequinum, adica liliacul troglofil. Acest paradis, n care, pn i piatra nfloreste, este
un tezaur de frumusei, generat de cantitatea i varietatea impresionant a concreiunilor pe
care le adpostete. Este i un tezaur biospeologic, prin numarul mare de fosile vii care o
populeaz, i un laborator n care se fac cercetri. Pentru valoarea ei estetic i tiinific,
petera trebuie pstrat ca atare, ocrotit i protejat, pentru ca existena ei s dureze ct
mai mult.
Podul natural de la Ponoare sau Podul lui
Dumnezeu se afl n satul Ponoarele i este
reprezentat de o uria bolt, peste care trece o osea.
Acest pod natural s-a format prin prbuirea pereilor
unei peteri imense. Podul reprezint de fapt tavanul
peterii. A fost declarat monument al naturii.
O alt atractivitate turistic, pentru arealul
nconjurtor al staiunii Bile Herculane, o constituie
cascadele. Demn de semnalat este existena a dou
cascade n imediata apropiere a staiunii, i anume:
Cascada Roeu i Cascada Vnturtoarea.
Cascada Vnturtoarea se afl la 12,8 kilometri distan de staiune i este foarte apreciat
n circuitul turistic al zonei. Are o cdere direct de 40 m, peretele surplombat n baz i
retras cu 5-6 m fa de locul de cdere al apei, fapt care permite realizarea de locuri de
odihn.
In tabelul 2.5.7.1 este prezentata evolutia capacitatilor de cazare in perioada 2000-2007,
in orasul Baile Herculane.
Tabelul 2.5.7.1 Evolutia capacitatilor de cazare in perioada 2000-2007
TURISM
Anul
ODIHNA I
2000
TRATAMENT
Uniti
de
20
cazare - total
Locuri
n 5152
uniti
de

Anul
2002

Anul
2003

Anul
2004

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

16

20

24

26

30

31

4209

4334

4490

4496

4604

4273

53

cazare - total
Hoteluri
9
8
9
10
11
12
12
Locuri
n
hoteluri
- 4065
3912
3997
4089
4068
4135
3816
numr
Hoteuri
ptr
0
0
0
1
2
2
2
tineret
Popasuri
0
2
2
2
2
2
2
turstice
Pensiuni
turistice
0
3
5
8
8
11
12
urbane
Vile turistice
6
1
2
2
2
2
2
Locuri n vile
863
24
36
36
34
34
34
turistice
Pensiuni
0
1
1
0
agroturistice
Tabere de elevi
1
1
1
1
1
1
1
i precolari
Locuri
n
tabere de elei i 150
130
85
85
67
67
45
precolari
Locuri
n
hoteluri
ptr
0
0
0
30
62
62
62
tineret
Locuri
n
popasuri
0
100
100
100
100
100
100
turistice
Locuri
n
pensiuni
0
31
106
150
165
206
216
turistice
urbane
Locuri
n
pensiuni
0
12
10
0
agroturistice
Total locuri 0
1308523 1422883 1368523 1128451 1137175 1060718
zile
Locuri in hotel
0
1273514 1360259 1290613 1033131 1018577 943314
- zile
Locuri n vile
0
0
918
2208
4362
8158
8694
turistice -zile
Locuri
n
hoteluri
ptr
0
0
0
5592
18012
19030
17710
tineet - vile
Locuri
n
0
12256
22032
14508
13600
13444
10354
popasuri
54

turistice - zile
Locuri
n
Tabere de elevi
i precolari zile
Locuri
pensiuni
turistice
urbane - zile
Locuri
pensiuni
agroturistice zile
Sisiri - total
Sosiri
n
hoteluri
Sosiri n vile
turistice
Sosiri
n
hoteluri
ptr
tineret
Sosiri
n
popasuri
turistice
Sosiri n tabere
de elevi i
precolari
Sosiri
n
pensiuni
turistice
urbane
Sosiri
n
pensiuni
agroturistice
nnoptari
total
nnoptari
n
hoteuri
Innoptari
in
vile turistice
Inoptari
in
hotluri
ptr
tineret
Innoptari
n
popasuri
turistice

10618

11467

13346

6344

11703

8072

11103

26697

42256

53002

66263

72574

1032

1510

77028

75677

70990

60157

66815

60319

74218

71243

65389

54109

57958

51769

80

327

223

360

483

505

1613

2015

2133

948

1361

828

498

949

413

678

461

975

238

527

555

1057

2047

2966

3476

5006

4966

127

485

860307

881763

781761

655610

691937

616375

848327

868412

762894

635663

665069

589934

240

911

574

1753

2054

2278

6151

6725

8807

5254

4690

2770

3788

3943

962

55

Innoptari
in
tabere de elevi
i precolari
Inoptari
in
pensiuni
turistic urbane
Innoptari in
pensiuni
agroturstice

4086

2597

4549

476

2796

1729

2350

5188

8359

8958

11651

12889

290

636

2.5.8. Piata imobiliara locala


Piaa imobiliar in zon este o pia relativ activ, tranzaciile imobiliare predominante
fiind cele cu vile, case de vacan i terenuri.
Preul terenurilor variaza ntre 20-50 euro/mp. Preul caselor variaza ntre 100.000 i
180.000 euro.
Se tranzactioneaza un numar relativ scazut de apartamente in blocurile existente. Preurile
sunt influenate semnificativ de statutul de statiune si de proprietatile baneoclimaterice
ale zonei.
2.6. Protectia mediului inconjurator:
2.6.1. Factorii de mediu
Calitatea aerului
Surse de poluare a atmosferei
Calitatea atmosferei n Baile Herculane nu este afectata de poluani emii de surse de tip
industrial, iar pentru cele de tip urban poluanii emii sunt la la niveluri ce nu depesc
protectia receptorilor: populaia, mediul natural i mediul construit.
Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate
de traficul rutier precum si de emisiile de la rampa de deseuri menajere.
Calitatea apei
Sursa de ap potabil a oraului Bile Herculane este lacul de acumulare Herculane, de
unde apa este captata i transportat la uzina de apa. Aceasta dispune de o statie de
tratare, statie de pompare si un rezervor de 1500 mc. De aici apa este transportata printr-o
conducta ce urmareste traseul drumului ocolitor si alimenteaza cele doua rezervoare de
cate 1000 mc. din spatele hotelurilor Afrodita si Minerva. Din aceste rezervoare sunt
alimentate zona Vicol si zonele din lunca.
Calitatea apei respecta standardele impuse pentru apa potabila. Nu sunt semnalati
poluanti majori in apa care intra in statia de tratare.
Identificarea surselor de poluare
Principala surs de poluare a orasului Baile Herculane o constituie depozitul de gunoi
menajer. Acesta este amplasat n zona sudic a oraului, pe malul stng al rului Cerna, la
56

confluena DN67D cu E70, constituind o surs de poluare att a aerului, ct i a apelor


subterane.
Orasul are o statie de epurare. Apele uzate orsenesti (fecaloid menajere) epurate sunt
evacuate n raul Cerna. Agentii economici deverseaz i ei apa n canalizarea oraului.
Principalele cauze ale polurii apelor freatice sunt urmatoarele:
deseuri lichide ce ajung n subteran datorit latrinelor neimpermeabile si datorit
santurilor arterelor stradale;
depozitri de gunoi de grajd;
Referitor la calitatea apelor de suprafat, principalul corp de suprafa fiind Cerna,
poluarea este reprezentata de resturile menajere provenite din activitatea turistica
campare pe malurile Cernei fiind majoritare resturile alimentare si ambalajele din
material plastic (pet-uri, pungi, sacoe,etc.).
Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale n intravilanul
orasului Baile Herculane sunt cele situate in jumatatea inferioara a cursului Cernei, riscul
major fiind reprezentat de cresterea si revarsarea apelor Cernei.
Managementul deseurilor
Deseuri urbane
Serviciul de salubritate n orasul Baile Herculane este realizat de Sectorul de Gospodarie
Comunala al Consiliului Local Baile Herculane.
Depozitarea gunoiului menajer si a reziduurilor industriale se face pe o platforma de
gunoi menajer, mprejmuita, n care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce
sunt transportate la depozitul unei societati de colectare si valorificare a deseurilor.
Evolutia compozitiei deseurilor depozitate nu difera foarte mult, nregistrndu-se scaderi
la materialele reciclabile cum ar fi hrtia si metalul si cresterea procentului de materie
organica.
Deseuri industriale
Cantitatea totala de deseuri industriale rezultata este neglijabila, intruct pe raza orasului
nu functioneaza unitati industriale.
Deseuri speciale spitalicesti
Din informatiile existente rezulta o cantitate anuala mica de deseuri speciale spitalicesti,
acestea fiind produse de Serviciul de Ambulanta din cadrul Clinicii orasenesti precum si
de cabinetele stomatologice de pe raza orasului. Neexistand deseuri speciale (fase,
obiecte ascutite, fragmente umane), acestea sunt depozitate n comun cu deseurile
menajere pe depozitul existent.
Deseuri zootehnice
Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din gospodariile individuale sunt depozitate pe
malul raului Cerna, unde are loc de fapt si o compostare a lor, proces prin care compusii
organici cu azot si fosfor se mineralizeaza, transformndu-se ntr-o forma accesibila
pentru plante (fertilizant pentru agricultura-gradinarit).
Zgomotul
Principala sursa de poluare sonora este traficul rutier. Din determinarile efectuate rezulta
faptul ca pe principala artera de circulatie (str.Trandafirilor), nivelele de zgomot nu
depasesc limitele admise prin normele de sntate public.

57

2.6.2. ,,Zonele verzi i zonele de agrement


Spaii verzi
Orasul Baile Herculane are ca amenajari de spaii verzi : Parcul Central, Parcul Vicol,
parcuri intra-bloc n zona Pia-blocuri Pecinisca. Mai exista terenuri libere nierbate, fara
sa faca obiectul unei preocupari ca spatiu verde, dar functionnd ca atare in zona hotel
Hercules str.Zavoiului.
Suprafata de parcuri si spatii verzi pe locuitor al orasului este de 12,5 mp/locuitor.
Educatia ecologica
n orasul Baile Herculane i are sediul Parcul National Domogled-Valea Cernei, care
are ca obiect de activitate protectia mediului si conservarea biodiversitatii naturale.
Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea naturii
si a diversitatii biologice, informare si sensibilizare publica. Pentru implicarea societatii
civile n solutionarea unor probleme de protectia mediului, primaria a organizat o serie de
actiuni cu institutia sus-smintita i cu colile de pe raza oraului, avand ca scop educaia
ecologic a elevilor.
2.7. Cultura
2.7.1. Infrastructura cultural
Infrastructura cultural a oraului Baile
Herculane include urmatoarele obiective:
- Casa de Cultur;
- Biblioteca orseneasc;
- Muzeul de Istorie;
- edificii istorice monumentale.
Edificii istorice monumentale
Bile Herculane este cea mai veche staiune
din Romnia i una dintre cele mai vechi din
lume, fiind cunoscut nc de pe vremea
romanilor. Prima meniune dateaz din anul
153 e.n. O a doua etap important n
dezvoltarea staiunii o constituie perioada austriac, care ncepe din 1718. Dupa 1736,
grnicerii bneni au construit majoritatea edificiilor importante din staiune, ce poart
amprenta unui impresionant stil baroc austriac. Staiunea a fost vizitat, de-a lungul
timpului de mari personaliti care s-au bucurat de virtuile terapeutice ale apelor termominerale. Din perioada romana, amintim pe mparatul Marcus Aurelius si mama sa Iulia,
iar din perioada austriac pe mpratul Franz Iosif i mprteasa Elisabeta (Sissi). n
1852, Franz Iosif considera Bile Herculane ca fiind cea mai frumoas staiune din
Europa.

58

La Bile Herculane, Complexul balnear a fost realizat n stil baroc (secolul XVIII-XIX)

iar gara a fost realizat tot n stil baroc.


Stilul baroc al cldirilor este nfrumuseat de statui ale zeilor romani sau cu momente din
viaa de zi cu zi a romanilor.
Frumuseea iniial a stilului arhitectonic al cldirilor este umbrit de gradul de uzur al lor
datorat lipsei fondurilor. Asfel c, o mulime din vechile cldiri din centrul vechi al staiunii
au fost lasate, efectiv, n paragin din cauza costurilor de reparatii. Este cazul hotelurilor
Decebal, Traian, Apollo i complexul de cldiri din Piaa Hercules.
Evoluia infrastructurii culturale este prezentat n tabelul 2.7.1.1.
Tabelul 2.7.1.1 Infrastructura culturala in orasul Baile Herculane
CULTURA
I Anul
ART
2000
Biblioteci numr
1

Anul
2002
1

Anul
2003
1
59

Anul
2004
1

Anul
2005
1

Anul
2006
1

Anul
2007
1

Case de Cultur numr


Cmine culturale i
Muzee
Vizitatori ai muzeelor
-numr

2000

2200

2100

Din punct de vedere al activitatii cultelor, infrastructura relevanta consta in:


- trei biserici ortodoxe;
- o biserica greco-catolica;
- o biserica baptista.
2.7.2. Activitati culturale
Muzeul de istorie din localitate Nicolae Cena, nfiinat n anul 1924, prezint documente
referitoare la istoria staiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale
arheologice, monede antice, piese de ceramic, podoabe, inscripii, basoreliefuri din castrul
Ad Mediam, arme, piese de harnaament. Este amenajat n fostul cazino, monument de
arhitectur n stil baroc austriac, construit n 1862, de arhitectul Daderer.
Manifestrile folclorice i festivalurile din aceast zon a Banatului sunt numeroase si
repartizate pe intreaga perioada a anului, relevand o bogie etnografica a poporului romn.
Manifestarile sunt sustinute si de participarea unor ansambluri locale, functionand pe langa
Casa de Cultura.
Programul manifestarilor este prezentat in paragraful dedicat agendei culturale a orasului.
2.7.3. Agenda culturala a orasului Baile Herculane
Principalele manifestari culturale, de amploare, care au loc in oraul Bile Herculane sunt
urmtoarele:

10-14 iunie, Festivalul Internaional de Folclor Hercules . Oraul este la cea de-a
35-a ediie, iar timp de cinci zile, pe scena Festivalului vor evolua ansambluri i formaii de
dansuri populare din opt ri ale Europei: Serbia- Muntenegru, Republica Moldova,
Croaia, Ungaria, Bulgaria, Olanda, Turcia,Romnia. Spectacolele vor avea loc la Teatrul
de Var, Parcul Vicol i Terasa Dacia. Deschiderea a fost fcut de o parad a ansamblurilor
participante, care, n muzic i pas de dans au strbtut centrul istoric al Bilor Herculane.

iunie, Festivalul iganilor

Nedeia Bilor", la Bile Herculane

29 aprilie-8 mai, Simpozionul Internaional de Yoga

29 aprilie-1 mai, Herculane Climbing Open, este o competiie de escalad


organizat de Clubul Sportiv Alternative Timioara (lansat n urm cu patru ani),
dificultate la care poate participa orice persoan, nscris la orice club/ asociaie sportiv
sau independent, care posed bun sim i echipamentul necesar. Nu se percep nici un fel

60

de taxe de nscriere sau participare. Cazarea poate fi asigurat contra cost de organizatori,
la Sera de Flori, unde este i "comandamentul" concursului.

8-10 Septembrie, Zilele staiunii

octombrie, Festivalul uicii, la


care se vor putea degusta specialiti
gastronomice specifice zonei, mncruri
specifice bucatariei bnene: sup de
pasre cu tieei de cas, srmlue cu
mmligu,
tochitur
bnean,
gaigan, iar ca buturi, rachie de Banat.

n Banat, la micul dejun din


prima zi de Pati, se practic tradiia
tmierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean
primete o linguri de pati (vin i pine
sfinite). n meniul acestei mese festive
se include ciolanul de porc fiert, ou albe
i mncruri tradiionale, dup care se continu masa cu friptur de miel.

Nigeea la bani

Balul strugurilor

Congresul Spiritualitii romneti


2.8. Administratia publica locala:
2.8.1. Structura Administratiei Publice Locale
Administraia public local din orasul Baile Herculane Noua numr 190 persoane cu
norm ntreag.
Aceste 190 persoane (187 constituind aparatul propriu) sunt mprite dup serviciul de
care apartin astfel:
- 1 Protecie civil
- 1 Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen
- 16 Serviciul Public Poliia Comunitar
- 27 Serviciul Gospodrie Comunal i Sere
- 60 Asisteni personali
- 5 Biroul Cultur, Sport i Turism
Cele 190 de posturi corespund urmatoarei structuri de functii:
1. de demnitate public 2
2. funcii publice 55
- de conducere - 7
- de execuie 48
3. personal contractual 133
- de conducere 4
- de execuie - 129

61

2.8.2. Varietatea cooperarilor la nivel inter-regional, national si international


Incepand din anul 2007 festivalul Hercules s-a desfasurat cu sprijinul Uniunii
Europene, prin Programul PHARE 2004-2006 Parteneri pentru dezvoltare, in cadrul
Programul de Vecinatate Romania-Serbia, Baile Herculane Veliko Gradite.
Participarea internaional cuprinde formaii din Franta, Ungaria, Georgia, Turcia, Rep.
Moldova, o insemnatate aparte avand delegatiile sarbesti din Veliko-Gradite si
localitatile invecinate: Novi-Sad, Zrenjanin, Costei-Voievodina. Participarea
internationala sarbeasca are ca scop cunoasterea unor traditii, obiceiuri si valori comune
ce se regasesc in comunitati locale transfrontaliere.
In cadrul festivalului au loc schimburi culturale vizand folclorul, traditiile, educatia si
cultura specifica dintre cele doua zone despartite de Dunare, precum si prezentarea
specificului bucatariei banatene si a celei din Serbia; sunt prezente si intrecerile sportive
(meci de fotbal, competitie de inot) dintre delegatia sarba din Veliko-Gradite si
reprezentanti ai comunitatii locale din Baile-Herculane.
Date fiind similitudinile celor doua comunitati (infrastructura slab dezvoltata, migrarea
fortei de munca, insuficienta fondurilor bugetare, potential deosebit de dezvoltare
turistica,etc), primaria Orasului Baile Herculane si primaria Veliko Gradite, au
decis sa colaboreze si sa obtina statutul de orase infratite. Acest statut le va putea permite
sa lucreze in parteneriat in vederea rezolvarii problemelor curente.
2.8.3. Investitii locale
O prezentare sintetica a evoluiei investitiilor locale este prezentat in tabelul 2.8.3.1.
Tabelul 2.8.3.1 Evoluia investiiilor locale n perioada 200-2007
INVESTITII Anul
CONSTRUCII
2000
Locuine
terminate,
13
total
Locuine terminate din
19
fonduri publice
Locuine terminate din
13
fonduri private
Locuine terminate din
13
fondurile populaiei
Autorizaii
de
construcii eliberate ptr
cldiri
rezideniale
0
(exclusiv
ptr
colectiviti)
Autorizaii
de

Anul
2002

Anul
2003

Anul
2004

19

13

62

Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007

20

13

20

13

20

15

11

11

16

construcii eliberate ptr


cldiri rezideniale (ptr
colectiviti)
Autorizaii
de
construcii eliberate ptr
alte cldiri
Autorizaii
de
construcii eliberate ptr
cldiri
rezideniale
(exclusiv
pentru
colectiviti - mp)
Autorizaii
de
construcii eliberate ptr
alte cldiri -mp

12

1278

1466

2233

1252

1823

4648

250

591

1029

1014

192

7131

63

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

Partea a III a: ANALIZA SWOT

64

pag. 64/86

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 65/86

3.1. Delimitare conceptuala


SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti Strengthts (Forte, Puncte forte),
Weaknesses (Slabiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportunitati, Sanse) si Threats
(Amenintari).
Analiza SWOT reprezinta o abordare sntoas pentru a determina o strategia prin care o
organizatie/ insdtitutie/comunitate poate folosi punctele sale forte pentru a exploata
oportunitile, dar i cea mai eficient pentru a-i apra propriile puncte slabe de diverse
ameninri externe.
Abordarea constructiei unei strategii de dezvoltare durabila poate urma logica de constructie
prezentata in figura urmatoare.

Ce am putea face?
(Oportunitati & Amenintari)

Ce putem face? (Puncte forte


& Puncte slabe)
Strategie
Ce vrem sa facem?
(Valorile comunitatii,
institutiilor locale,
organizatiilor)

Ce resurse si ce
potential vrem sa
dezvoltam?

Ce se asteapta ceilalti sa
facem?
Rafinare
ulterioar
a

(Dorintele regionale,
nationale)
Ce oportunitati am putea
fructifica?

Strategie

Ce trebuie sa ne
preocupe?

Cum putem implini


asteptarile celorlalti?

Fig. 1 Intrebari cheie pentru alegerea strategica

65

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 66/86

Instrumentul de analiza oferit de metoda SWOT face posibil analizarea rapid a punctelor
strategice cheie, precum i identificarea alternativelor strategice. Astzi, analiza SWOT este
aplicat n cadrul analizei teritoriului i este utilizat ca instrument pentru facilitarea
planificrii n cadrul administraiilor publice.
nainte de a ncepe o analiz SWOT este absolut necesar prezentarea unei descrieri a cadrului
general al situaiei existente pentru ca n cadrul discuiilor toi participanii s aib o baz
comun.
Aceast etap preliminar reprezint un element fundamental din moment ce, de cele mai
multe ori, persoanele active de la nivel comunitii dispun de o informare asimetric i au
viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuie/analiz i cercetare se bazeaz pe metoda brainstorming-ului,
care s-ar traduce printr-o discuie ntre persoanele implicate n activitatea de elaborare a
strategiei.
Analiza SWOT se bazeaz pe urmtoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportuniti i
ameninri.
Ce nseamn un punct forte (tare) pentru o comunitate? Dintr-o analiz a indicatorilor
comunitii pot rezulta o ntreag gam de puncte tari. Acestea pot fi puncte tari-grele (hard)
i puncte tari-uoare (soft). Dac, n mod normal, primele se identific destul de repede,
celelalte se contureaz prin discuii ulteriore. Punctele forte ale comunitatii sunt caracteristici
sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte
comunitati, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel
prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care comunitatea le realizeaza mai bine dect
comunitatile concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale altor
comunitati.
Al doilea parametru l reprezint punctele slabe. Aflate la polul opus fa de punctele tari,
acestea reprezint slbiciunile cadrului local. i n cazul analizei punctelor slabe este posibil s
se fac distincia ntre puncte slabe-grele i puncte slabe-uoare. Punctele slabe sunt
caracteristici care ii determina un nivel de performante inferior celor ale comunitatilor
concurente.
Al treilea parametru se refer la zona oportunitilor. Acestea pot fi studiate i discutate doar
dac o alegere preliminar a fost proiectat. In acest stadiu, se impune o nou descriere, mult
mai clar, persoanelor implicate. Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi
pentru comunitate, altfel spus sanse oferite de mediu pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si
reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute.
Oportunitati exista pentru fiecare comunitate si trebuie identificate pentru a se stabili la timp
strategia necesara fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate

66

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 67/86

spectaculoase ale activitatilor de dezvoltare. Ar putea exista probleme n cadrul analizei dac
punctele tari i oportunitile se suprapun. Exist o diferen clar ntre aceti doi parametri. O
regul simpl, dar folositoare pentru o analiz SWOT corect, este aceea de a verifica dac
exist o distincie clar ntre punctele tari i oportuniti.

Ameninrile includ implicaiile negative ale msurilor adoptate. Analiza oportunitilor i a


ameninrilor implic un melanj al efectelor interne i externe ale politicii. Efectele externe pot
genera ntr-un fel ameninri. Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi, cu alte
cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea
comunitatii de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performantelor
ei.
n analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportuniti, pe de o
parte, si puncte slabe si ameninri pe de alta parte. Uneori, unele elemente de fora pot
conduce la ameninai ntr-un scenariu dup politic.
Punctele tari i punctele slabe sunt concepte statice, bazate pe parametrii descriptivi ai unei
zone, ntr-o perioad determinat de timp = CEEA CE EXIST.
Oportunitile i ameninrile au n vedere viitorul, i se refer la alegerile pe care le au de
fcut persoanele implicate n procesul de planificare = CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela c, indiferent de aciunile
stabilite, procesul decizional ar trebui s includ urmtoarele elemente:

construiete pe Punctele Tari,


elimin Punctele Slabe,
exploateaz Oportunitile,
ndeprteaz Ameninrile.
Pentru elaborarea analizei SWOT, s-au format grupuri de lucru pe principalele directii de
dezvoltare ale orasului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Infrastructura
Economia
Turism, sport, petrecerea timpului liber
Calitatea factorilor de mediu
Resurse umane si piata fortei de munca
Educatie, cultura si arta, culte
Sanatate, asistenta sociala, servicii publice

67

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 68/86

3.2. Domenii de analiz


3.2.1. Infrastructura

DOMENIUL: INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

accesul la Dunare si la drumul european E70.


Drum modernizat care leaga orasul Baile Herculane de
drumul european E70
Legaturi rutiere bune cu resedinta de judet Resita si
orasele importante din regiune (Timisoara, Orsova).
Legatura feroviara proprie
Distanta relativ mica pana la facilitatile portuare fluviale
din Orsova
Ponderea mare a drumurilor locale modernizate (90%)
Trotuare modernizate
Alimentare cu apa de buna calitate
Existenta canalizarii si a epurarii

Sisteme imbatranite de epurare a apelor


lipsa retelei de canalizare pe str.Pecinisca si Zavoiului
Management insuficient de optimizat pentru colectarea
i reciclarea deeurilor menajere
Retea de canalizare incompleta
Drumuri locale nemodernizate in lungime de 2 km
Intretinerea deficitara a strazilor orasului

Lipsa reelei de alimentare cu gaze naturale

68

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

OPORTUNITATI

pag. 69/86

AMENINTARI
Dificultati in realizarea cofinantarii locale in

cazul derularii concomitente a mai multor


Existenta unor surse de finantare prin fonduri
programe de finantare
nerambursabile, inclusiv fonduri europene
Necorelarea politicilor macroeconomice
Dezvoltarea cooperrii transfrontaliere, precum i (cu
bugetare, monetare i fiscale) cu realitile i
oraele aflate n vecintatea frontierei n scopul
nevoile existente
dezvoltrii infrastructurii
Dezvoltare scazuta a infrastructurii de afaceri.
Existenta unei constientizari la nivel judetean,
Creterile preurilor la serviciile de transport i
regional si national a necesitatii investitiilor
telecomunicaii
pentru dezvoltarea infrsatructurii orasului Baile
Costuri ridicate la carburani i piese de schimb.
Herculane, in vederea dinamizarii activitatii
turistice
Neadaptarea infrastructurii de transport n
comun la cererea existent.

69

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 70/86

3.2.2. Economia

DOMENIUL: ECONOMIA
PUNCTE TARI
Existenta unei traditii indelungate in serviciile balneare
Privatizare avansata, initiativa privata activa
Retea comerciala si de servicii bine dezvoltata
Prezenta activa a institutiilor financiar bancare
Drumuri de acces, modernizate
Retea de utilitati (apa, partial canalizare, energie electrica, telefonie
fixa si mobila, internet)
Resurse umane disponibile, n cutarea unui loc de munc

Sector comercial viabil


Preul moderat al imobilelor i terenurilor

PUNCTE SLABE
Diversitate economica scazuta
Degradarea patrimoniului istoric si arhitectural
Nevalorificarea patrimoniului cultural existent
Declinul activitatii mestesugaresti
Nevalorificarea superioara a oportunitatilor oferite de cadrul natural

Nivelul scazut de calificare a populatiei


Evolutie demografica defavorabila (imbatranirea populatiei si plecarea
tinerilor)
Lipsa unor agenti economici strategici (de dimensiuni mari)
Initiative locale reduse din randul populatiei
Numarul redus de investitii locale

Zona se afla la distanta mare de centrele de dezvoltare (influenta scazuta


a acestora)
Parteneriatele public-privat insuficient puse n valoare

Proprietate agricol frmiat n zona periferic a oraului


slaba reprezentare a activitatilor in zootehnie, fructe de padure, etc.

70

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

OPORTUNITATI

Posibilitati de dezvoltarea de parteneriate pentru accesarea

de proiecte actori Cheie: Primaria Baile Herculane, Consiliul


Judeean
Exista un interes in crestere pentru turism in zona
Posibilitati de dezvoltare a parteneriatelor public-privat
Existena unor programe de stimulare a dezvoltrii
industriilor nepoluante i a industriilor de reciclare a
materialelor refolosire.
Consilierea accentuata a unor segmente ale populatiei in
vederea reformarii profesionale si acordarea de informatii cu
privire la fondurile europene
Utilizarea instrumentelor datoriei publice ( emisiuni de
obligatiuni municipale si imprumuturi) ca surse atrase ale
bugetelor locale
Posibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului
local(proiecte,surse private, surse guvernamentale, taxe
speciale)
Existenta unor planuri de reabilitare urbana si portofoliu de
proiecte

pag. 71/86

AMENINTARI

Concurenta in atragerea investitiilor cu orasele de aceeasi marime din regiune


Scaderea, in special prin emigrare, a ponderii populatiei cu
initiativa,
Buget local insuficient pentru sustinerea investitiilor necesare
Natalitate in scadere si scaderea populatiei active
Probleme sociale in crestere
Specializarea ngust impreuna cu lipsa unor programe de
reorientare profesional coerente reduce atractivitatea investitionala
Meninerea unei fiscaliti ridicate, neclare, incoerente, instabile,
aplicat selectiv i discriminatoriu
Modificari legislative frecvente
Nivelul scazut de implicare al societatii in dezvoltarea comunitatii
Creterea chiriilor pe locatii si terenuri
Cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up
Instabilitatea legislativ;
Lipsa credibilitii mediului de afaceri
Lipsa comunicrii
Corupia
Interesul sczut pentru introducerea de noi tehnologii
Adncirea dezechilibrului pe piaa muncii ntre cerere i oferta
Migrarea forei de munc nalt calificat

71

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

3.2.3

pag. 72/86

Turism, sport, petrecerea timpului liber

DOMENIUL: TURISM, SPORT, PETRECEREA TIMPULUI LIBER


PUNCTE TARI
Plasarea pe valea Cernei, intr-o regiune cu
multiple valente turistice
Orasul are statutul de statiune de importanta
nationala
Traditia multiminerala a statiunii
Existenta unor vestigii arheologice, a unor
monumente istorice si de patrimoniu importante
Calitatea serviciilor plaseaza statiunea in randul
primelor 10 statiuni din Romania
Divesitatea de factori de mediu favorabili
sanatatii, recuperarii si fortificarii organismului
Existenta unor dotari balneare de traditie (spatii
de cazare, clinica, izvoare amenajate, proceduri,
etc.)
Lipsa activitatilor economice de mari dimensiuni,
care pot sa afecteze peisajul si calitatea mediului
Existenta unor legaturi rutiere si feroviare directe
Plasarea la distanta relativ mica de frontiera si de
portul Orsova favorizeaza turismul transfrontalier si
turismul international
Diversitate etnica, religioasa si culturala (traditii,
obiceiuri)
Cadrul natural favorabil: Valea Cernei, Parcul
national Domogled, variate fenomene carstice,
natura n mare parte neatins i nepoluant, zone
protejate cu suprafee ntinse, parcuri, cursuri de

PUNCTE SLABE
Deteriorarea cladirilor de patrimoniu si dificultatile
generate de regimul de proprietate si de interesele
roprietarilor
Oferta de servicii turistice este limitata la
activitatile clasice din statiunile balneare
Actiunile de promovare nu sunt integrate intr-o
strategie care sa fie urmarita sistematic
Nu exist reglementri pentru folosirea bazelor
silvice.
Infrastructura de sport este relativ saraca
Numar scazut de cluburi, asociatii sportive
Participare slaba a populatiei adulte la activitatile
sportive
Stadioanele nu sunt dotate cu iluminare pentru
actiuni nocturne
Numarul redus al organizatiilor non-guvernamentale
locale, slaba diversificare

72

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015


apa, fauna variata, vanat, etc.
Folclorul i tradiiile culinare ale regiunii.
Posibilitati relativ mari de aciune a turitilor
activi (cicloturism, alpinism, drumeie, alpinism,
turism auto, sporturi de iarna i de var, odihn de
scurt i de lung durat, tabere de copii i tineret,
tratament balnear etc.).
Exista conditii pentru amenajarea unor spatii
pentru sporturi de iarna, precum si pentru sporturi
extreme sau pentru golf.
Existenta unor monumente istorice si religioase,
protejate prin
legea 5/2001

OPORTUNITATI
Existenta de fonduri nerambursabile destinate
impulsionarii activitatilor turistice, inclusiv prin
cooperare transfrontaliera
Climat financiar favorabil investitiilor in pensiuni
Cresterea interesului international pentru
turismul pe Dunare, cu posibilitatea de organizare a
unor actiuni turistice atractive in zona Vaii Cernei
Zona vaii Cernei ofera posibilitati de explorare
pentru turisti
Posibilitatea practicarii:
-sporturilor de iarna
-sporturilor extreme
-speologiei
-drumetiilor
Cresterea interesului pentru agroturism,
silvoturism si ecoturism, precum si pentru turism in
zone multiculturale
Constientizarea la nivel regional a necesitatii
dezvoltarii infrastructurii turistice ca punct de

pag. 73/86

AMENINTARI
Initiativa locala scazuta corelata cu sursele financiare reduse
intr-o perioada cu dificultati economice
Dezvoltarea silvic, agricol i proprietatea privat
pot limita libertatea de practicare a turismului activ
Folosirea ineficient a unor fonduri destinate
dezvoltrii turismului n municipiu i jude
Folosirea n prea mic msur a potenialului turistic
Implicarea n prea mic msur a ageniilor de turism
n promovarea potenialului turistic
Nerezolvarea eficienta a problemelor
managementului deseurilor
Imbatranirea populatiei si perpetuarea mentalitatilor

73

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015


dinamizare a activitatii turistice
Cresterea interesului pentru valorile naturii,
pentru traditie si specificitati locale
Existena unor meteri populari capabili s
transmit cunotinele lor tinerilor.
Finantari ale fondurilor structurale in vederea crearii sau
dezvoltarii pensiunilor turistice
Dezvoltarea educatiei ecologice in randul comunitatii

74

pag. 74/86

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 75/86

3.2.4. Calitatea factorilor de mediu

DOMENIUL: CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU


PUNCTE TARI

Existenta unor factori de mediu puternic


favorizanti dezvoltarii balenare si de turism: ape
minerale, ansamblul elementelor de relief, clima,
vegetatie, flora si fauna, fenomene carstice, etc.

Diversitatea factorilor de mediu

Unicitatea alaturarii acestor factori la nivelul


unei statiuni

Lipsa activitatilor economice de mari


dimensiuni, care pot sa afecteze peisajul si calitatea
mediului

Suprafaa forestier ntins


Capital natural de valoare deosebit :
biodiversitate, peisaj, resurse de ap, fond forestier,
fond piscicol .
Existena Parcului National Valea Cernei.

PUNCTE SLABE

Sistem de gestionare a apelor uzate imbatranit


Deficiente in managementul deseurilor, inclusiv depozitarea
necontrolat a unor deeuri menajere
Reducerea fondului piscicol prin braconaj,
amenintarea unor specii
Nivelul sczut al contiinei publicului pentru
problemele de mediu locale
Lipsa politicilor pentru minimizarea / reciclarea
deeurilor municipale, industriale si agricole

Prezena resursei umane specializate n

balneologie si in protecia mediului (cadre didactice,


experi, personal de mediu)
Existena unor vecinti incluse n politici
euroregionale de mediu
Peisaj de interes, combinand ariile salbatice cu
cele de dezvoltare antropica

75

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

OPORTUNITATI

Existenta de fonduri nerambursabile pentru

rezolvarea problemelor de mediu


Existenta unor strategii si programe regionale de
gestionare a deseurilor, de distribuie i tratare a apei
potabile, de tratare a apelor uzate
Existena proiectelor pentru construcia i
modernizarea staiilor de epurare a apei
Existenta Programele LIFE Mediu i Natura ale UE

Dezvoltarea educatiei ecologice in randul comunitatii


Pastrarea caracterului turistic al regiunii prin
limitarea dezvoltarii investitiilor economice care pot
afecta calitatea mediului si a peisajului
Aplicarea principiului poluatorul pltete

pag. 76/86

AMENINTARI

Cresterea presiunii activitatilor antropice asupra

mediului, inclusiv a ariilor protejate, prin activitati


de exploatare a resurselor, in special a celor ilegale,
intr-o perioada cu dificultati economice
Dezvoltarea peste limita de echilibru cu mediul a
zonei de locuinte
Neimplementarea masurilor active de protectie a
ariilor naturale protejate
Neindeplinirea programelor asumate de catre administratie
si
operatorii din domeniu
Aparitia de poluatori o data cu dezvoltarea
economica a orasului

Dezvoltarea tehnologiei reciclrii deeurilor

76

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 77/86

3.2.5. Resurse umane si piata fortei de munca

DOMENIUL: RESURSE UMANE I PIAA FOREI DE MUNC


PUNCTE TARI

Ponderea majora a populatiei din grupa de varsta


adulta (20-60 ani), peste 50%
Nivelul scazut de salarizare si al veniturilor locale ca
factor de crestere a interesului investitional
Dinamica pieei forei de munc determinat de
dinamica economiei regionale.
Existena unei tradiii de ncurajare a investiiilor n
capitalul uman.
Exist un echilibru aproximativ ntre numrul de
femei i brbai conform Recensmntului 2002
Desi se afla intr-o tendinta usor descendenta
(caracteristica intregii tari) populatia se afla intr-o
zona de stabilitate

PUNCTE SLABE

Spor natural negativ


Insuficienta armonizare a sistemului educaional postgimnazial cu
cerinele pieei muncii i dezvoltrii viitoare a societii
Decalaj ntre pregtirea oferit de coal i cerinele pieei muncii
Diferena mic ntre ajutorul de omaj i salarii ncurajeaz
omajul mascat i munca la negru
Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificat
Migrarea, n ultimii ani a tinerilor n alte orae din ar, care le
ofer mai multe oportuniti
Existenta unor diferene majore ntre tendinele ocupaionale
pentru brbai i femei

OPORTUNITATI

Existena programelor de finanare din partea UE i


finanare naional pentru resurse umane

AMENINTARI

mbtrnirea populaiei
Scderea accentuat a numrului de absolveni de liceu i de studii

77

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

Raportul cost/calitate pentru fora de munc este


avantajos pentru angajatori
Dezvoltarea agroturismului ofer posibilitatea
reconversiei forei de munc disponibilizate.
Piata serviciilor are potential de dezvoltare si poate
absorbi noi calificari
Programe guvernamentale sprijin pentru ncadrarea
omerilor
Nevoia unei schimbri de paradigm definit prin
sintagma o calificare = pentru mai multe meserii, n
loc de filozofia tradiional de tipul : o calificare = o
meserie.

pag. 78/86

superioare n viitorul apropiat, datorit sporului natural negativ


nregistrat dup 1990
Migrarea forei de munc calificate ctre rile UE i oraele mari
din ar.
Mentinerea unor salarii scazute si a unor ajutoare sociale
importante va conduce la scaderea interesului pentru angajare.

78

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 79/86

3.2.6. Educatie, cultura si arta, culte

DOMENIUL: EDUCATIE, CULTURA SI ARTA, CULTE


PUNCTE TARI

Existenta unui patrimoniu arheologic si arhitectonic


important
Existenta unei infrastructuri culturale si de culte
functionale si adecvate
Existenta unei infrastructuri adecvate de invatamant
Casa de Cultura cu activitati diverse si cu participare
notabila
Zona cu valente multiculturale
Existenta evenimentelor locale de identificare a
orasului
Actori locali constienti de importanta promovarii
spiritualitatii locale si interesati de valorificarea
comunitara a potentialului cultural-istoric
Colaborare locala buna intre institutiile de invatamant

PUNCTE SLABE

79

Oferta educationala postgimnaziala redusa la un singur liceu


Cladirile vechi apartinand patrimoniului cultural necesita
reabilitari si consolidari ale structurilor de rezistenta
Casa de cultura, caminele culturale, bibliotecile necesita
reabilitari si modernizari
Insuficienta armonizare a sistemului educaional
postgimnazial cu cerinele pieei muncii i dezvoltrii
viitoare a societii
Migrarea, n ultimii ani a tinerilor n alte orae din ar, care
le ofer mai multe oportuniti
Neimplicarea mediului de afaceri in promovarea culturii

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

OPORTUNITATI

Existena programelor de finanare din partea UE i


finanare naional pentru educatile, cultura si culte
Dezvoltarea turismului poate sustine dezvoltarea
activitatilor culturale
Tendinta institutiilor de invatamant superior de a
infiinta filiale in zonele de interes

pag. 80/86

AMENINTARI

80

Diminuarea traditiilor locale prin impunerea de catre


mass-media si moda a unor pseudo-valori
Reducerea interesului pentru educatie pe fondul
schimbarilor sociale la nivel national
Interesul scazut al noilor generatii pentru valorile
traditionale
Posibilitatea aparitiei unui declin demografic
Insuficienta resurselor financiare si dificultatea accesarii
de fonduri pentru societatea civila, cultura, arta
Reducerea finantarii externe a ONG-urilor dupa aderare

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 81/86

3.2.7. Sanatate, asistenta sociala, servicii publice

DOMENIUL: SANATATE, ASISTENTA SOCIALA, SERVICII PUBLICE


PUNCTE TARI

Functionalitatea infrastructurii medicale


Sistem de asistenta sociala functional
Factori de mediu favorizanti pentru mentinerea unei
sanatati bune a populatiei orasului

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

Existena programelor de finanare din partea UE i


finanare naional pentru educatile, cultura si culte
Crearea de noi centre private de sntate
Dezvoltarea sistemului de asigurri private
Continuarea procesului de modernizare i
retehnologizarea unitilor de profil existente
Distribuirea mai eficient a banilor provenii de la CAS

Populatie imbatranita
Nivelul scazut al veniturilor
Slaba profilaxie
Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri
extrabugetare

AMENINTARI

81

Posibilitatea aparitiei unui declin demografic


Salariile mici din sistemul sanitar, care face ca foarte
medici, farmaciti i asistente s migreze n strintate
pentru locuri de munc mai bine pltite
Creterea numrului de probleme medicale ca urmare a
procesului de mbtrnire a populaiei

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 82/86

Partea a IV a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A ORASULUI


BAILE HERCULANE

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 83/86

4.1. Structura Strategiei: Viziune, Obiective strategice, Prioritati, Proiecte


Strategia de Dezvoltare Durabila a orasului Baile Herculane este structurat (fig. 4.1.1.1) n
viziunea strategic, obiective, prioriti i proiecte.

Fig. 4.1.1.1 Structura strategiei

Viziunea strategic poate fi sintetizat n expresia: Baile Herculane turism si sanatate prin
punerea in valoare a resurselor naturale si umane. La sfritul perioadei de prognoz a
strategiei statiunea Baile Herculane se va plasa intre primele 5 staiuni turistice din tara prin
cresterea atractivitatii turistice, prin dezvoltare urbanistica durabila si prin investitii in resursele
umane.
Obiectivele, prioritatile si proiectele care vor pune in opera aceasta viziune sunt prezentate in
cele ce urmeaza.
4.2 Obiectiv general
Punctul de plecare al elaborrii Strategiei localitii Baile Herculane pentru perioada 20092015 l reprezint documentul strategic elaborat de reprezentanii comunitii n cursul anului
2008.
Actualmente, Romnia este parte integrant a Uniunii Europene i beneficiaz de o serie de
instrumente de reducere a disparitilor de dezvoltare.
n elaborarea documentului s-au avut n vedere urmtoarele documente cu caracter strategic
elaborate la nivel local sau regional: Planul de Dezvoltare Regional 2007-2013, Strategia
Judeului Cara-Severin, Planul de Amenjare a Teritoriului Cara-Severin i Planul Urbanistic
General al orasului Baile Herculane.
Obiectiv general

83

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 84/86

Dezvoltarea armonioas i durabil a oraului Bile Herculanein contextul exigenelor


societii moderne, prin valorificarea resurselor naturale i umane disponibile.
4.3. Obiective specifice
Obiectivul 1: Stimularea sectoarelor cu potenial de dezvoltare i creterea
competitivitii economice
Obiectivul 2: Dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale
Obiectivul 3: Dezvoltarea infrastructurii de baz respectnd standardele de mediu
4.4. Prioriti
La nivelul oraului Bile Herculane au fost stabilite un numr de 11 prioriti reflectnd nevoia
comunitii locale de a avea un cadru de referin clar prezentat, rezultat al unei analize
complexe. Astfel, obiectivului 1 i corespund 3 prioriti (P.1-1. P.1-3), obiectivului strategic 2
i corespund 3 prioriti (P.2-1. P.2-3) iar obiectivului strategic 3 i corespund 5 prioriti (P.31. P.3-5). Acestea se prezint astfel:

P.1-1. Stimularea investiiilor durabile n oraul Bile Herculane ;


P.1-2. Stimularea micilor intreprinzator;
P.1-3. Susinerea i dezvoltarea turismului;
P.2-1. Sprijinirea sistemului educaional i promovarea obiectivelor culturale;
P.2-2. Creterea gradului de ocupare a populaiei;
P.2-3. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale;
P.3-1. Modernizarea i extinderea infrastructurii de transport;
P.3-2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii electrice;
P.3-3. Creterea accesului la utiliti;
P.3-4. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apei, apei uzate i a deeurilor;
P.3-5. Conservarea naturii i protecia mediului.

Fiecrei prioriti identificate i-au fost ataate mai multe msuri prin intermediul crora s se
realizeze prioritile stabilite. Mai jos, prezentm principalele elemente ale strategiei.
OBIECTIV STRATEGIC 1: Stimularea sectoarelor cu potenial de dezvoltare i creterea
competitivitii economice
P.1.1. Stimularea investiiilor durabile n oraul Bile Herculane:
Atragerea de noi investitori n oraul Bile Herculane (elaborarea de politici pentru
atragerea de investitori, realizarea unor materiale i aciuni de promovare destinate atragerii

84

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 85/86

de investitori, participarea la trguri i misiuni de afaceri, extinderea bazei de informaii pe


internet pentru promovarea investiiilor in special in domeniul turismului, etc);
Introducerea criteriilor de dezvoltare durabila in evaluarea investitiilor; crearea
mecanismelor de stimulare si taxare pe baza evaluarilor de mediu
Dezvoltarea unei politici fiscale de susinere a investitorilor
Simplificarea procedurilor pentru obinerea avizelor necesare investiiilor;
Crearea i dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante;
Dezvoltarea de servicii pentru susinerea inovaiei i a unei competitivitii;
Analiza capacitatii tehnice de executie;
Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane; cresterea calitatii
managementului
Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; evaluarea
corespondentei ntre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii ;
Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura
accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;
Evaluarea viabilittii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor
fiscale obtinute;
Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat ;
ntarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si restructurarea
serviciilor publice n raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii
durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;
Crearea unei retele de comunicatii n scopul schimbului de inforrmatii ntre
municipalitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (n management urban sau
management de proiect);
nfiintarea unor zone pentru activitati economice, amenajarea si dotarea cu utilitati,
acordarea unor stimulente n vederea atragerii si sustinerii agentilor economici;
Dezvoltarea serviciilor publice
Preluarea de catre Consiliul Local a izvoarelor de apa termala, delimitarea perimetrului
de protectie sanitara si hidrogeologic al acestora;
Valorificarea mai eficienta a suprafetelor agricole;
Valorificarea mai eficienta a terenurilor retrase de la cultivare;
Dezvoltarea mediului de afaceri pentru producatorii agricoli;
Dezvoltarea horticulturii si a pepinierelor pomicole;
P.1.2. Stimularea micilor intreprinzatori:
Imbunatatirea conditiilor de productie si de comercializare prin promovarea Asociatiilor
de Producatori de tip european, care sa gestioneze traseul produselor, in scopul de a avea un
produs de calitate cu caracteristici locale traditionale.
Facilitarea accesului la finantare europeana,
Acordarea de stimulente pentru utilizarea unor tehnologii moderne,
Dezvoltarea de servicii de asisten pentru micii intreprinzatori
Diversificarea produciei agricole i dezvoltarea unei agriculturi alternative

85

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 86/86

P.1.3. Susinerea i dezvoltarea turismului:


Crearea i amenajarea de noi obiective si servicii turistice (ex: trasee hipice si de
montanbike); Amenajarea cursului intavilan al raului Cerna pentru practicarea sporturilor
nautice si a cursului extravilan pentru practicarea sporturilor nautice extreme (rafting)
Diversificarea i modernizarea posibilitilor de cazare n vederea dezvoltrii
turismului de afaceri;
Realizarea unei Strategii de Dezvoltare a Turismului local si teritorial;
Pstrarea i valorificarea potenialului natural i cultural;
Realizarea unor materiale de informare i promovarea ofertelor
turistice prin diferite surse de comunicare;
Realizarea unei baze de date continand informatiile de caracterizare a cldirile de
patrimoniu;
Renovarea cladirilor de patrimoniu aflate in proprietate publica si integrarea in circuitul
cultural al muzeelor
Instensificarea activitilor culturale
Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale, in relatie cu
resursele culturale si naturale din teritoriu;
Asigurarea caracteristicilor de dezvoltare durabila in arhitectura si urbanism, in
folosirea rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare n baza planului de
urbanism general, ca instrument de planificare spatial;
Construirea unei sali de sport in zona Parc Vicol;
Amenajarea unei zone turistice si de agrement pe Platoul CORONINI;
Construirea unei piste pentru role la stadionul orasenesc;
OBIECTIV STRATEGIC 2 Dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale
Prioritatile acestui obiectiv au in vedere rezolvarea de lunga durata a cerintelor de calitate in
domeniul formarii continue ceea ce asigura accesul la locuri de munca pentru populatie.
Deasemenea politicile de dezvoltare a resurselor umane vin sa intareasca increderea
investitorilor ca in localitatea noastra pot gasi personal calificat.
P2.1. Sprijinirea sistemului educaional i promovarea obiectivelor culturale:
In cadrul acestei prioritati sunt prevazute urmatoarele masuri care vor fi realizate prin
implementare de proiecte europene, precum si cu sprijinul financiar al statului.
Reabilitarea infrastructurii educaionale;
Modernizarea bibliotecii orsenesti si diversificarea serviciilor prin initierea de actiuni
specifice complementare,
Reabilitarea si dotarea Casei de Cultura n scopul utilizrii acesteia pentru actiuni de
promovare a artei si a culturii
Creterea accesului la educaie, n special pentru categoriile dezavantajate (romi);
Prevenirea abandonului colar;

86

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 87/86

Creterea calitii actului de predare.


Asigurarea calitii serviciilor educaionale n educaia timpurie i n nvatamntul
pentru copiii i elevii cu cerine educaionale speciale;
Promovarea nvrii pe intreg parcursul vieii prin infiintarea de institutii de formare
cu profil turistic si nu numai;
Dezvoltarea programelor de alfabetizare i a programelor gen a doua ans pentru
persoanele care nu au absolvit nvmntul obligatoriu;
Recunoaterea i certificarea nvrii non-formale i informale prin realizarea de
parteneriate cu instituii competente;
Initierea de activitti culturale (ex: inventarierea obiectelor de patrimoniu aflate n
proprietate privata si reconditionarea acestora) si promovarea traditiilor consacrate;
Alinierea, n urmatorul deceniu, a orasului Baile Herculane, la curentele si standardele
europene privind raportul participantilor n nvatamntul superior, respectiv peste 50 %
dintre absolventi sa-si continue studiile dupa bacalaureat;
Dezvoltarea unui sistem de nvtamnt modular, flexibil si cu posibilitati individuale de
combinare, capabil sa absoarba si sa satisfaca exigentele, cerintele educationale ale
diverselor categorii sociale;
Realizarea unui centru pentru Monitorizarea evolutiei carierei absolventilor de liceu si
urmarirea permanent a cerintelor;
Realizarea unui parteneriat ntre institutiile formatoare, prestatoare de instruire, mediul
economic, reprezentantii societatii civile si administratia publica local, pentru elaborarea
unei strategii de dezvoltare a orasului prin dezvoltarea substantiala a nvmntului;
Institutionalizarea dezbaterii si elaborarii unei strategii de dezvoltare a sistemului de
nvatamnt, cu includerea potentialilor parteneri din sfera economicului;
Reabilitare si modernizare imobil Scoala cu cls.I-IV de pe str.N.Stoica de Hateg
Construirea unie noi crese de copii
Reabilitarea cladirii CASINO, in care se afla Muzeul de istorie Gen.Nicolae Cena;
Reabilitarea imobilului Vila Elisabeta, unde functioneaza Biblioteca oraseneasca
Nicolae Stoica de Hateg;
Reabilitarea Caminului cultural Pecinisca;
Preluarea de catre Consiliul Local si reabilitarea cladirii cinematografului;
Achizitionare de carti la Biblioteca oraseneasca
P.2.2. Creterea gradului de ocupare a populaiei:
Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orintare profesional i informare privind cariera;
Facilitarea accesului la cursuri de formare i perfecionare continu;
Dezvoltarea unor msuri de combatere a muncii la negru.
Adaptarea ofertei la cererea de pe piaa muncii i din localitile nvecinate,
P.2.3. Dezvoltarea sistemului de servicii sociale, a serviciilor furnizate de administraia
public:
Dezvoltarea serviciilor administraiei publice i creterea calitii actului de guvernan,
nfiintarea unui punct medical n fiecare sat apartintor
Reabilitarea infrastructurii sociale;

87

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 88/86

Promovarea unui proces financiar pentru creerea de case sociale, pentru persoanele cu
risc social major;
Combaterea excluziunii sociale;
Construirea unui bloc de locuinte cu 38 apartamente , pentru tineri, in zona Fabriciide
paine
Construirea unui bloc social cu 19 apartamente
Amenajarea unui cartier de vile pentru tineri ( P+1 ), in zona Pod IGO Pod Pecinisca
Mansardare blocuri zona Piata Pecinisca in vederea obtinerii de noi spatii de locuit
mbunatatirea dotarii Clinicii Orasenesti ;
nfiintarea unui laborator de investigatii medicale in cadrul Clinicii Orasenesti:
Realizarea de programe de educatie pentru sanatate;
Acces echitabil la serviciile de sanatate.
nfiintarea unui centru de zi pentru copii aflati n dificultate (copii rromi si copii
proveniti din familii sarace);
nfiintarea unui centru de reabilitare pentru copii cu handicap;
nfiintarea unui centru de consiliere a persoanelor abuzate;
nfiintarea unui centru de permanenta, pentru ngrijirea persoanelor de vrsta a IIIa
nfiintarea unui Centru de planificare familiala si educatie sanitara;
Cresterea sigurantei publice si consolidarea pacii sociale.
Supravegherea institutiilor de nvatamnt din localitate;
Derularea unui program comun intre administratia publica locala si Politia comunitara,
in vederea asigurarii unui climat de liniste si ordine publica.
OBIECTIV STRATEGIC 3: Dezvoltarea infrastructurii de baz respectnd standardele de
mediu:
P.3.1. Modernizarea i extinderea infrastructurii de transport;
Reabilitarea si modernizarea drumului de acces in statiune si a strazilor
Refacere trama stradala oras Baile Herculane
Separarea functionala a categoriilor de trafic, prin devierea circulatiei auto din
zona centrala a orasului ;
Creterea capacitii portante a reelei de drumuri existent;
Asigurarea siguranei traficului rutier, a pietonilor si a biciclistilor
Modernizarea i renovarea spatiilor publice (parcari, trotuare, etc.);
Vor fi proiectate n mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta;
Reabilitare drum de legatura DJ367D
Modernizare str.Izvorului
Modernizare str.Vicol

P.3.2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii electrice

88

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 89/86

Extinderea iluminatului public pe portiunea cuprinsa intre cimitir Pecinisca DecantorPod de legatura cu E70
Dezvoltarea de surse alternative de energie electric;
Promovarea proceselor pentru obtinerea energie curata prin crearea de parcuri
energetice (tehnologie fotovoltaica) pentru diminuirea costurilor de incalzire si electricitate
ale Administratiei Locale si protectia mediului precum si pentru recuperarea resurselor
financiare, cu scopul de a sustine proiecte de interes comunitar.
P.3.3. Amenajarea teritoriului, constructii, creterea accesului la utiliti:
Regenerare urbana (regenerarea capitalului natural, n special a terenurilor precum si
reabilitarea urbana prin refacerea si dezvoltarea centrului istoric, a cldirilor aflate n
patrimoniu si punerea in valoare a cladirilor si a functiunilor de baza sau prin redefinirea
acestor functiuni).
Reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al orasului;
Stabilirea zonelor de protectie pentru monumentele si ansamblurile de arhitectura
cuprinse n lista Ministerului Culturii si Cultelor;
Consolidare si refacere fatade blocuri
Reparatii capitale la cladirile aflate in proprietatea Primariei
Valorificarea terenurilor neproductive;
Dezvoltarea reelei de alimentare cu energie termic;
Modernizarea retelelor de transport a energiei termice
mbuntirea randamentului energiei termice (inclusiv prin protectia termic a
locuintelor);
Creterea accesului la reeaua de telefonie fix, mobil i internet pentru un numr ct
mai mare de locuitori.
P.3.4. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor i a deeurilor:
Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare menajera si pluvial; amenajare
canalizare in zona Decantor Vechi (Fabrica de apa plata-Pod Gara CFR str.
Siminicea)
Identificarea si eliminarea deversarilor de apa menajera fara epurare n raul Cerna
sau n stratul de apa freatica;
Constructia unei noi statii de epurare (Program ISPA)
Realizare canalizare pe str.Pecinisca
Retehnologizarea Uzinei de trateare a apei potabile
Realizarea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap a tuturor gospodriilor;
Moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere i industriale;
Ecologizarea zonelor afectate de poluarea cu deseuri;
Promovarea schimbarii de atitudine a populatiei cu privire la protejarea mediului;
Gestionarea deeurilor menajere i industriale;

89

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 90/86

P.3.5. Conservarea naturii i protecia mediului:


Eliminarea traficului rutier greu din orasul Baile Herculane, prin devierea circulatiei pe
DN67D
Introducerea monitorizarii la principalele surse emitente de poluanti atmosferici n
vederea stabilirii masurilor de reducere a aportului acestora la poluarea aerului;
mbunatatirea retelei si a sistemului de circulatie rutier n scopul reducerii aportului
traficului rutier la poluarea aerului;
Definirea i gestionarea zonelor de protecie a mediului;
Utilizarea mecanismelor de piata pentru a indeplini cerintele de dezvoiltare durabila,
respectiv emiterea de reglementri pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice n
sistem de piata, evaluarea investitiilor pe criterii de mediu, luarea n considerare a
problemelor de mediu la ntocmirea bugetului local;
Stabilirea unei zone de protectie peisagistica si ecologica pe malurile raului Cerna;
Creterea nivelului de informare i contientizare a populaiei cu privire la problematica
mediului;
Protejarea parcurilor i a zonelor verzi; reamenajarea parcurilor si a spatiilor verzi
Dezvoltarea i modernizarea unor noi zone verzi n cadrul oraului;
Realizarea unui studiu privind posibilitatea nfiintarii unor fsii verzi de-a lungul
principalelor cai rutiere pentru protectia populatiei mpotriva factorilor poluanti
atmosferici, rezultati ca urmare a circulatiei rutiere.
Schimbarea atitudinii comunitatii in sensul protectiei mediului in relatia dintre mediu
curat turism dezvoltat alimente agricole de calitate;
Certificarea internationala a calitatii mediului la nivel local si integrarea in sistemul de
marketing teritorial;
Pastrarea si pe cat posibil integrarea in parcuri a terenurile naturale, cu vegetatie florala
sau cu luciu de ap;
Introducerea si promovarea de masuri pentru reducerea cantitatilor de deseuri
Utilizarea rationala a resurselor de apa;
Gospodarirea durabil a padurilor si nfiintarea de noi plantatii;
mpadurirea terenurilor degradate;
Organizarea spatiilor verzi plantate n noile ansambluri de locuit.
mbunatatirea calitatii drumurilor pe ntreg teritoriul orasului pentru a reduce poluarea
aerului cu pulberi;
Reducerea aportului circulatiei rutiere la poluarea fonica a orasului prin optimizarea
circulatiei;

90

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 91/86

4.5. Proiecte

Denumire proiect

Obiectiv

Punerea in valoare a
mostenirii istorice si
culturale a orasului

Stimularea reabilitarii
obiectivelor de
patrimoniu

Diversificarea ofertei

Cresterea veniturilor

Rezultate
-reabilitarea obiectivelor aflate
in proprietate publica;
-suport
pentru
reabilitare
obiective aflate in proprietate
privata;
-regenerare
urbana
(regenerarea
capitalului
natural, n special a terenurilor
precum si reabilitarea urbana
prin refacerea si dezvoltarea
centrului istoric, a cldirilor
aflate n patrimoniu si punerea
in valoare a cladirilor si a
functiunilor de baza sau prin
redefinirea acestor functiuni).
-reabilitarea spatiilor publice
din centrul istoric al orasului;
-stabilirea zonelor de protectie
pentru
monumentele
si
ansamblurile de arhitectura
cuprinse n lista Ministerului
Culturii si Cultelor;
-consolidarea, extinderea si
promovarea brandului Baile
Herculane Patrimoniu istoric,
cultural si natural
-amenajare facilitati sporturi

Perioada

Buget
estimat
[euro]

Finantare

2010-2015

5 mil.

Fonduri
europene,
regionale si
locale

2010-2011

0.90 mil

Fonduri

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

turistice

locale din turism

Realizare sistem de
promovare

Promovarea eficienta
a valorilor balneare si
turistice locale

pag. 92/86

extreme
-realizare trasee mountainbike,
cicloturism, alpinism, rafting
-infiintare centru inchiriere
materiale sportive si turistice;
-stimularea
dezvoltarii
serviciilor
pentru
turism
(agrement, jocuri sportive,
ghizi, organizare spectacole,
cursuri
pentru
turisti,
productia
mestesugareasca,
etc.)
-completarea calendarului de
manifestari culturale cu alte
festivaluri,
ateliere
de
prezentare, etc., organizate in
parteneriat
-promovare
oferta
turism
cultural, turism ecumenic,
turism de explorare pe Valea
Cernei
-realizare parc de distractii
Hercule;
-integrarea, prin parteneriat, in
circuite turistice si oferte
integrate
-realizare de parteneriate cu
principalele centre turistice din
regiune, inclusiv din Serbia
-infratire cu localitati din
strainatate;
-diversificarea manifestarilor
nationale care sunt gazduite de
92

regionale si
locale

2010-2011

0.20 mil

Fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 93/86

oras
-realizare harti pentru trasee in
Valea Cernei si in muntii din
vecinatate;
-creare si intretinere web-site
de promovare;
-realizare
pliante,
brosuri,
albume, carti postale, ghid de
prezentare, monografii arii
protejate, monografii izvoare;

Realizare centru
balnear
multifunctional

Armonizarea
activitatilor turistice
cu cerintele de
pastrare a valorilor
naturale

Modernizarea bazei
tehnico-materiale

Conservarea valorilor
naturale

- infiintare
clinica
de
recuperare, refacere dupa stres
prelugit (sportivi, oameni de
afaceri, personal )
- infiintare
cabinete
de
investigatii
complexe,
infrumusetare,
nutritie,
geriatrie, etc.
-realizarea de materiale de
marcaj , avertizare, instruire si
educatie
-marcare trasee noi, reabilitare
marcaje
-infiintare echipe de rangers
pentru supravegherea ariilor
protejate
-realizarea unei baze de date
continand
caracteristicile
principale ale speciilor si
obiectivelor
protejate,
cuprinzand starea curenta,
93

2012-2014

3.2 mil

2011-2012

0.5 mil

Fonduri
structurale,
fonduri
regionale si
locale

Fonduri
structurale,
fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 94/86

actualizata lunar;
-realizarea de material si
actiuni de educare a turistilor si
localnicilor
pentru
recunoasterea, protejarea si
promovarea valorilor naturale
locale;
-Ecologizarea zonelor afectate
de poluarea cu deseuri;

Modernizare
infrastructura de
transport

Imbunatatirea
conditiilor de acces in
statiune si a circulatiei
in oras

Modernizare
infrastructura de
apa si apa uzata

Imbunatatirea
managementului apei
si apei uzate

-modernizarea drumului de
acces in statiune si a strazilor
orasului
-separarea
functionala
a
categoriilor de trafic, prin
devierea circulatiei auto din
zona centrala a orasului ;
-modernizarea i renovarea
parcari, trotuarelor;
- Reabilitare drum de legatura
DJ367D
- constructia unei noi statii de
epurare;
-reabilitarea
si
extinderea
retelei de canalizare menajera
si
pluvial;
amenajare
canalizare in zona Decantor
Vechi
-identificarea si eliminarea
deversarilor de apa menajera
fara epurare n raul Cerna sau
n stratul de apa freatica;
94

2011-2012

1.2 mil.

2011-2014

1.5 mil.

Fonduri
regionale si
locale

Fonduri
europene,
fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 95/86

-extindere
canalizare
(str.Pecinisca)
-Realizarea/reabilitarea
sistemelor de alimentare cu ap
a tuturor gospodriilor;
8

Modernizarea
sistemului
educational

Pregatirea resurselor
umane pentru
cresterea
performantei in
economie

- reabilitarea cladirilor scolilor


- adecvarea
specializarilor
liceului la nevoile orasului;
- dezvoltarea invatamantului
vocational-tehnic in raport cu
cerintele locale de pe piata
muncii,
inclusiv
specifice
economiei
bazate
pe
cunoastere;
- crearea
unei
structuri
permanente de lucru cu scopul
corelarii cererii si ofertei de
forta de munca la nivel local.
- sporirea fondului de carte si a
materialului didactic alocat
scolilor generale si liceului;
- sporirea
si
deschiderea
accesului
la
carte,
prin
informatizarea integrata a
bibliotecilor scolare si a
bibliotecii orasenesti
- introducerea simultana si
dezvoltarea conceptului de ebiblioteca.
- sporirea implicarii scolii in
viata comunitatii, dezvoltarea
de initiative parteneriale scoala
familiecomunitate; sporirea
95

2011-2014

0.6 mil.

Fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 96/86

functiilor de integratori social


al scolii;
- imbunatatirea sistemului de
incurajare a tinerilor cu
potential
de
performante
scolare, initierea unui demers
la nivel de comunitate scolara
de marire a vizibilitatii asupra
contingetului de elevi cu
rezultate foarte bune si
exceptionale
fata
de
comuintatea de afaceri locala.
9

Incurajare activitati
IMM-uri avand
profil nepoluant

Mentinerea unui
echilibru intre
dezvoltarea economica
si valorile naturale

-stabilirea
de
zone
de
expansiune economica integrata
in care sa se concentreze
eforturile de asigurare a
terenurilor, infrastructurii si
elementelor de protectie a
mediului;
-realizarea de suport legislativ
pentru sprijinirea IMM-urilor
a caror activitate nu are nici un
fel de efect negativ asupra
mediului;
-stimularea
investitiilor
si
dezvoltarilor economice in
sectoare de interes public prin
crearea de parteneriate si/sau
facilitati fiscale;
-incurajarea activitatilor in
domeniul producerii de energie
din surse regenerabile;
-simplificarea
acordarii
96

2011-2015

0.4 mil

Fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 97/86

avizelor,
aprobarilor,
acordurilor,
etc.
intreprinderilor, in limita legii,
astfel incat pe plan local sa nu
se
ingreuneze
demararea
activitatilor economice.
-incurajarea activitatilor de
productie
IT,
culturala,
informatie;
-incurajarea mestesugaritului si
artizanatului;
-promovarea
spiritului
si
culturii
antreprenoriale
la
nivelul (1) elevilor, (2) adultilor
angajati,
someri,
grupuri
defavorizate
si
(3)
intreprinzatori, prin initierea
de cursuri destinate obtinerii de
competente manageriale si
antreprenoriale;
-infiintarea unui Centru public
pentru informare si asistenta de
afaceri, pe cele trei dimensiuni
definitorii ale unei afaceri:
finantare,
legislatie,
contabilitate.
10

Promovarea ocuparii
fortei de munca si a
incluziunii sociale

Optimizarea utilizarii
resurselor umane
locale

-cresterea adaptabilitatii fortei


de munca prin asigurarea
accesului la invatamant pe
toata durata vietii: stimularea
implantarii de furnizori de
invatamant/formare
97

2010-2015

0.4 mil

Fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

pag. 98/86

profesionala pe toata durata


vietii, acreditati, inclusiv prin
incurajarea
implicarii
specialistilor locali in aceasta
acitivitate.
-crearea unui Centru de
pregatire profesionala pe toata
durata vietii care sa asigure
logistica necesara derularii de
programe
de
calificare/recalificare, instruiri
pentru spirit antreprenorial,
etc.
-facilitarea accesului la educatie
a grupurilor vulnerabile: copii
si tineri de varsta scoalara,
adulti
defavorizati/
marginalizati;

11

Imbunatatirea
sistemului de servicii
sociale

Cresterea calitatii
serviciilor pentru
cetateni,
imbunatatirea
gradului de sprijin
pentru categoriilor
defavorizate

-Dezvoltarea pietei mixte de


servicii sociale prin initiative in
parteneriat public sectorul
ONG, public biserica, sau
prin incurajarea sectorului
privat;
-Extinderea serviciilor sociale
existente si infiintarea de noi
servicii sociale care sa raspunda
nevoii locale (nevoi specifice ale
persoanelor varstnice, persoane
cu
dizabilitati,
copii
98

2011-2015

0.2 mil

Fonduri
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

12

Imbunatatirea
capacitatii
administrative de
actiune a
autoritatilor locale

Cresterea
performantei
autoritatilor locale

pag. 99/86

abandonati, etc.);
-Asigurarea accesului la utilitati
de
baza
prin
subventii
comunitare acordate familiilor
sau persoanelor aflate in risc de
saracie;
-Promovarea
solidaritatii
sociale comunitare prin: actiuni
caritabile
la
nivel
de
cartier/strada/bloc, incurajarea
implicarii scolii, comunitatii de
afaceri; campanii importiva
abuzurilor de orice tip;
-Introducerea unei platforme
interoperabile a bazelor de date
locale
care
sa
permita
gestionarea informatizata a
bugetului local. Actualizare pe
masura
standardizarii
si
evolutiilor pe plan national;
-Finalizarea
evidentei
cadastrale imobiliar-edilitare si
integrarea ei in baza de date
nationala.
-Atragerea si retinerea unui
personal cu calificare adaptata
nevoilor
actuale
si
perspectivelor
-Imbunatatirea aptitudinilor si
cunostintelor personalului
-Colaborarea cu alte autoritati
locale
sau
centrale
ptr
imbunatatirea climatului si
conditiilor locale.
99

2010-2011

0.2 mil

Fonduri
europene,
regionale si
locale

Strategia de Dezvoltare Durabil a Oraului Bile Herculane 2009 2015

-Promovarea
transfrontaliere
internationale

13

Revigorarea
activitatilor agricole

Implementarea
principiilor de
dezvoltare durabila in
agricultura

pag. 100/86

relatiilor
si

-delimitarea
terenurilor
agricole de calitate de cele
marginale;
protejarea
terenurilor agricole de calitate
-incurajarea aparitiei
colectorilor de produse agricole
locali, a firmelor de prelucrare
a produselor agro-alimentare;
-stimularea productiei specifice
care poate conduce la cresterea
activitatilor turistice;

14

100

2011-2015

0.2 mil

Fonduri
regionale si
locale