Sunteți pe pagina 1din 3

Vitamina K

Vitamina K este o vitamina liposolubila si este esentiala in functionarea enzimelor ce


influenteaza
coagularea
sangelui.
Cele
mai
importante
forme
de
vitamina
K
sunt:
- vitamina K1, cea mai des intalnita forma de vitamina K in alimente (din surse vegetale);
- vitamina K2, este obtinuta din surse animale si este sintetizata si de bacteriile intestinale.
Aceasta vitamina este cofactor pentru enzima care catalizeaza carboxilarea acidului glutamic si
astfel
are
un
rol
foarte
important
in
fixarea
calciului.
Fixarea calciului este necesara activarii celor sapte factori de coagulare (proteine) dependenti de
vitamina K. Acesti factori de coagulare scad riscul aparitiei hemoragiilor necontrolate dar pot
produce si cheaguri ce pot bloca vasele de sange. Cheagurile de sange pot produce infarct, atac
cerebral, embolism pulmonar etc.
Chiar daca este o vitamina liposolubila, vitamina K este stocata in cantitati foarte mici si astfel
rezervele se termina repede. Probabil din cauza capacitatii reduse de stocare, organismul a
dezvoltat un mecanism prin care recicleaza vitamina si astfel aceasta poate fi folosita de mai
multe ori. Anticoagulantele influenteaza acesta etapa, impiedicand reciclarea vitaminei K si
formarea cheagurilor de sange. Cantitati mari de vitamina K, din suplimentele alimentare, pot
anula efectele substantelor anticoagulante; din aceasta cauza, persoanele ce urmeaza un tratament
cu aceste substante trebuie sa fie atente la cantitatea de vitamina K ingerata.
Vitamina K are un rol foarte important si in mineralizarea oaselor, impiedicarea calcifierii
cartilagiilor si vaselor de sange si in prevenirea osteoporozei.
Momentan nu se cunoaste doza zilnica recomandata dar exista o doza zilnica adecvata,
calculata pe baza consumului persoanelor sanatoase, iar in cazul copiilor se calculeaza pe baza
cantitatii de vitamina K consumata de copiii sanatosi ce sunt alaptati.
Doza zilnica adecvata de vitamina K
Varsta

Barbati

Femei

Sarcina

Alaptare

0-6 luni

2 g

2 g

7-12 luni

2.5 g

2.5 g

1-3 ani

30 g

30 g

4-8 ani

55 g

55 g

9-13 ani

60 g

60 g

14-18 ani

75 g

75 g

75 g

75 g

19+ ani

120 g

90 g

90 g

90 g

Carenta
de
vitamina
K
Lipsa vitaminei K din sange creste timpul de coagulare si riscul de aparitie al sangerarilor
necontrolate.
Simptomele deficientei sunt: invinetiri rapide, sangerari nazale, sangerari ale gingiilor, sange in
urina si in fecale si sangerari menstruale puternice.
In cazul bebelusilor, lipsa vitaminei K poate fi fatala provocand sangerari intracraniene si de
aceea este recomandat ca la nastere sa se administreze copilului o injectie cu vitamina K1.
In cazul adultilor, carenta de vitamina K este foarte rara pentru ca aceasta se gaseste in foarte
multe alimente, este reciclata de organism si este produsa si de bacteriile de la nivelul intestinului
gros.
Persoanele care prezinta un risc crescut sunt cele ce urmeaza tratamente cu anticoagulante ce
inhiba reciclarea vitaminei K si persoanele care sufera de afectiuni ale ficatului sau de o proasta
absorbtie a lipidelor.
Absorbtia vitaminei K este influentata si de doze mari de vitamina A si vitamina E, de
cefalosporine si de salicilati. Folosirea antibioticelor cu spectru larg poate dauna florei intestinale
si poate diminua productia intestinala de vitamina K.
Excesul
de
vitamina
K
Desi o reactie alergica este posibila, doze mari de vitamine K1 si K2 (din alimente) nu sunt
toxice si de aceea nu exista o doza maxima admisa. Acelasi lucru nu se poate spune si despre
varianta sintetica (K3) si derivatii ei. Vitamina K3 poate interactiona cu glutationul, un
antioxidant natural, astfel impiedicand distrugerea radicalilor liberi.
Injectiile cu vitamina K3 au produs leziuni ale ficatului si anemie hemolitica in cazul copiilor si
aceasta substanta nu trebuie folosita pentru tratarea carentei de vitamina K.
Surse
de
vitamina
K
Vitamina K1 este principala forma gasita in sursele alimentare. Legumele cu frunze verzi si
uleiurile vegetale (ulei de rapita, soia si masline) sunt cele mai importante surse.
Legumele cu cel mai mare continut de vitamina K sunt: brocoli, spanac, salata verde, patrunjel,
macris si napi.
Bacteriile prezente la nivelul intestinului gros produc o cantitate importanta de vitamina K2, dar
cantitatea absorbita de organism este mica.
Suplimentele alimentare ce contin aceasta vitamina reprezinta o alta sursa dar nu sunt
recomandate decat in cazul afectiunilor prezentate mai sus si in cazul persoanelor varstnice.
Inainte sa consumati suplimente alimentare ce contin aceasta vitamina va rog sa consultati un
medic specialist.
Inlocuirea grasimilor saturate din unt si branza cu grasimi nesaturate din ulei de rapita si masline
este o metoda buna de a creste aportul de vitamina K si de a reduce riscul de boli

cardiovasculare.
Aceasta vitamina nu este suficient cercetata si nu se cunosc toate efectele pe care le are asupra
organismului.
Pentru a nu avea deficienta de vitamina K trebuie doar sa aveti o alimentatie sanatoasa si
echilibrata, cu multe legume si fructe si cu mai putine grasimi saturate si mai multe grasimi
nesaturate.
Vitamina K1 se regsesc cu preponderen n legume cu frunze verzi, cum ar fi spanac, chard
Elveian i '' Brassica'' (ex. '''' varz, varz, conopid, broccoli, i varz de Bruxelles); unele
fructe cum ar fi avocado i Kiwi, de asemenea, sunt bogate in vitamina K. De referin, dou
linguri de patrunjel conin 153% din suma zilnic recomandat de vitamina K.. Unele uleiuri
vegetale, n special soia, conin vitamina K, dar la niveluri care ar avea nevoie de relativ mare
consum caloric s ndeplineasc USDA a recomandat niveluri.
Se crede c Filochinon lui strans obligatorii pentru membranele Tilacoid n cloroplastele este
motivul din spatele prin biodisponibilitatea sraci de vitamina k n plante verzi. De exemplu,
spanac fierte are un 4 la sut biodisponibilitatea Filochinon. Cu toate acestea atunci cnd unul
adaug unt de spanac, prin biodisponibilitatea crete la 13% ca urmare a crescut solubilitatea de
vitamina k n grsimi.
Menaquinone-4 i Menaquinone-7 (vitamina K2) sunt gsite n carne, ou, lactate i natto. MK-4
este sintetizate de esuturi animale, restul (n principal MK-7) sunt sintetizate de bacterii, pe
durata fermentrii. n natto 0% de vitamina k este la MK-4 i n brnz 27%.
Bacterii intestinal produce cantiti semnificative de utilizabile vitamina K. Boala hemoragic de
nou-nscui, intestin nu a fost nc colonizat cu bacterii, i pentru a preveni aceast boal,
vitamina k shots sunt prezentate la nou nscui n Statele Unite. n mod similar, persoanele care
pe doze mari de antibiotice sunt la risc de deficit de vitamina k n curs de dezvoltare din cauza
lipsei de flora normal.