Referat la Istoria Culturii i Civilizaiei

la tema:
Renaterea i Reforma

Renaterea i Reforma
nceputurile Europei moderne n plan spiritual sunt marcate de dou fenomene: primul este
Renaterea care a fost considerat n mod obinui ca reprezentnd relansarea la un nivel calitativ
superior a creaiei n domeniul literelor i artei prin redescoperirea i imitarea creaiilor culturii
clasice antice greceti i romane.
Prin urmare, Renasterea a insemnat afirmarea exploziva a spiritului modern in cultura
europeana. Se poate de aceea aprecia ca ea a fost, in primul rand, nastere si doar in al doilea
rand renastere.
Cercetatorii definesc Renasterea drept momentul promovarii Occidentului in fruntea
civilizatiei europene care, la randul ei, egalase si depasise civilizatiile extra-europene. Acest
moment a fost determinat de intreaga dezvoltare a societatii europene occidentale, preluata in
ritm sustinut in secolele XI-XII si marcata de avantul comertului si de avantul oraselor
(urbanizarea medievala). Apar astfel premisele unei renasteri economice, bazata pe inceputurile
capitalismului, a diviziunii muncii si a manufacturii (un mestesugar face doar o singura
operatiune).
Prin concentrarea capitalului si aplicarea lui in industrie, prin emanciparea taranilor
(desfiintarea serbiei), prin aparitia bancilor si rolul bancherilor, intrebuintarea calculului si
utilizarea unui sistem de contabilitate, aparitia cambiei (scrisoare de schimb), formarea spiritului
capitalist s-au realizat mari acumulari de bogatii in mainile unei categorii sociale care incepe sa
traiasca in comfort si lux. Aceasta categorie va incuraja si sprijini productia artistica prin
abundenta de comenzi care ii va face pe artisti sa-si exerseze creativitatea care devine rentabila,
ameliorand conditia sociala si profesionala a creatorilor de arta si atragand spre aceasta bransa
mii de talente care in secolele anterioare ramasesera nevalorificate.
Din punct de vedere politic, prin centralizare statala apar monahii statale si, prin aplicarea
principiului echilibrului interstatal, Europa s-a plasat politic intre coordonatele istorice moderne.
Spiritul Renasterii a fost unul al idealismului, al cultului pentru frumos, pentru eruditie,
pentru spirit. In planul gandiri politice, acest spirit a fost variat si contradictoriu. El a formulat
principiul ratiunii de stat cu justificarea deciziilor politice, cu ignorarea normelor morale
individuale. Acest lucru a trezit un nationalism fundamentat pe istirie, pe gloria trecutului si a
stramosilor.
Idealismul Renasterii s-a caracterizat si prin avantul erudit spre redescoperirea operelor
artistice, literare si filozofice ale antichitatii. In el, oamenii Renasterii isi regaseau propria
conceptie despre om, care devine faptura cea mai de prea a creatiei, subiectul de predilectie al
reprezentarii artistice, al descrierilor literare si al reflectiilor filosofice.
Preferinta generatiilor renascentiste pentru creatia literara si artistica a mers cu un pas
inaintea preocuparilor tehnico-stiintifice, fara ca acestea sa fie neglijate sau sa stagneze. Un
singur exemplu este elocvent: in jurul anului 1450, Jovan Gutenberg, la Mainz, inventeaza
tiparul care insemna un factor de cea mai mare importanta pentru progresul societatii. Dupa
aparitia si raspandirea scrierii, tiparul a insemnat cea mai importanta revolutie culturala din
istorie pentru ca, dupa aproximativ o suta de ani de la descoperirea sa, perfectionarile tehnice si

raspandirea sa vasta au pus la dispozitia persoanelor carti relativ ieftine, cartea reprezentand un
instrument foarte eficient de raspandire a cunostintelor.

Al doilea mare fenomen care a marcat nceputurile Europei Moderne a fost Reforma.
Aparenta unitate a bisericii medievale a fost distrusa atunci cand Martin Luther s-a opus
autoritatii Papei si a declansat Reforma Protestanta. Aceasta scindare a dus la razboaie religioase
sangeroase in Europa -; razboaie care au durat 150 de ani.
In 1500 Biserica Catolica detinea suprematia in Europa centrala si de vest, supravietuind
opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor boemieni precum si a altor dizidenti religiosi. Cu toate
acestea, revoltele erau semnalele unei nemultumiri crescande, care in cele din urma s-a dovedit
imposibil de suprimat.
Criticile aduse Bisericii se refereau la imensa sa avere si la coruptia pe care aceasta
bogatie o incuraja. O serie de scandaluri slabise autoritatea Bisericii si nenumarati preoti ai
Renasterii erau mai preocupati de avere sau putere, decat o viata sfanta.
Primul care si-a exprimat public nemultumirile a fost Martin Luther (1483 -; 1546), un
calugar augustin si profesor la universitatea din Wittenberg, Saxonia. In ciuda cunostintelor sale
Luther se lovise de anumite lipsuri in viata sa spirituala, fapt ce l-a determinat sa creada ca
salvarea este posibila doar prin credinta, care era un dar harazit de Dumnezeu, ce nu poate fi
cumparat.
Conducatorii Bisericii au interpretat pozitia lui Luther ca un atac la legitimitatea
autoritatii lor, dar nu au reusit sa il reduca la tacere prin amenintari. Beneficiind de o larga
sustinere, Luther a facut un pas hotarator, respingand autoritatea infailibila a Papei si traditiile
instaurate de Biserica, sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era singura autoritate adevarata in
practica si credinta crestina. Deoarece numeroase doctrine si practici ale Bisericii Catolice
fusesera dezvoltate in perioada postbiblica (si din acest motiv, sustinea Luther, erau corupte) se
impunea o noua religie, radical reformata.
Excomunicat de Biserica, Luther a fost adapostit la un castel saxon din Wartburg. Acolo a
tradus Noul Testament in limba germana, creand o capodopera care a conferit limbii literare
germane trasaturile specifice.
Efortul lui Luther si al reformatorilor de a traduce Scripturile in limbi nationale a avut
efecte de lunga durata; in tarile protestante oamenii obisnuiti aveau posibilitatea sa citeasca
singuri cuvantul lui Dumnezeu si timp de secole lectura regulata a Bibliei a devenit atat de
obisnuita, incat a influentat modul de gandire si exprimare din viata de zi cu zi.
In urmatorii ani Luther a pus bazele unei biserici (considerata de el si adeptii lui o
renastere a bisericii primitive, necorupte) care se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericii
Lutherane se desfasurau in limba nationala si slujbele erau mult simplificate. De fapt, pe masura
ce Luther si-a explicat si si-a dezvoltat pozitia, a devenit tot mai clar ca intreaga Biserica, atat ca
institutie cat si din perspectiva ceremoniilor desfasurate, avea nevoie de o reforma. Numarul
sacramentelor a fost redus de la sapte la trei, iar Liturghia a devenit o ceremonie predominant
comemorativa. Preotii nu mai erau considerati o categorie aparte a populatiei si aveau voie sa se
casatoreasca. Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a casatorit in 1525 cu o fosta calugarita) si
au disparut multe alte aspecte ale Crestinismului medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau
Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indulgente si venerarea relicvelor sfinte.