1).Care sunt avantajele utilizarii centralei Liepsnele?

Intre factorii care recomanda Liepsnele ca sursa de caldura, mentionam:

-AUTONOMIE: Cu o singur arj de lemn, turb sau brichete de rumegu, centrala arde timp
de 30 de ore iar, cu crbune, timpul de ardere este de aproximativ 3-4 zile. Caracteristicile
excepionale ale produselor fabricate, care prelungesc timpul de ardere al boilerului pe baz de
combustibil solid, sunt distribuia de aer din partea superioar i arderea solid fracionat
din cadrul principiului de candel.Se realizeaza in acest mod un sistem eco-compatibil.
-ECONOMIE: Combustibilii solizi utilizati pentru centralele(cazanele) pe lemn sau carbune,
proportional cu caldura produsa, costa mai putin decat celelalte tipuri de combustibili (gaz, gpl si
metan).
-Energia electrica: In momentul intreruperii energiei electrice, cazanul Liepnele nu este afectat,
chiar daca temperature apei depaseste 120 de grade celsius. Celelalte tipuri de centrale pe lemne
sunt expuse spargerii si distrugerii cazanului. Cazanul Liepsnele a fost testat si omologat de
Autoriatea Germana TUV, rezistand fara probleme la aceste socuri termice.

2) Ce putere calorica are combustibilul utilizat?

Puterea calorifica specifica
La umiditate 15%

Fag, stejar ~4.1 kWh/kg ~2100 kW/mc

Artar, mesteacan ~4.2 kWh/kg ~1900 kW/mc
Plop ~4.1 kWh/kg ~1200 kW/mc
Pin ~4.4 kWh/kg ~1700 kW/mc
Molid, brad ~4.5 kWh/kg ~1500 kW/mc

Puterea calorica si umiditatea

Exemplu:

Lemn cu umiditate 12 - 20% , are putere calorica specifica de aprox. 4 kWh /

1kg .

Lemn cu umiditate 50%, are putere calorica specifica de aprox. 2 kWh / 1 kg .

3)Uscarea si depozitarea lemnului

In cazul in care se foloseste lemnul ca si combustibil acesta trebuie sa fie cat mai uscat posibil.
Randament maxim si durata de viata marita pentru corpul cazanului se pot obtine prin utilizare
de lemn uscat aproximativ doi ani. Puterea calorica a lemnului este invers proportionala cu
umiditatea.

Graficul uscarii

4). Calitatea lemnului pe care il utilizam?

Alegerile cele mai bune sunt: frasin, fag, stejar, carpen, artar, toate tipuri de lemn cu o inalta
putere calorica, cu ardere usoara,sunt usor de taiat si care produc putin fum:
TIPUL DE
LEMN

CANTITATEA

FACILITATE

DENSITATEA

FACILITATE

DE CALDURA

DE ARDERE

FUMULUI

DE TAIERE

ARTAR

INALTA

BUNA

MICA

BUNA

MESTEACAN

INALTA

BUNA

MICA

BUNA

CIRES

MEDIE

BUNA

MICA

BUNA

FAG

INALTA

BUNA

MICA

BUNA

FRASIN

INALTA

BUNA

MICA

BUNA

NUC

MEDIE

BUNA

MICA

BUNA

ULM

MEDIE

MEDIE

MEDIE

DIFICILA

LEMNE DURE

PLOP

MICA

BUNA

MEDIE

DIFICILA

STEJAR

INALTA

BUNA

MICA

BUNA

BRAD

MICA

MEDIE

MEDIE

MEDIE

LARICE

MEDIE

BUNA

MEDIE

BUNA

PIN

MICA

MEDIE

MEDIE

MEDIE

LEMNE DULCI

5). Alegerea unui cos de fum pentru centralele termice pe lemne si Cum se realizeaza un
tiraj bun al cosului de fum?

Cusurile de fum trebuiesc alese dupa doua criterii importante:

1. Diametru interior al cosului de fum - trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu diametru
racodului de gaze arse al centralei pe care o detineti sau doriti sa o achizitionati. Orice racord de
la cazan la cosul de fum va trebui izolat sau facut din material izolant (dublu INOX cu izolatie)
pentru evitarea creearii condensului si intoarcerea acestuia in corpul cazanului.
2. Inaltimea cosului de fum - trebuie sa fie mai mare cu cel putin 0.5 m decat inaltimea coamei
casei, dar nu mai putin de 6m. Acest lucru se impune datorita curentilor turbionari ce se pot
forma, daca exista pereti, corpuri, acoperisuri mai inalte decat cosul de fum.
Tirajul cosului de fum reprezinta o componenta importanta in randamentul arderii lemnelor intr-o
centrala pe lemn.

Pentru o functionare optima un cos de fum trebuie sa corespunda urmatoarelor norme:

- materialele folosite la cosul de fum trebuie sa reziste la produsele arderii (caldura),sa fie
impermeabile si bine izolate.

- Sa aibe pozitionare preponderent verticala iar eventualele coturi de racordare sa nu aiba o

inclinatie mai mare de 45 grade.
- Sa fie bine distantat de materiale combustibile sau inflamabile.
- este interzisa utilizarea tuburilor metalice flexibile si din fibra cimentata pentru legatura
(canale de fum sau racorduri) de la centrala la cosul de fum.
- montajul cosurilor de fum trebuie efectuat in asa fel incat sa se asigure o buna eliminare
a fumului pentru a garanta conditiile de functionare al aparatului, limitand formarea condensului
si evitand traversarea pe langa aparatul in functiune.
- trebuie evitat montajul in plan orizontal.
- canalul de fum trebuie sa aiba sectiunea costanta.
- Se recomanda : cosul de fum sa fie dotat cu o camera de strangere a materialelor solide si
eventual al condensului situata sub nivelul de racordare al cosului, sa aiba un acces usor pentru
vizitare si curatire.

6) De ce Liepsnele?
Pentru urmatoarele Avantaje:

Pentru economie de combustibil

Functioneaza 30 de ore pe o singur ncrcare de lemn
Functioneaza 3-5 zile, cu o ncrctur de crbune
Constructie simplificata
Nu se depune gudron pe corpul cazanului
Functionare pe lemn, crbune, brichete i deeuri din lemn
Curarea de cenu de dou ori pe lun este de ajuns
5 ani garanie
25 ani funcioneaza fr probleme

Ce ar trebui s tii nante de a cumpra o central termica pe lemne Liepsnele? Noi v vom
spune ct de important este cazanul, ct de importante sunt radiatoarele, caloriferele i
conductele sau coul de fum i de ce ar trebui s inei cont atunci cnd alegei o central cu
ardere tip candela.
La o central termic Liepsnle cazanul va fi mult mai uor de curat, iar camera de ardere
pentru lemne sau carbuni, va fi mult mai spaioas (vei putea introduce mai multe lemne si mai
lungi). Arderea va fi mai eficient, datorit arderii tip lumanare, , iar nivelul de noxe va fi redus.
Avantajul unei centrale cu ardere tip candela, este c putei introduce si lemne verzi (neuscate),
dar autonomia va scade la aproximativ 12-15 ore de functionare. n centrala cu gazeificare sau

cu ardere clasica va trebui s introducei numai lemne uscate (cumprate din timp 1 an sau 2
nainte).
Un detaliu important cand decidem s cumprm o central pe lemne este alegerea cazanului.
Cazanele au puteri diferite, iar alegerea acestuia se va face n urma unui calcul al necesarului
termic al casei/locuinei, calcul pe care l va face un specialist i care depinde de volumul
camerelor, de termoizolaia casei i chiar de zona unde este construit locuina.
evile sau conductele ceele mai bune, n opinia majoritii, sunt evile de cupru, ns sunt i cele
mai scumpe. O instalaie pe cupru va fi mult mai costisitoare dect una pe pexal sau
polipropilen (pe scurt ppr). Trebuie tiut c instalaiile cu evi ppr/polipropilen nu rezist la
temperaturi ale agentului termic mai mari de 90 grade.De aceea se recomanda teava de cupru.

7) Curatarea cazanului
Acest cazan nu necesita o curatare zilnica, sau saptamnala. Prin constructia cilindrica pe care o
are cazanul nu se depunde gudron pe corpul acestuia, sau chiar daca se depunde se v-a arde la
urmatorul foc pe care il vom face.El se autocurata in timpul functionarii.
Se recomanda curatarea la intervale de 1-2 luni pentru racordul dintre centrala si cosulde fum.
Produsele de ardere acumulate (cenusa) impreuna cu condensul si gudroanele inrautatesc
evacuarea fumului si automat scad randamentul cazanului. Intervalul de curatire depinde de
calitatea lemnului utilizat, intensitatea arderii, tirajul cosului si alte conditii.
Nota: Curatarea regulata si corecta este deosebit de importanta pentru obtinerea puterii
nominale in mod constant, respectiv o durata de viata marita.
Curarea de cenu se va face de dou ori pe lun in cazul lemnelor, fiind de ajuns
pentru functionarea corespunzatoare a centralei.
8) Calcul estimativ pentru determinarea puterii centralei
Aceste calcule sunt destul de complexe si recomandarea mea este sa le intocmeasca un
specialist, adica proiectantul de instalatii, dar cum nu toata lumea isi permite sa plateasca un
proiectant, putem lua in calcul niste coeficienti obtinuti empiric, care reprezinta necesarul de
putere termica pentru 1 mc incalzit. Acest coeficient poate varia intre 40W/mc pentru un
imobil foarte bine izolat si 70W/mc pentru un imobil slab izolat termic. In general in calculul

puterii termice se foloseste coeficientul de 50W/mc, aferent unui imobil cu un grad mediu de
izolare. Acesta se inmulteste cu volumul imobilului ( V = suprafata utila x inaltime ) si se
obtine puterea termica necesara in W. Puterea termica degajata de convectorii ( radiatoarele )
ce vor fi amplasati in incaperi ar trebui sa depaseasca puterea termica necesara. Mai exista si o
alta varianta de calcul bazata pe acest coeficient, adica puterea necesara pentru intreg imobilul
va fi suma tuturor puterilor aferente fiecarui spatiu incalzit din imobil.
Exemplu incalzire: avem un imobil cu parter cu o suprafata utila de 150 mp si inaltimea
medie pe nivel de 2,8 m. Puterea pentru incalzire va fi egala cu 150 mp x 2,8 m x 50W / mc =
21000 W = 21 KW.