Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noţiuni de Semiologie Orl VERTIJ: Reprezintă Senzaţia de Rotaţie A Obiectelor În Raport Cu Persoana Sau A Persoanei În
Noţiuni de Semiologie Orl VERTIJ: Reprezintă Senzaţia de Rotaţie A Obiectelor În Raport Cu Persoana Sau A Persoanei În
DISFONIE: alterare a vocii datorit unor leziuni ale coardelor vocale, ale nervilor laringieni sau
ale unor centri nervoi superiori.
Cauze:
Printre cele mai frecvente cauze de disfonie se numar:
- laringita acut i cronic
- ganglionii limfatici inflamai ce apas pe corzile vocale
- hipotiroidism
- traumatisme ce include corzile vocale sau laringele
- paralizie de corzi vocale
- edemul laringian
- stresul psihic
- papilomatoza laringian (boala ce apare ca urmare a infeciei cu virusul HPV, localizat
la nivelul gtului)
- boala de reflux gastro-esofagian
- miastenia gravis
- sinuzita
- cancer laringean, pulmonar
- inhalarea de substane cu aciune iritant asupra aparatului fonator
- consum excesiv de tutun, alcool
- alergii, bronite
- vorbit /cntat excesiv
- tuse permanent
- plns prelungit (n cazul copiilor)
- infecii virale
Alte cauze de disfonie, mai puin frecvente, includ:
- amigdalita
- stare general alterat ca urmare a unor boli consumptive
- ingestie de lichide caustic
- prezena de corpi strini n esofag i trahee
- mononucleoza infecioas
- rinoree
- bronhoscopie
- pubertatea
AFONIE: imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezrii laringelui sau a nervilor acestuia,
pierderea vocii
Principalele cauze ale afoniei sunt:
- tuse puternic
- scurgeri postnazale
- reflux gastroesofagian
- respiraie pe gur
- stres
- Perforaia timpanului
Persbiacuzia: reprezint deficitul auditiv asociat cu vrsta inaintat
Surditate de transmisie:
- cerumen
- resturi de corp strin
- neoplasm al conductului auditiv intern
- perforaia membranei timpanice
- otoscleroz
Surditate de percepie:
- zgomot intens
- infecii virale
- medicamente ototoxice
- otoscleroza
- mbtrnirea
TINITUS: reprezint percepia unui sunet n ureche atunci cnd n mediul nconjurtor nu exist
nici un sunet.Poate avea caracter pulsatil.
Cauze:
- otita seroas medie
- leziuni stenotice arteriale
- tumori vasculare
OTOREE: este scurgerea unei secreii din ureche.
Tipuri:
- lichid clar (ca apa de stnc) - este LCR = otolicvoree
- mucoas sau mucopurulent
- snge = otoragia
Cauze:
- furunculoza
- otita extern
- colesteatomul
- otita medie
- traumatisme craniene
- meningita
EPISTAXIS = hemoragie nazal
Prin termenul de epistaxis se definete scurgerea de snge prin nas (rinoragia), picatur cu
picatur.Epistaxisul este ntlnit adeseori n practica medical, fie sub forma uoar (cantitate
mic, oprit spontan), fie sub form grav, care pune viaa bolnavului n pericol.
Etiopatologie:
Cauzele care pot provoca apariia unei sngerari nazale pot fi: locale, generale, traumatice.
a) Cauzele locale
sunt numeroase: cea mai obinuit cauz const dintr-o eroziune a capilarelor zonei
Kisselbah, care este supus microtraumatismelor (zgrietur cu unghia, inhalaie de
pulberi i substane volatile corozive n industria chimic)
- inflamaiile acute i cronice ale mucoasei nazale: coriza acut epidemic, sinuzitele, rinita
pseudomembranoas, rinita atrofic
- ulcerul trofic perforant al septului, datorit insuficienei nutriiei locale, rezultat din
tulburrile de motricitate ale capilarelor
- tumorile cavitilor nazale sau ale sinusurilor paranazale, corpii strini ai foselor nazale,
rinolitiaza
b) Cauzele generale
- hipertensiunea arterial reprezint cea mai frecvent cauz de sngerare, fiind ntlnit la
vrstnici
- ateroscleroza
- hepatita viral, ciroza hepatic
- insuficiena renal acut sau cronic
- bolile infecto-contagioase
- bolile sngelui: hemofilia, leucemia, agranulocitoza, anemiile grave
- bolile careniale - avitaminozele, scorbutul
- tratament cu anticoagulante (heparin, trombostop)
- bolile profesionale - intoxicaiile cu oxid de carbon, arsenic, fosfor, plumb
c) Cauzele traumatice generatoare de hemoragii nazale pot fi:
- fractura bazei craniului, fractura piramidei nazale, a lamei ciuruite a etmoidului,
interveniile chirugicale asupra foselor nazale i a sinusurilor paranazale
Factorii favorizani ai epistaxisului in de congestia cefalic la cei ce practic exerciii
fizice, ascensiuni, bi de soare prelungite, excese gastronomice i alcoolice, la cei care muncesc
la temperaturi nalte sau la mare adncime (chesonieri, scafandri, lucrtori subterani).
Tablou clinic:
n funcie de durata sngerrii i de cantitatea de snge pierdut apar modificri ale strii
generale, traduse prin scderea tensiunii arteriale, paliditatea tegumentelor i mucoaselor,
transpiraii sete.
Tratamentul
Tratamentul urmrete oprirea hemoragiei, vindecarea afeciunii cauzate i combaterea
anemiei secundare.
n formele usoare (esentiale i o parte din cele inflamatorii) se va proceda la
compresiunea digital a aripii nazale pe sept sau aplicarea n fosa nazal sngernd a unui
tampon de vat imbibat n ap oxigenat. Pentru prevenirea recidivelor se face cauterizarea
chimic a petei vasculare sngernde cu perl de nitrat de argint sau electric (electrocoagulare),
dup prealabila anestezie local.
n formele mijlocii (leucemii, insuficien renal) se ncearc aplicarea local de
tampoane biologice (buci de fibrin, pelicul de trombin, fragmente de gelaspon, gelfoam) sau
mese rezorbabile (surgicel, merocel) care n contact cu sngele formeaz o mas gelatinoas ce
asigur hemostaza. Dac nu se stpnete sngerarea, se practic tamponamentul anterior, sub
protecie de antibiotice, hemostatice pe cale general, timp de 48 ore. Dac tamponamentul
anterior este insuficinent, atunci cnd sngerarea i are sediul posterior, se recurge la
tamponamentul posterior completat cu tamponamentul anterior, care se menine 72 ore, sub
protecie de antibiotic, hemostatice. Sngerarea posterioar este specific hipertensiunii arteriale.
Dup efectuarea tamponamentului posterior se efectueaz tratamentul afeciunii cauzale
hipotensor, care este indispensabil.
Dac i dup efectuarea tamponamentului posterior sngerarea continu i starea general
a bolnavului se agraveaz se practic ligaturi arteriale - ligatura arterei carotide externe i
ligatura arterei etmoidale anterioare.
Se pot practica embolizri arteriale selective.