Sunteți pe pagina 1din 18
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti NP 123 NORMATIV privind PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATILOR PE PILOTI Redactarea 1 Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDLPL Elaborator: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Responsabil contract: Prof. dr. ing, Nicoleta Radulescu Colectiv de elaborare: Prof. dr. ing. Nicoleta Radulescu Prof. dr. ing. Iacint Manoliu Ing. Stefan Ardelean Ing. Laurentiu Floroiu Ing. Cristian Stamatoiu Ing. Doina Irodel Ing. Mia Trifu Octombrie 2008 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL. 5.2.3. Nu se recomanda utilizarea pilotilor de indesare (piloti prefabricati piloti executati pe loc prin batere, vibrare, vibropresare ete.) in cazul prezentei unor straturi argiloase saturate de consisten{a ridicata, in care pot apare fenomene de ridicare a teremului la exccutia pilotilor. 5.24 — Incazul in care pilotii se executi in incinta unci construcfii cxistente, po: definitiveaza de comun acord cu beneficiarul tia acestora se 5.2.8 Stabilirea tipului de pilot se face pe bazii de analizi tehnico-cconomic’ a variantelor posibile. 53 incarcdri de proba pe piloti 53.1 Generalitati 5.3.11 incircarile de proba pe piloti se realizcazi in concordanti cu indicatiile de la 7.5.1 din SR EN 1997-1/2006. 5.3.1.2 incarcarile de proba pe piloti se utilizeaza in faza finala de proiectare in vederea stabiliri sapacitaii portante a pilotilor, pentru toate categoriile de construct in mod optional, la constructiile obignuite (incadrate conform STAS 10100/0-75 si Notmativ P100-1/2006 in clasele de importanta IIL, IV si V, respectiv conform HG 766/97 in categoriile de importangi C si D) se admite ca_ in faza finala de proiectare si se determine capacitatea portant folosind metodele prescriptive de calcul, daca sub nivelul virfurilor pilotilor se gisese teremuri practic incompresibile i numai dack numarul total de piloti, pentru toate constructiile de pe acclasi amplasament, este mai mic de 100; de la aceste prevederi fac exceptic pilofii forati de diametru mare. 53. loti de proba supusi incercarilor in teren trebuie executafi cu acceasi tehnologie gi cu aceleagi utilaje avute in vedere in proiectul de executie al fundatiilor pe pilot. 53.2 incdreari statice de proba 5.3.2.1 Metoda de ineaireare a pilotilor ce se ineearedi static pe un amplasament se stabileste de proicctantul de specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1/2006. 5.3.22 incireirile statice de proba se efectueazi in concordanti eu NP 045-2000 “Normativ privind incercarca in teren a pilotilor de probi gia pilotilor din fundativ” 5.3.2.3. Numarul pilotilor ce se incearca static pe un amplasament se stabileste de proiectantul de specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1/2006. 5.3.2.4 in cazul in care nu se previd si alte tipuri de inceredri in teren, numérul pilotilor incereati static trebuie si fie cel putin cel precizat in tabelul 2. Tabelul 2 1000 | 1001...2000 6 Numirul pilotilor conform proiectalui_[ sub 100 | 100...500 | S01. ‘Numirul pilotilor de proba incereati 2 3 ois Elaborat de Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL. OBSERVATIE ~ in fundapile eu peste 2000 pilot, in afara celor gase pilofi indicat pentru 2000 piloti se mai ‘noeared cite un pilot pent fieeare 1000 sau 2000 pilog in plus, in functie de uniformitatea straifiatiet din ‘amplasament 5.3.2.5 in cazul pilotilor de diametru mare, numarul minim al pilotilor de proba, in functic de numarul total al pilotilor si de modul de solicitare, este precizat in tabelul 3 Tabelul 3 Numarul de pilot [__ Numir minim al pilogilor de proba in funcfje de modul de solicitare din lucrare, Solicitare axial Solicitare sau zona Compresiune ‘Smulgere transversal 1.20 i 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ cite un pilot pentru Tiecare suti de piloti in plus peste 200 2 2 5.3.2.6 in cazul pilotilor prefabricati introdusi prin batere, nd in paralel cu incercirile statice se executé pe amplasamentul respectiv si alte tipuri de incercari, ca de exemplu incerciri dinamice pe piloti de proba sau incereari de penetrate staticd, care conduc la rezultate comparabile cu. cele obinute prin incdrcari statice de proba, numérul pilotilor de proba poate fi redus in mod corespunzator, fara afi insa mai mic de jumatate din numaral indicat in tabelul 2 gi ‘nu mai mie decdt doi pilogi 5.3.27 Numérul pilotilor incereati static poate fi redus pani la jumitate din numarul indicat in tabclul 2 (fara a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificatic uniforma, in cazul in care pe amplasamente invecinate s-au executat un numar suficient de incirciri statice pe piloti similari cu cei de pe amplasamentul cercetat. 5.3.2.8 La lueriti cu un numar redus de pilofi pe un amplasament, 20 sau mai mie, se admite ea \coreirile statice sa se realizeze pe pilofi care si riman: aplicati pilotului in timpul incercdrii trebui din gruparea cea mai defavorabila. Jucrare. in acest caz fora maxima s4 atingd valoarea efortului cel mai mare provenit 53.2.9 _Incercarca pilotilor de proba trebuie si se faci inainte de inceperca executici pilogilor definitivi din luerare. {In cazuri justificate tehnico-economie, se pot efectua incerciri chiar in timpul executiei pilotilor din lucrare, dar inceperca exccufici celorlalte clemente ale infrastructurilor (radiere, clevatii ctc.) au se face decat dupa ofectuarea incercatilor gi interpretarea rezultatelor. 53.210 La constructiile Ia care este nevesata limitarea deformatilor (tasiri, translati orizontale, rotiri ete.) incerearile pe pilotii de proba se efectueaza indiferent de numarul pilofilor din lucrare, 5.3.2.1 Numirul pilotilor de probi care rimin in lucrare se stabileste de proiectantul de specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.3 din SREN 1997-1/2006. 10155 Elaborat de Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL. $.3.2.12 incerearile efectuate asupra pilotilor care raman in lucrare pot servi nu numai la determinarea capacititii portante a pilotwlui, dupa cum s-a aritat la pet. 5.3.2.7, ci gi la controlul calitiii pilotilor pusi in oper. $3.2.13 Alegerea pilotilor de proba dintre pilofii care riman in lucrare poate fi preserisi prin documentele contractuale. Aceasta poate fi corelata cu rezultatele constatarilor ficute la instalarea piloilor. 5.3.3 Incereari in conditii dinamice Rezultatele incerciilor in conditii dinamice pot fi utilizate in proieetare in concordanta cu indicatiile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1/2006. 5.3.4 Raportal asupra incirearii de probit 5.3.4.1 Unitatea care realizeaza incercarile pe piloti are obligatia de a intoemi un raport asupra ansamblului incdredtilor de prob, in conformitate cu NP 045-2000 “Normativ_privind incereatea in teren a pilotilor de proba gi a pilotilor din fundati”. 5.3.4.2 Dupa caz, acest raport trebuie si includ’ informatiile specificate la 7.5.4 din SR EN 1997-1/2006, 6. PRESCRIPTIL GENERALE DE PROIECTARE 61 Stari 6.1.1 Pentru caleulul pilofilor izolati gi al fundatiilor pe piloti trebuic avute in vedere stiri limita precizate la 7.2 din SR EN 1997-1/2006. 6.1.2 Caleulul pilotilor izolati $i al fundatiilor pe pilogi se face, dupa caz, in funetie de una sau ‘mai multe combinatii posibile ale starilor limit 62 Actiuni yi situatii de proiectare 6.2.1 Actiunile gi situatiile de proiectare pentru calculul La stiri limita sunt precizate la 7.3 din SR EN 1997-1/2006. 6.2.2 Caleulul pilofilor izolati gi al fundatiilor pe pilogi se face, dupa caz, in funetie de una sau ‘mai multe combinatii posibile de actiuni $i sau situatii de proiectare. 6.3 Metode de proiectare si consideratii privind proiectarea 6.3.1 Metodele de proiectare se bazeazt pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN 1997-1/2006. ss Elaborat de Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN Nr, 26428) din: 02.11.2000 Avind in vedere: = Avizul Consiliului Tehnico-Stingific nr. 108 / 15.06.2000 in temeiul H.G. nr.456/1994 republicats, privind organizarea si funcfionarea Ministerului Luctisilor Publice $i Amenajirii Teritoriului In conformitate cu Hotirivea Parlamentubui ar.S7/21.12.,1999 i a Decretului nr. 433 / 22.12.1999, = Ministrul Lucririlor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmétorul ORDIN ‘Ait. 1- Se aproba reglementarea tehnicd: “Normativ pr teren a pilotilor de proba sia pilofilor di NP 048-2000 An. 2- Reglementarea tehnici de la art. 1, se publici in Buletinul Constructilor. An 3 Prezentul ordin intri in vigoare la data publicdrii 1ui Buletinul Constru lor. Art. 4 Direcjia Programe de Cereetare si Reglementiri Tehnice va aduce la indeplinite prevederile prezentului ordin MINISTRU NICOLAE NOICA, MINISTERUL LUCKARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR 1 LOCUINTEL NORMATIV PRIVIND INCERCAREA IN TEREN A PILOTILOR DE PROBA SI A PILOTILOR DIN FUNDATII INDICATIV NP 045-2000 Colectiv de elaboratori: prof. dr. ing. Anatolie Marcu 1g. Romeo Stoica ing. Emil Botez Avizat de: Directia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice DIRECTOR: ing. Octavian M RESPONSABIL DE LUCRARE: ing, Eugenia Hintea CUPRINS 1. Object si domeniu de aplicae 101 2 Principle metodelor de inercare 104 3. Activittiproliminare efectuinit incercior. 105 4. Exigenfe pent utlajee, dispozitivee si aparatele de masurare tilizate laincercares piofir. 108 5. incarearea axial la eompresiuns i 6 incercarea axial la smlgere. nm 7. ncerearea eu forte orizontale. 123 8. Consii speciale pentru realizar inceredilr state in tereninundat.. 127 9 ncercarea pe cale dinamic. a 10, Raportul de inereate 12 11, Masur speifice de tehnica seowitaii mane, 134 ANEXE Al... A11 Al Schema incercitii statice axiale la compresiune a pilogilor. Vatianta eu platforma de lestare. 13s 'A2 Schema incercisii statice axiale la compresiune a pilofilor. Varianta ou pilogi de ancora 136 |A3 Schema incereiii statice axiale 1a compresiune a pilofilor. Varianta eu ‘ancoraje forate. 137 A4, AS Scheme ale incercirii statice axiale la compresiuine 2 pilofilor. Preluatea reaotiuni in structura existent, Bs ‘AG, AT Scheme ale incercdiii statice axiale la smulgere a piloilor. Varianta cu pci de rezemare, Varianta cu pilogi comprimati 138 AS, A9 Schieme ale inceredri la forte orizontale a pilofior. Un singur pilot incercat. O pereche de piloli incercat 139 A10 Schema incercdrii pilotului in teren inundat, PSU grupa A. 140 ‘ALI Scherna teren inundat, PSU grupa B. 1 100 Normatrerivinniycercara iy mnprcatY NP 045 - 2000 'TEREN A PILOTILOR DE PROBA SLA PILOTILOR DIN FUNDATIE 1. OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE 1.1, Prezennul nomativ stabileste condiile refeitoare la incescarea staticd in teren a pilofilor izolati in vederea determinarié capacititii portante a acestora in conlucrare cu terenl sia relajiei dintre inedrcéi si deformati, precum si la incerearea pe eale dinaniei a pilofilor prefabricayi pentsu evaluarea prin caleul a capacitijii portante axiale Datele objinute in urma efectulni incercrilor teren a pilotilor servese la + proiectarea fundatilor pe ploy; = verificarea tehnologiilor de realizare a pilotilor in condipille geotehnice ale amplasamentulul; -conirolul calitiii la executie ‘Observatie: Prozentul Nermativ inlocnieste STAS 2561/2-81 Condigile de prepitire si de instrumentare a pilojlor de probl pot fi ufilizate si in Iueririle de cercetare stintified, reprezentind un nivel minim de exigenye, Prevederile din prezentul normaiv se apliel sila incerearea statied in teren a baretelor pentru fundarea constructilor (definite in Instrucfiunile tehnice P106-85). 1.2, Prevederile prezentului normatiy sunt in concordant en principiile cuprinse in capitolul "Fundafi pe pilofi" din prenorma europeans ENV 1997 - 1:1994 "Eurogod 7, Proieetarea geotchnicd. Reguli generale’ si cu recomandirile din "Metodologia pentru ineercarea axial a pilofilor -Partea 1: Incerearea static” (elaborati sub egida SocietitilInternafionale de Mecanica Piménturilor si Fundajii si publicati in "ASTM Geotechnical ‘Testing Joumal" -iunie 1985), la care se referé aceasta prenorma european’, Piaborat Aprobat de: MINISTRUL INSTITUTUL DE STUDIESL LUCRARILOR PUBLICE St PROLECTARI PENTRU IMBUNATATIRI AMBNAJARIT TERITORIULUL FUNCIARE-ISP.LE-S.A, ‘eu ordinul nr: 2648 / 211.2000 om 13, Usiizareadatelor obfinute din inoerearea in teren a piloilor de prob pentm.proigtarea fundfilor pe pilot ve face conform prevederior caprinse in reglementirile de proicetare a acest catogori de funda Tot pe baza aestor regementiri de proiectare se stbiles pe amplasamentele de construct uml si dispanerea in plana iloilor de prob, precum gi tpul de incereave, in corelaie cu alte determindsi ce pot servi la stabilizea portantei piloilor din fundatile structuilor proiectate (incerciri de ponetrare static, namie, presiometic, et). in cazul pimntuitor sensible la umerire, elaboraren program de inceeate in tefen a pilofilor de proba gi interpetarenreaultatelor se vor fice in corelae eu prevederie normativuli P7-92 1.4, Prezenmal normativ prevede urmitoarele puri de incercis ale piloilor de proba vertical, izalai 4 incecin staice eu trepte de incrare ~ axial, la compresiune, = axial, la smlgere ~ transversal (u fort orizontale) ' incerdn pe caledinamic® (hater: de proba). Observati: Uncle prevederi prvind realizarea, pregtirea si instrumentareapiloilor de prob pot fi uilizate gi Ia inceroirile statice pe arupun de piloi, pent care se vor elabora programe speciale de incereare. 2. Cénd nu este posibiléincdrearen static’ axial a Pilojilor ev ajutorsl preslor hidralice conform prezentului normativ, se pot prevedea ncdrciti prin lestae directs pe capul pilot, find necesark intoomirea uni documents: speciale 3. incercarea piloilor de proba. cu vitezi de deformare impusé poate fi ilzaté, pe baza ynor programe de lucru speciale, mumai ind se demonstreazi - pentru tipul de pilot gi terenul de fundare respectiv - echivalena rezultatelor ou cele bjinute prin incereiistatice, cu trepte de incireare mmenfinute in timp. pute in timp: 4. Misurarea vitezet de propagare a undelor in pilotit biti, in vederea determintsii capacitigii portante sau a integritijii corpului pilotului, pe baza ‘ecuafiei uundei", se realizeazi cu echipamente speciale si nu face obiectul normativului 15, Inceroitile pe piloi vor f reulizate conform unui proeet si vor fi conduse de persona tchnie avnd califcaren necesar Se va ssigura prezenta permanenta la locul incercéri a unui specialist cu experieni in domenia, Reportl de tnceteare va fi intocmit de tn inginer avin pregitirea necesa interpret retatelorcbginute 1.6, In functie de scopul urmait si de exigenfele impuse prin programul de ineecate si de echipare a pilojilor, se stabilese patru aivelusi (clase) de calitate pentru incercdrile in teren ale piloilor gi anume: = nivelul NI: ineercdri pentru cercetarea stiinfificd (in vederea perfectionist, ealibrlsi, sau adaptirii metodelor sau a prineipiilor de ealeul al fundailor pe pilot; = nivelul N2: incercri efectuate in apropierea amplasamentului construetiei proiectate, pentru verificarea tehnologiei de executie a pilotilor in condipile de teren date gi pentru determinarea capacitaqii portante gi a dependenjei incircare-deplasare, in vederea proiectérii fundatilor pe poi = nivelul N3: ineereiiri de control pe pilofi din fundafie, pentru confirmarea capacititii portante preliminate in protect, - nivelul N4: inceredri pentru recepjia pilojilor eu posibile defecte de exeoutie Projectantul Iucririi, de comun acord cu inginerul geotehnician, poate decide modifiearea nivelului de caitate Taji de cel indieat in alineatul precedent in funofie de tipul structurii proiectate, de complexitatea conditiilor geotehnice de pe amplasament si de experienta privind comportarea pilofilor similari in condifii de teren aseminitoare. De fasemenea, acestia pot cere - in eadrul unei incerotei previzute pentru un nivel de calitate - respectarea unor exigente corespunzitoare unui nivel de calitate superior privind desfagurarea programului de incereare, pregitirea san instrumentarea pilofilor de probi, 103 1.7 Acte normative conexe Standarde = STAS 1242/1-89 = STAS 1243-88 ‘Teren de fundare: Principii generale de cercetare ‘Toren de fundare, Clasificarea si identificarea pimanturilor, “STAS2561/1-83 Teren de fimdare.Pilofi,Clasificare $i terminologie. = STAS 2561/3-90 Teren de fundare, Pilofi, Preseripfii generale de proiectare, = STAS 2561/4-90 Toren de fundare. Pilofi forafi de diametru mare, Prescripfii generale de proiectare, execute si recoptie -STAS 3950-81 Geotehnied. Terminologie, simboluri gi unititi de isu =STAS 10101/0-75 Aefiuni in construcfii. Clasificarea si gruparea aojiumilor Reglementtitehnice elaborate in endnul MLPAT; =P 10685, Instructiuni tehnice pentru proicetarea si executarea baretelor pentru fundarea constructiler. = P7892 Nommativ privind proiectarea si executarea construcfilor fundate pe piménturi sensibile la = GE-029.97 Ghid practic privind tehnologia de executie a pilofilor petra funda 2. PRINCIPHLE METODELOR DE INCERCARE 2:1, incercarea staticd se realizeazl prin aplicarea asupra unui pilot izola, identie eu cel din Iucrare, a unor inedredri controlate, care s¢ mentin cconstante in anumite intervale de timp, cu misutarea deplasirilor la pastea superioars a pilotului La incercirile de nivel calitativ superior asupra unor pilofi instrumentaji, se mésoari ou ajutorul unor dispozitive speciale 3i deformapile in diferite punete ale pilotului de proba, atit deasupra nivelului terenului cit si in lungul figei, pentru obfinerea unor informafii suplimentare, ‘oa de exemplu variajia eforturilor pe baza si pe suprafafa lateralé a pilotulut 104 in functie de incdrcarea exterioarl, De asemenea, la pilofiiinstrumentati cu doze de presiune ae pot misura eforturile normale transmise pe bazi sau pe suprafefa lateral a pilojilor incdreai transverse. 2.2. In eazal pilotilor de dislocuire, cu diametru mare (@> 60 em), avind capacitate portanti ridicati, se admite realizarea incercirilor statice axiale pe pilofi-model executafi cu acceasi tehnologic, avand acceasi lungime, dar cu diametrul cel pufin egal cu jumitate din valoarea iametrului piloilor din Iuerare. In aceastsituatie, inceredile se fac la nivel calitativ N1 sau N2 1 este obligatorie misurarea separati a eferturilor transmise pe baza si pe suprafata latealé a pilotuli, in timpul ineeredi ‘Nota: Piloji de dislocuite se realizeazA prin indepistarea unui volun de pmént egal cu volumol pilotului, neafectandu-se starea terenului adiacent 2. Incercarea pe cale dina se aplick nama la plot prefabricat si consta in urmasiea deplasirii axiale semanente (pltrunderit in tezen) a pilotuli adus la cota final, sub un numir de lovitutefectute cu un berbec cu cider liberi sow acne simpli, eu cadenji rari (aplicind pilot un Iueru mecanie stabil). La inceredsile de nivel calitativ superior se misoard si deplasaree elastck rez elastic) a capuluipilotlui sub fecare lovituré Datele obfinate prin incerearea dinamica servesc 1a evaluarea capaci portante la compresiune axial a pilot 3. ACTIVITATI PRELIMINARE EFECTUARIL INCERCARILOR 3.1. Pilolii de proba destinati determinarii capacitatii portante (nivelul calitativ N2) se vor pozitiona de cdtre proiectant si geotchnician in apropierea amplasamentului structurii previizate ou Fundatii pe pilofi astfel ‘neat condipiile de fundare s& nu difere in mod semnificativ. Pilofii din fundafie pe care se vor efectua ineerciti de control sau de receplie (nivelusile N3 $i Na) se vor stabili de proiectant gi de geotebnician, jn functie de neuniformitatile terenului de fundare gi de particularititile semnalate in timpul execute 10s 3.2. Cereetarea geotehnica a terenulul 32.1, Cerostarea terenului pe amplasamentu pe cae se vor realiza incor pepiloi tebuie si precizeze succesiunen i parametnt geotehnich ai straterilor piné la adineimi care vor depasi ow 4d sa cu minimum 5 m nivetol bazei pilojtor de proba (@ find lature sau diametrul seofunii pilotuui, respectiv diametrul maxim in planul bazet pentm pili eu baz Veit, CObservate:[n cazal in eate sub nivelulbaze polo de proba spar structuri de roe! stineoase compact, lipsite de zone alterate inciuzuni slabe,goluri ec, adancimea oerce- tat sub nivetul baz pilfior se poate limita la 2d 322. Cereetareaterenului se TealizeazA prin foraje geotehnice din care serecoteaz4 probe tulburae gi netulburate de pimnt pentru incercir in loboratorul geotehnio gi probe de ap pentru analize cimice. Aceasta se recomandi a fi completa oir metode de ercetare in situ a proprictitilor terenului (penetra static, dinamic’, presiometre, frfecri en apart cu palete, ineecir en placa in fra ete) Otbservate: in cazal pilfior exccutai in vederea consid nor consiicfi existent, datele gootehnice obimite tebe Si punt in evident corateristicleterenului de fandare existente in perioada desfisuririi Iueririlor de consoldare 3.3, Realizarea pilofilor de probit 3.3.1. Piloti de proba se realizeazi cu aceleasi tehnologit si vor avea raceleast dimensiuni eu pilogi definitivi din Inerare, ‘Observafii 1. Excepfie de la prevederile pet. 3.1.1 fae pilofi-model, realizafi in condipile de la pet. 2.2. 2. Pentru pilogii de probi supusi la ineireiti axiale este permisé armarea suplimentaré si utilizarea unui beton de clasé superioari, in raport cu pilot din hverare 3.3.2, La executia pilojilor de proba se vor respecta condifiile ‘generale previzute in "Ghidul practic privind tehnologia de exeenfic a pilojilor pentru fundafi” indicativ GE-029-97 si condiile specifice stipulate in caietul de sareini al proiectulu respectv 106 Pont fiecars pilot supus incorcri se va intoemi figa tohnicd de forare gi de betonare - in cazal pilofilor forai, respect figa de evident’ a infigerii - in cazul pilofilor introdusi prin batere, sau vibrare, conform Anexelor 1.7 din "Ghidul practic" - indicativ GE-029-97 333. Pentru fiecare pilot supus incercim se vor preciza vurmatoarele date = pozitia in plan a pilotului de proba si - dupa caz: pilofilor adiacenfi executat; = dimensiunile geomettice, = uilajul flost in execuie si caracteristicileacestin; - caracteristcile materiaelor din corpo! pilotului:armarea, clasa betonului si marca ofelului in azul ineercdrilor eu risurares deformafilor in langul pilotului se va preciza si valoarea modulului de deformatie al materialului din corpal pilotulu; ~ alte observafi din timpul exeenjei Gn afer celor euprinse in figale indicate la pet. 33.2). 334, Distanja in plan intre axele a doi pili aldturas supusi fncercarii se va alege astfel incit volumele de pimant influentate de ‘nedrearea de proba a fiecdrui plot 88 nu se intersecteze. Pentns piloftincereati axial la compresiune,distana minim inte axale a doi pilot incercaitrobuie 38 fie de 3 m pentru é < 0,80 m gi de Gd pentru 4 > 0,30 m (find latura sau diametrl seetunispilotlui, respect diametral maxim in planul bazei ~ in eazulgilofilor eu baza legit), Cin se ineearca simultan la compresiune doi pilofi izolai, distantaintre axcle lor teobuie fe el putin egal cu fig pilalor 3.3.5 In cami plofilor a ciror execute produce un efect pronunfat de indesare a toronului adizcont, pilot de proba vor fi ineonjurati de ali pilofi excoutaf la distanfele din proiest 3.366. Pipi supugi incertsilor vor fi Terigi de vibragi side gocusi in perioada de timp cuprins intr sfrsitul execufii si terminareainosrei, 3.3.7. Capul pilotului incercat (partea superioar’ la eare se aplics inelrcixile si se misoari deplasivile) se va protaja impotsiva oricirei 0,50 m (d fiind Iatura sau diametral sectiunii pilotului). Cind se incared simultan eu forte verticale “doi piloji de probit izolati, distanta Aintre ei trebuie sit fie cel 2ugin egal ew figa pilogilor -(U’). pe lec In casul incereititse pe grupuri de“pilofi de probi, distanfadintre axele pilotilor periferiei a dowi grupuri veeine trebuie si fie mai mare dectt 0,5 [ 3.3 In cazul pilotilor a edror exeeutio produce un efect prouuntat de indesare a terenului adiacent, pilofii de prob& wr fi inconjurafi de alji piloti (morfi) exeeutati la distantele din proiect, sau la minimum s/. in conditfi de terex in care, in urina executiei pilotitor, sint posibile fenomene idieare a piloyilor iavecinari realiza{i anterior (existenta tunor strate argioase de mare plasti, citate, a unor strate eu sisiuozitate pronunfata eto), pilotal de proba (eentral). va. fi ine dirai, de cel putin alfi para piloti agezati la echidistangele din. protect (sau minimum 3d). Pilotul central se va esecuia, primul si pe mnisura exeoutiit celorlalti pioti se. vor face ob: servatii asnpra deplasiiilor oilotulni central si a terdnnlni adiacent. Ineeresrea se va elect tia pe pilotul central 3.4 Pilofii de probii se «xecuti sub supravegherea unui personal tehnic ealifieat, consem- nindu-se infr-un registry secial urmitoarele dat ~ pozitia in plan a pilotulai sau a grupului de piloti; utilajul folosit ix exeeupie si ear risticile ‘acestui — dimensiunile definitive ale pilotului exeeutit; — caraeteristicile materialului din Gare este conte armarea ete.) jionat pilotul (marca hetonutui, * = comportarea in jumpul introducerii pilotului, degradsvile survenite (daca este eazul) — alte observagii - timpal eseeufiet ; — Incirearea prezurati in project pe pilot sau pe grupul de piloti (dack eate cunoseutis) 3.41 tn cazul pilojilor inodusi prin batere eu ajutorul berbecilor ou actiune simpli, cu endenfi rani, Ia cele specificate la pet. 3.4 se adauga tiga de batere si diagrama de iafigere, redactati conform indicafifiar din anesa’ A. Pentru urmirirea pizunderii In teren, pilofii se marcheazd din decimetru in decimotru incepind de la virt (fini pamea asonfita), 3.4.2 La registeal do confsctionate a pilofilor de probit se anexeani profilele geologice » pestive continind caracterisivile geotehuice ale. stratusilor. In cazul pilofilor exeoutad! pe loc prin forare,, se. va anexi dbserierea stratificatiei intoomit’ pe baza recunoasseri’ piminouui rozultar din siparea giuti pilotulul respectty 3.5 Pilofii de probit incereapi static vor fi forifi, in perioada de inesreare, de vibratii gi socuri, 3.6 Incerearea pilofilor de prob’ se efectucazii la urmitoarele termiene de Ia. sfinitnl exéeutiel : ate ‘) in cazul pilotilor betonati pe loc, dupi atingerea rezistenfei prescrise (imireii) be ‘tomului 5 y 4) in cazul pilotilor profabricafi introdusi in teren, uplt scurgerea timpului de stabilit prin proiect care va fi de'eel pupin § iby 2 hel akacuat a - 3 rile, pontra pilofit jateodust th odihini broportia — mibiturt de — Un plot ncereat be eal onsunvatie BERNA Interval de odihnd. (stabil , | ~3- SILAS 2561/2-81 | UTILATELE 32 APARATURA NECESARA INe ARILOR 4.1 Pentru efeetvarea ineereirii pe eale dinamici a pilotilor de probii se previd urmiitoarele = utilaj de batere a pilotilor; — cadru de referin(a ; = rigle pentru miisurare, 41.1 Utilajul de tatere se prevede cu un berbee eu actiune simpli gi cadena rari 60 “Tovituri/min). ‘Masa berbecalui va fi cel pujin egali eu: (max. — masa pilocului, in eazul pilogilor beton armat; — de domi masa pilotului, in cazul pilofilor din lemn sau metaliei 41.2 — Cadrul de reterint’ (fati de care se misoari pXtrunderea pilotului in timpul baterii) se confeetioneazi dir. revi sau profile metalice si se fixeazt pe teren la distange de minimum 2m de la axut pilotului ineereat. 41.3 Riglele pene misurarea pitrunderii pilotului in teren vor fi gradate in mm, DRSERVATHE — Este permish masumeen patent pllogulat sf eu fark wet disporitive eu hiregstrare arated utara. rede tein sl refer eestor. masts 2m fade wal piled Incert 1s dispozitive optice, rk prectriel de mis. ate Ih listane de 42 Pentru efeersarea incereitrilor statice ale pilotilor sint necesare : = Aispozitivs de lestare sau de ancorare 5 — prese si pompe hidraulice; — eailre de refering; — dispositive de misurare a deformatiilor. 42 Dispozitivele de lestare sint constituite din platforme metalice — dimensionate cores- pilhziitor — pe eare se asazis lestul necesar in pilotilor de proba. ‘Transmiterea Ineiresri- lor la eapul pilotului se taee — de preferinti’ — prin intermedia! presclor hidvaulic in cagul int sare Inedrearea pilotukui de probit se face prin rezemmea directit a plat- forme’ de lestare pe capul acestiia, se va urmiri centraren groutitilor pe axul pilotului. In aceasti situagie, grestatea platforméi gi a lestului trebuie determinati eu 0 preeizie mai mare decit din vatoara treptei minime de ineireare. OBSERVATIE — In eazot mcereanit grupuritor de pill, este poxbild reatiacen iecteeaeth pra agezarea # Freel» lestutut pe radierul We riyidizare s pillor, dlmenstonat tn mod. corespuneltor 4.22 Dispositivele de ancorare sint aleituite din grinzi sau eruci metatice — dimensionate corespunziitor — si c*mente de ancoraj (piloti, burghie), invoduse in teren, in jurul pilotulut de prob. Numirul cementelor de ancora} se stabileste din eouditia preluirii unei forte totale de treefiune supericuri inedrelii maxime aplicate pilotulut de proba, Distanta mirimA intr axele elementelor de ancora) si axul pilotului de probit v de 2m pentru d < °.60 m si mai mare de 2 m pentru d> 0,60 m, en respectarea condit T=3d, Pentru evitwora tulbuvii terenului sub nivelul virfului pilotului incereat, elementele de ancoraj nu vor pitrunde sub aceasti cot, onsrRvarit Tks cart i peruia olosioa un sstem iste celine centr fire 4 Pentew cehiiiniea inedreatiior Transinie ue preae plo ull ae ‘ivsnrel coustruetil ew cond dimension20it ue 42.3 micire permitind deverminarea fortei aplieate, ew 0 eroare de maximum” 10%, onservatir T fn caval incase pltotuiad de proba ew aiuto Hata, le hes sir pn fn scapl exei varia ioe 14 splieate pletiad be proba se reenmomda fatereatarea pe stout ponea esa asd ispovitieatounat poate matnimrv coat preston! Helle compete Site te presse vullue prese, se reennomnda actlonarea Tur cent IES 99.120.20 SR EN 1997-1 lunie 2006 Eurocod 7; Proiectarea geotehnicd Partea 1: Reguli generale urocade 7: Geotechnical design- Part 1: General rutes Eurocode 7: Caiaul géotechreque — Partie 1: Régles générales Standardul evropean EN 1997-1:2004 are stalutul unui APROBARE ‘Aprobat de Directonul General al ASRO la 15 decembie 2004 standard roman CORESPONDENTA fAcest standard este igentic cu standardul european EN 1997-1:2004 This standard is identical with the Europeay Standard EN 4997-1:2004 La présente norme est identique @ la Notme européenne EN 1997-1:2004 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010862, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316.08 70 Diredja Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +4021 310 43 08, +40.21 31247 44, Fax: +40-24 315 58 70 recta Pubicai- Sev VarasiAbonarerie Tel +40 21 316725 Fax +4021 317 25 14, 40 21 31294 88 Servciul Redacte - Marketing, Dreptur de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO —_Reproducerea sau utiizarea Integrala sau paral a prezentusl standard in orice publeati gi prin orice Drocedeu (electronic, mecanic, folocopire, microfimare etc) este Inlries dact nu exist ord sri a SRO Ref. SREN 1997-1; 2004 Editia 1 — toleranfle in imitee carora pio pot f pus in oper; — efecte daunatoare ale substantelorchimice din tren; — posibilitatea de comunicare inte difrite panze de apa subterand; ‘manipularea gi transportul plo; efectele pune in opera a ploilor asupra structurilor invecinate. ISiLa luatea in considerate a aspectebr ecumeraie ma Sus, esle edica: sd se dea aertie, amralatice ‘acti — Plensscorta ina pali'r eacnd grupci de pict: — dedacsces sau ubvalia lucrarky Svocrete caurma ainstalari ployee. Ido berce sau de vibealor rz — sbetarie divarice in plot cursul aston ce 8 tipi de oi forall a care se fo-csegle ur Aid in i-teconi” c4umforate, reoesitonea dee. vnerzne prestunea Tuidiu la wn civel came 98 osgare cd gauTa 74 se weabagegte 5 cB nu se Draduca cederes Pdrauice a haze: — curaisrea Saco § uneori sa pete, pertrs intepdiares mazdakeior remaciale in special + az ublizdni bertonz: estab Malea local a paul toeate “7 sursu’ Detontri, eae pose prad.ce 9 inel.cine de pamam creerpel pee tut — aizundeea pamaniuei sav pei ie compul potice entovteti pe loc si everhial: deyadae a Dennen lul procspar dateeara cargect azei oer belce; — eectul sbotunice de ris p nesalarate cin jurul pJoluci, care extrag apa din belon; afl seta i dreieoare a sunsiayde’ shirice dis pane — compactarea paméntului ca urmare a bateripilotilor de indesare ; — deranjarea paméntului datorata fordrii gauri la pilofi forati. 7.5. Incarcari de proba pe piloti 7.54 Generalitati intreprinse in situatile urmatoare: 69 (1)P Incarcarile de proba pe pilot! trebui SRELN TUB? -1:2UQM tuned een) an ulllznnZi an Kp Hie pint AH ee Molo de HuNAIE TH OAH AAPL cane ne AR lingua die expeniots cxnmtealey lune cane plo na wu Meul oot unas Aiuamen th eeM do tarM glo leumere camparnilo, une! ein lop mont xupupt tee Tocca pom ere too ricieni fy preci Rex, Wy ant ied eu x bn yl pnelanjs nig ANU & fnvaender Ue Tcfircauun er pant Leable AA aura uy fitness eee arncuirwul IN-@ camper a palatal eater ay cnrcetael ere was uD Meret cn epee ena nea avn ‘ogpoeinl yuan! efi «eee lene 42) linhrcenier at roti pepo pin ilizatm ponte nvisludwen OpOrtUNIAH! fotoKirld Molode) de oxecufia: sl mu wenn an url ot rapregeataiy ple pean ein jut, tt til in = formularma una apeneier! imuyen trie al orl (2) Atuned cand Tnetrearlin diy prob nu sf pat mxncite ator aicullAYOT Mh Mikaditatens vuritor Tenet (de oxonoiy Korea ciel) exten India mA me Utllzeziy viMioM dr calcul foxito prude ontia propriate matoraietor, (490 Gui ow vhrctuoen a nity Ineaicn dy probh wx plo tend tule aM te tr mod nue ceplwit® [a aun unde ae coniderd ca par cole mat Nativornbily Condél da tore, Daed MU onty si ey muta hac bade wh ar BAA MA AN HO AtAbigLD ViloON canacintl: ¥ eypacag portant, (h) ned tnchreAika ia prabA an alate erway ae da wine rT AT poll, AdMPhMMAD TcAresiie feb xf he eaprercanttve pbs ronal funni! pe anf A Ul di Lup a PrebA tts ariphoxl nec unde we arab fan ie a wnlavoratli eal i dy aan. (Q)P Trnbule eo Thies jestataran pla en proba yl empaten tree A prob wy fe Heng ndacvall pontry (ws aNiguT cA wo ane eeinions nacaRarA n malacinilul plotulUl leu romana ap i perl au rodent viet fr bi, (7) In unwiy ciigur priate ff nucnaue AA we Toreginteazs piremluniln neal ein posh plodusa vie inmtataran jnorulad gi vleipnran lor ullarioaA, appa ian pitta lua © dacizia carnet® privied tnoopmnen infer pred. 1.5.2 Inchratiel statice de probs 74.2.1 Metoda de Inaéroare CP Mutedit do TneAranre 0 pllabilit trenemabl tn privinia numarilil treplslor de icaruann, a durant acnaldi (ropte gh ApGAN CICIUCAR de IncAgcaire, (rebuie af fire Hatta RUADUIKA THOME sf wn pect triage vondlucll avupta deformagiol, curgaril lonty gt raverniell flinetntiod pn ple po Dizi MAmurArlin mloctuaiey vupit wlotulu Li plat do probA, ineArivew tba WA fin ail COnduph nfl Man tenga, es wemianian, woridhuel MOURN IncATCAFILUitIme hy ender, (2) Enw indicnt on dnstrumontolt pantta datarminnran ferjaine, atprturllor tw aonemaiine gh daylaaeot x0 Me wiOnle Inaba Tree, mur db’ ML cn A AA nd Latnhy Tam, ig Uma Sigyanted Maine ANAM nnn sa ti wp 7!) 18 a AWD LAL wa y-gztoa WI ate mvicnt eat dieoctin de ulema a fovfel der comprare we MACON wh GeNSEA cL axe cng gilenll, (4) 1 ate neil ea tnchrcalie de proba pe plat! hn vrdoron prodseaiid unui Fungi 2 pill mueyon be Teaveuies 80. fus cease) BANA ln Tule, Nas wate Ini em dinrii Ivette Corsini Baw yuh pop eee wh at, 7.5.2.2 Plloflh da probe (UH Ntantcn ie plloth de jrobA yaar ponte volcan wivelulul Gobule aly por bait HunMnUrRle anpuega: rutile dn toro 9! virial cerstorn i apm arpa ll sateen goto cr chu ete enc, jquemmplnin antorionee documenta anupin piortucimidur acing ty de gla fn eu dey Gna irae — rumAvul etl gf iauells erp th pect frida (211 Cereal dy wren po nmpsnrnntul cee satus eonenst fy amide foxjalne wna ineoreor 9 il Weuka af fa sulisant® puta a eureargte ma url plea) CO 9 ab VA nce, Ga Cee cul ten oa mance ety tase In ma norwnicaly comportnion piutulu (3) Matestn abtizntt punta inotilanen allotko ds: yrubn trabuin nm fica abiondul unl capt att tr efor Gu 7.8 7.82.9. Pilofll once raman In tuceare (132 Trebilo apoeiient on suet Ieuan facta ce ple! cart emt Kaze en pe haya GmaOrvailor MfrGuty pe Paartur mul execupl pllutilen (2) Insatrciron opilont® raujen pikakar dead corer setae ‘cu neairerron do cael be pruttetul ra lune lel wf fey ag ent pli 7.6.9 Inceradsl In cundit dinamiew (1) Rogulhivoks fngeruiian try carn tinea ae 1 val hit cormafotuin, x esata kM wef ‘nod wf font att pti span dy hinge 4 Gv ti9 vod lizate panic nalimarin peslantal alillar ant a Roecataen conmepUNeAanT 1 tarenulul lie Ieee da pent Aleta rmnpen VM ACAURL ip Ue O.. cane Irimsavirwalf wii WF care ra thenn exam Wa 7.8.24 pn C2) (2)P Duvet at ulna mad raat et un wing fs A¥s Incorearo AlemMICh, rozulatil cient tjput dy Inceraf ainnmnien imide Tnfaterauina examina impeauinl (3) leeanuniiiy fy ont namie pny fey Mz ce Ine ah iain gaahir Ds dotencena ee mi, 7.4 Rapes InearcArih de proba (10 Hraida apmeitieal ob hgain do ii gg TABOR Un rap anupite Cat Knee oe pres, Aca jl endl mA clad, up ona, uerntourel erin eden 1 amptmamentulal, — eentiity de. toron, cu trot la lucent dey eam extn a turesiulah da tunes; (WA mei: ASIAN Fats 10 RUAN, eho a A eg Mins Rig n SRES “SS; pos — tescreree Toous de reaare a nace ¢ 2 cio pouens “niersk ce ores, wearer — 2 deere 2 aoceeer de “cies fe sees Esto Sassen. dee ae doer ts oe eporers a teaser 22 2 pesoor g Teeter — SrRgacei fe osedri nore oe obs — Rew ae nets ¢ se sroase et eT SS arenide necro — diagrama tnearcare-tasare; — motivele oricéror abateri fata de cerinfele mentionate mai nainte; 7.6 Pilofi supusi la solicitari axiale 7.6.4 Generalitati 7.6.4.4 Calcul la star limita (IP Proiectul Webue <8 demonsireze ca unnétaatele trun de st¥e limita sunt suficent de impropabile — stati limit’ ullime de cadare grin epuizares capacitsyii portante la compresiure sau iracjiune a pilot vi izotat; — stir limita lime de cedare prin epuizarea capaci partante la compresiure sau \racfiune a Aunesajer pe pla ca un “ive: — stiri limita ultrre de cedare sau deqeadare severd stuctutu croduse de deplasari absclute sau atferentale excesive ale fundaliei pe pili; — 5131 ‘mf de explostate rormald ale stuctur produse de deplasarea plator. (2) In med normal, esle indicat ca in prciecrate sé Se considere 0 maria de sigurants prin rapan cu rezistenfa la ep. zarea capactsfi porlarte, cedarea prin compresiune sau tractiane, care reprezin:S slatea la care pili se deplaseazé nelimifal in leren. in jos sau in sus, cu o creslere sav cescrestere negijabila a rezisieniei (a se vetea 7.6 2 17.6.3) 13) in ca2U: pilotilor supusi la compresiune, este deseos difcil s8 se defineascd starea lm a ution’ pe diagrama “ircarcaretasaie” care prezintS © curburd continua. In aceste cazun, este indicat 2 Se adopte dreph citer de “cedare” o tasare 2 capului pfalului egalé cu 10% din diametnal bazei pilot {4)P In cazul pilot cate sulerd taste mari, stile limita utime pet aparea in strcutle pe care le suport pili snainte de mobilizaras wtagra’ a rezistenil pilfor. in azemenea cacu’. tebuie 68 se adopie pentru dimensionarea pilojilor o estimere prudent a ampliludinii pos ule a tasAniar. NOTA. Tasares tov aste abort a7. ¢ 7.54.2 Stabilitate generali NIP Cedarea daror:A sierder stabitati gererale a ‘undalilor cu pill spusi lt comeresiune Webule ‘exe rinatd umS indu-se indicapile de la seciionea 14, R

S-ar putea să vă placă și