Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Master Bnci i Piee Financiare

Particulariti ale activitii instituiilor de

plat
Disciplina: Retail Banking

Coordonator:
Conf. dr. Bogdan Capraru
Student:

Iai, 2015

Cuprins
Capitolul 1. Tipologia institutiilor de plata in carul Uniunii
Europene....................................................................................... 1
1.1 Definirea si caracteristicile institutiilor de plata...................1
1.2 Tipologia institutiilor de plata................................................3
1.3 Particularitati ale institutiilor de plata...................................5
Capitolul 2. Institutiile de plata din UE..........................................8
Capitoul 3. Studiu de caz : Activitatea institutiilor de plata in
Romania...................................................................................... 11
Concluzii.....................................................................................14
Bibliografie.................................................................................. 15

Capitolul 1. Tipologia institutiilor de plata in

carul Uniunii Europene

1.1 Definirea si caracteristicile institutiilor de plata

Evolutia si progresul tehnic ce se inregistreaza in mai toate domeniile, dar cu precadere in
domeniul informatic este un factor la fel de important precum globalizarea in dezvoltarea
sistemului financiar. Cresterea considerabila inregistrata in ultimul deceniu a fluxurilor de plati
este doar o componenta care ne atrage atentia spre abordarea sistemului bancar din alte
perspective. Importanta pe care acesta a capatato deriva din faptul ca implementarea noilor
tehnologii si cresterea gradului de bancarizare in toate statele lumii constituie astazi un domeniu
independent de abordare stiintifica.
Prin intermediul sistemului bancar care dispune de retea informatica foarte avansata dar
si instrumente si tehnici de plata de cea mai sigura si inalta performanta, serviciile de plata sunt
din ce in ce mai utilizate de tot mai multi cetateni, capatand astfel importanta deosebita in cadrul
portofoliilor institutiilor financiare.
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se observa o uniformizare si o mai mare
deschidere a intregului sistem bancar romanesc, dar si a institutiilor de plata, care au suferit un
intreg process de fuziuni si restructurari menit sa creeze institutii de plata care sa indeplineasca
cerintele de functionare conform cerintelor directivelor europene si ale regulamentelor BNR.
Aceasta deschidere a relatiilor economice a Romaniei cu Uniunea Europeana, Spatiul Economic
European necesita cu prioritate asumarea responsabilitatii cunoasterii normelor, mecanismelor si
tehnicilor utilzate in aceste state, pentru a gestiona cu maxima eficienta fluxurile financiare si
monetare ce apar din relatiile economice.
Persoanele juridice romane care presteaza servicii de plata, conform Reg. nr. 21 BNR
privind institutiile de plata, este denumita in continuare institutie de plata. Institutia de plata este
definita conform acestui regulament ca fiind persoana juridica romana care obtine autorizarea
Bancii Nationale a Romaniei privind infiintarea si derularea activitatii ca prestator de servicii de
plata, in baza respectarii cerintelor generale aplicate acestui tip de institutie.

Conform OG nr. 113 din 2009 privind serviciile de plata, este nimita institutie de plata
persoana juridica autorizata de catre Banca Nationala a Romaniei sa presteze servicii de plata pe
teritoriul Uniunii Europene si al Spatiului Economic European. Aceasta are la indemana
utilizarea conform reglementarilor interne a instrumentelor de plata si a mijloacelor de
comunicare care sa confere utilizatorului serviciului de plata confortul sigurantei ca instructuinea
de plata data de acesta prestatorului de servicii de plata prin care solicita executarea unei
operatiuni de plata va fi efectuata catre beneficiarul real al platii1.
Conform legislatiei din Romania, intra in categoria institutiilor de plata urmatoarele:
Institutiile de credit;
Institutiile emitente de moneda electronica;
Furnizori de servicii potale giro care presteaz servicii de plat potrivit cadrului
legislativ naional aplicabil;
Institutii de plata in sensul propriu, avand ca domeniu de activitate principal
operatiunile de plati cod CAEN 6419 (persoane fizice sau juridice care au
obinut o autorizaie ca atare);
Banca Central European i bncile centrale naionale, atunci cnd acestea nu
acioneaz n calitate de autoriti monetare sau n alt calitate ce implic
exerciiul autoritii publice;
Institutiile de plata intra sub stricta supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei, acestea
fiind obligate sa respecte principiile general aplicabile institutiilor financiare, referitoare la
transparenta, comunicare, s.a.

1OG nr. 113 din 1.11.2009 privind serviciile de plata, disponibil la

http://lege5.ro/Gratuit/gezdqnzrgi/ordonanta-de-urgenta-nr-113-2009-privind-serviciile-deplata

1.2 Tipologia institutiilor de plata

a) Institutiile de plata, in functie de natura serviciilor pe care le pun la dispozitia
clientilor, pot fi incadrate in una sau mai multe din categoriile2:
Servicii care permit depunerea de numerar ntr-un cont de pli, precum i toate
operaiunile necesare pentru funcionarea contului de pli;
b) Servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de pli, precum i toate
operaiunile necesare pentru funcionarea contului de pli
c1) Debitri directe, inclusiv debitri directe singulare, n cazul n care fondurile
nu sunt acoperite printr-o linie de credit;
c) Operaiuni de plat printr-un card de plat sau un dispozitiv similar, n cazul n
care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit;
d) Operaiuni de transfer-credit, inclusiv operaiuni cu ordine de plat programat, n
cazul n care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit;
e) Debitri directe, inclusiv debitri directe singulare, n cazul n care fondurile sunt
acoperite printr-o linie de credit deschis pentru un utilizator al serviciilor de plat
f) Operaiuni de plat printr-un card de plat sau un dispozitiv similar, n cazul n
care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschis pentru un utilizator al
serviciilor de plat;
g) Operaiuni de transfer-credit, inclusiv ordine de plat programate, n cazul n care
fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschis pentru un utilizator al
serviciilor de plat;
h) Emiterea instrumentelor de plat;
i) Acceptarea la plat a instrumentelor de plat;
j) Remiterea de bani;
k) Operaiuni de plat n care consimmntul pltitorului pentru realizarea plii este
dat prin mijloace telecom/digitale/info i plata este efectuat ctre operatorul
sistemului/reelei info/telecom care acioneaz exclusiv ca intermediar ntre
utilizator i furnizorul de bunuri i servicii.
2 OG nr. 113 din 1.11.2009 privind serviciile de plata, disponibil la
http://lege5.ro/Gratuit/gezdqnzrgi/ordonanta-de-urgenta-nr-113-2009-privind-serviciile-deplata

O parte dintre creditele acordate de banci devin necesare pentru a asigura stingerea
circuitelor de plati intr un moment dat in economie. Stingerea platilor catre diferiti beneficiari
asigura recontituirea fondurilor avansate pentru derularea proceselor de productiesi distributie, si
implicit sprijinirea altor procese economice noi.
Pentru asigurarea unor sisteme de plati si decontare eficiente BNR opereaza sistemul de plati cu
decontare pe baza bruta in timp real pentru plati de mare valoare si urgent exprimate in lei,
denumit ReGIS, sistemul de depozitare si de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare
pentru titluri de stat si certificate de deposit ale BNR, denumit SaFIR si sistemul SENT. Prin
sistemul ReGIS se asigura procesarea in timp real (respective pe o baza continua) si decontarea
in bani bancii centrale, cu finalitate imediata .
Sistemul SaFIR proceseaza operatiuni derulate de participant in relatia cu emitentul (decontarea
rezultatelor pietei primare, plati de dobanda si/sau cupon, rascumparari partiale/optionale/totale)
si operatiuni derulate de participanti pe piata secundara (tranzactii de vanzare/cumparare,
contracte de garantie financiara, transferuri de portofoliu).
Sistemul SENT este un system electronic de compensare multilateral a platilor, care
asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare intre participanti.
Alaturi de banca centrala, toate celelalte societati bancare au obligatia de a se implica in
organizarea operatiunilor de incasari si plati fara numerar atat in relatiile ce privesc propriile
conturi, cat si in legatura cu decontarile interbancare. In aceasta directie, bancilor comerciale le
revin urmatoarele atributii:

sa ofere clientilor sai cele mai potrivite servicii bancare ce vizeaza sfera decontarilor
astfel incat sa se realizeze o accelerare a fluxurilor banesti ;

sa fie receptive la solicitarile pe care le formuleaza titularii de cont in legatura cu

folosirea modalitatilor si intrumentelor de plata, in sensul de ale facilita servicii bancare
de calitate ;

sa urmareasca respectarea drepturilor si obligatiilor partilor implicate in relatile de

decontare;

1.3 Particularitati ale institutiilor de plata

Avand in vedere planurile tot mai elaborate de armonizare a intregului sistem financiar la
nivelul Uniunii Europene, inclusiv sistemele de plati au intrat intr-un trend de aliniere. In acest
sens, directiva CE 64/ 2007 nlocuiete normele naionale n vigoare n cele douzeci i opt de
state membre printr-un ansamblu de dispoziii valabile n interiorul pieei interne.
Dorinta de creare a unei piete integrate a platilor, in care barierele din calea accesului
unor noi prestatori de servicii nu vor mai exista reprezinta ideea de baza de la care s-a pornit
constructia normelor europene unversal aplicabile in tarile membre. Se urmareste de asemenea
consolidarea concurentei si oferirea mai multor optiuni utilizatorilor, inspirand incredere datorita
cerintelor in materie de informare si datorita definirii drepturilor si obligatiilor amblelor parti
implicate in procesul serviciilor de plata.
Din punctul de vedere al valorii, tranzaciile interbancare de mare valoare au reprezentat
pentru marea majoritate (91%) din plile stabilite. Restul era format din opera iuni cu clientela
cu valoare redus; 68% din volumul total de pli au avut o valoare egal sau mai mic de 50.000
, dintre care mai pot fi considerate ca pli de mic valoare.
Consiliul guvernatorilor BCE a ales s pstreze sistemul deschis "jos" pentru pl i de
mic valoare i pentru a nu stabili nici o podea sau capac. Nu ca nu a fost nici o inten ie
deliberat de a procesa tranzactiile de retail, dar Eurosistemului a recunoscut c aceast decizie
ar putea contribui la eficientizarea decontarii transfrontaliere n UE fr a aduga costurile de
sistem.
Principalele motive pentru preferina tot mai mare pentru decontarea tranzaciilor cu
amnuntul n TARGET2 sunt:

avantajele unui sistem cu decontrare brut n timp real(RTGS): de exemplu

finalitatea imediat a tranzaciei;

beneficiile suplimentare oferite clientilor TARGET2: i anume viteza sistemului,

caracteristici mbuntite de gestionare a lichiditilor i nivelul ridicat de
securitate;

faptul c TARGET2 asigur decontarea n banii bncii centrale;

aproape orice banc din Europa este accesibila prin TARGET2.

Regimul juridic general al tuturor prestatorilor de servicii de plata care opereaza pe

teritoriul Spatiului Economic European, deci inclusiv pe teritoriul statelor membre ale Uniunii
Europene, este cuprins in Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului
Uniunii Europene din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plata in cadrul pietei interne, de
modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE si2006/48/CE si de abrogare a
Directivei 97/5/CE, ale carei dispozitii trebuie transpuse in dreptul statelor membre pana la 1
noiembrie 2009.
Daca institutiile de credit si institutiile emitente de moneda electronica, ca prestatori de
servicii de plata, au deja un cadru national de reglementare, ca rezultat al transpunerii
directivelor punctuale adoptate in domeniu (respectiv 2006/48/CE si Directiva 2000/46/CE),
institutiile de plata asa cum sunt definite de Directiva 2007/64/CE nu cunosc inca o
reglementare in dreptul roman, aceasta urmand sa se realizeze prin transpunerea mentionatei
Directive.
Transpunerea Directivei 2007/64/CE in dreptul roman va reprezenta, cu siguranta o
provocare pentru autoritatile romane, deoarece vor trebui rezolvate probleme precum3:
1. Stabilirea autoritatii competente pentru autorizarea si supravegherea institutiilor de
plata, inclusiv pentru tinerea registrului acestora si pentru aplicarea eventualelor sanctiuni
prevazute in actul comunitar.
Dat fiind faptul ca actul normativ comunitar acopera nu numai sectorul institutiilor de
credit si institutiilor emitente de moneda electronica aflate in mod traditional sub autoritatea
BNR ci si pe cel al institutiilor de plata nebancare, in activitatea carora BNR nu s-a implicat
pana in prezent (neavand dealtfel nici competente legale in acest sens, daca acestea nu sunt
institutii financiare nebancare), pentru a putea desfasura aceste activitati specifice este necesara
in mod evident extinderea competentelor actuale statutare ale bancii centrale.
2. Eliminarea posibilitatii prestarii serviciilor de plata de catre institutiile financiare
nebancare
Ordonanta Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale,
aprobata prin Legea nr. 266/2006, reglementeaza institutiile financiare nebancare, care, fara a fi
institutii de credit in acceptiunea legislatiei nationale si a celei comunitare in materie, au dreptul
3 Regimul juridic al institutiilor de plata in Romania; http://www.juridice.ro/39561/regimuljuridic-al-institutiilor-de-plata-in-romania.html

sa presteze atat activitati de creditare, cat si servicii de plata, respectiv emitere si administrare de
carduri de credit pentru clienti. Analizand aceste prevederi legale in raport cu dispozitiile
Directivei 2007/64/CE, rezulta ca institutiile financiare nebancare ar cadea sub incidenta actului
normativ comunitar evocat, incadrandu-se in categoria institutiilor de plata. In aceste conditii,
conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) din Directiva, institutiile financiare nebancare vor putea
acorda doar credite legate de serviciile de plata si numai in masura in care acestea au un caracter
accesoriu, se acorda exclusiv in legatura cu executarea unei operatiuni de plata, nu se acorda din
fondurile primite sau detinute in scopul executarii operatiunii de plata, iar rambursarea lor se
realizeaza intr-o perioada ce nu depaseste 12 luni. Aceasta contravine, insa, reglementarii interne
actuale a institutiilor financiare nebancare, care nu restrictioneaza aceasta categorie de institutii
in acordarea de credite ce nu au legatura cu operatiuni de plata.
3. Asigurarea existentei unor proceduri, pe cat posibil extrajudiciare, de solutionare a
eventualelor reclamatii formulate de cei ce recurg la serviciile de plata ale prestatorilor sau de cei
implicati in mecanismul de executare a instructiunilor de plata
Un astfel de mecanism de solutionare extrajudiciara alternativa este prevazut, in prezent,
in administrarea BNR, care are in competenta numai plangerile legate de transferurile de credit
transfrontaliere reglementate de Directiva 97/5/CE care, fiind abrogata prin Directiva
2007/64/CE, isi va inceta probabil existenta cel tarziu la 1 noiembrie 2009. In acest context, se
impune stabilirea unei entitati care sa administreze un mecanism de solutionare prin mijloace
alternative, cu proceduri extrajudiciare, a plangerilor mentionate mai sus.

Capitolul 2. Institutiile de plata din UE

La nivelul Uniunii Europene se observa o armonizare atat a legislatiei cu privire la
serviciile de plata, cat si a modului de functionare a institutiilor de plata.
Se urmareste crearea unei piete integrate a platilor, consolidarea concurentei, accesul
nengrdit a noilor prestatori de servicii de plata si dezvoltarea unei stari generale de incredere.
Funcia de baz a bncilor comerciale este intermedierea financiar, adic s constituie
depozite din disponibilitile pe diferite maturiti i s acorde credite.
Romnia a fost imediat dup 1990 n situaia n care un sector bancar n care nu existau
disponibiliti era n imposibilitatea de a acorda credite. Incertitudinile din economie pot
determina bncile comerciale s i micoreze activitatea pentru c nu pot s acorde credite.
Ca orice activitate economic i cea bancar este supus riscurilor. Esenial pentru
activitatea bancar este obinerea profitului. ns aceast ntreprindere este prin excelen una pe
termen lung, i ca atare o banc comercial nu acioneaz n sensul erodrii capitalului
debitorului (clientului).
Avem in acest moment solicitari, fie de autorizare din partea unor jucatori noi specializati
in servicii de plata, fie de transformare a unor institutii de credit in institutii de plata".
Institutia de plata reprezinta o noua categorie de furnizor de servicii financiare, ce va trebui
infiintata in urma transpunerii directivei europene privind uniformizarea serviciilor de plata in
legislatia nationala. Comisia Europeana (CE) a anuntat in urma cu doua saptamani ca a luat
masuri "impotriva a opt state membre", din care cinci, inclusiv Romania, vor primi opinii
motivate prin care li se cere adoptarea tuturor prevederilor Directivei referitoare la serviciile de
plata.
Scopul Directivei Serviciilor de Plata este sa garanteze ca platile electronice in cadrul UE
- in special transferul de credit, debitul direct si platile prin card - devin al fel de facile, eficiente
si sigure ca si in cazul platilor interne din cadrul unui stat membru. Directiva constituie baza
legala pentru a face posibila sistemul SEPA - Sistemul Unic de Plati in Euro.
Romania a adoptat deja majoritatea prevederilor Directivei Serviciilor de Plata, insa
trebuie sa adopte si legislatia secundara referitoare la cerintele prudentiale ale institutiilor prin
intermediul carora se efectueaza platile, a anuntat joi Comisia Europeana, prin intermediul unui
comunicat publicat pe site-ul institutiei.

Directiva privind Serviciile de Plata se aplica tuturor operatiunilor de plata efectuate in

oricare din moneda statelor membre apartinand UE si Spatiului Economic European, daca
atat banca platitorului cat si cea a beneficiarului se afla intr-un stat membru. Serviciile de plata
care intra sub incidenta noii legislatii sunt plati prin ordin de plata, plati electronice, plati prin
card, plati prin debitare directa, tranzactii cu numerar, plati programate si remitere de bani.
Noile reglementari au ca scop asigurarea transparentei informatiilor bancare cu privire la
servicii de plata, crearea unui cadru legal unic pentru Spatiul Economic European, precum si
protectia consumatorilor de servicii de plata4.
Plile cu amnuntul sunt pli "de zi cu zi" ntre persoane - persoane fizice, companii,
ONG-uri, agentii guvernamentale - cu o valoare relativ sczut i de obicei nu au un caracter de
timp critic. De exemplu, plile de retail sunt efectuate de ctre consumatori cu amnuntul, sau la
utiliti sau media furnizori. Plile salariale, plata impozitelor i contribuiilor sociale realizate
de ntreprinderile aparin, de asemenea, la aceast categorie.
Principalele sisteme de plati de mare valoare care activeaza in UE sunt:

Target2

EURO I

CLS

In anul 2012, sistemul de plati CLS este fruntas din punct de vedere al valorilor dar si al
numarului de tranzactii, conform figurii nr. 1.

4 BNR: Sunt cereri de autorizare a unor noi institutii de plata, disponibil la http://www.wallstreet.ro/articol/Finante-Banci/87843/BNR-Sunt-cereri-de-autorizare-a-unor-noi-institutii-deplata.html

Figura nr.1 Sistemele Europene de plati de mare valoare in UE pentru anul 2012

Sursa: http://www.ecb.int/press/pr/date/2013/html/index.en.html
Pentru platile de mica valoare este prezent pe piata europeana proiectul SEPA Single
Euro Payment Area care are rolul armonizarii platilor si modul in care se face procesarea
acestora. Scopul este de a face pli n euro i din Europa la fel de rapid, sigur i eficient ca
plile naionale sunt astzi. SEPA permite clienilor s efectueze pli fr numerar n euro ctre
oricine situat oriunde n Europa, de exemplu prin transfer de credit, debit direct sau card de debit.
Institutiile de plata din Uniunea Europeana sunt, la fel ca si in tara noastra concentrate si
incorporate sub forma institutiilor financiar bancare, ceea ce constituie un punct slab. Institutii
precum WesterUnion sau MoneyGram, dar nu numai capata din ce in ce mai multa notorietate iar
serviciile puse la dispozitie ating un maxim de comoditate si performanta pentru clienti. Paypoint
este o alta institutie internationala care intr-un scurt timp a capatat o importanta covarsitoare pe
piata autohtona si a UE. Astazi intermediaza 540 milioane de tranzactii in valoare de peste 10
miliarde Euro.

Capitoul 3. Studiu de caz : Activitatea

institutiilor de plata in Romania
In tara noastra, activitatea institutiilor de plata este atent supravegheata si reglementata de
catre BNR. BNR este institutia cu atributie de autorizare a noilor participanti ce doresc sa
presteze servicii de plata pe piata din Romania, UE, si SEE.
Sistemul de plata in Romania este organizat in sistem piramida, avand in centru Banca
Nationala a Romaniei ca autoritate de supraveghere si sistemul de decontare SWIFT prin care
realizeaza plati in timp real intre actorii de pe piata.
Figura nr. 2. Arhitectura sistemului de plati in Romania

Prin plat se nelege transferul de fonduri care are ca efect stingerea obligaiunilor
financiare dintre prile implicate la o tranzacie economic i schimbul de proprietate a
activului, n timp ce transferul de fonduri are un coninut mai larg i fr un scop economic.
Transferurile de fonduri pentru efectuarea plilor se numesc transferuri interbancare dac au loc
ntre instituii de credit diferite sau transferuri intrabancare dac transferurile de fonduri au loc

ntre unitile aceleiai instituii de credit. Dup forma n care se realizeaz decontrile pot fi
mprite n decontri pe baz brut i decontri pe baz net. Decontrile pe baz brutsunt acele
decontri care se realizeaz operaiune cu operaiune, astfel transferurile sunt finalizate pentru
fiecare client sau pentru fiecare tranzacie. Prin contrast,decontrile pe net presupun plata doar a
soldului net debitor sau ncasarea doar a soldului net creditor. Decontrile pe baz brut sunt
specifice transferurilor de fonduri de valorilor mari, iar decontrile pe baz net sunt specifice
transferurilor de fonduri de valori mici. Decontarea pe baz brut nseamn c fiecare transfer
este decontat individual i nu pe baz net.[4] Decontrile pe baz net presupune compararea n
cadrul unei perioade date, a tuturor drepturilor de ncasare i a tuturor obliga iilor de plat ntre
dou instituii de credit i transferarea la finalul perioadei doar a diferenei.
Fig. 3 Functionarea sistemului de plati
Pers. fizice

Persoane
juridice

Sistemul bancar
comercial

BANCA
CENTRALA

Casa de
decontare

In Romania, isi desfasoara activitatea aproximativ 55 de institutii de plata inregistrate la

Registrul Comertului pana la 15.11.2014 si alte peste 130 institutii de plata inregistrate cu
activitate specifica la BNR.
Dintre institutiile autohtone aproximativ 95% sunt agenti pentru cele 2 mari institutii de
plata care activeaza pe piata autohtona:

MERIDIANA-TRANSFER DE BANI S.R.L si

SMITH & SMITH S.R.L.

Smith&Smith SRL este prima companie romneasca specializata n transfer international

de bani, infiintata nca din 1999 si autorizata ca institutie de plata de catre Banca Nationala a
Romniei n conformitate cu prevederile Legii nr.197/2010, fiind nregistrata n Registrul
Institutiilor de plata sub numarul IP-RO-0006.
De-alungul ntregii activitati, obiectivul principal al institutiei a vizat realizarea unor
oferte de servicii de plati moderne, rapide si accesibile din punct de vedere al tarifelor, obiectiv
ndeplinit prin elaboarea unei strategii de creare, implementare si dezvoltare a serviciilor de
remitere de bani axata pe orientarea acestora pe coridorul etnic romnesc reprezentat de
comunitatea cetatenilor romni si a cetatenilor moldoveni din strainatate.
Astazi, Smith & Smith are o retea extinsa de parteneri straini prestatori de servicii de
plata, cu un numar estimat de peste 50.000 de puncte de acces specializate n transfer de fonduri,
ceea ce ne permite sa vorbim de o dimensiune globala, internationalizata a serviciilor de plata
oferite. Institutiile financiare partenere, banci, institutii de plata si agentii acestora din ntreaga
lume formeaza o infrastructura solida, ce ne permite sa oferim clientilor nostri servicii de calitate
la preturi avantajoase, fiind astfel recunoscuti n cadrul comunitatilor de imigranti.
Un parteneriat strategic cu compania MoneyGram International aduce institutia
romaneasca pe primul loc in topul institutiilor de plata autohtone cu cel mai mare volum de
activitate pentru anii 2011/2012.
Transferurile prin intermediul Smith&Smith se realzeaza intr-un interval de timp cuprins
intre 5 si 15 minunte.Procedura este una simpla, pe baza de cod unic de identificare a tranzactiei.
Comisionul de transfer este achitat de catre depunator, iar acesta incepe de la 3,5EUR. Atat
transferurile cat si platile pot fi efectuate in Lei, USD, EUR.

Concluzii
Progresul inregistrat in domeniul informaticii si comunicatiilor dezvolta implicatii si
asupra sistemelor si institutiilor de plata.
Aparitia si dezvoltarea platilor electronice au dus la comprimarea distantelor si au
redus timpul de decontare pana la suprapunerea momentului tranzactiei cu cel al platii.
Trendul general spre care se indreapta institutiile de plata este de a renunta la
instrumentele de plata tranditionale, fiind necesara dezvoltarea serviciilor de plata de pe telefonul
mobil, a semnaturilor digitale si a contractelor de comert electronic.
In acest context, activitatea institutiilor de plata de orienteaza catre mediul online,
importante investitii inregistrandu-se cu scopul extinderii sistemului si a sporirii eficientei si
securitatii.

Bibliografie
1. http://en.wikipedia.org/
2. http://europa.eu/
3. http://ro-ro.paypoint.com/
4. http://www.bnr.ro
5. http://www.capital.ro/
6. http://www.juridice.ro/
7. http://www.paymentinstitutions.eu/
8. http://www.smith.com.ro/
9. http://www.wall-street.ro/