Sunteți pe pagina 1din 4

ARTE POETICE

ROMANTISMUL

Roma n tis m ul est e o mi ş car e artistic ă şi literar ă ap ărut ă


la începu t ul secolului al- 19 lea ca o reac ţie înpotriva
clasicis m ului şi regulilor lui formale, fiind carac t e riza t prin
introducr e a notelor de lirism, de sensibilitat e, de imagin a ţie,
prin cultul nat urii şi tendin ţ a evaziunii in trecut. Inclinar e
spre lirism spre visar e spre mela nc olie.
Un conce p t cum est e acela de rom a n tis m al clasicilor,
pus în circula ţ ie de Emil Desch a n el, sau cel de clasicis m al
rom a n ticilor, enun ţ a t de Pierre Moreau, repr ezint ă doar o
tent a tiv ă nefericit ă de tulbur ar e a grani ţ elor şi a ş a destul de
fragile şi variabile ale unui curen t literar cum est e
rom a n ti s m ul. Ideia unui rom a n tis m al clasicilor care trimite
la Racine Shake s p e a r e , Petrarc a, Dante etc. nu est e
prez e n t a t ă doar de Emil Desch a n el. Ea apar e sub diferite
form e în prefe ţ el e cu un carac t e r progr a m a tic ale scriitorilor
rom a n tici, în studiile ace s t or a , ca şi în oper el e fra ţilor
Schleg el.
Se cuvine de as e m e n e a , s ă preciz ă m c ă prez e n ţ a unor
“atitudini roman tic e ” individuale în fa ţ a existe n ţ ei nu
pres u p u n e în mod obligatoriu ates t a r e a unei literat uri
rom a n tic e în toat e timpurile.
Mişcare a în timp, suscint ă de grani ţ ele de începu t şi de
sfâr ş it ale rom a n tis m ul ui, r ă mân e mer e u desc his ă , dat fiind
în primul rând faptul c ă aces t e a sunt variabile de la o ţar ă la
alta.

SENSURILE ROMANTISMULUI

Circula ţ ia sens ului de rom a n tis m în diferite ţări se


integr e a z ă într- un vast câ m p se m a n tic.
Fără îndoial ă c ă rom a n tis m ul şi-a justificat total şi în
mod credibil exist e n ţ a doar într- un timp mai îndelung a t . Pe
m ă sur ă ce literat ur a rom a n tic ă se diversific ă de la o ţar ă la
alta sau de la o gen e r a ţ ie la alta, sens urile conc e p t ului de
rom a n ti s m dev e n e a u şi ele tot mai num e r o a s e .
Educ ţ ia clasic ă a multor a dintre scriitorii şi teor e ticienii
rom a n ti s m ul ui nu exclud e c ă utar e a unor c ăi de conciliere
între art a rom a n tic ă şi clasic ă , evide n t e mai ales în cultur a
spa niol ă şi italian ă .
Poezia rom a n tic ă este o poezie univers al ă progr e siv ă.
Menire a ei nu se rezu m ă doar la reuniun e a tuturor speciilor
poetic e şi la pun er e a în rela ţie a poeziei cu filozofia şi
retorica. Dar din mo m e n t ce rom a n tis m ul este o art ă a
par a d o x ul ui, a ş a cum cred e a Novalis, totul devin e cu putin ţă .
Ugo Foscolo îi înde a m n a pe italieni s ă cultive oper ele de
istorie, literat ur a trebuin d şi ea s ă devin ă un uria ş teza ur de
inform a ţ ii.

FUNCIA ARTEI ROMANTICE.

Eroul rom a n tic îşi configur e a z ă ese n ţ a uma n ă între


reverie şi fapt ă . Exist ă în arta roma n tic ă o puter nic ă
aspira ţ ie spre absolut. Exist ă în literat ur a roma n tic ă o v ădit ă
preferin ţă pentr u st ă rile de pote n ţ ar e a spiritului. Acest e
sunt releva t e atât prin actul creat or cât si prin modul de
com p or t a m e n t al eroilor în raport cu realitat e a care poat e fi
şi ea supr a dime n sion a t ă . Spiritul reb el al unor scriitori
rom a n tici face ca ei s ă poat ă venii u şor în conflict cu ordine a
exist e n t ă în societ a t e a ş a cum poat e crea o star e de
dza m ă gire şi retra g e r e trist ă în solitudin e.
Vrem e îndelung a t ă , unii sociologi ai literaturii,
est e ticieni şi istorici ai culturii s- au str ă duit s ă descifrez e în
patri m o niul at ă t de etero g e n de idei al roma n ticilor un
anu mit numitor com u n cap a bil s ă releve un con ţinut social
unitar.
Roma n tis m ul procla m ă liberta t e a în art ă şi în sens ul
deschid erii sale spre toat e artele viitorului.
Reprez e n t a n ţ i ai ROMANTISMULUI.

LITERATURA GERMAN:
-Friedrich Sche g el
-Wilhelm Heinrich
-Novalis
-Clem e n s Brent a n o

LITERATURA ENGLEZ:
-William Blake
-William Wordsworth
-Sam u el Taylor Coleridg e
-Georg e Gordon Bryon

LITERATURA FRANCEZ:
-Victor Hugo
-Alphons e de Lamartin e
-Sten d h al
-Francois- Rene `

LITERATURA ITALIAN:
- Ugo Foscolo
- Ludovico Brem e
- Erme s t Visconti
- Giovan ni Berch e t

LITERATURA ROMAN:
- Mihai Emines c u
- Alecu Russo
- Cost ac h e Negruzzi
- Vasile Alecsa n d ri

Critica rom a n tic ă face part e dintr- o mar e dev e nir e.


Diversificar e a ei real ă se va produc e abia în a doua juma t a t e
a secolului al- XIX lea.