Principala cauz care a dus la colapsul bncii Barings din Marea Britanie a fost fost faptul c Nick
Leeson a efectuat tranzacii neautorizate de contracte derivate n Singapore. Leeson ar fi trebuit s
aplice o strategie cu risc sczut, n care ar fi obinut profit din diferenele temporare de pre ntre contractele futures Nikkei 225 pe pieele din Osaka (OSE) i din Singapore (SIMEX), in schimb acesta a adoptat poziii prea riscante. Aceasta presupunea cumprarea i vnzarea simultan de contracte identice ca volum pe cele dou piee. De fapt, Leeson tranzaciona contracte derivate pe cele dou piee care, in unele cazuri erau neacoperite i in altele de tipuri diferite. Datorit lipsei de supraveghere din partea superiorilor si, Leeson a executat o strategie de tranzacionare straddle cu scopul de a realiza profit prin vnzarea de opiuni PUT i CALL pe acelai instrument financiar. O operaiune straddle genereaz ctiguri cnd piaa este stabil dar poate produce pierderi semnificative atunci cnd piata este volatil, un contrast izbitor cu arbitrajul relativ conservator pe care Barings l avea n vedere pentru tranzaciile efectuate. Emind att opiuni de cumprare, ct i de vnzare bazate pe acest indice, banca se baza pe stabilitatea pieei, adic nu se atepta ca preurile s creasc sau s scad semnificativ. Att timp ct preurile pieei rmneau n limitele presupunerii respective, banca ncasa profituri din primele pe opiuni, iar opiunile nu erau niciodat exercitate. Ceea ce nu s-a fcut, totui, a fost faptul c nu s-a dat atenie riscului partenerilor contractuali, n funcie de evoluia viitoare a pieei. Leeson crease un cont de eroare numerotat 88888 pentru toate primele i pierderile rezultate din tranzaciile sale i a sus inut c iniial a deschis acest cont pentru a ascunde o singur pierdere de 20.000 lire sterline rezultat dintr-o eroare contabil pe care urma s o recupereze din tranzacionri. Totui, a continuat s inregistreze i alte pierderi in acest cont i, de asemenea, a continuat s mreasca numarul tranzaciilor i a riscului asumat. Leeson a crescut volumul poziiilor deschise cu toate c pierderile sale au crescut datorit volatilitaii pieei. De fapt, Leeson a inceput efectiv utilizarea contului 88888 inca de cum a venit in Singapore. A pierdut bani inc de la inceput. Pariurile repetate l-au facut s piard din ce in ce mai multi bani. Pn la sfarsitul lui 1992, contul 88888 inregistra deja o pierdere de 2 milioane GBP. Un an mai tarziu, pierderea se ridica la suma de 23 milioane GBP. Pn la sfarsitul lui 1994, contul deja inregistra o pierdere de 208 milioane GBP, fr ca managementul bncii s bnuiasc mcar. Datorit faptului c Leeson controla att tranzaciile, ct i documentaia aferent, acesta a putut si ascunda timp de doi ani pierderile pe care le-a inregistrat din tranzaciile in marj neautorizate. Barings a falimentat pentru c nu a reusit s-i acopere datoriile imense pe care Leeson le-a creat in numele bncii. Cnd a intrat in lichidare judiciar, Barings, prin Leeson, avea poziii futures neacoperite pe capitaluri i rate ale dobnzilor pe piaa japoneza in valoare de 27 mld. USD: 7 mld. USD pe contractul Nikkei 225 si 20 mld. USD pe obligatiuni guvernamentale japoneze (JGB) i contracte in euroyeni. Leeson a mai vndut 70.892 de optiuni put i call cu valoarea nominal de 6.68 mld. USD. Valoarea acestor poziii este ameitoare; enormitatea lor este cu att mai socant dac se compar cu capitalul raportat de banca de 615 mil. USD. Dimensiunea poziiilor poate fi subliniat i de faptul c in ianuarie i februarie 1995, Barings Tokyo i Barings London au transferat 835 mil USD subsidiarei lor din Singapore pentru a ajuta-o si acopere datoriile marginale pe SIMEX. Aceast expunere mare s-a concretizat n 1995, cnd Japonia a fost lovit de un cutremur devastator, iar pieele au reacionat negativ. Scderea indicelui de preuri pn la valori la care contractele futures meritau s fie exercitate a nsemnat un dezastru pentru Barings. Banca a pierdut peste 800 milioane, mai mult dect ntregul su capital.
Sintetiznd, cauzele au fost urmtoarele:
1. 2. 3. 4. 5.
Efectuare de tranzacii neautorizate de contracte derivate
Adoptarea unor poziii prea riscante O lips acut de supraveghere din partea superiorilor Un management al riscului deficitar Un control intern neeficient.