Date statistice despre cancer in Republica Moldova

Cancerul omoar tot mai mult lume, fapt ce alarmeaz organismele internaionale de
promovare i control al sntii.
n RM, n anul 2011 au fost nregistrate circa opt mii de cazuri noi de cancer. n aceeai
perioad, tumorile maligne au luat viaa a peste cinci mii de oameni.
n RM, cancerul ocup locul doi dup numrul deceselor cauzate si locul trei dup
cauzele de invaliditate. Conform datelor statistice din anul 2010, cele mai comune forme
de cancer sunt cel pulmonar, ntlnit n 17,2% de cazuri, colorectal - n 13,7% i cancerul
cap-gt, care a afectat 7,5% din numrul brbailor. Femeile sunt afectate cel mai mult de
cancerul de sn. Aceast tumoare malign a fost depistat la 20,7% din femei. Cancerul
colorectal este ntlnit la 12,7%, iar cel de col uterin - la 7,2% din femei. Copiii sunt
afectai, mai frecvent, de tumorile sngelui, numite hemoblastoze, de care sufer 40,5%
din minori. De maladii canceroase ale esuturilor moi-oase sufer 14,9% din copii i tot
atia - de afeciuni ale creierului.
n ara noastr se desfoar conferina internaional Controlul naional conceptual al
cancerului n RM. Evenimentul este organizat de Agenia Internaional a Energiei
Atomice de comun cu Organizaia Mondial a Sntii i Ministerul Sntii al RM.
Conferina are scopul de a unifica eforturile comune de prevenire a cancerului i
reducerea mortalitii n RM.
Victor Cernat, directorul general al Institutului OncologicPosibilitile RM de depistare
precoce a cancerului sunt limitate. Pentru o populaie de peste 3 mln. i jumtate avem un
singur accelerator liniar (acceleratorul liniar (LINAC) este aparatul cel mai frecvent
utilizat pentru tratamente externe cu radiaii pentru pacienii cu cancer). La moment,
prioritar pentru noi este descentralizarea serviciilor de chimioterapie i radioterapie.
Preconizm s deschidem astfel de centre n oraele Bli i Cahul. Deocamdat,
Institutul Oncologic este singura instituie medical din RM unde sunt tratai bolnavii de
cancer. Robert Burton, specialist n sntate public i specialist n programul de control
al cancerului din Melbourne, Australia

RM trebuie s se axeze pe factorii de risc i pe modalitile de depistare precoce a

maladiilor oncologice. Dac, n aceast ar, brbaii i femeile ar renuna la fumat, pn
n 2035, cancerul pulmonar ar disprea din RM. Acelai lucru pot spune i despre
cancerul de col uterin - dac s-ar face mai multe campanii de screening la nivel naional,
pn n 2017 cancerul de col uterin ar disprea.
n 2011, peste opt mii de oameni au aflat c sunt bolnavi de cancer. Jumtate din ei se
afl n stadiile terminale ale bolii. n acelai timp, n jur de 5600 de persoane au decedat
din cauza maladiilor oncologice. La Institutul de Oncologie sunt la eviden aproximativ
45 de mii de oameni.
[Articol Timpul.md, editie 2013]
Statisticile confirm: aproape jumtate din cazurile de cancer din Moldova sunt
depistate abia cnd boala se afl n faze terminale
Aproape jumtate din cazurile de cancer din Republica Moldova sunt depistate prea
trziu pentru ca medicii s mai poat face ceva pentru a-i salva pe cei care sufer de
aceast boal. O demonstreaz statisticile oficiale, o spun i doctorii, care constat c
prea muli moldoveni ajung s afle c au cancer doar atunci cnd boala le-a mistuit deja
organismul sau cnd sunt internai s se trateze de alte maladii. Astfel se explic i
numrul mare de decese, care anul se ridic la peste 5600.
Potrivit datelor Institutului Oncologic, anul trecut 8200 de persoane au fost diagnosticate
cu o maladie oncologic, iar numrul acestora este n continu cretere. Alarmant este c
oamenii afl c sufer de cancer n fazele terminale ale bolii. Astfel, statisticile furnizate
recent de Ministerul Sntii arat c n 2011 peste 56 la sut din femeile depistate cu
cancer de col uterin au descoperit boala cnd aceasta era deja n stadiile III i IV, iar 62%
din brbaii diagnosticai cu cancer la colon au fost depistai, la fel, cnd boala era pe cale
s-i rpun.
Numrul persoanelor diagnosticate cu cancer crete n fiecare an cu aproximativ 200 de
cazuri. Peste 45% dintre acestea vin la medic n fazele III i IV. De cele mai multe ori, n
cazul lor, suntem nevoii s le administrm tratament simptomatic, explic Victor
Cernat, directorul Institutului Oncologic din Capital. Potrivit medicului, oamenii afl c

sufer de o boal oncologic n urma unor analize de rutin, iar acest lucru se ntmpl
deoarece n primele dou stadii boala nu prezint simptome clinice.
Cancerul nu doare, de aceea majoritatea oamenilor nici nu bnuiesc c organismul lor
este distrus ncet de o anomalie tcut. n cazul metastazelor canceroase tratamentul este
mai ndelungat, dar i mai costisitor, iar ansele de reabilitare sunt foarte mici, mai
spune Cernat. Statisticile ar fi mai puin alarmante dac oamenii ar merge regulat la
doctor, este convins eful Institutului Oncologic. n Moldova nu exist o cultur a
profilaxiei. Oamenii se adreseaz la noi cnd sunt cu un picior n groap. ncercm s
schimbm aceast mentalitate, ns lucrurile se mic foarte ncet, precizeaz medicul.
n acelai timp, din 2002 Republica Moldova nu are aprobat un nou program naional de
control al maladiilor oncologice. Asta nseamn c n ara noastr nu exist programe de
informare i educare a populaiei privind maladiile oncologice. De asemenea, cei care
sunt obligai s depisteze tumorile n faze incipiente sunt medicii de familie. Programul
unic al asigurrii obligatorii i asisten medical prevede c acetia ar trebui s verifice
anual toate persoanele care au trecut de vrsta de 18 ani, pentru a preveni bolile cu
consecine majore, cum ar fi cancerul, tuberculoza sau infecia HIV. Astfel, conform
actelor normative aprobate de Ministerul Sntii, medicii de familie trebuie s fac
examenul pielii, glandei tiroide, ganglionilor limfatici, examinarea snilor precum
examenele ginecologice.
Cu toate acestea, pentru a ncuraja oamenii s mearg la medic, chiar i pentru o vizit de
rutin, pe ntreg teritoriul rii sunt organizate programe de screening, cu suportul
financiar al Companiei Naionale de Asigurri n Medicin. screening-urile testeaza
persoanele din grupurile de risc femeile cu vrsta cuprins ntre 20 i 65 de ani i
brbaii mai n vrst de 45 de ani.
Potrivit raportului anual realizat de Organizaia Mondial a Sntii, n 2020 cancerul de
sn, colorectal, la stomac i plmni va provoca cele mai multe victime.

Cauzele apariiei cancerului sunt diverse. Ne poate mbolnvi aerul poluat, produsele
chimice, expunerea la razele ultraviolete, ns exist i factori ereditari care nu pot fi
influenai
[articol Timpul.md, editie 2013]
DESPRE CANCER
Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din
limba greaca KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se
refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei
sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot imprastia
(metastaza) la distanta de tesutul sau organul in care s-au format.
Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la
distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau
anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile
sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de
reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul
celulelor. Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Putem intelege
acest lucru, cercetand procesele care au loc in celulele sanatoase. Corpul uman este
alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea
sunt dispuse intr-o maniera ordonata, fiecare tesut in parte avand propria sa structura si
arhitectura celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a
intregului, adica a organismului.
DIVIZIUNEA CELULARA
In unele tesuturi, celulele se pierd in mod constant din cauza uzurii generale, fiind
inlocuite printr-un proces de diviziune celulara. In tesuturile normale,diviziunea si
moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice.Celulele canceroase se divid
intr-un mod necontrolat, numarul lor crescand pana cand formeaza o tumora ce devine
vizibila clinic. Pe langa inmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa
se organizeze intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile
unui tesut normal.

BENIGN SAU MALIGN

Nu toate tumorile sunt canceroase. Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod
necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui
tesut normal, atunci cand sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau
deplaseaza tesuturile invecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai
reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se indeparteaza, de
preferat dupa ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit.Celulele tumorii maligne
(celulele canceroase) se inmultesc in interiorul unui tesut sanatos,invadand tesuturile din
vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspandesc in intreg organismul gazda,
cauzand in final moartea. Cuvantul "malign" inseamna "rau"; in contrast cu "benign" care
inseamna "inofensiv". Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori in
lipsa tratamentului. Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale
organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori suficienta pentru dezvoltarea unei
tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase intr-una canceroasa se
realizeaza treptat, cuprinzand mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu
trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce in ce mai putin receptiva la
mecanismele normale de control al organismului. Cancerele sunt clasificate in functie de
celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si intestinele,
sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu
cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame. Carcinoamele sunt mult mai des
intalnite decat sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale se divid mai
des. Capacitatea celulelor canceroase de a se raspandi in interiorul organismului este cea
care cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele in care are loc procesul de
raspandire sunt ordonate, cancerul extinzandu-se initial in tesuturile din apropiere. Acest
lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.
[ articol al Ligii Romane de Cancer]
CUM SE EXTINDE CANCERUL?
In etapa urmatoare, celulele incep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele
conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunzand in circulatia limfatica
celulele canceroase ajung initial in ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt

invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din
celule sunt omorate la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a
cancerului. Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului
de celule canceroase care continua sa se inmulteasca. Celulele canceroase vor depasi si
aceasta bariera si vor ajunge prin intermediul limfei in circulatia sanguina; o alta
modalitate de a ajunge in sange este prin strabaterea peretilor vasculari inca de la inceput,
la nivelul tumorii primare. Dupa ce ajung in circulatia sangvina, celulele canceroase se
vor opri in diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara:
plaman, oase, creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri, dar altele vor
supravietui si se vor inmulti in continuare; aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala
generalizata.In fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule,
astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.
FACTORII CE PROVOACA CANCERUL
Tutun 30%
Infectii 10%
Alimentatie nesanatoasa 33%
Factori legati de sanatatea reproducerii 7%
Profesie 4%
Lumina solara si radiatiile ionizante 3%
Poluare 2%
Produsi industriali 1%
Medicamente si proceduri medicale 1%
Aditivi alimentari 1%
Alcool 2%
Factori necunoscuti 6%
[Publicatie de pe site-ul Liga Romina de Cancer ]
Legatura dintre fumat si cancer
Printre numeroasle substante nocive identificabile, 46 de substante chimice dozabile din

tutun s-au dovedit a fi cancerigene . Cercetarile recente au aratat ca fumul de tigara se

combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa numitele nitrozamine, care
reprezinta de fapt un pericol si pentru nefumatori.
Cancerul pulmonar este o afectiune ce se caracterizeaza, ca si alte neoplazii, prin
cresterea necontrolata a celulelor in interiorul plamanilor. Aceste celule formeaza in
final o masa tumorala care se diferentiaza de parenchimul sanatos inconjurator. Astfel
de tumori sunt periculoase prin faptul ca determina un furt cronic de oxigen si

substante nutritive, lipsiind organismul de ele, dar si prin faptul ca exercita o compresie
pe structurile sanatoase din jur. In plus, celulele neoplazice pot metastaza, determinand
extinderea cancerului la structuri aflate la distanta de sediul principal.
Cel mai frecvent agent etiologic implicat in aparitia cancerului pulmonar este
reprezentat de fumat (activ, dar uneori si pasiv). Totusi, cancerul pulmonar apare si la
indivizii nefumatori, in aceste situatii fiind corelat cu expunerea cronica la pulberi
precum azbestul (azbestoza), cu poluarea exagerata a aerului din zonele industriale sau
chiar cu factori genetici. Spre deosebire de majoritatea altor tipuri de cancer, ale caror
cauze sunt adesea necunoscute, cauza principala a cancerului pulmonar este
reprezentata, la peste 90% dintre pacienti, de fumat. Corelatia dintre cele doua (fumat si
cancer) a fost descoperita inca din anii 1950. In randul barbatilor fumatori, riscul de
aparitie a cancerului pulmonar este de 17%, in timp ce in randul femeilor fumatoare este
de 12%. Specialistii estimeaza ca un individ care fumeaza mai mult de un pachet de
tigari pe zi are un risc de a dezvolta cancer pulmonar de 20 25 de ori mai mare
comparativ cu un nefumator.Daca persoana renunta la fumat, riscurile de aparitie a
cancerului se reduc treptat in timp, insa destul de greu. Se pare ca abia dupa 15 ani de
abstinenta totala de la fumat riscurile de aparitie a cancerului incep sa devina similare
cu cele ale unui nefumator, insa ele se reduc la 2% doar dupa 30 de ani de la
abandonarea fumatului. In primii 10 ani, riscurile se mentin insa foarte ridicate. Fumatul
pipei sau al trabucurilor este si el un important factor de risc, insa nu la fel de
semnificativ precum fumatul tigarilor obisnuite. Fumatul pipei este mai frecvent asociat
aparitiei cancerului de buza. Aproximativ 85% din totalitatea cancerelor pulmonare apar
la fumatori sau la fumatorii care intre timp au abandonat acest viciu.Cei mai importanti
factori de risc care influenteaza aparitia acestui tip de cancer sunt:
Numarul tigarilor fumate;
Varsta la care individul s-a apucat de fumat;
Perioada de timp in care a fumat (sau de cat timp s-a lasat de fumat);
Continutul de nicotina al tigarilor fumate.
Deoarece nu toti pacientii diagnosticati cu cancer pulmonar sunt fumatori, specialistii au
descoperit si alte cauze care pot determina aparitia acestei neoplazii. Rolul lor este
relativ bine stabilit, insa exista factori, precum cei genetici, a caror influenta ramane de

stabilit. Fumatul pasiv (prin expunerea cronica a unui nefumator la fumul de tigara) este
incriminat in 25% din totalitatea cazurilor de cancer pulmonar care apare la nefumatori.
Un individ nefumator, care traieste alaturi de o persoana care fumeaza, are un risc de
doua ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Fumatorii pasivi sunt expusi in
principal nitrozaminelor, studiile demonstrand faptul ca acesti compusi se elimina urinar
la persoanele nefumatoare, dar expuse la fumul de tigara in procent de 1-5% fata de cele
care se determina la fumatorii activi. Pe langa nicotina, tigarile si fumul mai contin
aproximativ 3700 de substante chimice: amoniac, arsenic, gudron, hidrogen cianid,
monoxid de carbon sau gaz butan. Multe din acestea sunt foarte cunoscute din cu totul
alte `contexte`. Arsenicul este folosit ca otrava impotriva sobolanilor, amoniacul este
compus al detergentilor. Acestea sunt substante responsabile de efectul negativ asupra
sanatatii; aproape 43 sunt cunoscute ca si cauzatoare de cancer. Cele mai de temut sunt
benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice
(benzenul, fenolii etc.), etilen-oxidul, arseniul, poloniul, cadmiul, cromul etc. Din
procesul de ardere rezulta gudronul. Un pachet de tigari pe zi inseamna aproximativ o
ceasca de gudron in stare pura pe an. Gudronul se depune pe plamani si induce tusea,
creste riscul dezvoltarii infectiilor in sistemul respirator si contine substante care
cauzeaza cancer. Continutul in nicotina si alte substante, depinde de varietatea de tutun,
conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate.
[articol de pe site-ul OncoFort]
Cancer provocat de infectii
Bacteriile, virusurile i paraziii provoac aproape 2 milioane de cazuri de cancer n
fiecare an, spun experii. Din cele 7,7 milioane de decese cauzate de cancer la nivel
mondial n 2008, 1,5 milioane ar fi fost provocate de infecii care ar fi putut fi prevenite
sau tratate. Oamenii de tiin au efectuat o analiz statistic a incidenei cancerului i au
descoperit c 16% dintre cancerele diagnosticate n 2008 au avut la baz infecii.
Proporia de cazuri de cancer aprute ca urmare a unor infecii a fost de trei ori mai mare
n rile n curs de dezvoltare, comparativ cu cele dezvoltate. Agenii infecioi care
contribuie la apariia cancerului includ virusul papiloma (HPV), bacteria gastric
Helicobacter pylori (foto) i virusurile hepatitei B (HBV) i C. Specialitii susin c
aceste patru virusuri sunt responsabile pentru 1,9 milioane de decese aprute n urma
cancerului gastric, de ficat i de col uterin.Jumtate din cazurile de cancer de col uterin

apar, n general, ca urmare a infeciilor. La brbai, mai mult de 80% din cancerele
provocate de infecii se instaleaz la nivelul ficatului, stomacului sau colonului.
[articol Descopera.ro]
Displazia cervicala (sau displazia de col uterin) este termenul medical pentru
modificarea anormala a celulelor din stratul epitelial al colului uterin. Infectia cu virusul
papiloma uman (HPV) este un factor determinant in aparitia cancerului de col uterin si al
displaziei cervicale In Europa cancerul de col uterin ocupa locul al doilea dupa cancerul
de san, care provoaca moartea femeilor intre -15 si 44 de ani, in fiecare an sunt
diagnosticate peste 34300 femei cu cancer de col uterin si 16200 mor de aceasta boala.
Asta inseamna ca zilnic mor 40 de femei. Acest cancer este cauzat de virusul papiloma
uman (HPV). Anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV) au un mare risc de a
provoca boli canceroase, care se manifesta prin stadiu preliminar (sau precanceros) si duc
la cancerul de col uterin, la carcinomul anal sau de penis, la carcinomul vulvar si vaginal
si mai rar la faringe si laringe. Virusul papiloma uman (HPV) se poate transmite foarte
usor prin contact sexual dar si prin alte modalitati. Folosirea unui prezervativ nu este
intotdeauna suficient de sigur pentru a se proteja de o infectie cu virusul papiloma uman
(HPV). Dar totusi este bine sa se foloseasca prezervativele pentru a minimaliza riscul de
imbolnavire cu virusul papiloma uman si pentru a se proteja impotriva altor boli sexuale.
Infectia cu virusul papiloma uman este foarte raspandita: 75 80% din femei si barbati se
infecteaza in decursul vietii cu acest virus. Sistemul imunitar la majoritatea femeilor
elimina in decursul catorva luni virusul papiloma uman. Infectiile care nu pot fi eliminate
in cateva luni pot provoca cancerul de col uterin. Carcinomul cervical (cancerul de col
uterin) se dezvolta in decursul anilor printr-un stadiu preliminar. In stadiul in care se
descopera cancerul acesta se raspandeste deja in tesuturile moi. in acelasi timp se mai
poate raspandi si in sistemul limfatic si nodulii limfatici din regiunea soldurilor. In faza
incipienta cancerul la col uterin nu are simptome. In fazele inaintate ale bolii se poate
ajunge la sangerari neregulate, scurgeri puternice (secretii vaginale) si sangerari dupa
contactul sexual.Testul Papanicolau ajuta la descoperirea timpurie a stadiului preliminar
de cancer la orificiu uterin. Acest test poate sa elimine banuiala ca ar putea exista o
displazie. Diagnoza definitiva este atunci cand se ia o proba din tesuturi. Rezultatele
testului papanicolau sunt impartite in grupa Pap I. pana la V. PAP I si PAP II sunt
rezultate normale. PAP III pana la PAP V trebuiesc investigate din nou.

Cancerul provocat de lumina solara si radiatiile ionizante

Desi razele soarelui pot avea o influenta pozitiva asupra sanatatii unei persoane, aceastea
pot provoca si o serie de efecte negative. Un aspect benefic al expunerii la soare este ca
soarele ajuta organismul uman sa produca vitamina D - un nutrient care sustine
dezvoltarea sanatoasa a oaselor si a unui sistem imunitar puternic. In general, sunt
suficiente 10-15 minute de expunere la soare de doua ori in fiecare saptamana (fara
protectie solara) pentru aportul de vitamina D, insa supraexpunerea la soare poate fi
daunatoare. Razele invizibile ale soarelui numite raze ultraviolete sau UV, pot afecta
pielea si ochii. Doua tipuri de raze ultra violete UVA si UVB pot fi daunatoare pentru
piele. Razele ultraviolete ale soarelui sunt mai puternice la altitudini mai mari si in locul
unde clima este calda tot timpul anului, dar si in timpul verii intre orele 10-16. Razele
ultraviolete pot provoca arsuri si leziuni ale pielii chiar si in zilele innorate dar si atunci
cand se reflecta in nisip, apa, zapada sau ciment. Chiar si lampile aparatelor pentru
bronzat, de la solar emit raze ultraviolete nocive. Expunerea la soare este cumulativa,
ceea ce inseamna ca efectele soarelui se aduna de-a lungul timpului. Cu cat o persoana
sta mai multa vreme la soare, cu atat creste riscul ca pielea sa se deterioreze si rezulta un
risc mai mare de aparitie al cancerului de piele. In functie de energia cu care sunt
incarcate si in raport cu efectul exercitat de actiunea lor asupra atomilor/moleculelor,
radiatiile pot fi neionizante sau ionizante. Radiatiile neionizante au energie mai mica. De
aceea ele doar excita atomii, adica muta electroni de pe un orbital pe altul, in cadrul
aceluiasi atom. Drumul lor prin tesuturi este scurt deoarece ele sunt absorbite de
tesuturi.Dintre radiatiile neionizante, ultravioletele prezinta importanta pentru
cancerogeneza deoarece pot fi absorbite de ADN, ARN si proteine tulburand echilibrul
energetic intramolecular. Se pot induce astfel, mutatii genetice si modificari al reactiilor
metabolice din celula. Acestea, la randul lor, pot induce transformarea maligna. Radiatiile
ultraviolete naturale actioneaza numai la nivelul tegumentului datorita puterii lor mici de
penetrare. Sunt absorbite in cea mai mare parte de melanocite, sistemul melanocitar
avand tocmai acest rol, de protectie impotriva radiatiilor. Sursa principala de radiatii
ultraviolete sunt razele solare.

Unul dintre efectele cele mai devastatoare ale soarelui asupra pielii este dezvotlarea
cancerului de piele. Carcinomul cu celule scuamoase, carcinomul bazocelular si
melanomul sunt forme de cancer de piele cauzate de razele ultraviolete.
Carcinomul cu celule scuamoase se caracterizeaza prin prezenta unor umflaturi acoperite
de cruste solzoase, promeminente, care apar in diverse parti ale corpului.
Carcinomul bazocelular poate avea forma unei rani care nu se vindeca sau a unei
anomalii la nivelul pielii rotunjite sau plate. Atat carcinomul cu celule scuamoase cat si
cel cu celule bazare au sanse mari de vindecare (95%).
Melanomul este forma mortala, care provoaca 80% dintre decesele cauzate de cancerul
de piele. Melanomul are forma unei alunite mari si asimetrice.
Radiatiile ionizante au energie mare. Ele pot proveni din natura, dar cea mai mare parte a
radiatiilor care afecteaza sanatatea oamenilor sunt produse de oameni. Principalele tipuri
de radiatii ionizante sunt radiatiile X, radiatiile alfa , beta si gamma
Prin actiunea lor asupra atomilor/moleculelor, radiatiile ionizante produc ionizarea
acestora, ceea ce determina o serie de reactii chimice inlantuite in celula. Se produc
molecule foarte active chimic (cum ar fi peroxizomii), anioni, radicali liberi. Acestea
modifica echilibrul reactiilor metabolice din citoplasma, pe de-o parte si, pe de alta parte,
produc modificari ale structurilor celulare inclusiv modificari ale structurii ADN-ului.
Prin aceste mecanisme se poate induce transformarea maligna deci, se poate produce
cancer.
Radiatiile ionizante au o putere mare de patrundere in tesuturi traversand, spre exemplu,
intregul corp al omului. Efectul lor cancerigen asupra organismului depinde de durata si
intensitatea actiunii lor. Organele corpului cele mai afectate de actiunea radiatiilor sunt
cele care pot deveni recipiente pentru atomii radioactivi (spre exemplu, plamanii sau
glanda tiroida), si cele la nivelul carora se desfasoara multe diviziuni celulare (gonadele,
maduva osoasa hematogena).
[publicatie iLaborator]

Pericolul Adus de Aditivii Alimentari

Aditivii alimentari pot cauza numeroase probleme de sanatate, ducind la aparitia unor
boli incurabile, chiar si cancere. Anumiti aditivi trebuie evitati cu orice pret:
Colorantii
Unii aditivi, precum colorantii cu numarul 2 (pentru albastru) si numarul 5 (pentru
galben), sunt obtinuti cu ajutorul petrolului. In unele tari, acesti coloranti sunt interzisi
pentru ca ei pot provoca afectiuni grave, precum cancerul. Cel mai bine este sa alegi
alimente care au in continut coloranti naturali, organici.
Uleiul vegetal brominate
Acest tip de ulei contine bromina, o substanta care se gaseste in solutiile folosite
impotriva flacarilor. Aceasta este legata de o problema precum afectarea memoriei.
Bromina este folosita si ca emulsificator in sucuri si in bauturile consumate de sportive.
Caramelul
Caramelul obtinut din zahar contine foarte mult amoniu. Acesta creste riscul aparitiei
cancerului pancreatic si hepatic. Este continut de toate produsele colorate, de la sucuri la
inghetata, dar si de salamuri si alte preparate din carne. Este folosit si in iaurturile cu
fructe.Acest colorant este obtinut prin incalzirea zaharului si amestecarea lui cu
amoniacul. In statul american California, caramelul este considerat o substanta
cancerigena. O solutie inlocuitoare poate fi colorantul natural pe baza de extract de
annatto, o planta originara din America de Sud.
Hidroxianizol butilat
Acest conservant derivat din petrol este, de asemenea, considerat cancerigen. El nu mai
este introdus in multe condimente, gasindu-se alte solutii mai bune si mai sanatoase
aceasta substanta pastreaza gustul unor alimente pentru mai mult timp.
Olestra
aceasta este o grasime sintetica care blocheaza absorbtia de grasimi naturale la nivelul
tubului digestiv. Organismul nu este capabil sa rupa moleculele foarte mari de grasime

sintetice. Se gaseste in alimentele asa zis dietetice. Acest lucru duce la tulburari
intestinale grave, crampe si balonare. Olestra poate avea ca efect cancerul pulmonar si de
prostata, precum si grave probleme de vedere.
Nitritul de sodiu
Este folosit pentru a conserva, pentru a da culoare, gust si aroma preparatelor din carne.
Este adaugat in slanina, sunca, hot-dog, peste afumat si carne din conserva. Conservantul
are meritul de a preveni dezvoltarea bacteriilor, dar studiile l-au legat de incidenta
crescuta a unor tipuri de cancer. Nitritul de sodiu, la temperaturi inalte, devine deosebit
de reactiv si daunator.
Galatul de propil
cunoscut ca E 310, sintetizat din propanol si acid galic, este un antioxidant pentru
produsele grase (de la margarina la frisca artificiala, dar si creme si alte produse dulci),
pentru a preveni rancezirea. Este folosit si in produsele cosmetice. Este tolerat de
organism daca doza zilnica nu depaseste 1,4 mg/kg corp. Efectele negative se manifesta
la nivelul intestinului gros, unde se produce scaderea capacitatii de absorbtie a fierului si
este cauza unor afectiuni ale sangelui.
Glutamatul monosodic
Cunoscut ca aditivul pentru "gust bun", E 621, este un aminoacid folosit ca potentiator
de aroma in supe, sosuri, chips-uri. Glutamatul monosodic provoaca dureri de cap si
greata, ataca celulele nervoase si este responsabil pentru unele dereglari metabolice
grave.
Acesulfam-K
Este un indulcitor artificial relativ nou, utilizat in bauturi racoritoare dietetice. Este gasit
in prajituri, guma de mestecat, deserturi si gelatina. Acesulfam-K este de 200 de ori mai
dulce decat zaharul, nu are calorii dar studii recente au aratat ca provoca cancer la
sobolani.
[articol Ziare.com]

Top 10 alimente care cresc riscul de cancer

1. Toate alimentele arse prin gatire, care pot crea amino-acizi heterociclici aromati,
cunoscuti sub numele de carcinogeni. Chiar si paine prajita excesiv este perioculoasa.
2. Carnea rosie bine gatita. Specialistii recomanda consumul cu prudenta al carnii rosii,
desi cea mai buna solutie ar fi eliminarea definitiva a acesteia din dieta.
3. Zahar, atat alb cat si brun - care nu este altceva decat zahar alb cu adaos de melasa.
4. Alimente foarte sarate, condimentate sau afumate, care duc la cresterea riscului de
cancer stomacal.
5. Sucuri acidulate/bauturi indulcite, care presupun un risc atat pentru ceea ce contin zahar si diferiti aditivi - cat si pentru ceea ce inlocuiesc in dieta - bauturi si alimentele
bogate in vitamine, minerale si alti nutrimenti.
6. Cartofi prajiti, chipsuri si snacksuri care contin grasimi nesaturate.
7. Aditivi alimentari sau cei din bauturi precum aspartam.
8. Alcoolul in exces.
9. Alimente coapte, care contin acrilamida.
10. Pestele de crescatorie, care contine niveluri inalnte de toxine precum bifenil
policlorinat (PCB).
[articol HotNews.md]

Cauzele i factorii de risc pentru apariia cancerului mamar

Cauzele cancerului mamar nu sunt pe deplin nelese. Acest lucru nseamn c este dificil
de spus de ce o femeie poate dezvolta cancer mamar iar o alta nu.
Anumite aspecte, cunoscute ca factori de risc, pot schimba probabilitatea ca cineva s
dezvolte cancer mamar. Exist anumii factori n privina crora nu se poate face nimic,
ns ali factori pot fi schimbai.
Vrsta

Riscul de a dezvolta cancer mamar crete odat cu naintarea n vrst. Cancerul mamar
este mai frecvent n rndul femeilor de peste 50 de ani care au trecut de menopauz. 8 din
10 cazuri de cancer mamar apar la femeile de peste 50 de ani.Pentru femeile cu vrsta
ntre 50 i 70 de ani, este recomandabil s efectueze periodic examinri de screening
pentru cancer mamar.
Istoricul familial
Dac exist rude apropiate care au suferit de cancer mamar sau cancer ovarian, este un
risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Cu toate acestea, ntruct cancerul mamar este
cea mai frecvent form de cancer la femei, este posibil ca acesta s apar mai mult de o
singur dat n cadrul aceleiai familii din ntmplare.
Cele mai multe cazuri de cancer mamar nu sunt ereditare (acesta nu se transmite genetic),
dei unele studii au demonstrat c anumite gene, cunoscute sub numele de BRCA1 i
BRCA 2, pot crete riscul de dezvoltare a cancerului att mamar, ct i ovarian. Este
posibil ca aceste gene s fie transmise de la printe la copil. O a treia gen (TP53) este,
de asemenea, asociat cu risc crescut de cancer mamar.
Dac de exemplu avei n familie dou sau mai multe rude apropiate din aceeai latur
familial (de exemplu mama, sora sau fiica) care au avut cancer mamar la o vrst sub 50
de ani, riscul de a avea aceeai boal este crescut. De aceea este recomandat s v facei
un screening genetic pentru a verifica dac exist acele gene care fac probabil apariia
cancerului mamar. Dac suntei ngrijorat cu privire la istoricul dumneavoastr familial
de cancer mamar v sftuim s discutai acest aspect cu medicul de familie.
Diagnostic precedent de cancer mamar
Dac n antecedente sa dezvoltat cancer mamar sau modificri incipiente de celule
canceroase neinvazive la nivelul ductelor mamare, este prezent un risc mai mare de a
dezvolta cancer din nou fie la cellalt sn, fie la nivelul aceluiai sn.
Nodul mamar benign n antecedente
Un nodul mamar benign nu nseamn c avei cancer mamar, ns anumite tipuri de
noduli pot crete uor riscul apariiei acestuia. Anumite modificri benigne de la nivelul

esutului mamar, precum hiperplazia ductal atipic (celulele care cresc anormal n ducte)
sau carcinom lobular in situ (celule anormale la nivelul lobilor mamari) fac s creasc
posibilitatea de apariie a cancerului mamar.
Densitatea snilor
Snii sunt alctuii din mii de glande de dimensiuni mici (lobuli), care produc lapte. Acest
esut glandular conine o concentraie mai mare de celule mamare comparativ cu alt esut
mamar, fcndu-l mai dens. Femeile cu esut mamar mai dens pot avea un risc mai mare
de a dezvolta cancer mamar, pentru c exist mai multe celulele care pot deveni
canceroase.
esutul mamar dens poate face ca o scanare a snilor (mamografie) s fie mai dificil de
interpretat pentru c face ca orice noduli sau zone de esut anormal mai greu de depistat.
Femeile mai tinere tind s aib sni cu o densitate mai mare. Odat cu naintarea n
vrst, cantitatea de esut glandular din sni scade i este nlocuit de grsime, astfel nct
acetia devin mai puin deni.
Expunerea la estrogen
n anumite cazuri, celulele de cancer mamar pot fi stimulate s creasc prin estrogen, un
hormon feminin. Ovarele, unde sunt stocate ovulele, ncep s produc estrogen atunci
cnd se instaleaz pubertatea, cu scopul de a regla menstruaia.
Riscul de a dezvolta cancer mamar poate crete uor n funcie de cantitatea de estrogen
la care este expus corpul. De exemplu, dac prima menstruaie a fost la o vrst fraged,
iar menopauza s-a instalat la o vrst naintat, ai fost expus la estrogen pentru o
perioad ndelungat. n acelai mod, dac nu avei copii, sau dac ai avut copii mai
trziu, se poate ca riscul de a dezvolta cancer mamar s creasc uor, deoarece expunerea
la estrogen nu a fost ntrerupt de o sarcin.
Supraponderabilitatea i obezitatea
Dac ai trecut prin menopauz i suferii de supraponderabilitate sau obezitate,
prezentai un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Se consider c acest lucru este

legat de cantitatea de estrogen din corpul dumneavoastr, ntruct supraponderabilitatea

sau obezitatea dup menopauz determin producerea unei cantiti mai mari de estrogen.
Alcoolul
Riscul de a dezvolta cancer mamar poate crete n funcie de cantitatea de alcool pe care
o consumai. Cercetrile arat c, pentru fiecare 200 de femei care n mod obinuit
consum dou buturi alcoolice pe zi, exist trei femei cu cancer mamar comparativ cu
femeile care nu consum alcool deloc.
Expunerea la radiaii
Anumite proceduri medicale care utilizeaz radiaie, precum radiografiile cu raze X i
examinrile CT (tomografie computerizat), pot crete uor riscul de a dezvolta cancer
mamar.
Terapia de substituie hormonal (TSH) administrat la femeile cu menopauz
Terapia de substituie hormonal (TSH) este asociat cu un risc uor crescut de a dezvolta
cancer mamar. Att terapia combinat TSH, ct i terapia TSH doar cu estrogen poate
crete riscul de dezvoltare a cancerului mamar, dei riscul este un pic mai mare dac
folosii TSH combinat.
Se estimeaz c ar exista n plus 19 cazuri de cancer mamar pentru fiecare 1.000 de femei
care urmeaz TSH combinat timp de 10 ani. Riscul continu s creasc uor cu att mai
mult cu ct se administreaz TSH, ns revine la normal dac ncetai s mai urmai acest
tip de terapie.
[publicatie Amethyst Radiotherapy]

Tipuri de cancer mamar

Cancer mamar neinvaziv
Cancerul mamar neinvaziv este cunoscut i sub denumirea de cancer sau carcinom in
situ, sau celule pre-canceroase. Acest tip de cancer este localizat n ductele snului i nu a
dezvoltat posibilitatea de a se extinde n afara snului. Aceast form de cancer rareori se

prezint ca un nodul la nivelul snului i, de regul, se depisteaz la un examen

mamografic. Cel mai frecvent tip de cancer neinvaziv este carcinomul ductal in situ
(CDIS).
Cancerul mamar invaziv
Cancerul invaziv se poate extinde n afara snului, chiar dac acest lucru nu nseamn
neaprat c s-a extins. Cea mai comun form de cancer mamar este cancerul mamar
ductal invaziv, care se dezvolt la nivelul celulelor care cptuesc ductele snului.
Cancerul mamar invaziv ductal totalizeaz aproximativ 80% din cazurile de cancer
mamar i este uneori denumit tipul comun.
Alte tipuri de cancer mamar
Alte tipuri mai puin comune de cancer mamar includ cancerul mamar lobular invaziv,
care se dezvolt n celulele care cptuesc lobulii productori de lapte, cancerul mamar
inflamator i Boala Paget a snului. Cancerul mamar se poate rspndi la alte regiuni ale
corpului, de regul prin ganglionii limfatici (glande de mici dimensiuni care filtreaz
bacteriile din corp) sau prin fluxul sanguin. Dac are loc extensia, boala este cunoscut
drept cancer mamar secundar sau metastatic.
[publicatie Amethyst Radiotherapy]

Concluzii si recomandari

Variatele forme de cancer care sunt prezente in zilele noastre reprezinta reactiile adverse
la procesul de superindustrializare in domeniile in care activiaza populatia. Desi traim
intr-o perioada in care tehnologiile au atins un grad inalt de dezvoltare si viata ne pare
mai usoara,ne confruntam cu forme de cancer tot mai grave si mai rezistente la tratament,
dar totusi,in secolul XXI multe forme de cancer sunt tratabile, daca, sint depistate in
stadii incipiente. Ce mai bun mod de depistare a cancerului in stadii incipiente, este
efectuarea unui control de rutina anual si efectuarea pe bune a investigatiilor medicale
anuale a angajatilor din sfera bugetara.

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer_mamar
http://amethyst-radiotherapy.ro/cancerul-de-san/tipuri-de-cancer-mamar
http://www.timpul.md/articol/opt-mii-de-moldoveni-au-aflat-ca-sunt-bolnavi-decancer-31143.html
http://www.descopera.ro/dnews/9611804-unul-din-sase-cazuri-de-cancer-apare-caurmare-a-infectiilor-netratate

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

Nicolae Testemitanu
Catedra Igiena Generala
Sef catedrei:
Prof., I.Bahnarel

R E F E R AT
Cancerul si factorii din mediul ambiant
Elaborat de studenta gr. 1203:
Cechina Cristina
Verificat de:
Ctlina Croitoru,
Conferentiar universitar
Nota:

Chisinau 2014

Cuprins
Date statistice despre cancer in Republica Moldova........................
Despre cancer
Diviziunea celulara.
Benign sau Malign.
Cum se extinde cancerul
Factorii ce provoaca cancerul.
Legatura dintre fumat si cancer.
Cancerul Pulmonar
Cancerul provocat de infectii..
Cancerul de col uterin..
Cancerul provocat de lumina solara si radiatiile ionizante..
Cancerul de piele
Pericolul adus de aditivii alimentari.
Top 10 alimente care cresc riscul de cancer.
Cauzele si factorii de risc pt. aparitia cancerului mamar.
Tipuri de cancer mamar...
Concluzii si recomandari.....
Bibliografie