Placa bacteriana este un sistem microbian, bine adaptat mediului bucal, ce prezinta o

bogata activitate metabolica. Din punct de vedere al compozitiei, placa bacteriana este un
depozit moale ce adera de suprafetele dure dentare dar si de alte structuri din cavitatea
bucala, cum ar fii: mucoasa bucala, proteze fixe sau mobilizabile. Pentru a evita formarea
placii bacteriene trebuie sa intelegem din ce este alcatuita si care sunt actiunile ei asupra
dintilor si gintiilor. Prin prezenta ei pe suprafetele dentare placa dentara este unul dintre
factorii determinanti ai aparitiei cariilor dentare si ai bolii parodontale.
Aspecte
clinice
In functie de zona unde se intalneste exista doua tipuri de placa bacteriana: placa
bacteriana supragingivala ce se gaseste la nivelul suprafetelor dentare, mucoasa bucala,
palatinala sau linguala, pe fetele proximale dar si in santuri si fosete, si placa bacteriana
subgingivala care se depune in santul gingival si in pungile parodontale. Placa bacteriana
poate fi evidentiata cu ajutorul revelatorilor de placa sau prin palpare cu sonda si cu ochiul
liber atunci cand are o grosime suficient de mare si culoare galbuie.
Cum
se
formeaza
placa
bacteriana?
Principalele cauze de formare ale placii bacteriene sunt dieta, cantitatea si calitatea
salivei ,varsta pacientului. Placa bacteriana se formeaza in trei etape: etapa de formare a
unei pelicule care acopera dintele numita pelicula dobandita, urmata de etapa de colonizare
bactriana initiala a peliculei si etapa de maturare a placii bacteriene. Faza intiala, dureaza
doua ore, este reprezentata de aderarea pe suprafetele dure dentare cat si pe mucoasa
bucala a unei pelicule formate din glicoproteine salivare, resturi celulare si produse de
metabolism. Trecerea la urmatoarele etape se face foarte repede, prin depunerea straturilor
de microorganisme, la inceput in spatiile retentive (santuri si fosete), ulterior cuprinzand
toate sprafetele dentare. Odata formata placa bacteriana continua sa se populeze cu
bacterii secundare, sa se maturizeze, iar dupa 30 de zile apare placa bacteriana matura.
Microorganismele
placii
bacteriene:
1.Coci
(+):
- Streptococul mutans este prezent doar pe suprafetele dure dentare nu si pe mucoasa
bucala. Nivelul streptococului variaza in functie de dieta, igiena orala, nivelul streptococului
mutans
de
la
membrii
familiei.
- Streptococul salivarius etse prezent in placa bacteriana, pe mucoasa bucala, apare in
cavitatea
bucala
la
scurt
timp
de
la
nastere;
Streptococul
mitis;
Streptococul
sagitus;
Lactobacilul
(lactobacilul
casei,
lactobacilul
salivarius).
2.Coci
(-):
Veillonella;

3.Spirochete;
4.Protozoare;

Neisseria;

De
ce
trebuie
indepartata
placa
bacteriana?
Daca nu este indepartata la timp placa bacteriana se transforma in tartru sau poate duce la
aparitia
cariilor
cariei
dentare
sau
/
si
parodontozei.
Metode
de
combatere
a
placii
bacteriene.
Principalul mijloc de control al placii bacteriene a placii bacterene este periajul dentar.
Obiectivele sale sunt indepartarea placii, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare si
zonele gingivale adiacente. Pentru efectuarea periajului se folosesc periute cu peri naturali
sau sintetici, de consistenta moale sau medie, schimbate la primele semne de deteriorare.
In mod normal trebuie sa ne curatam dintii dupa fiecare masa, dar se considera ca sunt
suficiente cel putin doua periaje zilnic, seara si dimineata. Dar, esential pentru a realiza o
igiena corecta, este important sa indepartam placa bacteriana si nu numerul de perieri. Ca
periajul
sa
fie
eficient
trebuie
respectate
cateva
reguli:
- metoda de periere folosita trebuie sa asigure acoperirea completa a fiecarei suprafete
dentare;
- periajul se incepe dintr-o regiune molara, pe fata vestibulara a oricarei arcade spre partea
opusa, revenind de unde s-a plecat dar de data aceasta pe fata linguala;
- fiecare noua plasare a periutei trebuie sa acopere jumatate din zona periata anterior;
- se incepe perierea din zonele in care de obicei nu se executa un periaj corect,
succesiunea va fi schimbata zilnic, astfel ca aceiasi zona sa nu fie periata zilnic ultima.
O alta metoda de indepartare a placii bacteriene este ata dentara (eng: dental floss). Firul
se prinde intre degetul mare si aratatorul fiecarei maini, se trece peste punctul de contact al
dintilor cu o miscare blanda. In cazul in care exista un contract strans firul se introduce
ferm, insa presiunea nu va fi foarte mare pentru a nu leza papila interdentara. Dupa ce a
depasit punctul de contact va fi deplasat de 5-6 ori in sus si in jos pe suprafata dintelui.
Un rol important in prevenirea aparitie placii bacteriene il are apa de gura. Clatirea cavitatii
bucale se indica la 20-30 minute dupa periaj, timp de 1 minut.
Pe langa aceste metode principale exista si metode suplimentare de indepartare a placii
bacteriene: superfloss-ul, periutele interdentare, stimulatoarele gingivale, dusurile bucale,
razusa
pentru
limba.
Concluzii
Pentru a evita aparitia cariilor si a bolilor gingivale trebuie stabilit un program de ingrijire
zilnica: seara nu trebuie sa mai uiti sa te speli pe dinti, dintii tai sigur vor aprecia asta, iti vor

multumi si daca folosesti ata dentara pentru ca periajul nu poate indeparta toate resturile
interdentare. In cadrul programului stabilit trebuie sa respecti si programarea la medicul
stomatolog pentru ca oricat de bine ti-ai ingrijii dintii va fii foarte greu sau chiar imposibil sa
indepartezi toata placa bacteriana.

Bibliografie: http://netdent.ro/Legal/surse.html