Psihologie medical

STRESUL PSIHIC
P.Fraisse definegte stresul psihic ca ,,totalitatea conflictelor personale sau
sociale ale individului care nu-i gsesc solulia". O definilie mai larg a acestuia
este dat de M.Golu, dup care stresul psihic este ,,o stare de tensiune, incordare gi
disconfort determinat de agenli afectogeni cu semnificafie negativ, de frustrare
sau reprimare a unor stri de motivalie (trebuinfe, dorinfe, aspirafii), de dificultatea
sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme".
Termenul de stres psihic, in definilia lui obignuit, reprezint stresul psihic
primar (reztiltat al unei agresiuni recepfionate in sfera psihicului (conflicte qi
suprasolicitri psihice induse de stimuli verbali, dar qi realizate prin concentrarea
atenfiei, cu evocarea sau persistenla unor imagini, sentimente); in canil su, agenfii
stresori psihici sunt posesori ai unei semnificalii (ex: termenul ,,rzbof', capabil s
declanqeze instantaneu reaclia de stres). Exist gi ,,stres psihic secundar", care este
tot o reaclie de stres psihic, dar care survine ca o reaclie de inso{ire sau chiar de
congtientizare a unui stres fizic, biologic, cruia i se acord o semnificalie de
ameninlare sau de alt natur. Pentru practica medical, ne intereseaz stresul
psihic s'ecundar reprezentat de boal, in care sindroamele psihice sau somatice
genereaz stres psihic secundar nou, cauzat de disconfortul psihic qi somatic,
dar i un stres psihic prirnar prin seninificafia de pericol pentru viafa sau
integritatea individului sau pentru inserfia lui socio-profesional.
Iamandescu consider c stresul psihic reprezint,,un sindrom constituit de
exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustri homeostatice, a unbr reaclii
psihice gi a corelatelor lor somatice (afectnd cvasitotalitatea compartimentelor
organismului), in legtur cu excitalia extern gi intern exercitat de o configuralie
de factori declangan[i (agen]i stresori) ce acfioneaz intens, surprirutor, brusc
gi/sau persistent gi avnd un caracter simbolic, ,,de ameninlare", alteori un rol
extrem de favorabil pentru subiect (percepufi sau anticipali ca atare de subiect).
Alteori, agenlii stresori reprezint excitanli psihici .u ,rorr*! afectiva majo
(pozitiv - eustres sau negativ - distres) sau surse de suprasolicitare a proceselor
cognitive (atenfie, gndire etc.) gi volilionale, dar cu menliunea c stresul psihic are
labazin primul rnd o participare afectiv pregnant".
Stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres).
Eustresul (,,stresul pozitiv") are efecte benefice asupra organismului uman,
aprnd in cazul in care agen{ii stresori au o semnificalie favorabil pentru individ.
Aceqtia declanqeaz afecte pozitive (bucurie intens, extaz, triumf rsul in hohote),
iar aceste afecte se repercuteaz pozitiv asupra asupra organelor qi aparatelor
organismului. Eustresul mai apare in cursul unor stri emolionale pozitive cuplate
sau nu cu efort fizic moderat (ex. actul sexual sau jogging-ul). Eustressul este prin
excelen! acut. Repetarea frecvent a eustresurilor contribuie la cresterea imunit1ii
antiinfecfioase gi antitumorale), devenind o premis a longevit1ii.

Psihologie medical

Distresul (,,stres psihic negativ")

este recunoscut unanim ca patologic. El

produce, de obicei, suferin! qi dezadaptare, ca unare a contacfului cu un agent
stresor.

Calitatea
agen{ilor
stresori

Tipuri
reac{ii

Tipuri
situafii

Distres
Eustres
Neplcufi, amenin{tori, Plcufi, solicitare moderat
intr-un climat afectiv pozitiv
suprasolicitanli

Bucurie, triumf,

extaz,
de Active: furie, rugine, groaz efc.;
adnc, ,,senz{iitari", rsul in cascade,
neajutorare, nesiguran!, lips de excitalie sexual, dragoste etc.
efort ftzic moderat.
sperant.
suprasolicitare, Cqtiguri financiare gi morale,
de Conflict,
frustrare, ,rexamen", pierderi contemplare extatic, surse de
provocare
majore (divor!, deces, concediere rs, situalii
jocuri
etc.).
direct (ex.
de noroc) sau

Pasive: tristele

de

N.B.Buddeberg

wiili

qi

consider:

a) situalie de distres activ

indirect (ex.filme poliliste) in

care subiectul este solicitat, dar
activarea fiziologic rezsltat

implicare activ prelungit, dar are loc

cu posibilitate de control redus;

pe fondul siguran{ei

asupra

controlului

b) situalie de distres

pasiv
,,provocrii".
,,pierderi", r posibilitatea
oricrui control, cu caracter de

lips de perspectiv qi
."neaiutorae".

Sistem imunitar inhibitie

imunostimulare
Dup Shaffer (1982), stresul se manifest prin trei categorii de simptome:
somatice, psihice gi motorii.
Simptomele somatice:bufeuri, transpiralii, setualia de gur uscat, respirafie
superficial, senzatie de presiune toracic, dureri toracice, palpitalii, tahicardie,
creqteri ale TA, cefalee, senzalie de slbiciune, perceperea btilor inimii, tulburri
de tranzit, tulburri intestinale (crampe, peristaltism crescut), eructafii, grefuri,
vrsturi, flatulen!, micliuni frecvente (chiar imperioase), oboseal, scderea
apetitului, serza[ii de frig sau de frison, insomnie, senzafie de insuficien! a aerului,
amefeli, parestezii.
Simplomele psihice: anxietate, aprehensiune, fatigabilitate, depresie,
iritabilitate, scderea capacitfii de concentrare, distractibilitate, dismnezii,
insomnie, cosmaruri, team de moarte sau de boal.
Simptomele molorii ale stresului: tensiune muscular, dureri lombare,
tremor, spasme musculare (similare unor ticuri), reaclii de tresrire exagerate,
coordonare motorie diminuat, oftat frecvent, senzalie de imobilizare, de paralizxe.
Stresul psihic are mai multe caracteristici:

Psihologie medical

.
.
.
.

o interac{iune a subiectului cu situafia stresant, a crei

evaluare este condilionat qi de ,,condifiile interne" ale subiectului;
contextul social are un rol fundamental in generarea reacliilor SP;
exist diferen{e individuale mari in reacfiile la situaliile stresante;
este

caracterul subiectiv al perceperii de ctre individ a unor solicitri,

evaluate de ctre acesta ca depqindu-i posibilit1ile.

Principalele grupe de agen{i btresori inductori de SP, dup S.B.Sells.

1. Circumstanle care surprind individul nepregtit s le fac f{, in lipsa

2.
3.

antrenamentului, incapacitate fizic gi intelectual, de moment sau de fond;

Situalii in care miza este foarte mare, gi in care calitatea vielii subiectului
depinde de un rspuns favorabil;
Gradul de,,angajare" a individutui (in funclie de miz).
AIte situafii care se constituie ca agenfi stresori in SP (apud.

Iamandescu):
I ,ramenin,tarea": semnificalia de anticipare a unui pericol;
r ,rfrustrarea": ia nagtere cnd un obstacol se interpune tn realizarea
unui scop;
' ,rconflict": situafia creat de interferenla a dou sau mai multe
solicitri cu motivalii opuse, realiznd o adevrat competi{ie;
' rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile (in raport cu
contextul situalional);
suprasolicitarea peste limitele capacitfii intelectuale (inclusiv

aten,tie, memorie, rezisten! la perturba{ii)

remanenfa unor stri afective negative;

suprasolicitarea gi/sau subsolicitzrea.

Clasificrile stresului psihic

se refer la clasificarea consecin,telor

psihopatologice ale stresorilor de orice natur (nu exclusiv psihici). Atexandrescu,

pornind de la mai multe criterii: magnitudinea absolut qi relativ a stresului,

raportul sdu cu etapa de via a subiectului (dup Erikson), nuanlele de

expectabilitate/inexpectabilitate gi controlabilitate/necontrolabilitate gi
rspndirea general a stresorilor gi efectul lor asupra omului ,,obiqnuit", consider
c exist opt grupe mari de stres:
acute, de regul neaqteptate, evenimente ieqite din comun, din cotidian, deloc
sau pulin influenlabile de ctre subiect gi care afecfeazpe oricine intr-o msur
mare. Include:
- dezastre gi calamitdli naturale (cutremure, uragane, inunda{ii etc.);

'

dezastre Si catastrofe antropogene (rzboi, lagre

bombardament, ruperi de baraje, poluri masive grave etc.);

accidente colective (transport, incendii, terorism, explozii etc.);
stresul catastrofic individual: violen! nesexual (tlhrii, agresiuni
criminale), violen! sexual (viol), tortur, ostatici, accidente individuale

de concentrare,

Psihologie medical

in grup mic, pierderi majore neconcordante cu etapa de viaf (decesul

prinlilor pentru
^In aceast categorie,copil).
au importan! pierderile suferite de victim in urma
evenimentului de via! Si rspunderea personal, &o cum este ea perceput de
sau

ctre subiect (chiar dac o face la modul delirant).

Clinic, patologia ocazionat de stresul catastrofic include: reacii psihotice
imediate, reac(ii mai tndepdrtale, de tip depresiv Si sechele la distan{, de tipul
tulburrii de slres posttraumatic. La copii, stresul exceplional poate avea
consecinle negative majore asupra dezvoltrii psiho-emofionale gi chiar cognitive.

etapele de viaf, cu intensitate moderat, medie sau mare, care afecteaz pe

oricine, dar intr-o msur variabil (dup vulnerabilitatea diferenlial

individual). Acest

tip de stresuri este mai susceptibil de control qi

influenfabilitate, degi rmne variabil, dup caracteristicile subiectului.

Cuprinde qase subgrupe de stresori:
- stresuri scurte: pierderi reale (rude indeprtate, cunogtinfe etc.); pierderi
simbolice (proiecte, nntinle, speranfe, afecliune qi altele - dezamgiri

trectoare ale viefii);

stresuri legate de boala tranzitorie (curabil);
stresuri cu post-efecte prelungite: pierderi reale (partener marital, copil,
nagterea unui copil handicapat, moartea unei rude apropiate, a unui

prieten); pierderi simbolice (idealuri sau leluri majore, valori

sau

constructe etico-morale ; pierderi materiale maj ore;

- stresuri cu

acliune prelungit: suprasolicitri lungi (familiale,

profesionale, mixte); boal cronic (sever, incapacitant'qi/sau cu

potenfial letal); conflicte cronice (relalionale - cu intervenlia unui factor

uman extern, qi intrapsihice - legate de discordan{a dintre posibilitli qi
aspirafii/nevoi);
stri stresante: stresul existenlei ca handicapat sau cu sechele grave,
stresul existenlei in condilii precare financiare gi/sau de mediu;
stresuri legate de schimbri majore de statut, mediu sau condiii de via!.

Clinic, stresorii acestei grupe pot genera tulburri nevrotice relaliv

structurate (tulburtr/rcac[ii de readaptare sau ajustare), neurastenie, depresie de

epuizare. Stresurile indelungate pot contribui la constituirea unor dezvoltri
patologice ale personalitlii. La persoanele mai vulnerabile gi/sau cu teren
particular al personalitfii premorbide, pot aprea reac(ii speciftce Si intense,
similare celor de la grupa A Qtsihorice, isferice, disociative).La copii, tulburrile
dezvoltrii sunt mai rare, dar cele imediate sunt destul de frecvente: reaclii gi
tulburri comportamentale, pseudofobii etc.

viaf obiqnuite (comune, curente).

1. Stresuri de genezd personologic individuald:

sanc[ionate legal (consecin]ele legale ale unor acliuni proprii);

Psihologie medicald

- frr

consec@e legale iminente (certuri, conflicte, violenle, disfuncfii,

habitudini patologice sau duntoare propriei persoane).
Elementul lor comun este ,,vinovfia", rspunderea subiectului in generarea
lor, acestea fiind evenimente controlabile, produse mai ales prin deficit educalional
sau etico-moral, structurri dizarmonice ale personalittii, ori datorit anturajului.

2. Abuzuri Si discriminri
a. abuzul infantil, variata nesexuald - bti, lipsa ingrijirii, ,,stiluri
extreme" de educalie sau disciplin, exploatarea; varianta sexual:
incestul, exploatarea sexual, abuntl sexual infantil intmpltor;

b. abuzul determinat de sexul persoanei, cu sau fr solicitri

sexuale; exploatarea sexual; discriminrile sexiste;

c. abuzul sau discriminrile determinate de vrst, de regul Ia

vrstnici;

d. alt abuzuri pi discriminri: religioase, politice, edce,

rasiale,

grafice, individu aleI de grup, societale (nazi smul).

-t latrogeniile (stresuri produse de personalul din sdndtate): cu abuz
sexual/nesexual, prin malpraxis (incompeten!, neglijen!, eroare); cu consecinle
tr anzitorii (remediale) sau iremediabile.
Aceste tipuri de stresuri pot produce vulnerabilirfui durabile, produc
frusfrri inlense, care anlreneazd adesea mecanisme de apdrare de tipul refulrii,
geo

izoldrii, idenfficrii cu agresorul, uneori sublimare. Abuzurile infantile

se

regsesc udesea la pacien(ii borderline.'Factorii individuali influen\eaz masiv

forma gi intensitatea tulburrilor de stres consecutive acestor agenli stresori.
induc prin ele insele tulburri psihopatologice diagnosticabile, dar pot iletermina
vulnerabilizarea persoanei la agenfii stresori. Ex: prea multe lucruri de cut,
timp insuficient, prea multe responsabilit1i, gnduri deranjante, obligalii
sociale, stabilirea priorit1ilor, rtcirea sau pierderea lucrurilor, nu gseqti timp
suficient pentru somn, probleme cu copiii, supraincrcarea cu responsabilitli
familiale, neplceri la serviciu.

constituit de vegtile proaste ale zilei sau epocii: inflalie, qomaj, accidente,
violen!, riscuri de rzboi etc. El are un rol de fond, neproducnd patologie prin
el insuqi; el depinde de factori ,,constitufionali", dar gi de factori cognitiviformativi. Este, prin excelenf, incontrolabil gi impersonal.
persoane bine delimitate, pentru alte categorii fiind absolut inofensive. Depind
masiv de expunerile qi vulnerabilitatea individual.
Subgrupa FI stresurile speciale condilionate de expureri particulare,
incluznd stresul unor profesii qi ocupalii cunoscute ca stresante
(pompieri, militari, polifigti) gi al unor profesii cu risc individual (medici,
dispeceri, piloli etc.). in general, vorbim aici despre stresuri profesionale,

care au caracteristica de a fi mai puternic anticipabile qi controlabile

(asumate prin alegerea profesiunii gi evitabile prin renunlarea la ea).

Psihologie medical

Subgrupa
partic,ulare:

F2 -

stresurile condilionate de vulnerabilit1i individuale

a. stresurile determinate de psihopatologia preexistent; ex.

b.

c.
d.
e.

de

anxietatea fobic;
stresul consecinelor unor acte psihotice; ex. belie patologic,
comportament delirant-halucinator in psihoze maj ore;
stresul amintirilor - evocarea sau retrirea unor situalii stresante
anterioare;
stresul srbtorilor - cel mai adesea de Crciun, dar gi la alte
srbtoriri, dificil mai ales prin congtientizarea acut a singurtlii
sau a vielii inadecvate pe care o duce in raport cu allii;
stresul determinat saufacilitat de prezenla unei patologii somatice,
c are modifi c vulnerab ilrtatua.

Se refer la proceduri de laborator, care induc, la voluntari, stresuri scurte gi strict

limitate ca intensitate gi gam de confinuturi.

indus in legtur cu existenla sau pregtirea pentru existenla in medii intens

nefavorabile viefii omului (cosmos, regiunile polare, mari adncimi sau
altitudini, navigare solitar etc.). Este un stres asumat voluntar, in cunogtin! de
cauz, cu pregtiri care scad gradul de noutate qi imprevizibil al situaliitor
respective. Poate avea, totuqi, consecin! negative, neclasificabile psihiatric.

IMPLICAREA STRESULUI PSIHIC

TN

PATOGENEZ

Stresul psihic este implicat ca factor etiopatogenic in botile interne

(prioritar asupra acelor aparate gi organe cu o bogat inervalie vegetativ
cardiovascular, respirator, digestiv) gi asupra unor funcfii generate
metabolice, imunitare - cu rol major in pstrarea parametrilor homeostatici ai
organismului.
sP particip in mai multe situalii la genezabolilor interne:
a) particip la constituirea bolii:
. boala este declangat aparent exclusiv de factorul psihogen (ex. debuturi
brugte ale hipertensiunii arteriale dup un stres major);
o boala este produs gi declangat de un complex de factori etiologici care
aclioneaz sumativ cu stresul psihic (excesul de sare in alimenta{ie,
instalarea obezit1ii etc.);

b) particip Ia ritmarea puseelor evolutive ale bolii odat constituite:

- participarea aparent exclusiv (ex. reactualizarea ulcerului duodenal in

sesiunile de examene, la studenli;

declansarea alternativ de ctre unii factori etiologici specifici bolii.

c) particip la intre{inerea evolufiei prelungite sau cronice a unei boli

inducerea aparifiei unor complica{ii;

gi

Psihologie medicald

d) particip ca factor declangant direct al decesului intr-o afecfiune ajuns in

stadiul final evolutiv gi in care o gam de agenfi etiotogici pot precipita
sfrgitul letal al bolii.
Bolile somatice cu participare prioritar etiotogic a SP:
* bolile psihice - in primul rnd psihogeniile (unde exist o declanqare
exogen prin SP, aproape exclusiv a bolii);
* boli endocrine boala Basedow, dar qi alte afecliuni endocrine:
,,nanismul p siho so ciat',,,h ipocorticismul cro nic" etc.;
* bolile psihosomatice (teren ce include atdf ponderea crescut a
etiologiei psihogene, cdt gi existenla unui anume tip de personalitate a

bolnavului, ambele conjugate cu un teren receptiv la SP);

unele boli infecfioase cu component psihogen important: tuberculoza
(de fap, tot o boal psihosomatic), zona zosler, hepatita epidemicd cu
virusul A;
unele boli metabolice: diabelul zaharat, obezilatea, anorexia nervoasd
etc.;

* anumite caztxi de neoplasm.

in orice boal, chiar cu etiologie unic ("r.

accidente cu consecinle
ortopedice) exist implica{ii ale SP, din punct de vedere al circumstanlelor de
producere (ex.accidentul pe fond de enervare), dar qi aL evoluliei bolii (timpul
necesar

vindecrii).

Poenaru arat c SP produce un dezechilibru intre organism gi mediul extern

sau intern, caracterizatpintr-o evolulie ascendent in 4 faze:
- I ;i II - de suprasolicitare a mecanismelor centrale gi fnc(ionale
executive;
- m - de disfuncfie a mecanismelor de neuroreglare gi a mecanismelor
funcfionale, apar tulburri psihice qi psihosomatice (7 tipuri de
sindroame: tulburri ale somnului, spasmofilie, nevroze reacfionale,
distonii neuro-vegetative, sindroame dismetabolice (obezitate gi stri
prediabetice), FIPA, algotimii.
- IV - de somatizare mono- sau pluriorganic - apar boli psihosomatice
(rol fundamental al predispoziliei de organ gi rol de adjuvant jucat de
factorii nepsihogeni).

tn cadrul acestei luri in considerare a rolului

SP in declangarea unor boli

somatice, o atenfie deosebit merit tulburrile i bolile psihosomatice (bolile
psihosomatice fiind rspunztoare de mai mult de 80% din mortalitateapopulaliei
globului pe cazde boal).

Reacfiile psihosomatice la stres sunt reversibile in99Yo dintre cazun (k caz

contrar, omenirea ar ft condamnat la disparilie intr-un interval foarte scurt).
Efectele stresului pe termen scurt (stresul acut) sunt reprezentate de un evantai
larg de modificri n plan psihologir predominant in sfera cognitiv gi, mai ales,

Psihologie medcald

afectivd, tnsofite de o serie de corelate (,,concomitenfe") somato-viscerale sa:u

corelatefiziolagice ale emoliilor care, pentru un individ ,,netarat'nu las urme.
Aceste modificri se pot prelungi uneori mult timp dup dispari,tia agentului
stresor. Vorbim atunci de efecte poststres - tulburri funclionale psihice gi
psihosomatice aprute in cadrul stresului gi coexistnd inilial cu modificrile in
plan psiho-comportamental specifice stresului gi persistnd in grade variabile dup
incetarea acfiunii agentului stresr. Ele pot fi \erarhizate in concomiten(e
emo(ionale, tulb urdri psihosomatice S i boli p sihosomatice.

Aparate

Cardiovascular

Componente
psihofiziologice
normale ale
reacfiei (corelate
somatice ale
emotiei)

Modificri reversibile
Boli psihosomatice (tulburri
Tulburri

Tahicardie,
fluctuafii tensionale

psihosomatice
(tulburri mai
intense, mai

,rfltxate", apar constant leziuni

histopatologice)

durabile)
Palpitalii,

lipotimii, sincope,

hiper

hipotensiune
Dispnee
nevrotid,
opresiune
respiratorie

sau

Tahicardie paroxistic,
HTA,
coronaropatii,
arterio scl eroz, Boala Raynaud

Astm, tuberculoz, frenocardie

Respirator

Suspin, tahipnee

Digestiv

Ulcer gastric su duodenal,

Inapeten{, greutate Bulimie,
colon iritabil, rectocolit ulceroinapeten!,
(,,bulgre")
spasme, diaree, hemoragic
epigastric, greal
constipatie
Retenlie urinar, Enuresis
Polakiurie
cistalgii cu urini

Urinar

Locomotor Tensiune

clare
Curbatur,

Polianrit reumatoid,

unele

reumati sme abarticulare

cervicalgii
1
lombalgii, astenie
lipotimie
muscular
Hipertiroidism, tulburri de
Amenoree,
Reac{ii
dinamic sexual
diencefalohipofizare dismenoree,
qi consecinlele 1or, hipoglicemie

muscular,

Endocrin

descrcare

Nervos

Genital

catecolaminic
Tremor

Secretii

Cefalee, epilepsie Migren

,,funcfionalil',
hiperstezii
ale Impotent,

Ovarit sclerochistic, fibrom

Psihologie medicald

mucoaselor, ereclie

Vizual
Cutanat

ORL

frigiditate,
vaginism,
sterilitate
Lacrimi
Inflamatii
Paloare, rogea!, Prurit (generulizat Urticarie, angioedem, eczeme,
inclzfue, rcire
sau Localizat
pelad, psoriazis
vulvar, anal)
Modificri ale vocii, Afonie, disfonie Rinit
spasmodic
(mai frecvent), (vasomotorie), sindrom
,,nod in gt"
,,voce gtuit" gi vertiginos

strnuturi in
salve, blocaj
nazal.

Tulburdrile psihosomatice reprezint modificri ample gi durabnb (dar

reversibile) ale proceselor fiziologice, ca unnare a unei stri de excita,tie psihic
anormal, cu atributele unui SP. Dup Weiss, exist 3 criterii de definire a unei

tulburri psihosomatice:

existenfa unor evenimente,rstresante' inviala bolnavului;

demonstrarea faptului c qi La ali indivizi, evoluia TPS respective poafe
fi intluenlatd de aceste conditji stresante;
- existenla unei legturi specffice'tntre un numif rip de eveniment gi un
anumit ordin de simpiome somatice;
- proba terapeutic (Iamandescu) (la medicalia psihotrop sau psihoterapie)
se soldeaz cu disparifia sau atenuarea simptomelor respective. '
Tulburrile psihosomatice au un caracter funclional gi reversibil. E;le apar
episodic la individul sntos sau la bolnavii nevrotici, ori la bolnawl cu afecliuni
organice, in can SP, iar la o repetare sau intensitate crescut, ancoreaz, in
organicitate, in funclie gi de terenul de organ.
Bolile psihosomatice reprezir ,,acele boli organice survenite la un individ
cu un anLrme tip de personalitate, determinate de o constelalie de factori
etiopatogenici, in rndul crora factorul psihogen joac un rol important gi fiind
condilionate obligatoriu de preexistenla unui teren de organ vulnerabil la acliunea
stresului psihic. Ele se cxacterizeaz p."in acuze subiective gi obiective somatice
intricate, mai mult sau mai pulin, cu o simptomatologie psihic gi capabile de o
reversibilitate morfofuncfional gi clinic variabil din care cauz BPS prezint
adesea o evolufie relativ discontinu, in puseuri, pe un fond de acalmie clinic (mai
pufin morfofiziopatologic)".

De{ini{ie

TULBURARILE

BOLILE

PSIHOSOMATICE

PSIHOSOMATICE
Boli organice la un individ

tulburri funcfionale
cauz psihic ample
v

prelungite;

.l

de
qi

cu un

anume

tip

de
personalitate, conditionate de

Psihologie medicald

-reversibilitate

total,

dar un teren de organ vulnerabil

intdrziat
la SP.
Caracteristici
- cauzate de stresul psihic;
- au o bazorganic;
manifestri expresive ale - coexist cu TPS aprute la:
emoliilor (Freud);
- acelagi organ lezat;
legtur evident intre
- alte organe;
eveniment'
simptome - reversibilitate parfial;
somatice;
- evolulie relativ discontinu
- apar constant qi asemntor (in pusee)
la mai mul1i indivizi;
- prob terapeutic.
Instalare cronologic - stres psihic TPS
- alterare organic BPS
a leziunilor
- repetabile sau reversibile
- ireversibile
bio-psiho- - suprasolicitarea unor organe - Factori eopatog".enici :
socio-ecologic al bolii fragile;
Predispozifie
cu relevarea rolului
inserate intr-un context (meiopragie)
organ:
etiologic al factorului etiologic pluri-factorial al genetic, dobndit;

gi

-'

Model

A.

psihic

principalelor

de

boli B. Factori psihici qi factori

contemporane sau aprnd pe specifici organului afectat;

un teren somatic indemn 1. - evenimente de via!;
(reversibile, de regul)
-determinanfi biologici qi

fizico-chimici;
- comportamente nocive

pentru sntate

(fumat,
sedentarism, drguri etc.)
Comportamente
-fumat, sedentarism, supra- 2. Tip comportamental:
nocive
pentru alimentafie, exces de alcool, A - boli coronariene, ulcer,
sntater
cu cafea, droguri.
hipertensiune etc;
psihice
,rrdcini"
C
neoplazii, infeclii
cronice
Vulnerabilitatea fa|;
3. Personalitate:
de stresul psihic
a) Trsturi de personalitate
accentuate;
b) Alexitimie.

Medicina tulburrilor gi bolilor psihosomatice a atras dup sine o viziune

psihosomatic in medicin, in ceea ce priveqte abordarea aciului medical. Ea
presupune o viziune integrativ asupra actului medical, considerat dintr-o dubl
perspectiv: medical propriu-zis qi psihologic.
Obiectivele acestei abordri :
- centrarea demersului medicului pe pacient;
- stabilirea, impreun cu pacientul, a planului terapeutic.
Abordarea psihosomatic presupune introducerea in cadrul examenului
clinic, in special la nivelul anamnezei, a unor elemente de investiga{ie asupra
10

Psihologie medical

rolului factorilor psihici in dinamica bolii (alturi de ceilalli agenli etiologici), dar
qi dintr-o considerare atent a elementelor psihologice ale dialogului cu bolnavul
(Iamaldescu, 1999).
In 1996, Luban Ploz,za, Laederach-Hofmann, Knaack gi Dickhaut, in
lucrarea ,,fuIedicul ca medicamenf', concep o strategie de abordare psihosomatic
pentru bolnavii cronici cu afecliuni patologice psihosomatice, ca qi pentru pacienlii
cu probleme de ordin psihologic, cre se consider bolnavi gi aqteapt vindecarea
unor tulburrii somatice:

a) Evaluarea psihologic a bolnavului ,,la prima vedere" (prima impresie),

care

vizeaz:
- stabilirea contactului vizual cu bolnavul, inclusiv considerarea timbajului
nonverbal;
- sernele exterioare de boal;
- evaluarea strii emolionale a acestuia;
- trsturile dominante de personalitate: dependenfii, inhibfiii, agresivii,
apaticii gi psihastenicii (hiperscrupulogii), deoarece pentru fiecare
categorie se poate adopta un comportament ,,de intmpinare" pi de
relalionare ulterioar;
- modul de prezentare a simptomelor.
b) Evaluarea caracterului funcfional sau organic al acuzelor bolnavului
- tulburri funclionale aprute in cadrul unui stres psihic acut sau cronic (cu
excese de alcool, fumat, cafea, medicamente);
- tulburri func{ionale somato-psihice (tulburri psihice de cauz somatic)
secundare unei boli ale crei acuze subiective sau obiective sunfignorate;
- tulburri func,tionale coexistnd cu tulburri organice ale bolii de baz gi
aprute datorit stresului psihic secundar, produs de acesta din urm;
c) Analiza sistematic a psihologiei bolnavului:
l. conduita de nffimpinare antistres:
. climat relaxant;
. asigurri verbale gi nonverbale;
. anarnnez liber, cerrtratulterior pe simptome.
2. este un pacient stresat?
r Acut - stresul este cauza consultaliei (centrat pe linigtirea
pacientului);
r cronic - simptomele aqzate sunt expresia unui stres psihic
cronic;
3. evaluarea psihologic a bolnavului (prin anamnezd):
o nivel intelectual qi statut socio-economic;
. trsturi de personalitate afective dominante;
. comportamenlatitudini: fal
de
doctor
(cooperanlpermeabil), fal de profesie, tip relalional;
o schi! biografic+ vial intim:
- comportament/atitudini ;
l1

Psihologie medical

nivel de aspiralii 9i de posibilitli (+ raportul dintre ele);

- sunt satiscute cele 3 nevoi psihologice (Linton):
afiliere, securitate pe termen l*g, noutate?
- domin motivele biologice sau sociale?
- via{a sexual.
de . risc psihocomportamental: fumat, alcool,
sedentarism, supraalimentalie, droguri;
4. context existenlial stesant:
- actual;
- antecedente (in ultimele 6 luni) sau momente importante legate

. Factori

de imbolnviri;

ierarhizarea intervenliei factorului psihic in declangarea

manifestrilor clinice subiective qi obiective: exclusiv, alternativ cu
alfi factori, sumativ;
vi
moderat,
- ponderea participrii stresului psihic: minim,

important;
5. rolul psihoterapiei + apelul la psiholog-

d)' Relafionarea simptomatologiei (sau a unei prfi din simptome) cu stresul

psihic qi ierarhizarea intervenfiei acestuia in contextul plurietiologic al bolii.
e) Inifierea unor elemente de psihoterapie de sus{inere.

t2