CECCAR

LUCRARE STAGIU

AN II SEMESTRUL II

AUDIT STATUTAR

Intrebare :
1. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
Raspuns :
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:

sa respecte principiul independetei

sa respecte legislatia fiscala in domeniu

sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i
consultanta n materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca
angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz
greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.

Intrebare :
3. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia.
Raspuns:
Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta
profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii . Nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu
ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii
conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie
independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei
privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor
adecvate,
sub
toate
aspectele
sale
importante.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente: o relatie
intre trei parti, obiectiv, criterii adecvate, modalitatea de realizare si o concluzie.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii
nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
1

atestari si raportari directe

raportari interne si externe

sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);
Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau
Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind
resursele umane).
8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a
clientului privind asertiunile conducerii entitatii.
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si
masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de
independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

Intrebare :
4. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Raspuns :
Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

cerintele profesioanle

aptitudini si competente

repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta
profesionala ceruta in circumstantele date

delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure

rezonabilitatea activitatii desfasurate

consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente
2

acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei

monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si

procedurilor de control al calitatii

Intrebare :
83. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Raspuns :
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza
modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a
standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:

oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;

armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;

aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;

dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale colegiale si controale
prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.
Intrebare :
6. Misiunea de baza n auditul financiar ( auditul statutar)
Raspuns :
Misiunea de baza consta in certificarea situatiilor financiare si a unor verificari specifice prevazute de Lege., poate fi
impartit in mai multe faze si etape .
1. Faza initiala;
- Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
- Aprecierea controlului intern;
3

- Controlul conturilor;
- Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Faza I 1. acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit

- lucrarile esentiale in aceasta etapa se refera la examenul de competenta si independent

- decizia de acceptare sta la baza serviciilor de audit

- forma juridica de contractare poate consta in 2 tipuri de documente:

1. contract de prestari servicii de audit

2. scrisoare de angajament (misiune) document emis de auditor si acceptat de client indiferent de forma;

- din documentul contractual nu pot lipsi clauze cum ar fi:

- identificarea obiectului de audit

- stabilirea responsabilitatii

- intinderea auditorului (normele aplicabile)

- onorariile si modul de determinare a acestora

- eventualele rapoarte intermediare

Faza I 2. orientarea si planificarea auditului

- principalele actiuni:

- cunoasterea globala a intreprinderii client

- identificarea zonelor, domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit insemneaza tot ce
poate conduce la o prezentare eronata in situatiile financiare si tot ce poate prejudicia intreprinderea sau un tert)
- pe baza riscurilor identificate se elaboreaza planul de audit care cuprinde totalitatea zonelor ce vor fi supuse
controlului, resursele necesare. Pe baza planului de audit se organizeaza programele de lucru ale fiecarui membru.
Faza II 3. Evaluarea controlului intern al grupei

- Evaluare initiala cand prin proceduri si teste de conformitate se asigura ca sistemul de control intern
functioneaza

- Evaluarea finala in functie de care el poate aduce modificari ale planului si programelor de control
- Rezultatul evaluarii controlului intern in cazul auditului intern de interes public trebuie sa faca obiectul unui
raport distinct intitulat raport asupra controlului intern

Faza II 4. Controlul conturilor (control substantiv) adica interventii ale auditorului in contabilitatea firmei
- pe baza constatarilor din etapa precedenta, auditorul procedeaza la interventii proprii in contabilitatea firmei,
scopul acestor interventii fiind obtinerea elementelor probante ( probe de audit) adica acele constatari pe care
auditorul urmeaza a-si fundamenta opinia.

- material elemente probante documente primare sau contabile precum si alte declaratii ale conducerii
intreprinderii
- calitatile elementelor probante:

- sa fie suficiente, adica relevante pentru tipul de opinie ce urmeaza a fi emis

- sa fie juste

- tehnicile de obtinere a elementelor probante:

1. inspectia fizica si observatie cea mai potrivita tehnica pentru securitatea activelor; se realizeaza in fapt prin
participarea la inventariere; (Iesiri de stocuri = Stoc initil + Intrari Stoc final)

2. Circularizarea care se aplica la conturile de terti (confirmarea directa)

3. Examinarea documentelor intrate si iesite din firma

4. Examen global verificarea soldurilor de deschidere; verificarea coerentei dintre diferitele pozitii din situatiile
financiare
Faza II 5. Examenul situatiilor financiare in ansamblu

Faza III 6. Evenimente posterioare incheierii exercitiului

- d.p.d.v al responsabilitatii auditorului pot apare in 3 etape:

1. dupa inchiderea exercitiului si data raportului de audit

2. dupa data publicarii raportului de audit dar inaintea publicarii sit. Fin

3. dupa publicarea sit. Fin

Faza III 7. Utilizarea lucrarilor altor profesionisti

6

- in cadrul auditului extern auditorii sunt obligati sa recurga la serviciile altor profesionisti:

Alti auditori (auditul intrep de grup)

Alti experti (evaluatori, experti in IT, avocati)

Auditori interni

- indiferent de categoria de specialist responsabilitatile revin auditorului

Faza III 8. Lucrarile necesare inchiderii

- chestionarul sfarsitului lucrarilor de audit

- scrisoarea de afirmare este documentul trimis clientului cu principalele constatari pentru ca acesta sa ia pozitie
- nota de sinteza este un document care sintetizeaza toate constatarile si precede raportul de audit
Faza III 9. Raportul de audit

- este standardizat (ISA 700)

- este instrumentul de comunicare al auditorului cu utilizatorii situatiilor financiare auditate

- este instrumentul de stabilire finala a responsabilitatii

- trebuie sa contina 7 elemente:

1. titlu din care trebuie sa rezulte ca este raport de audit independent

2. beneficiarul se adreseaza administratiei

3. paragraful introducerii in raport care trebuie sa contina identificarea situatiilor financiare auditate,
identificarea responsabilitatilor

4. paragraful privind intinderea lucrarilor de audit trebuie sa cuprinda standardele aplicate, o asigurare ca in
situatiile financiare anomalii semnificative, o mentiune ca auditorul s-a bazat pe sondaje.
5. paragraful opiniei unde in functie de constatarile auditorului poate inscrie una din urmatoarele tipuri de opinie:
a) opinia fara rezerve (curata) atunci cand auditorul, chiar daca are unele constatari acestea nu au un impact
semnificativ asupra situatiilor financiare

b) opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatie apare atunci cand auditorul are unele constatari care desi
nu are un impact semnificativ asupra situatiilor financirae el considera necesar sa fie aduse la cunostinta
utilizatorilor
c) opinia cu rezerve apare atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu a gasit metode
alternative prin care sa convinga de realitatea stocului la 31 dec. Apare cand auditorul are mai multe constatari cu
impact semnificativ asupra situatiilor financiare iar conducerea intreprinderii nu a corectat acestea in situatiile
financiare
d) opinia defavorabila apare atunci cand exista un dezacord grav cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste
politicile contabile adoptate

e) imposibilitatea emiterii unei opinii apare atunci cand mai multe dezacorduri cu conducerea intreprinderii in
ceea ce priveste politicile si regulile contabile, se asociaza cu limitarea intinderii lucrarilor auditorului
6. data raportului

7. semnatura personala alaturi de cea sociala

Faza III 10. Documentarea lucrarilor de audit

- este concretizata in 2 dosare ce se tin pentru fiecare client

1. Dosarul exercitiului in care sunt pastrate, toate documentele in cursul misiunii de audit
2. Dosarul permanent se preiau din dosarul exercitiului acele lucrari care au valabilitate o per de mai multi ani
8

- dosarele sunt pastrate in vederea controlului de calitate pe care il face organismul profesional asupra actiunii
auditului

Intrebare :
1. Conceptul de audit statutar
Raspuns :
Profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii
efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de
profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei
financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate
n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele
(normele) contabile.
Intrebare :
2. Rolul auditului statutar
Raspuns :
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre auditor a unei opinii potrivit careia
situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile
identificate. Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine fidel" sau prezint n mod
sincer, in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.
Pentru a-si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze
aceasta opinie.
Opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicat dar nu absoluta; asigurarea
absolut in audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la rationament profesional,
utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul c majoritatea
informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului.
In cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract, fie pe baza unui
mandat, trebuie s aplice o metodologie de control care s asigure - spre deosebire de celelalte forme de control aceast opinie independent n mssura sa judece sau s apere in mod egal pe toi utilizatorii informatiei contabile,
9

pe toti actorii participanti la viaa economico-sociala dintr-o intreprindere, si anume: actionarii, statul (bugetul),
salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furnizori etc.

Intrebare :
4. Succesiunea lucrarilor ntr-o misiune de audit statutar;
Raspuns :
Toate angajamentele (misiunile) care pot fi realizate de un auditor se mpart n:

-misiuni (angajamente) de audit si asigurare asupra situatiilor financiare ale unei entitati, considerate
misiuni de audit de baza, care sunt reglementate de Standardele Internationale de Audit (ISA);

-misiuni (angajamente) de examen limitat (revizuire) asupra situatiilor financiare ale unei entitati,
reglementate prin Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE);

-msuri (angajamente) privind alte angajamente de asigurare, reglementate prin Standardele

Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE);

-misiuni conexe de audit, reglementate prin Standardele Internationale de Misiuni Conexe (ISRS).

Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situatiilor financiare
ale unei entitati pot fi grupate in trei faze si 10 etape care, in succesiunea lor logica si practica, aa cum se pot
identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel:

Faza initial:
-Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
-Orientarea i planificarea auditului
- Orientarea si planificarea auditului
Faza executrii lucrrilor:
-Evaluarea controlului intern
-Controlul conturilor
10

-Examenul situatiilor financiare

Faza final:
-Evenimente posterioare inchiderii exercitiului
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
-Alte lucrari necesare inchiderii
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit
Intrebare :
5. Faza initiala ; a) -Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit ( cunoasterea globala a
ntreprinderii , examenul de independen i de absen a incompatibilitilor, examenul competenei, contactul
cu fostul auditor sau cenzor, decizia de acceptare a mandatului, intocmirea fisei de acceptare a mandatului,
contractarea lucrarilor de audit).
Raspuns :
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze
posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei
de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa
de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin);
examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
examenul competenei;
contactul cu fostul auditor sau cenzor;
decizia de acceptare a mandatului;
fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de
contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea
acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.

11

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i
condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de
mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La
primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea
de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor
clientului su.

Acceptarea mandatului. Inainte de a accepta o misiune auditorul trebuie sa aprecieze daca are posibilitatea de a
indeplini acea misiune . Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii; - examenul
de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau
cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. - contractarea lucrarilor de audit
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de
contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de
realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice alt tip de
contract adecvat.
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de
risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea controalelor astfel
nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri
din aceast etap sunt:

Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai
ales pt riscul de faliment

Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce
conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si
sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex:
ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau
sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.

Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de
regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc),
precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu
conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.

Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :

stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)

Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune,
orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;

12

Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la
unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se
elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.

elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si
resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit,
elaborandu-se programe de munca individuale.

Intrebare :
6. Faza executrii ;- a) Evaluarea controlului intern ( etapele aprecierii controlului intern, raportul asupra
controlului intern, importanta controlulu intern pentru auditor);
Raspuns :
Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n
scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de eroare
n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte.
Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza
de apreciere a sistemului de control intern:
care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
aceste proceduri sunt aplicabile?
n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la elaborarea de
documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s
se sprijine.
Etapele evalurii controlului intern sunt:
nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
evaluarea riscurilor de eroare;
verificarea funcionrii controlului intern;
13

evaluarea preliminar; testele de permanen;

evaluarea final i incidena asupra misiunii.

Intrebare :
7) Faza concluziilor ; c) alte lucrri necesare nchiderii misiunii ( chestionarul sfritului lucrrilor, nota de sintez,
scrisoarea de afirmare)
Raspuns :
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost
respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor
de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe sau mai puine
ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i dac este primul
audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de
control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
14

Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o
not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea
ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost
acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa
ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii

Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i conductorii
clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de auditor cu privire la
elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n mod rezonabil s
obin elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc ntreprinderea recunosc
responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite
ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe
care numai ea le deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
15

- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se
cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider
necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care numai
ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint un rol important n
definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ
asupra situaiilor financiare.
V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate procesele-verbale ale AGA, ale
consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... .
Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni.
Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut
avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare.
Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare s-au dat explicaiile
necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri, active date n garanie (ipotecate), active vndute.
Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea
activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare.
Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum
superioar valorii sale nete de realizare.
Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia celor menionate n
nota.....la situaiile financiare.
Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe, iar n nota anex Y am
indicat toate garaniile acordate terilor.
Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment posterior nchiderii
exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost
prezentate n notele anexate.
16

Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile financiare. Nici o alt
reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este prevzut.

17