Sunteți pe pagina 1din 10

Kahun

Studente : Ciofu Roxana


Simion Raphaela Stefana
Semian A, an I

Kahun

O organizare administrativ presupune mai multe nivele de


manifestare, adic sate, orae i capitala. Dei odinioar descris drept o civilizaie fr
orae, cercetrile pe teren au scos la iveal numeroase urme de aezri, ca Amarna,
Elephantine, Hierakonpolis etc., ncepnd cu anii 70. n ciuda multiplelor excavri i
descoperiri, este dificil de ajuns la o definiie a oraului n Egiptul Antic.

ncercri urbanistice
Un model foarte general s-ar putea baza pe idea c oraul este o aezare
ierarhizat n care se practic activiti specializate i care interacioneaz cu un
hinterland, spre deosebire de un sat n care exist o consumare intern a resurselor.
Totui diferitele regiuni ale lumii pot prezenta o istorie proprie a urbanizrii, focusat
pe un anume aspect: comercial, ceremonial, ideologic. n plus, exist tendina de a
proiecta concepia prezent asupra oraului ntr-un timp i o societate care probabil i
definea altfel aezrile.

Unele
interpretri ale textelor religioase exclud urbanismul ca fiind antagonic fundamentelor

spirituale ale societii egiptene, dar i inutil datorit existenei Nilului, prin urmare cel
puin n perioada predinastic i a Regatului Vechi aezrile ar fi fost doar rurale.

Dar trebuie luat n considerare i modul n care egiptenii i denominau


propriile aezri. Hwt i njwt desemnau aezrile fortificate, prima rectangular i
cealalt rotund. Mai mult, domeniile funerare regale utilizeaz termenul de hwt i
domeniile private pe cel de mjwt. Ulterior se vor uzita i whjt (sat) i dmjw (ora), dar
Onomasticonul dinastiei 21 conine exemple de orae slab definite, unde dmjw
desemneaz i locaii cu semnificaie religioas. Confuzia filologic nu este o dovad a
lipsei urbanizrii, ci doar a unor modele clar delimitate. Excavrile au dovedit c chiar
i n Egiptul predinastic (nainte de 3100 .Hr.) au existat etape preliminare urbanizrii.

Apariia oraelor n statele cu baz agricol se leag de cantitatea de resurse la


dispoziia regelui sau efului local, deci exist in interiorul lor relaii de control,
dominare i mediere, ntruct caracteristice erau densitatea ridicat, proporia mai mare
de oameni angajai n activiti non-agricole (meteuguri, comer, administraie,
religie), o elit urban cu atribuii manageriale, deci putem vorbi de o diviziune a
muncii destul de accentuat ntr-un spaiu organizat i delimitat. Distincii clare ntre
aceste spaii sunt greu de realizat n perioada predinastic, bazndu-ne doar pe
aproximri demografice sau nivelul de organizare. Putem totui afirma c fenomenul
urban a nceput n Nagada II, evoluia aezrilor fiind mai vizibil n straturile din
Hierakonpolis, Armant, Nagada sau Abydos.
Fenomenul urban a presupus forme complexe de organizare a spaiului
geografic i social, fiind o dezvoltare n teren a viziunii funcionaliste i cosmologice.
Per ansamblu, judecnd dup sursele arheologice i textuale, Egiptul Antic
putnd fi cosiderat un stat teritorial cu o aezri ierarhice dispuse n peisaj pe
fundamente ecologice, logistice, ideologice.

Un ora aproape modern: Kahun

Orasul antic Kahun, localizat astzi n modernul Al-Fayyum, a fost ridicat,


conform unor ipoteze, pentru lucrtorii de la piramida Al-Lahun, a crei construcie
fusese ordonat de ctre Sesostris II (1197-78 a.Hr.) i abandonat dup terminarea
acesteia. Este ns probabil s fi fost reedinta regal a lui Sesostris, situat lng gura
canalului ce transporta apa Nilului n provincia Fayum. Excavat de arheologul Sir
Flinders Petrie ntre 1888-1890, oraul prezint o structur de strzi n plane
ncruciate dispuse regulat, case din crmizi de pmnt cu acoperi plat, curi i
galerii deschise i cele mai timpurii exemple de coloane de susinere din lemn, cu
caneluri pe o baz ridicat.

Planul oraului poate fi mprit in dou: vestul, cu suprafaa de 3,5 ha i


ngrdit de ziduri cu lungimea de 104 metri, se pare c era rezervat pentru casele
muncitorilor i cartierul estic, de trei ori mai mare, cu 287 metri de zid i suprafaa de
9,5 ha. n total, incluznd i zona templului, aezarea se ntindea pe 14 ha, iar dac ar
fi avut i o zon de contrapondere urban la sud de templu i s-ar fi dublat
dimensiunile. Zidurile nu par s fi avut o grosime mai mare de trei metri i o nalime
de ase. Nu erau fortificate i nu erau prevzute cu turnuri sau pori ntrite. n sectorul
vestic este vizibil un plan rectangular regulat cu case la distane egale. Sistemul de
strzi i alei se pare c precede planificrile urbanistice ale lui Hippodamos. 13 strzi
paralele cu grosimea de patru metri strbteau oraul de la est la vest, desprinzndu-se
dintr-o strad principal pe direcie nord-sud cu o lime de 8 metri. Canalizarea nu a
fost neglijat i se pare c fiecare strad dispunea de un canal de piatr ce trecea prin
mijloc pentru a elimina surplusul de ap murdar. Pavajul l alctuiau crmizile arse,
nclinate spre canalul central.

Locuinele

Toate casele au fost ridicate conform unui model de baz, ce presupunea


gruparea camerelor i o singur u exterioar. Cele mai mici aezminte aveau o
curte, dou camere n spate i una lateral cu o scar ce ducea pe acoperi. Casele mai
mari cu o arhitectur mai complex puteau avea i o camera de portar la intrare i un
pasaj ctre curtea interioar, aparinnd probabil unor oficiali.

Cele mai spaioase aparineau ns supraveghetorilor. Exista la o astfel de cas


un pasaj spre o curte flancat de trei camera i mai departe inc o curte interioar cu
alte dou camere. Curile erau probabil acoperite pe jumtate, iar unele camere cu
bolte din crmid, economisind coloane sau grinzi de lemn, dei mai des se folosea
acoperiul de stuf i pmnt. Dei nu s-au gsit urme de plafoane, numrul ridicat de
scri implic existena unuia sau chiar a dou etaje. Remarcabil este modelul urmat cu
strictee de ctre constructori, msurtorile indicnd diferene minimale ntre unitile
urbanistice. Zidurile exterioare erau albe, dar pe dinuntru se pictau uneori scene
casnice. Columnele octogonale cu baza uor ascuit se plasau la distan de doi metri .
n multe camera s-au descoperit depozite cerealiere cu 1,75 metri n diametru. La ui
existau cadre de lemn, praguri i boli.

Construciile sectorului estic se pot mpri n ase categorii: aa-numita


acropol i cldirea adiacent n sud, dar i alte ase conace de-a lungul zidului nordic
i trei n sudul unui drum important tot n nord; casele construite de-a lungul zidului
interior care desparte cele dou cartiere; depozitele din spatele conacelor din sud;
strada muncitorilor din spatele acelorlai cldiri; cinci strzi similare n est i alte
cldiri neclasificate n extremul est. Fiecare din aceste case exceleaz prin
complexitate i dimensiuni, sugernd c este posibil s fi fost construite pentru prini
mai degrab dect pentru nobili. Pasaje conduceau ctre cele trei sectoare ale casei:
birourile, camerele servitorilor i cele familiale. Curtea sau mandara era cea mai
spectaculoas, cu dimensiuni de 19x11 i nou coloane la sud.

Templul

Lng ora se afl un templu, n care este de precizat ca s-au gsit unelte de
bronz (cuite, dalte), mrgele, ceramic, iar bijuterii din perioada Regatului Mediu au
ieit la lumin la sud de piramid, n mormntul prinesei Sithator-iunet. Printre
obiectele mai rare i mai interesante putem include statuete reprezentnd dansatori,
castaniete de filde, coliere cu cilindri cu numele regelui, gheme de a, pnz de in,
spligi, plase de pescuit, greble, maiuri i chiar ppui.

Papirusurile sunt i ele parte important a descoperirii: testamente, imnuri,


lucrri de medicin sau matematic, rapoarte, memorandumuri etc. O parte trateaz
aspecte ale organizrii templului, alta se leag de activitile din comunitate (amt-pr
transferul de proprietate, aput declaraia de bunuri, am remf rapoartele cu privire la
lucrtori). Ct despre templu, acesta a fost jefuit de Ramses II pentru a folosi prada la
propriul templu din Heracleopolis.

S-ar putea să vă placă și

  • Dieta
    Dieta
    Document3 pagini
    Dieta
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Fatada Verde
    Fatada Verde
    Document3 pagini
    Fatada Verde
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Fatade Verzi
    Fatade Verzi
    Document1 pagină
    Fatade Verzi
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Fatada Verde
    Fatada Verde
    Document3 pagini
    Fatada Verde
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • BR EGGER Environment Sustainability
    BR EGGER Environment Sustainability
    Document52 pagini
    BR EGGER Environment Sustainability
    Ana-Maria Munteanu
    Încă nu există evaluări
  • Istorie MM
    Istorie MM
    Document28 pagini
    Istorie MM
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Fatade
    Fatade
    Document30 pagini
    Fatade
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Dacia
    Dacia
    Document1 pagină
    Dacia
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Fatada Verde
    Fatada Verde
    Document3 pagini
    Fatada Verde
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Dieta
    Dieta
    Document3 pagini
    Dieta
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Istorie MM
    Istorie MM
    Document28 pagini
    Istorie MM
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Slabeste Sanatos
    Slabeste Sanatos
    Document2 pagini
    Slabeste Sanatos
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Dieta
    Dieta
    Document3 pagini
    Dieta
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Sika Pardoseli Solutii Sustenabile Tipar
    Sika Pardoseli Solutii Sustenabile Tipar
    Document4 pagini
    Sika Pardoseli Solutii Sustenabile Tipar
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte GD
    Subiecte GD
    Document2 pagini
    Subiecte GD
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Istorie MM
    Istorie MM
    Document28 pagini
    Istorie MM
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Biserica Sfintilor Apostoli
    Biserica Sfintilor Apostoli
    Document4 pagini
    Biserica Sfintilor Apostoli
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Sighișoara
    Sighișoara
    Document19 pagini
    Sighișoara
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Sighișoara
    Sighișoara
    Document19 pagini
    Sighișoara
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Curs Iae
    Curs Iae
    Document45 pagini
    Curs Iae
    Spiridon Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • 2
    2
    Document11 pagini
    2
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Neufert - Manualul Arhitectului
    Neufert - Manualul Arhitectului
    Document678 pagini
    Neufert - Manualul Arhitectului
    Virginia Dumitru
    94% (34)
  • Abv
    Abv
    Document4 pagini
    Abv
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • CURS 3 IAE - Ro PDF
    CURS 3 IAE - Ro PDF
    Document43 pagini
    CURS 3 IAE - Ro PDF
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Schimbător de Căldură PDF
    Schimbător de Căldură PDF
    Document3 pagini
    Schimbător de Căldură PDF
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Abv
    Abv
    Document4 pagini
    Abv
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări
  • Calcul Energetic
    Calcul Energetic
    Document3 pagini
    Calcul Energetic
    Ciofu Roxana
    Încă nu există evaluări