UNIVERSITATEA ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

Scolioza

Cuprins
Introducere..................................................................................................................................................3
Material si metoda......................................................................................................................................4
Diagnostic...................................................................................................................................................4
Cauze..........................................................................................................................................................6
Ameliorarea posturii...................................................................................................................................6
Cresterea flexibilitatii.................................................................................................................................7
Cresterea fortei muscular............................................................................................................................9
Ameliorarea respiratiei.............................................................................................................................10
Managementul scoliozei................... .......................................................................................................11
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Fizioterapia..................................................................................................................................12
Terapia ocupationala....................................................................................................................12
Auto-ingrijirea..............................................................................................................................13
Productivitatea..............................................................................................................................14
Corsetul.........................................................................................................................................15
Corsajul.........................................................................................................................................16
Chirurgia........................................................................................................................................16

Testarea genetica........................................................................................................................................19
Rezultate.....................................................................................................................................................20
Concluzie....................................................................................................................................................21
Bibliografie.................................................................................................................................................22

Introducere
2

Scoliozele se definesc ca deformari ale coloanei, caracterizate prin curbura laterala (in plan
frontal) si rotatie vertebrala. Convexitatea este aceea care confera denumirea directiei scoliozei. Rotatia
vertebrala se face spre concavitatea coloanei vertebrale.
Scoliozele functionale, nestructurale, atitudinile scoliotice, nu reprezinta o problema deosebita de
kinetoterapie.
Majoritatea scoliozelor structurale sunt cele idiopatice (genetice), infantile (0-3 ani), juvenile (312 ani), de adolescent (12-20 ani) si ale adultului. Scoliozele congenital(defecte vertebrale sau costale),
neuromusculare (miopatice, polimielitice etc.), posttraumatice, mezenchimale etc. totalizeaza doar 2025%.
Din punct de vedere al curburilor, scoliozele pot fi:
a) Cu curbura toracica (T4-5-6 pana la T11-12, L1): cu gibozitate mare; au curburi minore deasupra
si dedesupt, cu caracter compensator; potential evolutiv mare, cu prejudicii cardiopulmonare.
b) Cu curbura toracolombara (T4-5-6 pana la L2-3-4): au curbe minore; dau distorsiune costala; mai
putin disgratioase si periculoase cardiopulmonar.
c) Cu curbura lombara (T11-12 pana la L5), acest tip de scolioza nu da diformitate prea mare.
d) Cu dubla curbura majora cu diverse combinatii: toracica-stanga si lombara-dreapta sau invers,
diformitate in general mica.
Scolioza poate fi:
a) Echilibrata, daca firul cu plumb coborat de la occiput cade interfesier.
b) Dezechilibrata , cand firul de plumb cade lateral de santul interfesier
Gravitatea este dictata de gradul scoliozei, astfel incat scoliozele usoare sunt considerate sub 2530 de grade, cele medii intre 30 si 50 de grade si cele grave, scoliozele care trec de 50 de grade.
Tratamentul scoliozelor este axat pe cateva principia, de care trebuie sa se tina seama:
a) Depistarea precoce.
b) Kinetoterapia care singura nici nu amelioreaza, nici nu controleaza scolioza.
c) Adevaratul tratament care consta in corset si kinetoterapie pentru scoliozele usoare si medii
sau operatie si kinetoterapie pentru scoliozele grave.

Material si metoda
Diagnosticul
3

Scolioza este definit ca o curbura coloanei de mai mult de 10 de grade la stnga sau la dreapta cand
examinatorul se confrunt cu pacientul n plan frontal. Deformarea poate exista, de asemenea, n fata sau
din spate (in plan sagital).

Pacientii care se prezint initial cu o scolioza sunt examinati pentru a determina daca deformare are o
cauza de baza. In timpul unui examen fizic, urmatoarele aspecte sunt evaluate pentru a exclude
posibilitatea unei afectiunii de baza mai grave decat scolioza simpla.

Mersul pacientului este evaluat, si exista un examen pentru semne care definesc alte anomalii. O
examinare aprofundata neurologica este, de asemenea, realizata, pielea este examinata pentru pete de
caf au lait, indicative de neurofibromatoza, picioarele pentru deformare cavovarus, reflexe
abdominale si tonusul muscular pentru spasticitate.
In timpul examinarii, pacientul este rugat sa se dezbrace si se efectueaza proba degete-sol. Acest lucru
este cunoscut sub numele de proba Adams, incercare de indoire nainte care este de multe ori practicata
asupra elevilor. Daca se observa o proeminenta, pacientul se poate confrunta cu o posibila scolioza,
confirmarea diagnosticului facandu-se in urma examenului radiologic. Ca alternativ, un scoliometru pot
fi folosit pentru diagnosticarea conditiei.
Coloana vertebrala trebuie privita ca un ntreg i apoi trebuie examinat fiecare segment al sau n parte.
In pozitie ortostatica are o proiectie rectilinie pe planul frontal, in plan sagital i se identifica curburi
fiziologice: lordoza cervicala, cifoza dorsala si lordoza lombara.
Testarea coloanei vertebrale, pozitia 0 a coloanei vertebrale este cea realizat din ortostatism, n
rectitudine, avand ca repere:
verticala firului cu plumb care cade de la protuberanta occipitala, de-a lungul apofizelor spinoase
vertebrale, n santul interfesier, ntre cele doua maleole interne;
linia dintre varful scapulelor si linia bicreta sunt orizontale si paralele;
occiputul, zona dorsala medie, fesele si taloanele sunt tangente n plan vertical, la perete;
apofiza spinoasa a vertebrei C7 este mai proeminenta si se palpeaza cu usurinta;
orizontala care uneste spinele scapulelor corespunde vertebrei D3;
orizontala care uneste varfurile scapulelor corespunde vertebrei D8;
linia bicret corespunde spatiului dintre vertebrele lombare L4-L5.
Segmentul cervical al coloanei vertebrale este cel mai mobil, permitand o flexie de 30-45, o extensie
de 35-45, o rotatie de 45-70 i o flexie lateral de 15-30. In miscarea de rotatie sunt interesate cel
mai mult articulatiile intre C1 i C2, iar flexia laterala solicita mai ales vertebrele inferioare ale
segmentului cervical.
Testarea coloanei vertebrale cervicale, indici utilizati la evaluarea mobilittii:
indice occiput-perete pentru extensia coloanei cervicale = 0 cm;
sageata occipitala masurata din mijlocul lordozei cervicale pn la perete =2-3 cm;
indice menton-stern pentru flexia coloanei cervicale = 0 cm;
indice trago-acromion pentru inflexiune laterala = 4-6 cm;
indice menton-acromion pentru rotatia coloanei cervicale = 8-12 cm.
4

Testarea coloanei vertebrale dorsolombare se apreciaza o mobilitate de: flexie 80-90 (50 din
coloana dorsala i 40 din coloana lombar), extensie 20-30, lateralitate 25-30, rotatie 30-40 si
circumductie rezultata din sumarea mi crilor anterioare. Indici utiliza i la evaluarea mobilittii:
indicele Ott pentru aprecierea flexiei coloanei dorsale: se marcheaz vertebra C4 se masoara
caudal 30 cm si se marcheaza; se face proba degete-sol prin care distanta masurata initial se
alungeste cu 8 cm;
indicele degete-sol pentru aprecierea globala a flexiei coloanei vertebrale; se executa miscarea de
flexie a trunchiului si se apreciaza nivelul la care ajung varful degetelor fata de membrele
inferiore: 1/3 sup, 1/3 mijl, 1/3 inf a gambei sau pe sol;
indicele Schober apreciaza selectiv flexia coloanei lombare: se marcheaza apofiza spinoasa S1, se
masoar proximal 10 cm si se marcheaza, se face proba degete-sol si se masoara cresterea n
centimetrii dintre cele doua marcaje, alungire care este de aproximativ 5 centimetrii;
indicele Schober inversat apreciaz selectiv extensia coloanei lombare, marcajele se efectueaz ca
la proba Schober pentru flexie, dar se apreciaza scaderea n cm n timpul extensiei, care n mod
normal este de aproximativ 2 cm;
inflexiunea laterala se executa nclinarea laterala a coloanei dorsolombare si se apreciaza nivelul
la care ajung varful degetelor fata de membrele inferioare: 1/3 inf a coapsei, 1/3 sup, 1/3 mijl, 1/3
inf a gambei, n mod normal se ajunge la 1/3 sup a gambei;
miscare de rotaie a coloanei lombare se apreciaz unghiul realizat prin intersectia liniilor
biacromiala cu linia bicreta, cu ct unghiul este mai mare cu att libertatea miscrii de rotatie este
mai mare.
Articulatia sacroiliaca are o mobilitate foarte redusa, sensibilitatea dureroasa la miscarile minime
poate fi testata prin apasarea pe cele doua spine iliace anterosuperioare, bolnavul stand n decubit dorsal.
Cand se suspecteaza scolioza examenul radiologic este cerut, de obicei, pentru a evalua curba
scoliotica, cifoza si lordoza, deoarece acestea pot fi, de asemenea, afectate. Lungimea intreaga a coloanei
vertebrale in ortostatism este metoda standard de evaluare radiologica in care se observa severitatea si
progresia scoliozei, si dac este congenital sau idiopatic in natura. La persoanele in crestere,
radiografiile in serie sunt obtinute la intervale de trei pana la 12 luni sa se tina sub observatie curba de
progresie, si, n unele cazuri, analiza RMN pentruconfirmarea integritatii maduvei spinarii.
Metoda standard pentru evaluarea curburii cantitativ este masurarea unghiului Cobb, care este unghiul
intre doua linii, trase perpendicular pe partea superioara a vertebrei superioare implicate si partea
inferioara a vertebrei inferioare implicate. Pentru pacientii cu doua curbe, unghiurile Cobb sunt efectuate
pentru ambele curbe. La unii pacienti, examenul radiologic se cere in inflexiune laterala pentru a evalua
flexibilitatea curbei sau curbelor primare si compensatorii.

Cauze
5

O estimare arata faptul ca 65% din cazuri sunt scolioz idiopatic, aproximativ 15% sunt congenitale
i aproximativ 10% sunt efecte secundare unei boli neuromusculare.
Scolioza idiopatica adolescenta nu are nici un agent de cauzalitate clara, i se crede a fi
multifactorial, desi se crede ca geneticul joaca un rol important. Diverse cauze au fost implicate, dar nici
una nu are un consens ca find cauza scoliozei, desi rolul factorilor genetici in dezvoltarea sa este larg
acceptata. Cu toate acestea, cel putin o gen, n special CHD7, a fost asociat cu forma idiopatica a
scoliozei .
Studii efectuate in anul 2006 au adus dovezi despre o legtur intre scolioza idiopatica i trei
polimorfisme microsatelit ale genei MATN1 (codificare pentru Matrilin 1, proteina cartilaj matrice),
respectiv formate din 103, 101 si 99 de perechi de baze.
Scolioza congenitala pot fi atribuita ca o malformatie a coloanei vertebrale in timpul sptmni treisase in utero. Acesta este fie un rezultat al un esec de formare, un esec de segmentare, sau o combina ie de
stimuli.
Scolioza secundara a bolilor neuromusculare se poate dezvolta in timpul adolescentei, si se agraveaz,
in timpul perioadei de crestere si este mai des diagnosticata la femei decat la barbati.

Ameliorarea posturii
Obiectivele kinetoterapiei in scolioze sunt:
1.
2.
3.
4.

Ameliorarea pozitiei coloanei vertebrale.

Cresterea flexibilitatii coloanei.
Crestera fortei muscular (abdominale, paravertebrale)
Ameliorarea respiratiei.

In cazul scoliozelor juvenile, aceste obiective, concomintent cu purtatul corsetului, vor fi urmarite pe
toata perioda cresterii, pana la stabilizarea scoliozei.
In ameliorarea posturii este vorba de corectarea cifozelor si lordozelor si apoi a scoliozei propriu-zise.
Corectarea se face prin:
1. Posturi fixe mentinute, corectoare sau hipercorectoare: decubit dorsal, lateral, ventral, din sezand,
din ortostatism; se utilizeaza perne, suluri, spatarul scaunului, peretele etc. pentru corectarea
hiperlordozei lombare, a cifozei dorsal si, desigur a scoliozei. Pozitionarea membrelor superioare
sau inferioare este o modalitate current folosita.
Posturile se mentin in pauzele programului de gimnastica, dupa cum si atunci cand se scoate
corsetul.
2. Exercitii de corectare postural, axate pe:
a) Constientizarea inclinarii pelvisului pentru delordozare.
6

b) Scaderea cifozei dorsal prin exercitii de intindere a coloanei din cele trei pozitii de baza
(decubit, sezand, ortostatism), exercitii care au scopul de a antrena pozitia de drepti. Se
controleaza in oglinda, urmarind alungirea gatului si trunchiului in ax.
c) Scaderea curburii scoliotice prin utilizarea pozitionarilor corpului si membrelor pentru
corectarea curburilor, cu ruperea pozitiei, urmata din nou de pozitionarea corectoare.
Treptat, se ajunge la constientizarea staticii scoliotice si a pozitiilor care o corecteaza.
Controlul in fata oglinzii are un bun efect corector.

Crestera flexibilitatii coloanei vertebrale

Coloana scoliotica este o coloana rigida, cu mobilitate limitata mai ales in zona scoliotica.
Tesuturile moi (ligamente, muschi) contribuie prin retractura la acesta limitare a mobilitatii. Incercarea de
mobilizare globala a coloanei nu va realiza decat miscari in zonele neafectate. Din acest motiv, exercitiile
de flexibilitate se fac din posturi special care blocheaza segmente de colona, lasand posibila miscarea doar
in segmentele dorite.
Metoda Klapp (1910) a intrat in traditia metodelor de corectare a scoliozelor. Din postura in
genunchi, Klapp descrie dou tipuri de pozitionari ale trunchiului:
a) Pozitii lordozante care, in functie de inclinarea trunchiului, faciliteaza mobilizarea unei
anumite zone vertrebrale.
Exista trei pozitii redresate (deasupra orizontalei), una orizontala si doua coborate (sub
orizontala).
b) Pozitii cifozante Klapp. Sunt in numar de cinci si asemanatoare celor mai de sus, dar
trunchiul este mentinut in cifozare dorsolombara. In aceste pozitii, flexibilitatea coloanei
dorsal este obtinuta in pozitiile redresate, iar a coloanei lombare, in cele coborate (sub
orizontala) adica invers decat la pozitiile lordozante.
Desi metoda pozitionarilor lui Klapp a fost criticata de unii autori, ea este inca mult utilizata, chiar
daca aceste focalizari la nivelul unui singur segment mobil al coloanei vertebrale sunt putin exagerate.
In ultimii ani pozitiile Klapp au fost studiate complex, prin polielectromiografie, de catre C.
Humble si R. Kappele de la Scoala de Fizioterapie a Spitalului Triemli din Zurich, Elvetia. In cursul
pozitiilor de reptatie Klapp a fost inregistrata activitatea urmatorilo muschi: oblicii abdominali, dreptii
abdominali, muschii spinali (cervical, dorsali si lombari), romboizii, marele dintat, marele dorsal,
deltoidul.
Pozitiile Klapp se executa din postura in genunchi, studiul urmarind:
Pozitia redresata: trunchi aplecat 20 de grade de la verticala, cu mainile la spate.
Pozitia orizontala: trunchi la 90 de grade, cu mainile la spate.
Pozita semicoborata: trunchi la 100 de grade, cu mainile pe solduri.
Pozitia coborata: trunchi la 115 grade, cu mainile pe solduri.
Pozitia redresata cu mainile pe solduri.
7

Pozitia redresata cu mainile pe ceafa.

Pozitia redresata cu bratele ridicate in sus pe langa cap.
Pozitia orizontala cu mainile la ceafa
Pozitia coborata cu bratele inainte pe langa cap.
Concluziile studiului au fost ca pentru musculatura cervicala, pozitia cea mai buna este cea
coborata cu bratele inainte, pentru musculatura coloanei dorsale, pozitia de electie este cea orizontala cu
mainile la ceafa, iar pentru musculatura coloanei lombare este aceeasi pozitie ca si pentru colona cervicala
si anume pozitia coborata cu bratele inainte.
In general, in toate pozitiile trunchiului cu asocierea bratelor extinse pe langa cap sau cu mainile
la ceafa se realizeaza forte musculare mai mari decat in aceleasi poziti cu mainile insa la spate sau pe
solduri.
Tehnica Cotrel (extensie-derotatie-elongatie-flexie laterala) este cea mai apreciata in prezent:
decubit ventral, cu membrele inferioare intinse cat mai complet, membrele superioare intinse si ele pe
langa urechi; se intinde corpul, apoi treptat se extind bratele, corpul se lordozeaza, membrele inferioare se
extind din solduri (arcuire pe extensie cat mai mare).
Corectarea curburii: un membru superior se duce spre sold , care se extinde; celalalt membru
superior, pe langa ureche in sus.
Tot in tehnica Extensie-Derotatie-Elongatie (EDE) intra si mobilizarea toracica din pozitia in
genunchi, cu fesele pe taloane, trunchiul aplecat inainte peste coapse, bratele intinse pe langa urechi,
mainile pe sol. In acest fel coloana lombara este complet blocata. Se face inclinarea laterala, mainile
pasind cu degetele spre stanga (scolioza toracica stanga) sau spre dreapta (scolioza toracica dreapta); se
revine, apoi se repeta.
Pentru scoliozele lombare, Cotrel recomanda decubitul ventral pe masa, mainile prinzand
marginile laterale ale acesteia si blocand astfel toracele. Asistentul prinde ambele membre inferioare,
translandu-le spre stanga(scolioza lombara stanga) sau spre dreapta(scolioza lomabara dreapta).
Cotrel a utilizat si exercitiul de tarare sau inotul pe uscat: decubit ventral, membrele de pe o
parte sunt intinse, celelalte se apropie.
Exercitiile Cotrel curbeaza mai intai coloana (spre membrele apropiate), dupa care se revine la
pozitia dreapta sau se trece spre pozitia interesata.
Patrupedia Klapp se porneste din pozitia neutral a spatelui sau chiar putin cifozata si se ajunge
la pozitia lordozata. Pentru curbura unica se utilizeaza mersul obisnuit al patrupedelor. De exemplu: se duc
inainte membrul superior stang si genunchiul drept pentru corectarea unei scolioze drepte; invers, pentru o
scolioza stanga; se revine cu membrele paralele, apoi se reia pasirea. Pentru o dubla curbura se
utilizeaza pasul camilei, singurul animal care paseste concomitant cu membrele pe aceeasi parte. De
exemplu: pentru o curbura toracica dreapta si lombara stanga se duc inainte membrele pe partea stanga; se
revine, apoi se reia pasirea.
8

Elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa scolioza: decubit dorsal, un

capastru de tractiune cervicala, de la care o coarda trece pe un scripete, indreptandu-se spre picioare, de
care se fixeaza. Intinderea completa a membrelor inferioare va intinde coloana; mobilizand concomitent
membrele inferioare spre stanga sau spre dreapta, se realizeaza corectarea curburii scoliotice.
Exercitiul de derotare se executa sub corsetul Milwaukee: se basculeaza pelvisul pentru
delordozare (component importanta a exercitiului), se impinge anterior hemitoracele cu gibozitate,
incercandu-se desprinderea lui de peretele posterior al corsetului; celalalt hemitorace este impins posterior
pe barele corsetului, concomitant cu inspiratia. Exercitiul se repeat in timpul zilei pentru crestera
amplitudinii miscarii.
Sporturile indicat in scolioza sunt inotul (craul dorsal, indian, bras), scrima, volei, baschet etc.

Cresterea fortei musculare

Tonifierea musculaturii abdominal, care este obligatorie. Se practica de obicei ridicarile de trunchi
cu genunchii flectati, pentru intarirea muschilor abdominali drepti si oblici; mainile pe langa corp sau
inainte, mainile la ceafa, mainile deasupra capului reprezinta tot atatea etape de gradare.
Tonifierea fesierilor mari se face printr-o serie vasta de exercitii, ca de exemplu: pacientul in
decubit dorsal la marginea mesei MI opus se sprijina cu talpa pe masa, MI afectat are coapsa flectata la
60 de grade, genunchiul este flectat, gamba relaxata: se executa extensia articulatiei coxofemurale,
asistentul contrand pe fata posterioara a coapsei. Ischiogambierii si adductorii sunt scosi din activitate. Un
alt exercitiu ar fi: pacientul in decubit ventral, cu genunchii flectati la 90 de grade, extensia coapsei cu
contrarezistenta.
Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale, obiectivul principal al recuperarii
scoliozelor.
Este dovedit ca intre musculatura concavitati sic ea a convexitatii exista un dezacord functional
care are la baza modificari histochimice. Astfel, unele studii au dovedit ca pe partea convexa exista mai
mulre fibre rosii (tonice) decat fibre albe (fazice). In plus, fibrele rosii sunt scurtate nu numai in
concavitate, ci sip e convexitate. Aceste elemente ar justifica ideea ca dezechilibrul muscular nu ar fi
consecinta, ci cauza scoliozelor genetice.
Ca metodologie curenta, se utilizeaza:
1. Tehnicile Kabat.
2. Din decubit ventral: ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare, pentru tonifierea
musculaturii dorsal superioare bilateral, ridicarea ambelor member inferioare tonifica musculature
lombara, ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculature unilateral paravertebrala respective.
9

Desigur ca treptat se aplica principiul progresivitatii, prin insasi structura exercitiului sau prin
adaugarea de greutati.
3. Tehnica Wagner-Burger, care nu este altceva decat pozitionarea de tip Klapp, de unde se executa
contractia izometrica pe partea dorita.
4. Din genunchi, cu trunchiul aplecat si nasul indreptat spre podea se executa ridicarea trunchiului:
gradarea fortei este data de pozitia bratelor si de sustinerea saun nu a picioarelor. Extensia trunchiului
se face concomitant cu inclinarea laterala, cu rotatie sau direct in functie de necesitati.

Ameliorarea respiratiei
Obiectiv de mare importanta, cunoscand faptul ca la cifoscoliotici se instaureaza cu timpul o
disfunctie ventilatorie restrictiva, care va determina hipoventilatia alveolara, cu toate consecintele
ulterioare. Cifoscoliozele paralitice sunt mai grave prin faptul ca afecteaza activitatea muschiului
diafragm.
In vederea realizarii acestui obiectiv, se recurge la:
1.

Kinetoterapia corectoare a scoliozei care va avea efect benefic si asupra respiratie, fapt probat prin
crestera volumelor respiratorii mobilizabile. In mod particular se va urmari reegalizarea muschilor
scaleni prin intinderea celor retracturati pe partea convexa a curburii, pentru compensare, ca si
deblocarea scapulelor, refacerea capacitatii de alunecare pe grilajul costal: mainile la ceafa, coatele se
ridica treptat, antrenand astfel bascularea omoplatilor.
2.
Cresterea expansiunii toracice localizate in acele zone in care mobilitatea toracica este evident
deficitara. Se utilizeaza tehnica de lucru care recurge la presiunile exercitate de mainile
kinetoterapeutului; de asemenea, se urmareste reeducarea hemitoracica si crestera ampliantei coastelor
inferioare.
3.
Scaderea travaliului ventilator prin asuplizarea toracovertebrala si prin sporirea contributiei
ventilatiei diafragmantice (respiratie abdominala).
4.
Crestera randamentului pompei musculare respiratorii prin ameliorarea raportului dintre
lungimea muschiului respirator si tensiunea lui in urma aplicarii urmatoatelor exercitii:
Exercitiul de translare a ventilatiei spre volumul respirator de rezerva (VER), ceea ce va lungi
muschiul preinspirator. Se va pune accentul pe crestera timpului expirator, cu reducerea volumului
abdomino-toracic, ceea ce conduce la ascensionarea diafragmatica insotita de alungirea fibrei muscular(se
mareste raza de curbura).
Exercitii de crestere a fortei musculare respiratorii, ceea ce inseamna imbunatatirea capacitatii
metabolice a muschilor.

10

Pacientii care au ajuns la maturitate osoasa sunt mai putin susceptibili de a avea un caz de agravare.
Unele cazuri grave de scolioza pot duce la diminuarea capacit ii pulmonare, punand presiune asupra
inimii si astfel limitarea activitatilor fizice.
Semnele de scolioz pot include:

Musculatura dezvoltata neuniform pe o parte a coloanei vertebrale.

Proeminenta a coastelor si / sau un omoplat proeminent, cauzate de rotatia cutiei toracice n
scolioza toracica.
Solduri, brate inegale sau lungimi de picior diferite.
Actiune nervoasa lenta (in unele cazuri).

Conditiile associate:
Scolioza este uneori asociata cu alte afectiuni, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos (hiperflexibilitate,
sindrom "floppy baby", precum si alte variante ale unor boli), boala Charcot-Marie-Tooth, sindromul
Prader-Willi, osteogeneza imperfecta, cifoze, paralizie cerebrala , atrofie musculara spinala, distrofie
musculara, disautonomia familiala, sindromul CHARGE, ataxie Friedreichs, sindromul X fragil,
sindromul Proteus, spina bifida, sindromul Marfan, sindromul unghiilor-tipsie, neurofibromatoza ale
tesutului conjunctiv, hernie diafragmatic congenitala si hemihipertrofie.
Scolioza asociata cu sindroame cunoscute, cum ar fi a lui Marfan sau Prader-Willi este adesea
subclasificata ca "scolioza sindromatica".

Managementul scoliozei
Managementul traditional medical pentru scolioza este complex si este determinat de gradul de
severitate al curburii si maturitatea scheletului, care ajuta impreun la estimarea probabilitatii de progresie
a scoliozei.
Un grup de cercetare stiintifica dovedeste eficacitatea programelor specializate de tratament prin
terapie fizica, care pot include corsetele.

Fizioterapia
Metoda Schroth, reprezinta un tratament neinvaziv, fizioterapeutic, folosit cu succes n Europa inca
din anii 1920. Initial dezvoltat n Germania de Katharina Schroth, aceast metoda este acum predata la
11

pacientii cu scolioza in clinici special dedicate terapiei Schroth din Germania, Spania, Anglia, si America
de Nord. Metoda se bazeaza pe conceptul de scolioza ca urmare unui complex de asimetrii musculare (n
special dezechilibrele rezistentei musculaturii spatelui), care poate fi cel putin partial corectata prin
exerciii directionate.
Metoda Schroth s-a dovedit a fi eficace in inversarea curburilor scoliotice anormale, cu o medie de
10% in patru la sase saptamani de program terapeutic, si cu 30% sau mai mult, intr-un program prescris
pentru o perioada de un an . Un studiu de aproape 200 de pacienti adolescenti arata ca la nici unul nu a
progresat curba scoliotica de trei ani de la incepera programului. Mai multe studii au documentat
eficacitatea metodei Schroth in reducerea substantial sau eliminarea durerii (analgezie), care tinde sa fie o
problem, n special, pentru persoanele adulte.
Curburile mici ntre 15 si 20 in timpul cresterii pot fi tratate cu program de fiziokinetoterapie,
curburile intre 20 si 30 in timpul puseului de crestere cu programul "3D-facut-u or". Acest program a fost
testat si in mediul de tratament ambulatoriu. In curburile mai mari de 30, o combina ie a metodelor
descrise, impreun cu programul Schroth pot fi de ajutor, realizate intr-un centru de specialitate, cu
personal calificat.. Tratamente de reabilitare in ambulatoriu de astazi pot ajunge la acelasi rezultat ca i
programelele celor internati. Programele ambulatorii ar putea fi de succes atunci cand sunt oferite
programe de model specific.
Indicatiile tratamentului depind de gradul de curbura, maturitatea pacientului si modelul curburilor
individuale. In timp ce astfel de documente justificative pentru tratamentele conservatoare neinvaziv sunt
putine, astazi, managementul conservator de scolioza poate fi considerat ca fiind bazat pe dovezi
puternice. Nu au fost gasite nici dovezi substantiale pentru a sprijini interventia chirurgicala.

Terapie ocupationala
Un terapeut ocupational ii ajuta pe cei care au experimentat un prejudiciu sau boala sa recastige sau
mentine capacitatea de a participa la activitatile de zi cu zi. Pentru cei cu scolioza, un terapeut ocupational
poate oferi asistent prin evaluare, interventie, precum i evaluarea continu a starii. Acest lucru i ajuta sa
gestioneze simptome fizice, astfel incat s poata participa la activitatile de zi cu zi, cum ar fi auto-ingrijire,
productivitatea, si de agrement.
O intervenie implic rigidizare. Pe parcursul ultimelor decenii, o mare varietate de dispozitive de
contravntuire au fost dezvoltate pentru tratarea scoliozei. Studiile demonstreaza ca prevenirea lateral
vigoare peste o comun de tonic previne curbura n continuare a coloanei vertebrale, in scolioza
idiopatica, in timp ce alte Studiile au aratat, de asemenea, ca bretele pot fi utilizate de catre persoanele cu
scolioza in timpul activitatilor fizice.
Alte intervenii includ strategii posturale, cum ar fi formarea postura n sezut, in picioare, si pozi ii de
dormit, si n utilizarea pozitionare sprijina, cum ar fi perne, pene, role, i corsete.

12

Strategiile de adaptare si compensatorii sunt, de asemenea, folosite pentru a facilita persoanelor fizice
de a se ntoarce activitatile de zi cu zi.

Auto-ingrijirea
Invaliditate cauzata de scolioza, precum si limitarile fizice in timpul de recuperare de la chirurgie,
legate de tratament, de multe ori afecteaza capacitatea unui individ de a efectua activitati de auto-ingrijire.
Una dintre primele tratamente de scolioza este incercarea de a preveni continuare curburii a coloanei
vertebrale . In functie de dimensiunea curburii, acest lucru se face de obicei intr-unul din cele trei moduri:
de ancorare, interventii chirurgicale, sau de pozitionare posturala prin amortizoare personalizate. Oprirea
progresiei scoliozei poate preveni pierderea functiei in multe activitati de zi cu zi prin men inerea gamei
de miscari, prevenirea deformarii cutiei toracice, si reducerea durerii in timpul activitatilor cum ar fi
aplecatul sau ridicatul.
Terapeutii profesionali sunt adesea implicati n procesul de selectie si fabricarea de perne
personalizate. Aceste suporturi individualizate posturale sunt folosite pentru a meniine curbura coloanei
curente, sau ele pot fi ajustate pentru a ajuta la corectarea curburii patologice. Acest tip de tratament poate
ajuta la mentinerea mobilitatii pentru un utilizator de scaun cu rotile prin prevenirea deformarii cutiei
toracice si mentinerea unei game active de miscare in brate.

Pentru alte activiti de auto-ingrijire (cum ar fi imbracatul, baia, igiena personal, si hranitul), mai
multe strategii pot fi folosite ca o parte din tratamentul de terapie ocupationala. Adaptari de mediu pentru
baie ar putea include un banc de baie, bare instalate n zona de dus, sau pentru activit i cum ar fi
mbrcatul, diverse dispozitive i strategii de asisten pot fi folosite pentru a promova independen a.. Un
ergoterapeut poate recomanda o reacher lung manipulate, care poate fi folosit pentru a ajuta autopansament, permitand persoanei evitarea miscarilor dureroase, cum ar fi aplecarea; o limba de pantofi
poate fi folosita pentru a punerea sau scoaterea pantofilor. Probleme cu activitati cum ar fi tierea de carne
i problemele alimentare pot fi abordate prin utilizarea unor tacamuri speciale, ustensile de bucatarie, sau
feluri de mancare.

Productivitatea
Activitatile productive cuprind locul de munca platit sau neplatit, treburile casnice, scoal, serviciul, si
joaca in cazul copiilor. Studii recente in domeniul asistentei medicale au condus la dezvoltarea unei
13

varietati de tratamente pentru a ajuta la gestionarea scoliozei, maximizand productivitatea oamenilor de

toate varstele . Tehnologiea de asistare a suferit schimbri dramatice in ultimii 20 de ani. Disponibilitatea
i calitatea tehnologiei s-a imbunatatit foarte mult. Ca urmare a utilizrii tehnologiilor de asisten ,
modificarile functionale pot imbunatati abilitatile, performan a n activit ile de zi cu zi, nivelului de
participare , i calitatea vieii .
O tehnica de asistenta de interventie comuna este relaxarea i controlul postural. Pentru copiii cu
controlul posturale slab, un sistem de relaxare confortabil, care le ofera sprijinul necesar pentru a mentine
o poziie asezata poate fi esentia pentru ridicarea nivelului lor general de sanatate. Un copil sanatos se afla
intr-un sens productive, avand capacitatea de a participa la activitatile din clas i sa se joace. Scaunul cu
rotile a fost identificat ca fiind cel mai frecvent prescris medical in managementul scoliozei la adolescenti
cu distrofie musculara.
Cu scaune confortabile cu rotile, adolescentii au posibilitatea de a participa la activitatile de la clasa
pentru perioade mai lungi, cu mai puin efort. Prin inclinarea pozi iei de sedere cu 20 nainte (spre
coapse), presiunea este redistribuita n mod semnificativ, astfel inct sederea este mult mai confortabila. In
cazul n care un angajat la birou cu scolioza poate sta pentru perioade mai lungi, crescte produc ia la locul
de munc, fapt care ar putea mbunatatii calitatea vietii. Scaunele inalte, nclinate inainte, i atunci cand
este posibil, un birou inalt, inclinat, poate, in general, reduce durerile i nevoia de aplecare in timp ce
lucreaza sau studiaza, si este deosebit de important pentru cei cu spatele fragil. Un unghi al soldului
deschis poate creste volumul pulmonar utilizat, astfel ajutand excursiile respiratorii.
Pentru cei care nu folosesc un scaun cu rotile, corsetul poate fi utilizat pentru a trata scolioza.
Modificarile stilului de viata sunt facute pentru a compensa utilizarea corect a corsetului pentru coloana
vertebrala.

Multe simptome fizice pot impiedica o persoana sa se angajeze n activitati fizice, cum ar fi dureri n
piept, dureri de spate, dificultati de respiratie si de miscare limitata a coloanei vertebrale. Rolul
terapeutului ocupational este de a ajuta persoanele cu scolioza sa gestioneze aceste simptome fizice, astfel
ncat sa poata participa la activitati de petrecere a timpului liber fizice.
Corsetul este o strategie comun recomandata de catre un terapeut ocupational, in special, pentru
persoanele fizice implicate in sport si exercitii fizice. Un terapeut este responsabil pentru educarea unei
persoane cu privire la avantajele si dezavantajele diferitelor bretele, modalitati adecvate de a le purta, si de
ngrijire de zi cu zi a acestora.
Pentru a ajuta o persoana in gestionarea simptomelor inimii si a plamanilor, cum ar fi dificultati de
respiratie sau dureri in piept, un terapeut ocupational poate preda tehnici individuale de conservare a
energiei. Aceasta include programarea pauzelor de rutina n timpul activitatii, potrivite pentru individ. De
exemplu, un terapeut ocupational poate recomanda ca un inotator sa ia pauze intre bazine pentru a
conserva energia. Adaptarea sau modificarea exercitiilor sportive este un alt mod ca o persoana cu
scolioza sa participe la activitatile sportive. Adaptarea activitatii poate insemna schimbarea dificultatii de
sport sau nivelul de implicare exercitat. De exemplu, ar putea insemna a lua pauze mai dese de-a lungul
unui exercitiu. Daca o persoan cu scolioza este in imposibilitatea de a participa la un sport sau exercitii,
14

un terapeut ocupational poate ajuta individul in gasirea altor activiti fizice, care sunt potrivite pentru
interesele sale si capabilitati.

Corsetul
Corsetul se implementeaza in mod normal atunci cand pacientul are cresterea oaselor oprita si este, n
general, pus in aplicare pentru a mentine curbura si de prevenire a trecerii dincolo de punctul n care este
recomandata interventia chirurgicala. Bretele sunt uneori prescrise pentru adulti pentru a calma durerea
legata de scolioza. Rigidizare implic montarea unui dispozitiv care acopera trunchiul, in unele cazuri, se
extinde la gat. Bretelele cel mai frecvent utilizate sunt TLSO, un aparat asemanator corsetului, care se
potriveste de la subrat la solduri si este personalizat, fabricat din fibra de sticl sau de plastic. Acesta este
purtat uneori 22-23 ore pe zi, in functie de reteta medicala, si aplica presiuni asupra curbelor la nivelul
coloanei vertebrale. Eficacitatea bretelelor depinde nu numai de design-ul acestora ci i de calificarea
ortopedului, dar si de respectarea pacientului si cantitatea de uzur pe zi. Utilizarea tipic de bretele este
pentru curbe idiopatice care nu sunt suficient de grave pentru a justifica interventii chirurgicale, dar ele pot
fi, de asemenea, utilizate pentru a preveni progresia curbe mai severe la copiii mici, de a oferi timp copilul
sa creasca inainte de a efectua interventii chirurgicale, care ar mpiedica cre terea n continuare n partea
coloanei vertebrale afectate.
Corsetul poate provoca disconfort emotional si fizic. Activitatea fizica poate deveni mai dificila,
deoarece bretelele preseaza impotriva stomacului, ceea ce face dificila respiratia. Copiii pot pierde in
greutate de la bretele, din cauza cresterii presiunii pe zona abdominala.

Recomandrile Societatii de Cercetare a Scoliozei sunt pentru scoliozele care progreseaza la mai
mult de 25, curbe care prezint ntre 30 i 45 , Risser semn 0, 1 sau 2 (o msurare cu raze X de o zon de
cretere pelviene), si mai putin de sase luni de la instalarea menstruatiei la fete, sa poarte corset
individualizat.
Scoliozele progresive mai mari de 25 Cobb in puseu de crestere la pubertate ar trebui sa fie tratate cu
bretele model specific, cum ar fi bretele Cheneau si derivatii sai, cu o medie de timp bretele-purtarea de
16 ore / zi (23 ore / zi asigurand cel mai bun rezultat ).
Cel mai recent standard de constructive a bretelelor este cu tehnologia CAD / CAM. Cu ajutorul
acestei tehnologii, a fost posibil sa standardizeze tratamentul modelului specific de bretele. Greseli grave
in constructia bretelelor sunt in mare masura excluse cu ajutorul acestor sisteme. Aceasta tehnologie
elimina, de asemenea, necesitatea de a face un ghips pentru constructiile bretelelor. Masuratorile pot fi
luate in orice loc si este simplu. In Germania, sunt disponibile bretele CAD / CAM mai cunoscute fiind
bretelele Regnier-Cheneau, bretelele Rigo-System-Cheneau (bretele RSC) si bretele Gensingen.

15

Multi pacienti prefera bretelele "Cheneau light". Aceast tip are cele mai bune corectii n bretele
raportate in literatura international si este mai u or de purtat decat alte corsete in uz astazi. Cu toate
acestea, bretelele "Cheneau light" nu sunt disponibile pentru toate modelele de curburi scoliotice.

Corsajul
In scolioza infantile progresiva, uneori la minori, un corsaj este aplicat precoce n loc de o protez.
Aceasta a fost dovedit pentru corectarea permanenta a cazurilor de scolioza idiopatica infantila prin
aplicarea unei serii de mulaje de ghips, pe un cadru de specialitate sub tractiuni corective, care se muleaza
pe oasele moi ale copilului i ajuta la crestere. Turnarea FED este acum cunoscut doar clinic ca si metoda
non-chirurgicala de corectie completa in scolioza infantila progresiva. Corectia completa poate fi obtinuta
pentru curbele mai mici de 50 in cazul in care tratamentul se incheie inainte celui de al doilea an de viata.

Chirurgia
Chirurgia este, de obicei, recomandata de medicul ortopedist pentru scolioze, cu un risc ridicat de
progresie (de exemplu, mai mare de 45 pn la 50 de marime), scolioze, care ar fi periculoase pentru un
adult, deoarece interfereaz cu relaxarea si capacitatea de ingrijire, precum i afectiuni functionale
fiziologice, cum ar fi respiratia.

Chirurgia pentru scolioza este efectuat de catre un chirurg specializat in chirurgia coloanei vertebrale.
Din diverse motive, de obicei este imposibil de a ndrepta complet o coloan vertebral scoliozata, dar n
cele mai multe cazuri, corectiile semnificative sunt atinse.

Cele doua tipuri principale de interventii chirurgicale sunt:

Fuziunea anterioar: aceasta abordare chirurgicala este printr-o incizie la marginea peretelui toracic.
Fuziunea posteriora: aceast abordare chirurgicala este printr-o incizie pe partea dorsala i implic
utilizarea de instrumente de metal pentru a corecta curba.
Una din aceste proceduri chirurgicale poate fi necesara. Chirurgia poate fi efectuata n una sau dou
faze si, in medie, are nevoie de patru pana la opt ore.

16

a) Fuziune spinarii cu instrumente

Fuziune spinarii este o interventie chirurgicala mai larg efectuata pentru scolioza. In aceasta
procedura, o bucata de os (fie recoltate de la alta parte a corpului ,autogrefa, sau de la un donator,
alogrefa) este atasata de vertebre astfel nct atunci cand se vindeca, ele formeaza o masa osoasa solida si
coloana vertebrala devine rigida. Acest lucru previne agravarea curburii, n detrimentul unor miscari ale
coloanei spinarii. Acest lucru poate fi realizat prin portiunea anteriora (fata) a coloanei vertebrale prin
introducerea prin cavitatea toracic i abdominal, sau mai frecvent, efectuate dorsal (posterior).
Amandoua metodele sunt utilizate n cazurile mai severe.
Fuziuni ale spinarii au fost efectuate odata, fara implanturi de metal. In aceasta tehnica, un corset a
fost aplicat dupa interventia chirurgicala, de obicei, sub trac iune, pentru a trage curba ct mai drept
posibil, i apoi mentinand acest corset n perioada fuzionarii ce a avut loc. Corsetul lasa pacientii
imobilizati pentru o perioad de sptmni sau luni, cu o povara semnificativa asupra calitatii vietii
pacientului. In plus, riscul de pseudartroza (fuziune incompleta) la unul sau mai multe nivele a fost relativ
ridicat, iar corectia semnificativa nu a putut fi realizat intotdeauna.
In 1962, Paul Harrington a introdus un sistem spinal de metal care asista la indreptarea coloanei
vertebrale, precum i innd-o rigida n timp ce fuziunea are loc. Originalul (acum nvechit) tija
Harrington prinsa pe un sistem cu clichet, ata ata cu crlige la nivelul coloanei vertebrale n partea de sus
i de jos a curburii indrepta coloana. Tija Harrington a reprezentat un progres major n domeniu, scurtand
perioada de purtare a corsetului, permind mobilitatea pacienilor mai mare n perioada postoperatorie i
cresterea semnificativ a calitii vie ii dupa interventiile chirurgicale de fuziune. In plus, fiind primul
sistem care se aplica direct la nivelul coloanei vertebrale, tija Harrington a fost precursorul unor sisteme
mai moderne de instrumentatie spinrii. O deficienta major a metodei Harrington a fost nereusita sa
produca o postur n care craniul sa fie aliniat corect cu pelvis, si nu a abordat deformarea rotationala. Ca
urmare, o parte nefuzionata a coloanei vertebrale ar ncerca s compenseze pentru aceasta n efortul de a
sta n picioare drept. Odata cu inaintarea in varsta, apare artrita cu debut precoce, degenerare de disc,
rigiditate muscular, i durerea care necesita medicamentatie antialgica, interventie chirurgicala,
incapacitatea de a lucra, i invaliditate. "Spatele plat" a devenit numele medical pentru complicatie, mai
ales pentru cei care au avut scolioza lombara.

Sistemele spinale moderne ncearca sa abordeza dezechilibrul sagital i defectele de rota ie

nerezolvate de sistemul Harrington. Ele implic o combinatie de tije, suruburi, carlige, i fire de fixare a
coloanei vertebrale, care pot aplica, forele puternice intr-un mod mai sigur la nivelul coloanei vertebrale
decat tija Harrington. Tehnica Cotrel-Dubousset este n prezent cea mai comun pentru aceasta procedura.
In general, metodele fuzionarii spinale moderne au rezultate bune, cu grade ridicate de corec ie i o
rata scazuta de esec i de infectii. Pacientii cu spini fuzionate i implanturile permanente tind sa aiba o
viata normala, cu activiti nelimitate, dac sunt mai tineri; rmne de vzut dac cei care au fost tratati cu
tehnicile chirurgicale noi dezvolta probleme cu inaintarea in varsta.

17

b) Toracoplastiile
O procedura chirurgicala complementar pe care un chirurg o poate recomanda este toracoplastia (de
asemenea numita costoplastie). Aceasta este o procedura pentru reducerea cifozei dorsal, care afecteaz
majoritatea pacienilor cu scolioze toracice. O gibozitate costala este creata datorita rotatiei coloanei
vertebrale. Toracoplastiile pot fi, de asemenea, efectuate pentru a ob ine grefe osoase de la coaste n loc de
pelvis, indiferent dac o gibozitate coastla este prezenta. Toracoplastiile poat fi efectuate ca parte a unui
fuziune spinale sau ca o operaie separat, n ntregime.
Toracoplastia inseamna eliminarea (sau rejectia), de obicei, patru la ase segmente de coste care ies in
evidenta. Fiecare segment este de unu la doi centimetri lungime. Chirurgul decide care coaste s reject
bazandu-se fie pe proeminen lor sau probabilitatea lor s fie realiniat prin corectarea curburii. Coastele
crescand drept dupa toracoplastie.
Toracoplastiile sunt riscante, pot produce durere intensa in timpul recuperarii sau poate sa scada
functia pulmonara (cu 10-15%), dupa o interventie chirurgicala. Aceaste efecte pot dura de la cateva luni
pana la doi ani. Deoarece toracoplastiile pot prelungi durata de chirurgie, pacientii pot pierde, de
asemenea, mai mult sange sau de a dezvolta complicatii de la anestezia prelungita. Un factor de risc, desi
este mult mai putin probabil este faptul ca chirurgul ar putea din greseal sa faca o punctie pleurala (foita
care protejeaza plamanii). Acest lucru ar putea duce la scurgerea snge sau de aer n cavitatea toracic,
Hemotorace sau, respectiv , pneumotorace.

c) Complicatiile
Riscul interventiei chirurgicale pentru scolioza este estimat la 5%. Complicatiile posibile pot fi
inflamarea tesutului moale sau procese inflamatorii profunde, deficiente de respiratie, hemoragii i leziuni
ale nervilor. Cu toate acestea, in conformitate cu cele mai recente dovezi, rata de complica ii este mult mai
mare. Astfel mai devreme de cinci ani dupa operatie, un alt numar de 5% necesita o noua interventie, i
astazi nu este nc clar la ce sa se astepte de la chirurgia coloanei vertebrale pe termen lung. Avand n
vedere ca semnele si simptomele de deformare spinarii nu pot fi modificate prin interventie chirurgicala,
chirurgia rmne n primul rnd o indicatie estetica, cosmetica in special la pacientii cu scolioza idiopatica
adolescenta, cea mai comuna forma de scolioza nefiind mai mare de 80. Cu toate acestea, efectele
cosmetice de chirurgie nu sunt neaparat stabile.

d) Chirurgia fara fuziune

Au fost dezvoltate implanturi noi care au ca scop intarzierea fuziunii vertebrelor si permite o crestere
vertebrala mai corecta la copii mici. Pentru pacientii mai tineri, a caror insuficienta toracic compromite
18

capacitatea lor de a respira si aplic presiune asupra cordului, exista implanturi de cutie toracia care
imping coastele in afara de pe partea concav a curbei. Aceste proteze extensibile verticale de titan ofera
beneficiul de a extinde cutia toracic i indrepta coloana vertebrala n toate cele trei dimensiuni
permitndu-i sa creasc.
O tija extensibila, numita tija de crestere, poate fi implantata chirurgical pe segmentul de curbura
coloanei, si prelungit chirurgical, la fiecare sase luni pentru a imita si a mentine o crestere normal a
coloanei vertebrale. Aceasta intervenie poate opri progresul curburii si ndrepta treptat coloana vertebrala.
O tija cu sistem controlat magnetic (MCGR) a fost inventata si este in curs de studii clinice, in Hong
Kong. Aceast interventie presupune implantarea chirugicala a unei tije care poate fi extinsa prin aplicarea
a unor magneti puternici in partea exterioar a corpului pacientului, evitand operatiile repetate de ajustare
a tijei. Raportul publicat recent, pe primii doi copii supusi la 24 de luni de supraveghere atenta
(cu
vrste cuprinse ntre 5 i 12 ani) este incurajator. Tija alungita lunar a produs o crestere progresiv n
lungime a coloanei spinarii si corectarea scoliozei a fost obtinuta.
Desi aceste metode sunt noi si promittoare, ele sunt potrivite numai pentru pacientii in crestere.
Fuziune vertebrala ramane "standardul de aur" de tratament chirurgical pentru scolioza.

Testarea genetica.
Testarea genetic pentru AIS, care a devenit disponibila n 2009 si este nc n curs de investigare,
incearca sa evalueze probabilitatea de progresie a scoliozei.
Geneticienii au identificat markeri de polimorfism unic de nucleotide in ADN-ul, care sunt in mod
semnificativ asociate cu scolioza idiopatica a adolescentului. Au fost identificate cincizeci si trei markeri
genetici. Scolioza a fost descrisa ca o deformare biomecanica, progresia sa depinzand de forte asimetrice,
altfel cunoscuta sub numele de legea Heuter-Volkmann.

Rezultate
19

Studiu efectuat pe o perioada de 50 de ani, publicat in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane (2003)
a afirmat ca pe tot parcursul vietii de sanatate fizica, inclusiv functiile cardiopulmonare si neurologice, si
sntatea mentala a pacientilor cu scolioza idiopatica sunt comparabile cu cele ale populatiei generale.
Scolioza care interfereaza cu functiile normale sistemice este "exceptionala" i "rara", iar "pacientii
netratati ( de scolioza) au avut ratele de deces similare si au fost la fel de apti sa duca o viata productiva ca
oameni cu coloana vertrebrala normala. Intr-o universitate din Iowa un studiu arata ca: 91% dintre
pacientii cu scolioza idiopatica prezinta functie pulmonara normala, iar speranta de viata a fost cu 2% mai
mare decat cea a populatiei generale.
In general, prognosticul scoliozei depinde de probabilitatea de progresie. Regulile generale de
progresie sunt faptul ca curburile mai mari prezinta un risc mai mare de progresie decat curburile mai
mici, iar curbele primare toracice i duble prezinta un risc mai mare de progresie decat curburile lombare
sau toracolombare unice. In plus, pacienti care nu au atins inca maturitate scheletala au o probabilitate mai
mare de progresie (de exemplu, n cazul n care pacientul nu a finalizat nc pubertatea). Femeile au un
risc mai mare de progresie.
Primele rezultate apar in 6 luni de la inceperea tratamentului complet (kinetoterapie, corset, medota
FED*) si cu conditia efectuarii acestuia in mod corect si constant. Se recomanda trei sedinte pe
saptamana. Dar sase luni nu sunt suficiente pentru corectarea scoliozei. Specialistii tin sa precizeze ca
recuperarea scoliozei este un proces de lunga durata, dificil, care solicita perseverenta si tenacitate atat din
partea
pacientului
si
familiei
acestuia,
cat
si
a
terapeutului.
Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat cresc sansele de recuperare. O mare
responsabilitate in depistarea precoce a scoliozei le revine parintilor si medicilor de familie, care trebuie sa
observe coloana vertebrala a copilului, iar in cazul unor suspiciuni sa se adreseze medicului ortoped
pentru stabilirea diagnosticului. Depistarea precoce a scoliozei si instituirea tratamentului corect, cand
deformarea coloanei vertebrale este de doar 10-15, impiedica evolutia spre forme grave, in timp
deformarea putand ajunge si la 80-100. In cazul scoliozei evolutive, deformarea nu se opreste si se
accentueaza cu un grad pe an.

*Metoda FED se realizeaza cu ajutorul unui aparat in care este fixat pacientul intr-o postura care
permite elongarea si derotarea coloanei vertebrale.

Concluzie
20

Scolioza afecteaza aproximativ 7 milioane de persoane din Statele Unite. Scolioza vertebrala de 10
sau mai putin afecteaza 1,5- 3% din persoane. Prevalenta unei curburi de mai putin de 20 este
aproximativ egala la barbati si femei. Acesta este cel mai frecvent intalnita in timpul copilariei, n special,
la fete. Ca scolioza nu este discutata sau chiar acceptat ca o boala a adultului, in unele tari, capacitatea
pacientilor si a familiilor pentru a avea acces la orice forma de tratament sau sfat este, uneori, limitata.
In Germania, o echipa de ortopezi si/sau de medicii de familie sunt insarcinati obligatoriu sa viziteze
regulat scoli publice si private, pentru efectuarea unor consultari asupra copiilor, cu scopul a depista
problemele de crestere n salile de clasa.
Scolioza este una dintre cele mai frecvente boli ale copiilor si adolescentilor, 2%-3% dintre acestia
fiind diagnosticati cu scolioza.
Din nefericire, Romania este tara cu cele mai multe cazuri de scolioza din Europa.
Aceasta boala, care poate evolua spre invaliditate, apare de obicei la pubertate (cu exceptia
scoliozei congenitale) si este de patru ori mai frecventa in randul fetelor decat al baietilor. Scolioza incepe
sa se manifeste la pubertate din cauza modificarilor hormonale declansate in cazul fetelor la varsta de 9-12
ani. Cresterea nivelului hormonilor feminini conduce la relaxarea si slabirea ligamentelor, muschilor si
articulatiilor aferente coloanei vertebrale. Aceste modificari determina deformarea coloanei vertebrale in
cazul fetelor predispuse genetic la scolioza. Nu purtarea ghiozdanului sau pozitia gresita in banca
provoaca scolioza, pentru ca atunci ar suferi deformari ale coloanei vertebrale in aceeasi proportie si
baietii, ceea ce nu se intampla.

Bibliografie
21

1. Monica Farago, Simona Pop- Metode i tehnici de evaluare n kinetoterapie, Editura

Universitii din Oradea, 2009.
2. Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, 1987.
3. Adrese
internet:
http://en.wikipedia.org/wiki/Scoliosis;
www.google.ro;
www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/starea-de-sanatate/avertisment-scolioza-unadintre-cele-mai-frecvente-boli-ale-copiilor-si-adolescentilor-597798.html
4. Weiss HR - "Scoliosis-related pain in adults: Treatment influences," European Journal of Physical
Medicine and Rehabilitation 3/3 (1993).

Termeni medicali
22

1. SACROLOMBAR, adj. / sacro-lombaire, adj. / sacrolumbar. care se refera la sacru si la

vertebrele lombare. Obs.: mai frecvent se utilizeaza termenul sin. lombosacrat; ex.: regiune
lombosacrata.
2. SALICILOTERAPIE, s. f. / salicylotherapie, s. f. / salicylthe-rapy. } Terapie cu salicilati.
3. SAUNA, s. f. / sauna, s. m. / sauna. Termen de origine fin-landeza, ce desemneaza o incinta Tn
care subiectii fac baie de aer cald si uscat, Tntrerupta de bai de vapori si de dusuri red sau calde.
4. SANATATE, s. f. / sante, s. f. / health. [Lat. saaitas, -atis = sanatate, de la saniis = sanatos.]
Stare In care toate functiile fiziologice, mentale si emotionale sunt normale. Conform Organizatiei
Mondiale a Sanatatii, s. reprezinta o stare de bine fizic si mental deplin, de bunastare sodala si nu
numai absenta bolilor sau a infirmitatilor.
5. SCALEN, adj., s. m. / scalene, adj., s. m. / scalene muscle. V. tab. anat. - muschi: scalen
anterior, scalen mic, scalen mijiodu, scalen posterior.
6. SCAPULA, s. f. / scapula, s. m. / scapula. NA: scapula. [Lat. scapula, de la scapulae, -arum =
umeri, spate.] Sin.: omo-plat. V. tab. anat. - oase.
7. SCAPULOTORACIC, adj. / scapulo-thoracique, adj. / scapu-lothoracic. [Lat. scapula, de [a
scapulae, -arum = umeri, spate; [at. thorax, -ads, gr. thorax, -akos = torace.] Care se refera la
omoplat si torace.
8. SCOLIOZA, s. f. / scoliose, s. f. / scoliosis. [Qr. skoliosis = curbare, de. ta skolios = strdmfi.}
Deviere laterala apreciabila a coloanei vertebrale fata de linia verticala normala. Se descriu mai
multe forme de s., in functie de etiologie. Ex.: s. cicatriceala, s. empiemica, s. inflamatorie, s.
miopatica (paralitica), s. osteopatica, s. rahitica, s. reumatica, s. sciatica (de partea afectata de
sciatica), s. statica (din cauza diferentei de lungime a picioarelor).
9. SENZORIAL, adj. / sensoriel, -elle, adj. / sensorial, sensory. [Lat. sensorium = organ de simf,
de [a sentire = a swfi] 1) Care priveste organele de simt, care se realizeaza prin simturi. 2) Care
are legatura cu producerea senzatiilor sau cu receptarea stimulilor interni sau externi.
10.SIMPTOMATOLOGIE, s. f. / symptomatologie, s. f. / symptomatology. [C/r. symptoma, -atos
= ceea ce survine. mtpre-wia, de. ta syn = mpreuna, piptein = a wni; logos = ftiinfa.] 1) Studiul
analitic 'simptomelor. 2) Ansamblul simptomelor com-binate caracteristice unei boli.
11.SINALGIE, s. f. / synalgie, s. f. / synalgia. [Qr. syn = mtpre.-und; algos = durere..] Durere
localizata Tn alta regiune decat sediul leziunii care o provoaca.
12.SINDACTILIE, s. f. / syndactylie, s. f. / syndactyly. [t^r. syn = mtpre.und; daktylos = deget.}
Malformatie somatica cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin absenta spatiilor
interdigitale la mana sau la picior. Acolarea poate fi superficiala, membranoasa (degete palmare),
musculara sau osoasa si poate afecta doua sau mai multe degete.
13. SINDROM DE CANAL CARPIAN / s. du canal carpien / carpal tunnel s. Complex de
simptome secundare compresiunii nervului median in canalul carpian (tulburari senzitivo-motorii
si algice la nivelul degetelor, cu iradiere in antebrat). Sin.: sindrom de tunel carpian
14.SINDROM DE HIPERVENTILATIE / s. d'hyperventilation / hyperven. tilation s.
Simptomatologie determinata de emotii, anxietate sau frica, manifestandu-se prin respiratii rapide
si profunde, asociind tranzitoriu *confuzie mentala ca urmare a hiperventi-latiei.
15.SINDROMUL PERSOANELOR CU CARJA / s. des bequillards / crutch palsy. Leziuni prin
compresiune cronica a arterelor axilara si humerala la persoanele care se deplaseaza cu carje.
16.SINOVITA, s. f. / synovite, s, f. / synovitis. [Lot. medievala synovia, profiokit de [a gr. syn =
wpreund, [at. ovum = ou,-ita.] Inflamatie acuta sau cronica, uscata sau cu producere de *exudat, a
membranelor sinoviale, indeosebit la nivelul sinovialelor tendinoase.

23

17.SINOVIALA, s. f. / synoviale, s. f. / synovial membrane, syn-ovium. NA: membrana

synovialis. {Lat. meaieva[a synovia, pro6a6il de (a gr. syn = wipreiina, [at. ovum = oil..}
Membrana seroasa care captuseste fata profunda a capsulei articulare in cazul *diartrozelor.
Inserata Tn jurul (la periferia) cartilajelor articulare, s. prezinta repliuri si franje, secretand un
lichid denu-mit 'sinovie. Sin.: membrana sinoviala.
18.SISTEM LOCOMOTOR / systeme locomoteur / locomotor system. Ansamblul structurilor din
organism responsabile de 'locomotie: la om, muschii, articulatiile, ligamentele, ca si arterele
nutritive ale acestora. S. 1. are ca suport de sustinere s. osos.
19.SITUS INVERSUS / situs inversus / situs inversus viscerum. [Lat.: pozitw. inve.rsata,} Pozitie
inversa a organelor viscerale, "In oglinda" fata de situarea lor normala, Tn raport cu planul sagital.
In unele cazuri de s. /'., inima se afla In 'levocardie, prezentand de obicei malformatii. Sin.:
transpozitie viscerala.
20.SOMATOMETRIE, s. f. / somatometrie, s. f. / somatometry. [Gr. soma, -atos = wry; metron =
masura,} Masurarea corpului uman, mai mult sau mai putin analitica. S. analitica se numeste
*antropometrie, ramura a 'antropologiei.
21.SPASM, s. n. / spasme, s. m. / spasm, jerk, spasmus (lat.). [Lat. spasmus, gr. spasmos =
contnv.fie, de [a gr. span = fl trage..} 1) Contractie involuntara, brusca si tranzitorie a unuia sau
mai multor muschi, de cauze diverse: tetanie, intoxicatie, isterie etc. 2) Diminuare brusca si
tranzitorie a calibrului unui canal sau al unui orificiu.
22.SPASM CLONIC / spasme clonique / clonic spasm. Alternanta involuntara, uneori repetitiva a
fenomenelor de contractie si relaxare, la nivelul unui muschi sau al unei grupe musculare. V. si
convulsie.
23.SPASM FACIAL MEDIAN MEIGE / spasme facial median de Meige / median spasm.
[Henri Meige, medic fi anatomist fraru:e.z, profesor [a Saris, 1866-1940.] *Blefarospasm care
dureaza de la cateva secunde la cateva minute, care se repeta cu frecventa mare (uneori subintrant)
si care poate apare izo-lat sau Tn cadrul unui *sindrom extrapiramidal localizat cu predilectie la
fata.
24.SPASM GLOTIC ESENTIAL AL SUGARILOR / spasme glot-tique essentiel des
nourrissons / laryngospasm. Sin.:
25. laringospasm (v.).
26.SPASM TONIC / spasme tonique / tonic spasm. S. care antreneaza o contractie musculara
involuntara, continua, pre-lungita. V. si convulsie.
27.SPASM DE TORSIUNE / spasme de torsion / torsion spasm. Contractura tonica care afecteaza
indeosebi muschii trunchiului (torsiune cu lordoza sau cifoscolioza) si muschii membrelor. S. de t.
poate fi primitiv (v. boala Ziehen-Oppenheim) sau secundar unei encefalite sau *degenerescentei
hepatolenticulare.
28.SPASMODIC, adj. / spasmodique, adj. / spasmodic. |yr. spasmodes = re.feri.tor (a. spasm, de
(a spasmos = wn.trw.tit si span = a trage.} Sin.: spastic (v.).
29.SPASMOFILIE, s. f. / spasmophilie, s. f. / spasmophilia. [Lat. spasmus, gr. spasmos =
contrac-fie, de (a gr. span = a tnwe, gr. philia = atracfw, de [a philein = a iu6i} Predispozitie,
uneori ereditara, la crize de *tetanie, spasm laringian sau, mai rar, convulsii generalizate. S. se
caracterizeaza prin hiperexcitabilitate neuromusculara si se pare ca este consednta unei
instabilitati particulare a sistemului care controleaza deopotriva metabolismul calciului si
excitabilitatea neuromusculara (parati-roide, centri nervosi subcorticali). V. si tetanie.

24

30.SPASTIC, adj. / spastique, adj. / spastic. [Lot. spasticus, gr. spastikos = care trage ma.un.tni,
de (a. ffr. span = a trage.]1) Care este caracterizat prin spasme sau este de natura acestora. 2)
Despre hipertonia musculara piramidala. Sin.: spasmodic.
31.SPASTICITATE, s. f. / spasticite, s. f. / spasticity. [Lat. spasticus, gr. spastikos = care trage
mauntni., de (a gr. span = a trage.} 1) Stare caracterizata prin *spasme mai mult sau mai putin
accentuate, stare de a deveni *spastic. 2) 'Hipertonie musculara de tip piramidal si de decerebrare
(hiperextensia celor patru membre).
32.SPINA BIFIDA / spina bifida / spina bifida. [Lat. spina = fira spiridrii; hifidus = despicat in
doua, de la bis = de. doua on, fidus = taiat, despicat.} Malformatie osoasa segmentara a coloanei
vertebrale, cu sediul Tn regiunea lombosacrata, mai rar Tn regiunea cervicala Tnalta sau dorsala,
care se caracte-rizeaza prin dehiscenta celor doua jumatati ale arcurilor vertebrale posterioare.
Fisura astfel creata poate favoriza hernierea unei portiuni de meninge sau maduva. Tipuri: 1) S. b.
aperfa reprezinta hernierea la nivelul malformatiei a menigelor continand fie doar LCR, fie si
LCR si tesut nervos. 2) S. b. lipo-matoasa corespunde asocierii s. b. cu un lipom subcutanat, care
poate fi Tnsotit si de anomalii tegumentare regionale (angiom sau chist dermoid). 3) S. b. occulta
este decelabila doar pe radiografie. Sin.: *rahischizis posterior.
33.SPINA VENTOSA / spina ventosa / spina ventosa. [Lat. spina = fira spinarii; ventasiis = pUn
de aer.} Osteila tuber-culoasa diafizara, cu sediul Tndeosebi la nivelul falangelor degetelor. Apare
in copilarie, leziunile sunt frecvent multiple si coexists cu alte leziuni tuberculoase.
34.PONDILOTERAPIE, s. f. / spondylotherapie, s. f. / spondy-lotherapy. [Lat. spondylus, gr.
spoadylos = Vertebra; gr. the-rapeia = tratament, de la therapeuein = a ingriji] 1) In general,
tratamentui bolilor coloanei vertebrale. 2) Metoda necon-ventionala de terapie a unor afectiuni
diverse prin manevre mecanice practicate asupra coloanei vertebrale. V. si verte-broterapie.
35.SPONDILOTOMIE, s. f. / spondylotomie, s. f. / spondyloto-my, rachi(o)tomy. [Lat.
spondylus, gr. spondylos = vertebra;
gr. tome = taiere, sectiu-m, de la. temnein = a taia.\
1) Sectionarea chirurgicala a uneia sau a mai multor vertebre.
2) Deschiderea chirurgicala a canalului vertebral.
36.SPONDILOZA, s. f. / spondylose, s. f. / spondylosis. [Lat. spondylus, gr. spondylos = vertebra;
-oza.} *Artroza vertebrala. Tn functie de localizare, se disting: s. cervicala si s. lombara. Se
caracterizeaza prin artrite si osteoartrite degenerative ale vertebrelor cervicale sau lombare si
tesuturilor asodate. Proce-sele degenerative pot provoca compresiuni asupra radacinilor nervoase,
cu dureri locale si *parestezii ale membrelor.
37.STERN, s. n. / sternum, s. m. / sternum. [Cjr. sternon = stem.] V. tab. anat. os la nivelul cutiei
toracice anterioare.
38.STERNALGIE, s. f. / sternalgie, s. f. / sternalgia. [gr. sternon = stem; algos = dwere.} Durere
localizata la nivelul ster-nului. Sin.: stemodinie.
39.STERNEBRE, s. f. pi. / stemebres, s. f. pi. / stemebrae. ['De. la stern + vertebre, din gr.
sternon = stem; (at. vertebra = vertebra, de, la vertere = a mtoarce.] Segmente embriologice ale
corpului stemului, in numar de 3 sau mai frecvent 4, care vor forma mai tarziu corpul stemului.
Ultimele 2-3 s. se formeaza din centre de osificare perechi.
40.STERNECTOMIE, s. f. / sternectomie, s. f. / sternectomy. [Qr. sternon = stem, ektome =
e^cizie.} Rezectia, mai mult sau mai putin intinsa, a *sternului. S. totala dezechilibreaza grav
statica toracica.
41.STERNOCLEIDOMASTOIDIAN, s. m. / sterno-cl6ido-mastoidi-en, s. m. /
sternocleidomastoideus. [Cyr. sternon = stem;
25

kleis, kleidos = cheie, clatiicvia; mastos = son, mamela; eidos = forma.] V. tab. anat. - muschi.
42.STERNOCONDROPLASTIE, s. f. / sternochondroplastie, s. f. / sternochondroplasty. [t^r.
sternon = stem; khondros = cartilaj; plastos = modelat, de la plassein = a forma, a modela}
Procedeu de corectare chirurgicala a toracelui in palnie.
43.SUPRAALIMENTATIE, s. f. / suralimentation, s. f. / overfeeding. [Lat. supra = deasupra;
alimentum = firand, de (a a/ere = a firani.} Marirea ratiei alimentare, recomandata in diferite
circumstante. S. este utilizata uneori in terapeutica in cazurile de slabire excesiva si atunci cand
este necesara contracararea rapida a unui deficit alimentar pronuntat.
44.SUPRACONDILIAN, adj. / supracondylien, -ienne. adj. / supracondylar. Situat sau produs
deasupra unui *condil. Ex.: frac-tura s.
45.SACRALGIE, s. f. / sacralgie, s. f. / sacralgia. [Lat. sacrum = osui sacru; gr. algos = duere..}
Durere localizata la nivelul sacrului sau a regiunii sacrate. Sin.: sacrodinie.
46.SACRALIZARE, s. f. / sacralisation, s. f. / sacralization. [Lat. sacrum = osui sacm.]
Malformatie lombosacrata care consta in fuziunea partiala sau totala a celei de-a cincea vertebre
lormbare cu sacrul.
47.SACRAT, adj. / sacre, -e, adj. / sacral. \Lat. sacrum = osui sacm.} Care se refera la osui sacru,
la regiunea in care acesta se gaseste (regiune s.).
48.SACROCOXALGIE, s. f. / sacrocoxalgie, s. f. / sacrocoxitis. [Lat. sacrum = osvl sacm; coxa =
fotd; gr. algos = d'we.m] Durere localizata la nivelul sacrului sau a regiunii sacrate.
49.SACRODINIE, s. f, / sacrodynie, s. f. / sacrodynia. [Lat. sacrum = osui sac-ru; gr. odyne =
durere..} Sin.: sacralgie (v.).
50.SACROLISTEZIS, s. n. / sacrolisth6sis, s. m. / sacrolisthe-sis. [Lat. sacrum = osui sacm; gr.
olisthanein = a aluneca} Anomalie lombosacrata care consta in glisarea sacrului inainte, in raport
cu a cincea vertebra lombara. S. poate aparea progresiv (in cursul sarcinii, prin mici traumatisme
succesive) sau brusc (in urma unui accident). Se manifesta prin lordoza lombara exagerata,
insotita de dureri asemanatoare celor din lumbago sau din nervralgia sciatica. Cauza este
reprezentata de ruperea ligamentelor articulatiilor sacroiliace. V. si spondilolistezis. Sin.:
hierolistezis, sacru basculat.

26