Sunteți pe pagina 1din 28

LUCRAREA 1

PROTOZOARE PARAZITE

Increngatura protozoare cuprinde urmatoarele clase de paraziti

clasa RIZOPODE
clasa FLAGELATE
clasa CILIATE
clasa SPOROZOARE

Clasa Rizopode cuprinde paraziti cu urmatoarele caracteristici :

prezenta pseudopodelor ( expansiuni citoplasmatice ce servesc la


deplasare )

citoplasma structurata in ectoplasma ( stratul extern responsabil de


elaborarea pseudopodelor ) si endoplasma ( care adaposteste nucleul si celelalte
organite )

isi au sediul in tractul digestiv uman

elaboreaza chisti ca forma de raspandire

Genul ENTAMOEBA cuprinde urmatoarele specii :

Entamoeba disenteriae/histolitica
Entamoeba coli
Entamoeba gingivalis

a. Determina disenteria amibiana sau amibiaza intestinala manifestata prin diarei


cu aspect sanguinolent. D.p.d.v. morfologic, ectoplasma e net diferentiata de
endoplasma. Parazitul are doua forme :

forma magna ( forma patogena, in vacuolele sale se gasesc hematii )

forma minuta ( forma nepatogena dar se transforma in magna in anumite


conditii )

Diagnosticul de certitudine : examenul coproparazitologic, evidentiaza chisti cu


dubla membrana si 4 nuclei.

b. Este un saprofit, la nivelul colonului e considerat un conditionat patogen,


ectoplasma e slab diferentiata de endoplasma ; la examenul coproparazitologic
se evidentiaza chisti cu 8 nuclei.

c. Se gaseste in cavitatea bucala. A fost izolat in cazuri de gingivite, pioree


alveolara si carii dentare netratate. Ectoplasma e net diferentiata de endoplasma.

Clasa Flagelate cuprinde paraziti cu flagel. Deosebim :

monoflagelate ( genul LEISHMANIA, genul TRIPANOSOMA )

poliflagelate ( genul TRICHOMONAS, genul GIARDIA LAMBLIA )

Genul LEISHMANIA cuprinde urmatoarele specii :

Leishmania DONOVANI cauzeaza leishmanioza viscerala


Leishmania TROPICA cauzeaza leishmanioza cutanata
Leishmania BRASILIENSIS cauzeaza leishmanioza forestiera americana

Aceste boli tropicale se transmit la om printr-un vector ( PHLEBOTOMUS un fel


de tantar )

Genul TRIPANOSOMA cuprinde urmatoarele specii :

Tripanosoma GAMBIENSAE
Tripanosoma RHODESIENSAE
(musca

- cauzeaza boala somnului sau tripanosomiaza


africana transmisa la om de un vector

Tze-tze /
GLOSSINA PALPALIS pt. T.

Gambiensae
si GLOSSINA MORSITANS pt.

T.
Rhodesiensae

c.
Tripanosoma CRUZI cauzeaza tripanosomiaza americana (boala lui
Chagas)

transmisa la om de o plosnita ( TRIATOMA MEGISTA )

Tripanosomele se izoleaza din sange si LCR.

Genul TRICHOMONAS cuprinde urmatoarele specii :

Trichomonas INTESTINALIS : cauzeaza enetrocolita trichomonozica


Trichomonas TENAX ( bucalis )
Trichomonas VAGINALIS : se intalneste foarte des cauzand trichomonoza
urogenitala la femei iar la barbati uretrita trichomonozica, are 4-5 flageli la
extremitatea anterioara care e rotunjita. Un flagel e recurentiat iar la atingerea
citoplasmei formeaza membrana ondulanta. Prezinta median un axostil, rezultatul
densificarii citoplasmatice veritabila coloana vertebrala pentur parazit.

Genul GIARDIA LAMBLIA :

Lamblia INTESTINALIS localizare duodenala dar se poate retrage in vezicula


biliara. Poliflagelat in forma de para, 2 nuclei in partea anterioara, rotunjita, 4
perechi de flageli. Boala, Lambliaza are simptomatologie nespecifica : dureri
abdominale, diarei, greturi, uneori eruptii cutanate. Se transmite prin apa, maini
murdare, alimente nespalate ( contact indirect ) dar si prin contact direct
( transmitere homosexuala ).

Clasa Ciliate :

BALANTIDIUM COLI cauzeaza Balantidioza, are cili pe suprafata corpului cu


ajutorul carora se deplaseaza ; se gaseste in colon la porc si la om .

Clasa Sporozoare : - nu au cili si flageli, sunt intracelulari si de aceea nu se


deplaseaza.

Genul TOXOPLASMA GONDI determina Toxoplasmoza

Genul PLASMODIUM determina Malaria.

LUCRAREA 2

PROTOZOARE II. TREMATODE

Malaria = boala produsa de un parazit din clasa Sporozoare, genul Plasmodium.

Din genul Plasmodium fac parte speciile:

Plasmodium VIVAX

Plasmodium MALARIAE

Plasmodium FALCIPARUM

Plasmodium OVALE

Toate cele 4 transmit malaria; cea mai grava forma P. FALCIPARUM (mortale)

Malaria e transmisa la om ca urmare a intrpaturii unui tantar din genul Anophelus


(femel).

Ciclu evolutiv: cuprinde:

CICLUL ASEXUAT (SCHIZOGONIC), intalnit la om (se desfasoara in ficat)

CICLUL SEXUAT (SPOROGONIC) ce se desfasoara in corpul tantarului.

Cryptosporidium parvum: prezinta doua forme:

trofozoit: 2-5 m, localizat in marginea in perie a celulelor epiteliale


intestinale, intracelular, izolat intr-o vacuola parazitara;

oochist: 4-5 m, contine 4 sporozoiti; este forma de rezistenta

Ciclul biologic: atat ciclul sexuat cat si cel asexuat se desfasoara in celulele
epiteliului intestinal.

Boala se numeste criptosporidioza:

la persoanele imunocompetente apare o boala diareica de scurta durata


( scaune apoase, cu mucus, crampe abdominale, uneori stare febrila ); dureaza
cca. 1 saptamana; se vindeca spontan; mai este numita si diareea turistilor

la persoanele cu deficit imunitar, diareea este prelungita, severa, dureaza


saptamani, chiar luni, cu deshidratari masive, malabsorbtie, pierdere in
greutate. !!! o diareea cronica cu C. parvum este de multe ori primul semn al unei
infectii cu SIDA; cca. 30 % din bolnavii de SIDA prezinta criptosporidioza.

Pneumocystis carinii: protozoar cu taxonomie incerta, fiind considerat de unii


autori ca sporozoar, dar care se pare ca este mai apropiat filogenetic fungilor.

Poate avea 3 forme:

trofozoit: formatiune rotunda, ovala sau piriforma - forma tanara cu


membrana neteda

- forma adulta: membrana


prezinta filopodii ( expansiuni

tisulare cu rol de fixare


de substrat)

prechist: forma devine ovalara, membrana se ingroasa

chist: forma sferica, 6-8 m, contine 8 corpusculi

Localizare: la nivelul alveolelor pulmonare, iar la bolnavii de SIDA, s-au semnalat


si localizari extrapulmonare ( ggl. limfatici, splina, ficat, pancreas, tiroida,creier )

La persoanele cu sistem imunitar competent, infectia ramane latenta, fara semne


clinice; la cei tratati cu medicamente imunosupresoare si la bolnavii de SIDA
boala se manifesta clinic printr-o pneumonie dispneizanta cu evolutie progresiva,
agravanta catre insuficienta cardio-respiratorie si exitus.

Diagnostic: frotiuri din produsele patologice colorate Giemsa permit identificarea


chistilor si trofozoitilor.

INCRENGATURA HELMINTI

Cuprinde :

Clasa PLATHELMINTI ( viermi plati );


Clasa NEMATHELMINTI ( viermi cilindrici );
Clasa ANELIZI ( importanta pentru medicina veterinara ).

Clasa PLATHELMINTI :

ordinul TREMATODE ( corpul nesegmentat )

ordinul CESTODE ( corpul segmentat )

TREMATODE : exista numeroase specii patogene pentru om dar majoritatea se


intalnesc in zone tropicale. In zonele temperate prezinta importanta 3 specii :

Fasciola hepatica;
Dicrocoelium dendriticum ( lanceolatum );
Opistorchis felineus.

Caractere generale :

viermi plati, corp turtit nesegmentat

forma corpului : foliacee ( frunza )

varf de lance

prezinta 2 ventuze cu rol de fixare : bucala

ventrala

sunt hermafroditi ( au aparat genital masculin si feminin )

in cadrul ciclului lor evolutiv necesita cel putin o gazda intermediara

Fasciola hepatica : culoare alb-galbuie, L = 1-2 cm, l = 1 cm. Parazit al


canaliculelor biliare la om, ovine si bovine. Gazda intermediara in ciclul evolutiv
este un melc din genul Limneea ( in apa ).

Ciclul evolutiv : ouale ( 120-140/70 ) sunt eliberate cu bila si materiile fecale in


mediul extern. Ajunse in contact cu apa si la o temperatura favorabila ( 25-30C )
se vor transforma intr-o larva ciliata ( MIRACIDIUM ). Aceasta va fi preluata de
melcul Limneea in corpul caruia se va transforma in sporocist. In interiorul
acestuia se vor diferentia niste larve ( REDII ) ce vor fi eliberate in apa sub forma
de CERCARI, care vor inota liber in apa si se vor fixa de plantele acvatice dupa ce
s-au inchistat ( METACERCARI ). Consumul de metacercari de catre om sau
animale favorizeaza transmiterea bolii si mentinerea ciclului evolutiv. Boala =
Fascioloza, se manifesta prin icter mecanic, ca urmare a obstruarii canaliculelor
biliare ( popular : viermele de galbeaza ).

Dicrocoelium lanceolatum : L = 10-15 mm, l = 1-3 mm ; parazit al canaliculelor


biliare la om si animal ( ovine ).

Opistorchis felineus : dimensiuni asemanatoare cu Dicrocelium; e intalnit la om,


caine, pisica; paraziteaza caile biliare .

Boala produsa de ultimele doua : Distomatoza.

LUCRAREA 3

CESTODE

Sunt paraziti cu corp segmentat care se gasesc in intestinul omului si


animalelor.

D.p.d.v. structural prezinta:

Un cap (SCOLEX), prevazut cu dispozitive de fixare ce pot fi: ventuze, carlige


sau botridii.
Un gat, nesegmentat, scurt, de la nivelul caruia sunt regenerate segmentele
corpului.
Un corp (STROBILA) alcatuit din mai multe segmente PROGLOTE; acestea
devin din ce in ce mai mari in dimensiuni catre extremitatea terminala a
parazitului.

Acesti paraziti sunt hermafroditi (fac parte din Clasa Plathelminti).

Fac parte urmatoarele specii:

TAENIA SOLIUM

TAENIA SAGINATA

TAENIA ECHINOCOCCUS (ECHINOCOCCUS GRANULOSUS)

HYMENOLEPIS NANA

DIPYLIDIUM CANINUM

BOTHRIOCEPHALUS LATUS ( DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM )

Morfologia interna:

nu exista: aparat digestiv (se hranesc prin difuziune / imbibitie); aparat


circulator; aparat respirator

cuticula la exterior

stratul muscular: tunica externa (fibre longitudinale) si tunica interna (fibre


circulare)

sistemul nervos: 2 cordoane nervoase laterale, care strabat toata strobila


unindu-se numai la nivelul scolexului, unde se afla 2 ganglioni nervosi

aparat excretor: 4 canale longitudinale (2 dorsale, 2 ventrale); intre ele


sunt anastomoze transversale. Canalele longitudinale se deschid pe ultima
proglota printr-un orificiu comun (FORAMEN CAUDAL).

aparatul genital:

mascul: se observa numeroase formatiuni sferice (testicoli) spermiducte


canal deferent comun cir. Cirul este invelit in punga cirului si se deschide lateral
in porul genital masculin.
femel: 2 ovare ramificate oviducte o glanda vitelogena (produce substanta
vitelina necesara oului); o glanda cochiliera; un canal vaginal care vine de la
orificiul genital feminin si are rolul de a transporta spermatozoizii la punctul de
confluenta al oviductului cu viteloductul si glanda cochiliera. Mai este si un tub
uterin care merge in axul proglotei pana aproape de marginea anterioara unde se
termina in deget de manusa. Cu timpul, uterul va emite diverticule laterale, care
se vor dezvolta treptat sub presiunea oualor.

proglotul batran de tenie: organele reproducatoare se atrofiaza si ramane


numai uterul

(foarte ramificat, transformat intr-un sac cu oua) si un rest de vagin si un


rest de canal

deferent.

TAENIA SOLIUM: intre 2-8 m si traieste in forma adulta la nivelul jejunului si


ileonului (popular: PANGLICA). Transmiterea acestui parazit in forma adulta la om
este posibila ca urmare a consumului de carne de porc parazitata cu cisticerci si
insuficient preparata termic. Porcul = gazda intermediara in ciclul evolutiv; omul
= gazda definitiva. D.p.d.v. structural prezinta un scolex prevazut cu 4 ventuze, 1
rostru si 2 coroane de carlige cu ajutorul carora se fixeaza de peretele intestinal.

TAENIA SAGINATA: masoara intre 4-12 m , are localizare intestinala (jejun-ileon);


gazda intermediara in ciclul evolutiv = vaca (bovinele) iar transmiterea e posibila
la om in consumul de carne de vita parazitata cu cisticerci, insuficient preparata
termic.

Structural scolexul e asemanator cu cel al T.Solium dar e lipsit de rostru si


carligeprezentand doar 4 ventuze suficiente insa.

Boala este aceeasi TENIAZA : tulburari digestive cu greturi, balonari, dureri


abdominale, ca urmare a iritatiei produse de scolex, pierderi ponderale, uneori
tulburari nervoase ca urmare a efectelor toxice exercitate de parazit.

Mai exista afectiunea CISTICERCOZA ca urmare a ingerarii de embriofori


cantonati in carnea consumata si care se transforma in cisticerci cu multiple
localizari ( muschi, ochi, sistem nervos, miocard etc.)

TENIA ECHINOCOCCUS masoara 3-6 mm, in forma adulta in interiorul cainelui.


Corpul prezinta 3-4 proglote din care ultima reprezinta mai mult de jumatate din
dimensiunea corpului. Cainele gazda definitiva in ciclul evolutiv, la om poate fi
intalnit sub forma de CHIST HIDATIC ca si de altfel la oaie si porc.

Asadar omul, oaia si porcul sunt gazde intermediare. Boala la om = HIDATIOZA


se caracterizeaza prin prezenta a 1 sau mai multe chisturi cu mai multe localizari:
hepatice, pulmonare, splenice, renale, cerebrale, cardiace, osoase.

BOTHRIOCEPLALUS LATUS intestinal 2-10 m uneori chiar 16 m dupa parerea


multora e cel mai lung . Se transmite prin consumul de carne de peste. Boala
BOTRIOCEFALOZA : tulburari digestive ( diaree, balonari ), tulburari nervoase
( cefalee, parestezii ), si anemie de tip permicios.

LUCRAREA 4

NEMATODE

Sunt paraziti intestinali cu sexe diferite si avand forma cilindrica (sunt rotunzi
pe sectiune).

Din aceasta clasa a nemathelmintilor fac parte :

Fam. Ascarididae : ASCARIS LUMBRICOIDES ( popular : limbricul );


Fam. Oxiuridae : ENTEROBIUS VERMICULARIS ( popular : oxiurul );
Fam. Trichinelidae : TRICOCEPHALUS DISPAR

TRICHINELLA SPIRALIS;

Fam. Ankylostomidae: ANKYLOSTOMA DUODENALE;


Fam. Rhabditidae : STRONGYLOIDES STERCORALIS.

Fam. ASCARIDIDAE

Ascaris lumbricoides parazit intestinal 20-25 cm femela si 15 cm masculul (!!!


La Nematode femelele sunt intotdeauna mai mari).

Numarul lor, 4-5 pana la 1000 exemplare intr-un singur organism uman. Ei
determina o boala ( Ascarioza la om ; Ascaridioza la animale ). Se
caracterizeaza prin tulburari digestive (greturi, inapetenta, scadere in greutate,
scaune mai moi, dureri abdominale inconstante dublate de tulburari nervoase
minore ). Paraclinic, pacientul prezinta leucocitoza (peste 10000 ); euzinofilie (4050% - euzinofilia reprezinta un semn predictiv pentru parazitoza).

Fam. OXIURIDAE

Enterobius vermicularis in portiunea initiala a intestinului gros ( cec, apendice,


colon ascendent ). 10-12 mm femela; 6-7 mm masculul.

Femela migreaza in timpul noptii catre zona anala unde isi va depune ouale la
nivelul pliurilor mucoasei anale si perianale. Deci simptomul dominant al bolii
( oxiuroza sau enterovioza ) va fi pruritul anal.

Fam. TRICHINELIDAE

Trichocephalus dispar parazit intestinal, are 2 parti, o extremitate mai groasa


ce adaposteste organele interne si una mai lunga si subtire ca un fir care
serveste la ancorarea parazitului de peretele intestinal. Boala ( trichocefalaoza )
se caracterizeaza prin tulburari digestive, alergii si euzinofilie moderata.

Trichinella spiralis mai mult in muschi, dar initial tot intestinal. Se transmite
prin consumul de carene de porc infestata cu larve inchistate . Boala
( trichineloza sau trichinelioza )se manifesta cu cefalee, febra, edem palpebral
accentuat, euzinofilia cea mai mare ( 60-80% ), dureri musculare ( diafragm ,
muschi respiratori, muschi masticatori ). Rezervorul natural e sobolanul.

Fam. ANKYLOSTOMIDAE

Ankylostoma duodenale parazit ce se localizeaza in duoden ( in mucoasa ). Se


gaseste mai ales in arii tropicale ( Egipt, India, China ). In zonele temperate : in
mina si caramidarii. Boala ( ankylostomioza ) se manifesta prin tulburari
digestive, dureri epigastrice, melena, anemie (simuleaza ulcerul duodenal ),
inapetenta, greturi, tulburari nervoase, pareze ca urmare a toxinelor secretate de
parazit, euzinofilie, leucocitoza. Diagnosticul se pune utilizand metoda cu
carbune.

Sunt paraziti cu corp segmentat care se gasesc in intestinul omului si


animalelor.

D.p.d.v. structural prezinta:

Un cap (SCOLEX), prevazut cu dispozitive de fixare ce pot fi: ventuze, carlige


sau botridii.
Un gat, nesegmentat, scurt, de la nivelul caruia sunt regenerate segmentele
corpului.
Un corp (STROBILA) alcatuit din mai multe segmente PROGLOTE; acestea
devin din ce in ce mai mari in dimensiuni catre extremitatea terminala a
parazitului.

Acesti paraziti sunt hermafroditi (fac parte din Clasa Plathelminti).

Fac parte urmatoarele specii:

TAENIA SOLIUM

TAENIA SAGINATA

TAENIA ECHINOCOCCUS (ECHINOCOCCUS GRANULOSUS)

HYMENOLEPIS NANA

DIPYLIDIUM CANINUM

BOTHRIOCEPHALUS LATUS ( DIPHYLLOBOTHRIUM LATUM )

Morfologia interna:

nu exista: aparat digestiv (se hranesc prin difuziune / imbibitie); aparat


circulator; aparat respirator

cuticula la exterior

stratul muscular: tunica externa (fibre longitudinale) si tunica interna (fibre


circulare)

sistemul nervos: 2 cordoane nervoase laterale, care strabat toata strobila


unindu-se numai la nivelul scolexului, unde se afla 2 ganglioni nervosi

aparat excretor: 4 canale longitudinale (2 dorsale, 2 ventrale); intre ele


sunt anastomoze transversale. Canalele longitudinale se deschid pe ultima
proglota printr-un orificiu comun (FORAMEN CAUDAL).

aparatul genital:

mascul: se observa numeroase formatiuni sferice (testicoli) spermiducte


canal deferent comun cir. Cirul este invelit in punga cirului si se deschide lateral
in porul genital masculin.
femel: 2 ovare ramificate oviducte o glanda vitelogena (produce substanta
vitelina necesara oului); o glanda cochiliera; un canal vaginal care vine de la
orificiul genital feminin si are rolul de a transporta spermatozoizii la punctul de
confluenta al oviductului cu viteloductul si glanda cochiliera. Mai este si un tub
uterin care merge in axul proglotei pana aproape de marginea anterioara unde se
termina in deget de manusa. Cu timpul, uterul va emite diverticule laterale, care
se vor dezvolta treptat sub presiunea oualor.

proglotul batran de tenie: organele reproducatoare se atrofiaza si ramane


numai uterul

(foarte ramificat, transformat intr-un sac cu oua) si un rest de vagin si un


rest de canal

deferent.

TAENIA SOLIUM: intre 2-8 m si traieste in forma adulta la nivelul jejunului si


ileonului (popular: PANGLICA). Transmiterea acestui parazit in forma adulta la om
este posibila ca urmare a consumului de carne de porc parazitata cu cisticerci si
insuficient preparata termic. Porcul = gazda intermediara in ciclul evolutiv; omul
= gazda definitiva. D.p.d.v. structural prezinta un scolex prevazut cu 4 ventuze, 1
rostru si 2 coroane de carlige cu ajutorul carora se fixeaza de peretele intestinal.

TAENIA SAGINATA: masoara intre 4-12 m , are localizare intestinala (jejun-ileon);


gazda intermediara in ciclul evolutiv = vaca (bovinele) iar transmiterea e posibila

la om in consumul de carne de vita parazitata cu cisticerci, insuficient preparata


termic.

Structural scolexul e asemanator cu cel al T.Solium dar e lipsit de rostru si


carligeprezentand doar 4 ventuze suficiente insa.

Boala este aceeasi TENIAZA : tulburari digestive cu greturi, balonari, dureri


abdominale, ca urmare a iritatiei produse de scolex, pierderi ponderale, uneori
tulburari nervoase ca urmare a efectelor toxice exercitate de parazit.

Mai exista afectiunea CISTICERCOZA ca urmare a ingerarii de embriofori


cantonati in carnea consumata si care se transforma in cisticerci cu multiple
localizari ( muschi, ochi, sistem nervos, miocard etc.)

TENIA ECHINOCOCCUS masoara 3-6 mm, in forma adulta in interiorul cainelui.


Corpul prezinta 3-4 proglote din care ultima reprezinta mai mult de jumatate din
dimensiunea corpului. Cainele gazda definitiva in ciclul evolutiv, la om poate fi
intalnit sub forma de CHIST HIDATIC ca si de altfel la oaie si porc.

Asadar omul, oaia si porcul sunt gazde intermediare. Boala la om = HIDATIOZA


se caracterizeaza prin prezenta a 1 sau mai multe chisturi cu mai multe localizari:
hepatice, pulmonare, splenice, renale, cerebrale, cardiace, osoase.

BOTHRIOCEPLALUS LATUS intestinal 2-10 m uneori chiar 16 m dupa parerea


multora e cel mai lung . Se transmite prin consumul de carne de peste. Boala
BOTRIOCEFALOZA : tulburari digestive ( diaree, balonari ), tulburari nervoase
( cefalee, parestezii ), si anemie de tip permicios.

LUCRAREA 5

ARAHNIDE. PEDICULIDE.

Fac parte din increngatura ARTROPODE care cuprinde paraziti prevazuti cu


membre articulate ( artros=articulatii, podos=picior ). Din aceasta increngatura
fac parte :

Clasa ARAHNIDA;
Clasa INSECTA;
Clasa MIRIAPODA;
Clasa CRUSTACEA.

Primele doua clase prezinta importanta medicala. Exista un numar foarte


crescut de specii ( cca. 2 milione ); unele au importanta medicala in sensul ca :

au o intepatura veninoasa;
pot sa produca boli;
pot fi vectori ai unor agenti infectiosi de etiologie microbiana, virala,
parazitara.

Clasa ARAHNIDA

Cuprinde artropode prevazute cu 4 perechi de membre fiind niste artropode


octopode. Ele prezinta un cefalotorace si un abdomen. Abdomenul este deobicei
voluminos si ocupa mai mult de jumatate din dimensiunea corpului. Din aceasta
clasa face parte ordinul ACARIENI.

Ordinul ACARIENI se imparte la randul sau in 2 familii

familia SARCOPTIDAE;

familia IXODIDAE.

Familia SARCOPTIDAE : sunt de 2 feluri :

- sarcoptidae psorice ( traiesc in piele )

Sarcoptes scabiae care transmite scabia ( raia )

- sarcoptidae detriticole ( traiesc pe resturi alimentare )

Tirogliphus farinae ( in faina )


Gliciphagus cursor ( in dulceturi )

Familia IXODIDAE : cuprinde 2 subfamilii: - Ixodine

- Argasine

Ixodine ( capusele ) prezinta un aparat bucal prevazut cu rostru si hipostom


adaptat pentru intepat si supt. La ixodine acest rostru e situat terminal.
Principalele specii :

Ixodes ricinus;
Ripicephalus sanguineus;
Dermacentor andersoni.

Argasine : cu rostru situat subterminal, pe fata ventrala a parazitului.


Principalele specii :

Argas persicus;
Ornithodorus.

Capusele pot transmite meningoencefalite ce au uneori evolutie nefavorabila


pentru om.

2. Clasa INSECTA

Prezinta cap, torace si abdomen. De la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de


membre

( hexapode ). Si ele sunt hematofage.

Se clasifica in 4 ordine : 1. Anoplura; 2. Aphaniptera; 3. Hemiptera; 4. Diptera.

Ordinul ANOPLURA cuprinde familia PEDICULIDAE ( paduchi ) din care fac parte :

Pediculus corporis - paduchele de corp;


Pediculus capitis - paduchele de cap;
Phtirius pubis paduchele lat.

LUCRAREA 6

CLASA INSECTA

Prezinta cap, torace si abdomen. De la nivelul toracelui pleaca 3 perechi de


membre

( hexapode ). De pe partea dorsala a toracelui pot porni 2 aripi.

Se clasifica in cele 4 ordine : 1. Anoplura; 2. Aphaniptera; 3. Hemiptera; 4.


Diptera.

1. Ordinul ANOPLURA (vezi Lucrarea 5).

2. Ordinul DIPTERA: cuprinde insecte care prezinta 2 aripi bine dezvoltate. Se


clasifica la randul sau in 2 subordine:

Subordinul Nematocera:

- cuprinde diptere cu antene lungi (12-14 articole)

3 familii prezinta importanta medicala:

a. Fam. Culicidae (tantari). Sunt impartiti in 3 triburi: - culicini (tantarii comuni)

- anophelini (vectori ai
malariei)

- aedini (tantari de padure


tropicala)

b. Fam. Psychodidae: genul Phlebotomus. Sunt vectori ai unor boli:


leishmaniozele si febra de 3 zile (febra papatasi), o afectiune virala.

c. Fam. Simulidae: genul Simulium. Vectori ai unei boli parazitare tropicale


(onchocercoza).

Subordinul Brachicera:

- cuprinde diptere cu antene scurte (3-4 articole)

O familie prezinta importanta medicala:

Fam. Muscidae: exista 2 categorii de muscide:

muscide intepatoare: au aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt; ele


sunt hematofage (ex: Glossina, care poate transmite tripanosomioza);

muscide neintepatoare: au aparatul bucal adaptat pentru lins si supt (ex:


Musca Domestica cea obisnuita). Sunt vectori mecanici, adica agentii infectiosi
(microbi, virusi, paraziti) nu sufera modificari in corpul vectorului.

Larvele de muscide produc boli numite MIAZE (ex: larva de Hypoderma Bovis).
Cele mai frecvente sunt miazele cutanate, dar mai exista miaze ale plagilor,
miaze oculare, miaze ale conductului auditiv extern, miaze ale foselor nazale etc.

3. Ordinul APHANIPTERA: cuprinde insecte lipsite de aripi, cu abdomenul


voluminos, bombat lateral si care prezinta a treia pereche de membre mult mai
dezvoltata ca primele doua perechi, ceea ce permite deplasarea acestora in
salturi (de pe un loc pe altul, de pe o gazda pe alta). Importanta medicala
prezinta familia Pulicidae (pureci), cu doua specii mai importante:

Pulex irritans (purecele omului).

Ctenocephalus canis (purecele cainelui).

Purecii, pe lamga faptul ca inteapa si produc disconfort, sunt si vectori ai ciumei


(pestei).

4. Ordinul HEMIPTERA: cuprinde insecte care au resturi de aripi si care au


abdomenul foarte voluminos comparativ cu capul si toracele. Importanta
medicala prezinta familia Cimicidae, cu reprezentantul Cimex Lectularius
(plosnita de pat), in sensul ca poate fi vector al ciumei, febrei recurente, bacilului
Koch sau virusului hepatitic B.