Traheea

Traheea reprezinta un conduct cilindric cu peretele posterior turtit,

avand un traiect oblic se sus in jos si dinainte inapoi pe linia
mediana. Prezinta 2 impresiuni:
- impresiunea tiroidiana - in portiunea cervicala, localizata
pe partea stanga a traheei datorata lobului stg tiroidian:
- impresinunea aortica in portiunea toracica, localizata in
stanga traheei, deasupra bifurcatiei, fiind determinata de raporturi
intime ale arcului aortic cu traheea.
Trahee are o lungime medie de 11,8 cm si un diametru de aprox. 2
cm, este alcatuita din 18-22 de inele cartilaginoase, cu aprox. 2
inele pe cm.
Dimensiunile medii ale traheei in functie de varsta sunt date in
La nou- La un
La
La
La
tabelul urmator:
nascut
an
pubert adoles
adult
ate

centa

Diamet
rul in
mm

6-8

12

13-15

16-18

Lungim
ea in
mm

30-40

70

100

100120

100120

Din punct de vedere topografic traheea are 2 portiuni: una cervicala si una
toracica
Portiunea cervicala a traheei se intinde de la cartilajul cricoid
pana la incizura jugulara sternala, si se gaseste in fata esofagului de care
este unita de un strat de tesut conjuctiv. Anterior este acoperita de istmul
tiroidian dreptul catilajului traheal 2 sau 3, fascia cervicala mijlocie,
muschi subhiodieni si fascia cervicala superficiala. Posterior are
raporturi cu esofagul care la acest nivel o depaseste usor catre stanga. In
unghi diedru de fiecare parte dintre esofag si trahee se gasesc nervi
recurenti. Lateral are raporturi cu lobii tiroidieni,manunchiul vasculonervos al gatului(artera carotida comuna,vena jugulara interna si nervul
vag), artera tiroidiana inferioara si lantul ganglionar paratraheal.
Portiunea toracica a traheei se intinde de la nivelul incizurii
suprasternale pana la un plan transversal ce uneste vertebra toracala C5
cu cartilajul costal C2. Strabate mediastinul visceral avand un traiect
oblic posterior. Portiunea supra aortica a traheei mediastinale este
traversata anterior de trunchiul arterial brahiocefalic. Partea inferioara
este acoperita de crosa aortei si de trunchiul arterial brahiocefalic, fiind
urmat cel venos si de timus intr-un plan mai superficial. Lateral drept
traheea vine in raport cu pleura mediastinala, cu vena cava superioara si
cu crosa venei azygos. Lateral stang vine in contact cu pleura
mediastinala omolaterala, si cu crosa aortei. Posterior portiunea toracica
a traheei isi mentine raporturile intime cu esofagul.

Bronhiile principale : drepata si stanga rezulta din bifurcarea traheei la nivelul

celei de a 4 vertebra toracica. De la origine bronhiile se indreapta lateral si
in jos formand intre ele un unghi de 75-85 grade. Dupa ce ajung la hilul
plamanilor bronhiile principale se ramifica intrapulmonar, rezulta ca atat
cele 2 bronhii pricipale situate extrapulmonar cat si arbirizatiile lor
intrapulmonare fac parte din caile respiratorii. Forma exterioara a bronhiilor
principale este asemanatare cu cea a traheei fiind insa mai scurte si mai
subtiri. Bronhia primitiva dreapta merge putin inapoi iar cea stanga inante.
Bronhia dreapta se apropie mai mult de verticala iar cea stanga mai mult de
orizontala, deoarece bronhia dreapta mai verticala corpii strainii patrund mai
usor in aceasta.
Bronhia primitiva dreapta se intinde pe o lungime de aprox. 2-2,5 cm avand
un calibru de 14mm. La nivelul hilului pulmonar vine in raport cu artera
pulmonara dreapta situata anterior si inferior de bronsie, vena pulmonara
superioara drepata situata anterior si inferior de artera pulmonara, vena
pulmonara inferiora care se afla inferior de bronsia primitiva dreapta.
De fata laterala se desprinde bronsia lobara superioara care da nastere la
segmentare: apicala,dorsal si ventrala. Bronsia primitiva dreapta se continua
cu bronsia intermediara care are o lungime de aprox. 1-1,5 cm. Bronsia
lobara medie se desprinde de pe fata anterioara a bronsiei intermediare si se
imparte in 2 segmentare mediala si laterala. Bronsia intermediara se
continua cu sistemul bronsic al lobului inferior drept reprezentat de o
segmentara Fowler si trunchiul piramidei bazale ce se imparte in 4
segmentare bazale: paracardiaca,anterioara, laterala si posterioara.

Bronsia primitiva stanga se desprinde din trahee avand un traiect

descendent, lateral si posterior, si o lungime de aprox. 5 cm.
Raporturile ei cu celelate elemente ale pedicului pulmonar sunt:
antero-superior cu artera pulmonara stanga care trece apoi pe
marginea superioara a bronsiei lobare superioare stangi, inferior
de artera se afla vena pulmonara superioara care acopera fata
anterioar a bronsiei primitive stangi, inferior si posterior se afla
vena pulmonara inferioar stanga.
Bronsia lobara superioara stanga are originea in bronsia primitiva cu
o lungime de 1-1,5 cm si untraiect orizontal usor ascendent; se
bifurca in 2 mari trunchiuri: culminal(superior) si lingular(inferior).
Trunchiul culminal se bifurca in segmentarele apico-dorsala si
ventrala. Trunchiul lingular se bifurca in segmenatra lingulara
superioara si inferioara.
Bronsia lobara inferioara continua axul bronsiei primitive stangi cu o
lungime de aprox. 1 cm si se divide in 2 mari trunchiuri : apical
inferior (Nelson-Fowler) si trunchiul piramidei bazale. Trunchiul
piramidei bazale este format dintr-un ram ventroparacardiac(divizat in segmentara paracardica si ventro-bazala), o
segmentara latero-bazala si una postero-bazala.

 Plamanul drept

-bronhiile segmentare

Lobul superior

Lobul mediu

Lobul inferior

1. Apicala (B I)

4. Laterala (B IV)

6. Superioara (B VI)

2. Posterioara (B II)

5. Mediala (B V)

7. Bazala mediala
(cardiaca) ( B VII)

3. Anterioara (B III)

8. Bazala anterioara
(B VIII)
9. Bazala laterala
(B IX)
10. Bazala
posterioara (B X)

 Plamanul stang bronhiile segmentare

Lobul superior

Lobul inferior

1,2. Apicoposterioara
(B I + B II)

6. Superioara ( B VI)

3. Anterioara (B III)

7. Bazala mediala
(cardiaca)
(B II)

4. Lingulara superioara (B
IV)

8. Bazala anterioara (B
VIII)

5. Lingulara inferioara (B
V)

9. Bazala laterala (B IX)

10. Bazala posterioara (B
X)

Structura histologica traheala si bronsica:

Este similara, fiind formata din 4 straturi :
- Epiteliul mucoasei are o structura predominant cilindrica,
unistratificata continand celule mucipare si elemente secretorii neciliate
specializate, in proportie redusa- celule Kultchitsky;
- submucoasa contine glande mucoase si seroase care traverseaza
lamina propia(corionulmucoasei) si epiteliul mucoasei, vase de sange si
limfatice, bogat populata de celule;
- musculatura neteda care asigura ingustarea sau dilatarea lumenului
cailor aeriene;
- adventicea acopera scheletul fibro-cartilaginos, fiind alcatuita din
tesut conjunctivo-adipos continand vase, nervi, formatiuni limfoide si fibre
netede ale asa zisului muschi traheal care uneste peretele posterior al
traheei cu cel anterior la esofagului.
Inelele cartilaginoase traheale- sunt inele incomplete in partea
posterioara, unde peretele traheal este reprezentat de partea
membranosa adica muschiul traheal. Cartilajele sunt unite intre ele, prin
ligamente inelare care se dedubleaza la nivelul cartilajelor formand un
invelis pericondral. Primul ligament inelar se numeste ligament cricotraheal si uneste laringele cu traheea. Ultimul ligament traheal face
legatura dintre ultimul cartilaj traheal cu primele cartilaje ale bronsiilor
principale. Ultimul cartilaj traheal difera de celelalte prin aspectul sau
avand forma literei V care corespunde in interior carenei.

Partea membranosa a traheei reprezinta o patrime posterioara

din circumferinta traheala si contine fibre musculare transversale
ce formeaza muschiul traheal. Muschiul si ligamentele asigura
elasticitaea traheei pe baza careia poate sa isi modifice lungimea
si diametrul in functie de respiratie, de miscarile capului, de
deglutitie. Inelele traheale ii asigura un grad de rigiditate,
mentinand lumenul deschis. Peretele posterior al traheei venind in
raport cu esofagul permite prin elasticitaea sa trecerea bolului
alimentar in momentul deglutitiei.

Ramurile bronhiilor segmentare continua sa se divida succesiv in ramuri

bronhiale iar acestea in brohiole lobulare(terminale) ce deservesc teritorii
care constituie unitatile morfologice ale plamanilor adica lobulii
pulmonari. Bronhiolele lobulare se ramifica apoi in bronhiole respiratorii
care continua sa se ramifice in ducte alveolare terminate prin dilatatii
numite saculeti alveolari. Saculeti se compartimenteaza in mai multe
formatiuni veziculare numite alveole pulmonare.
Bronhiola respiratorie si ramificatiile ei (ductele alveolare, saculeti alveolari
si alveolele pulmonare) formeaza acinul pulmonar.Totalitatea acinilor
pulmonari constituie parenchimul pulmonar.In consecinta acinul
reprezinta unitatea morfofunctionala a plamanului.
Structura bronhiilor bronhiile lobare si segmentare au inca peretii
cartilaginosi in schimb bronhiolele lobulare si respiratorii nu mai au
catilaje in peretii lor.Pe masura ce structurile cartilaginoase se raresc
dispar treptat si glandele mucoase. Bronhiolele lobulare si respiratorii au
peretii fibro-elastici peste care se dispun celule musculare netede
formand la nivelul bronhiolelor lobulare o tunica musculara(muschiul
sfincterian a lui Reisseisen) continua dar care nu este compacta.La nivelul
bronhiolelor respiratorii elementele musculare incep sa se rareasca din
nou, iar la nivelul ductelor alveolare dispar complect astfel ca in peretii lor
intalnim numai mebrana fibro-elastica captusita cu epiteliu. Bronhiola
respiratorie face trecerea de la segmentul de conducere la cel respirator,
deoarece in peretele ei apar pentru prima data alveolele pulmonare care
au peretii formati din epiteliul alveolar dispus pe o membrana bazala.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

Vena jugulara interna

Nervul vag drept
Glanda tiroida
Nervul laringeu recurent
drept
Trunchiul brahiocefalic
Traheea
Bifurcatia traheei
Nervul frenic drept
Vena cava inferioara
Diafragmul
Artera subclviculara stanga
Artera carotida comuna
stanga
Nervul vag stang
Arcul aortic
Esofagul
Plexul esofagian
Aorta toracica
Nervul frenic stang
Pericardul la nivelul
tendonului central al
diafragmului