2.

Autonomii locale i instituii centrale n spaiul

romnesc (sec IX-XVIII)
-Geneza si organizarea politico-statala a romanilor in
Evul Mediu-

La inceputul Evului Mediu, romanii erau organizati in "obsti satesti", conduse de juzi sau
cnezi. In urma procesului de unificare a obstilor au aparut formatiuni politice(forme de
organizare) desemnate de istoricul Nicolae Iorga cu termenul de romanii popularemsi
atestate de izvoarele istorice cu denumiri ca: tari, codri,campuri, cnezate si voievodate.
Cronica notarului anonim al regelui maghiar Bella al III-lea, intitulata Gesta
Hungarorum(Faptele Ungurilor) mentioneaza existent unor formatiuni politice in Transilvania
si Banat la sfarsitul secolului al IX-lea.
In zona Crisurilor se afla voievodatul condus de Menumorut avand centul la Biharea. In Banat
se afla voievodatul condus de Glad cu resedinta la Cuvin, in zona Somesurilor se afla
voievodatul condus de Gelu, numit de cronicar ducele romanilor, avand posibila resedinta
la Dabaca.
In anul 1247, regale maghiar Bella al IV-lea emite diploma cavalerilor ioaniti care atesta
existenta a 5 formatiuni politice la sud de Carpati: Tara Severinului era data ioanitilor.
Voievodatul lui Litovoi se afla in N Olteniei cuprinzand si Tara Hategului. Tot in Oltenia se
aflau si cnezatele lui Ioan si Farcas. In N-V Munteniei (stanga Olt) se afla voievodatul condus
de Seneslau.
In perioada secolelor al IX-lea, al XIII-lea, Transilvania a fost cucerita de regalitatea
maghiara. Ca urmare, neputandu-si forma un stat propriu si fiind deposedati treptat de
drepturi, romanii din interiorul arcului carpatic au contribuit la formarea statelor romanesti
extracarpatice fapt definit prin termenul descalecat.
S-a produs in acest fel un transfer demographic si institutional La intemeierea Tarii Romanesti
a contribuit si descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras, iar intemeierea Moldovei este
rezultatul unui dublu descalecat al lui Dragos si al lui Bogdan.
Institutia politica centrala era domnia. Titlul de domn insemna stapan al intregului pamant al
tarii. Originea divina a puterii domnesti era prezentata in titulatura domnului prin particular
io care venea de la ioannes(cel ales de Dumnezeu). Atributiile domnului erau largi: era
seful ostirii, fapt desemnat in titlul domnesc prin denumirea de mare voievod; emitea
hrisoave, era seful administratiei, era instant suprema de judecata, incheia pace si declara

razboi. Succesiunea la tron avea un character ereditar-electiv, domnul fiind ales din familia
basarabilor in Tara Romaneasca si din familia musatinilor in Moldova.
In fruntea bisericii ortodoxe se afla Mitropolia. Mitropolitul era considerat al doilea dominat
in stat, fiind membru de drept in sfatul domnesc. Mitropolia Tarii Romanesti a fost intemeiata
in 1359 de Nicolae Alexandru cu sediu la Curtea de Arges. Bazele Mitropoliei Moldovei au
fost puse de Petru Musat(I) , dar aceasta a fost recunoscuta de patriarhia din Constantinopol in
1401, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun.
In conducerea tarii, domnul era ajutat de sfatul domnesc, alcatuit din clerul superior si marii
boieri, ulterior din boierii cu dragatorii(functii). Cea mai importanta dregatorie a Tarii
Romanesti este cea de ban al Olteniei, iar in Moldova, cea de portar al Sucevei.
Majoritatea dregatoriilor erau commune pt ambele tari: logofat(sef al cancelariei domnesti),
vornic(seful administratiei), vistier(sef finante).
O asemanare intre procesele de formare a Tarii Romanesti, respective Moldovei o reprezinta
contributia romanilor din interiorul arcului carpatic, definita prin termenuln descalecat.
O alta asemanare consta in faptul ca ambele tari si-au obtinut independenta prin inlaturarea
dominatiei maghiare. Tara Romaneasca in timplul lui Basarab I si Moldiva in timpul lui
Bogdan.
O deosebire intre procesele de formare a celor doua tari consta in faptul ca la intemeierea Tarii
Romanesti a contribuit descalercatul lui Negru-Voda din Fagaras, pe cand intemeierea
Moldovei este rezultatul unui dublu descalecat: cel al lui Dragos si cel al lui Bogdan.
O alta deosebire consta in faptul ca procesul de unificare a Tarii Romanesti s-a produs inainte
de obtinerea independentei, pe cand in Moldova procesul de unificare terotoriala a continuat
si dupa obtinerea independentei.
Organizarea autonomiilor locale a reprezentat un element necesar si indispensabil in procesul
constituirii statelor romanesti. Intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei s-a realizat prin
unificarea formatiunilor politice in diploma cavalerilor ioaniti si anume: voievodatul lui
Litovoi si Seneslau si cnezatele lui Ioan si Farcas sub o autoritate centrala. Procesul de
unificare a fost desavarsit de Basarab I la inceputul secolului al XVI-lea intr-un context extern
favorabil generat de stingerea dinastiei arpadiene din Ungaria.
Concentrarea formatiunilor politice intr-un cadru territorial a creat conditiile intemeierii
institutiilor statale, laice si bisericesti pt inlaturarea dominatiei straine.
Institutia politica centrala era domnia. Ea era necesara, deoarece domnul prin atributiile sale
coordonatoate domeniile importante, asigurand buna functionare a statului. El era
comandantul armatei, avand titlul de mare voievod, conducea administratia, barea moneda,
era instant suprema de judecata, declara razboi, incheia pace si semna tratate cu alte state.

In concluzie, se poate afirma ca domnia a asigurat existent de sine statatoare a statelor

medieval romanesti.
Astfel, in 1359, Nicolae Alexandru, s-a proclamat singur stapanitor(domn autocrat) si a
infiintat Mitropolia Ortodoxa a Tarii Romanesti. Erau actiuni care respingeau pretentiile de
dominatie ale Ungariei si asigurau recunoasterea international a statului de la Sud de Carpati.

1 Prezentati doua actiuni diplomatice desfasurate de domnii romani in

sec XIV
1.Vladislav Vlaicu a fost initial in conflict cu Ludovic I, regale Ungariei, primind in schimb
ca fiefuri(pamant) Severinul si Fagarasul, pe care le-au stapanit si alti domni ai Tarii
Romanesti. Pentru a evita pericolul reprezentat de Ungaria, domnul moldoveam Petru Musat
s-a aliat cu Polonia. El a devenit vassal al regelui Poloniei, Vladislav Iagello ( in anul 1387),
a doua jumatate a secolului al XIV-lea, inaugurand astfel o directie in politica externa a
Moldovei.
2. Mentionati o asemanare si o deosebire intre actiunile
intreprinse de Basarab, respective de Bogdan
2. Atat Basarab I, cat si Bogdan au obtinut independent tarilor lor, inlaturand
dominatia exercitata de Ungaria.
3.Mentionati o asemanare intre procesele de consolidare
a statelor medievale romanesti
3.Intemeierea Mitropoliilor ortodoxe a avut un rol important in consolidarea
statelor medievale extracarpatice, deoarece le-a oferit recunoastere in exterior si
intarirea puterii domnesti in interior. Mitropolia Tarii Romanesti a fost intemeiata
de Nicolae Alexandru iar bazele Mitropoliei Moldovei au fost puse de Petru Musat,
fiind insa recunoscuta de patriarhia din Constatinopol in timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, in 1401.
5. Arg, prin fapt istoric relevant, afirmatia conform
careia decalecatul a avut un rol important in procesul de
constituire a statelor extracarpatice.
5. Prin descalecat s-a inteles intemeiere de tara. Teoria descalecatului arata
contributia romanilor din interiorul arcului carpatic(Transilvania, Maramures) la
formarea statelor romanesti extracarpatice, avand loc un transfer demographic si
institutional. La intemeierea Tarii Romanesti a contribuit decalecatul lui Negru
Voda din Fagaras, iar intemeierea Moldovei este rezultatul unui dublu descalecat
al lui Dragos si al lui Bogdan.