Sunteți pe pagina 1din 5

CIAWORLDFACTBOOK

Partide politice Ionescu Curs III


Partidele: identitate si orgaizare practitci organizationale si procese istorice
Partidele politice, putem spune, ca se nasc si se dezvolta in inima marilor procese
istorice care au pus in forma politica lumea contemporana. Primul proces isotric este cel al
modernizarii plecand de la unul dintre cele mai celebre texte in stiinta politica : LaPalombara
si Weiner- Originea partidelor politice formuleaza definitia cea mai des folosita in stiita
politica a partidelor politice. Trebuie sa ne fie clar ca atunci cand vorbim despre partide
politice nu ne referim la clici, cluburi pe care le putem considera ca precursori a partidelor
politice. Definitia noastra contine patru elemente:
1. continuitatea organizatiei: Partidul politic este o organizatie a carui speranta de
viata o depaseste pe cea a fondatorilor liderilor. Partidul nu este o simpla factiune, o grupare
in jurul unei persoane.
2. existenta unui nivel organizational efectiv si permanent al partidului la nivel local :
intre nivelul local si cel national avem de-a face cu raporturi de comunicare si colaborare
permanenta. Aceste raporturi pot fi institutionalizate si pot face obiectul unor practici diverse.
3. determinarea responsabililor la nivel local si central cu scopul de a obtine si de a
exercita puterea politica impreuna sau cu o coalitie cu alte partide.
4. capacitatea si dorinta organizatiei de a mobiliza suportul popular in scopuri
electorale si in alte scopuri.
Suntem in prezenta unei definitii a partidului politic conceput ca institutie de intindere
nationala care urmareste un scop specific si care dispune de mijloace proprii de actiune. Intra
in aceasta definitie numeroase realitati empirice. Este evident ca partidele politice sunt
fenomene ale sec. XX omniprezente in lumea contemporana. Cei doi autori fac parte din
Sccoala Politica si Metodologica aparuta din dezvoltata in jurul Universitatii Princeton.
Aceasta scoala isi propunea in epoca sa inteleaga si sa explice cu ajutorul
instrumentelor sociologiei weberiene lumea afectata de consacrarea politica durabila a unei
alternative la democratia liberala. In aceasta perspectiva a Universitatii de la Princeton , cei
doi autori reusesc sa construiasa a def. a partidelor politice care reusesc sa transforme, in fapt,
notiune de partide in instrument de masurare al gradului de modernizare al unei societati.
Paridele politice devin un fel de barometre conceptuale ale modernizarii.
1

CIAWORLDFACTBOOK

Cei doi pleaca de la o simpla constatare: partidele politice sunt omniprezente, fie ca
ne uitam la democratiile anglo-americane, sau sistemele totalitare, partidele politice sunt
ominprezente. Partidele politice au o legatura cu procesul de modernizare politica pentru ca
ele apar in momentul in care activitatile sistemului politic ating un anumit grad de
complexitate sau atunci cand poitica prespune un anumit regim al mobilizarii populare. Ne
aflam in prezenta unui silogism simplu: partidele sunt omniprezente, partidele sunt produse
politice. Pe de alta parte nu toate societatile sunt moderne. Ce este, insa, aceasta modenizare?
Samuel Eisenstadt ofera o la fel de celebra definitie fata de procesul...
Ordinea politica devine din ce in ce mai complexa in care lista functiilor devine din ce
in ce mai lunga astfel incat mobilizatiile populare devin o functie autonoma asigurata de
partidele politice.
2. Extinderea activitatii politice in intreg corpul unitatii politice, 3. tendinta puterii
politice de a fi raspanadita in intreaga societate, 4. slabirea raporturilor si modurilor
traditionale de legitimare a elitelor. Eisenstadt
Partidele politice sunt structuri diferentiate care indeplinesc functii specifice in sanul
societatii modernizate. Daca un partid corespunde def. data de celi doi autori LaPalombara si
Weiner sistemul politic este unul modernizat, daca nu corespunde acest lucru insemana ca
organizatia respectiva nu etse un partid politic.
Utilitatea definitiei lui Weiner si LaPalombara:
Partidele politice de astazi sunt dispozitive de exercitare a puterii si din ce in ce mai
putin instrumente de mobilizare a societatii, cu precadere in societatile din Europa de E.
Partidele politice sunt definite prin functiile pe care le indeplinesc. Putem distinge 5 mari
categorii de functii definite in grade diverse, accentul cazand pe una sau pe alta in functie de
epoca:
1. Sunt instatnte de socializare politica ale indivizilor. Partidele politice sunt
producatoarele valorilor comune, unor viziuni ale lumii sau moduri de interpretare ale
fenomenelor politice specifice. Aceste viziuni pot fi foarte articulale, riguros construite
intemeiate pe socluri filozofice, sau aceste viziuni pot fi mai putin articulate, pot fi elaborari
diverse plecand de la seturi de valori comune. Ne aflam in prezenta unor forme mentale si a
unor doctrine politice. Liberalismul este mai putin o ideologie, cum era marxism- leninismul
2

CIAWORLDFACTBOOK

si mai mult o paradigma politica si un ansamblu de doctrine politice. Exista un raport intre
continutul socializarii politice si modalitatile prin care aceasta are loc. In acest sens, partidele
unt atat beneficiarii cat si victimele progresului tehnologic. Partidele sec. al XIX si inceputul
sec.XX sunt partidele care se nasc in epoca presei si a ziarelor, care nu sunt tabloide.
Partidele politice se nasc in epoca de triumf , de glorie a presei scrise. Evident ca spatiul
editorial cere mesaje ideologice foarte bine articulate. Partidele de la mijlocul sec. XX si din
epoca postbeleica sunt partidele in care se dzvolta din ce in ce mai mult generalizarea
radioului si a televiziunii. Daca presa scrisa se poate lipsi de mari figuri, radio si TV sunt
concentrate pe imaginea liderului: Roosevelt care din 1933 - 1940 are o clebra serie de
interventii radiofonice - sidefire chats, Churchill, generalul de Gaulle- demersul lui de Gaulle
este unul care risca totul. Internetul provoaca o revolutie in modul de comunicare si
mobilizare politica, pentru ca, spre deosebire de cele doua mentionate mai sus, este
multidirectional.
Din perspectiva dispozitivelor tehnologice, in epoca scrisa si in epoca radiou-ului,
discursul partizan este un discurs tinut in termeni de bine si rau, de valori fundamentale, in
vreme ce in epoca televiziunii si a internetului, discursul partizan este unul de estetica politica
care se concentreaza in jurul distinctiei estetice a frumosului si uratului.
2. Partidele sunt instante de integrare politica comunitatii nationale, proces de
politizare a societatilor moderne si contemporane - procesul de producere a sensurilor politice
impartasite care fac ca cetatenii sa participe la aceeasi polititca oriune s-ar afla ei pe teritoriul
national. Nu acelasi lucru putem spune despre partidele europene. Nu putem spune ca
partidele politice europene sunt instante de politizare la nivel european. Tema europeana
exista, insa politizarea in sens european este foarte slaba. Alegerile europene raman o colectie
de alegeri nationale care produc reprezentanti ce se europenizeaza ulterior.
3. Partidele sunt instante de mediere intre societate si decizia politica. Ele particicpa la
producerea agendei publice( suma dezordonata a tuturor chestiunilor care anima la un
moment dat o societate data. Nu coinicide cu agenda politica, care este lista chestiunilor care
fac obiectul deciziei politice si politicilor publice. Exista o comunicare intre agenda politica si
agenda publica iar partidele politice sunt agentii mediatori.) si la transformarea acestora in
agenda politica si institutionala.
4. Partidele sunt instantele de recrutare si formare a personalului politic. Corespunde
antreprenoriatului. Sunt dispozititvele care participa la profesionalizarea functiei politice.
3

CIAWORLDFACTBOOK

5. Partidele sunt vectorii perenitatii si elasticitatii ordinii politice. Asigura producerea


si reproducerea ordinii politicce, factori de conservare si schimbare a acestei ordini. In lipsa
violentei gratie partidelor politice, regimurile dureaza si se schimba in mod pasnic. Republica
IV lasa loc celei de-a V Republici prin consens intre partidele politice. Un regim dureaza
atata vrem cat partidele care il anima cad de acord sa conserve acest regim.
Al doilea proces de care se leaga partidel politice este cel al democratizarii.
Rosanvallon: poporul nu preceda politica democratica. Nu este altceva decat raportul
stabilit intre alegatori si alesi, nu este un personaj colectivPartidele sunt, in fapt, participa la
producerea acstui popor politic, prin procesul de mobilizare si modernizare politica ajunga sa
produce o imagine politica a societatii. Partidele sunt vectorii si rezultatele formarii unei
politici care este nationala in intindere si democratica in continut.
Autorul care surprinde raportul dintre nasterea partidelor politice si natiune este
Rokkan, autorul clivajelor.este nascus in epoca Razvoiului Civil rus si mort odata cu primle
alegeri pentru Parlamentul European. Nu este un accident modul in care isi construieste
prespectiva explicativa. Este o perspectiva care urmeaza o abordare istorica. El se intereseaza
de democratizarea societatilor Europei Occidentale, pentru ca terenul sau de verificare pentru
teorii este acets spatiu al coerentei din perspectiva religioana- catolicism, coerenta din punct
de vedre economic- rationalizare, capitalism antreprenorial, Europa rationalizarii politice sau
a fenomenelor birocratizarii. Aceasta Europa este un spatiu de maxima diversitate politica.
Intr-un perimetru extrem de restrans, aveam de-a face cu o multitudine de tari, unele mici,
altele mari ( Franta, Italia), forme diferite de stat (federale, unitare, regionale), avem de-a face
cu diverse moduri de organizare a regimului politic cu o preferinta spre regimurile
parlamentare ( exceptia Franta - regim mixt), cu diverse forme de guvernamant. Europa este
un spatiu de coerenta si maxima diversitate. Cum se face ca, in acest spatiu definit de
coerenta si diversitate politica este gandita si practicata intr-un mod similar? Rokkan
Raspunsul pe care il ofera este : politicile europeane se aseamana pentru ca sunt produsul
unui proces de democratizare care poate fi restituit ca o succesiune de 4 etape majore:
Politica bazata pe competite si participare-politica democratica se configureaza pe
masura ce 4 praguri majore ale democratizarii sunt depasite : cel al legitimarii,
incorporarii( constituirea politici de masa primele 2 praguri ) , reprezentarii si guvernarii ( se
refera la constituirea guvernarii democratice ultimele 2 praguri). Cele 4 praguri sunt solutii
institutionale gasite de responsabilii politici in diverse momente ale istoriei pentru gestiunea
4

CIAWORLDFACTBOOK

conflictelor majore care au traversat societatile europene. Pe masura ce aceste praguri sunt
depasite, partidele politice se constituie in functie de modul si ordinea in care aceste praguri
sunt depasite. Pragul legitimarii - institutionalizarea mecanismelor de gestiune a contestatii
sociale. Ex. : contestatea pasnica a guvernelor.
In Romania, acest prag este depasit la sfarsitul sec. XX. Pragul legitimarii intr-o tara
ca GB este depasit la sfarsitul sec. XIX.
2. Pragul incorporarii: solutiile institutionale care permit contestarii sociale sa capete
o expresie politica. Vocea cetateanului nemultumit devine votul. Acest prag este depasit
potrivit unor calendare foarte variate: Franta -1848, devreme in Grecia, tarziu in Romania
-1918.
3. Pragul reprezentarii se refera la solutiile institutionale de transofrmare a vonitei
electorale in vointa politica, a voturilor in mandate si a mandateleor in mandate
guvernamentale ( portofolii). Ne referim la sisteme electorale. Sunt mai permisive sau mai
restrictive. Nu este un accident ca cea mai mare parte a societatii europene occidentale
practica sistemul reprezentarii proportionale care asigura o transofrmare cat mai echitabila a
voturilor in mandate.
4. Pragul guvernarii : mecanismele institutionale care asigura responsabilitatea
politica a Executivului in fata Parlamentului. Aceste mecanisme s-au dezvoltat si diverificat
in sec. XIX. si cer o profesionalizare si o specializare din ce in ce mai puternica. Ele nu se
rezuma la vot de increde, ci la retragerea increderii. Mecanismele sunt diverse: procedurile de
control bugetar, interpelarile parlamentare, comisii de ancheta.
Calendarul potrivit caruia aceste praguri sunt depasite difera de la o tara la alta. Intr-o
tara ca GB sau Franta avem o succesiune care leaga legititmarea, reprezentarea, incorporarea
si, in final, guvernarea. In cazul Europei de E primul prag este cel al incorporarii, al politizarii
si mobilizarii politice a cetatenilor.

Constituirea Parlamentului urmeaza constituirii

Guvernului. Pe masura ce aceste praguri se inlatuie, se configureaza partidele politice.


Functiile indeplinite de acestea corespund celor 4 praguri si importantei celor 4 praguri.
Partide si procesul democratizarii