Sunteți pe pagina 1din 46
juni tangentiale 1a o alt en interesant: termentul . cu multiple (si deseori celasi timp, cuprinzind afl in faa unui cmp | de surprins de citre 0 snot definitii lingvistice, Tata of, aga cum observit e domeniu al cunoasterit nul, contactul, transferul, 4 investigatii teoretice de a ar fi aceea de a strange iri unor metodologii de vi necesitatea gisirii ele ncerearea de a construi 0 ele tentatii conduc spre fe putem gisi? e cercetare din interiorul gostei (in ceea ce priveste spre exemplu, psinologi psihologia organizasionali de modul in care privim pe deplin de acord ci un spra fenomenului ar dovedi didactice, constituirea unei tiradinea descoperirilor din i a conceptualizarii feno- puter caracteriza ca und ‘anume mod de interdisei- este util in masura analizei yect (gi aceasta in raport DEFINITI, MODELE $I TEORI ALE COMUNICARI 1s {nal doilea rind, comunicarea trebuie privit’ prin prisma faptului cX posed un trecut, ‘un prezent siun viitor; conform unei atare viziuni de origine tranzactional4, comunicarea este determinaté de o perspectiva dinamicl. Este greu si ne imagindim un proces comunicational fir a face apel la aspectele care fi determin, In cauzele acestuia (cauze care se afl in trecurul mai indepirtat sau mai apropiat) ; astfel, modalititile de interrelationare comuni- cational se bazeaaa pe experienta noastra in acest domeniu si iau forma acestei experiente (0 persoand care a vorbit in tren cu alte persoane si s-a simtit bine in aceste conditit va aborda mai deschis comunicarea intr-o alti cilatorie cu trenul, desi calatorii din com- partiment sunt acum ali). Viitorul afecteaz, de asemenea, comunicarea. Daci, spre cexemplu, dorim ca relatia de comunicare si continue, vom comunica cu persoana respectiva in aceasta direosie in prezent (,Mulfumese pentru (ratafie”, va spune un musafir care s-a bucurat de viziti, ,totdeauna ma simt bine cind tree pe la dumneavoastri”). in acelasi timp, comunicarea este un proces irepetabil si ireversibil ; fiecare experientaé de comanicare este unic%, iar dout experiente de comunicare nu pot fi perfect identice. Experientia de ‘comunicare produce schimbari in persoanele implicate, schimbari care vor conditiona acest deziderat. In acest sens, reamintim cititorilor o perspectiva din care, desigur, au privit anumite momente ale viet lor: ati spus ceva ce mu doreati, dar nu ati mai putut s& vi luafi vorbele inapoi, sf fie ca si cind nu le-afi fi rostt niciodatt. ari 1.2. De la definifii la modele ale comu: Referindu-ne I definitea comunicrit aminteam cf sunt pusit fa a dui iret de acflune teoretico-metodologicd aparent contradctori, Prima ne aduce in atentie mali tudinea studilor cere includ comunicarea si aparenta simplitate si clarate a domeniulut studiat; In aceasttperspectiva se ineriu ele mai multe dntre definiile actual asupra omuniciti si unele dinre modelele care 0 privese pe acesta, O astiel de perspectva Teprezint! o rezltant a faptlui cf procesul comunicirit a ficut obiectal unor studi humeroase, dar mai depraba ca necesitate a explicit unor tee domeni ‘Cea dea doua diretie priveste numeroasele studi destinate comunictri in-o viziune aditva (pe cénd_ prima oferea un cadru de Iueru structuaty, péstrind in interior Gefinitilor doar elementele comune), in sensul cumolériiururor deschidertor operate de lire acestea 0 asfel de perspeciva se regiseste mai greu in interiorl pagiailor destinate ‘omunicti, find nemanifests, percepuil mai degrab ca o necesita interioari decat ca un fenomen eoneret Jn fat, ceca ce densebim ca 0, contradicfie Ia aceste dou direct reprezintl doar intersectare a dout planar: primal, cel instrumental, oferé un ear strucirat si coerent, ‘41 utilizarii comunicArii; cel de-al doilea, cel de investigatie gi analiz’, aduce in atentie Gnamica procesului de comunicare ca atare. In ceea ce ne prveste,considerim aceasti ersetie a plamurlor drept un element de complementarate toema tinind cont de resabiltatea lor diferii lati perspectiva din care vom examina fn continue matrices, care vom integra ceva dintre modurile de define a comunictri in multe dintre capitolele rezervate domeniului se prefer primul plan, cel instrumental, lta find o definije directs gi fcalizaté a comunieSrii; spre exemplu, .comunicarea tun proces in care oamentt iyi implitiseseinformafi, idei si sentimente™ (Hybels, ne, 1986, p. 6), wcomunicarea este procesul prin care o parte (oumité emifitor) mite informa (an mesa) une alte pari (aumitl receptor)” Baron, 1983, p. 313) oF 6 COMUNICAREA EFICIENTA _comunicarea se refer a actiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere si receptare ‘anor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc intr-un context, presupune anumite tfecte si furnizeazi oportunititi de feedback” (DeVito, 1988, p. 4). Un instrument de lucru util pentru trecerea in cel de-al doilea plan ne fer Ross (Ross, 1986, p. 8), care ne prezinti un inventar al definitilor comunie&rit: sistermul de simboluri si mesaje” 2 Comunicarea reprezintt interactiunea social pri (George Gerbner); ‘+ ,Comunicarea Ig focal 3 snrsf transmite un mesaj unui receptor, portamentele ulteioare” (Gerald R. Miller); « PComunicarea este realizarea socials in comportamental simbolic” (A. Craig Baird st Franklin H. Knower) « Counicarea este procesul transmiteri structuriiIntre componentele unui sistem care Fonte fi identifica in timp si spain” (Klaus Krippendort) ; + Comunicarea este 0 functie social..., 0 distributie a elementelor comportamentului reomn mod de viafk alaturi de existenja unui set de reguli.. Comunicarea nu este REspunsul tnsusi, dar este, int-un mod esential, un set de relionsri bazae pe (ans- niterea unor stimuli (semne) si evocarea rspunsuritor” (Colin Cherry) + “Comunicarea se petrece in cipa in care persoanele aribuie semnificatie mesaelor Teferitoare la comportament” (C. David Mortensen) + “Comunicarea reprezinti un proces de viaif esential, prin care animalele Jenereazt sisteme, obfin, transforml si folosesc informatia pentru a-i duce Ia bun Sfarsit activitatile sau viaja" (Brent D. Ruben) ; © Comunicarea... consti... fn atribuirea unui sens semnelor..., perceperea Infeesulti” (Gary Cronkhite). fnsusi Ross, atunci cfd incearcit si ofere o definitie proprie a comunic&rii, remarca un {apt pe care fl consider deosebit de important: nu doar cf actul de comunicare reprezintt tm proces, dar este unul mutual, mai precis, flecare parte o influenjeaz® pe cealalt in fiecare clipd. Autorul spune c& provesul comunicari este ,intotdeauna schimbator, dinamic $i reciproc” (Ross, 1986, p. 9). De aceeasi parte se situeazt si TK. si M. Gamble, care Gefinese comunicarea ca fiind ,un transfer deliberat sau accidental al ingelesului” (Gamble, Gamble, 1993, p. 6) De altfel, dificultatea definirii comunicirii este dati si de diversitatea unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privitl; spre exemplu, J. Gordon precizeazi cl »perceptia, tribuirea, motivatia, precum si personalitatea gi dezvoltarea fiecdruia dintre comunicatori influeneazd modul in care o persoand recepteazi informatia transmis de cltre alta” (Gordon, 1983, p. 223). Astfel, Gordon propune un alt tip de definire a comunictrii prin variabilele pe care aceasta le implicd, perspectiva utili dac intensionim s& Intreprindem 0 analizk comprehensiva a fenomenului Tinteresanti din acest punet de vedere ni se pare si definitia comunictrii oferitt de Roberts si Hunt, care precizeazt ct aceasta este ,dobindirea, transmiterea si atasarea unui infeles informatiei” (Roberts, Hunt, 1991, p. 225); chiar dacd autori citaji pun un accent important pe valoarea comunicationali a emijitorului, introducerea unui element la 0 prima vedere precomunicational ~ si anume, cel de obtinere, de cdutare si posesiune @ i reprezintl o contributie valoroasa din lizeaz’ interesul central pe acele situalii comportamentale in care cu intentia manifest de a-i influenta com- si oamenii {nformafiei ~ in procesol propriu-zis al comunicari panet de vedere didactic. Din aceasta referential pent factor comuni tela comuni Continuing ide aceluiasi spectn actul comunicat pana ta activit emitatorul nu 1 comunicare ests La randul s notim ce este ccuprinse in cor «in perspectiva implicit, se fae instrumental 5 Meritt mer rindu-se la co comunic&rii ‘moduri, canale zationald, intre Dupa cum putea plea un practicii comur rept un proce McQuail, citar a oferi o defini unei alte com = simboluri, = ingelegerea = interaetiune ~ reducerea informatie = procesul = = transfer, tr = legaturi, u ~ trisieuri cc = canal, purt sau ,vehic ~ memorie, comunicin = Pispuns di = stimuli ~ a ~ intentie ~ = momentul = putere ~ cx e si receptare pune anumite a Ross (Ross, ri sii mesaje” entale in care nfluenta com Craig Baird si ui sistem care rtamentulai area nu este urate pe trans je mesajelor ele si oamenii si duce la bun a injelesului” i, remarc un jcate reprezintt | pe cealalrd in nbitor, dinamic |. Gamble, care sului” (Gamble, 1 unghiurilor de 4 c& ,perceptia, re comunicato a intreprindem 0 cart oferit de y si atagarea unui afi pun un accent ui element Ia © e si posesiune a ie valoroast din LE408 DEFINITII, MODBLE $1 TEORI ALE COMUNICARIL Din aceasti perspectiv, modul cum este obginuté o anumita informatie, cum caps un referential pentru cel care o transmite si cum se transforma apoi in mesaj reprezine un factor combnicational important, depagind o viziune simplistt asupra procesului, potrivit efreia comunicarea incepe strict in momentul in care o persoand transmite o informatie. Continund ideea, considerim c& este util si echilibram acest punct de vedere prin wilizarea aceluiasi spectru observational asupra receptorului; astfel,acesta, 1a randul siu, conduce ‘actul cormunicasional mai departe decat simplul feedback la mesajul oferit de citre emitator, pind la activitii ulterioare spatiului comunicational propriu-zis (cind, spre exemplu, emitétorul nu mai este prezent fizic), atunei cand informaia primita prin acrivitatea de comunicare este utltzat La rindul situ, Longenecker precizeaz& c%, In definirea comunictt hotim ce este transmis prin comunicare (..) opinii, predictii, sugesti, idei, toate sunt cuprinse in comunicare” (Longenecker, 1969, p. 492). Definirea comunickrii in special din perspectiva mesajului insusi, nu a celui care transmite sau care primeste mesajul (desi, implicit, se face apel si I acestia), prefigurata de cétre autorul citat, constituie 0 viziune instrumentalA pe care, de altfel, o implrtisim. Meritt mentionati si modalitatea de definire la care apeleazii Luthans; acesta, refe- rindu-se la comportamentul de comunicare, face un inventar util pentru o definitie « comunictrii ca atare: el vorbeste despre includerea tuturor aspectelor comunic&tii comunicare verticali, orizontaly, laterald; oral, scris’, ascultare, citire, metode, medi, moduri, canale, rejele, fuxuri informationale ; interpersonal, intrapersonald, interorgani- zafionala, intraorganizationala” (Luthans, 1985, p. 423). upd cum se poate constata, chiar dacd la 0 prima vedere definirea comunicarii ar putea prea un act simplu, in realitate, tocmai vasta Intindere a conceptului si cotidianu practicii comunicafionale ridic& probleme, delimitirile terminologice revelandu-se in fapt ‘rept un proces destul de complex si de laborios. Treciind in revisté numeroase defini MeQuail,citindu-1 pe Dance, a precizat cincisprezece asifel de formulit, in incercarea de a oferio definire completivi, fiecare dintre ele pundnd accentul asupra unui alt aspect sau tunel alte componente : = simboluri, vorbire, limba} ; = intelegerea ~ receptarea, nu transmiterea mesajelor ; = interaesiune, relagie ~ schimbul activ si coorientarea ; = reducerea incertitudinii - ipotetick dorinta fundamentalé, care duce la clutarea de informatie in scopul adaptari; — procesul ~ intreaga seevent a transmiterii = transfer, transmitere ~ miscare conotativa fn spatiu si timp; = egituri, unire - comunicarea in ipostazi de conector, de articulator; = tedsituri comune ~ amplificarea a ceea ce este impirtisit sau acceptat de ambele part; = canal, purtitor, rutt - 0 extensie a ,transferului”, avand ca referings principal calea sat ,vehiculul” (sistem de semne sau tehnologie) ; — memorie, stocare - comunicarea duce la acumularea de informatie si putem si comunicim cu” astfel de depozite informative; — raspuns diseriminatoriu ~ accentuarea acordatit selective de atentie si @ interpret; = stimuli ~ accentuarea caracterului-rigsajahf dy-tgu2d, a Rispunsului sau a reacticl s = intente ~ accentueaz faptul oX stble comunisallveau un Scop ; = momentul si situatia ~ acorddeg de gjeatie, contextuldi Yetulut comunicativ = putere - comunicarea viet ioe ee gpiiens. = V oo comun este important si 8 COMUNICAREA EFICIENTA fn incercarea de a sintetiza multimes de variabile identificate si stocate de aceste efiniii, in literatara de specialitate intilnim o muljime de modele ale comunicttii (de altfel, putem spune ci majoritatea autoritor care s-au ocupat de problematica actului de comunicare au incercat s& ofere un astfel de model) ; acestea au o valoare instrumental {n sensul c& dezvolti, asa cum am amintit, mult mai pregnant posibilitiile de dinamick a procesului comunicational ca atare. O analizX util o intalnim in A Dictionary of Communi- cation and Media Studies, de James Watson si Anne Hill (1993), dintre modelele mentionate aici amintind : ‘+ Unul dintre modelele cele mai cunoscute ale comunicari (figura 1) este cel pe care lau propus C. Shannon si W. Weaver inci din 1949 si care a fost reluat in multe dintre ccercetirile ulterioare asupra fenomenului comunictrii (vezi, spre exemplu, Steer 1988, p. 384; Roberts, Hunt, 1991, p. 225 etc.), suferind desigur, prin aceasta, o serie de adaptiri - un exemplu in acest sens fiind siti se acorde elementului de feedback 0 importanga pe care autorii initiali nu au consacrat-o, dar a consticut obiect de studi pentru cei care s-au aplecat ulterior asupra modelului celor doi autori; avantajul prinicipal al modelului amintt aici este acela al simplitiii procesului si, astfel, al unei functionalitgi mai directe a dimensiunilor procedurale pentru diferitele stiinje care utilizeaza, in mod adaptat la necesitiile proprii, comunicarea, ¥ Dobindire| ‘Transmitere >] Atasarea un injeles informatie Emigitor >{ Codare >| Mesaj si >| Decodare >| Receptor media 4 v 4 4 Perturbari, zgomote gi al factor externi v v Feedback fe Figura 1, Procesul comunicdrit. Adaptare dupa modelul lui Shannon si Weaver Modetu! lui Andersch, Staats si Bostrom (figura 2) ne introduce o alt arie de observatie asupra relayiei dintre emitator si receptor in comunicare: autorii fac apel Ia o imagine circulars a comunicarii, Se cuvine, de asemenea, remarcat faptul c& emigatorul si receprorul nu sunt separati in detalierea graficd a acestui model, fiind evident spatiul de continuitate, care propune o anumitX intersanjabilitate intre cele dou’ roluri. © alt specificitate a acestui model este aceea cX trimite in centrul schemei de eormunicare mediul si stimulii care pot veni din acesta, fiind evident o opjiune pentru dezvoltarea uunei balan{e dinamice intre clutarea informasiei de catre emigitor in mediu si reactuali- zarea comunicirii in acelasi mediu de citre receptor ~ fapt asupra ciruia am stiruit atunci cfind am deosebit intre tendingele existente privind definirea comunic&ri Figura 2, P * David K. 1 Receptor) j ambii parte care are loc repertoriilo repertoriu cemigitorulu deosebitt. emiggtorulu comunicare Pe constitu vedere faptt pentru ca pr atitudini po: Un exemplu publica si pente 8 informatiei. 1 abilitagi de a ac Hipseste capacit: conferintei dust ‘Mai mult decat dintre care cel 1 stimulatori Je aceste jctrii (de tutu de smental’, namick a entionate are Iau te dintre 1, Steers, ta, 0 serie vetback 0 de studi avantajul el, al unei inte care | ceptor observatie 0 imagine nigitorul i t spatiul de uri, O alti eomnunicare dezvoltarea i reactuali- am stiruit ict. DEFINITII, MODELE $I TBORII ALE COMUNICARIL — ae Reception React Eval Avsiea gi | Figura 2. Procesul comuniciril. Adaptare dup modelul lui Andersch, Staats si Bostrom © David K. Berlo a inifiat ceea ce s-a denumit modelul SMCR (Sursi, Mesaj, Canal, Receptor) privind comunicarea (figura 3); privitor la acest model, relevante pentru ambii parteneri in comunicare (emipitor si receptor) sunt cultura si sistemul social ‘eare are loc actul de comunicare, Modelul lui Berio pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, in vederea realizirii cit mai multor conexiuni si a unui repertoriu comun, aceasta realizindu-se si la nivelul valorilor sau al atitudinilor emititorului ori receptorului (aceste aspecte au 0 important’ instrumental-didacticd deosebiti). in acest mod, autorul introduce cAteva elemente deosebit de utile in analiza emifitorului (sursei) si a receptorului, care presupun un echilibra dinamic al actului de comunicare : spre exemplu, dack cele mai multe abordiri ale comunicérii pun accentul pe constituirea unor deprinderi bune de comunicare la nivelul emigitorulu, ele pierd din vedere faptul ci aceleasi deprinderi de comunicare trebuie si se regiseasc’ la receptor pentru ca procesul de comunicare si fie eficient. in acelasi mod tratim dezvoltarea unor atitudini pocitive fata de actul de comunicare la ambi parteneri comunicationali Un exemplu poate fi edificator in acest sens: sii zicem ct aveti de Ricut o prezentare publica si pentru asta faceti eforruri insermnate pentru a vi optimiza modul de transmitere a informatiei, Procesul nu va fl ins& suficient. Dac publicul caruia vi adresaji nu are abilititi de a asculta mesaje de complexitatea celui pe care doriti s& il transmiteti ori fi lipseste capacitatea de concentrare pe 0 perioad’ mai indelungata (cum este timpul alocat ‘conferingei dumneavoastri) succesul prezentrii pe care o intreprindeti va fi unul relativ Mai mult decit att, exist riscul ca atitudinea dumneavoastrd si se transmiti (pe alte canale, Ultima simaie, caractes Intilni frecvent (in inva. ck ipoteza el ska Nuenta; straturi, Richard e asupra ear loc pe deo re, care ington, i asupra venite in ptor sunt e cele de DEFINITH, MODELE $1 TEORII ALE COMUNICARIL ‘Twhelul 1. Adaptare dpi modelul lui Torrington asupra procesului de comunicare ‘STADIUL, PROCESUL PUNCTELE DE CONTROL Decizia asupra mesajular; | Clarificarea obiectivelor; Coparea _ |Sekstrea cuvintelor povite; | Pereepia asupraaseplorreecprorla Ingelogerea receptorului ca | Perceperea impactului emotional al mesajului persoand. ‘Seleciarea mediului de Arena asupra numiralui de dei ransmise; srmansas | tans ros Consistenta dintre mesajele verbale si cele rimiterea mesajului; nonverbale; COferizea semralelor nonverbale, | Observarea nivelului de aproprire a mesajulu ‘Controlarea posibiltiiior de | Evitarea Intreruperilor si zgomotelor perturbare CObservarea mediulul de transinitere bees Limitarea aparitiei distorsiuni- | (dact a fost ales corect sau mu). el mete ~ TT TT TP RECEPTIA | 4 scutarea interactiva. Gisirea unor modalitati de testare a ingelegerii eh Gece | ct RST DECODAREA| Ines eine Cott Bw det mena rnc Co a ites trea verpmacx, [Cnn Serre Pornirea noulu mess) Pentru a opri comunicarea : exprimarea dezinteresuhs, oprtea contatului igual ‘Sintetizind mai multe directii de cercetare din literatura de speciatitate, Denis McQuail (1999) ne propune un model al comunicarii axat asupra situatiei si dezvoltat de-a lungul tunei axe activ-pasiv. Aceste doua atribute ofer’ o combinatoric’ in raport eu emiacorul satu teceptorul, conducand la patru situaii 1, Cazul transmigitor activ-receptor pasiv (situatie cunoscutk drept modetul transferului intentionat de informatie) igi regiseste exemplificarea elocvent& in cadrul geolar traditio- nal, Astfel, intr-un invatimént de sorginte expozitiva consemnim implicarea cadrului didactic si neimplicarea elevilor/studentilor, procesul instructiv-educativ desfésurdn- idu-se ca act de comunicare unidirectional ; un asemenea mode! se bazeazi pe eficienta transmigitoralui pentru a intrefine procesul de comunicare 2. La polul opus, intélnim cazul unui transmitétor pasiv si al unui receptor activ. De data aceasta putem incadra siruajia in educatia permanent in care persoana fsi dervolti i construieste si evalueazi propriul traiect instructiv-edt- strategii active de ctutare, i ceativ; 3, Din punct de vedere comunicational, eficienta este produsti de cazul transmititor activ- receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atit transmifatorul, cat si receptorul trebuie si posede deprinderi de comunicare eficienté (prezentare eficienti la emititor, ascultare eficienté la receptor); 4, Ultima situatie, caracterizati de o transmitere si 0 receptare deopotriva pasive 0 putem inti freevent (In invitimant, ea poarti denumirea de educatie informala) ; ca intindere, COMUNICAREA EFICIENTA acest fn lipsa de selectie a transmiteri variabile/intimplitoare. 1p de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau receptirii mesajelor, preponderenta elementelor ‘Am prezentat aici aceste modele, deoarece ele reprezinti, de cele mai multe ori, 0 perspectiva sistemict si dinamicd totodaté; in fapt, asa cum am putut observa mai devreme, chiar si unele definitii mai extinse ale fenomenului comunicétii pot intra sub incidenta instrumental a dezvoltirii unor modele, Pe de altX parte, prin analiza pe care am intre- prins-o in aceste delimitari conceptuale, am putut identifica anumite segmente/componente specifice, care indeplinese roluri distincte sau conjugate in cadrul procesului comunicational ca atare: este vorba despre funcriile de emisie/receptie, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specifictitile sale (incluzénd fenomenele de codare si decodare), despre feedback etc 1.3, Teorii ale comunicari ‘Atunci cénd incerciim st trecem in revist principala arie de teorii care au drept scop explicitarea fenomenului comunicafional, ne lovim de o barierd aparent paradoxalt: dificul- tatea de a identifica teorii ,pure” ale comunicirii. Aria teoriilor inscrise in literatura de specialitate drept teorli ale comunicitii reprezint% cuantumul teoriilor explicative din iferite domenii: psthologie, pedagogie, sociologie, lingvistici, matematica etc, (avem aceeasi problema pe care am remarcat-o in cazul definitilor si modelelor). Comunicarea este un domeniu inclus, in mod natural, att in dinamismul proceselor sociale ~ vizute in ‘oati aplicabilitatea lor ~, ct si, in mod simultan, un factor explicativ al acestora ; datorita acestei perspective extinse, comunicarea capliti un bogat istoric intr-o varietate de teorii ale fenomenelor sociale in ansamblu. Dificultatea inst abia acum incepe : in contemporaneitate, multi cercetatori din dome- niul stiinjelor sociale (si nu numai) au reclamat studiul aleatoriu al unui domeniu atdt de important si au subliniat necesitatea constituiri comunicarii ca domeniu de cercetare autonom, Aceasti tendinf& - de altfel, perfect justificatd de evolutia ariilor de cercetare ~ ne introduce concomitent intr-un impas de sorginte axiologic’ si epistemologic. Demersul in cauz& trebuie sX rispunda Ia o intrebare simpli in aparenfé: poate comunicarea si fie disociats de procesele psihosociale pe care le insofeste si care i-au stat drept justificare la propria nastere? ‘Aceastl dualitate este deopotrivi un rise, dar si o sans{ pentru studiul unei stiinte a comunicarii. Riscurile sunt evidente, dar oportunititile sunt in egal masuri importante dac nu chiar mai importante. Este ~ probabil ~ indiscutabilt si inevitabili constituirea unei stiinfe a comunicarii de sine stititoare, ffir ca acest Iucru st insemne c& aceastl sting’ trebuie sf urmeze traditia intradisciplinara a domeniilor mai mult sau mai pusin «clasice” (este, poate, un lucru bun c& necesitatea constituirii domeniului comunicirii - de altfel, una dintre cele mai vechi arii de cercetare social si experimentare a umanititii - ca sting poate s& aibi astizi o noua determinare din perspectiva studierii domeniilor inter-, pluri- si transdisciplinare). Este evident cX efortul de concretizare a comunicirii ca stint vva conduce la realizarea a ceea ce denumim asttzi megastiine (cu tot ceea ce implica acest Iueru Ia nivelul conexiunilor cu multiple discipline, deja constituite) ; comunicarea devine astfel o megastiingl care, departe de a extrage corpusul teoretic si metodologic din stiintele care au studiat-o in mod implicit, le va oferi acestora un nou avant, precum si instrumente fvansate de ce sperau Rosenbj rata explorare colectiv de oa ceunostinge func obisnuiti sty aprecieze impc expresie forma ‘Acesttraval imbinare gi ree si selectiv — dar sialtele car petrece peste nx sunt clare in ce investigaile in astizi, in litera > Teoria m rmatica asupra c si conceptualize acestea, cea mi Weaver (a cairor teorie a inginer care lam deser mijloace mai ray st utlizeze cu rt se concretiza i ciitre Shannon, 4 studii adtugand aceasti arie de ¢ ori pe cea a ree Permit si abor analizeze fiecare fenomenul com. ximativ, @ unui p. 44). In studiu’ A. Problemele te B. Problemele se C. Probleme leg, ingelesul rece evident, asa ¢ adaptat doar propusese si-1 in celefalte ni Important pe timdine, care iat informatiei, cei d 6.1. Conflictul. Perspective de analizi Comunicarea este un proces cu care ne confruntim in fiecare zi, dar conflictul este si el un wingredient cotidian al experientei noastre de viafi. Unit oameni par s& stie doar st provoace conflict, ati le si rezolvi. Se cuvine inst si observiim cl, aga cum se exprima Unit autori Rubin, Pruitt, Kim, 1994, folosind © metafort foarte inspitatd atunci cénd confictul devine foarte intens (ceea ce'se numeste escaladarea conflctului), acestaarde precum un foe toate bunele intentii ale parteneritor in comunicare ; astfel, in mitologia ‘reac, la intrarea in Infern st Cerber, un cdine cu treicapete, eu 0 coada mare cu spini care permite sufletelor si intre cu usurings, dar, dati trecute de coada lui Cerber, acestea ‘mu se mai pot intoarce (aceleasi propretiti le ressim la eapeanele utlizate pentru prinderea animalelor ~ ele permit animaluluis§ intr, dar fac imposibiléiesicea). Similar, tn conflict se intr cu usurinl, dar iesirea este mult mai dificil O alti imagine, ia fel de plastics, estes ne inchipuim conflitul ficdnd apel la teoria bulgtrelui de zipadi. Similar ch un bulgire care se rostogoleste la vale, capati vitezA gi creste in dimensiune (devenind, astfl, mai greu de oprit), in conflict se intra usor i foarte repede se ajunge la un conflict foarte puternic; desigut, mult mai greu este si refaci relajiile de comunicare rupte de eresterea conficulu ‘Analiza noastrd va aduce de mai multe ori in atenfa ctitorului conflictul educational. Aceastialegere are mai multe argumente dntre care douk ni se par cele mai semnificative (2) conflictul care a debutat in mediul educational este uno! mai usor de analizat obser- vandu-se mai clar atributele principale ale acestuia; si (2) analiza pe care o efectuim asupra confictelor educationale poate fi lesne extrapolat asupra tuuror celorlalte conficte, indiferent de medial de evolusie al acestora int-adevar, elev vine astiz la scoal8 cu o baz informational’ mult mai variata si mai rwanjati decdt in treeut; totodats, viziunea sistemicd, integratoare asupra fenomenelot studiate n cadrul disiplinetor scolare ecomanda posbilitaea existengei a mult mai multe aspecte posible ale unuia si aceluiasi proces, aspecte care sunt in multe cazuri contra- dictorii In acelag timp, meriti precizath si viziunea interdisciplinara prin care un fenomen Ineles si explicat de materi scolare diferite poate conclude spre contradict (explica- tile corecte in cadrul unei discipline pot fi considerate gresite in e&mpul epistemologic al akeia), Un alt fapt important ne arata c& oamenii, in genere, sunt din ce in ce mai putin pregatiti pentru a face fat avalansei demografice a ultimilor ani, fenomen care conduc Ia intrarea in contact ~ pe parcursul viefii~ cu mult mai multe persoane in vederea realize cd Aiferitelor activivy, strategii de comun rovocatrile lansate de socializare a pers Rirgese acesteia opt experiente de viagi Iat& de ce vom se ‘mai mult, nw numa; Controlat, acesta se a pentru invatare si — Totusi, se cuvine De aceea, o intrebar este conflictu! un ¢ structuré mai mute comunicare eficienta Rispunsul la ace ulterioare. Desigur ci de aparitia conflictel cee vom numi aici rez {In acelasi timp in: conflictului este nea Cum am putea re urmitoarele direct ~ necesitatea cuncas = dezvottarea unor I nici printr-un m timp de stimulare Referitor la necesit uun paradox. De multe Pentru a oferi doar on ne gandim la faptul ci cu anumite confliete pe ‘in cazul aparitiei unor Daci este st vorbin © imbinare intre cele tr lurmeazi evidentierea w de declansarea acestui Girectiile de dezvoliare ‘Astfel, vom observa mentale etc.) se constr Speti, tocmai aceste act Primi vedere paradoxal rept un element desta ozitiva a acestui contlic Perspectivei noastre, con eopotriva pe identifica 5a, pe evidentierea achi ste siel un je doar st se exprim qunci cénd cesta arde | mitologia re cu spini er, acestea » prinderea, in conflict el la teoria el vitezi $i or $i foarte e si refaci ducayional. ificative zat obser- 0 efectuim J conflicte, riata si mai enomenelor t mai multe yuri contra an fenomen ii (explica- istemologic - mai putin -conduce Ia ca realizirit CONFLICTUL - DIMENSIUNE ESENTIALA A COMUNICARIE Iss diferitelor activitati; © sursi importanti de accentuare a acestor nevoi de a dezvolta strategii de comunicare eficiente si de rezolvare pozitiv’ a conflictelor 0 reprezintd Provocitile lansate de mass-media, care, pe de 0 parte, privesc diminuarea posibilitaqilor de socializare a persoanei si, pe de alta (cum este exemplul furnizat de refeaua Internet), fi Hirgesc acesteia optiunea contactului cu semeni situati la mati distanfe geografice si cu experiente de viafi complet diferite de a sa. Tata de ce vom sesiza, inc din aceasté introducere, eX in fapt conflictul este inevitabil; ‘mai mult, nu numai c& nu putem si-1 ocolim, dar in cele mai multe eazuri, potentat si Controlat, acesta se aflé in postura de a imbunttti simitor implicarea cursantilor, motivayia, pentru invatare si ~ in ultima instanta ~ eficienga favitarii si activitiit propriv-zise. ‘Totusi, se cuvine si nu tragem prematur o concluzie intr-0 asemenea misuri categoric’, De aceea, 0 intrebare care ne va traversa intregul demers va privi urmatoarea problemi este conflictul un element autemtic si inerent in comunicare ori avem de-a face cu 0 structurd mai mult sau mai pujin artificial? Cu alte cuvinte, putem vorbi despre 0 comunicare eficienti lipsita total de aspecte conflictuale? Rispunsul la aceastit intrebare considerdim c& inci necesitk construcfii si elaboriri ulterioare. Desigur c& tendinga fireascii este aceea spre o comunicare care s& nu fie limitatd de aparitia conflictelor (care de cele mai multe ori introdue fn structura comunic&rii cea ce vom numi aici reziduuri de comunicare), fn acelasi timp insi, considertim ci o comunicare lipsita in totalitate de potentialitatile conflictului este neautentica, deci nu indeplineste atributele asteptate, cele ale eficientei. ‘Cum am putea rezolva practic aceastt dilem? Un posibil rispuns ar fi jalonat de urmatoarele directii = necesitatea cunoasterii caracteristicitor conflictelor ; = dezvoltarea unor legituri, unor relati intre conflict $i aspectele definitorii ale comu- nicdrii printr-un management al conflictelor care si confind elemente polare, in acelasi timp de stimulare si de stingere a acestora. Referitor Ia necesitatea stimularii conflictului, acest aspect pare incX pentru mult lume tun paradox. De multe ori am fost intrebat: de ce strategii de provocare a conflictului? Pentru a oferi doar o motivatie (cea mai puternic’, de altfel, dintre multiplele posible), si ne gandim la faptul c& managerii, spre exemplu, au astfel ocazia si-si obisnuiasca echipa cu anumite contlicte pe care le pot controla si astfel s& dezvolte la aceasta strategii de lucru {in cazul aparitiei unor conflicte neproductive pentru activitatea sa, Daci este 5 vorbim despre influenta pozitiva a conflictelor, ne referim cu siguran(i la © imbinare intre cele trei fenomene ; aceasta nu doar in sensul c rezolvirii conflictulu fi ‘urmeazi evidentierea unor achizitii si echilibriri superioare celor care funetionau inainte de declansarea acestuia, dar chiar provocarea conflictului ca atare webuie si contin’ directiile de dezvoltare a acestor rezolvari ale confictului Astfel, vom observa ci natura achizifilor (cognitive, afectiv-motivationale, comporta- ‘mentale etc.) se construieste in rezolvarea de conflict si c’, in ceea ce priveste cazul in peti, tocmai aceste achizitii conduc la stingerea sa. Aceasti perspectivi poate pirea la 0 Prima vedere paradoxalt, deoarece necesitatea unui astfel de progres impune conflictul ‘drept un element destabilizator pentru relatia de comunicare respectiva, dar stingerea Pozitiva a acestui conflict aduce cu sine achizitia doritl ; este ine un argument in sprijinul perspectivei noastre, conform careia conflict trebuie génditsistemic, cu situarea accentulu deopotriva pe identificarea tehnicilor/modalitatilor propice de stimulare si pe rezolvarea 8, pe evidentierea achizitilor pe care aceast rezolvare le presupune. 156 COMUNICAREA EFICIENTA Or) OO Ke rapa 1. Aparitia confictulut Y ~ model extern care exerciti presiune asupra sistemului; Z.— reactie interna de respingere a lui Y Resctie de stingere a conflicului () care reconfigureazi sistem, inglobind poztia propre si presiunea modelului exter Erapa a U-a, Stingerea conflictului X = progres cognitiv Insumand caracterele comune ale lui ¥ gi Z. Figura 17. Etapele in aparisia si stingerea conflictutui 6.2. Conflictul. Caracterizare generala ‘Termenul de conflict provine din latinescul conflictus, desemnand ,,lovitea impreund cu fora” si implicdnd prin aceasta ,dezacorduri si frictiuni tntre membrii grupului, inter acfiune in vorbire, emotil siafectivitate” (Forsyth, 1983, p. 79). T.K. Gamble si M. Gamble (1993, p. 216) definese conflictul ca o variabild pozitiv’, in sensul cil, ,dincolo de toate perspectivele, conflicul este o consecing natural a diversitatii - Astfel, chiar daci rispunsul pare, la o prim& vedere, unul destul de facil, s& incer pentru fnceput si construim imaginea de ansamblu a conflictului; si vedem ce este un conilict, ce elemente componente il definesc, cum apare gi ce fel de rezultante poate presupune. im CONFLICE ‘Vom inserie acest demers in Pe un continuum, unde un ¢ grup, ci, mai mult, este n efinirea acestui optimum scopurilor pe care ni le pre Mai precis, vom incere, de generare, precum si pe problemi poate si imbrace optat pentru o astfel de man {in caz conttar, scm si tr dezvoltat pe axa informati depiisirea (In ambele sensur despre care vorbeam mai d Tati de ce, inainte de a v. Astfel, preluindu-1 pe Pom analiza, fiecare dintre acest Procesul conflictuiui D condiiite anterioare (es poate produce un contlic. lun examen si clutai 0 ca ei din bibliotecx ; cineva si a imprumutat-o pentr unineavoastr’, ori coleg vonflict mult mai repede d starile afective (stresu, 1 sunteti stresati de cova ( examen), tindeti si react avefi o stare pozitivi (to permeabili ia conflict (ci de tare in respectiva situ aflat c& ati fost concediat cca un posibil conflict sa coincident aparutt din alta tocmai din eauza ine starile si stilurile cognitiv iar colegul stu de proie strategiile de provocare/s ‘care pune acoperisul cast vede intregul, dar nu este liantii intre activiigi. Ac intregul) este cel care nu ultima ciramidd. El va ret aducd cu ,picioarele pe p ‘futinier” cx nu infelege’ desea in cazul unor cont i intre foarte repede in « atunei efind vor invita si 2 3 ind inter- jamble ¢ toate cerciim este un suporie: CONFLICTUL - DIMENSIUNE ESENTIALA A COMUNICARIL st ‘Vom inserie acest demers in incercarea de a construi 0 matrice flexibiti, descriind un parcurs pe un continuum, unde un optimum al conflictului nu doar cX nu impiedic& activitatea unui ‘grup, ci, mai mult, este necesar si util. Pe de alt& parte, nu putem si nu remarcim c& (> ewmintee [PS [7 > Le sais || | [ L- Ts por Figura 18, Factor! implicati aparitia si dezvoltarea conflictulul (adaptare dupé Wolfe si Snoek) intr-adevar, importanta unei astfel de structurdri rezidi in introducerea factorilor din exterior, care pot si influenfeze un conflict mai mult decat elementele interne echipei : este vorba despre factorii organizationali ce exerciti o presiune puternick asupra titularului unui rol in respectiva organizatie. Funcsii ale conflictului ‘Adaptind valorile majore propuse de Alan Filley (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 216) in ‘eea ce priveste conflictul, putem gindi urmitoarele functii pe care le indeplineste acesta fn calitatea sa de factor al comunicarit = multe conflicte pot funetiona fn directia reducerii sau chiar ellmindrit probabiliayii altar conflicte, mai puternice, in viitor ; = conflictul poate cresie inovatia, sprijinind gisirea unor noi modalititi de a pri ucrurile, noi modalitati de a gdndi si noi comportamente ; = conflictal poate dezvolta sensul coeziunii, al yfiintirii impreun&” prin cresterea incre- derii; conflicral ne poate oferi o oportunitate excelent pentru a masura puterea si viabilitatea relationdirilor noastre cu ceilalti 6,3. Tipologia conflictului jnoblema surselor de conflict relationate cu tipologia acestuia ne ofer’ o dovada in plus a Bullitt si corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-actionale asupra problematicit ictului, Integrindu-ne unei atare perspective, vom observa ci sursele conflictelor Bilioneaz4 ca un criteriu extrem de nuantat, de complex, dar semnificativ pentru aleatuirea 160 COMUNICAREA EFICIENTA tinor tipologi ale confictelor. Spunem ci avem de-a face eu un eriteiu complex deoareee, ateodata, uncle dine suse actioneaza si int-un mod secvental, dar putem observa eu Usurinid si 0, multime de interseei ale acestor surse tn interioral unui tip anume de conflict, © astfel de abordare ne oferé o posbilitate largk (dar simultan se impune ca necesita) In conturarea unor metode si tehnic flexbilestadaptate activitai seolare, prin tare putem obyine acel optimum al conflictoluicuprinzénd o ari extrem de larg ~ de la provdcarca anumitortipuri de conflict in mod delerat de eatre eadrul didactic Ia deavol- {area unor modalittteficiente de utlzare a conflictelor spontane, fara incidents didatic8 direc, care apar in gcoali. Astfel, pe langh criteriulofert de sursa conflictlui, putem fst mull altele:tipul de personaitateal comunicatorilor, experienta acestoa in ezolvaren Conflicteor,inteesele patilor, modul de comunicare,timpul ete ‘Trebuie spus sic larga dezvoltare a lepiturilor intr tipurile de conflicte si exibili- tutea granielor diate acestea diminaeaza semnificatv efiienta unor eriterit, in sensul Sbsolut al euvanulu, de tipologizare a acestora; de aceea, eredem noi, devine mai utili S perspectivé procesusll,sistemict a unui snumit eumol de eriterii care ar opera in ace- last imp In practi, existt o multitudine de tipur ale conflitalui; vom vorbi ins la inceput despre patra mari tipuri de conflict = confienl-scop, care apare atunci cénd o persoani doreste rezltate diferite fh de ata «enna! cognitv, bazat pe contrazicerea nor ide sau opin ale altora privitoare la un nuit fenomen conflict afeciv, ce apare atunci cind o persoand sau un grup are sentiment sau emoti incompatible cu ale alvora Conjlictul comportamental, ce apare atunei cind o persoand sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru cea Conflictl-scop este observabil de multe or intre cadrul didactic si cursani si. Dac finaitle propase de cadrul didactic nu sunt in acord cu cele pe care le au elevil/studenti in mod natural poate apdrea acest conflict. Am flosit acest exemplu pentru a putea observa cum punctele Je demarcate inte diferitele tipuri de conflict sunt extrem de flexibile; Stared conflicwaprodusi de un conflct-scop se poate transforma intr-un conflict afectv Gin cadral aceste siti, elevul poate si se indeparteze afectiv de cadrul didactic respectiv fi ~ fenomen extrem de important si in aceeasi masurk pericalos ~ de materia/discipina Scola), In ccea ce priveste confictalafectiv, se poate sublinia astfelfaptul cd acesta are © posibilitate drecti de iradiere prin mutarea accentului conflictual de pe un obiect pe alta, ceea ce face rezolvarea de conflict mai dificil. ‘Automat, un astfel de conjlicr afectiv poate induce un conflict cognity si, ulterior, starea conflictualé va lua o fori mult mai aceentvath fn cadrul unui conflict comport mental. Desigur c& nici ordinea nici modalitiile de dezvoltare pe care le-am propus aici hn sunt definitive; practic, conflictele despre care am vorbit pot aparea cu 0 sferé de Simultanetate Lrgiti sau, dact este sh introducem un alt eriteriu de clasiicare, si anume timpal, anumitetipuri de conflict pot si fie temporare,altele putin s& dezvolt un registry cronic (spre exemplu, conflictul comportamental poate Si nu persiste, elevul/studentl depising etapa de manifestare directa a conflictulvi, in condile in care conflict afectiv poate sf mind, depasind granitele concrete in care a aparut; practic, chiar dae materia ‘a fi predati de un alt cadra didactic care, si spunem, imp&rtieste scopurileelevuli - deci cauza conflictului-scop nu mai existé -, adverstatea elevului fat de diseipina respetivt se poate stra, confictul afectiv mentinndu-sisfera de atiune) con Totusi, nu trebuie conflictul in cadnul co si cognitiva, nu namai (opud Steers, 1988, membrii unui grup si Referitor la criter exemplu, conflictele j dintre conflict ca atar ne focalizeazt atentia rece astfel de tipuri ci 1) conflctele care ap 2) conflictele situate sau accesul la reze fele de opinit (de persoanei fi sunt inte in defensiva conflictele atribuit Zillor sav rezolvar conficteleatribuit decizite wate in ca (el de director al int-un astfel de © confictele care-s intentilor, biecti primele intalniri 2 oamenii vor diseut vor observa ci nu sseste cineva can conflite proveninu activitatea de grup insuficient rasplat erp: confictele situate sgrupului, dar sunt conflictéle care-i ‘multor membri ai potentials amening sisi pentri aceas © motivate pentru 9) conflictele fundam rurile oferite ei de 20) conflictele atribuin {stil de conducere § ' Observim ci tipole de departe insuficient rilor de conflict i fem $i aici un numa urece, ne de > prin ‘de la ezvol acti putem varea xibil sensul ai til inceput je alta; relaun 1 emotit va care i, Dac udenti observa exible; {afectiv espectiv isciplina esta are biect pe ulterior, pmporta opus aici sferti de si anume registra studentul ul afectiv materia levului - sisciplina CONFLICTUL - DIMENSIUNE ESENTIALA A COMUNICARIL 161 ‘Torusi, nu trebuie sit omitem ideca de la care am plecat in structurarea acestui capitol conflictul in cadrul comunicérii, atunci cAnd are proporti optime si o justificare temporal St cognitiv’, nu numai ef no este nogativ, dar putem spune c& posed un rol esental ; Coser (apud Steers, 1988, p. 363) afirma c& ,un conflict poate si ajute citeodatd indivizit si rmembrii unui grup 8 creascé si st-si dezvolte identitaite”. RReferitor la eriteriul modului de comunicare, regisim un conflict intrapersonal (spre cexemplu, conflctele intra- gi interol) si umul interpersonal; in ceca ce priveste legatura ‘dintre conflict ca atare si metodele de interactiune educational, punctul nostra de vedere ne focalizeaz% ateniia asupra acestuia din urma. Goodall Jr. (1990, pp. 115-118) identificd ‘zece astfel de tipuri care pot conduce la declansarea unui conflict interpersonal 1) conflictele care apar din diferensele de opintt asupra problematicitaflae in discuties 2) conflictele situate in diferentele de valori care afecteaz rezultatele grupului, sarcina ‘aut accesul la rezultate sau sarcind ; sunt mai intense decit cele observabile in diferen- jele de opinii (desi pot aplirea intr-o formi asemfinitoare), deoarece, atunci ind persoanel fi sunt puse sub semnul intrebirii elemente ale tabelei valorice, ea tinde si intre tn defensiva ; conflicele atribuite dezacordurilor privind calitarea dovecitor utitizate in Tuarea deci ziilor sau rezolvarea problemelor ; ‘onflictele atribuite loialtafié personale ori prieteniet, care ar putea afecta ori afecteaz Geciziie luate in cadrul grupului; spre exemplu, conflictal intre doud roturi ineompatibile (Gel de director al scoli si cel de prieten cu unul dintre subordonati) poate fl observat intr-un astfel de conflict interpersonal ; conflictele care-si au originea in nefnyelegerea, 1a un nivel mai simpli sau complex, intentilor, obiectiveldr sau scopurilor negociate de membrii grupului; in special ta primele intilniri ale unor grupuri nou formate se va observa o tending in acest sens Pemonii vor discuta asuméndu-si anumite responsabilitati, apoi, la urmatoarea intélnire, Vor observa ci nu fiecare dintre ei a infeles discutia avut& in acest sens (totdeauna se piiseste cineva care si spund: ,Dar nu am discutat asa!"); ) conflicte provenind din inchiderea la perceperea recompenselor in urma participaii Ia fctivitatea de grup ; uni oameni {gi vid (corect sau incorect) contributia la geup ca flind insuficient résplatiti de partea din cfstigul rezolvarii activité prin contributia ta grup Conflctele situate in prejudecaji personale sau alte probleme care mu privese sarcina igrupului, dar sunt observabile in discutile despre aceasta; Conictele care-si gisesc originea in ambifia, motivayia sau conducerea wnuia sau mai fuultor membri ai grupului, elemente percepute de alfi membri ai grupului drept potentialé ameningare: dact un sef de departament doreste si fle remarcat de superior i gi pent aceasta Ie cere subordonatilor un efort suplimentar, dar acestia mu au nici © motivatie pentru a-l intreprinde, avem de-a face cu un astfel de conflict; 9) conflictele fundamentate in infajisarea fizicd sau atractivitatea unei persoane si favo rurile oferte ei de alti membri ai grupului datoritf acelor calititi; 10)conflctele atribuite svitului personal (stil de via, stil de comunicare, stil de raspuns, stil de conducere si, in general, stil de a fi) CObservim ci tipologia prezentati de Goodall Jr. le cuprinde doar pe cele mai importante, de depare insuficiente numeric pentru a vorbi despre surprinderea cantitativi a tuturor tiputitor de conflict interpersonal ; probabil c&, flirt riscul exagerdirii, putem spune c# avem si aici un numér nelimitat de posibilitayi combinatorice, | 1a. ‘COMUNICAREA EFICIENTA con De altfl, am aminit deja eX, similar cazului comunicBri ca atare, tipologite conic on tutui pot st imbrace forme extrem de mumeroase; mai mulfi autor, printre care si R. eee Schmuck gi P. Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 278-282), vorbese despre smal uti impliea 8p i dezvoltare ulterioare obignuiti). Ca educate piedica, In ceea ce priveste sau psihice, Cand ave deficiente (de exemple de respingere privind 1 alocate, relationarea v care cauzeaz’t deficier manele de interacgiun pe care acest now mox conflictelor este mult informatiei potenteaza accent pune individul mult mai specific atri importanet dim modelare. Aparitia m modelatului. ins& ace reexperimentare prop: mentare mu este 0 si dimensiunile proprii : multe rspunsuri inco modeliii, acestea su membri ai colectiviti fs un conflict autent de catre fiinfa umani, un efort minim. Putt ‘obtinut printr-o echilit conflietul procedural - caracterizat de dezacord in ceea ce priveste cursul actiunii care trebuie aplicat pentru a se indeplini obiectivele ; cconflictul-scop + Sonflietul conceptual ~ earacterizat de dezacorduri in ceea ce priveste ideile, teoriile, opiniile ete. ; — modelul 5-T-P (situasie-tinti-propunere), un conflict care se afl mai degrabi la jnteractiunea dintre conditile activititii, obiectivele propuse si modalitiile de inde- plinire a acestora; modelul S-T-P ni se pare un concept util, apropiat de viziunea ‘tinamict pe care incercim si o imprimim acestor analize, in perspectiva folosirii nu doar a unuia dintre eriterii, ci a unui sistem criterial ; = contflictul interpersonal etc Uilzarea diferenelor de slutonare a unet anumite probleme inte copi i adult in sens ina), ine individ s gap (pet de vedere produs utero, ou osfr8 de acne En caprinetoare) ‘si repdsste o denvataepropie cu un impact educainal extrem de fae im configu Soiocogntv (observe si acest az, mu mai setionae un Singur eierio, ci, mai deprabl ~ cum am anicipat deja 0 rezulan® a une sume criteriale). in acelasi timp, mu trebuie s& uitim ci si modul de focalizare a conflictelor fat fi considera un eiterin relevant In clasifieareaacestora: fn acest cz, ave de- face Eutn confit fcaiat direct pe achiaile care fr urmeazi. Acesea din vm pots i fhtormative sau af priveased agpecte ale dezvolci in ansamblu a persoanel respective uourece, aga cam afta Wintykamen, exe posit invltarea porind de la erosile cetutte Moet eowet ii psteaz, fits, roll eset in invare, dar ete wil din ancl de vedere al acest paradigie mara in cae acesta ~ confuntat cu opines resi Je soluionare ~ prowoacl un conflict sococognitiv: model introduce centri sete 9 ofedin caay imp subietlul pertarbat elements important penta reorganizarea semersui sin eognitiv (Dose, Magn, 1988, p. 96) val, config conde inviabil lao reactieadapativi,coordonats att copii car 9 soil, Bstevorba despre aya-numitl ctor P (englezescul postponement, desemndnd Capasuten de a suspenda o actviate) Menificat de Stenouse. Caractristien acesti factor este accea de a inhiba, intr-o siruatie data si cel putin temporar, un rAspuns instinctiv A care inainte era normal, cu seopul de a-i substitui un rispuns now si inteligent, adie& Qaw. SStvsoro nael de race pesopne ev nevesiate races dine in

S-ar putea să vă placă și