I.

SENILE TIMPULUI IV

BISEHICA

11011STIN
PUBLICATIE SPECIALA PENTRU CAZURI EXTRAORDINARE

de C. CERNAIANU

MilINNIMMM

Redactia : BUCURESTI, Str. Simonide, 13

Tel. 32748

Biserica din Regat

-

1908-1918

BUCURESTI
- Tipografia APOLLO, Societate Anonima, Str. Campineanu, 40
www.dacoromanica.ro
r

C. CERNAIANU

Biserica Din Regal

1908

.16"

1918
Noi asurins de alii de ori.
qi e lag agls sel mori
Sus Romani! Sutstem datori
Numai cu o mourteL
Cobuc-

Oki
BUCURESTI
TIPOGRAFIA PROFESIONALA, DIM. C. IONESCU
9.

Strada Campineanu.

1920

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Cititoli can ma cunosc se vor mind vazand aparitia acestei
Therein carpel e$irea urea din lupta bisericeascci. Tin sci lamuresc
dela inceput pe toti ca lucrarea de fata mi-a fost impusd de an

Malt sinitamant de datorie in primal rand lard de chestiunea

cea mare a salvdrei Bisericei noastre de vriima$ii ei, iar in al
doilea rand pentru a osandi $i stavili nedrepteltile care s'au sdvar$it de catre aceea$i vrei$ma$i ai Bisericei impotriva mea $1
care nedreptati au ahms pand la crinza uciderei fratelui meta
avocatul D. Cenzaiwz.
Chipul $i tonal in care se prezinta aceastel lucrare nu trebue sa sztrprindel pe nimeni, caci dela inceput $i pad la sf tir$it
nu este vorba decat de triumful luptei pentru dreptate $i adevar
Fula de care lucruri calculele $i gusturile epocei trebue sa dispara.
C. Cernaiantt

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.
Probleme 1 stari bisericeti, discutate
de mine In Vestitorul" 1) i Biserica Romans ", in
igo8igog, i care au ramas Inca nerezolvate i actuate.

CRESTIITtIRI DE PE RADOJ
INTRODUCERE

Primavara anului trecut (1907) a dovedit, chiar $1 celor

ce nu vor sa vada, o realitate cum nu se poate mai trista si mat
ingrijitoare pentru societatea romaneasca.
Fara indoiala traim in Regatul roman in vremuri grele de
decadenta morals $i de necireptati sociale si care et au gata sa

se rasbune in chipul cel mai periculos impotriva noastra a

tuturora.

Noi avem convingerea ca rautatile au putut ajunge la

culme Intre not ntimai fiindca Biserica romaneasca se gaseste
intr'o stare incat nu-si poate Indeplinl sfanta ei misiune.
Ea care trebue sa fie lumina lumei, e stapanita de mult
intunerec ; ea, care trebue sa fie sarea pamantului, e plina
de stricaciune... Biserica romans care trebue sa fie un isvor ne
secat de putere sufleteasca si de virtuti, a ajuns mai milt o sursi
de nedreptati, de patimi $i de ticalosie. Acest adevar crud it
tirmarim cu durere de foarte multa vreme.
I) A se vedea In Patru ani de lupta", cum a luat nastere V.estitorur
(Dag. 19).

www.dacoromanica.ro

In fata acestei stari de lucruri, am urmat pilda mosilor si

parintilor: ne-am facut rciboi sa increstam pe el durerile, ca sa

ni le aducem aminte cand vom privi crestaturile. Rabojul a

ajuns sa se farame ca si inima noastra de multimea crestaturilor taiate adanc. Mare ne este durerea si chinuitoare nedumerirea. E gata sa bata la u$a desnadejdea. Dar nu! In ciuda
celor rai, nu se va intampla una ca aceasta cat vom fi vii si
vom avea simtire.
Numarul celor indurerati, care ageapta doar un semn, ca

sa paseasca la lupta impotriva relelor, e foarte mare.

Insusi Mantuitorul ne spune: N'am venit s aduc pace ci
intelegem deci ca trebue sa
sabie". Cei ce voim s-I urmam,
incepem lupta impotriva raului.
Cu gandul acesta $i sub stapanirea unor asemenea convingeri, pornim la drum si incepem lucrul nostru. Dumnezea
sa ne ajute pe cat de curate ne sunt intentiunile $i pe cat ne est
de sfanta si neclintita hotarire.a.

REVISTA BISERICA ORTODOXA ROMANA"

Revista oficiala a Bisericei noastre poate da celui ce o

cerceteaza ideia aproape exacta despre puterea de viata a Bisericei romanesti. Mai peste tot aceasta revista este asa redactata, incat 0
tocmai extremitatea opusa de cum este scrisa sfanta Evanghelle,
care e plina de viata $i de putere.
Randurile revistei respira a seceta si a pustiu, nici una,
din rubricele ei nu se ocupa cat de putin nici de cea mai mica die
nenumaratele nevoi de actualitate ale Bisericei $1 neamului rornanesc. Lucruri searbade si lipsite de viata sau de interes, oil

traduceri nemarturisite f acute ca sa lancezeasca totul, forrneaza, dela inceput pang la sfarsit, cuprinsul Revistei Biserica
-t. Romand, incat nimeni n'o poate citi in intregime.
Faptul desigur n'ar fi atat de dureros si ingrijitor daca, a-

ceasta revista, n'ar fi impusa in toata Cara si nu s'ar executa

plata ei prin perceptori intocmai ca birurile cele cumplite ce au
aOsat Si rusinat pe pdrinti in vremurile grele.
www.dacoromanica.ro

Pentru aceastd revista se string din tars, ca monopol impus pe marfa impusd, cam 40 de mii de lei, din care sums redactorii sunt platiti fiecare cu leafa unui profesor de seminariu.
Cinstitii redactori, cari sunt platiti cu cite 350 lei lunar
pentru Cate un articol care strica lard folos hartia $i cerneala,
mai au o multime de alte ocupatiuni unele decal altele mai bine
retribuite $i mai productive. Unul este Administrator al Casei
Bisericei, cu modesta sums de 1000 de lei pe tuna, in afara de
ce-i produc accesorii, diurne, gratificatli Si altele pe care le
avem scrise cu crestaturi de foc pe raboj. El mai este $i profesor
la seminarul Central la o catedra care in realitate e vaduva. Tot
acest domn redactor mai este Directorul Scoalei Norma le de
invatiltori $i profesor si acolo.
Este desigur usor de inchipuit care este starea Bisericei
si scoalei romanesti, cand un om monopolizeaza in persoana sa
cercul atator activitati, din care nici mdcar una singura nu se
poate indeplinl dupd cuviinta ciectit de un om cu totul superior $1

cu totul devotat carierei imbratisate.

Alt redactor este $i el tot un mare Administrator, al Casei
scoalelor, pldtit iardsi cu 1000 de lei pe tuna si cu nenumarate

diurne $i gratificatiuni prin pr:mirea carora fericeste tarn si

neamul intreg. Acest domn este $i dansul profesor la Seminarui
Central, unde nu a func(ionat in utimii zece ani nici macar doi
ani. Aceasta catedra a trecut in vremea lipsei U) 'I-Mild Sale, prig
imprejurari dintre cele mai triste. Serii intregi de absolventi ai
Seminarului de 7 clase nu s'au invrednicit a veded cinstita fats

si a auzl glasul acestui profesor care in schimb isi incaseaza

leafa dela Seminar cu o regularitae exemplard. Ca 5,i cel dintai
acest domn este $i profesor la scoala Norma Id a Socieiatei.
Din felul cum au acumulat $i cum s'au cocotat acesti doi
domni se vede foarte bine situatia Bisericei $i scoalei romanesti.
Sa priveasca la ei $i la sistemul intronat de ei, oricine vrea sa
inteleagd marea rusine a zilei de azi. Si ca sa se patrunda si mai
bine de gravitatea chestiunei sa se gindeasca $i la plaga nepoiismului pe care au intronat-o in Biserica $i in scoala, precut.*
$i la politicianismul cinic pe care 1-au ridicat la gradul de dogma.
Nu stim ce s zicem de un alt redactor al revistei, pentru
bdtranetea lui neputincioasd, de care ne este mild. Acest pen-

sionar abia mai poate tine condeiul in mina si nu mai poate

www.dacoromanica.ro

scanteia nimic cu mintea-i imbatranita. Scrisul lui de azi si dc

cativa ani incoace it compromite cu desavarsire. Nu mai poate
da decat traduceri insipide din acte si carti pe care in tineretea
sa le-a luat de unde a putut si cum a putut prin orice mijloace,
mai mult nepermise decat permise.
Este printre redactorii Rev. Bis. Ort. Romany si un mem
bru al Sf. Sinod. In rabojul nostru sunt crestaturi cari nu ne
lasa deck idei foarte posomorate despre Sf. Sinod pe care 11
reprezinta la revista acest arhiereu. Articolele acestui redactor
formeaza traductia cea mai proasta, scrierea cea mai lipsita de
viata $i de actualitate, ce se poate tipari chiar in Rev. Bis. Ortodoxa. Este deci cel mai slab printre cei slabs. Ii schiinb ai e earecare circumstance usuratoare fata de precedenti. Cica afara de
paroh la o biserica nu mai cumuleaza alta functiune publica, ci.
e nevoit s se multumeasca cu ce strange din serviciile religioase arhieresti, dela lume din Bucuresti, care, pentru parastase
si intnormantari fastuoase, a ramas Inca foarte religioasa...
Vorbim la sfarsit de cel mai tare dintre scriitorii revistei,
de eel ce scrie cu o leaca de licarire de viata. Se vede Ca printre
toti e cu o inteligenta Si personalitate mai vie. E profesor universitar la Theologie. Isi viziteaza 1nsa catedra cam rar. Functiune oficiala nu mai are, dar se zice despre Domnia-sa ca s'ar
afla intr'o insarcinare mult mai manoasa si productiva. Spun

toate gurile ca e mare barasnic" in Tara Moldovei, pentru

precupetirea $i vinderea a tot ce poate vinde Biserica pe pamint, prin oameni cari s'au vandut si sufletul. Se vorbeste de
falsificari de certificate, de faimoasa raspopire $i de nenumarate Invarteli de tot felul. Pe cititorul doritor de lumina 11 trimetem deocamdata la Neamul Romanesc" No. 116 din 28
Sept. c. (1908) 5i la Riserica romana" No. 3.
Pentru un moment nu facem concluziuni, dar se impun
intrebari si nedumeriri. Oare in Tara 5i Biserica romana s nu
fie nimeni in stare a se ocupa cu redactia revistei decat cei ingramaditi cu atatea functiuni, griji $i afaceri si lipsiti de orice
putere a spiritului? Revistele bisericesti pe care le avem $i despre care se spune ca sunt foarte slabe, sunt totusi de sigur mai
bune decat revista Bis. Ort. Rom. cu toate greutatile pe care le
intampina $i cu toate jertfele marl pe care trebue sa le faca pen-

www.dacoromanica.ro

tru a putea sa apara intr'un cler nenorocit si ignorant, on lipsit

de idealism, ca eel romanesc ').
Faptul ca oameni ca redactorii dela revista Bis. Ort. Rom.
au in many painea si cutitul in toate trebile bisericesti lase in
suferinta pe fiii casei. Cand se permite lucrul acesta sub indiferenta generals, e o dovada Ca boala si inconstienta sunt inraacinate, mina la maruntaele acestui neam. Ingaduirea cu nepasare si privirea cu indiferenta a unei asemenea plagi este
semnul unei stari nenorocite a omului, care vede eau' intinzan-

du-se, vede raia ca-i mananca urechile si nu ia masuri. I se

pare ea mai bine si mai firesc decat ass nu poate fi. E mare
nenorocirea a ceasta

cea mai mare ce poate fi pe capul unui

Beam. In contra ei ne ridicam cu toata hotarirea si puterea.
Publicat in Noembrie 1908.

PATRIOTISMUL FETELOR BISERICESTI DE AZI

Cum isi manifesta barbatii Bisericei romane patriotismut

si grija for si cum lucreaza ei pentru pregatirea viitorului ?
Cand vre-unul trimite cate o carte Pastorale, cand altul
ia parte la diferite solemnitati, trimetand telegrame la Rege,
cand al treilea e raportorul vre-unei legi, cand apoi altul face
vre-o vizita canonica, cand in sfarsit vre-unul scrie scrisorile
de oficialitate sarbada si ditirambica catre Patriarhie
toti se
numesc, unii pe altii, si se pretind maxi patrioti, mari romani si
straluciti ocarmuitori, facandu-si reclama cea mai asurzitoare.
Mai ales osanalele si- trambitarile din revistele teologice
eparhiale, la adresa episcopului respectiv, constitue un material
tragi-comic vrednic de studiat.

and se ivesc cercuri de activitate noud, pentru care se

acorda lefuri si gratificatiuni, cand se creiaza not demnitati care
pot aduce foloase personale, barbatii cari conduc destinele Bisericei noastre merg pana acolo cu jertfa persoanei lor, incat
1) In Neamul Rortamesc" din 2 Octombrie 1909, in articolul intitulat:
Dela Sfeintal Sinod", D-1 N. lorga califica comitetul redactor al rev. Bis.
Ort. Romans" en vorbele: Soborul de trantori dela Thserica Ortodoxa' ,
cea mai fluid foae bisericeasca din lame".

www.dacoromanica.ro

nu se pot nici gandi macar sa dea greutatea pe umerii altora, sa

cheme si pe altii la muncd. Sunt gata sa se ingreuneze cu zeci
de functiuni si demnitati
gasind on nu suplinitori de forma
pentru dele vechi
si impovarandu-se numai ei cu greutatile
de a incasa salariile Si de a se folosi de beneficiile celor noud.
Din aceasta cauza" intalnim in Biseried mai toate functiunile cele mai de seams cumulate in chipul cel mai pagubitor si
Biserica intreaga a ajuns a fi condusa de cei mai marl si mai
lacomi cumularzi.
Grija de viitorul neamului a fost odata preocupatiune de
capetenie a unor barbati maxi din trecutul nostru bisericesc. Ei
au infiintat scoale, au adus oameni formati de pe unde au putut
gasi si au trimis, cu jertfe, tineri ca sa se poata pregdti atat pen-

tru ridicarea nivelului si prestigiului nostru bisericesc, cat si

pentru inldturarea neajunsurilor sociale. Biserica prin cativa
oameni pe care i-a avut a purtat cea mai deosebitd grija pentru
ridicarea fiilor ei. Asa a facut Varlaam, ash a Ricut Veniamin $i

ass a facut Melhisedek, de pe urma cdrora nand astazi se invredniceste de lumina tinerime destul de multa.
Astazi nu mai intalnim acest semn prevestitor de vremi
mai bune.

Ierarhii nostri si profesorii dela Facultatea de Theologie

nu se gandesc la urmasi. Se gandesc mai de graba ca sa aibe
in jurul for oameni docili, slugi plecate, tarnaetori de cuvinte
de lingusire, dci inainte de toate se gandesc, ca sa cads greutatile tuturor functiunilor cu venituri mari asupra umerilor lor.
De aceea printre barbatii, nostri din fruntea trebilor sunt
destui oameni cari suspind and and de invdtaturd $i de caractere adevarate. Lipsa de grija pentru viitorul Bisericei e atat
de mare, incat nici unul nu se gandeste si nu se tidied', ca eel
putin cu veniturile institutiunilor bisericesti sa se indeplineasca
prescriptiunile fondatorilor cu privire la pregatirea si instruirea
celor ce se devoteaza Bisericei. De aceea se permite cea mai
desfranata intrebuintare 5i risipa a fondurilor destinate pentru
aceasta. Oamenii nostri bisericesti de azi creeazd prin functiuni si politicianism, principiul fiind mai ales nepotismul, tineri,

dintre cari Fara indoald sunt unii elemente bune, alese, dar ce
lobos ca in atmosfera de materialism eras in care traim $i lard
o solidd formare sufletasca ei ajung foarte repede chip Si, asemanare cu prototipurile si creatorii.
www.dacoromanica.ro

Acesta este $i ass se manifests patriotismul zilei de azi,

la oamenii Bisericei rornane, ajunsa cu sufletul pe buze.
Desinteresare de binele public, nepasare de aproapele, vanitate $i reclama, lacomie, cumul si nepotism, iata formula care
defineste patriotismul de azi in Biserica din Regat $i impotriva
caruia trebue sa ne ridicam toti cu toate puterile.
Publicat in Noembrie 1908.

ADMINISTRATIE BISERICEASCA

Pe raboj e insemnat proverbul romanesc de trist adevar

ca in biserica noastra dela cap se stria potele".

Prin aceasta rabojul nu zice ca doar numai capul e-stricat,
caci, din nefericire in Biserica romaneasca incepe sa se dovedeasca tot mai mult ci peste tot locul, marele adevar al altui
proverb de intelepciune seculars, ca : uncle nu e cap, vai de
picioare".

Fats de cele ce se petrec in Biserica trebue sa strigam cat

ne ajuta puterile pentru ca, din glasul durerei, sa rasara in tarn
strigatul de alarms, aducator de mantuire. Sa afle deci si sa
stie toti, ca in trupul Bisericei romanoti aproape mort,
o
ruing, cum zic tinerii dela Biserica Romany ", putreziciunea
a pdtruns din cratet peind in tdlpi. Aceastd stare face din a.Fezdmiintul Mantuitorului ceeace spune Arhimandritul Scriban in
riindurile inspoinaintOtoare ale Neamului Rom-Mese No. 138:
revs ce poate fi considerat mai preios $i mai detestabil dear
Mahomedanismul1).

Vom discuta azi un caz care dovede$te tuturor lucrul

acesta.

E vorba de cazul dela Namde$ti, cunoscut publicului din

scrisoarea deschisa a maicei Filofteia Popescu catre I. P. S.
Mitropolitul Primat si intitulata Dreptate Pravoslavnica".
Elementele cazului, pe care le stie o lume, sunt acestea :
Maica casiera Filofteia Popescu, aleasa in Noembrie 1907, a
descoperit pe seama fostei casiere, Domnica Dumitrescu, ce se
alesese starita, mai multe neregularitati. Era trecuta printre ca.

1) Sub pseudonimul Filamon

www.dacoromanica.ro

lugarite o ferneie Ana Z. Moraru, pentru care s'a incasat regulaf

leafa lard sa fi fost vreodata calugaria aceasta femeie care traeste maritata civil.

Acest fall a deschis ochii sa se descopere si sa fie denuntate si alte falsuri si neregularitati cari toate se dovedesc
prin probe constrangatoare. 0 marina de filat borangic, furata;
inchirieri de case despre care se raporta ca sunt ruinate; inchirierea arhondaricului pe parale, fail a da seamy de ele; servitori fictivi; maica frustata de leafa; baiat din calugarie, pe
care 11 stie tot satul; deturnarea unui fond de 800 lei si o intreaga corespondents amoroasa a Maichei Staritei cu un domu
lancu, iata o parte din denuntarile facute de maica Filofteia Po-

pescu catre I. P. S. Mitropolit, ca sa aiba prilej nu numai a

constata neoranduelile, dar a lua 5i masuri de indreptare.
Cand acestea au fost aduse la cunostinta I. P. S. Mitropolit
Primat, seful cancelariei, in loc de masuri impotriva neregulilo
impune tacere Maicei Filofteia Popescu Si o ameninta ca o a
dezbraca de haina calugareasca in cazul cand ar sesiza parchetul.

In fata dovezilor acestor fapte grave, in fata actelor compromitatoare si a scrisorilor osanditoare dela dosar, seful ca
celariei, in care se rezuma toata autoritatea, personalitatea si

initiativa Primatului roman, a avut indrazneala ca sa oranduiasca ancheta spre musamalizare.

Ancheta s'a facut. Un defensor al C2Sel Bisericei, a lost
la dispozitie pentru a acoperl neoranduelile. Rasplata de 30 de
arginti, onorabilul defensor si-a luat-o. El si-a trimis in aerul
curat al Namaestilor un baiat si cloud fete, dela sfarsitul lui Mai
si Wand la inceputul lui Septembrie. Acest caz ne aminteste tin
altul la fel, dela manastirea Ciolanul, unde defensorul si-a trimeb
copiii la un staret, care are proces pentru sustragere de bonuri
straine. In orice caz ciudata coincidenta intre anchete-procese
si gazduirea copiilor defensorului, care face ancheta.
De aceea maica Dotnnica Dumitrescu a ramas neclintita
in locul ei de stareta si situatia ei
in urma si a altor neregularitati, elite la iveala
se tine tot nelamurita.
Notarul care a procurat acte false maichei Domnicai, ai
care este ginerele acestei calugarite a ajuns, dupa dovedirea
falsului sau, secretar-arhivar la administratia plasei Namaesti.
Desigur ca d-1 ministru de interne n'a avut de unde sa tie
www.dacoromanica.ro

taptul acesta, ca sa-5i des seama ce poate fi administratia rot-nand,

cu a5a specimene.
* *

Intr'o zi de Iulie, colonia scolard din Dragoslave, de sub

directia d-nei Sion, intr'o escursiune facuta la Namilesti, a fost
nevoita sa ceara." adpostul iri arhondarie dela maica stareta
Domnica Si dela arhondareasa. Cad din zi senina s'a ridicat,
dinteodata, nouri negri pe cer, Si a ineeput o ploae torentiala,
care a muiat biata colonie pand la oase. Ce sa faca deci copiii
sgribuliti $i batuti de ploae? Cu pedagoaga in frunte, ei s'au indreptat la arhondarie, unde, in loc sa fie primiti, ca de niste
crestini devotati operei de binefacere, au fost respinsi, ca de
ni5te oameni pagani. Biciuiti de ploae $i inspilimantati de grazavia vremei $i a lipsei de adapost, au plecat la primarie. Acolo
n'au avut alt loc de adapostire decat infirmeria comunala, unde
colonia a intrat $i de unde, putin mai inainte, fusesera sco5i niste
bolnavi de scarlatina.
Fapta aceasta care a revoltat pe doamna Sion, $i mai ales
pe pedagoaga care conduces copiii, pana la hotarirea de a reclama telegrafic Ministetului
nu stim totusi daca a ajuns cunoscuta la minister, on daca acolo a facut vre-o impresie. Stim
insd lin lucru sf anume ca de acum inainte asemenea fapte vor
fi trecute la raboj $i se va cla fiecaruia dupa fapta $i rasplatd.
Incheiand rabojul de azi, desigur ca oricine vede $i intelege
cum vindecarea relelor este imposibila in Biserica romans, funded putrejunea de sus nu lasd sa se vindece relele de jos.
Publicat iu Noembrie 1908.

MORALITATE CLERICALA

Neamul Romanesc" publica o scrisoare sub iscalitura ma'

multor studenti in teologie sub titlul Dreptate $i indreptaxe". A.ceasta scrisoare e $i ea un strigat de durere impotriva relelor
care ne inabusesc, dar studentii in teologie nadajduesc in scrisoarea for ca lucrurile se pot indrepta cu u$urinta.
Noi, care avem atatea insemnate pe rabojul nostru, stint
ca acest strigat e strigat de oameni naivi, can n'au masurat cu
mintea toata adancimea prapastiei. Altfel ei n'ar vorbly ash cum
vorbesc, de masuri in contra celor pacatosi. Caci cum vor lua
www.dacoromanica.ro

10

masuri in contra pacatosilor acei ce sunt de mii de on mai vinovati ?

Pot oare face ceva pentru indreptare Mitropoliile si Episcopiile noastre ?

Ele nu pot face nimic in aceasta privinta. Articolul trecut
poate servi ca exemplu de lamurire. Dar, se cutremura sufletul
oricarui om citind ce scriu gazetele despre Mitropolitul Partenie
al Moldovei, care intr'o tars cu oameni constienti n'ar mai putea
ramane nici o clipa neexplicat on nepedepsit...
Cu asemenea oameni de sigur raul e nevindecabil, iar naelejdea de indreptare e naiva.

In clipa aceasta ne gandim la niste masuri de indreptare

pe care vrea sa le is Sf. Mitropolie din Bucuresti. In Biserica
Romand" No. 2, se publics o circulara a Sf. Mitropolii catre P.
P. C. C. Protoierei, dupa indemnul Ministerului de Interne, ca
sa se is masuri contra flagelului care biciueste cu urgie destinele poporului roman, concubinagiul.

Negresit, ea este foarte indreptatita aceasta grija.

Dar a indemna Ministerul de Interne pe Sf. Mitropolie, cu
oamenii ei de azi, s is masuri in contra raului, ni se pare tot
ass de nimerit ca a pune pe betivi sa propoveduiasca contra betiei ; ba Inca si mai ciudat...
Sa zicein ca pornind hartia iscalita dela Mitropolie, de
vre-un barbat slant care ar fi avut ibovnica in Austria, on si
mai departe de dill muritorilor carora le imparte binecuvantare, lucrul nu ar fi prea strigator si cu efecte prea contrarii.
Dar cand hartia, e iscalita, cu cruce inaintea numelui, de fostul
parinte Nae dela biserica Alba, si cand parintele Nae a trait, ca
preot, in concubinaj cu coana Frosa, in aceiasi casa, ce rezultate poate avea hartia de indreptare ?
Desigur daca parintele Nae, dupd ce a ajuns arhiereu, s'ar fi
lasat de cocoana Frosa, lucrul tot ar mai trece. De cand a ajuns
Arhiereu insa dumneaei se simte foarte magulita cand aude pe
bieti credinciosi zicapdu-i coana Vicareasa", nume cu care e
cunoscuta de toata piata Bucurestiului. Si ciudatenia tot nu se
margineste aci. Coana Frosa are copii facuti in vaduvie. Parintele Nifon Niculescu, calugar si vicar, se grabeste sa-i adopteze,
ca lumea, cand vede niste copii tantosi cu aere de nobili, sa poata

zice: Copiii vicarului!" E de nepomenit faptul acesta si totusi

Parintele Nae iscaleste hartia de masuri contra concubinajului,
Si iscaleste cu cruce inaint-ea numehii.
www.dacoromanica.ro

11

Facand acest lucru, Parintele Nae dela biserica Alba, se

gandeste chiar sa-$i faca merite dand lzdrtia spre publicare revistei Biserica Romana". Astepta, de sigur, laude, fara sa se
gandeasca ea dreptatea lui Dumnezeu, 11 mana spre rabojul
nostru.
Tot aceasta hartie, de indemn la indreptare, mai poarta

si o alta iscalitura de mand stapanitoare. E iscalitura sefului

cancelariei. Dar noi cunoastem doua case, una in calea Rahovel

si alta in strada Isvor. Una locuita de coana Anica si alta de

Madam Rosa. Ambele cucoane au pretentii, recunoscute de toti
vecinii, si chiar de cei mai departe, ca sunt femeile domnului in
chestie. Va sa zica nu numai concubinaj, dar si poligamie, la
acest mare barbat din Biserica, care fulgera catre preoti ca sa it

masuri contra concubinajului. Ce sa mai zicem cand in fata

acestor case se opresc, destul de des, care, venite de pe la manstiri, cu ce, spunem drept, nu $tim bine mei noi, cei cart avem
atatea pe raboj! Si ce sa credem de calugari $i preoti, calugarite
si tot felul de fete bisericesti care alearga la aceste doua case,
in care Iocuesc aceste douii femei, ca la niste aoctori Fara de
arginti?... Am vazut suluri de saiac, am vazut si alte stole si tesaturi, am vazut cosuri acoperite, damigene si bolobeace si multime de lighioane sburatoare, dar rabojul are si el Inca misterele
recunoscute $i
Numai Dumnezeu le poate sti toate...
Si acum ne intrebam: oare, oamenii acestia, vinovati nu
numai de concubinaj, dar si de poligamie, cad doar mai sunt

$i alte cazuri in afara de cele ce spuseram, sa poata biciul ei

concubinajul ?...

Si, incarcati si de alte vini, sa poata ei biciul vini de felul

carora ei au sute si mii ?... 0, desigur, e o mare naivitate.

Si, inteadevar, ce au isbutit sa faca aceste fete ilustre,

contra concubinajului de atatia ani, de cand trimet neincetat
circulari $i ordine ?
Sa ne Mtn doar si dupa rezultat, nu numai dupd vorbe...

Rezultatul e in adevar vrednic de fetele acestor barbati. Vorbele Sf. Scripturi: dupa chip si asemanare.
Cunoastem un prieten al parintelui Nae, care iscaleste tot
cu cruce inaintea numelui. Murindu-i preoteasa, fiind diacon,
si-a luat alta, deli s'a facut calugar. I-a murit si aceasta. Dupa
moarte a asezat in pomelnic, pe care 1-a tiparit in mii de exemplare intr'o revista $i I-a imprimat pe zidul unei Biserici
www.dacoromanica.ro

dupl

12

numele primei sotii, pe al acestei concubine. Mai mult decat atat,

prin astfel de fapte savarsite de catre astfel de fete bisericesti,

am ajuns in Biserica, pans $1 la nepotismul din concubinaj.
Un alt exemplu vrednic de amintit este cazul Parintelui
dela B.1), care de cand traeste in concubinaj, schimbandu-si-I
destul de des, e impodobit cu toate crucile !
Amintim alt succes cu Protopopul G. din G., care, sub molly de inchiriere de case, avand un contract, proforma, traeste
nesuparat de nimeni, cu concubina. Asemenea cazuri concrete
le-am putea continua la infinit.
Incheiem seria rezultatelor fericite, cu Parintele F. dela P.,
care, se zice, ca traieste in concubinaj chiar cu o evreica.
Fara sa vrem ne sare in ochi alt caz de pe raboj, at unui

ierarh mare, ce doreste totusi mariri si mai marl si care, se

zice, ca a facut case concubinei, lard a-i plati nici Walla acum
caramizile...

Si acum ne intoarcem din nou cu gandul la scrisoarea din

Neamul Romanesc", in care tinerii teologi isi exprima lucrederea ca ne putem astepta la o primenire a vietei bisericesti

prin pedepsirea a catorva cazuri de pacate, savarsite de unii

preoti.

Desigur naiva si copilareasca incredere si asteptare!

Noi care cunoastem bine nenumarate cute ale raului ce
se tot petrified in viata bisericeasca neincetat, noi, cari suntem
mai incercati, nu credem asa de usor intr'o dreptate si indreptare": intr'o primenire cu usurinta. a situatiei. Avem insa si noi
nadejdile noastre in viitor, dar inainte de toate stim ca trebue
inarmat cineva cu multa rabdare, $i tot tineretul cu o vointa de
fier. Si mai trebue Inca unirea tuturor, imprejurul celor ce am
ridicat steagul de lupta.
Deci noi atragem luarea aminte, ca indreptarea nit poate
veni asd. indreptarea nu poate porni- dela cei batrani invechiti
in rele, ci numai dela cei curati, carora le-a ramas sufletul tanar
Si viata nepatata.
Acestea sunt concluziunile pe care le pune in fata un raboj,
plin de insemnari, cari vorbesc poruncind concluziunile.
Publicat do Decembrie 1908.

1) eine vrea sa cunoasca numele intregi, sa le caute in .Vestitorul"

www.dacoromanica.ro

13

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI

Tipografia Cartilor Bisericesti", de mai bine de un sfert

de veac, are, in tara intreaga, intregul monopol asupra cartilor
celor mai trebuincioase si mai cautate, cartile de ritual. Aceste
carti, cum se vand la Tip. Cartilor Bisericesti, credem a nu gresi

and afirmam ea se pot socoti printre cele mai scumpe carti

din lurne.

Precum din felul cum e redactata, condusa 5i administrata

revista Biserica Ortodoxa Romans" se poate intelege starea

nefericita a Bisericei romane
tot ass din felul cum a fost si
este condusa Si administrata Tipogiafia Cartilor Bisericesti se
poate intelege acelas lucru.
Cat s'a jefuit dela Tipografia Cartilor Bisericesti intr'un
sfert de veac, n'ar mai putea-o spune exact nici insisi jefuitorii,
nici cei care traesc, nici cei cart au trecut la judecata de dincolo : ass de fara socoteala au luat, toti cati au putut. Din cauza
aceasta, tipografia, ca stare materials, cu toate sursele de venit
din tara, de peste hotare 5i din budgetul Statului, a fost, mai
totdeauna, amenintata de mezat.

Fiecare director se lauds ea a trebuit s'o aduca la viata

din datoare-vanduta" si fiecare a lasat-o Cu moartea de gat.
Negresit ea trebue pomenit numele directorilor ca s se poata
face istoricul si desvalul adevarul.
Trecein deci in pomelnic pe Ghenadie Enaceanu, pe d. C.

Erbiceanu, pe P. S. Valerian Stefartescu, pe d. Dr. C. Chiricescu care face o exceptie onorabila si, in fine, pe P. S. Meletie
Dobrescu. Cu venirea acestuia la Directorat, tipografia devenind a Statului, s nadajduim ca nu i se va pune capacul.

E ca azi pared vremea nenorocita de alataeri cand erau

directori Ghenadie, Erbiceanu sau Valerian. Trebue retinut un
fapt caracteristic 5i semnificativ, care vorbeste foarte mult. Cei

trei directori citati mai sus nici macar nu s'au ingrijit ca sa

poata a lua" numai ei si membrii Sf. Sinod, pe care nici nu-i

puteau oprl, fara a-si primejdul situatia. Acesti barbati s'au asociat, in jaful lor, pe ovreiul Moritz Schragher, care ajunsese a
fi nu numai legator, dar si depozitar al cartilor si manuitor at
fondurilor tipografiei. Acest ovrei, care, din sarac lipit pamantului, cu o familie ntuneroasa ca a lui Iacob, a ajuns sa-si pla-

www.dacoromanica.ro

14

teased datorii vechi ale rudelor $i sa-si ridice cloud randuri de

case, vorbeste azi tuturor cu of tari sfasietoare despre timpurile
cand tipografia a fost pe mana lui si el s'a purtat tare cinstit ".
Jaful 5i risipa care a dat in fondurile tipografiei, nu se marginege insa la Moritz $i Ia directorl...
Budgetul tipografiei, cu veniturile lui marl, cum ajungea
sa creasca, chiar printre degetele lui Moritz, la cateva zed de
11111 de lei, ca corbii se repezeau Marii Eparhioti de -1 impartiau.

Au luat toti atat de mult incat e de mirare ca Primatul actual,

cand pleca in Austria, lila dela tipografie numai cate 3000 de lei.

Pass -mi-te faces aceasta ca sa dovedeasca desinteresare, fats

de al Moldovei care nu se multumea cu 10000... Au luat toti
incat o institutie ca Tipografia CArtilor Bisericesti, care ar putea avea milioane, abia a putut sa-si duce sufletul de azi pe
maine, si e o minune, cum de n'a dat, de atatea ori, ortul popei".
Cum in aceasta tipografie s'au tiparit numai cart de cult,
si, cum aceste carti nu reprezinta fats de trecut un pas inainte
in cultura bisericeascd, Tipografla Cartilor Bisericesti a fost o
institutie de specula, care la randul ei a fost si ea speculate in
chipul cel mai neingaduit. Ea a fost institutia de care s'au servit
pentru castig material oameni fail ideal, cari trebuesc osanditi
$i aratati cu degetul ca sa nu mai indrazneasea si altii sa face ce
au facut el.
Publicat In Decembrie 190B.

DEMNITATE EPISCOPALA $1 SINODALA

Cine va scrie istoria Bisericei romane din vremea noastrd,

va trebui sa zugraveasca urate $i negre chipuri de oameni bisericestl. Caci din nenorocire, ass sunt chipurile eparhiotilor $i
arhiereilor romanl.
Pe seama for sunt insemnate pe raboj sacrileglul si sperjurul. Aceste pacate le gasim, cu deosebire, in Manastirile de
maid, care, dupe cum publics ziarele, au fost profanate de insusi Eparhiotul. Vestea aceasta nu s'a publicat doar acum, pentru prima data in Biserica romans ". Din contra, lucrul este
de notorietate publics in toata tara Moldovei, chiar intre tdrani.
Ba, ceeace trebue spus, e ea: pacatul chiar de n'ar exists, el e
cunoscut si crezut in toata tara ca exists.
www.dacoromanica.ro

15

Se vorbeste de cea mai intima prietenie, a acestui eparhiot,

cu unul, care a lepadat calugaria. Eparhiotul i-a servit de nas

la cununie, iar lumea vorbeste ca l-a avut, apoi, tovaras, la
Coate bucuriile, la toate intristarile $i, cu deosebire, la toate negustoriile si afacerile veroase.

Rabojul a inregistrat niste vesti, cari au ocolit tam, ca

tovarasia aceasta ar merge pans acolo, incat nasul 'sa fie tovarasul diandru al finului. Oricine poate intelege ca vestile
acestea, care ocolesc Cara, nu le poate controls' rabojul omenesc $i nici chiar nu e nevoe...
Episcopatul roman mai are nenorocirea sa se bucure pi
de tot felul de alte reputatiuni triste. Astfel acelas eparhiot asupra caruia opinia publics' arunca vinele amintite
a contribuit
sa patrunda in Sinodul roman cele mai suspecte mutre, lipsite
nu numai de inteligenta $i personalitate, dar $i de orice farami
de morals $i sfintenie.

Cine nu stie de Arhierei cari se imbata, cari cauta dupi

femei $i le urmaresc cu neursinare $i, cari, merg, cu Eparhiotui
in frunte, la prietenul $i finul acestuia, unde benchetuesc, se ghiftuesc, $i apoi fac conciliabule pe urma carora Biserica a ajuns

in starea in care se Oa.

Asa a ajuns Sinodul roman sa cuprinda in sanul sau mutre
suspecte, tipuri condamnabile. Vrett conculiini, vreti poligami
chiar, vreti de cei ce au trait $i traesc pe spatele concubinei tocand", vreti mars nerecunoscatori, vreti oameni cu pacate urite
de gusturi pervertite catre om, vreti falsificatori de acte, vreti

plagiatori de carti strelne, vreti oameni cari sa se gandeasca

numai la mancare $i bautura, $i vreti ca sa nu fie nimeni liber
de pacate marl: iata, opinia publics, incarcata, de ani, de tot
felul de vesti, iti arata imediat mutra $i chipul dorit.
' Faptele acestea inregistrate $i prinse in opinia publics, art
ramas, raman $i nu e nimeni in stare sa le inlature din aceasti
opinie generals'. Si, cum nu e nimeni in stare sa le inlature, e
lucru tare u$or de inteles. Se vad fapte grave, se publics' viii
revoltatoare, se reclamd chiar vinovatii in fata Sinodului. Caai
bucurie pe cel streini de acuzatii! Dar iata ea, fiind vorba do
masuri, nu se fac absolut nimic, de oarece cel acuzat spune:
Nu ma facet! sa-mi dau poalele peste cap $i sa ridic cearsaful
care vs' acopere $i pe ale voastre". Si acestia inteleg, ca decat
sa mearga toti de a dura" dand spectacol, e mult mai bine sa

www.dacoromanica.ro

16

intinda iarasi toti cu manile, din toate partile si cu toate puterile

de musamaua care s acopere toata uriciunea.

Aceasta este opinia care inconjoara episcopatul roman,

aceasta este reputatia de care se bucura in fata lumei credincioasa si necredincioasa. Cand eparhiotul face vizite canonice,
una din cele dintai indatoriri ale sale, atunci, nu numai ca e
spaima pe unde trece, parc'ar duce foc si parjol, dar pe land
jaful eparhiei, cere si din budgetul Statului. Asa pentru doutA
vizite in Tara Moldovei, Eparhiotul a luat, de doua ori, opt mii
de lei. El a facut nenumarate rapoarte cerand si alti bani si phrerea generala este Ca daca cineva i-ar da pentru o vizita canonica, de jaf la sate si de sacrilegii la Manastiri, budgetul Ministerului, nu s'ar sfii sa is oricat de mult din acest budget,
ba nu s'ar sfii de a-1 lua chiar intreg. Jaful cumplit dela Tipografia Cartilor Bisericesti este o dovada care sa constranga ca
aceasta parere a opiniunei publice este serios intemeiata.
Dar Episcopatul Roman a avut si prilejul solemn s poata
da intreaga masura a demnitatei sale. S'au repezit odata toti,
ca corbii, asupra Mitropolitului Ghenadie. Cum au putut oare
atunci ajunge la acest rezultat ?
Au ajuns atunci toti la o intelegere, fiindca guvernul le-a
promis ca sacrificand pe unul, va ingropa pacatele tuturor celorlalti Baraba din Sinodul romanesc si le-a mai promis la mai
multi, fiecaruia in parte, ca-i va alege pe ei mitropoliti, De aceea

s'a putut vedea atunci una dintre cele mai triste comedii, care
s'a jucat vreodata de oameni lipsiti de orice constiinta.
Au ajuns acesti oameni sa zica ca li se pare for si duhului scant" ca Mitropolitul Ghenadie s'a facut vinovat de cele
mai grele vtni, si au hotarat in sobor judecatoresc ca sa fie
pentru totdeauna caterisit. Dupa o scurta vreme, cand tot guvernul lea impas, ci au lost gata toti, lard nici o urma de protestare, s se sera: ga din nou, si s li se pard lards tuturor, impreund en Duhul Slant, pe care-1 compromit in fata oamenilor,
ca Mitropolitul iheilad_e nu c vinovat de nimic din cele nentru
care fusese juclecat de ei $, caterisit.
Acest pacat de moarte, impotriva duhului slant si impotriva demnitatii episcopate, 1-a facut Sinodul Roman, printr'un act public, de cea mai mare insemnatate, care-1 va osandl
vesnic, ori de va fi lost, ori de nu va fi lost vinovat Mitropolitul
Ghenadie.

www.dacoromanica.ro

17

Aceasta este atmosfera care inconjoara episcopatul rornanesc.

Ea e raspandita aproape pretutindeni 5i se raspandeste

tot mai mult, facand ca Biserica ortodoxa romana sa ajunga in
cea mai trista stare, de a fi caracterizata de o vreme cu numele
de peVera talharilor, ma cum o numeste Ahrim. Scriban in
Neamul Romanesc" al D-lui Iorga si in Viitorul" d-lui Boroianu.

Cine are puterea sA traiasca intr'o atmosfera ca aceasta

s'o faca. Noi mai bine murim, decat sa lasam stapanitoare o
asemenea intolerabila stare de lucruri.
Pub licat in Deoembrie 1904.

SLUJBA DUMNEZEIASCA

Sunt uncle scaderi, cari deli par mici, totusi ele sunt periculoase prin intinderea si multimea for in clerul romanesc.
Prin ceeace numim slujba dumnezeiasca", slujbasii altarului se inneaca in tam de legi in fata lui Dumnezeu, si cornpromit in fata oamenilor, cel mai nobil sentiment, sentimenIal
religios, scotandu-i, prin ncomenia lor, chiar ti radacinile, din
sufletul credinciosilor.

Asa este pacatul nespus de gteu al preotilor, cari nu vor

sa duea la mormant pe mama orfanului, on pe fiul vaduvei,
papa ce orfanul sau vaduva nu-si vand on nu-si amaneteaza
ultimele lucruri pe cari be mai au.
Si pacatul acesta greu exista int adacinat adanc. El atat a
inegrit si a injosit preotimea romana, incat a inceput a se forma
ingrozitoarea opiniune publica ca pentru platirea unei slujbe
dumnezeesti" unii preoti romani ar lash bucurosi credinciosii
sa-si vanda sufletul satanel.
0 alta opiniune, tot atat de dureroasa, se formeaza si intra
tot mai puternic in sufletul altimei, despre mill preoti, ca anume, ei s'ar bucura, ca cioclii, de nioartea si de durerile omenirei, pe cari le doresc, pentru ncnorocitul prilej de a putea
incasa.

Aceste opiniuni nu se poate sa nu prinla radacini tot mai

puternice, din cauza ca unii preoti nu numai ca nu urmeaza caC. Corniiianu.

Bia rica din Rega'.

www.dacoromanica.ro

is
lea adevarata de a fi apostoli ai Mantuitorului", ci din potriva,
par a fi mai curand apostolii diavolului..
Asa, not avem crestaturi pe raboj, cari vorbesc de preati
ce fac mamei rugaciuni, ca sa-i moara fiul cu care s'a certa ,
sau copiii din prima casatorie.
Avem crestaturi cari vorbesc de rugaciuni ale preotilor,
ca sa se strice casele, ca sa se intoarca dragostea ibovnicultii
dare femeie cu babat; ca sa se intample nenorociri protivnicului $i Inca $i mai ciudate decat acestea avem.
Unii preoti fac liturghii $i rugaciuni de felul acesta si evrei-

lor cari yin la altarul cretin sa precupeteasca norocul $i ajutorul lui Dumnezeu. Dar, chiar, nu numai evreii yin la altar, ci
insisi preotii se due la evrei, acasa, de le stropesc casa si le citesc rugaciuni

Preotii, in usa altarului, cand vine credinciosul cu liturghia. ii adreseaza tot felul de lingusiri $i cauta a-si castiga bundvointa prin cuvinte potrivite sa le spuna un negustor in pravalia
lui, dar cu totul nepotrivite pentru pozitia pe care trebuie sa o
aiba un slujitor al lui Dumnezeu, in casa Domnului.
,

Neseriozitatea se intinde uneori $i Intre servitorii altarului cari, tocmai cand aduc jertfa, fac glume on se cearta.
Unde este un singur preot, isi gaseste si el tovaras de glurna
on de cearta in paracliser on cantaret.
Nimic nu e mai scandalos, ca interesul pe care it arata
unii dintre slujitorii altarului, pentru ban. S'a vazut cazul unui
arhiereu care, fiindca diaconii isi uitasera vestmintele, nu a
mai trimis sa li se aduca $i i-a pus asa la slujba, numai sa apuce sa-si is plata mai curand.
Un alt arhiereu, care are un fel de monopol asupra serviciilor dumnezeeti", nu se sfieste de a priml $i 15 cununii lute()
zi. Acest arhiereu, se angajeaza in atatea parti, incat neputtendu-se duce in doua locuri deodata, lasa sa a$tepte pe cei mai
saraci, turburand adanc sufletele credincio$ilor. Rabojul I-a insemnat de atatea on cand, grabit, ca sa se (Weil la alts bisericd,
unde tocmise pentru aceia$i ord alta slujba, a plecat dela biserica cu cupeul, imbracat gata in vestmintele arhieresti, ca sa
nu mai piarda vremea desbracandu-se $i imbracandu-se.
Alt arhiereu, cand pleaca dela serviciu $i 1$i is plata, nu

se rusineaza de a cere ca sa-i plateasca domniei sale pentru

trasura. Crestinii au avut si au deci foarte des prilejul sa audil,
www.dacoromanica.ro

19

in poarta bisericei Antim, injuraturile birjarului, ridicandu-se

sere cer odata cu ale Arhiereului, care se bucura si opreasca
Si

din banii birjarului.

Precum se vede, decaderea clerului din begat e ass de

mare, incat trebue multi rilbdare $i strasnica sfortare ca sa
lie inlaturata 1).
Pub kat In Decembrie 1908.

RASPUNS UNUI PREOT

Tuicu Pdrinte,
Am citit scrisoarea sfintiei tale $i mird-te cum am primit-o,
cad n'avem obiceiul sa primim scrisorile neplatite.
Caci intelegi sfintia ta, ca data fiecare preot nu e vrednic
sa plateasca o scrisoare pentru sine, nici noi nu putem sa platin . indoit $i pentru scrisorile tuturor.

$tim cite lipsuri $i cats saracie e in casa cite unui preot

am rat $i care are dreptul sa se planga. Dar oricat de mare ar
fi saracia si nevoia unui preot, el nu e ca o vadava lipsaa de
mice sprijin. El is bani, ba de ici, ba de colo, $i is chiar dela
aduva oropsita $i dela orfanal sarman, ca sa-si poata plati o
scrisoare.
Cu o preotime'care nu jertfeste nici un ban de doi pentru

scrisoarea prin care vrea s se ocupe de cauza care it interescaza in primal rand , nadejdije de Iiidtz--piare sunt pierdute ()ri-

ck de tari am fi noi $i oricat de sfanta este lupta nespus de

area ce am inceput. Cad asenienea suflete cum vor putea fi
inaltate $i luminate, pentru cauza crestina. intro Biserica, care
ass cum se manifests la noi, nu mai e a Mantuitorului yi, desigur, El, n'ar fi venit sa se restigneasca ca sa o intemeieze?
In scrisoare to arati tare ingrijorat, ca nu cuniva prin !oviturile pe cari be dam celor pacatosi sa nu cads $i Biserica. Negresit ash or sa strige $i nelegiuitii loviti, cei cari isi rad de Biserica $i o speculeaza. Le place sa strige ca murind ei, va murl
1) A se vedea in Patru ant de lupta ", cum stria si Arhim. Scsiba.n
Sn Meamul Rosnanesc" al D-lui N.. Iorga si in Viitorur D-lui D. O. Doroianu, despse aceasta chestiune si in acela.si timp cand scriam noi.

www.dacoromanica.ro

20

Biserica, cum strigau si fariseii si carturarii cand le-a declarat

rasboi Mantuitorul.
Biserica insa nu se reazima pe viata oamenilor pacatosL
Ea nu se reazima nici chiar pe viata oamenilor sfinti. Cad acesti
oameni sfinti att putut fi omoriti, schinguiti, arsi, si, totusi, Bi-

serica in loc sa slabeasca s'a intdrit. Oare, daca murind cc i

drepti, Biserica nu s'a sguduit si nu s'a faramat, s socotim noi,
ca s'ar sgudul si s'ar distruge murind cei pacatosi ?
Adu-ti aminte de inteleptele cuvinte ale lui Gamaliel din
Sf. Scripturd: De va fi dela oameni lucrul acesta se va risipi.
lar de este dela Dumnezeu nu yeti puteci sa -1 risipiti". (F. Ap.
5 38-39).

Nelegiuirile care se fac in Biserica de oameni vor perl si

trebue sd. piard. Biserica adevarata, opera .11/lantuitorului, insa nu

o putem lega cu nici un chip de acesti oameni pacatosi, meniti

sa piard din Biserica.
Sfintia ta zici: Biserica va &di si va trai pentrucei poporul
care e taxat de superstitios, caci sub forma de superstitie, crede
in Biserica $i vrea ca ea sa treiiascd. Si fiindcd poporul de jos,
ignorant $i superstitios, face majoritate, Biserica, fatal, va tral.
Sf. Sinod $i guvernul a dat poruncei, de pildcl, ca sa nu se serbeze seirbatorile superstitioase de cdtre popor. Nu e bine oddvoind a scoate buruiana cea rea sa nu scoatei $i cea band.
Poporul crede cad dupei cum crede $i e bine".

Ne doare inirna, taica pdrinte, ca esti in stare sa scrii

cuvinte ca aceste. Ce reazim putred si nedemn asezi sfintia to
sfintei Biserici !
Daca punem reazimul Bisericei in ignorantd si superstitie

atunci sf. apostoli si sf. parinti nu mai au nici un pret, ca lurninatori si invdtatori. Atunci cei ce se silesc sa faca lumina cat
mai mare, studiind invatatura si propovaduind contra supersti-

tiei, nu numai ca n'au merit fata de Biserica, dar ii asteapta

osanda, cum bundoard osandesti sfintia ta Sinodul pentru masura contra superstitiilor? Altele sunt care osandesc Sinodul,
iar nu masurile contra superstitiilor. E alta chestie modul cum
se pricepe Sinodul roman sa is masurile.
Ne intrebi, ca de ce nu ducem lupta pe tacute mai bine,
ca sa stim numai noi intre noi, si sa nu vadd toata lumea, toate
rautatile.
La aceasta intrebare, raspundem rugandu-te sa ei in mans
www.dacoromanica.ro

21

sfanta scripturil, sa." o citesti intreaga si sa cugeti, de cum ne

invat acolo ca sa dam lupta cu rail $i cu rautatile. Stiu ca prim
laptul asta to pun in cea mai mare incurcaturd; caci stiu doar
ca, deli esti preot, n'ai in case Sfanta Scriptura, si stiu ca, deli
esti propovaduitor al adevarurilor sfinte, n'ai citit nici ()data
sfanta scriptura intreaga si o cunosti foarte putin, cu toate ca
cunoasterea ei, e o conditie esentiala pentru preot. Acolo, in Sf.
Scriptura vei vedea a dela inceput pang la sfarsit, este o lupta,
care s'a dus in contra railor si rautatilor.
la aminte la profeti; socoteste cum s'au purtat apostolii
vezi
si ce pilda ne-a dat Mantuitorul. Vei vedea, ca profetii au
$i
strigat atat de puternic, in potriva preotilor si tuturor nelegiuithr, incat, cuvantul for de mustrare, rasuna in public spaimanrator, aruncand lard crutare blesteinul ce li se cuvine. Gande$te-te apoi la ce insemneaza cuvintele sfintei evanghelii, zise de
Mantuitorul Fariseilor $i Carturarilor, cand striga: Vai vua
iariseilor si carturarilor fatarnici..."
Din citirea sf. Scripturi vei capata lumina adevarului, ca
prin o lupta cum e a noastra nu se poate dobori Biserica, cum
nu s'a doborit nici prin glasurile de altadata can au strigat contra pacatosilor.
Biserica mai curand cade si se darima, prin lasarea celor
rai sa-si faca de cap si aceasta o spine Idmurit si sf. Scriptura
cand zice: pentru voi (preotilor nemernici) se batjocoreste numele lui Durnnezeu in fata oamenilor, precurn este scris. (Rom.
2. 21-23).
Ne mai invinue$ti cum ca am fi numai niste daramatori de
ziduri vechi si putrede, dar cari nu putem ridica altele noud in
loc, vorba care iar le vine tare bine la socoteala pacatosilor. Dar,
in cazul acesta, sfintia ta, uiti ca noi nu suntem ca niste oameni
politici sa venim cu vederile noastre noi, cu programurile $i planurile noastre omenesti, pe care sa le punem in locul celor vechi.

Noi, suntem ca $i sfintia ta cre$tini si cu credinta ca Biserica

e ridicata si zidita de Mantuitorul, a$a ea: nirneni nu poate
pune alta temelie Bisericei, decat cea care este: Is. Hristos".
Aici nu e nevoe de zidit nimic; totul exista zidit si alcatuit, mai
presus de puterea omeneasca, prin adevarurile sfintei Scripturi
si Sf. Traditii. E vorba numai sa nu ldstim pe cei netrebnici sa-si

faca de cap si sa se batjocoreasca pentru ei numele lui Dumnezeu in fata oamenilor.

www.dacoromanica.ro

22

Si profetii cand mustrau si darimau pacatele nu zideau

altfel, deck asa cum zidim si noi: taind ramurile uscate, crest,
din puterea lui Dumnezeu altele noui, si nu se used pomul, care
altfel, curand, ar trebui taiat si aruncat in foc.
Pub licat in Decembrie 19(15.

TOLERANTA, INTOLERANTA SI EREZIE

Conducatorii marl si mici ai Bisericii romane striga de

veacuri contra catolicilor, protestantilor si, mai putin, in contra
ebreilor.

Cu toate aceste strigate insa, ei alearga sa faca. ,,slujbe

dumnezeiesti" pentru catolici, pentru protestanti si pentru ebrei.
Amintim acum de cazul dela moartea lui Cazavilan. Vicarat Mitropoliei din Bucuresti, astepta la poarta Cimitirului,

imbracat in odgldii Si inconjurat de sobor de preoti, ca ei sa

depund in mormant ramasitele acestui catolic. Sub pretext ca
preotii catolici n'au voe a intra in cimitirul comunal ortodox,
se grabesc preotii ortodocsi a face serviciul pentru catolic. E cutotul stranie, desigur, aceasta toleranta si intoleranta.
Un caz si mai elocvent este al doctorului protestant Greatuitz, care a murit la Sinaia la Pa lat. Cu toate strigatele Bisericol

ortodoxe romane in potriva protestantismului, si cu toate ca

protentantismul neaga intradevar tainele bisericei ortodoxe, ad-

mitand numai doua si in sens cu totul alterat, cu toate ca or

todocsii se exprima ca protestantii sunt eretici, fotusi, la Sinaia,
t*ile Bisericei ortodoxe au fost deschise, de clerul ortodox, ca,
s fie tinut in Biserica, Wand la inmormantare, cadavrul protestantului care a fost apoi scos de acolo de preoti protestanti.
Daca vom mai amintl si ce a facut 13iserica roastril fata
de cei ce se sinucid, dand voe a fi inmormantatt cu preoti si cu
alai
ajungem sa ne facem 6 icicle exacta despre Lonvingerile
stranii ale carmuitorilor nostri biserice3ti, despre toleranta Si
intoleranta.

Oamenii acestia, cari striga contra catolicilor si prolestantilor, nu se sfiesc sa copieze si sa lure cat mai molt carti
protestante si catolice si sa se laude in urrna, catre cei notiutori, fard fried si fara rusine, cu stiinta for religioasa.
www.dacoromanica.ro

23

Un ierarh roman cere Senatului ca sa is mdsuri contra

Nazareilor si pocaitilor, cari s'au depdrtat de credinta bisericei,
ortodox:1. Acest ierarh pune in incurcaturd pe ministru sa ru
stie cum sa -i rdspundd mai delicat, intr'o chestie in care nu merita alt rdspuns, decat ca aceastd pretentie e absurda si ridicula.
Intoleranta pentru reprezentarca unei piese religioase,
pe cand se tolereaza Mita Tirbusun, la care asistd preoti
este lards semnul unei marl deca,icii0. care, desigur, nu se gaseste la nici un neam si in nici o bisericd.
Deci, adevdrata stare din biserica romana, se poate caracteriza prin aceste cuvinte: toleranta pentru eau, intolerantd
pentru bine, inconstientd nemarginita si o adanca stare de pdcdtosie.

In asa situatie nu e de mirat, cum Sinodul roman si-a pierdut insasi busola, cum el a ajuns sa lapede insasi dogmele credintei, cum a el-Heat in picioare, cu o inconstientd nemarginita,
dogma fundamentald despre botez. Cad Biserica a fixat dogma
cal numai prin botez se spald pdcatul original Vi omul intra in
numarul crestinilor si biserica numai acestora trebue sa le administreze celelalte tame si ierurgiile bisericesti. Sinodul roman insd dd vole a se prohodl si pruncii nebotezati. E. de ajuns
doar ca cu prohodirile acestora, ca si cu prohodirile sinucigasifor, veniturile se urcd, paralele se incaseazd si lumea, indusli
in ratacire si jefuitd, ramane multumita.
In fata acestor contraziceri nazdravane, ne aducem aminte
de exemplul Mantuitorului si strigdm cuvantul sfitttei scripturi:
Esiti afara voi, cari ati facut casa tatalui meu casa de negustonic si de hotie".
Publicat in Ianuarie 1909.

DEMNITATE MITROPOLITANA

Daca in Moldova se luau parale la hirotonii, in UngroVlahia mai stint o multime de alte obiceiuri, ttnele mai nenorecite decat altele.
Intre sisteme amintim nepotismul si mai ales politicianismul.

Prin interventia oamenilor politici se sterg, de seful canwww.dacoromanica.ro

24

celariei metropolitane, rezolutiuni iscdlite de Pritnatul roman,

care apoi iscdleste cu nepdsare Si inconslientd altd rezolutie,
care se bate cap in cap cu cea dintai.
Citam ca exemplu cazul unui tandr din Teleorman, care
\Troia sa se hirotoneasca si nu avea 21 ani impliniti. Cand s'a
dus singur, a fost refuzat Si s'a pus rezolutia ca nu se poate hirotonl pang la implinirea varstei legale. Cand insa socrul hanartilui vine cu tin politician, rezolutia se schimba ca prin farmcc, fdrd nici un scrupul, nici din partea Mitropolitului, nici din
partea sefului Cancelariei.
Un caz cu totul caracteristic este cazul hirotonisirei unui
lanar licentitt in teologie si drept, pe seama unei biserici, de\ enita vacanta in Vdlenii de Munte.
Mitropolia l-a-hirotonisit pentru Valeni. Primarul de acolo insa, fiindca tanarul refuzase sa is in cdsdtoroie o nepoata
Si find a lui, nu vrea sa-1 primeasca si in ziva instalarei pone pe
epitrop sa nu dea cheia dela biserici. Aceasta prucedare din
partea politicianului, n'a facut nici o impresie la Mitropolia din
Bucuresti.
Iii Joe sa facd ordine, Mitropolia a plecat cazul in fata po-

liticianului si, in mod absolut nelegiuit, a trimes pe preot intai la plimbare multi vreme, apoi i-a dat o parohie rurald. Un
fapt ca acesta insemneazd desigur tot ce se poate inchipul mai
revoltator sau desnadajduitor, dupd cum e omul.

El inseamnd, pe rdboj, o dungy care nu se poate nici

sterge, nici uita si care va std ca un indemn in ochii tuturor co-

lor ce vor curdtirea acestei biserici si ridicarca ei la o stare

vrednica de menirea Bisericei lui Unstop.
Publicat in Ianuarie 1909.

MOSTENIRI BISERICESTI
Trecutul si Prezentul.

Diva momentele de criza memorabild, prin care a trecut

biserica, dupd cdderea Mitropolitului Partenie si dupd ridicarea
Mitropolitilor Atanasie $i Pimen, or socotl multi ca ne putem
astepta la senin si bine, precum dupd furtund vine vreme frumoasd.
www.dacoromanica.ro

25

In aceste momente, cand unii se bucurd, iar altii se tern,

cand unii par ca au nadejdi, iar altii ne vestesc furtuni noui,
pentru not rabojul ne e si busola si calindar.
Privind la trecutul Bisericei noastre, r edem ca e durere
ingramadita peste durere, si nenorocire peste nenorocire, "neat
ne trece prin inima an for de fried si pentru viitor.
Toate aceste dureri din trecut sum caracterizate cum nu
se poate mai bine prin cuvintele lui Tudor Vladimirescu, din
rnanifestul prin care clnama tara la deSteptare.
Iata-le :

Fratilor.... cand un $arpe iese 'Maluku voastra, trebuie

sa navaliti cu pari Si sa -1 onzorati. Cu cat nzai vartos cif vu
sirntiti ranele Si rtzperile din trupurile voastrc prin care bulaurii,
ziva Si noaptea sug tot stingele din voi, Inca de vii, precum de
luta vedeti.

AceStia sunt, precum ii cunocateti prea bine: Grecii Si

boierii notri, atilt partea bisericeascd, cat Si politiceascd. Pana
and dar vont stzferi ca ni$te dobitoace, and rdul nu-i primit
nici de Durnnezeu. Pierderea raului, inaintea lui Dumnezeu, este
lac! ul eel mai bun... Trebue sa savar$inz binele, care nu se poate
suveir$1, dacti Mai intalu nu vom goni rdul, dupd cum panel nu
iar meazci iarna, nici primtivara nu se face.
A zis Dumnezeu sa se facd lamina Si s'a felcut; dar mai
intai a lipsit intunericzzl".

Acestea sunt cuvintele prin cari Tudor Vladimirescu a

intrupat glasul de durere si strigdtul de revolt'," impotriva
raului.

Din cetirea lor, trebuie sa intelegern dona adevaruri :

intai, cuvintele acestui barbat, oranduit de Pronie sr" scape
de pierzare adevarata neamul rornanesc, ne arata cum trebue
sa glindeasca, s scrie si sa se poarte cei ce vor sa darame rani,
atunci cand a atins culmea.
Al doilea, ele ne arata in trecutul nostru o rautate nesfarsita, care a ros tara si poporul veacuri deardndul.
Asa ne-a fost trecutul pain" la Tudor Vladimirescu. Acest
erou, spre a ne putea mantul, se simte dator s1 vorbeasca. de
partea bisericeascd", mai ales de cea Malta, ca despre serpi
si balauri ce trebuesc striviti cu parul, ca sa se poata face vre-o
indreptare spre bine. Negresit ca acest adevar e tot ce poate
fi mai inspaimantator pe orice rtiboj.
www.dacoromanica.ro

26

Dar, durerile Si nenorocirile aduse de partea bisericea

sca" se inmultesc Inca mai tare de aci inainte. Grecii, zguduiti
prin miscarea lui Tudor, din conducerea tariff, continua a ne secatui viitorul tocmai prin partea bisericeasca", in care se incuiba de aci inainte cu putere Inca $i mai mare, ca in singurul
teren care le ramasese cu putinta de speculat.
Asa ne-a mers in trecut. Ne-au crescut mereu durerile si
ne-au acoperit rusinea si ticalosia pana la secularizare, de caul
raul incepe a se manifests sub alte forme.
Am avut deci nenorocul si durerea sa fim batjocoriti itr
Cara noastra, in numele bunei credinte crestinesti. Iar aceasta
batjocurd a mers pana acolo, 'Meat sa putem sa vorbim de haremul Egumenului lirisant dela Cozia $i sa putem avea in trecutul nostru bisericesc sute 5i miff de alte rusini de felul acesta.
Dar nu numai de Greci am fost umiliti si batjocoriti prin
biserica si prin oamenii bisericesti. Nu numai ei si-au batut joc
de not prin specula $i minciuna, prin nedreptate 5i intriga, prin
hula $i desfrau, prin neru5inare $i Fara de legi persecutandu-ne
graiul si stricandu-ne obiceiurile cele bune. Purtare de tiranie
paganeasca, samovolnicie nevrednica de popor cretin. am avut
de indurat In numele de pravroslavie $i dela poporul rus, care
ne-a stors rauri de lacrami 5i ne-a framantat sufletul in cele
mai mari si mai de neuitat dureri si umiliri. Pretutindeni numai
exemple de purtarea pagans si haina am intalnit la vecinii nostrj pravoslavnici $i ortodocsii-greci si ass exemple si invataturi am primit dela ei.
Toate lucrurile acestea desigur nu puteau ra'mane fara.
elect... Urmarile acestei stari jalnice nu se puteau inlatura. Poporul a fost gata a rasplati cu amar, amarul indurat. El a vorbit
ca sa se usureze; si-a varsat durerea prin vorbe, care ustura ca
focul. Si pe grec $i pe rus si pe ungur $i pe ovrei i-a socotit ca
vrasmasi ai lui. Pe toti romanul i-a pus la hoc, prin snoave si
anecdote, prin povestiri si aprecieri. Negresit ca e tot ce poate
ii mai desnadajduitor, ca In aprecierile sale, in vorbele prin care
se rasbuna si-si usureaza sufletul, poporul a spoit pe preot cu
boelile tuturor slabiciunilor 5i pacatelor si -1 biciueste cu eel mai
crud sarcasm.
In anecdotele poporale preotul e batjocorit mai rau chiar
decat tiganul, fiind tratat cu cel mai mare dispret.
Acest fapt jalnic nu-I poate tagadul nimeni iar rabojul nu
www.dacoromanica.ro

27

explice Si sa ne faca sa intelegein ca cu un asit

poate dealt
trecut nici nit se putea sa iasa lucrurile altf el.
Caci pe paginile istoriei Bisericei romane deli sunt si cateva locuri de lumina si de iniiltare, ele sunt asa de rani incat
pod intunerecul si pra itml:ra care tic infasurd agar numai ca
taste raze luntinoase, numai ca niste siluete de muncitori si luptatori cad nu au putut birui nici eau' nici intunerecul.
Mai ales in Muntenia si Oltenia, a fost in Biserica o vreme
ale carei urmari nenorocite le simtim si azi prin unii preoti gramatici facuti la Dii (Vidin) pe plocoane, fara nici o pregatire.

Si se explica de ce nu s'a putut face opera de crestinism

nici in timpurile mai noi, mai aproape de epoca noastra. Caci
nu era posibil a se ridica apostoli ai evangheliei prin mijloace
ca cele dela Dii sau din scoale cari, deli se numesc seminarii,
numai institute de educatie si cultura cresting nu au fost, nit
stint si nu pot fi.
Rabojul are lucruri groaznice insemnate pe seama vechilor
seminarii cu doua sau cu patru clase. Socotim insa de prisos a
le scoate la iveala cand, pentru lecuirea raului, suntem datori sa
vorbim despre seminariile de azi din Bucuresti si din Iasi uncle,
cat or merge lucrurile ca Wand acum, nu poate fi indreptatita
nici milear o razii de nadejde in spre mai bine.
Pub licat in Februarie 1909.

CONCURSURILE LA SEMINARU

Voind sa dai pe fata relele si neajunsurile de care sufertl

seminariile, vezi ca nenorocirea e inteadevar grozava.
Sa privim azi adevarul dintr'un punct de vedere.
Sunt 40 on 30 de locuri vacante, de burse Si solve, pentru
clasa I de seminar.
Pentru aceste locuri se strang din toate partile dela 50O
pang la 800 de concurenti, dintre cari foarte multi au doua si
trci clase de liccu.
Prin faptul acesta se naste-cea mai inversunatd lupta pentru ocuparea unui loc. Intre atati candidati nici un elev nu poate
fi sigur pe puterea cunostintelor sale si nici tin parinte nu sL.
poa to biztil numai pe rdspunsul fiului sau.
www.dacoromanica.ro

28

De ad se nage eel mai desgustator si desnaciajduitor

spectacol. Nu e oni care sa nu se creada dator a intervenl cu
vr'o protectie, cu vr'o scrisoare, cu vr'un mijloc oarecare, in a"fara de lupta dreapta si cinstita a concursului. Si nu e om care
sa nu incerce toate mijloacele, fiindca nu poate fi om care sa
aiba incredere in dreptate din partea cornisiunei de examinare.
Aceasta lupta, pe toate calk, pentru reusita, ajunge pang la
rnijloacele cele mai rusinoase 5i respingatoare. Ea a putut cla loc
In adevarate scandaluri, in Cat au ajuns adesea sa intre in seminar elemente netrebnice, iar alte on parintii concurentilor au
platit parale la sarlatani si au plecat desnadajduiti acasa.
Rabojul a insemnat cu ciurere adevarul ca cei ce umbla
mai molt, ca niste disperati, cu mijloace necinstite, sunt preotii.

Astfel pe raboj sunt crestaturi can vorbesc ca un preot

din Mehedinti a dat unui escroc, profesor de geografie cu reflume, suma de 800 lei. Tot acest escroc, care a trecut acum in
lumea dreptilor, a jefuit pe un preot din Gorj cu 400 lei si pe
altul cu 40. Precum stie cazurile acestea, rabojul cunoaste si
alte cazuri cu preoti din alte judete, cari, mai noroco5i, nu si-au
dat bani fara folos...
Un avocat se pretindea frate cu secretarul general al Miiiisterului de Culte si astfel a escrocat sute de popi .i alti oameni,
cu prilejul concursului de pe la seminarii. Faptul e atat de gray

incat nu-1 lasam neamintit, cum lasam multe altele, pe care

le trecem sub tacere.
Starea aceasta de fapt, pe care n'o poate tagadul nimen
.psi pe care unii o socotesc ca pe o nenorocire nu tocmai mare,
are consecinte, incalculabile.

Influentele din toate partile, Intai ale politicianilor si apoi

ademenirile cu parale nu pot ramane lard efect.
Tocmai de aceea, din sate de concurenti eminenti, s'au
azut patrunzand in seminar baeti mediocri, si s'a vazut chiar
cazul cand eel ce a reusit intaiul, sa ramie, chiar in primul an,
repetent, nu l'a vr'un obiect, ci la toate, cu toata indulgenta care
i se acorda, fiindca reusise intaiul.
Ceeace constitue o nenorocire neinchipuit de mare este
iaptul ca cu prilejul acesta se formeaza o atmosfera bolnava
in sufletul concurentului, ca si in sufletul parintelui sau, intelegaud ca local la seminar nu se is pe dreptate si cu sfintenie.
Avand constiinta ca a intrat in seminar prin mijloace newww.dacoromanica.ro

29

permise, elevul nu mai poate avea un ideal, nu mai poate ava

o pornire cresting, ca sa ajunga apostol al Domnului ci se gandeste sa se faca pops, ca sa. duca un trai mai bun si mai usor.
Astfel devine dela inceput utilitarist, ca orice om care invata o
meserie pentru castig.
Jar nenorocirea. aceasta e cu atat mai mare cu cat in seminar elevul nu va gasi un mediu, care sa -1 ridice peste aceasta
conceptie funestd.

Din contra in seminar elevul intalneste alto lucruri, cari

sa -1 faca apt pentru orice, afara
de misiunea apostolatului crestin.
sa-i abata Yi mai mult sufletul si

Publicat in Februarie 1909.

PEDAGOGII DELA SEMINAR!!

Pte

intrebam: ce pot oare castiga seminaristii dela pe-

dagogi, dela spirituali, dela directori Si dela profesori, si in care

din acesti oameni vor gasi ei sprijinul $i stimulul ca inima si
mintea for sa se inalte la sublimitatea chemarei evanghelice ?
Pedagogii.
Cel mai important element de educatie spre
care trebue indreptata toata atentia si toata speranta
sunt
pedagogii. Ei sunt In contact neincetat cu elevii; ei conduc
si'i urmaresc, pas cu pas; in mainile for e lasata supravegherea
timp de 18 ore din 24 cite are ziva.
Spre a vedea cum se prezinta lucrurile in practica, intrebarn pe directori, pe profesori 5i pe spirituali, pe Ministru si pe
legiuitori, ce pret pun ei pe activitatea pedagogilor si ce cred
despre ea? Toti acestia sunt cu totul departe de a se ingriji ca
pedagogii sit fie ceeace trebue sa fie. Toti acestia au din contra

cea mai mica consideratie despre insarcinarea si despre persoana pedagogilor. Ii considers ca pe niste bieti baeti, carora
ca sa poatd trai si sa-si poata complecta studiile, li e dat s facil
ordine printre elevi. La seminarii, ca $i la licee, dela pedagogi
nu se core, si ei nu indeplinesc decat acest rol. Cei mai multi
insd si-1 indeplinesc cu brutalitate, car altii de loc, inultumindu-se
sa-si primeasca cei 50 lei lunar.
Si atdta tot.
Ca sa spunem adevdrul intreg, trebue sa marturisim ca, in

www.dacoromanica.ro

30

kata profesorilor can nu cam vin la cur-ori, pedagogii se bucura

de autoritatea de a-i suplini si an astfel prilejul, de cele mai

multe ori, de a ajunge ridicoli in fata elevilor Lad le cer larnuriri.
De obiceiu la nurnirea si alegerea pedagogilor se tirmcai.a

cu acel sistem nenorocit al recomandatiunilor de catre politiciani, care duce la desnadejde. Studenti, cari cad la examene
cle nenumarate ori, 5i cari au liisat in seminar traditie de vitin,
de lene si prostie, au fost preferati bdetilor buni, insa fard recomandatii dela politiciani.

Rabojul indrcapta pe cititori sa aprecieze cele scrise ii

Biserica Romana" ca se petrec la un seminar. De aceste lucruri, de specula pe care o face profesortil de germa,na cu elevii,
pedagogii aveau cunostinta, si totusi au socotit en e foarte na-

tural sa mearga lucrurile asa. In jurul for crested jaful si coruptia mituirei, si totusi ei n'au ftteut nimic si n'au luat nici so
masura...

Fara a-i face pe ei direct raspunzatori spunem doar ca in

modal acesta niciodatii nu poate sa fie crestere sanatoasa iu
seminarii.

Un seminar intreg stie ca unii pedagogi se urea seara in

dormitor cu elevii, ii culca si apoi isi Iasi" acolo, pe o masa, pilIiiriile si ics afard. Isi lasd pdlariile ca sa creada elevii ca's pe

aproape, in vr'o inspectie pc sala seminarului, iar in realitate

pedagogir, cu alto plarii, fac inspectie pe anumite strazi ale ora-sului si in localuri de petrecere nocturna.
Niste elevi ne destainuiau intr'o zi, povestind cum goneau
pe pedagogi seara din clasa, cand veneau sa faca liniste. Meta-

dul era foarte simplu: unul mai indrasnet lua in mina Iliada
si merged sa ceara explicatii 5i traducere. Pedagogul ajungea
in cea mai mare incurcatura, ca
peara pofta de a mai intr
prin clasa.
Dar se intampla cite odata ca relatiunile dintre elevi si
pedagogi sa devie tragicomice. Elevii scot porecle pedagogilor,
5i, cand acestia se apropie de clasa, toata clasa repetd in con
porecla,

Elevii dintr'un dormitor, imediat ce intra pedagogul, incepeau sa pocneasca din degete, sa cloncaneasca, sa tuseasca si
sa faca tot felul de sgomote. Batjocura a mers pang acolo meat
elevii au descheiat patul pedagogului iar acesta culcandu-se, a
cazut in chicotele de ras ale intregului dormitor.
www.dacoromanica.ro

31

Un elev, care nu urea s se scoale dimineata, ci dormea

,pans la pranz, fiind de,teptat $i mustrat I-a luat pe pedagog la
ii tae cu papucul si apoi s'a servit si de umbrela.
La Iasi, ni se spune, ca Directorul se serveste de pedagogi
spioni. Ace$tia ii intra pe sub piele si pot ajunge tot asa de temuti, pentru elevi, ca si insu$i directorul.
Desigur ca lucruri de felul acesta nu indreptatesc la nici o
nadejde, ci dimpotriva ne silesc sa strigam cat mai puternic ca
sa se curme odata cu asemenea lucruri nefaste si din cale afara
primejdioase.
Pub heat in Februarie 1909.

SPIRITUALII SEMINAMILOR

Vom povesti acum unele lucruri inregistrate pe seama

t ducatorilor dela serninarii, asa numifii spirituali.
Spiritual! Ce frumos, mare $i slant rol (la regulamentul
.acestor educatori !
Vai insa, ce specimene de nenorocire si de hula mare an
lost si sunt spiritualii dela seminariile noastre fats de rolul ce
punt datori sa indeplineasca!

In vremea cand un Mitropolit de astazi era director al

unui seminar superior, acesta tinea ca spiritual un preot cilruia
seminaristii ii ziceau popa Vutca".
Un elev, bun desenator, ajuns mai tarziu doctor in filozof ie, ii facuse portretul parintelui spiritual. foarte nostiin, pe peterele unei camere de jus care era garderoba pentru cufere, loc
de fumat pe furls si ascunzatoare pentru elevii cari nu voiau sa
intre in clasa. Parintele director facand o inspectie sa vada pe
unde or fi ratacind elevii cari nu asistau la cursuri, intrand in camera aceia, a putut vedea peretii impodobiti cu chipu lui Popa
Vutei e$ind din butoi !
Mai tarziu seminaristii s'au invrednicit de un alt educator,
care a lasat urme nesterse pe raboj. Des). avea inaltul titlu duhovnicesc de spiritual, elevii it porecleau Popa Dracu", nume
sub care it cunoaste Cara intreaga. Despre el seminaristii auzisera ca a trecut intro noapte cursul de seminar superior, dup:i
ce mai inainte, tot in felul acesta, fusese proclamat licentiat la
www.dacoromanica.ro

32

Athena, avand numai 4 clase de seminar. Auzisera apoi ca fusese director de seminar inferior in Moldova $i acolo in loc de
pArinte sufletesc era calau $i in loc de cretin era spaima si teroare pentru bietii elevi $i pentru toti can ii erau sub mana $i
nu se pricepeau on nu puteau sa-1 linguseasca si sa-i satisfacd
interesele. Elevii, cari primeau ca parinte duhovnicesc pe acest
preot Popa Dracu", auzisera ca, el, ca Director de seminar Meuse atatea neomemi incat nu 1-au putut scapa de dimisie nici
chiar persoanele care it putusera ajuta sa treaca intro noapte
cursul unui seminar $i de aceea it aduceau acum ca spiritual la
seminar.

Cititorii sa nu se mire a, dupa toate cite i s'a intamplat,

Popa Dracu a putut ajunge spiritual la Seminarul din Capita la
tarei. Avem insemnat ca acest vestit parinte a ajuns, putin dupa
aceia, superiorul capelei romane din Paris si este platit de doua
ori, fiind in budget si la capela din strainatate $i la Mitropolia
din tara. Cei ce i-au facut rostul acesta, ii fac reclama pretinzand ca e un slant" si fiindca locurile de mitropolit s'au c cupat,
ii doresc sa ajunga episcop.
Sa se minuneze cineva ca Popa Dracu" ajunsese spiritual
Ia Seminar? Dar pe seama spiritualilor, avem insemnate crestaturi $i mai dureroase.
Astfel la alt seminar, tot din Capitala tarii, a ajuns spiritual un sperjur ce merita sa ramae celebru.
Acest barbat era pe vremuri arhimandrit Ia Dunarea de jos.
Acolo, dupa plecarea Episcopului care a ajuns Primat, amorezandu-se de o carciumareasa a lasat calugaria $i s'a apucat de
carciumarie. Ani dearandul i s'a parut foarte muitumitoare
viata in familie, cu nevastd, cu copii Si cu carciuma.

Dupa trecere de vreme insa fostul arhimandrit a gasit

cu Cale ca nu e ran sa se gandeasca din nou la viata in haina
calugareascd.
Fiindca sinodul nu i-a trecut cu vederea lcpadarea de bung
voe a calugafiei, $i de vreme atat de inclelungata, si fiindca, astfel, a fost imposibila reintegrarea sa in locul de Arhimandrit is
Mitropolia din Bucure$ti, cei cari au in mana soarta .Bisericei

1-au trimis spiritual Ia seminar sa pregateasca pentru preotia

Iui liristos pe viitorii pastori sufletesti ai poporului roman.
Si a fost spiritual! Aceasta fata calugareasca nu s'a hotarit macar a-si uita de trecutul sau scandalos $i a o rupe cu el
www.dacoromanica.ro

33

151 instalase familia in apropierea Serninarului, asa ca elevii ve-

deau venind la biserica o femeie despre care stiau ca e coana

spiritualeasa" si fete despre carea aveau consideratie ca despre
fetele spiritualului.

In cazul acesta, durerea noastra merge aproape 'Ana la

desnildejde, prin faptul ca aceasta situatie de ne mai pomenita
sfruntare a moralei, s'a intronat tocmai de autoritatea bisericeased si prin protectia ei. Sperjurul a fost protejat Si sustinut
dela Mitropolie, pana card Ministrul scandalizat a trimis ordin
de revocare.
Cercetand mai departe rabojul aflam ca, la acel'asi seminar din Capita la, inainte de modelul precedent era ca spiritual un alt calugar cantaret la o Biserica.
Intro zi, o nemtoaica a venit la uncunoscut al nosiru sa
intrebe daca e adevarat ca Parintele se poate insurb, caci i-a
cerut fata in casatorie spunand ca deli e calugar are drottil sa
se insoare, fiindca e cantaret.
Cunoastem si alt model de spiritual despre care elevii spu-

neau ca ii place sa-si arda gatul cu spirt" si care, in vrernea

Psaltirei, parasea sf. altar ca s fumeze, cu nesatiu.
Pe raboj mai sunt insemnari si pe seama noilor spirituali

din Bucuresti, dintre care unul e calugar de moda noua, iar

altul preot vaduv. Cel dintai e crescut in tara pentru misiune
intre Aromani si incaseaa de aceea, doua lefi, una dela seminar si alta dela o capela romana din strainatate, care figureaza numai in budget; cel de at doilea e preot la o biserica din

eras; deci si el, ca si cel dintai, se bucura de acelas avantaj,

tine doi pepeni intr'o mina. Pe seama celui dintai nu putem uita.
Ca dupa teiminarea facultatii si inainte de a se ca'ugari, se stran-

gea cu alti colegi teologi intr'o camera inchiriata la o famine

cinstita, scandalizand toata llama prin petrecerea cu femeile.
Faptul acesta a facut cea mai urata impresie asupra unui cartier intreg.
Fe acest spiritual" imbracat in haina calugareasca, ziarele au putut sa-1 admonesteze pentru ca 1-au vazut la Predeal
plirnbandu-se la brat cu o femeie cu care 11 suspecteaza o lume
intreaga.

Exernplele de pana aici sunt de ajuns pentru a edifica.

Ele sunt nu nurnai atat de vorbitoare, dar sunt si atat de caracteristice, incat nici nu aver nevoie sa citam nume.
C. Cernihanu.

Bismitin din Rev&

www.dacoromanica.ro

34

Stint unii insa cari pretind ca not am insemna numai par-

tea cea lea, iiitand a da la iveala si partea cea buna" (? !)

Acestor domni le raspundem, minundndu-ne de naivitatea tor.

Alaturi de atata rau, de atata decadere si mocirld, nu putem

vedca parte bund si inaltatoare. Aid nu poate fi judecat lucrul
ca intr'o opera a cuiva, in care pe land defecte s'ar putea afla
si o particica buna. Aici, acesti educatori, apar in fata sufletelor
elevilor in trasurile for generale, care le rapesc once urma de
autoritate, de demnitate $i de prestigiu si ii fac incapabili pentru
once inrilurire in bine.

Ei nu sunt si nu pot fi decat niste mad netrebnici, cari

contribue nespus de Inuit la prapildul unel biserici, care a ajuns
in cea mai nenorocita stare de decadenta.
Publicat in Martie 1909.

EDUCATIA CRESTINA IN SEMINARII

Ne intrebam: ce bine poate rasari .Si poate prinde Kidacini trainice in
vista sufleteasca a seminaristilor, avand ca educated pe as numitii spiritual!,
cari s'au vazut ca sunt blasfematori practici ai invataturei Mantuitorttlui si

ai moralei crestine?
Spiritualul are, afara de rolul de educator pe care 11 dd regulamentul,

si atributiunea de duhovnic, adic de preot crestin, in seama caruia sunt

incredintat sufletele ca sa fie mantuite. Din cutele adanci si ascunse, ale
sufletelor, duhovnicul are chemarea si datoria ca sa scoata pag,anitatea Si
pacatul, si sa uneasca acele suflete cu tiristos, prin taina marturisirei sl a
sfintei impartasiri.
Daca once duhovnic are a da seama in fata lul Dumnezeu de o foarte

grea raspundere, apoi cu atat este neasemdnat mai mare raspunderea unui
spiritual care este duhovnicul, in mina cdrula se Incredinteaza sutele de
suflete tinere, care au a fi, la randu-le, duhovnici ai poporului cretin.
In fata oamenilor cari vorbesc mai numai de activitate extrabiserlceasca si extramonacala, cari vorbesc mai numai in numele patriotismului
si se gandesc nwnai la lucruri care nu au nici olegatura cu harui de sus,
sigur ca nu vor avea o importanta deosebita consideratiunile acestea de
ordin sufletesc.

Acest semn al vrernei, este si el un pericol destul Kie mare. Ne intrebam: cu ce credinta, cu ce putere si cu ce efect vor intrebuinta viitorii
preoti, esiti din mainile tutor spirituali ca cei pe cari i-am vazut, tainele asezate de Dumnezeu pentru mantuire: rugaciunea, marturisirea pacatelor si
sfanta impartasire.
Sub influents tutor asemenea spirihtali, elevii aiung de nesocotesc tattle

www.dacoromanica.ro

ut)

.spovudanici, itemarturisind nimic on spunand nasbatii si nesocotesc si tain

sfintei cuminicaturi impartasIndu-se pe mancate, numai ca sa nu fie insemnati pe lista celor ce nu se impartasesc!" Rahoial cunoaste nurneroase
cazuri, cand in ziva de marturisire la spiritual, elevii se string in clasa st
=and haz, istorisesc ce baspeli au spus spiritualului si cum au ras de e
punandu-1 in incurcatura cu povestirt ticluite si nasdravanii. Apoi raboj t
cunoaste cazuri, cand elevi, cari n'aveau gartdul de impartasire, cad mancasera $i fumasera de dimineata, vazand ca se face lista de cei ce nu se fn partasesc, s'au imparta$1t.
Dar care si-ar putea cineva iinehipul adevarul altfel, cu conducalort
sufletesti ca popa Vutca, popa Dracu, ca ceiialti pe cari i-am amintit ?

Din nenorocire, nici ]a directori nu se gasesc altfel de exemple de

inaltare sufleteasca. Asa un director de Seminar se dere.ste de slujba bisericeasca in poStul mare si chiar peste an in sarbatori. Alai ales cand elevit

nu ttinza la biserica sa, in totdeauna cauta cite un preot, care pentru

cativa lt,t s smarseasca in locul lui sfanta liturghie. Asemenea fapt este
desigur rezultatul nenorocitei start care nu poate produce altfel de roade
yi altfel de rezultate. Exemplu! ilea e cu deoosebire elocvent, cand stin
ea acest Director este doctor in Teologie, Mitt cu care se laude 5i isi face
cea mai scandaloasa s caraghioasa reclama.
Acest fapt ne face sa Ilitelegem cum acest director a putut ingadu'
alaturi cu sine, in conducerea Seminarului, pe sperjurul care a pdrasit
calugatia pentru viata de crasinar! El ne explica destul de bine de ce un
director de seminar ca acesta poate sa se desinteresoze de soarta une
hunatati din seminarul sau, cum face el cu institutul de solventi, zicanu
di nu se baga, nu se amesteca, ca sa n'aiba vre-o raspundere". El nu intelege ca tocmai prin acest fapt se face vinovat de o groa_znica raspundere. Cu mcdelele de spirituali si de directori ca cei pe care i-am amintit,
elevii au iesit si les nu numai fara nici o tragere de Mina pentru serviciile
siinte, dar, eel putin trei sferturi din ei ies fara eunostinta serviclior si tipicului biseric,esc, asa ca regula 5i tipicul trebue s le invete de mantuiald
5i de &Ica, pe la Mitropolii on Episcopii, inainte de hirotonie, in doua on
trei saptamani. Acest fapt trebue insemnat pentru urmarile lui grave si in
aclevar revoltatoare. Cad, un candidat de preotie care n'a simtit o vieata
intreaga, viata copilariei studioase, nevoia de a invata niste randuieli, cari
21 vor 11 ocupatiunea de toata ziva a vietil sale de preot, desigur ca va cauta
si acum sa se scape ca de mantuiala.
La tMitropolii si Episcopil candidatii, in cele mai multe ,parti, cad pe
mina calugarilor fara nici o culture, fara nici o morale Qi Mara nici un
scrupul, cari se preteaza la once coruptie, ba chiar Indeamna la ea.
Astfel cunoastem cazul cand s'a recomandat candidatul ca deplin
c.unoscator al regulei bisericesti, pentru ca a dat cadou ecleshrhului o
dale de tutun.

Un preot povestea studentilor din Internatul teologic cum, spre a scapa

mai repede, a promis o damigeana cu tuica de Valeni.
Elindca trebuia sa-si indeplineasca fagaduiala inainte de a-i da patalamaua ca e bun", a mers in oral, a curnparat spirt, I -a amesteeat cu
apa si 1-a prezentat sub numele de tuica de Valeni venerabilultti exami-

www.dacoromanica.ro

86

nator, care a dat raport favorabil despre cuunostintele si indemanarea candirdatului la toata regula $i tot tipicul".
Un )(flacon, functionar la IMitropolie, a intervenit pentru scaparea""
mai repede a unui candidat. In schimb acesta a purtat ,pe cucernicul diacort
cu trasura prin 4rnbulzeala Masi lor" $1 a luat asupra sa toata cheltuiala
Matta si pentru consumatic $i ipentru cheta" la localurile de berarie, undo
lumea se desfateaza privind la jocurile orientate obscene ale turcoaicelor"..
Visa se petrec lucrurile la noi psi acesta este sistemul care a tins $1
apraape a si isbutit sa 5tearga apostalatid $i cre$tinisinul din Eliserica.

Impotriva acestei starl cum sa nu ducem cea mat crancena lupta.

ca sa se faca lumina in sufletele tuturor, sa se convinga toti ca asa ru sz:
mai merge" $i sa vada cat de adanc e raid $i ce se cere pentru indreptare
Fublical in Martie 1909.

DIRECTORII DE SEMINARII
-In mainile Directorului de seminar este incredintat in cea
mai mare masura viitorul Bisericei romane.Vai insa cite scaderi cunoaste rAbojul si pe seama Directorilor de seminarii.
Un Director a fost chemat in clasa de elevi, de i-au spus
cd-i nedreptateste cu masa. Directorul le-a facut socoteala cu
creta pe tabla si la urma a crezut ca le poate spune ca are si si.
r a tamilie si greutati.

Elevii au pretins ca pentru suma de 6 lei pe care au piatit-o directiei, s li se cumpere in adevar farfurii si pahare. Directorul atunci a gasit de cuviint5 sa le spuna elevilor ca foarte
bucuros le-ar cumpara ca sa aiba Gate 2 farfurii, dar atunci sa
se oblige ei s le spele...
IJnii elevi aveau dreptul sa li se dea paturi noi, pentru care
au plata bani si au fost totusi nevoiti s intrebuinteze tot paturile vechi, care de sigur nu le-ar fi fost permise daca nu ar fi
platit pentru cele noi...
La un seminar, elevii au pretins economului ca directorut
s nu is pentru el mai multi paine decat se cuvine pentru o per-7
soana.
La seminarul Central, elevii clasei ultime trebuiau s facti

de rand fiecare cite o zi la menaj, ca sa urmareasca socotelile

si bunul mers.
Economul i-a convins pe toti elevii ca acela care este de.
www.dacoromanica.ro

37

and sa primeasca pe langa o minima sums (un leu) $i o masa

speciala, cu niulte $i bune feluri de mancare, la care putea s
invite Inca trei-patru prieteni. In modul acesta in fiecare zi era
pe seama bugetului de Intretinere, o risipa facuta de trei patru
insi pe seama celorlalti.
Obiceiul acesta, cu masa bogata pe seama bietului internat s'a intins $i in beneficial unor profesori, precum scrie
Neamul Romanesc" $i s'a intins $i asupra multor rude si cunoscuti ai Directorilor, ai spiritualilor si ai secretarilor. Un di-rector a crezttt ca poate opri banii cuveniti elevilor pentru cor
mai multi ani dearandul. Tot asa el a socotit sa amine pans la
uitare restituirea cautiunilor depose de elevi pentru stricaciumile din scoara.

Ni se spune ca la Iasi, pentru a se inlatura reclamatiunile

in aceasta materie, elevii sunt terorizati prin fried, prin batai,
cu strigate si ragnete salbatice. Tot in acest scop Directorul
isi cultiva printre elevi spioni ca sa afle tot ce s'ar vorbl din
cauza nemultumirilor, iar rasbunarea o urmareste apoi, prin
toate mijloacele. Fostii lui elevi ni se plang ca servindu-se de
asemenea mijloace acest director nu numai ca speculeaza elevilor biata masa, dar ii tine in repetitoare $i in dormitoare fara
foc, chiar pe frigurile cele mai mari.
Din cauza aceasta ni se spune ca, in fiecare an, nenorociti
de elevi mai slabuti parasesc lumea aceasta pentru alta mai
buna, in care nu este durere, intristare nici suspin si desigur nici
tiranie $i paganism din partea celor ce se intituleaza urmasi ai
Sfintilor Apostoli.

Directorul impune taxe ca sa faca rufarie uniforma la toti

elevii $1, in urina nu se face aceasta zicarnin-se ca se tree banii
la cautiuni. Apoi Directorul jai-A.5i strange bani pentru haine,

din partea tuturor. Negresit ca lucrul acesta ar fi foarte folositor elevilor cu un director desinteresat. Dar ce vom zice cand
rabojul trebue sa insemneze ca hainele facute in comun, costa
pe devi mai scamp de cum i-ar costa cand si le-ar face fiecare
in particular. Adevarul acesta se poate vedea din exemplul citat
undeva, ca baeti de 12 $i 13 ani, au trebuit sa-si plateasca galocii, fiindca i-au luat in comun, cu cite 7 lei si jumatate perechea cand ei costa 5 lei.
In loc sa cedeze fabrica pentru cei multi si mid,_ a trebait sa cedeze cei multi si mici pentru fabrica.
www.dacoromanica.ro

38

Facandu-si uniformele in comun, dand bani la Director

care nu se poate toctni pentru elevi $i nici nu vrea sa se pogoare papa acolo, elevii, mai ales cei incepatori, an un singur.
avantaj: li se prelunge5te termenul de a mnbla fard uniforma
chiar saptamani. Daca si-ar face fiecare elev uniforma, ar ft
insposibil ca acest termen sa treaca peste 3-4 zile, cu primejdia
pentru elev de a fi dat afara, de ar intarzia peste el.
Rabojul parse sub crestaturi facute din cauza celor ce se
spun pe seaina directorilor de internate cu privire chiar la biata
simbrie a servitorilor.
Sistemul acesta de nedreptati $1 de necinste, unit cu a
purtare pagans lipsita de once spirit crestin, raneste mortal
sufletele elevilor. Iar adevarul acestei afirmatiuni e ass de evident, incat rabojul 11 poate documents cu cele mai dureroase
insemnari. In adevar, se poate vorbl de o revolta a elevilor unlit
seminar, cari au vrut sa bats toate autoritatile seminarului.
A5a cum an lost -trimise trupele de soldati ca sa blab=
spiritul de revolutie distrugatoare si nebuna, al unor oameni_
cari 151 luasera lumea in cap in 1907. tot ass a fost nevoie ca
zidurile unui seminar, in care se forrneaza viitorii preoti ai bisericei lui Hristos, sa fie inconjurate de politia Capita lei, $i var-

distii cu tesacele sa intre in class si sa faca ceeace nu mai puteau autoritatile Seminarului cu sfatul si cu disciplina.
Intamplarea au relatat-o cu toata alarma cuvenita ziarele.
Ceeace este straniu si ceeace smulge once nadejde de indreptare, este ca numai elevii au fost facuti vinovati $i raspunzatort
de faptul intamplat si, deci, exemplul n'a servit intru nimic la
indreptarca unui ran, prin care pe nesimtite se rod si se nimicesc temeliile bisericei.
In. opiniunea rornaneasca atat de mutt lipseste notiunet
adevarata despre ceeace trebue sa fie un Seminar, atat de mult
s'a deprins lumea cu sistemul nenorocit, incat nimeni nu se
nira de rasvratirea unui seminar. Pared ar avea aface cu ras-

xratirea unor mineri, on unor salahori desnadajduiti

ds,

soarta lor.
Dupa acel exemplu nemaipomenit de rasvratire, s'a mat
putut auzl iarasi, la internate, de isbucnifea aceluia$ spirit de
revolta.
Spiritul de nedisciplina este ass de mare, incat desfiintawww.dacoromanica.ro

39

rea seminarillor este unul dintre lucrurile cele cari trebucsc mai
molt dorite.

Inteadevhr, rabojul are pe el crestaturi de felul acesta :

Elevii and ajung in clasa VIII si an trecut jumhtate din diplornh, partea cea mai grea, la limbi, nu mai pot fi infranati
absolut prin nimic. Nici unifortnh nu vor sa mai poarte, nici nu
se scoala dimineata, nici Ia rughciune nu iau parte, ash Meat
dau exemplul unei indiscipline, care s'ar puteh numi anarhie.
Acest fapt a fost adus la cunostinta consiliului profesoral
al unui seminar. Consiliul profesoral a hotarat atunci ca se fie

delegata o comisie din profesori, care sh meargh in clasa de

neascultatori si se intervie pentru ordinea internatului
Odata cand directorul ]e -a vorbit e*levilor sa-si schimbe
Medic dela gulerul tunicei, prin cite o cruce, elevii toti au inceput a scoate strigate salbatiec de mirare si a rade ash idl, ca
directorul sa tach si se inghita.
Altadath elevii cerand vole la teatru, prin o delegatie si
refuzandu-li-se voia, au socotit eh trebue sa meargh toti in conpore sa ceara vole, vociferand.
Au facut-o si au isbutit !
Acesta este spiritul in care crese viitorii conducatori sufletesti ai poporului roman. El nici nu poate fi altul, cu sistemul
nenorocit de azi.
!

De altminteri, cand se da cate un exempla prin darea

afara", in totdeauna se gasesc oameni politici, cari sa intervie,
iar directorul fericit eh a fost rugat de un personaj influent, face
al doilea referat la Ministru si socoteala e terminate.
In seminare se cultiva, ca in once cazarnia, toate deprinderile rele. Rabojul cntioaste cazuri de furturi nepedepsite si

do esiri noaptea in oral ertate. Un clev a furat o manta, pe

care a dus-o la croitor sa o faeh pentru frate sau. Altul a furat
un portofel al unui coleg Ia baic.
Ambii stint in seminar si se pregatesc sa imbrace vestinintele sacerdotale si se indeplineasch in fata altarului rolul
de apostoli ai lui Hristos.
In noaptca de 27 Septembrie, niste elevi an shrit zidurile
pe la ora 12 si nu li s'a filcut nimic.
Dar s'ar putea continua la infinit.
Cu asemenea apucaturi si procedee nici nn s'ar puteh sa

www.dacoromanica.ro

40

nu se ajunga la o stare de dezordine anarhica cum am vazut

mai sus.

Ori pares poate cuiva mici $i fara insemnatate lucrurile

acestea. Ele insa sunt semne cari dovedesc dureri Si rani, care
nu numai ca nenorocesc prezentul, dar spulbera si orice n',1dejole de indreptare in viitor.
Publicat in Martie 1949.

FA T AR NICIE SI AMA GIRE

Spre a se putea mentine, Directorul dela lasi, care nu

'lace foc elevilor, care le da cea mai proasta 'wand, da in schimb
banchete si mese copioase si destupa sampanie sau vinuri vechi
5i scumpe in onoarea oricarui nou venit, care are o insemnatate
cat de mica, macar in formarea unei opinii favorabile despre el
ici si colo.

Daca pe elevii mai buni, mai desghetati, si-i atrage, 10candu-i spioni si prieteni, ca sa poata teroriza pe ceilalti, e usor
de inteles silinta pe care si-o da ca sa linguseasca pe mai marii
tiai si pe cei ce nu intra sub puterea si administratia lui. Si cu
inetodul acesta lumea se orbeste, se maguleste si indivizi c spatati de directorul Seminarului inchid ochii, ba chiar it vorbesc
de bine.
Dupa aparitia Bisericei Romane" Directorul a cilutat sa

ti ada pe unul care se da pretutindeni rnotorul" principal" at

acestei reviste, fara ca acela sa fi contribuit vreodata macar
cu un siert de cal putere la viata revis.tei. A cautat deci pe acest laudaros si fiindca it crede't in rolul de motor principal",
i-a aratat dorinta de a ajuta pe tineri de felul lui si i-a promis
pentru vretnea cand ar pleca in strainatate, o bursa de 50 lei
lunar. Tanarul insa n'a avut rabdare sa astepte pang la plecare.
A scris si i s'au trimis banii inainte de a pleca in strainatate.
Dar trebuie s se sfarseasca odata cu vremurile cand se
poate arunca cu cenusa in ochii oamenilor Si sa se faca dreptatea care se cuvine.
Nimeni deci nu trebue sa treaca cu vederea reciania americana care se face la Iasi sere a amagi lumea. Cad iata ce se
intampla: Mitropolitul a cerut protopopilor sa documenteze
www.dacoromanica.ro

41

ce activitate au desvoltat, ce norma de viata an avut" ? $i fara

sa astepte raspunsul, i-a concediat cu an gest cesarian pe toti
acesti oameni, cari, din nenorocire, au jucat asa cum le cantase
mai marii for de pand ad si cari, desigur, ar fi Post gata sa
joace si acum, dupd cum le-ar fi cantat noul stapan. Protopopii
an lost inlaturati in bloc, fara nici o consideratie. Pe cand insa
se inlatura fostii protopopi, ca s se aduca altii pentru pretinsa
Moire si indreptare, se lass neclintit omul cel mai raspunzator
Si de vechea stare din trecut, Directorul Seminarului Veniamin.
Atunci cand se dau afara protopopii, si se mentine direc-

torul de Seminar, atunci cand se da afara insusi Vicarul P.

S. Ohenadie, pe care apoi reprezentantii tarei gasesc cu cale
a-I face episcopal celei mai Insemnate eparhii, al Ramnicului
Noul-Severin; cand, apoi, fata de neregularitatile directorului
de seminar, se iau masuri anume ca sa fie acoperite; cand un
lost dirijor de cor, care anuntase cateva din ele, e pedepsit cu
darea afara din internatul teologic, fara cel putin s se cerce-

leze cazul: cand se intampla toate acestea, rabojul crede ca

pentru indreptarea relelor in biserica statului roman nu se face
altceva, decat se arunca cenusa in ochii oamenilor .
Pub licat in Martie 1909.

PROFESORII DELA SEMINARII

Din nenorocire, nici profesorii dela seminarii n'au avut si

nu au, nici pe departe, vointa de a schimbh relele ce bantue in
scoalele lor. Ori n'au cunoscut pe deplin relele, cum se scuzli
unii, ceeace este totusi o dovada de desinteresare, on dorinta
n'au avvt-o niciodata pentru inflorirea bisericii, de care survcu totul straini sufleteste.
Cat de mult se va revolta, citind randurile acestea, until

care e administrator, care isi iubeste tarisoara", care tine la

bisericuta si care e profesor la seminar, pe langit o multime de
alte functiuni bine platite, pe care le mai are. Cu toata revolta

Itti insa, adevarul ramane in picioare tot adevar, ca local de

profesor la seminar n'a folosit, nici elevilor seminaristi ca si
invete carte, nici ca sa se inalte biserica si nearnul, ci numai sa

www.dacoromanica.ro

42

junga el deputat, on in o multime de alte instil cinari, mai WI-noase ca deputatia, care sa-i deA putinta a deveni milionar.

Rabojul nu vrea sa nege on sa ascunda vre-un merit.

de aceea von aminti de vizita pe care D-sa, ca inspector al invatrunantului religios din toata Cara...., a. facet -o la Iasi, pentru
Inflorirea tarisoarei si bisericii". Cu acest prilej nu numai ca
a luat parte la banchetul oferit de Parintele Director, dar a incasat si cateva sutisoare de lei, dela Casa Bisericei, ca intinca
depusi ca inspector sa aiba rezultatele cele mai binectivantate.
Acei dintre profesorii de seminarii, cari, si la Iasi ca si la
Bucuresti, ajung deseori stapani in Biserica si scoala, au fost in
totdeauna nu numai nepasatori, dar chiar sustinatori ai tristei
stari de lucruri. Asa, mai ales in Iasi, directorul a gasit si gaseste cei mai pretiosi sustinatori in profesorii dela seminarut
sau, cari au avut putere in guvernul trecut, on in eel de azi.
psi fac oamenii servicii reciproce: o mina spala pe alta.
Dar profesorii sunt vinovati mai toti si de alte neaunsuri.
Nu insistam asupra suplinirilor nenorocite, dar amintim de procari chiar in numele filozofiei, $1iintelor naturale on a
limbilor clasice, in afara de stiintele religioase, au chinuit sr
chinuesc pe bietii elevi cu buchea in modal eel mai nerational
si mai periculos. La seminarul din Iasi, maintain! de Psihologic
de Popescu, precum si alte manuale, cu toate frazele lor greoaie, de an pieri cumva. s'ar putea restitul ad-literarn din memoria chinuita a bietilor elevi. Acest metod nenorocit e in ;Huta
nu numai la toate seininariile, dar si la facultatea de teologie,
.rode anumite caiete s'ar putea reconstitui din inernorie, oricat
incalcite $i fare cost sunt frazele si oricat de nefireasca si
z,reoaie este constructia lor.
Unii profesori cari day scriptice, nu pun note mari decat
Jaca scripticele corespund cu litera cartel, copiindu-se nu nu] iai citatul scripturistic, dar si numarul capitolului si yersetulur.
Nenorocire mare este si faptul ca nicaeri nu se gaseste
o adevarata insufletire religioasa, pe cand foarte des, prin tot
fclul de insinuari, se omoara credinta in aceste scoli si de catre
astfel de profesori.
Un profesor batran, care a exit de curand la pensie si se
Dretinde ,.nester lacatus" in cornpunerea cdrtilor, se va simti
tedreptatit ca nu-1 lauddin, mai ales cand se stie ce buna ideie
(weft despre sine insusi, dandu-se singur in totdeauna de exem
plu yin In rnorala cres'dna, pe care o preda.
www.dacoromanica.ro

43

Ti aducem arninte insd cc spunea elevilor despre servitoarele pe cari le angajase pentru uzul nubililor sai fii. $i elite
necuviinte la fol...., cite cuvinte nedemne si pornografii.
La until din serninare e un profesor de o limbd straina,
care face mai mult pe clovnul si a ajuns ridicolul claselor. Directorul chiar a fdcut raport la Minister, aratand situatia imposibila a acestui profesor la Seminar. In loc sa se is masuri,
si-a atras Directorul urgia Ministerului. Asa este rezultatul,
chiar cand se incearca ceva pentru indreptare.
Fat de iceste fapte, situatia generald a Bisericei nici nit
poate fi deck rea. Cine cunoaste amanuntele, poate usor sa
inteleaei de ce nu se vede rasdrind si inflorind crestinismul ill
tara romaneascii, en toate ca neincetat se hirotonesc preoti noui.

Intr'un asernenea mediu, intre clevi se formeazd foarte

nenorocite obicciuri si curente pe cari le-a descris in culori infricosate un preot in revista bisericeasca Ctivanttil Adevauitti".

Ace le descricri inspdinidntAtoare de care vom vorbl in

viitor, oglindesc o stare de lucruri care rezulta fatal din imprejurarile si conditiunile in cari am vazut ca se desfasoara viata
in seminariile noastre
Publicat in Alain 1909.

STAREA BISERICEI ROMANE

oglindita in cuvintele preotilor ei.

Tot ce este mai in Si mai idealist in Biserica romana

tineretul
ciproape intreg intelLge ca trebuc data lupta asa cum am inceput-o si not.
Coloanele Neamului Romattesc" an rasunat $i rasuna de durere cu privire
la cele ce se pctrec in Biserica romana. Universul" a dat in vileag sub semnatura Arhimandritulni Scriban analiza spaimantatoare a vietei calugaresti
de azi. 4rhImandritul V. Puiu publica despre starea Bisericei de azi adeN.

itruri" care suet inspaimantatoare si carora lc zice crude").

Brosura Adevaruri Crude" zugr6ve$te in cele mai negre culori situatia vrednica de Tale si de &sancta a starei noastre bisericesti de azi ci din

1) Aici se sfarseste seria de articole pubhcate in Vestitorul' si intitulate

"Crestattrri de pe rabohil nostril". Le-am revlizut in 1910 si 1011, precum
se prezinta aici, neputandu-le publica din nou pana acutn.
2) Adel aruri crude" de Arhimandritul V. Puiu.

www.dacoromanica.ro

44
trecut. lata in adevar cum se exprima: In Biserica noastrd nu e o traditie
viuttl nobild, de fapte sail de idei mari, nici in clerul inalt, nici in cel Inferior. Sporadicile exceptiuni ce am avid printre cei de sus, surd excep(ii
fire$11, nu formate, cad in trecut mai nzult decal actint n'a avid cine srii lc
formeze, $i an straltwit cu o valoare cu atilt mai scumpil, cu cat medial $1
timpurile in care s'ati ridicat an lost vremuri de obscurantism. Tradi(ia Idsatii de trecut in Biserica noastrti se cuprinde destul de bine in cztviintul bi:antinism in toate accep(iunile lui pu(in placate. Din via(a for particuldra
zice opinia pasi publica, din toald activitatea for oficialez $1 particulard
-de

se vede ca unii din ci prea pu(in si-au dal seams de nzisitmea $1 pozi(ia for Malta. Putini au lost eel ce si-au paint afirtrui personalitatea cu
dtinnitatea si ascenden(a cuvenitd tutor inalji ietarld.
Cei mai multi $1 astazi, stau inchi$1 in acea atnzosferd nenaturald, isvorita nu !initial din fastul de odinioarq al serviciilor divine, dar $i din referintele de silitil sf ipocrild curlenie a lumei atilt oficiale cat $i particulare
din jurul tor, $i sub addpostul pozi(iunei for inalte, inconjurati de o asenzetwa
atmosferu, 'Malta cu 'Medal cad intr'un fel de nzegalonzanie, care in loc sd-i
tic la nivelul ridicat ce revive clerului inalt in chip firesc, ii deptirteazd suflettste tot mai mull $i de cler $i de credinciosi micsorandu-i" (pag. 29-30).
Asa vorbeste parintele V. Puiu despre clerul inalt. In asemenea stil
concis, parintele Puiu scrie, cu precizie, frumusete si aunt 45 de pagini de
..adevaruri crude". Lipsuri ale clerului in genere, lipsuri cu privire Ia culturd si press, Ia scoale si caslIrmi, la spitale si inchisori, la politica si literatura teologica, la cult si cantarile in Biserica, la predica si activitatea pas-torala, la seminarii si la clerul inalt, la administratie si la justitia bisericeasca,
la raportttrile intre clerici 5i la monachism, iata o multime de fete ale
chest'unei. Lucrarea, care a fost o conferinta, termini cu Facultatea de Teologie, trade lucrurile nu se prezinta mai bine si deaceea parintele Puiu vorbeste despre jerifele care se cer pentru ridicare: Isus core knife!... Pe jertfe
s'a intemeiat Biserica sa, $i tot prin jertfe a (duns Mina astazi..."
blind

Numai asd vom ajunge ca oglindirile viitoare ale starei Bisericei

poestre srt ne suradd $1 sa ne Wade. Numai asd vet (Ps ;a
din lumea teologicd" deasupra canna troneath $i se poarid dultul indiferentei din partea celor cu situa(inni privelegiate, conducatori de trebi biserict sti..."

Un alt servitor al Bisericei 1) face procesul starei de neajunsuri in

..are e Biscrica. Acest proses cat se poate de riguros 1-a facet lunzea, iar
sentinta este: nu mai vine In Biserica" (pag. 4). Cercetiind cauzele nevewirei poporului in Bisericii $i facand o dreapla aprcciere le-ant gasit in mare
parte cliztind supra clerului.

Si mi-a adaogat acel dour::: De ce Irate nu Matti exempla de cum

trebue sa va purtati, dela clerul altor rituri, earl pared -(i impure respect
numai la vederea tor. Si este cu total anevarat ca aproape nu mai avem Wei
in: respect de niccieri" (pag. 19).
1) ,.Unele din cauzele indeparKirei poporului de Biserica" de diaconul
I Postelnicescu, Pitesti.

www.dacoromanica.ro

45

Cu prekntia de a fi un raspuns si o complectare a conferintei Par.

Pain, s'a Vnut tot la Galati o alta conferinta: Preotul Si opinia publica" 1).
Far i a avea nici stilul, nici sintetizarea conferintei parintelui tPuitt, totuS.
aceasta conferintil are un merit. Ea ne aratA in ce stare vrednica de jale
se giLsesc eel ce vor sa sustle clerul in ziva de azi.
Autorul se plange impotriva gazetarilor, cari formeazr opinia publics
defavorabilii cicrului si dintre earl multi stmt proletarii intelectuall ai scoalelor secundare si mai ales ai universita(ilor". Accasta ncnorocita opinie
publictr, condusii de oanterti nepregatiti", condusci de toll neis-pravitii" are
nerusinarta si cutezanta" a se exprima despre cler ass: Clerul si-a perdu?'
de molt menirea educatoare, de cultura, de civiliza(ie chiar, pe care a avilt-o-

*date.
Observe:a ce fel de idei se seamana in opinia publica".
Vedeti cum le otraveste suietal si noi stain linistili si privim?"
Vedeti cum a intrat lupul in staulul oilor", si not (inept lumina sfintelor anti ascunsa? Lciscim scripturile parasite in praful Bisericilor si ne
marginim sa oficiem serviciile divine de forma, ca si cum nu evenghe(ia st
explicarta ei, predica, ar fi cuvantal central, cavenitul mantaitor de suflete.
Mai malt, not sustincin asemenea curiozitall dcbitate pe socotcala Bis_rcri
si a noastra".
Autorul vrea fara indoiala cu orice pret o opinie publica buna despre
preot. Sfintia sa insusi insa nu poate spune lucruri frumoase despre cler...
Ba e nevoit sa spuna ca in oficieri de serried religioase am yawl cazurt
in care preotul remit:rd. a se tined strict de scrierile cartel, ce o are de nornth,
pentra a face pe gustul cucoanei de gasda". Apoi autorul in alta parte citeaei
din d-1 lorga: Rere on a dezertat mai scandalos un cler national, in vrennal
de criza morale a natillizei, dela cea mai elenzentara datorie a sa, predica".
luta ca turnea ne spune pe fats al am dezertat dela postal nostril. St
not n'avem curcaul sa dovedim contraral". Vor fi imprejurarile vinovate,
vom fi not ?"
Un lucru inset it potnetdm not adesea: ca in lumea noastra a slubit
sentimental rellgios, ca nit mai vin crestinii la Biserca, ca vanturi role bar
uneori in sufletul crestinilor nostri. Sa nu utcim insa ca alaturea de not si in
mijlocul nostru (friar, stmt si ale neamuri cu religiile lor, cu bisericile for $:
cii aceste biserici le vezi pline de credinciosi in zile de sarbaloare. Datoiita
cut, intreb eu ?"
Cund adevrul lucrurilor sileste pe oricine Ia marturisiri attlt de triste,
negresit e Area grew sa to revolti asupra opiniei publice si sa califici ass de

aspru pe eel cari constata lucruri pe cari esti nevoit sa le constati si to

precum vazaram
curajul a se revolt:t
Conferentiarul are insa
sl a blama ca ncpregatiti" si neisprilviti" pe oamenii cari, la urma urmoi,
nu spun alte lucruri decal tot ce e nevoit sa sound si preotul despre situat:a_
sa

Noi zioem ca acest cural, la un om care are pretentii ca preotul decare ne ocup5,rn, constitue si el o doNad5 mai mutt despre inconstienta si falimentul moral In care se ,gaseste clerul nostril.
Publicat in Aprilie 1909.

1) De Pr. Cicerone lordachescu,

www.dacoromanica.ro

46

MANASTIRILE NOASTRE
Studio istorico-progmatic de Vasile Gh. Ispir

Neeasta Iticrare a deschis seria conferintelor dela Societatea Studentilor in Teo logic re anul scolar 1909-1910.
Scrisa in Manastirea Varatec la 18 lune 1909, si rostita la 15 Noembrie" de d. Ispir, presedintele societatei studentilor in teologie,
langa
studenti 51 domni profesori au participat si I. P. S. S. Mitropolit al Motdol ei Si d. Administrator al Casei Bisericei" (vezi pag. 3).
Atilt Mitropolitii cat si Administratorul au felicitat calduros pe con-

ferentiar care s'a bucarat de aplauze din partea tuturor asistentilor.

Ca sa se inteleaga semnul vremei, dam loc raadurilor d -Iui Ispir, pe
care Par. Iuliu Scribal] reprezentarK1 pe Primat, apoi Mitropolitul Moldovei.
Administratorul Casei Bisericei, profesorii si studentii dela teologie le-au
prirnit cu ail2uze.
,,De uctagaduit este ca on ennui non incepe in arena clericals. Se pricepe tot mai adanc ea alit cum a lost panel acorn, ctt lene si cu ignorantd,
nu mai merge... Si dace indilerentismul religios a prins radticini atilt de addnci, dacii viata month) pe alocurea e atilt de decazuta, asta no se datere$te, in mare parte, desist preotinzei. Fapt este cif preo(imea no si-a inteles
rola). Scn:e nu incap. Imprejurtirile oriciit de vitrege ar fi, ele pot influeniti
asupra formelor exterioare ale unei doctrine, dar ca s'o atinga in Uinta ci,

asta nu. Trebne en strejuitorii sa no fi lost In post. Si preolii n'au lost la

post. Dacei sarea se strica, cti ce se va sarti ?"

Desigur oricine va recunoaste insemnatatea deosebita a acestor cuvinte, camd ele formeaza cuvantul de solemnitate al unui presedinte care
vorbeste studentilor ce l'au ales, profesorilor, reprezentantilor Bisericei, Mitropolitilor chiar. Se vede clar ca ele formeaza acelas tenzeiu de dreptate,
pe care am inceput not lupta noastra si pe care n'a lndraznit sa-1 tagaduiasca on macar sa-I desaprobe an zitta. de 15 Noembrie 1909 nici Mttropolitii, nici nimenia, in fata studentimei care pared atilt do hotartita si de
comstienta.

Dar dupa ce Mitropolitul Pimen a auzit osanda acelor care tot trancanesc cu rolul economico-gospoderesco-social" (pag. 7 a brosurei), gasim

ca este necesar sa dam in extenso loc 5i unnatoarelor aprecieri ale conforentiarului.

,,Dar atr trecnt acele timpuri, ctind Biserica era central de activitate
socials. Caricaturile an patrons in ea. No mai gasim sobrielatea de demult.
Luxul vicios in uncle, neglijenia condatnnabila in allele, nu mai gcisesti Blserica, in care sand vei infra, sa sitnli ca gi intrat in lacasul lui Dumnezeu.
Unde-s octnzenii ? SO to duel la Biserica flamand si nemancat, inainte de a lud
armload, ca sa shrill ce va sa zits a no manta, sa -(l a-mintesti [natal. odatd

de soarta cclor cc luni si ani o due in mizerie, asla astazi all se mai stir.

www.dacoromanica.ro

47
Cala indignare a exprinzat in aceste cuvinte d. lorga in o conferinja la Tg.Neanzt.

E drept ca de pe la 18.50,a patruns fn societate indiferentismal a toate

si a patruns si in mandstire. Scopul prim al acestor asezaminte mantuirea
sufleteasce, poate chiar de mai inainle a fast uitat.
Blzantinisimil veacului al X11111-lea a avid de sigur adanci urmari in
via(a monastica. Specula cea atat de amid a colugarilor grad, hied din vrcplea manastirilor inchinate, care totul rupeau, nunici bani sa Ms& viaja cea
lisuratica a multora, au liisat urine.
Si azi se mai duce vestea acelor nice de baler care surglataitte se
pare de parintii tor, in chiliile Varatecului isi torceau find vain for dude!
oaspe(e si placeri neinchipuite. Mosul Gheorghe Triscarul stia su Dovesteaser). Dar orcum or fi fost degenerarea mandstirilor, n'a ajuns in asa
cultic ca acum. Lene si Conruptie", dotia cuvinte care caracterizeazti perfect toate manastrile de barbafi si de lanai.
I. P. S. Mitropolit Pinzen, in intervievul pe care 1-a acordat ziarului
_Minerva" din 25 tunic 1909, desigur ca s'a area grcibit cdnd a declarat nimistirea Agapia si nuinustirea Rdsca, modele de milnastiri. Pentru adevar
care trebue iesit la lumina, se va sti ca si acolo a inluneric.
Avon dela Agapia ca si dela t.dratie !tamale niultor nicici, cari an
',assort copii'). La maniistire deschise ti-s porfile; nu an copii, dar nasc
aepoji caltigarifele".

Si dela Agapia ca si dela Varatic cunoasteni maid, can au fugit ca

vizitatorii in limpid verei. Si la Rasca ca si la Neanzju, calugcirii due o viala
trandava, niasacci, idioata (sci Iii se ierte cuviintul, dar nu ma pot ex prima
altfel). 51 dela Rasca ca $1 dela Neamfu vin stiri, care numai cinste nu fac
vietii monastice. 51 nu mai bine se va afld despre Tiganestii SI Pasorea, cu

lava ei pitoresc. Ael am auzit un (apt, care o fi el natural, dar wind in

.conformitate eu legea bisericeascti nu e. Preotul local, vadav, a luat in ciiscitorie pe o maicti en care are copii. Nu i s'a facia nimic, ci doar e transfelad eu saga intr'un sat din apropiere. D'apoi Naindestii? Publicaria din anal
trecut a niaicii Filoteia Popescu, a umplut Itimea de indignare, si aceasta cu
atdt mai grozav, ca fosti arhierei erau implicati in fapte, care sigur ctiiste
mu: lac arhieriei. Nu sfin ce-o 11 la Tismalia. La Cernica am vazut Si am Mali
eu insumi Incite, pe care nal opresc de a le povesti. Nu mai pomenesc de
Agatton: Scandalul se stie.
Vleafa monastied e putredd. La curare mantistire aproape fiecare calugar are intrainuta in casii. Toll calugarii tineri intretin corespondente a-.
moroase cu domnisoarele, cari au placerea de a vizita sf. locasuri in timPut
vilegiaturii. Ce? Until era sa se sinucidd, fiinded iubita it lasase... E foarte

'rums Mild se intdmpla vreun incident mire doi calagari. In toe de a se

duce la stare( ca sa aplaneze contlictul, puiniiii, bataia Iiimaresc mai bine.
Ca invinge cel mai tare, mi se va mira nimeni. Casa-i murdard,
calugarzil n'are alta grijci dectit sa vagabondeze si sa taco escursii pe la mdndstirile de maici.
1) A Rosnovanului, Liteanultri, Ghica.
2) Pentru toate afirmarile se pot da nume. (Note le autorultd).

www.dacoromanica.ro

43
En insu -mi intro skittle' zi la oarecare indnastire, am vdzat mai mult.
de 20 de cOlugari. Se pdred cd intreaga nolnastire vecind se =lase aici. S'a
ultat de malt dispozitiile canonului 20 Sinodul al VII ecumenic! Si lumea comenteaza cum comenteaza ea! Si ce cuts lurnea in mdndstire, iafd o arid
intrebare. Dar aici Ind aduc aminte de an labial:, pe care ram %Iva fa o
mtindstire de nzeici, Hind o dace' de toanznil.
Erti o noapte cu land. Dol servitori ai mcinastirii imbracali caluglireste,
en toiag in mdini, cu barba pand la panzdnt, ptistau a gale, incet, Meet, pq
furls aproape, pe valea pardiesului, leingii care se desghioceau popusoi de
bla'ndele maid. Ce rds, ce chiot la apari(ia lor! Admirabild fotografie a caluglirilor, ce se pogor in schit, la vreme de noapte pentru ca sti nu-1 vadu
nimeni.

Fard se' vreau trebue sti vd insir ciiteva trcisdiuri ale calugaruhtl.
Malt, scurf, on de stature mijlocie
fenzee oi bilrbat, imbrocat in haina-1
molzorit, cillugdrul merge cu pasii masurati, neuittindu-se dealt in drumu-i.
li adrcsez o vorbd, i(i raspunde rdstit, laconic. Totdeauna grabit si la fiece
moment mai caracteristic rostind: Croce de aur, Dumnezeu cu noi" Rar
sate tin zeim5et on vreun fc7cut din ochi. De altfel, cond ii singur, si mai ales
slor de situatie, calugdrul femee on bdrbat
is! tidied reverenta, apucd
pe cunoscutu-i cu atilt mei mare farnzec, cu cat ii de sex contrar, is de subsuori jucdild, band, catztand, inviirtind lucrurile fie si ptind a trci in zori. Attie! catd sa-si face ruguciunile in taints, inchizandu-si usile.
N'a zis Mantultoral esti? si trdgzind tin soma, viscazd vremuri de fericire de pe alte sfere
ingenci vreun Doenute milueste"... Pometzeste-ne pe noi, Doanitte, mind
vont veld (nu vei vent) infra imparidia Ta..."
Noi nu patent ingadui
ca lasi aici atonic publicului ortodox
casurile sfinte se' se prefacd in lupanare. Atdtea si atiitea utzghere
tainig
potent zeci de nemernici, cari iota -i cum ies des de dinzinecda in ma,-gince
indnestiii abea laminate de soarele rosietic itichis !

Colo n deal se pare cd se vinde carne vie... Until cu barba de lap

ar fi fc-cut o frumoasd afacere in cursal ctitorva ani.
, Aveci dreptate batrdnul proof din Hero si Leandru". In neguri se
ttrzeste cel mai vozav pacat... Sci to mai mini ca itzdeferentismul religios
a ajuns asd departe! Nici un om prin Biserici !
Boar cafe o singurd Vitt-dna cu nnirfnile incucisate se mai roagd infra
Dona-nil.., De sigur de pe (did fume_ Cdnd nu numai cu paine trail (id, ci
si cu caviintul luf Dtunnezeur
Antes!, o maica a slat chiar in hotel, luni intregi, $i totusi nu seat sa i
se fi aplicat vre-o pedeczpsci !

Nu. Alcinastirile stau foarte rda. Si asta tear fi nimic, dace' rz'ar ft
in/inertia extrem de revoltatoare asupra satelor si oraselor nuirginase. Aceste sate, nu gresesc and affirm, cd-s cele mai ntirdvite. Vai de preotul ce
va ceded in o atare cornund".
Publicat in Decembrie 1909.

www.dacoromanica.ro

49

LUPTA IN CONTRA LEGE1 SINODALE

Tata ce scriam, intre allele, JJespre legea sinodala :

...Arn fost dela inceput contra legei, cum suntem si azi, pentru c5
prin ea Piserica a fost data pe mina Ministrului de Culte, ca sa i se poat3
schimbi norma .dupa cum se schimba ministrii, ea sa se poata incerea cu ea
toate modificarile cari i s'ar pares bone vre-unui ministru poate ateu si cu
once convingeri antibisericesti si anticrestine.
E ,posihil care ca biserica s5 fie ridicat5 prin politica ministrilor, iar
normele ei de activitate $i de indreptare sa porneasca dela oameni earl nu
se impArtasesc, nu se spoveclesc, nu cred si nw asculta de poruncile $i legile bisericei $i moralei crestinesti ?
Cine oare poate sustine ca ridicarea bisericei romanesti ar putea-o
aduce un ministru care no cauta altceva decal sa porunceascA fn biserica,
$i care gAseste cu cale sa puns ca administrator al Cassei Bisericei, oameni ca d-I P. Carboviceanu ? Acest administrator, e drept, a vorbit si

vorbeste si de biserica", si de tirisoarg", si de credinta stribuni"; i se

ample sufletul de bucurie, on de durere si pretinde ca face legi pentru in51-

tarea biseficei. In realitate insa d-sa care stria. ca piere biserica si tArisoara, n'a ficut altceva decat sa speculeze cat mai multe functii, sa-si pHcopseasca cat mai multi nepoti, sa acapareze o episcopie, cea mai intinsa
Si cea mai bogatil, in care stilpaneste cum stapanesc Fiserestii pe mosiile
arendate.

Oare acest am, care cauta sa cumpere toate constiintele $i si conrupa toate sufletele, ea sal fie de partea sa, cum a facut cu tinerii cari it
numisera Iuda al Bisericei", sa fact a se alege in Consistor preoti cari
sa vrea interesul bisericei ?
Dar interesele curate, sfinte si adevarate ale bisericei cer ca un om,
ta nu mai poata fi pentru nimic in lume in 7 functii in care no poate face nimic decat ruina; ele cer ca un om, chiar inteligent si muncitor, sa nu mai
posts fi si Administrator cu 1000 de lei, Si profesor de Seminar, unde Catedra e vicluva, chiar cand se duce la cursuri; 5i redactor platit ca un pro-

fesor la Biserica Ortodoxa Romani, desi no scrie nimic original si de

valoare; sa nu mai fie in siirsit tot el si inspector at invatamintului religios,
si in o multime de alte functii si Ins5rcin5ri, din care nu poate indeplini pe
nici una corn trebue, dupa cum se expriin5 Arhim. Scriban !

Interesele Bisericei cer ca un profesor de seminar sa fie in haina

bisericeasca si sa se ocupe numai cu profesoratul. Oare s'o vrea aceasta
,Juda al bisericei", cum 1-au numit ucenicii pe cari i-a trims in viligiatuf
cu banii Ministerului, ca sa le cumpere constiintele ?
Interesele biserice,sti mai cer ca un redactor la revista oficiara a Si.

Sinod, platit ca un profesor de Seminar, sa se ocupe numai cu studio! si

cu scrisul, sa aiba cunostinte, conceptie si inteligenta. Oare sa umble dup5,
realizarea acestei adevarate necesitati, cumulardul care sugruma azi Biserica ?
Interesele Bisericei mai cer ca un administrator tbisericesc sa nu pH-

measca mita pentru a trece cu vederea abuzuri ce jignesc bunul ei mers,

C. Cerniiianu. Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

50

ele cer ca acest administrator sa fie un apostol al Bisericei si sii faca pentru
ea toate jertfele, in toata curatenia sufletului ! Oare sa timid spre acest

progres, cel ce mulge Biserica si acopere toate neregularitatile si toate

putregaiurile cari au cuprins-o, cum a facut la Madona Dudu, and a luat
5000 lei pentru o inspectie ?

Interesele sfinte ale Bisericei cer in sfars,it ca revizorul eclesiastic

sa fie rovizor, ca preotul sa fie preot, ca profesorul sa fie proiesor si fiecare

sa-si puna sulletul pentru indeplinirea uneia dat aceste atributiuni, care
abia de s'ar putea indeplini, inteo Biserica cum e a noastra. Oare sa urmareasca lucrul acesta. administratorul Casei Bisericei, care tsi pufte sufletul numai ca el si nepotii on cumnatii sai sa cuprinda toate functiunile
din Biserica, vadit contra lcgii, si sa-i pricopscasca cu toate veniturile legale si nelegale?
Lit mina unui astfel de om se da dreotuf dc a alege consistoriul cu
care sa se faca sch.mbarea do Biserica.

Tinem sa spancin Ca not niciodata uu ne-am asteptat ca prin N, re-*

legiuire bisericeascii, data in condithle de fata, s'ar putea remedia raa'.
Noi consideram situatia mutt mai Brea si de aceea ceream un ronsilit, adhoc, la cari sa convoace pc bdrba(ii cari cu fapta Jz cu cuviiiitul luptu pentru ridicarea sentimentului religion in poporul roman; pe clericii (arhierei
si preo(i) cari piistoresc ceta(eni romani si cari au o vista capabila de a
lumina guvernul si a scapd poporul roman din prupastia actuala".
Nu a volt tinsa sa ascute nimeni si an cautat toti sa se rezolvc preblema asa ca sa-si poata satisdace interesele.
De aceea au venit cu legea sinodala, grin care au tradat biserica pea-

tru interesele politice, lege care e o mare nenorocire si in contra caroia

not ne-am ridicat dela inceput. Am fi naivi insa claw am crude ea Biserica
noastra se poate indrepta discutand numai pe tema inaIta a principiilor,
earl nu au nici o valoare pentru fetele noastre bisericesti si pe care lumea
nu le intelege. De aceea lupta trebue dusa nu numai pe taramul principiilor
ci mai ales lupta trebue dusa impotrisa pacatelor si faradelegilor cari scandalizeaza poporul $1 sgudue terneliile Bisericei noastre.
Publicat In Septembrie 1909, in Disezica Romana

www.dacoromanica.ro

PARTEA. II.

stari bisericeti expuse in

Vestitorul" 0 Romania CreOina" in 1910, "pentru a
Probleme, fapte

combate abuzurite

ratacirile cari abundau Si

abunda in viata noastra bisericeasca
i

FOST KOLAR CATRE FOST PROFESOR

In Viitorul" d-lui Boroianu (1 Oct., 15 Noembrie), Parin-

ele Ec. St. Calinescu vorbeste de gratiozitati dela fostii $coJan cutre fotii profesori".

Elevii, negrc>it, au fata de profesorii for datoria pe care

o au copiii fata de parinti, caci profesorii nasc suileteste p.
elevi, precum parintii nasc trupeste pe copii. Dar tot ass de
datori stint si profesorii, ca, cu cea niai desavarsita grija, sa
formeze sufletele, cu invataturi adevarate $i folositoare, cad

.altfel nu mai pot fi considerati ca parinti stiflete$ti ci din contra

nenorocesc pe elevii lor.

Parintele Calinescu ne invata si acum ca la necazuri,

ejnd brawl alearga la Bisericd si la slujbele biserice$tr

rata cererei crolinulai necalit, preotul sd pronunte cuvinte care

ar potoli focal cella amdrit, cancl aude numai slajitorul .51 eel
necalit". Adica sa se faca rugaciuni pentru raul aproapelui, pentru dragoste nepermisa, pentru implinirea gandurilor omene$ti
de vrasmasie on de rasbunare. Sa se roage preotul pentru ceeace ar cere omul cu sufletul turbure de durere, de necaz, on de
pasiune, caci ce-ar pared face pentru lint tirea sufletulai aria('
4ifilit al cella ce cere ajutortd slajbei preotului ?"
Des' fost elev al until profesor care propovadueste si scrie
. stfel de lucruri, cred totusi ca vremea unei asemenea Invatawww.dacoromanica.ro

52

turi trebue sa inceteze ca si povestile despre cresterea bung

baetilor cu servitoarele, sub motiv, tot ass de putin cretin, ca
sa nu fie cdni md$ditori prin gunoae". Nu putem privl cu nepasare asemenea predica" tinuta in ora de Mora la crestind
ori de Dogmatics" sau scrisa in ziare numite crestine.

Si acum marturisim ca intrucat aceste lucruri ar apar-

tine numai trecutului, not nu le-am fi scormonit, ca sa amarim

zilele unui batran, care a lost cum au fost imprejurarile si mediul in care a trait. Dar ele privesc prezentul st viitorul, pe
cand poporul romitnesc se tot instraineaza de Biserica.

far daca nu ne ridicam vocea to pomeneai cu parintele

Calinescu, ca tiparea, pentru uzul bibliotecilor parohiale, vre-o

brosuricd scumpd, in care ar fi dat sfaturi preotilor, cari ate

baeti nubili cum sa angajeze ungurencute curatele si frumusele

pentru uzul celor ce, mai tarziu, trebuia sa jure la altar ca yin
la hirotonie curati.

$i nu numai nu trebuia sa se intample acest lucru, dar

era absolut necesar ca cel putin in viitor, elevii sa fie scutit'
de astfel de prelegeri; si toti profesorii sa inteleaga ca asa pur
tandu-se, ass li se va raspunde.
Pubicat zn lanuarie 1910..

ISBANDA D-LUI GOMOIU

La 4 Februarie c., la Curtea cu juri din Roman, s'a Judecat procesul pe care Ec. Eftimie, fostul director al Cancelariei
Episcopale, it intentase daui Gomoiu, directorul revistei Biserica romans ".

Cititorii nostri stiu ca P. S. Episcop Gherasimu al Romanului cand a vazut ca se scriu lucruri cari jignesc prestigiul si
cinstea unui subaltern al sau, a luat imediat masuri ca sa se
fats lumina. A facut Insusi ancheta $i convingandu-se ca pot
exists anumite nereguli, P. S. Sa a cerut acuzatului sa se spele
prin mijlocul justitiei, cad pang atunci, un om care trece patat,
nu mai poate sta in fruntea administratiei bisericesti. Pand la
lamurirea adevarului, Economul Eftimie a fost pus in disponibilitate ca adevarul sa poata esi la iveala neinfluentat.
Acest procedeu al Episcopului de Roman, care cere cinste
dela subalternii sai, I -a pus pe Ec .Eftimie in trista imprejurare:
on sa binevoiascd a -Si recunoaste viva si sa se lipseasca de directorat, on sa incerce marea cu degetul, spre a dovedi ca a
fost victima calomniei.
Dintre aceste alternative e usor de inteles ca Par. Eftimie
a ales pe cea din urma: de aceea procesul d-lui Gomoiu, de aceea

Par. Eltinde cu pldngere la parchet.

www.dacoromanica.ro

53

Intamplandu-se, in imprejurarile acestea, moartea Par.

Eftimie, Procurorul crezandu-1 nevinovat si-a insusit actiunea
si in numele justitiei a cerut dreptate pentru Par. Eftimie Si in
contra D-lui Gomoiu. Deci continuarea procesului, la care s'a
alaturat si sotia Par. Eftimie, cerand despagubiri de 10.000 lei.
S'au citat ca martori inaintea curtii cu juri vre-o 20 de preoti,
cci mai distinsi din Eparhia Romanului.
Fats de marturiile numai a 6 dintre martorii citati, curtea
s'a declarat luminatd; Procurorul a renuntat a mai sustine acuzatia, recunoscand dreptatea Iui Gomoiu; advocatul partei ci\ ile i-a Soptit Jul Gomoiu cd a biruit. in aparare advocatul Mus-

tea a spus juratilor: pentru apostolatut sdu de asanare a Bi-

sericei, Gomoiu nu cere milci ci dreptate. Dacci credeti cd lovind

in ce e putred si vinovat merits condamnare, atunci condamnati-l". Iar curtea I-a achitat in unanimitate dupd o deliberare

de 5 minute.
Pentru not isbanda d-lui Gomoiu are o deosebita insemnatate, pe care n'o vom pierde din vedere. La curtea cu jurl din
Roman, s'a dovedit ca Gomoiu tie ce spune Si ca nu spune
nUnic decat adevarul. In momentele acestea nu se poate sa nu

ne gandim la vinele grave pe care revista Biserica romana, a

d -Iui Gomoiu, le-a dus Mitropolitului Primat.
Isbanda d -Iui Gomoiu impune o concluziune Si anume:

Biserica Regatului roman, daca se mai respects oricat de putin, Si daca vrea sa mai traiasca in numele moralei Si al demnitatii crestine, nu se poate sustrage dela datoria de a judcca
si condamna pe Mitropolitul Athanasie.
Februarie 1910.

CRIZA DIN BISERICA.

Epoca'` ccre I. P. S. S. Mitropolit Primat ca s faca lumina, trimitand pe protopopul de Dambovita in fata Curtii cu
iurati.
Asta o poate face ()rice om de pe lume, numai Primatul
Roinaniei nu.

Caci, nu exista un om asupra caruia sa se fi adus invinuiri mai grave Si mai precise decat asupra Mitropolitului,
Primat.
sub
I s'a adus invinuirea ca a plagiat mai tot ce a scris
uume de autor, si s'a dovedit aceasta prin paralela.
I s'a adus invinuirea ca traeste in adulter cu Olimpia Va.silescu, nevasta subalternului sau, iar cand a ajuns Mitropolit
www.dacoromanica.ro

54

Primat a staruit s fie primita ca sora de caritate, sub motiv

ii este nepoata.
A fost invinuit Ica a luat trei luni concediu ca sa se duca
cu ea in streinatate, imbracandu-se civil, punandu-$i floare la
butoniera Si fkandu-i pe cavalerul elegant.
ca

Cand am citit asa invinuiri in Biserica Romani" $i iii

Ordinea" am cerut Primatului in propriul sau interes sa se lamureasca cu cei ce-1 acuzau asa de precis. Ba am rugat chiarpe Decanul Facultatei de Teologie Dr. C. Chiricescu sa dcsminta, el cel putin, ca poseda scrisori compromitatoare pentru
Primat. Decanul insa n'a desmintit nimic $i Primatul s'a ferit
de a se lamuri cu cei ce l'au invinuit. Prin urmare in prividta
tuturor invinuirilor n'a putut si sufle macar un cuvant, punand
doara numai pe telefonul sau Diculescu sa scrie despre inchi
puitul pericol catolic.
Si cand un Mitropolit nu poate face lumina asupra unor-

asa de grele invinuiri ce i se aduc $i nu se poate apara prin

nimic, care nu e lucru pe dos sit' pretindem aceasta dela proLopopi? Si nu e si mai pe dos sa pretindem lumina $i justitie prin
acest Primat compromis ?
In loc de lumina vedem insa ca Primatul are curajul sa se
Inconjoare in administratie de oameni cari ii stiu pacatele: camanila dela R.-Valcea; vedem Ca indrazne$te sa faca Vicar al'
Mitropoliei pe un fost protopop Theodosie Athanasiu despre
care rumoarea publica pretinde al a trait cu cumnatd-sa", precum ne relateaza rapoartele oficiale. Si cuteaza sa si-1 is nu numai ca vicar al sau, dar intervine $i isbuteste sa-1 facil profesorde morals al Printilor, inlaturand pe profesorul universitar Ec
C. Nazarie.
Cand toate acestea sunt ass, desigur cererea Epocei" de
a se face lumina $i justitie de catre Primat este tot ce poate fl
mai absurd.
Februarie 1910.

DE CE NU NE MANTUIM
Cercetarile noastre impun, prin necesitate, recunoasterea unor adevaruri triste, care, desigur, nu, (plac multora. Acest fapt insa nu ne preocup.5 Area mull. Stain ca de mulle ori, acievarul doare; dar cu toate c.t
doare, adevirul nu trebue niciodata ascuns, caci atunci se rilsbunl mai pe
riculos.

www.dacoromanica.ro

55

Oare de ce sa eloara adevarul ?

A devarul doare, iiindca omul, in mediul in care traeste, se acomodeaza prea mult cu tot ce-1 inconjoara, 5i tine la a.ceasta acomodare, thiar
Baca se leaga ea cu neadevarul, cu ignoranta, cu imoralitatea, cu rautatea.
De aceea ajunge omul sa-si apere pacatele, SA se invoiascil cu defectele 51
neajunsurile intregului .media. Numai sa nu i se turbure linigtita lui acomodare I

Fentru apararea acestei acomodari cu medial si cu imprejurarile,

s'au dat in tot lungul vietei omenesti crancene lupte, cari ar fi si pus cele
mai mandre cetati, dacil s'ar fi dat pentru cucerire. Obiceiuri barbare, credinte desarte, superstitii grosolane, deprinderi urate s'au aparat si se apara
cu energie uimitoare in contra 1115110 a adevarului. Jidovii cari asteptau pe
Mesia cu nerabdare, cand a vent, 1 -au rastignit, spre a si apara nenorocita

for acomodare, care-i ducea la peire. Poporul roman a intrebuintat cele

mai infioratoare cruzimi, pentru a apara niste zei in care nu mai credea nimeni, atunci cand venise in lame Hristos. Nu e aici local a aduce 5i alte
exemple de care istoria e plina. Ele dovedesc ca, pentru Wei apcird acomodarea, popoare sau indivizi au sustinut intunericul contra luminei, minciuna
contra adevarului, prejudecata contra dreptaii.

Trebue insa sa intelegem mai bine realitatca acestei lupte inverunate pentru apararea, Cu orice pret, a acomodarei. De aceia ne vom servi
Inca de exempla' rastignirei Mantuitorului.
Arhiereii $i fariseii, carturarii si sadiicheii poporului jidovesc simteau
ilestul de puternic halal de. decadenta si de prabusire in care cazuse poporul
Jon atunci .cand venise vremea sa se arate Mantuitorul. Simteau tot! ca:
a$a nu mai merge", ca se apropie de prabusirea morals si politica, si asilLptau, parca cu sete, vremea de indreptare.
Cand Insa a venit Christos ca sa faca lumina si sa aduca mantuirea,
stim ce s'a intamplat. Fiindca se punea ferul rosu pe rani de care ei, arhiereii si fariseii, erau vinovati, $1 fiindca trebuia sa se rastoarne temelia
fle imoralitate, pe care ei se acomodasera si se indulceau
au inceput a
tagadui ceeace simteau. Acel a$a nu mai merge", a fost si uitat $i tagaduit,
iar starea ceea au socotit ca trebue sa o apere cu orice pret. Si au aparat-o
ca toate mijioacele si in toate chipurile. Au aparat'o ca pe starea cea mai
fericita, pentru ocrotirea careia orice jertia nu e indeajuns... Deci, pentru
si Inca pericol de moarte, era
acesti tagaduitori ai adevarului, pericolul
numai inviltatura ltd Hristos. 1'entru acesti aparatori al acomadarei, primejdia, si Inca primejdie groaznica, a devenit tunal Iisus, singurul, marele
pericol social, care turban' linistea si fericirea. Impotriva lui trebuiau toti
sa se apere si sa lupte!
Din acest caz tipic se vede ca lupta pentru apararea acomoddrei
trece orice margin. Ea nit vrea sa tie nimic si tagadueste totul, fiind,ca
vrea nu dreptate, nu indreptare, ci aparare. De aceea face cauza comuna,
cc tot ce i se pare ca e de partea sa. In cazul nostru se tagadueste simtirea
verterala a tuturor Jidovilor, cari asteptau pe Hristos; se tagadueste necesitatea imperioasa cu care era asteptat; se tagaduesc glasurile proorocilor,
cari-1 vesteau; nu se tine seamy de adevarul care stralucea si de minunile
earl strigai la cer $i inaintea oainenilor. Toate se fac, dela tiierea pruncilor,

www.dacoromanica.ro

56

de eatre un tetrarh Jidov, pang la liberarea lui Barabas, care era 4acator
de rele; toate se be ca SA au triumfe cumva liristos, care venise sa inoiasca
lumea prin adevAr.

Din citarea acestui exemplu ne-am lament pe eine doare si de ce

doare adevarul.
El doare pe.arhiereii si earturarii, pe fariseii si saducheii, cari chiar

de vad adevarul pe cari 1-au ma'rturisit, se fac orbl feta de el si 11 algaduesc, ca sail apere acomodarea si felul de viata, osAndite de adevar. Pe
acestia E "'stall mai dureros adeviirul. Ei
sfAsie hainele de manie 4n fata
adevarului, si ridicA ochii spre cer, simaland dreptatea si nevinovatia.
tax pe noi, cari luptam pentru curatirea Bisericei ne prezinta ca pe
singurul si marele pericol, impetriva caruia trebue sa se ridice toata lumen
pentru a ne desfiinta prin orice migoace. Cu asemenea oameni poporul
nostru nu se va putea mantul, daca ei vor isbuti-sa amkgeasca si mai departe spiritele.

II.

Viata omeneasca este hotaritd, in cea mai mare parte, de credinta si

de convingerea care insuilletese pe oameni. Asa a lost de cand e lumea sl
ash' va rfi totdeauna.

Dela virtutea cea mai batik pane la decaderea cea mai de jos; dela
eroism pared la miselie; dela epocile cele mai stralucite din manifestarea
vietii omenesti, "Ana la momentele de putrezire 51 prabusire omeneasca,
totul se explica, se larnereste si se leaga cu credinta si cu convingerea cari
au stapanit on stiipanesc suiletele, De nicaeri adevarul acesta nu se desprinde ,mai lamurit, ca din viata popoarelor clasice. Poporul ebreu, grec si
roman, fiecare au avut momentele for si de crestere si tie decadere. Nimic
mai adevArat decat ca aceste rfluxuri si refluxuri de crestere si descrestere
nu mint altceva decal incordarea sau discondarea sulleteasea, provenite din
puterea credintei si a convingerei, on din demoralizarea tor.
Credinta si convingerea au format si vor forma in totdeauna puterea
Teak" a oamenilor ca si a societatilor. Ele aunt parghiile prin care lucreaza
sufletul omenese. In ele stn analtarea on decadenta noastra; de ele se leaga
mai strans ca de orice ins5si soarta omeneasca.
Credinta si convingerea intrupeaza pentru om nu numai instinctur
de conservare dar si de desvoltare si inflorire.
Acesta este motivul, ca nici o epoch' nu e mai critics on mai pertculeasa pentru om ca si pentru societati, ca epoca -and se schimba on se
demoralizeaza credintele si convingerile. Atjutat tie credinta si convingerea
sa, soldatul merge la rasboiu, cu pieptul desohis si cantand cantece de vitejie. Sub ocrotirea credintei si convingerei robil isi duceau, si 1st pot duce
Hand, cu sufletul tare 51 linistit, toate greutatile ei nenoracirile vietei tar.
La muzica credintei si convingerei omenesti, omul se wart& Twin valurile
vietei, cu usurinta cu care eel ipnotizat urca on coboara inaltimile turnurilor.

www.dacoromanica.ro

57
Dar is turbura, deodata, credinta si convingerea soldatului, on a
-robului, on a oricui! Atunci parca f s'ar elatina, ca sa se stings, steaua
care-i lumina cararea pasilor sal! Si daca se turbura credinta, pana sa se
iranga, fail ca. alta sa o .poata inlocui, atunci pericoltd e tot ass de mare,
ca al somnambulului, care desteptandu-se pe varful casei, se pra'buseste....
Asa s'a nenorocit poporul ebreu, pit] demoralizarea credintei lui;
-ass s'a stins stralucirea Creciei clasice; ass a apus in mormant puterea
care insufletea poporul roman.
*
*
*
Toate cele spuse pang aid, sunt prince cu o putere si precision iY
adevar diving in cuvintele Mantuitorului ilisus: De aveti credinta cat un
graunte de mustar, yeti zice muntelui acestuia mute -te si el se va mute.
INu e greu de inteles, ca adevarul acesta, exprimat atata de lapidar
de Mantuitorul, are in veder4, in primal rand, credinta cresting.
Dar tMantuitorul nu numai a enuntat acest adevar, ci a (tat si puterea ucenicilor sal, ca sa dovadeasca veritatea lui. Astfel pe cand cei lipsiti
de credinta erau neputinciosi si desnadajduiti in lata durerilor omenesti.
ucenicii .prin credinta au capatat puterea sa tamilduiasca pe bolnavi, sa
goneasca spiritele necurate, sa birue puterea vrasmasului. Aceastii outer&
a credintei crestine, a mers pana acolo itteat cei 12 Apostoli au ajuns sa
cast-1ga spre tilmaduire nu numal pe leprosi, schiopi si orbi, dar toata
omenirea, care zacea bohiava $1 nenorocita sub ruinele crediatelor ei demoralizate si convingerilor ei sfaramate.
Credinta cresting prin puterea ei de viata $1 inviorare
a facut ca
din lumea veche, desorientata sl ajuhsti la putreziciune, sii rasara o flume
noun, ass dupti cumiploata binefilcatoare invioreaza si face sa rasara iarba
uscata. Aceastil lame noun a rasarit si a crescut in fata tuturor greutatilor

ce s'au ivit. In potriva vietei noui, s'a dat lupta desperate a obieciurilor
color yacht cari stapaneau si tineau la stapanire. S'a desiasurat toata furia
pentru apararea unei acomcdari de mil de ani, in care lumea se obisnuise.
Persecutii crude, valuri de sange, morti nevinovate infioratoare
paste tot s'a trecut si viata noua a isbutit. Si nici nu se putea sa nu isbuteasca, cad precum nimic in fume nu poate opri prabusirea unei societati
care si-a anticinat credinta tot astfel nimic nu poate impladeca inflorirea
societatei in care infloreste credinta.
Actin] intrebarea care ni se pane este: suntem not romanii o societate in care infloreste on se slabeste credinta $1 dupil felul raspunsului vom
sti daca ne mantuim sau nu.
10 Mantle 1910.

Vieata neamului romanesc, neirtdoios ca in tot trecutal ei a fost impletita si legate de vieata bisericeasca. (Deli streinii s'au 4olosit de aceasta
stare, ca sa. ne aduca multe nenorociri; deli ne-a fast si limba ingropata
si dispretuita in slavonism; deli pamanturile si averile ajunsesera pe mana
grecilor, cari lasau bisericile si snanastirile fara undelemn in candela, ca
sa -si desfasoare tot mai malt neomenia si piicatele; deli, prin cotropirea

www.dacoromanica.ro

5S

greceasca, nu numai obicciurile strabinie, nu nwnai graiul romanesc. dar

totusi iiimen:t
Insasi iiinta si existenta romanismului au fost amenintate
nu poste tagadui ca poporul romanesc a fast plin de religiozitate si pietate.
Jertfele si suferintele sale; inchinarile si milosteniile; crucile, biserieile s;
raanastirile earl se intalnesc si pe deal si pe vale, si pe marginea drumului
si la adaposturi; chiar rabdarea muceniceasca a neomeniei bizantine, sub
toate dovedesc cu varf si indesat to neamul romamime de crestinism
nesc a avut toate calitatile 5i toate dispozitiile pentru cea mai inalta reli-

giozitate si pietate. Daca imprejurarile au fost vitrege, dacil crestinismul nta

a prea inflorit la noi nici ca vieata socials, nici ca vieata sufleteasca, totusi
romanismul a mucenicit in numele Iui Iiristos, a rabdat in numele lui, s'a
inchinat si - a tinut vieata stranse legata de ideia cres,ting. de convingerea

mantuirli prin Evanghelie. Cad dacii au fost fatarnice neamurile streine.

an fost plini de sinceritate romanii; dacg au fost lu i in piele de oae streinii.
cari literati la sugrunzarea noastra sub savant de pavaza, au fost romanii,
of adevarate, Mande, credincioase si increzatoare... Astazi insa, s'a schimbat
roata masinii si a incepu't si printre romani miscarea inapoi. Manifestarea
a pradus efecte care au schimbat firea
nenorocita aproape de 1000 de aid
ramaneasca.

Caci astazi in privinta religiozitatii, nogresit ca nu mai stam ca in

trecut. Nu ne mai stapanesc striiinii, cari fin numele lui Hristos tatiocoreaa
pe firistos; dar, la noi acasa, am luat noi locul strainilor -ari ne tapaneausi ne batjocoreau odinioara. Anecdotele romanesti nu mai biciuesc calugarii
grecii, dar ironia popularg nu e mai putin amara pentru preotul, calugarul
Inraurirea cefasta de aproape un mileniu a facut
on Vladica romanesc.
sa slabeasca tot mai molt credinta, sa se lateasca tot mai intins indiferentisinul religios, sa se raspandeasca pe alocurea inset -inset insusi dispretut
fats de Biserica Domnului. Nu se mai uita aproape nimeni la idealul crestin. S'a facet acea irenorocitA confundare intre persoane si institutie, pretuindu-se idealttl carat si mantuitor al crestinismului dupa regimul nenorocat
nl timpului. Au mers pang acolo lucrurile incat, la noi, un neam coboritor
din stramosi plini de religiozitate si pietate, nici cei de na,stere, nici cei de
talent n'ar gasi en cale sa se anchine apostolatului Bisericii. Azi la noi se
gasesc sutc si mii de talente, cari sa faca toate sfortarile pentru toate can7ele si interese/e, numai pentru cele biseric,esti nu vei gas]. .Intent bean/
de oratori inflacarati pentru orice cauza, cum e aearnul romanesc an Biserica nu vei gasi macar o voce care sa stapaneasca, sa miste si sa TULL.
Vei gasi nenumarati aparatori iscusiti $i maestri in pledarea atator procese
nedrepte on suspecte, dar idealul crestin al Mantuitorultd care a murit pentru mantuirea Ittmei, nu-si gase.ste maestrul, ci sta pentru noi ruginit si aco-

petit de tarana nitarii.

De ace-ea in vremurile de azi avem mine care strillucesc in anagistraturA, in stiintil, in literature, in istorie, in iscusinta politics, dar name
de barbati al bisericei, care sg deschidN orizonturi crestine largi, cari sia
chenic poporul la adevalrata miintuire nu vei intalni nici cautitnd cu lumlname nici privind cu lupa.
Ad am ajuns: et se s000teascrt cauza si idealtd cretin, mai prejas.-

www.dacoromanica.ro

59

deck cea mai no red:ilea cauzil... dricat de infiorator on neplacut o

fl

adevarul accsta, el este inSa o realitate ce nu se poate desminti.

Un

rezultat asa de strascic si de general nu poate fi decat cfectul

unui trecut la fel. Trccutul ex-plica acest iezultat, iar rezultatul impune prin
realitatea lui sa se e7,plice adevarat trecutul. Astfel Baca se tagadueste on
se schimba, pe uncle locuri, trecutul istoric crezandu-se ca asa e bine ininteresul starei de astazi
va venl o vreme cand, trebuind a se stabill in
intregime legatura intre cauzh si elect, adevarul sa iese nestirbit la iveala....
* *

Mergand biserice5te pe calea aceasta, nimic nu mai poate miry pe

nimeni. Era firesc deci sa jungem unde am juns; ca nu nurnai credinciosii
sa nu mai fie credinciosi, dar nici clericii s nu mai fie clerici. Cazurilerecente cari vorbesc despre eapeteniile noastre bisericesti merita sa sperie.
Caci asa precum in vremurile de isbanda ale crestinismului predicatorii si
Patriarhii mustrau pe hnparati pentru pornirile for lumesti, ash azi la not
stint mustrati predicatorii si capeteniile bisericesti pentru faptele for ne
crestinesti. Se sopte5te, se striga, se scrie, se chiama la judecata. 51 la lumina pentru lucruri de care o fume intreaga se cutremura $i n'are curajur
sa le vada la lumina. De sigur s'a ajuns apogeul rautatilor si 2..easta stare
nu mai poate dura si an se mai poate ocroti. Pentru apararea ei se fac insa
acum ultimele 5i cele mai energice sfortari.
Nu crede nimeni in situatia de azi; nu vede nimeni mantuirea asa
cum suntem; nu se apropie nimeni de altare cu credinta ca.' ash ca azi cuasemenea capetenii bisericesti trebuie sa ne ducem vicata religioasa, si totusi
se apara cu furie situatia de azi. Suntem ca in vremea cand imoralitatile
cari patrunsesera in templele ,romane, sfaramasera chiar convingerile religioase, si cand totusi in vremea de reinoire sufleteasca, de clarimare a minciunii, de intronare a adev\drului, se ridica impotriva si femei gi copii, si tineri si batrani, si stat $i particulari, sa apere starea nenorocita ca pe un
scump si want patrimonIu strabun. Si s'au ridicat atunci toi cu putere si cu
vifor mare. Au facut proteste, au ridicat glasuri de Indignare, an filcut apologia si panegiricul starei in care nu mai credeau, au ascutit sabiile, au

inaltat altarcle inrosite, au uns cu pkura felinarele, au ars in elocat unt

de lemn si smoala ca sa pedepseasch cat mai crud pe cei ce cereau o vieata
noun. In mijlocul convoiului de protestare erau, negresit, preotii cei vechi,
cart tljunsesera sa sacrifice pe altare si virginitatea fecioarelor si cinstea
iemeilor maritate...

Asa s'au ridicat romanii sa apere starea veche de lucruri and ea

ajunsese la disperare. Si s'au vazut lucruri grozave. A ajuns iumea sit
creada ca atingaodu-se de starea aceea de imoralitate si putrezire se dis -truge patrhnoniul stramo.sesc, piere fericirea romanii, se nenoroceste sufletul neamului...

Astazi starea noastra se asearnana cu a stramosilor nostri romani

din epoca de persecutie a crestinismului. Astazi cauta a se arath lupta de
curatire din Biserica noastra, ca un pericol strein, ca o gogorita pericuJoash.
Si se riclica cu putere impotriva inchipuitului pericol ca sa se indepartezeoehii multimii dela adevaratul pericol...

www.dacoromanica.ro

60

Intelegem insa ca aceste imprejurari oricat de violente ar devenl,

ele inseamna agonia si gar-situ! reghnului care a dat roade atat de nefaste.
Totusi stim ca indreptarea au poate vent decat cu greu si tincet. $tim
ca alevarul Intampinit piedici mad. :Mete ca sa scape Biserica si sa asigure linistea publca, an rastignit pe lisus si au liberat cu strigate de bucurie
si de triumf pe Baraba talbarul. Astazi femei care pentru .nimic in lume nu
si-ar da un copil sa se faca preot si care n'ar prim) la masa si fin societatea
for un preot, care sa le vorbeasca numai de cele preote$ti 5i sa le dea sfaturi evanghelice, fac liga de rezistenta 'religioasa ca sa apere Fara jadecatrt
pe un acuzat si sa condamne fara cercetare pe un episcop care cere lumin5
en pretul situatiel lui.
Baraba se poate bucura ir. migocul glasurilor de triumf. El poate $1
triumrfa asupra vinilor de care s'a I:kat vinovat. Caci poporul apucat pe
calea prabusirii, de cele mai multe on merge inaMte...
Un lucru insa e sigur, pe -care ni-I spun si Manta Evanghelie, ca
Barbara deli liberat, va ki vesnic osandit, iar poporul care striga cu strigate de veselie in jurul lui Baraba, e popor sortit sa nu se mantuiasea.
Aprilie 1910.

BISERICA $1 ROMANISMUL:
Asupra rezultatelor itrcrarii noastre Biserica si Romanismul" diaconal N. M. Popescu a socotit ca trebuesc Ideate ante rezerve.
...Cand -diaconal N. M. P. se miry ca intrebuintam $1 calendare, cu
parere de diu ne vedem nevoiti a-1 lamuri ca .,Le nouveau calendrier eocirmenique" par lani Papaiani, nu e un calendar, ci o opera istorica, intocmitl
dapa documente oficiale. D-sa poate n'a citit-o $1, de aceea, luandu-se dupi
title, nisi inchipue ca e un calendar.

...Cat pentru pasagiul dela pag. 97 a) ca'rui isvor 11 stie prea bine si

diaconal N. M. Popescu, e nedrept sit se spuna ca, asi insimur pentru

folosul romanilor" aceasta ,invatlitura crestineasca" publicatil in Bucuresti
in greceste $1 turceste".
De se vor citi din nou cu atentie si bunavointil paginile noastre se va

vedea expres ca am volt dour sa ariltam: ce fel de crestini erau aceste

fete bisericesti" can scriau protectorilor: Bueuril-te Maria Ta, fiu de Mobil,
o stapanul men cel vestit, mat binefeicator dead OwntiPzea" si can scriau

invatatura crestineasca" dare toti cresting ortodocsi" pentru bucuria

cresting& si pentru tridrirea religiei hii Mahomed (?!!!) Semnele de mirare,

-si aici ca si in Jucrarea Biserica Si Romanismur de sitar ca le vor pricepe si aproba cititorii cad, desrobiti de influenta bizantina, nu mai creel
si nu mai linvata ca ptotectorii pot ki mai binefacatori decat Dumnezeu, si
ca invatatura crestineasca" e pentru ma'rirea lui iMahomed")...

1) Vezi Biserica si Romanismul", stadia istoric de C. Cerniiianu si

flti pag. 184-188.

,,Bibliog. Tom. veche", ton IL fas.

www.dacoromanica.ro

61

...Obiectiunea a este interesant!" si a as sill ipe autor sa spund

re n'a avut in gaud" and se citeaza pe larg 'din d-I lorga foloasele aduse
Romani lor grin unirea ea Rama, dar trece cu vederea calificarea data Mitrapolitului Atanasie (1700) ca roman fara simt de neamul sa ", are aceiasi
valoare.

iln adevar, in fata faptelor cart dovedesc marl binefaceri culturale de

pe urma actului lui Atanasie (1700) desgur ca lipsa unei asernenea calificari
intrcgeste adevarul.
_Diaconal N. in Popescu nu ga.seste in ce lac din Istoria Bisericii
Romane, vol. 115 a d-lui Iorga se poate vedea ca prin partite noastre erau
la inceput numai episcopii catolice. 11 rog sa deschida la pag. 331 si sa se
uite cu Ware de seams si peste ,paginile urmatoare.
...It pare rau criticului ca (n'arn vorbit mai mult despre marli erarhi,

earl, din cand in and, an stat in scaunele mitropolitane si episcopate din

tarile romane. Ne pare si noua rau tie aceasta dar nu bunavointa ne-a lipsit
ci putinta de a spune altceva decat ce am spus. Dorim insa din suflet ca
diaconal N. M. P. s poata documents roadele pe cari le-au adus si cari an
ramas dela acei marl si rail erarhi. Probabil le va fi aratat in lucrarea
d-s.le, premiata de Facultate si a caret ttparire o asteptam cu nerabdare.
Tot acolo, desigur, autorul va .dovedi ca (Melhisedec n'a fast sufletul reformelor anticanonice din 1856 si ca male de manuscripte can asteapta Inca
sa li se smile praful de pe toile cinstit gandite si Irumos scrise" au Inraurit
viu rostul cultural si national al trecutului nostru bisericesc.
Pans ce recensentul va face mai bine decat tnine, ant dreptul a crede
ca ce am spus nu a Most zdrobit de nimeni si prin urmare nu poate incapea

aid o parere de rau".

De s'ar margin] discutia aceasta nuntai ca sa se davedeasca nete-'
meinicia unor invinuiri ale diaconalui N. M. Popescu, desigur ca ar ramanefara vr'o deosebita intportanta, mai ales a obiectiunile chiar ash nedrepte,
n'au trezit in discutie vr'un adevar nou, ceva deosebit on necunoscut.

Pentru interesuf discutiei, lasand trecutul ass cum s'a desfasurat si

pe care nimeni nu-1 poate schimba, marturisim ca nu numai trecutul ne-a
fost tesut prin biserica, dar si starea prezenta romaneasca se leaga tle.biserica si, de aceea, laurirea viitorului romanesc atarna de biserica.
land d-I N. ,Dobrescu se Intreaba ca dace' lumina e intunerec, ce
trebue sd fie intunerecul in biserica noastrii ?"; and s tie oricine ca, din
punctul de vedere al culturel si literaturei, biserica romaneasca n'a fate,
macar pentru Bib lie, mai mult decat ce avem dela 1638; cand teascurile
tipografice bisericesti ale noastre se marginesc la reproducerea stereotipii

on schilodita a cartilor de ritual; and e clar ca lumina zilei ca biserica

la not nu trezeste curente nici crestinesti, nici culturale, nici nationale, incat d-1 forga se intreaba: ,.Unde-i central ei de activitate, unde-i central el'
de activitate cresting ?" and, In sfarsit, biserica la not nu este cum ar
desigur ca e cu desavartrebui sa fie, o institutie de ridicare sufleteasca,
sire greu sa vorbesti de rolul bisericii si sa arati adevarul, cum se leaga
de biserica starea prezenta romaneasca.
Data situatia s'ar margini macar ad, greutatea n'ar fi totusi cfuro.

www.dacoromanica.ro

62
roasa in ultimul grad. Dar romanismul, pe cat a avut trecutul de sbuciamat,
pe atat a ramas timpartit $1 rasletit si in grele cumpene.
Astfel du e neam pe lume care sa alba ideal mai greu de realizat *i
lupte mai grele de suportat la care biserica, desigur ca e chemata sa ajute
in primul rand.
Din nenorocire lasti, se tie cum in numele bisericei, lanturile se strang
tot mai incatusator din partea strainilor asupra trupului romanesc. Se *tie
ca in Macedonia preetii can slujesc romaneste sunt prigoniti Valid la moartc
-de bande cari nu numai nu sunt condamnate, dar sent chiar comandate de
arhiereli bisericei gre,cesti. Se tie $1 ce lac Rusii in Basarabia, unde nttmal
libertatea crestina propovaduita de Iiristos n'o au Rcnnanii. Se $tie apot
'cum, prin Biserica, rutenismul se ridica tot mai apasator in Bucovina, ear
an Serbia Si Bulgaria se desnationalizeaza necontenit nenumarate suflete
romanesti. Fata de aceste fapte, nu trebue sa Jim nepasatori nici de lupta
confesionala care se duce in Transilvania intre Romanii cari au nevoie numai de dratie, intelegere deplina si dragoste.
Cand un neam e atat de impartit si strans in lanturi dusmano $i biserica nu-1 poate uni, railcar ea, si nu poate contribul sa faca a bate in toate

partile romanismului acela$ sand, care prin virtute $1 lumina se ridica

biruitor si sigur de sub orice asapriri, desigur ca legatura dintre neam si
biserica e dintre cele mai triste. Cilnd insa vedem ca biserica nu numai
nu uneste, dar apasa si prigoneste, osanda vesnica sta ame.nintatoare si
groasnica.

Si totusi gravitatea iaptelor nu se margine$te ace.

Prin elesfasurarea rolului bisericei in trecut si azi, nu` s'au putut inlatura conflictele sociale cari tin nenorocirile la usa si primejdia in per.
manenta.

Necultivandu-se crtinisrnul, r,eluminandu-se si neimblanzindu-se sifletele nu s'au infratit nici oamenii, nici clasele, chiar dacil ii le,aga aceleasi
.aspiratiu.ni si nevoi.
S'a macinat credinta si nadejclea si s'au indepartat oamenii de biserica si de mijloacele crestine.

De aceea tin parte a rasarit in prirnavara anului 1997 acel cumplit

vifor; si tot de aceea s'a putut vedea, in zilele din urma, rasarind alt pe/leo!, tot asa de mare, in randurile Inuncitorimei dela rase, cari se agita
pentru idealuri socialiste si anarhice, idealuri strain cari tind sa rupa zagazurile si ale nationalitatel romane si ale mantuitoarei credinte crestine.
Si in aceasta situate, biserica nu stapaneste nici un suflet, glasurito
apostolior crestini nu se aud, lumina iiiviataturei evanghelice sta inchisa inIre file cari nn au nici un inteles $i nici viata adevarata pentru Romani.
In data unei asemenea situatii ingrijitoare, raspunderea bisericei romane autocefale este, fara indoiala, nemargimit de mare.
Biserica la no!, mai mult-ca orlunde, este chemata sa aduca cu acievb.rat mantuire de pe marginea prapastiei, probleraa romAnismului nefiind
in. mare parte cleat o problerna de culture prin biserica.

Publicat in februarie 1910.

www.dacoromanica.ro

63

PROPAGANDA PAPISTA
Propaganda papiste a fost si este an Tara Romaneasca o mare go,orita. Romani stint amenintati neincetat de propaganda papists"'.
C:nz care a amarat zilele episcopului Melkisedec si 1-a oprit sa ajunga Primat al Romaniel? Propaganda papista", kimpotriva careia Mat hisedec scrisese lucrari de valoare, zice d-I Diculescu, In lucrarea sa Propaganda papista si intamplarile bisericesti de azi". Cine a face sa cada.
Alitropolitul Ghenadie, producand atata turburare in Eiserica si in tara?
,.Propaganda papista", cu ghiara ei nevazuta a facut pocinogul.
Cine turbura acum din rou liistea si siguranta bisericei rosnane,
.voind caderea celui mai neprihanit, celui mai de bung credinta, celui mai
.feeiorelnic, celui mai fara pats din erarhii bisericei noastre? Desigur tot
propaganda papsta", numai ea cste .viva. Deci, alarms si lupta impotrii a
wi in tot lungul si latul tare, 51 pe unde sunt si pe unde nu stint catolici,
ca sa se afle de tot romanul ca a intrat propaganda papista" in tarn, Ca
s'a fivisat cu dibacie si... mai-mai sa se atinga de curatia sclipitoare a
Domnului Atanasie, sa induca poporul in eroare.... Asa zice d-1 Diculescu,
sea zice tin anouim din tabara rnitropolitana, ass tipa Insusi Domnul Athanasie neprihanitul.

In forma aceasta e caracterizata existenta propagandei papiste"

la noi. Ea se rid peste cap, is dilerite forme, se intrupeazd In fel de fel de
persoane bine cunoscute sau putin cunoscute, uncle ortodoxe, altele nu,
wide bisericesti, allele mirenesti, etc. In sfarsit, aceasta filnta ca din povesti are toate ine.stesugurile, toate farmecele si toate puterile aseunse pe
cari le are Michiduta" din gogorita populara, din snoavele pe eari ba-tranii le spuneau celor tineri, ca sa-i sperie si sa-i amageasca....
Cu asemenca calitati 5i Rata atat de citiclata, se intelege usor de
.e propaganda papista" a lasat indife,rente si neincrezatoare toate spiritele barbatesti, mIscand in schimb destul de putcrnic spiritele mai capabile de credulitate, mai primitoare de fantasmagorii, mai usoare de amagit
.ale femeilor romiine. Si desigur ca, dacA de acum se va cobori strigatul de
alarms in scoale, la copii, cu cat vor fi mai naivi, cu atat vor fi mai paTtrunsi de noua snoava papulara, de existenta reala a gogortei papiste.
Dar sa lasam faptele sa vorbeasca. Oare daca Melhisedeea avut in
adevar de Indurat suferinte si hartueli, daca ajunsese intro vreme sa nu
mai poata lua parte la sedIntele sinodului, sa fie aceasta, cunt o explicit
larsorii, ca propaganda papista" luase forma sinodului romanesc? Datil
Mitropolitul Ghenadie a lost dat jos din scaunul mitropolitan, cu atata fuTie; daca arhiereul Athanasie iMironescu 1-a atacat cu atata vlolenta; daca
sinodul in genere a fost capabil de atata lasitate, daca an putut ietsi la
ivealii atatia acuzatori siatatea acuzari, care toate aceste fapte ce con-tituesc caderea Proinului Ghenadie, sa fie rezultatul propagandei papiste ?
Sa fli ajuns fantasma aceasta incat sa is toate formele de activitate a tu-turor prelatilor romani? Desigur ciudata comedle si neanaivazuta minune!
Desigur bogata imaginatie, mare viclenie, dar si nefolositoare scorniri, cart
trnu pot scapa pe nimeni de nici o raspundere.

www.dacoromanica.ro

64

De altlel, nimeni si nimic nu explicit mai bine decat brosura d-lui.

Diculescu, ce este in realitate propaganda papists pe care o trambteaza.
Brosura vorbeste de dosarta negru" al mitropolitilor, ,episcopilor si arhiereilor, dosare formate din intimitatile", secretele" si slabiciunile" lor_
Precum se vede, 4-1 Diculescu s'a rat pe fats destul de bine. Dosarele negre,.
lard buba, marea buba. Va sit ilea Mitropotitii, arhiereii romani au la activul for dosare negre, cari sunt pururea amenintatoare si infricosate. Esl-

rea for la iveala; scoaterea la lumina a scaderilor" 5i secretelor" pe care

nimeni .nu le poate tagadul; tragerea la raspundere in fata opiniei publice
a acestor nenorocite scaderi",
tata ce este in realitate propaganda
papists".

Attiel cum ar putea ,raspunde Mitropolitul Athanasie la invinuirile ce

i se aduc ? Cum ar putea doredi, in data judecatei, ca nu a vandut drepturile bisericei, ca nu a lucrat contra canoranelor, ea nu e vinovat de acuzatiite aduse de cei trei preoti si de J. P. S. S. Episcapul ,Romanulut, cart
si-au luat rrtspunderea sit fie ei pedepsiti in locul Domnului Damn Athanasie.

data s'ar roved! nevinovat ? Desigur, nu se putea albfel. Singura scapare

era numai o scornire. Trebuia sit 'se inventeze ceva in feta careia sit fie
compromisi toti cei ce cer lumina si sit nu raspunda cei vinovati. De aceea
ideea propagandei papiste" a lost lansata, iar Domnul Athanasie, 'Primatul

Romaniei, a ajuns ertfa Propagandei Papiste" $i martirul credintei ortodoxe.

Dar ca sit dovedim care este adevarul, citam cuvintele Primatuluf

scrise d-lui M. Theodorian, pe care azi 11 prezinta, prin ciracii sai, caput
propagandei .papiste" :
Stinzate Domnule Theodorian,

Cu mare mahnire sulleteascti, stint informat ca Dv. a(i trecut in

unire, in urtna relelor ce a(i intampinat si a neregulelor ce a(i observat fa
actuala administra(ie bisericeasca; tolusi an incetez a vu considers ca un
actinic curroscator al starei actuale din biserica, precum si ca an energic
Imitator pentru indreptarea ei. Pe acest teren punandu-ma, vil multurnesci
pentru lupta ce duce(i impotriva relelor din biserica....". Mai dep4rte
continua :
.-0,,Nu

se armed ea noroiu intro institurie, pentru ca membrii ei ar fi

stricafi, conrupti. Lovi(i in acestia cat voi(i; cere(i purificarea institutiuner

de elementele nedonne care o compromit, iar institutia nu o atacafi. Res pecta( institutia Sutodului, ca una cc e perfect in spiritui si litera canoanelor, dar nu crutati pecei ce o compun, oricine ar fi ei. Trebue sd -si der
toti socoteala ca ass nu mai merge".

Aceasta era parerea Primatului Romaniei despre biserica romaneasca la 17 lanuarie 1909. Si acum trade ca poate scapa cu o gogorita,
_
lard a raspunde la acuzdrile precise ce i s'au facut
Din istorie, stim ca Incercarile cztolicismului n'au isbutit nici odata
sit biruie rezistenta romaneasch. Romania stie a se Teri de ceeace consident ca stran de el si, mai ales, de legea lui. Pe cat de rezistent s'a arittat

www.dacoromanica.ro

63

si se arata fats de ceeace considers ca strain, pe atat insa de slab a fost

fatii de fariseii cari s'au imbracat do pielea de oaie a credintei lui.
Canal ne gandim la acest trecut Adureros, avem toata increderea ca
poporul romanesc timsi va iinstriiina pentru nimic 6n lume legea lui stramoseasca, dar tare ne e teams ca sub masca sfintei ortodoxii, fariseii cari
speculeaza si compromit ortodoxia, vor isbuti sa sifasie qnainte sufletul romanesc, sa coboare in noroiu demnitatea noastra sufleteasca, sa umileasea

si sa inegreasca legea cresting, savarsind lapte ass de urate si scapand de

raspundere, tocmai sub falsul pretext ca cu ei ar pierl sau s'ar clatina legea sfanta.
Sa nu ne amagim deci de gogorite cari nu exists, ci sa cirratim, fara
intarziere, taata putrejiciunea si rautatea, care vor Inca sa stapaneasca in
numele lui Hristos si al ortodoxiei. Pentru ca neamul remanescsa traiasca
si sa inflareasca trebue sa rarnaie numai do seama trecutului isbanda farsorilor si rataeirile in numeie lui ,Hristos.
Octombrie 1910.

DESMINTIRE
I. P. S. Pre$edinte al Sfantu lui Sinod al Sf. Bisericei autocef ale
orthodoxe romine
Ina It Prea Sfintite Pre$edinte,

Fiinded in hotarirea Consistoriului Ungro-Vlahiei prin care se caterisesc vrednicii preoti Stancu C. Paunescu si Florea A. Di-dig-hid, colegi ai
mei de sward, se face un cap de aciare cucerniciilor lor, ca ar fi vril$Inasi
ai Bisericei drept maritoare de Rasarit $i fiindca isi intemciazd. consistoriul
aceasta invinuire numai pe faptul ca stint prietenii mei;
De oarece Cueerniciie Ion au faeut recurs la Sf. Sinod impotriva acelei
hotarfri, pentru lamurirea lucrului, Tog ca in ziva and se va judeca recursul
Cucerniciilor for sa se citeasca in Sfantul Sinod aceasta declaratie a mea
prin care dau cea mai formals desmintire ca eu asi fi parasit credinta drept
maritoare a Pasaritului si tin sa se tie ca scopul activitatii merle ca pu-

bi1eist nu este altul decat ca Biserica autocefala romans sa fie reasezata

pe temelii canonice, si curatita de acei erarhi care .prin pacatele for o fac
de rasul lumei 5i o duc la peire.
Mai tin a se stie ca nu numai nu am parasit Biserica, dar imi indeplinese pe cat pot datoriile mete de cretin, spovedindu-ma si linpartasindu-ma
Primiti, va rog, Inalt Prea Sfintite Presedinte, asigurarea inaltei mete
considenatiuni.
(ss)

Octombrie 1910.
C. Cernairutv.Bserica din Be ;at.

www.dacoromanica.ro

C. Cernalanu.

66

RATACIREA ORTODOXA"
P. S. Athanasie cMircne.scu era socatit ca cel mai Invdtat arhiereu
roman. Socotinta se intemeia pe lucrarile si studiile tiparite, at caror autor

P. S. Sa se pretindel
In firma insa s'a dovedit prin paralela, ca aceasta reputatie si-a intemeiat-o pe plagiat. E deajuns dovada ca a cautat sa se impodobeasca cu
,gene straine, sa para ce nu este, ca sa i se mina* cuiva, ori tine ar li el,
pentru totdeauna stigmatul infamiet

Vina $1 raspuntlerea sunt desigur cu atat mai grele, cu cat a sdvarsit aceasta inselaciune nu un om din randurile celor multi, ci un citing& care a Surat ca 'nu va cauta sa Inse le si sa parvina $i care pentru
aceea se bucura in fata oamenilor de o deosebita cinste.
Din paralelele date la iveala s'a vazut ca d. P. S. Athanasie Mironescu, Primatul Romaniei, a ciupit bagajul silt! $tinitific, penele sale de
strut dela autori de confesinne strains, pe care ortodoc$ii se socotesc datori
sd-i priveascd $i sd-i propovaduiasca ca rataciti $i departati dela mdntaire.
d. P. S. Sa a plagiat cea mai $tiintifica si doctrinara carte a sa dupa
iezuitul catolic Victor Gathrein.
Dupa ce a plagiat dupii catolici, P. S. Sa Athanasie, Primatul Romaniei, crede ca poate sa se reabiliteze chemand ortodoxia In lupta cu catolicismul, fiind el general conducator al armatei ortodoxe.
Desigur oricine poate discuta catolicismul $i se ,poate rasboi cu catolicii, dar plagiatorul catolicilor n'o poate face. Iar daca din nenorocire
o face, si Inca In numele ortodoxiei si ca general conducator, acest fapt in-

semneaza: 1) falimentul moral al D. D. Athanasie; 2) umilirea cea mai

mare a Bisericei ort. ram. si 3) o cumplita ratacire pentru poporul romanesc,
care se Iasa orbit a crede ca cu un asemenea mitropolit isi poate apara or
todoxia sfanta.
cNiciodata catolicismul n'a putut sa aiba ascendent moral mai mare
asupra vreunei Biserici, ca asupra Bisericei romanesti astazi, cand plagiatorul catolicilor ne conduce in lupta impotriva oatolicilor. Lupta aceasta se
duce in numele lui Dumnezeu, al adevarului, at mantuirei, al ortodoxiei! In
adancul constiintelor se sapa insa tot mai adanc convingerea ca in aceasta
lupta nu e vorba rticide Dumnezeu, nici de adevar, nici de mantuire, nici de
ortodoxie, ci e numai o masa de vorbe frumoase sub care se ascund patimi
si necredinta.
Situatia aceasta este de o mie de on mai grea pentru ortodoxie decal
chiar dna D. D. Athanasie ar ifi trecut la catolicism. Cad atunci ortodoxia

cmandra si de bunacredinta ar fi putut s stage ca 0. Athanasie e ratacit,

dar acum ortodoxia umilita 5i ratacita a ajuns sa zica ca da lupta impotriva
catolicilor, fiind condusa de plagiatorul catolicilor, care are Inca in spatee
sdu atatea alte levinuiri, una mai grea decat cealalta.
Sa raspunda Primatul Romanies ce vremuri mai amarnice $i mai nenorocite, 5i ce ratdcire mai mare s'ar iputea inchipul pentru sfanta $i prigonita ortodoxie, nu numai in lupta cu catolicismul, dar data cu ea Insasi,
cu propria ei reputatie, cand e silita sa se miste si sa se ridice dupa interesele unui asemenea om, lasandu-se a fi monopolizata de el?
Octombrie 1910.

www.dacoromanica.ro

67

E CEVA P U T R ED IN DANEMARCA"
Vont in$ira aici observatii $1 informatiuni cari arata realitatea vietii
-noastre biserice$ti.

ncepem spicuind $1 comentand din brosura data puktlicitatii cu speele sale proprii" do P. S. Episcop Morn, intitulatd: Situatiunea Societatei
Clerulni Roman Solidaritatea" din eparhia Duntirei de Jos".
Se stie cat s'a vorbit despre aceasta Societate $1 despre intrebuin(area fondurilor ei. Dam toe aici randurilor Episcopului, care sunt foarte
;nstructive.

Ce se intamplase? Dela plecarea 1. P. S. Pimen si Oita to venirea

urea in locu-i, se plasase fondurile Societatei in imprumuturi cu total !Jeremdate, dupe: cum se poate vedeci in tabloid rcspectiv din aceasta brosurii,
..zveind grije Si delegatia episcopal, care in calitate de revizor eparhial, aved
bilete de liber parcurs pe cciile ferate $i fluviale, sa impuna sec(iilor Sockiatei a-i plati cote 60 lei actual fiecare, pentru controlul ce le faced, lacru)
...ncvertnis si neprerazut in statute".
Cititorul inteligent va intelege desigur insemnatatea cuvintelor de
I Jai sus.

A lost de ajuns ca sa piece I. P. S. Pimen, ca cei considerati de 1. P.

$i pxsi in fruntea trebilor bisericesti
sa-$1 piarda

s Sa .cei dintai
cutnpatul.

Dar ideia aceasta a episcopuiui se complecteaza mult mai bine :aria

.ilte cuvinte pe care le citam :
"Com (1$6 o patesc dela o vrenze Chiriarhil Bisericei noastre, dela
unii din s.ultalternii lor, cari fiind investiti prea de timpuriu cu demnittili $1
onoruri biserice$11, lard ca sa aiba pe Itingii Whirl $1 educatia necesara, cum
\i experienta cerutd de astf el de demnitati, ii tura mintea si fac greseli copilaresti" (pag. 12).
Nu stils cc va gandl Alitropolitul Moklovei citind aprecierile acestea,

cu privire la 'Dunarea de Jos, cand se tie ea in Moldova s'a inconjurat

numai de tinerei, finzat are protopopi cari au fost hirotoniti fara sa fi trecut
tin an dela terminarea studiilor, si ridicati in fruntea judetului fara sa fi intplinit un an de preotie.
Merita sa reproducem si partea din text grin care Episcopul Dunarei
de Jos concretizeaza greselt7e copilciresti" ale alesilor Mitropolitulul Pimen:
Ccici a plasa bani publici pe seama $1 numele tau personal, a dci cu
imprumut bani strdini, to rude si prieteni cari an pierdut dreptul do membri,
a gird polite en termene preschimbale Si prelungite la infinit si a gird easierul politi pentru tat& sau, si tater pentru easier, iar precedtntele pentru
prieteni, aceasta ar fi de rezortul altar autoritati in afara de sfera bisertceased, chiar data ai complectat swim ce-ti lipsed din casa $1 le-ai fall, cd
mind mai de prisos, s'a visit si bani in plus in casa" (pag. 13).
.Fara ludoiard, cuvintele acestea a.duc aminte de allele ale sfintei
Evanghelii, spuse de Mantuitorul fariseilor, cartuarilor $1 celor ce vindeau
In templu: A(i facut casa Tatalui meu, casa de negustorie".
Din felul cum prezinta Episcopul, ca s'a dat seama despre caramizile

www.dacoromanica.ro

68

figurate", din cele ce reies din procesele-verbale, se poate veda Insa ca so-

cietatea Solidaritatea" a lost mai Inuit decat o casa de negustorie, cadin ea s'a facut jal .si prapad.
*

Starea bisericeasca dela not nu e insa nicaeri mai dureroasa si

nu poate lua proportii mai nenorocite ca tin eparhia Domnului Atanasie.
Se tie cite rinvinuiri i s'au adus, la care nu poate raspunde nimic.
In schimb insa cauta a se apara prin interpusi, cari fac galagie in numele
sfintei ortodoxii si cari aparand pe Doinnul Atanasie de pacatele sale, se
pretind aparatorii bisericei.

Doi sunt aparatorii cei mai de seams si cari lac mai multil gura ca
sa-1 scape pe JViitropolitul atat de vinovat. Ei sunt, unul in fruntea Bparhiei.
pus de insus D-I Athanasie, ca revizor eparhial, iar altul lace parte din Consistoriul Superior Biserioesc, prin Crratia Mitropolitului si Mila D-lui Haret.
Revizorul Eparhial, Ec. D. Georgescu-ODusumea, I-a aparat pe ,Mitropolitul
mai ales in nelegiuitul proces de caterisire a celor trei preoti, intrebuintand
toate mijloacele, silindu-se la toate violarile, numai sa fad pe placul Dornnului Athanasie.

Consistoriotul Ilie Theodorescu Amza, s'a pus in fruntea miscarei

pentru .apararea ortodoxiei, atinsa prin acuzarile aduse imaculatului Damn
Athanasie.

Cat de mare a lost sinceritatea acestor doi eroi, deveniti azi luceferi
ai ortodoxiei (? !) s'a dovedit cu prilejul unei scrisori anonime trimisa Mitropolitului, in care anonimul se isdleste ca paracliser si pretinde ca Preotul
ilia Teodorescu in loc sa -1 apere pe ,Mitropolit, urmareste sa-1 afunde. P.1riirtele Theodoresc atribuie aceasta scrisoare Parintelui Georgescu-Dusumea.
Din cauza aceasta, cei doi aparatori ai ortodoxiei, cei doi luceferi
cari luminead in jurul Mitropolitului Athanasie, au scris fiecare unul despre
altul cate un articol intitulat Miselul". Revizorul Econom D. Georgescu, acuzatorul celor trei preoti, a scris articolul fn Amvonul", anul XIII, No. 95,
iar Consistoriotul Ilie Theodorescu in Viitorul" d-lui Boroianu, anal XIII.
No. 12.

Cel ce citeste articolele amintite, nu se poate sa nu-i treads pe amandoi. IDovedesc damenii ca se cunosc foarte bine.
Reproducem aici o parte din cele ce Consistoriotul 111e Theodorescu
spune despre revizorul Georgescu Dusumea, al Mitropolitului Athanasie :

El, azi face una $1 main alta. Interesul $1 patima sunt caracteristice
persoanci sale. Sci dau o Odd: Scrie la un ziar, insultand si epigramishut
pe redactorii dela alt confrate $i akol &mei ce si-a murdcirit locul avut act,
vine in redac(ia celui insultat ca sa insulte $i sa batiocoreascd pe cei dela
ziarul de uncle a plecat san de uncle a fast gonit.
,,Asupra acestei pilde pot spune mai mull fo$tii rcdactori ai zicu.uluf
Apostolul", apcirut acum ciitiva ani in urmd.
Miselul se inlige la infiintarea de societati culturale, cu gdndul n...eurat de a peseta ceva pentru sine $1 pe cans, dumi ce $i-a (esut panza, des-

www.dacoromanica.ro

'69

cifreaza dedesubturi acolo uncle an se poate gasi dee& hide fata pe toate
partite.

Asupra acestei pilde pot vorbi menibrii societatei Viitorul", cum si

toti aceia care stiu cline si despre chic s'a scris in Awvonul" co d'alde Oral si dreplatea.
Mist, lid niciodata Ware curajul opiniunilor sale. Vorbeste en rezerve
si scrie eu precautiune si path. De pitch), scrie la ziarul Cronica" sub semzuttura until tanar de valoare, pe care-1 stie in straincitate $1 care actualmente
e profesor la Universitatea din Bucuresti. Asupra acestor pilde, poate vorbi
d-,1 N. Dobrescu.
Alta pildd: Scrie la Amvonul" contra fostutui P. S. Episcop de Ram-

nic, contra lui Fulviu Popescu, a parintelui lasel, sub diferite ppseudonime,
nzai cunoscut sub cel de Gh. Popescu; scrie contra ha Priam, contra lui Rociori, etc., si nu e cavaler, cad lasa ca altii sii fie atacafi in local sin.
Alta pildd: Scrie la ziarul Actiunea", sub pseudonimul de Degheman
$i Verax contra ziarului Liga antisemita" si Iasi ca alfii de pe urma lui sa
safere raspuosurile celor vizati si interesati. Am la indenzana foarte matte

canri de asemenea naturd, pe cart, de va Ii nevoie, le voiu folosi en alta

ocaziune. Pentru acton acestea sent indestulatoare.
niciodata nu alege calea, ciind e vorba cc sii-si creieze o situatiune nzateriald oarecare. De pada; el cere dela societatea clerului roman
, Ajutoral" ca imprumut suma de lei 3000 si propane ca ipoteed o casii care
in realitate este a socrului sdu. Se descoperil tniselia si drept rdSbuzzare miselul lacreaza pentru ca membrii delegati en expertiza si cart an descoperit
txerocheria sa nu poet& fi realesi in Comitet. N'a rausit insa, caci a lost descoperita la timp si aceasta miselie a lui. Asupra acestei pilde poate ca si
clod lanzuriri si detalii comisia delegati de numita Societate, cu facerea expertizci.

Mise lul apoi, and vede ca cineva isi face datoria en total desintensat, and it vede luptandu-se cu inamicii Bisericii si ai reprezentantilor
sai, in lot ca sa-1 incurajeze si sa se bucure, el Moine Stapcinului scrisori
anoninze st criminate.

O asemenea scrisoare a lost trimisii I. P. S. Mitropolit Primat de catre un astfel de 'nisei ordinar, care semneaza un paracliser.
Si mai razz sa ajunga, caci o merit& lata acea scrisoare in facsiwit:

Inalt Prea Sfinthe Stapane,

Intiinzphindu-se ca am putut sd inteleg einem lucruri la adresa Prea
Sfintiei Voastre, nut grdbesc a le comunicd.
,Parintele !lie a avut cdteva intdItziri en Administratorul Casa BiseHell acum caleva zile si a povaluit anal pe &tut cum ar face sa va faca rail.
Ea ant ascultat la x,orbele tor, si pdrintele Ille a spas ca o sa va id el aPa-

rarea cu an memoriu care si fie asci facia, ca sa puteti fi dat in judecata.

Pa stiu ce se alege din faptele lui Porintele Me, dar ezt cred ca e bine sci va
spun ce am (unit co.urechile mete, ca sii n'am pada".

Vil sirut mina,

Un paracliser".

www.dacoromanica.ro

70

Duna aceasta scrisoare, care e fn facsimil, urmeaza cateva filozafilf

si apoi alte doua scrisori ale Parintelui Ec. D. Georgescu, tot in facsimil,
ca sa dovedeasca ca e acelas scris, iar la urrna articolul Iconomului Teodorescu Sncheie asa: De va ti nevoie, lagaduesc ca voi reveni si cu altodetalii loarte interesante in materie".
Sarmand Biserica romans, ce ti-a fost dat sa ajungi I
*

In toate ziarele cotidiane s'a vorbit despre ieromouahul Filaret Margineanu., un calugar de peste 65 de ani, din Bistrita iMoldovei, care s'a dus
la Piatra -Neamt cu tin tigan si cu o femeie, au facut chef pans in dimineata,
cand calugarul s'a dus la manastire unde, spre mares lui mirare, deseoperi
ca din 115 mii de lei cat avea la el, ii pierise doua mii.

Trezindu-se bine, a reclamat la jandarmi, si astfel s'a dat pe fata

viata acestui nevrednic calugar. Pe not nu ne imports dacil banii i-a impartit femeea cu tiganul on ba; ceeace voim a insemna, este starea de demoralizare a calugarului, voim ma: ales sa insemnam cinismul cu care se
duce singer la politie si-si eta pe fats vieata-i nevrednica, spre a regasi ce'
2000 lei. E sigur ca femeea si tiganul cand au luat banii, s'au bizuit pe oarecare rusine din partea clugarului.
Ar mai fi sa ne intrebam cum a ajuns un nenorocit de calugar s'a adune 15.000 lei. Desigur ca nu grin fapte de lauds a putut ajunge adj. Dar
toate acestea sunt bine cunoscute acelor ce cred Ca apara Biserica, tolerand
si aparand pacatcle fetelor bisericesti.
Tocmai aceasta nenorocita mentalitate permite ca rant sa se intintla

si sa ajunga de o generalitate ucizatoare. Bietul Filaret si -a zis, desizur,

ca daca atunci cand se dau pe fata pacatele Mitropolitilor, se iau masurl in
contra color ce dau pe fata aceste pacate, nici lui nu ise va intampla nimtc,
daca i se aflil netrebniciile calugaresti
Octombrie 1910.

In Universul" de Mercuri, 3 Noembrie, cairn o telegrama adresata

din T.-Jiu catre I. P. S." Mitropolitul Primat.

Telegrama este iscalita in frunte de P. S. Episcop al Ramnicului

denadie Georgescu si vcn-beste idespre rugaciunile vrednicului pastor al
Eparhiei lamniculu11' pentru ID. D. D. Athanasie "vrednicul sf marele pastor
al lumei crestine"koana slanta ce are neamut.
Din telegrama se mai vede ,ca cetatenii Targu-Jieni considers ca o
sfanta datorie sa depunil omagiile devotamentului for catre Domnul Athapaste si sd-I imbarbaleze, &ma indemnul P. S. Episcop.
Va s zits, clupd ce D-1 Athanasie nu poate da crchiii cu o judecata
dreapta si canonica, dupa ce face totul, ca sa nu fie silit a raspunde la vinele de plagiat, de imoralitate si erezie, ce i se aduc, dupd ce compromtte
cat nu se putea mai mult demnitatea $1 a Bisericei $1 a Sinodului, P. S.
Episcop al .Ramnicului erode ca-1 poate apara, in afara de judecatii, indemnand poporul la .voturi de incredere si imbarbatare".
Nu ne-am fi asteptat la Episcopal Ramnicului sa creada ca un ierarcil

www.dacoromanica.ro

71

acuzat de vini precise si neindoioase, de care nu se poate apara rin fata ju.
dec5tei
trebue mentinut Gn cinste, onorat cu voturi de fncredere si inbarbatat" sa nu se sinchiseasc5.
Ne-am
asteptat, apoi, ca Episcopul Ramnicului sa tinteleaga delicateta lucrului $i sa nu se numeasca, pe sine vrednic" in comparatie cu D-1
Athanasie vrednicul si marele".
Neintelegand Episcopul Ramnicului ca nu trebue sa-si lege soarta $i
demnitatea sa de a D-lui Athanasie cel atat de prihanit, $i neintelegand ea
c elitism s5 aperi pe cineva faro a-1 ,puteti justifica an fata judecatei, de
sigur cititorii vor intelcge mirarea noastra...
* * *

'Credem necesar a aduce din nou vorba despre scrisoare anonisna

atribuita Economului D. Oeorgescu revizor eparhial, semnata paracliser".
Revizorul eparhial amenirrta pe .D-1 Athanasie din partea Economului Teodorescu nu cu altccva ci cu an memoriu ca set' fie a5d Wart Mc& sic puteti
fi dat in Judecatd".
E foarte pretios sa insistam un moment asupra acestei amenintari.
Ea dovedeste ca atat D-1 Athanasie, care s'a infricosat cumplit de aceasta
amenintare, cat si revizorul eparhial, care stia cu ce poate produce elect
nu considers nimic mai periculos decat ,.judecata" din care ar puteti sa
iasa dreptatea. Si daca ar fi sa credem pe revizorul eparhial ca stia ce scrie
despre Preotul Teodorescu, daca apoi tinem seams de protestarile acestui
aparator al Primatului
ca nu s'a gandit niciodata la judecata
intelegem
convingerea si constiinta acestei trinitati, ca prin orice alte mijloace D-I
Athanasie poate rezista, numai in fata judeccitel nu, 51 de aceea de nimic nu
se tem si nu se feresc ca de judecata.
Dar de ce se tern toti oamenii acestia nu vor scapa, si judecata va
veni asupra for atat in veacul acesta cat si in cel viitor.
*
*

Ziarul Epoca" publics o telegrams dela Paris, in care se comunica

scandaluri ce se tin lant, la capela romans
Dumineca trecuta cercul studentc'sc roman, de acolo, a Bent o manifestatie ostila ,Precrtului, chiar in
timpul sfintei leturghii, aprind continuarea serviciului divin. Este nemai pamenit lucrul acesta, pentru not romanii, care am fost si suntem atat de tabdiitori fata de cei ce au cautat sa ne batjocoreasca in numele Domnului.
.Manifestarea studentimei romane din Paris dovedeste ca rant acolo
caci trebue sa se stie ca inainte de a ajunge lucrurile
a ajuns la culme
ad, sute de memorii au fost trimise la Mitropolie, ca sa se clesvalulasca
trista si deplorabila stare, ce nu se mai poate ingadul.
Acum insa ne intrebam: fiind iMitropolia din Bucuresti sub canducerea D-lui Athanasie, cum $i-ar puteti inchipul cineva sa se poata lua masuri de curatire, cand se stie influenta politica de care se bucura superiorul
dela Paris? Cu Domnul Athanasie in fruntea Bisericei, la un singur lucre
am puteti ajunge: ca s se intample si aid ceeace se intampla la Paris, ca
sa-si piarda si aid lumea rabdarea $i atunci ce ar fi si ce-ar esl, Doamne
Noembre 1910.

fereste.

www.dacoromanica.ro

72
Zilnic ziarele publics tot felul de fapte unite pe cari le ,fac cei cc au
tmbracat haina larga a apostolatului cretin, cum s'ar inabra'ca un lap in
piele de oaie, ca sa paata opera mai in voe si sa duca vieata mai usor.
Cazurile acestea sunt atat de dese, Incat insasi autoritatile publice au
fost silite sa is masuri. Una din aceste masuri este avizul Ministerului dc
Calle $i ordonanta prefecturei
impotriva calugarilor cari parasesc locasurile sfinte si umbra Cara nici tin rost prin Capita la".
Redam aid, dupe Minerva" din 15 Noernbrie, aprecierile asupra
acestui fapt :
,Ministerul de Calle a atras atenfie autorita(ilor polifienesti, iar d.
Prefect bail Petrescu, a dat zilele trecute o circular& prin care se atrage
aten(ia tutalor agen(ilor forlei publice ca sd ceard in totdeauna cdlugsrilor
cari tree pe strdzile orasului biletul de permisie eliberat de sternal mdnustirii
respective.

Baena de permisie trcbue se' fie in posesiunea calugdrultii cider to

cazul cared rcimanerea lui in ores e vremelnicil. In caz contrariu,
cbmisarii, subcomisarii, sergen(ii $i egetaii vor ridica ctt forte pe monahi si prin
ingrijirea sec(iunilor, ei vor fi trimi$i la urma tor.
,,Ordonaida e veldt() la vreme, si aratd data mai mutt cc) lucrurile
an mai puleau sit rcimdi) in aeeasi stare ca mai inainte. Na de piratic ort
cc-anvil* tatand de respectul pe care trebuiau stY-1 arate rasci pe care o partau, an de patine on s'au Witt vinovati de uncle revoltdtoare atitudint, sl
frecuentau uncle localuri nazi vdzate, in care, pentru respectul celui mai elementar bun sim(, nu trebuiau sd calve vreodatd.
,,Si scriitorill aestor rdnduri a fost odatii martor ocular al anon scene
dc asemenea degraders moral&

Intrun local de noapte, an calugr dela an slant loca$ situat an dese and intro complectd stare de ebrietate, $1 intro
anutd pat in detail()
provocti ilaritatea unor strdini de altd religie, prin
parte de Bucuresti

indecenla gesturilor si a vorbelor.

A trcbuit sti se pund foarte mare insistent() pe long() acel care i$1
desconsiderd in asti hal slujba $i persoana se,
pentru ca sd pdraseasca
localul ca o or() mai de vreme,
desi cele de mai sits se petreceau sere
zinc, intruna din cdrciumile in care intro tot fella de oameni..
Prin ordonanta prefecturei poliliei Capita lei se adauga o altd dispozitie relativd la an alt alugdr, care vinde de asemenea noaptea, print localiirile de perdi(ie
crud si alts lucruri sfinte.
Ordonailla core sa i se interzicii acest comerciu celui care an arc
absolut nici un drept, sd-1 fact); si mai ales sr) fie oprit de a-st mai perde
impale prin asemenea prcivtilii.
Masura an puteci st) fie mai be limp venitd.

Ea va sttirpi de sigur pe viitor abuzurile scandaloase care se fdceau

de afire acei cari au jurat pe truce, pdrosirea bunurilor lumesti,
vorbesc
de excePtiile nenorocite,$1 mai ales, va educe ordinea in purtarea din afard
a celOr chenzati set' Waco drept modele de virtute si bun() mutat).
E o artisan() salutary care va readuce pacea si lini$tea trebuitoare in
sufletele rtitticitilor, dacii aceasta va mai fi cit pleura

E de sigur malt mai bine ca acei cari nu se pot impdcd cu greaua

www.dacoromanica.ro

73

.rnisieme pc care ci -au ales-o, sa fie Indepdrta(i, iar nicidecum siliti sd sa

stemma' unor online de naturs morald, pe care cut inceput sa le creadil prey
severe.

Interesul unei solu(ii nemerite, nu poate, nu trcbue sd scape cuiva.

rodul edificlulni social
A avut atatea lovituri de suferit Biserica,
incut e o datorie sfantil ca servitorii amended seI fie la indltial !rostra,
mea misiunii lo de educatie sufleteascd".
Precum se vede, radactorul 4Minervei" este cu totul pentru curatire,
intelegaml ca: ass nu mai merge. fine nu se poate impaca cu greaua misiune... sa fie indepartat ". Convingerea aceasta a redactorului dela MiAerva" este si convingerea pentru care noi ne jertfim vieata. Ce pacat numai ca, redactorul Minervei" n'are curajul si pue problema intreaga, si
sa ceara tuturor din Bisericii lucrul acesta, incepand cu Mitropolitul Primat...

Baca nu s'a putut impaca cu calugaria, ci a cazut in pacatele desfranarii;

daca nu s'a putut impaca cu cinstea, ci a plagiat carti pretinse ortodoxe, dupa
autori de confesie streina, dand astfel cel mai greu vot de blam ortodoxiei
romanesti yin fruntea careia a ajuns; dacii pentru a ajungerarMitropolit si -a
schimbat credinta, sustinand lucruri pe Care le combatuse cu energie inainte

ce a ajunge primat; daca astfel nu se poate impaca cu greaua misiune...

sa fie indtpartat.
Redactorul Minervei", din nefericire ,insa, nu indrilineste s ceara
aceasta categoric, ci se face a crede ca cu atatea lovituri suferite" Biserica se mate indrepta luandu-se masuri numai in potriva calugarilor vagabonzi...

De sigur cit numai cu atata Minerva" e departe de a-si indeplinl

t ata datotia de' presa cinstita 5i binefacatoare...
*

Asupra acelciasi chestiuni se ocupa si ziarul Epoca" din 17 Decembrie

printr'un articol al tanarului Icrodiacon Calinic I. Popp Serboianu, fos_t

d'acon la Capela Romani din Paris. ire facem o datorie de a pune acest
articol 5i sub ochii cititorilor nostri.

Am inaintea ochilor crized Ministerului de

Polhill in Bisericii.
Calle si ordonan(a Prefecturii politic', cu privire la caugdrii gdsili vagabonzi prin Capitate. Un calugar vagabond!...

Ca si and ai zice un tigau nomad sau beduin, ce nu-si gaseste nicaieri cdpiltdiu. Si sunt la noi multi beduini de acestia cari collude-I strdzile
Capitalei $i inipotriva cdrora Ministerul lanseazd drastice avize $1 ordonante.

"Roltel acesta de poli(ist intransigent, pe care dela o vreme incoace

l'a heat in serios Ministerul de Calle, di" melt de gandit celor cc privesc
Incrurile in mod obiectiv.
Stianz cd cxista o politic de siguranfa, de moravuri, militard si elder
pc
$colard si numai Biserica rdendsese neatinsd de aceastd plagii, care
mai are $1 inconvenientul de a net
!Mega aceca cd costa destale parale
ft la iniiltimea datoriei.
Pdtrunderea politic! in Bisericd tie aratd clar, cat de $ubredd trebue

www.dacoromanica.ro

74

sa fie aceastii institutiune, care nu se poate sustine decal pe picioarele al:

bora, si ministerul face un act de caritate, cand se amestedi acolo, undo con.,
ducatorii bisericesti nu pot sit dicteze singuri. Si cum ar puled dicta si s'ar
impune un staret de mandstire, cand el insusi este cu descivarsire ignorant_
lipsit de cele mai elementare notiuni de morald, despuiat de simtul dreptiitit
si imbrdcat numai de forma' in haine de cillugar ?

$tie d. Ministru de Culte, cif acei beduini pe care ii vcde vagabondand pe strdzile orasulni surd wictimele nedreptiltii staretilor?
She d-sa, ca acei calked,' zdrentdrosi si murdari si -au cheltuit un

slert din vieara slugarind acestor stareti, ca pe arra sa se radii alungati

din propria for cast). ?
Acestea sunt realitali crude si Sf. Mitropolie le cuzzoaste bine, dar..prizz slabiciunea unora se menrin att.

Gila se introduce politia si spionajul intro ramrii de activitate oarecare, fatalmente vine desconpunerea si de multe on chiar nimicirea.
Drept ar fi had, ca Ministerul de Culte sa facii politic nu acelor crilugori cu rostul vietii deja pierdut, ci staretilor hrcipitori, cari trdesc dinasteneala celor alungati si pe fettle corona se citeste de departe dal rani.
ignoranta si traild bun.
Ori, fiinded suntenz in stadiul ref ormelor bisericesti, nu e bine ca Mlnisterul de Calle sa -si multi intrebarea, deed mcindstirile, asd cum se gild
azi, mai act ratiunca de a fi on nu, si atunci ss ddriie si cu toporul si ca

ordoante si cu graiul ?
Pand atunci insd, Domnule Ministru de Calle, nu reti izbuti intro ni-

ic cu acesti oanzcni, ce ici miicar intentiile nu vi le inteleg; iar cat despre

sfintenie fiti convins, al nu s'a auzit de cand e lumea so se fi fdeut vreun shin&
pHn ajutorul politiei si spionajului, afarci door de... martini.

Cred hist!, ea toti avem spaini de inclzitiune si d. Ministru vu in-

telege la tip aceasta".

Noembre 1910.

Cdrmuitorii Biscricei noastre 5i, in genere, mai toti cei ce se cheamd

apostoli ai Alantuitorului, fac lucrurile cu totul pe dos, de cum trebue.
Episcopii, protopopii, administratia bisericeasa intreaga, dau ordine
circulare, ca preotimea sil .nu mai ampere obiectcle religioase dela ovrei.
Cuvantul de ordine al tuturor e sa se cumpere numai dela o cooperativa
anume infiintata Libraria ,Nationals ", in care multi din acesti armuitori
bisericesti si-au plasat banul ca sa creasca repede, cu procente marl.
Pe and Ina aceste ordine circula in toate partite, reviste bisericesti,
condusel tot de persoane administrative bisericesti, recomanda pe coperin,
cu Merit de o schioapa, magazinele fratilor Bloch si pe alte altor negustori
necrestini.

Cine nu crede, sa citeasca, spre pilda Calea Vieter, revista rmizorului eparhial de Arges.

In aceeas vreme, revista sfantului Sinod Biserica Grtodoxil Rouidnir:

se insareineazii sii duca preotilor reclama altui ovrei, ca dovada de buni.

www.dacoromanica.ro

75

intelegere, de spiritul de online si consecventa care domneste in Biserica,

noastra.

Procedeul acesta este de ajuns ca sa scoata In evidenta o destraBlare morals destul de trista. Din nenorocire trecand pe alte terenuri lucrurile se complica si mai ram. Cad oameni din administratia bisericeasca
ordona sa se starpeasca concubinajele, si ei traesc in concubinaj. Sinodul
is masuri sa fie imediat desbracati de rasa calugarii imorali, si el insusi selasti prezidat de un catugar descalificat moraliceste.
E vrednic de analizat, felul cum acesti oameni pretind ca vor ridicarca
Bisericei. Nu pot tagadul halal in care a ajuns Biserica. Rechnosc ca asci ca-

pita acum nu mai merge. $i totusi se feresc ca cei vinovati sa raspundA

pentru firs -de-legile lor, pentru virile de care s'au facut raspunzatori, pentru calcarea juramintelor solemne pe care le-au Mout.
Ca sa iasa lucruriie din starea nenorocild in care au ajuns, ei pretind
ca sii ramanit tot in posturile de onoare, sa nu li se ceara socoteala de ce
au facut si de ce fac, caci imbunatatirile vor veal rasturnand cite ceva din
randuelile canonice, dand loc de munca alaturi de ei 51 celor nechemaji. Asa

s'a invoit Sinodul romanesc, afara de P. S. Episcop al Romanului, ca Si

ridice pe unit preoti dela atributiile lor, la un rost pe care nu-1 au dela canoane, si ass s'au invoit chiriarhii Orel
afara de P. S. Gberasimu Episcop
al Romanului
ca Biserica ortodoxa romaneascii sil fie ridicatii de Societatea ortodoxa a femeilor romane".
Dar, pentru Dumnezeu, ce insemneaza aceasta?
Insemneaza ca organizatia aposiolicd si canonicd, cu Sinod de episcopi e recunoscuta ca incapabila, ca activitatea arhiereilar, preotilor si diaconilor nu poate Tidied Biserica din starea in care se gaseste, decat punandu-se foti acesti servitori bisericesti sub prezidentia femeei romane, ajunsa"
Prezidenta de parohie".
La acest reziiltat monstruos au ajuns cramuitorii Bisericei acesteia,
fiindcii nu vor sa priveasca problema bisericeasca ass cum e: sa sileasea
pe calu^asi sa fie calugari, pe episcopi sa fie episcopi, pe preoti Si fie
adevar urmasi ai Domnului.
Au rasturnat toata temelia ortodoxiei si pretind totusi ca lupta pentru
ortadoxie, jar vrasmasi ai ortodoxiei am fi not earl cerem .fiecitruia sa -s!
Imp lineasca rostul sae si sa-si merite soarta sa.

Noembre 1910.

LECTI1LE IVIESTERULUI LACATUS"

Pronia diving a facia ca sii ne intro in mini un carnet cu le ctiunile de
religie ale iParintelui Stet. .Calinescu, reproduse de un excelent elev dela
Seminarul Central, acum preot.
Credem a face o mare pliicere Par. Calinescu si cititorilor nostri, re.
praducand anurnite margdritare" a la Mester Laciltus" cm care ilustra lecpenile memorabile ce faces, in orele sale de religie.

www.dacoromanica.ro

70

Mercuri, 28 Sept. anal.

Dacd Dunfliezeu e until, nu se pare ca trebite se' fie si o singurcl faki?
Prosopon greceste, ne-a dot pe prosop. Astea sant galimatil de linibci. Nu
.e asd ?

Dar se' lucraa voi

se' nu fiti tot! boi !
Poste o esi ceva bun si din Nazaret.
la mai dtt si voi cu biciul si cu bridal.
Da bowie rezervat !

Acolo untie veti lurid sii fiti foarte bilgatori de scalar'. Scolarai ci
scolar. Ctind esi din clasa V1I-a crezi cd sill boater stiinta, dar inveti pied]
nzori si mori tot frost.
Sd to uiti de 10 on cued exprinzi o cagetare teologicci, se' nu dai loc
in interpretationL
Esti preot, sa fii; nu esti, so nit fii prost !
()Hat ai zice 9tt, n'ai inviitat dela mine prostii!
Lucia SCallUI sd curgii din gura voastril niiirgaritar si din condeitil
vvostra Were de our !
Ser merge'', cu socotealii
De venit $1 cheltuialti

Cine cheltueste mai mutt deceit ctistiga

Arendeazd mcinidliga !

Cum am Meat en e bine. Asti sant en Mester Lticatus".

Of fi gresit en, da si intre voi
Sunt numai boi,
Nzimai cine no scrie nu greseste. (Scoate tin elev, elevul spline ca a
,chit pe Teologia Ini Macarie). Parintele Calinescu: Spune mai dela MCCput, se' vedem vorba Alia data Academie: Babes, Banabesi tot acolo esi ?
Duca v'cis fi pus sit luau cartea lid Macarie nil vii erd in voe si acum nu faced cum zic cu! Nu zic ett ca mi-ai desconsiderat cartea mea! ParCd chie
Sae ce erd dacti 1711-0 desconsiderai ta! Par'cd nu mai pot en de desconsiderarea ta! ($i-i pane o tiflci de isbucneste clasa toat'd de re's. A zis apoi):

la s'ascult pe cine-i curge miirgoritar din gurti" (scoate pe V...) Saone

ca'n carte, ca d'aia a pltiti1 ministeral cartea!"
,,La inceput mai blirsan, la timid, mai lustruit!"
Se' nit ziceti voi cd: itit sae sd des note, e tin idiot!"
Cine Mine ca'n carte, a un finger povestitor si hi nota maxima possibilis; cine spmie pe inteles (noi nu intelegenz ninzic) hi note' rea.
Ai mei sunteti dor va dun de par.
Stilt ca suet multi ztipdciti si aid in clasd pe care nit-i poa schimbei,
dealt curcitinda-le devla de toate murdtiriile si se' le 'fond apoi materita
.curate'.

Dar clued or fi until sn facer asd, all zice vol: cista e Inger, nu Calinescu,
.care ne vorbeste prostiile limbei romeinesti!
Pe mine sit' nu Ind invatuti voi, cci n'am piiscut bobodi !

Cdnd o zice cineva cd e confuza Teologia dogmatics" (Mudd de

mine) 11 trtisneste Dinnizezetz din cer, salt it aratti lumea ca degetu cd e tin
idiot !

www.dacoromanica.ro

77
(Unnia care cased): Clite-1, ma imbued!" De ce se pune mina la gurd"
and ca$ti? Ca sd nu-fi intre vre-o mused in gurci! Ca sd nu molipsesti $i pealtul, cdci cciscatul umblii din om in om, ca pascirea din porn in pom!
Explicarea cuvtintului revelatiune:

Velare = a acoperi, revclare = a descoperi. Velum = vdl = voal,

adicd pentru acoperit fate cu pistrui si cu bubuli(e, de zici de departe cd
e un trandalir, iar cand vii aproape
bore cu stir!"
Despre limbs: Aticismul limbei romiine se 'Wilde dela Olt iniud
Ibraila! Dela Dundre pd,u
Carpafi. Strut unii care vorbesc pe is sate
rococo $1 zic: am fdcutdrd fasole mild, am mtincatard branza de... cauciucr
Si aia din Oltenia e limbs romoneascii $i a din Banat $i Ardeal, da
Eliade ziced cd: Aticismul limbei romdne nu trece barierele Bucurestiului".
Despre cununie: Du-te la stdpcinirea cea lunatic)* $i de (i -o da roe sd
to cununi, cunund-te $i de 7 on !"0.

RASBUNAREA MESTERULUI LACATUS"

Domnilor Epitropi ai Serninarului Nifon Mitropolitul,

Ziarul Romania Cresting ", al carui prim-redactor am onoarea a fi,

urmarind purificarca vietii bisericest de elementele cari o compromit,
a socotit de a sa datorie ca sa dea In vileag chipul ridicol, obscen si periculos
,eum profesdrul Econ. Stefan Ciilinescu si-a predat lectiile de religie la Seminarul Central.
...Prof itlind de faptul ca este incd profesor la Seminarul N if on- Mitropolitul si afland ca elevul de clasa I11-a C: M. P. este van!' meu, parintele
Calinescu pe deoparte si-a inlocuit celebrele lectii de altadata prin neincetate inJurii la adresa mea, in toate clasele, iar pe dealtd parte o cautat sr
cauta sa terorizeze pe elevul Prunescu, spunandu-1 atat lui la lectie, cat si
elevilor din alts clasa, ca-i va pune numai nota 2 (dOurt) cloud la pamentu",
fiindca el,
elevul Prunescu din clasa HI de seminar!
m'ar indemna sa
scriu la gazeta (!!)
...ln znteresill invaidmantului religios cred cZt 1)3,7!;iiilv-Voasttc vett
lud mcisuri ca un asemenea profesor sd nu mai aibci dreptul de a se prezentd
itt la(a elevilor...
(ss) C. Cernilianu.
Decembrie 1910.,

1) Din lipsa de spatiu nu mai putem reproduce $i alte lectti ale Ales
terului Lacatus", care au aparut In Romania Cresting ", dupd carnetul ste.
nagrafiat.

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.
Fapte qi documente publicate in Romania Cresting"
in 1911, si din care se vede cum au judecat si judeca
toti oamenii pretini competinti vieata noastra biseriteasca. Caractere de teologi, prigoniri i nedreptAti,
spectacole triste, rusini i imoralitAti;

ANCHETil DE ANL N014

ACTE, DOCUMENTE, FAPTE.

Naivi sau ignoranti, de rea credinta sau indusi in eroare,

-se mai gasesc Inca unii cari sa creada, sa sopteasca on s declare ca am fi rataciti, singurii rataciti din sanul Bisericii noastre.

Pasind spre anul 1911 ne socotim datori sa dovedim, pe

cat se poate mai elocvent, in ce sta. ratacirea noastra. Daca not
am fi cei ce zugravim situatia bisericeasca ni s'ar obiecta poate
ca exageram. De aceea am intreprins o ancheta din care s se
oglindeasca ca intr'o panorama starea Bisericei, nu prin cuvintele noastre, ci prin ale revistelor bisericesti $i ale barbatilor
nostri de seams, cunoscatori in chestie.
Inaintea tuturor dam cuvantul Arhimandritului Iuliu Seriban, Directorul Seminarului Central:
La ce trebue set' se expue cei ce-si va lud ca problems cu
xiitirea gunoaelor din Bisericti:

Un preot care'si va /na in serios chemarea sa si se va

www.dacoromanica.ro

79

,l/otari sci lucreze cu toate puterile in Biserica Domnului, se va

isbi de un fact care-1 va incurcci $i pe care nu -1 va puled inconfund: marele numar de vitiosi care infecteaza Biserica, zciddr-

nicesc Incrul tau. Tu cu multe sudori vei reasi sa'cleidesti ceva,

sci insuflete$ti pe fratii till la lucru, in time ce indatci vei auzi rasunand din difeite ziae ca cutare preot s'a certat la pomana $1
eelalalt s'a tocmai la inmormcintare, altul a fost prins cu femei
pierdute, etc. A$(1 al plaint!l bun pe care to vei fi isbutit a-1 mine
in cale, va fi, in mare mdsttrci, intrecut de ruina mora1a pe care
faptele celor netrebnici, o produc in sutletele credinciosilor. Si
atunci de sigur pe deoparte to vei sim(i mahnit iar pe dealta, Alin
de revolta contra colegilor Nth conViinta preotiei, Inc& ai dori
ea biciul Mcintuitoruhd sci mai vizi& data in casa Domnului Salt.
,,...Continua campanie am dus contra for, uneori scriind eu

direct, alteori indemnand pe altii a cere curatirea tagrnei de pulregaiuri si indicandu-le si materialul de tratat..
Am aunt aceasta convingere, care ma sttipaneste mina
Emma, $i e continua intdrita de fapte, ca piistorii Bisericei lui
Christos trebue sa fie ei more, mai inainte de a moraliza pe
itii

,,...Cer iertare cetitorilor ca viii sa cxpun in fata for hdrOreille preotesti. Nu pot face altfel insa, pentrucii de oarece in
Biserica nu e justitie, ci cei vitiosi isi pot face de cap, nu-ti fa"mane alt nrijloc decat sa recurgi la judecata cetitorilor. Ba Inca
fiind acum in Biserica momentul tragic $i ceasul descoperirilor,
e bine sd se arate publicului toate colturile tabloului.
...Ast fel trebue sii inglziti amarul de a vedeci perpetutindu-se o stare nenorocita in Biserica Romany si a to expune la
insultele celor pe care ideia curdtirei ii doare.
,,Nu pentru aceasta insa va incetci cinevd de a luptd lupta
cea band in Biserica ltzi Ifristos.
Arhimandrit I. Scriban ".
(Articolul intreg se poate chi in Neamul Romanesc" No.
16 din 6 Februarie 1909, pag. 190-193).
Rugam pe cetitori a reflecta care trebue s fie soarta Mi-tropolitului Atanasie, potrivit cu exprimarea energica a Arhimandritului Scriban si ce atitudine se cuvine sa avem not fata
de rautatile ce nu se pot tagadul gi nici indrepta.

Barbatul integru care e A. C. Cuza, profesor universitar

si sustinator energic al Bisericei crestine in contra dusmanilor
fiber pansori", scrie in Neamul Romanesc" cale ce urmeazil:
Spiritul nou" in Bisericd de A. C. Cuza.
,,...Aceste crize nu ne lasa nici o iluzie asupra stael rele
in care ne gasim. Incepe cu durere perioada adevarului, a dcirii
www.dacoromanica.ro

80

pe fatd feirei mild, a denunicirei scandalurilor, a risipirei mitregaiurilor, din care se ridica colbul pestilential at ticalosiilor, inddu$ite atilt limp

Si acum in tirma, in dosul scandalului metropolitan ea

pangarirea Bisericei, ce se gdse$te alta decdt politica partidelor,

rdspunzdtoare, in ultima analia, de Coate relele de care suferim?
,,...Cine era Ghenadie lost at Ungro-Vlahiei? o $tirn: Alitropolit conservator....
A$d dar nu ai tdrei, ci ai partidelor, nu ai cre$tinilor, ci at
paganilor ;.nu ai Domnului, ci ai spirtului cella necurat dintre noi.
,,...Dar ce merite? Varci-te intr'un partied" $i le vei avea
pe Coate. Dintr'un ignorant $i incult vei ajunge to sd fii canal inwitaturei; dintr'un berbant, vei fi chemat sd reprezinti morala
evanghelica $i vei purtci mitra cu nestimatele intelepciunei....
Nenorocirea din mna... trebue insd sd fie punctul de plecare al unei schimbari descivcir$ite a stdrei de lucruri de azi, in
Bisericd, prin introducerea spiritului nou" $i aicea, at rena$terii
Romaniei. Si sd fim bine incredintati cd fcird Bisericd, puss in
mcisurd sd rdspundd chernarii sale, renastere nit poate fi.
Scl o recunoa$tem: din punctul de vedere religios suntem
cel din tirmci popor dintre popoarele culte....
...Sa ne compardm numai, cu popoarele care stall in frun-

tea culturei moderne, cu Englezii, cu Germanii, cu Francezit

chiar, in rnulte privinti decadenti, $i vont veded in ce hal de barbarie sufleteascd, asemanatoare numai cu a.tiganilor care it-au
miincat Biserica, ne gasim. Si comparatia nit e nepotrivitd, tact
$i pe a noastra au mcincat-o tiganii politici, care stint Ai no$tri"

inculti de prin satrele partidelor" lor.

...Sel cereal $i ni se va da; sd batem si ni se va deschide._
Numai sat beitaia noastra trebue sd fie energicd si stdruitoare.
pentrucd Ai nostri" sunt cam surzi". (,,N. Romanesc" No. 6,
11 Februarie 1909).

Orisicine recunoaste clar in tablourile de mai sus caricaturele celor doi Mitropoliti actuali: vitiosi ce infecteaza Bi-

serica", berbanti inscrisi in partide politice" si Cari si-au schimbat credinta in schimbul carjelor de mitropoliti ajungand sit
reprezinte morala evangelica si sa p9arte mitra cu nestematele
intelepciunei"...

Parerile Arhim. Scriban $i d-lui A. C. Cum reprezinta nu

numai niste convingeri personale ci 5i convingerile intregului
partid nationalist-democrat. Transcriem mai jos si aprecierile
D-lui lorga fata de alegerea mitropolitilor Atanasie si Pimen:

,,...Dar intr'o zi imi cade in mind o articled rcimasd fda

rdspuns in care deoparte sunt scrisele Pdr. Episcop (Athanasie ).

iar de alta rdndurile unui teolog iezttit $i rdndurile sunt aceleasi
si ce durere am avut toti cei ce hrdniarn sperante, puindu -le
www.dacoromanica.ro

8.1

in acest ierarh!
iar a doua zi unul din tinerii profesori universitari care sprijind in Toile liberale atentatul D-lui Haret im-

potriva Bisericei, imi aduce aminte ca $i Vick lica Athanasie s'a

invoit la reforms "... tar Par. Pimen
ce om bun $i indatori-

tor!
n'are sulita Sf. Gheorghe pentru a strapunge balaurul
coruptiunei interne a Bisericei metropolitane moldovene$ti, nisi
pavdzd de (inut in fata uciga$elor arme ale politicianismului.
Prea Sfintia Sa e om cum suntem si noi, cestia din lame,
$i ce aspru cOlugar Oar fi cerut...
Dar episcopi care s fie atacabili prin brosurele, episcopi
cari sa cedeze cand e vorba de drepturile imutabile ale Bisericei, buni episcopi arnabili, de societate phicuta, acesstia pot ft
cei mai potrivi(i pentru numirea, cu dela sine putere, dar nu dela
D-zeu putere, de cdtre un tan& prim-ministru de o Elsa agreabild
societate el insusi $i reprezentand acel partid care se sile$te mai
mult a confisca intreaga viata national& Si pe cand voturile, poruncite in intrunirea majoritatilor" care a dat o patents coloare

politica alegerei" cur geau pentru designa(ii Sf. Duh, intrupat

intr'un spiritual $ef de partid roman, scriam pe cele doua buletine, potrivit cu con$tiinta mea, ceeace urmeaza:
Cu durere anulez votul mieu in aSteptarea arhiereilor cu
total curati, invatati si energici, de care Biserica are nevoe pentru a moraliza societatea, a se impotrivi incalcarilor statului si
asalturilor -politicianismului".
si :

fine poate fi Mitropolit al Moldoyei astazi, n'a trecut pra-

gul arhieriei,

N. Iorga.

(N. Romp nesc" No. 14 din 11 Februarie 1909, articol de

fond).

S'ar putea obiecta ca o revista laica

fie ea chiar a unui
grim politic care se ocupa de Biserica si cu membrii competenti
in chestia bisericeasca
poate exagera.
De aceea suntem datori sa aratam naivilor ce zic revistele
bisericesti Si ne vom ocupa in special de opiniunile persoanelor
bisericesti.
Incepem cu fostul organ al actualului Mitropolit Primat,
cu Cuvantul Adevdrulur al carui redactor si conducator a fost
neintrerupt d. Atanasie Mironescu precum se scrie in ultimul
numar ce a aparut din acest ziar.
Tata articolul de fond cu care Cuyantul Adevarului" si -a
inceput anul V. Nu ne inseam daca afirmam ca autorul articolului este insusi d. Atanasie Mironescu:
C. Cerndianu.

Biserica din Regat.

www.dacoromanica.ro

82

Numai in Bisericd a spune lucrurile ass cum sunt se considerci ca ceva anarhic, rcimasitcl tristd in cercurile clericale din
timpul inriiurirei bizantine in administratia Bisericei romane.
Faptul acesta isi cdstigcl explicarea din imprejszrarea cd nu avem
o educatie publics religioasd, bazatd pe interesul binelui bisericesc.

FOrd gad de injosire trebue sd miirturisim ca Biserica

ortodoxd romans si ca organizare si mai ales ca culturci a rdmas

in urmd de tot.
In fata primejdiei, purtatorii steagului ortodox cum se

prezintd ?
,,Reprezentantii inteligentii religioase ortodoxe, fill favoriti
ai Bisericei, prin cultura for enciclopdicd teologicd, in roc de a

da dovezi de energii care sd ne recheme veacuri strdlucite de

propoveduiri apostolice, duc o viatd de dolce farniente. Unit
sunt rataciti pe la prihanita scoald a interesului. Aci isi muncesc
creerul de a face si desface socoteli, cum sd asigure castigurt
cat mai multe. Altii au gdsit addpost la o institutie noud bisericeased uncle se fduresc arme pentru zdrobirea oricdrui caracter
ce se va ivi in lumea biseieeeascd, etc,
Pe deasupra acestui haos din lumea teologicd, mai confuz
dealt cel povestit de Biblie ca a fost la facerea lumii, troneazd
si se poarta duhul indiferentii din partea unora cari, prin situatia
privilegiatd, ca unii ce conduc Biserica ar puled prin actiunea for
folosi mull inviordrei religioase.

Credem. prin urmare cd acestea vor indreptati lupta,

uneori cam aspra ce am dus anul trecut si pe care nu o vom pdrcisi nici in anul in care plisitn, fiindca ea este necesard" spre a
vantura pleava depusa pe vestmantul cel curat si slant al Bisericei ortodoxe romane".
( Cuviintul Adevdrului", 15 Aprilie 1906. Articol de fond).

Spafiul Area restrans ne sileste a rasa pe cititori sa facli

ei singuri comentariile cuvenite. Ii man doar sa se gandeasca
ca randurile de mai sus sunt scrise de d. At. Mironescu si pe
care-1 simfim bine caracterizat in propriele sale cuvinte: pleavd
depusd pe vestmantul cel curat si slant al Bisericei ortodoxe
romane".
*

Fats de lucrurile de mai sus, zugravite de oameni a caror

autoritate de buni cunoscatori, nu o poate ,nimeni contests,
naivii si cei de rea credinta nu numai ca raman nepasatori, dar
ei pretind sa inchidem ochii, sa ne multumim cu ce suntem, sa
continuum a, ne inching starei acesteia si celor din fruntea ei.
Naivii si cei de rea credinta pretind sa ne putem acomodd in
mocirla aceasta si sa propovaduim ca pentru a ajunge aid a venit Mantuitorul in lume, ca s se restigneasca. Ei pretind ca,
www.dacoromanica.ro

83

"intr"o asemenea infioratoare stare de lucruri, sa ne miScam $i

sz ne proternem in fata fariseilor vinovati, ca in fata urrnasilor
lui Hristos, si sa ne bucuram ca $i cum am tral in imparatia lui
Dumnezeu $i am avea in noi $i intre noi, mai malt decat oricare
alt:i, adevarul vesnic, mantuitor de suflete atat in veacul acesta
cat $i in eel viitor...
Pentru ca cei naivi sa se lecuiasca de eroarea pe care o
fac, iar cei de rea credinta sa nu mai poata insela pe nimeni,
avem datoria sa nu ne marginim la o generalizare card amanunte precise. Sa punem deci degetul pe fiecare buba, care face
parte din rana cea mare ce acopere corpul aproape putrezit al
Bisericii romane... Sa ne ocuparn pe rand de Seminarii, de Facultatea de Teologie, de Mancistiri, de clerul inalt, de clerul inferior, de Biserici, de popor si de'conduccItori.
Lasam sa vorbeasca Cuviintul Adevcirulur. Dam preferinta acestei reviste atat fiindca e competenta in materie, cat
$i petttruca $eful ei, d -1 Atanasie Mironescu, care stria articole
de fond, a ajuns azi Mitropolit Primat:

Vocatitmea. (Contributiune la higiena clericals).

Vcizeind atatea exemple de clerici care sunt departe de a
,corespunde inaltei for misiuni, de multe on am stat $i m'am intrebat: cum se poate cd au intrat in cler oameni care nit erau
pentru ddnsul, seci de orice aspiratie idealistd, care trebue sd
formeze caracterul unui
unui,. cleric, neinfipti in acel fond moral cretin, care to acopere ca un scut in lupta, vietei, lipsiti de staruintd la invcitaturd, care nu mai putin se imPune unui preot;
cum se poate sd ne izbim de colegi nu numai nelcimuriti asupra
rolulni for de preoti, dar care nici nu s'au gdndit vreodald, ce
sunt ei pe lume ce rost au, incotro tind?.... Cum se poate so avem
in cler oameni en apucdturi josnice si dedati la vitii detestabile,

niste simplii meseriasi, iar nu apostoli $i propagatori al moralitatei, oameni farci cultura inimei, care considerd preotia drept
o mesere ca oricare alta, iar nu ca o misiune inaltcl? 0 parte din
aceastd vino gasesc ca o are legea din 1893, care silind pe om
sci se facci cleric aruncci spre aceiasi servire skintcl, oameni nechemati moralmente $i intelectualmente a fi preoti...
Observalu-i-ati vre-odatti in trecutul for ca sa vs faceti
ideie ce aduc acestia pentru Bisericci? Dupci cum mid se naste
faro sd tie si fcirci o tints HA, cad si acesti domnisor:: se trezesc
in seminar fdrci a sti pentru ce. Cercetati in ultimo ani cum isi
pregdtesc ei sufletul pentru preotie, ce doza de dragoste $i de
entuziasm aduc ei pentru viitoarea caries. Nimic din toate acestea,

In sufletul for e o uscdciune de moarte, nici un gand, did

un dor, decdt acela de a trcii o vieatd imbelsugatd, de a strange
comori vremerniee grin care sd -$i satisfacd dorintele for meschine.

www.dacoromanica.ro

84

Iesiti Dumineca in oral. tot caracterul for de seminaristf

piere; mdcar fcirtima unei influente a invataturci primite asupra

for o vets Cautcl in zadar.
Acesti tineri fara chemari, umplu mai Midi mahalalele in
ziva de esire. Dealul Spire!, de exempla e un bun teren de operatie.

Ce-i atrage aici? Dorinta de-a sorbi primul semn ca nu

sunt buni de preoti.

Dupti aceasta cultivarea relatimilor ce si le-au inchegat

in mahalale.

Fac furor!, nu altceva !

Scl-i vezi cum discutd, cum stiu s'o potriveasca din apropouri, 'cat sunt de invatati cuviosii nostri! Se prind in soarele,
se incalzesc la petreceri, se entusiasmeazcl. La intrebarea ca se
fac preoti rcispund: as! am sa dau examen la liceu!
Altii 'mai curagiosi, priviti de ceilalti cu admiraliune, intreprind expeditiuni nocturne in care e vorba de sariturile de
garduri, imbranceli, tranteli, etc.
La capatul expeditiunei numai ce auzi incrinanari. Ce ai
fugit ma? M'ai lasat pe mine singur? Voi nu sunteti oameni de
petreceri! Fricosi!....

Si totusi legea nemiloasci it obliga sa fie preot: Ce aduce

el preotiei ?...

Sufleteste nimic! 'Sufletul lui e gol, el e ros si macat de

poftele lumei, fcira vre-o stiintel mai inalta...

Nici el nu se trage spre preotie, si bine face.

laid insti punctul blestemat la orizont, venind sa ne Wadi
cu sila un pastor care va fi naimit.
Spectral serviciului militar se ridicci amenintcitor si incepe
a fugari pe teologul nostru din colt in colt...
Ei bine, iata-1 preot! Ce preot va fi acesta? Chiar asa mind descrie d-1 Cair, eel care se aminteste in Amvonul", an. IX,
No. 5.

Pe acest om trimiteti-1 acum sa invete cuvantul Domnului. De uncle, cand el n'are pentru dansul!....
Lipsa de scrupulozitate in recrutarea cierului a avut

trista consecinta ca s'au strecurat in corpul preotesc persoane

care se tavalesc in noroiul ticalosiilor, ca si cei mai de rand oameni; persoane care isi calcii cinstea ccIsniciel for prin acsfranari, care isi degradeaza demnitatea for prin betii si orgii, care
isi pateaza constiinta si onestitatea for prin meschinarii si pisma
diabolicci, care se iniosesc grozav prin lacomia for nuu (lard, in.
fine persoane Mira caracter, care, infrtgandu-se cand la u:nd and.

la altul din partidele politice, isi vand constiinta for si tac poll-tics patimase ca cel mai ordinar agent.
www.dacoromanica.ro

85

Deci dar lipsa de vocatiune $i de scrupulozitate in alegere, face sd avem intunerec in loc de lumina si gunoia in loc
,de sare.
Pr. Ec. Al. Petrescu
Duhovnic si profesor

Articolul intreg se poate citi in Cuvantul Adevaruiui",

anul V, pag. 150-152. Va fi desigur interesant pentru cititori sa

Stie care erau parerile d-lui Atanasie Mironescu fats de cele enprinse in acest articol. Credem ca parerile erau tocmai pe placid
d-lui Atanasie, pentruca parerea sa despre Econ. Al. Petrescu

era ca e cel mai bun preot din Eparhia mea", parere pe care
si -a exprimat -o de atatea on in public. Recunoscand si noi ca
Econ. Al. Petrescu este unul dintre cei mai distinti preoti ce

.avem, lasam pe cititori sa ghiceasca ce atitudine avea Cuvantul

Adevarului" fats de cele exprimate de Ec. Petrescu, din adaosul

la acelas articol, publicat intr'un numar de mai tarziu at revistei :

Cele ce am scris nu sunt ndscociri de ale mele ci realildti

vd.:ute si cunoscute de mine si de altii...
Erd natural ca articolul meu usturdtor, mai ales prin atvintele ultime, sd stdrneascd o furtund de nemultumiri din partea
celor cu musca pe cdciulti, din partea celor care voesc ca pdca-

tele lot sd nu fie dale in vileag ci sa fie ascunse, ca astfel ci

inereu sa imele opinia publics si sa pozeze ca cinstiti si cucernici in fata celor ce tut-i cunosc...
Preotul Econ. Al. Petrescu"1).

Marturisim ea cele aratate in Cuvantul Adevdridur stint

lucruri pe care s le citesti cu groaza de 3-4 on Si s 'te intrebi

de 100 de ori: oare adevarat s fie? E posibil una ca asta?"

F4ra indoiala ca spre a-ti da seama de realitate, trebue
sa-ti mai intorci capul Si in alts parte, sa to gandesti la ceeace
spun $i altii, caci un om Si o revista chiar, ar fi posibil sa exa-

gereze.

Sa vedem ce zic autoritatile, ce fac profesorii, ce mai zic

Si altii !
D-1 Ministru Haret insusi nemultumit cu ceeace se petrece

si se produce la Seminarii a luat masuri sa infiinteze seminarii

noi. Acum doi ani au luat fiinta seminarele dela Bistrita-Valcea
si Galati. Au fost deajuns doi ani ca ziarul Viitorul" al partidului liberal, sal scrie cele ce urmeaza: (Anul IV, No. 1075, Mercuri
15 Decembrie 1910).
1) Preotul Econ. Al. Petrescu a aiuns mai tarziu Arhiereul tAntini
Petrescu, jar in 1019 Episcopul .Antim al Ramnicului Noului Severin.

www.dacoromanica.ro

86

Cititorii izo$tri isi amintesc de cavil fostului director at'

seminarului Bistrita, diaconal N. Mateescu in sarcina caruia s'au

descoperit, in vara trecutd, o mulfime de neregularitati si fraude.

Acest diacon a fost dat in judecata comisiei disciplinare

a profesorilor secundari.
Apeirarea a fost sustinutii de d-nii G. C. Dragu profesor
$i deputat si Em. Antonescu profesor universitar.
Comisiunea a aplicat diaconului Mateescu pedeapsa eschzderei din inveitOmeint pe limp de case Zuni, pentra calcarea
regulamentelor scolare.
In ceeace priveste fraudele $i delapiddrilc comise de fosta
director a seminarului Bistrita, comisiunea a pinta a se deferi
cazul parchetulur.
Dar sa lasam, deocamdata, sa se vada nu ce a fost ci: ce
este directorul actual al seminarului din Bistrita. Lasam sa vorbeasca un profesor dela acel seminar, d-1 N. S. Ionescu, care a
publicat o scrisoare in Epoca", din care extragem:
De mull stau la indoialei dacd trebue... $i mate cd nu neas
fi hotcirit dacci nedreptatea si arbitrariul n'ar fi intrecut orice inchipuire a mea. Nu e an secret pentru nimeni ca Senzinarul din
Bistrita, uncle functionez de mai bine de tin an ca profesor titular, a fost intemeiat pe baze cu total gresite. Primal director numit de guvernul liberal a coinis atdtea escrocherii $i falsificari
de acte, matricole, etc., inceit m'am hoteirit sd incep lupta pentrupurificarea Seminarului de acest om nefast. Faptele erau atilt de
elocvente inciit d-1 nzinistru a lost silit sa -1 destitue din directorat si sa -1 Minitel' in judecata comisiei de judecatii a corpului
didactic, in urma unei minutioase anchete. Dapei un scull prowzorat, a fost numit ca director un fost protoereu, care parcel' a

venit... sd rdzbune pe fostul director sacrificat. In urma and

certe avute in comisia de admitere in cl. I a Seminarului din
cauza unui oarecare nepot care trebuia s is bursa ($i la time

voi ardtd la ce procedee a recurs Sf. Sa spre a cunoaste lucrarect

scrisd a elevului in chestie inainte de a i se desface numele pecetluit la coltul heirtiei si ce anume interese se legean de acest
nepot) in urma acestei certe, zic, acest preot si director provoacd
in cloud* randuri scandal in cancelaria profesorilor,!fdrei ca ea
sd-i adresez vre-o vorbd sFi fiind fats si persoane strdine".

Profesorul cerand celor in drept sa cerceteze spre a face

dreptate, s'a pomenit amendat in cloud randuri cu oprirea lefei
pe cate 15 zile.
Redam din scrisoarea profesorului si partea cu rezolvtia
ministrului, din care se vede cam se lucreaza la seminar:

www.dacoromanica.ro

87

Cum ati indraznit sd nesocotiti ordinul nostru a primi in

clasci $i a da note elevilor Canini $i Stcinculescu? Vd ordon scl

vd supuneti imediat 6i va aplic din nou amends pe cincisprezece zile pentru aceasta nepomenitd indrdznealcr, No. 82254

(ss) Ministru Haret.

Anz redat ordinul in intregime ca sci fiu scutit de a _mai

face comentarii in privinta formei, a stilului. Sd and ocup de fond.

.E neexact cd n'am primit in clasci pe numitii elevi, deci eel care

a informat pe d. ministru a mintit din non. Ccl n'am dat note

exact e numai pentru primul elev, intrucdt eel de al doilea a venit

a$d de tdrziu Inc& numai un singur profesor ii ddduse o note

pand la sosirea ordinului de mai sus. Desi (afirm aceasta sits $i
tare) acest elev Stcinculescu e primit in mod ilegal intrucdt a
fost declarat respins de comisia de admitere, totu$i n'am refuzat de a-1 examind la time. In ce prive$te primul elev (din a
II) fusese eliminat la lunie conform Regulanzentului Seminariilor,

pentrucd obtinuse la un obiect o medit sub 3 $i 'regulamentul

prevede categoric cd once medie ar eyed la celelalte obiecte,
este eliminat in acest caz. Conferinta profesorald de fine de an
a hotdrit acest lucre definitiv.
Peste yard numitul elev cere ministerului reinscrierea
ltd. Ministerul cere in 2 rdnduri avizul directorului, care da in
2 rdnduri avize defavorabile, implorand intr'untd din ele ministend sa crute scoala de acest element rein. Dar nota profesorului,
Regulamentul, conferinta profesoralci, avizele directiunii, nu valoreaza nimic, elevul e primit de minister.

Dar intrucdt nimeni nu dd voe ministerului sa schinzbe

o note data cu build credinta $i intrucdt regulamentul este Inca
in vigoare, n'am wit la inceput sei examinez pe acest elev con siderdndu-1 ca neinscris. Inset- tot eu singur, Inainte de a primi
acel ordin telegrafic, hotarisem sa -1 examinez, cdnd ma pomenesc din non amendat in mod arbitrar pe 15 zile. Cu ajtztorul
ltti Dumnezeu voi ajunge sd nu mai am leafd dacd din sciptclindnd

in sciptdmiind voi fi amendat cu leafa de 2 sciptdmani. Ba o sci

mai Hunan tot en dator ministerului!"
Nicolae S. Ionescu
profesor definitiv la Seminarul Bistrita-Valcea

Gandindu-ne $i la lectiile de Mora la, Dogmatics, Drept

bisericesc, liturgics, pe cari le fac profesori ca mesterul ldatus", lard indoiala ca nu se poate o caracterizare tnai nemerita
pentru seminariile noastre decat ca ele formeaza institutii unde
se furesc arme pentru zdrobirea oricdrui caracter ce se va ivi
In -lumea bisericeasar ((Cuvintele Mitropolitului Primat).

www.dacoromanica.ro

88

Mat fostul cat $i actualul director suet roade ale Facultdtii

de teologie. Spre a arata ca facultatea de teologie, in cea mai

mare parte, se poate califica tot cu aceleasi cuvinte ale Mitropolitului Atanasie, e de ajuns sa amintim ca profesori ca d. Boroianu pretind ea o lege este anticanonica si eretica $i se pun totusi
in solda $1 serviciul Ereziarhului, cautand
apere prin once
rnijloace. Promitem cititorilor nostri a dovedi abnormitatea acestui nenorocit sistem, cu alt prilej, and vom dovedi Inca Si
decdderea morals a fostului profesor de drept canonic C. Erbiceanu care, in revista Sf. Sinod a schilodit toate principile de
drept canonic pentru sustinerea aceleasi nenOrocite cauze.
Nu putem trace cu vederea tristul spectacol pe care-1 ofera
Facultatea de teologie cu prilejul alegerii noului decan. Prolesorti formeaza cloud tabere, dintre care una e compusd din cei
ce apd.rd principiul canonic, iar alta, din nenorocire a ptofesorilor mai tineri, cari apdrd pe ereziarh fiindcd e Mitropolit $i se
bucurd de sprijinul $1 simpatia guvernului. Amintim in special
durerosul caz at agregatului Dobrescu care, avem probe, a avut
cunastinta si a indemnat ca la o faptd band pe d -1 Cioroianu
spre a desvalui plagiatul mitropolitului Atanasie. Ace la$ agregat

a sfatuit pe redactorii Bisericei Romane" sa-1 atace cu vio- .

lenta pe Episcopal Atanasie, cdci altfel nu-i mai considerd oameni si le bdnuote sinceritatea.
Mai in urnid alegandu-se Athanasie Mironescu mitropolit,
agregatul Dobrescu a crezut cd trebue sd-si pastreze aceea$i
atitudine: n'a vrut sa is parte cu profesorii teologi la receptiurea
dela Mitropolie, indemnand la acest lucru Si pe colegul salt d. Mi-

halcescu. Acesta din urma neascultand, si luand parte la receptiune, s'a expus la dezaprobarea energica a d-lai Dobrescu care

n'a vrut sa-i vorbeascd catdva vreme. Acestea toate funded.

agregatul Dobrescu privea ca o nenorocire ridicarea in scaunul

Mitropolitan a lui Atanasie Mironescu. AstAzi *Lusa, din nefericire, lucrurile s'au schimbat. D-1 Dobrescu, dupd propriile sale
cuvinte, ajungand la convingerea ca nu trebue sd-si lath iluzii,
funded la not nu dreptatea cauzei triumiii in cele mai drepte

chestiunr, a adoptat tactica acomoddrii si se face aparatorul

regimului celui mai odios si al oamenilor celor mai vinovati,

Rind acum bun $i nedespartit prieten at plagiatotului Atanasie.

A;a s'a dezbinat facultatea de teologie: deoparte an ramas profesorii Vdtreirli" cari si-au exprimat prin gazete In chip precis
atitudinea for contrary legii anticanonice si au famas consecxenti, iar dean' parte au fost castigati profesorii cari si-au putut
schimba convingerile riumai pentru a incasa cateva sute de lei
mai mult. dela Biserica ortodoxd romans" si din diferite comisii examinatoare unde se fac de. rasul lumei, ass incat profesori ca d. Virgil Arion raman scandalizati s.i demisioneaza vazand cats docilitate servild dovedesc oamenii ace,stia pentru a-$i
servi stdpanii. Acest din urmd grup, durere! e al profesorilor
www.dacoromanica.ro

89

tinerr al caror mare sef e d -1 Boroianu. Recunoastem Ca trier

nu puteau ei sal gaseasca pe altul mai potrivit de $ef pentru o
grupare cu asemenea principii !
Spre a lamuri ce este facultatea de teologie si institutia
Sinodului, sa lasarn sa ne spune d. Dobrescu; extragem din brosura sa In chestia modificarii legii Sinodului":
.

Dupd legea invatamantului superior,' in starea de azi a

lucrurilor, Sinodul are prerogativa de a-$i da $i el cuvantul, de

a se rosti la numirea profesorilor dela facultatea de teologie. Nu

mai zicem nimic de modal in care membrii Sinodului de pond
.acum au uzat $i abuzat de aceasta prerogativa: cad o Vie toata
lumea.

Spunem insa numai atilt: Arhiereii titulari, chemati de

lege sa se pronunte la numirea profesorilor dela teologie, stint,
ca nivel intelectual, ca cuno$tinte teologice, inferiori multora
dintre preotii de mir; iar dintre ceilalti ierarhi nu tofi an fost animati de ganduri bune, fats cu aceasta institutie, raspanditoare
de lumina"...

Evident ca toate acestea

$1 cote de felul acestora
trebuesc cat mai grabnic $i cat mai bine Matte ! A astepta ca
toate acestea sa le face sinodul episcopal e, dupd noi, un lucru
zadarnic. Activitatea Sinodului de rand acum ne-o spune clar.
A aVeptd ca lucrurile de cari vorbircim mai sus sa le facii
,arhiereii titulari e $i mai zadarnic. Midi ca ei n'au nici un amestec in afacerile eparhillor existente.... al doilea, cihar de ar aved
vre-un amestec, dela arhiereii titulari actuali putem sa nu ne 0teptcinz la nimic!" (pag. 47).
N. Dobrescu.
*

Cautand a clarifica atmosfera ce domneste in toate terenurile vietii biserice$ti, ce se poate spune despre mderstirile
noastre? Amintim lucrarea d-lui lspir despre Manastirile noastre" unde se gasesc tablouri destul de dureroase, zugravite de
an cunoscator care a trait in manastiri; amintiin de scandalurile
neintrerupte provocate de calugari prin diferite localuri asa incat politia a fost silita s is ma.'suri energice. Amintim apoi scrisoarea calugarului Callinic Popp $erboianu publicata in ziarul

Epoca" si in care fostul diacon al Capelei romane din Paris

striga in gura mare ca staretii ei itaisi stint cu desavar$ire ignoranti, lipsiti de cele mai elementare notiuni de moralii, des-

poiati de simtul dreptatii $i imbracati numai de forma in haine

de calugar".
Aceleasi lucruri le spune sub o forma mai dulce si o brosurica recenta intitulata Manastirile de calugdrite" $i iscalita
www.dacoromanica.ro

90

A. V. P. initiale sub care suntem siguri ca se ascunde Arhimandritul Visarion Puiu, directorul Seminarului din Galati. Giffin!
urmatoarcle:
Intrebiind en oricdt de simply fornici de intrebare pe traitorii din nuindstiri care e rostul vigil monahale, de ce an intrat

in mcincistire, cum e viata aceasta $. a. ne vom incredintet indatci

ca nici insasi carmuitorii for nu-$i dau seamil cum se cuvine de
toate aceste lucruri, pentrucd nimeni nit le spune nici rfu le aratcl...
Miimistirile noastre an neaparatd nevoe de reorganizare".
*

Dam cuvantul Econ. N. Popian, pentru a zugravi situatia

morala a clerului de mir :

Avem 2 morale $i le =Maim cu'o indemcinare mai mare

on mai mica. Pcicatele, pe care le faptuim not mai des $i mai
lard scrupul de con$llintd, le blatant lard nici o rezervci la a-

proapele nostru.
Dinco lo sarutam fara rusine myna care ne-a lovit, on incdrcam cu laude pe acel ce in prezent nu-1 putem boy!, pentru
a-1 insultd maine cu grosokinie, cdnd destinul orb ne va pone
intr'o situatie mai bund. Printre picdturi, dam dovezi de cel mat
mare egoism, menajcindu-ne cu scrupulozitate itzteresele". Amvonul", 1904.
Econ. N. Popian.

Addogam aici ca pasagiul de mai sus contine programul

de conduita in special al conducatorilor Amvonului. Este deajuns sa amintim ca Econ. D. Georgescu atach odinioard pe Ata-

nasie Episcopul, iar acum saruta fara, rusine myna'` celui pe

care 1-a ocarat, incarca cu laude pe eel ce in prezent nu -1
poate lovi, pentru a-1 insultci maim cu grosoldnie" cand va ajunge Proin. Totdeauna Amvonul" a dat si da dovezi de cel
mai mare egoism, menajandu-si cu scrupulozitate interesele"
si avand doua morale".
*

Dupa toate cele spuse pans aici, ne intrebaw Inca ()data:

care este starea Bisericii noastre? care e realitatea vietii religioase romanesti? Lasam sa vorbeasca Arhiereul Cal list faloiniteanu in in revista Consolatortd" (anul 1, pag. 54). Articolul
e intitulat Ce fac papi$ta$ii?" dar el vorbeste despre not :
Priviti bisericile noastre goale chiar in timp de sdrbdtorl,..
mamele nu-$i Mai invata pe copii Tatcil nostru", ha nici chiar
,cum sci-$i facci semnul cru.cei; prin case nu mai vezi icoane, nici

www.dacoromanica.ro

91

candela arzand Stimbata seara spre Duminica; preotii nu-i mar

vezi ca alter' data umbland cu cartes la subtioard invelitti in epi
trail; ca sci Inca pe la case aghiasmci de zi midi, on vre an acatist pe la cocoanele bdtrtine. Sant multi, foarte multi cari nu
duo at anti pe la Bisericd, nici chiar in ziva de Pa$ti; nu se mat
mdrturisesc, nu se mai impartasesc, nici chiar copiii din scoald;
cultul este dispretult, bisericile pustii, far preotii dispretuiti ".
Ialomiteanu.

Tot revista preotilor Capita lei Consolatorul" scrie sub

titlul Impresii de calcitorie in strainatate" cele ce urmeazd :

...Tot ceeace se invatti la Nemti pare a fi pii trans spiritul
religiozitcitei, ccici, din cite am observat, mat toti sunt sttipaniti
de acest spirit. Dovada de aceasta sent de.3ele capele, cam le

numesc ei, asezate pe Ulna drumuri si posed, la care ingenunche treccitorii.

Bisericile in zi de sarbtitori stoat literalmente pline de

credinciosi, cari ascultd sfantul serviciu cu cea mai adancd eviavie... Frecaentarea bisericei a devenit in moravurile tor, tonditiunea cea mai de capetenie, din purist de i edere religios...
Preotii se bucurti de an respect WO margini din parteacredincio$ilor, deli grin organizatia clerului, ei sunt oarecunz iwlati de societate, nefiind aisatoriti. Vor fi avand si anti din preotii
Romano-catolici scaderile tor, inteun sons sau altul, ccici nu se
poate pcidure fcird uscciturd, totu.Si....
...Persiflari si anecdote.sau alte injurii la adresa preotilor,
nu se and, nici chiar strdinii de religie nu permit aceasta.

Actin?, din aceasta mica schita, judece cetitorul ce paralela se mai poate trage intre moravurile noastre si ale nemtilor...
Cu deosebire, pentru desvoltarea sentimeiztalui religios

moral, cred ca nit ;reuse recomanddnd a-i MON. 0. (Anul Ir

pag. 70).

Transcriern din nou un articol al Arhiereului lalomiteanu,

intitulat: Ce fac ortodoc$ii?":

Acum ma intreb ce face Biserica oriodoxci de rcistirit Wei

de tendintele de cucerire ale bisericei papistasesti? care joacci
in viata popoarelor rolul cel mai mare in luminarea tor?
Pare ca este an fcicut en sti stea tot in amortealci si sti se
departeze dela rolul ei de lumintitoare a popoarelor.

Nu face alt nimic dealt ca se margincste par $i simpin-

numai in distribuirea misterelor in popor, fcird ca poporul sa be

cunoascii eficacitatea si insemntitatea... Auloritatea bisericei
noastre in popor nu se margine$te decat la cafe o predicti... din

carol in sand si la anumite ocaziuni. In ceeace priveste plan!area sentimentalui religios in mintea si inima copillar... se mar

www.dacoromanica.ro

92

.gine$te la catevci formule de rugiiciuni, pe care le invatd copiii

nu dela preot....
Deci lard$i and intreb? Puted-vom not conducdtorii Bisericei roman de rdsdrit ca sa mai insuflam in inimile pcistoritilor no$tri sentimental religios... stidit altd data atilt de adlinc
in popor $i care, ca consecinta a contribuit la atdtea si atdtea
acte filantropice, in lard $i in .mijlocul poporului roman ?.. Nu.
Pentrucd not cei moderni, cei cu carte, cei instruiti prin !Wedtdrile din Mai, Si prin cele din strciimitate, ne-am depdrtat dela
calea celor bdtrdni si am lcisat grija aceasta numai Statului $i
guvernelor din scumpa noastrd patrie". Consolatorul", anul I,
pagina 104.
Ialomiteantt.

Atragem atentiunea cititorului ca Arhiereul lalomiteanu

.considers decaderea Bisericii noastre ass de adanca incat o socote$te iremediabild.

Aceeasi convingere o are $i P. S. Gherashn Timus, Episcop al Argesului, dupa cum se vede din discursul salt din 29
Iunie 1899, din care transcriem:

...Vom ajunge la peire...".

Munca secularci a atator generatii se sgudue pentrucd
nu s'a pus destuld cumpcind pe educatia religioasd, pe cultura
mime!.

Biserica a fost lovitcl luandu-ni-se mijloacele de desvoltare, influenta sa a lost zdarnicitd prin dispretul ce i s'a ardtat
din partea inteligentei si dupd exemplul cel dat de cei a$d numiti
culti; pcitura de jos nu $tie sa se foloseasca de nti,loacele ce i se
pun la dispozitie. Tiirdnimea nu umbld la Bisericd dee& in sdrbeitorile cele marl. Datoriile religioase le implinesc Cu mare
gretztate si parcisesc pe fiecare zi datinele strOmose$0, contrac-

land obiceiuri straine.,0 multime de liberi cugetcitori cautd sd

inlciture once influenta religioasd. Ne gasim in rite timpuri nu
se poate mai krele si cu toate acestea nimeni nu se intreabd, care
stint cauzele acestei skirl de lucruri $i can ar fi milloacele de
indreptare? Pe tine locuri se mai aude cuvantul lui Dumnezeu,
dar glasul predicatorilor rrisund a pustiu, cdci bisericile sunt
goale. Oricata silinta si-ar da preotimea a cultiva inima, a indrepta moravurile, and omul nit voe$te sd primeascci sfaturi
bane, cand inima e impletritd Si urechile astupate, nu poate
apostolul Evangheliei decat sci plongd $i sa se roage lui D -zeu
ca sa ded timpuri mai bane, Si sd imblanzeascd pe cei inddrcitnici...

Este o stare grozavci de mizerie, de decadenta morals,

cd;zd unii din oameni... se lasci a fi rdpiti...

Gherasim Episcopal Argesului.

www.dacoromanica.ro

93

Dam cuvantul pans si Econ. Me Teodorescu, .care tot in

revista Preotilor Capitalei, anul III, pag. 5, scrie urmatoarel:
Pe liingci acest rciu mai este si altul: not preotii, mai adesea, nu ne facem datoria in mdsurd cu puterile $i lasam ca sufletele credincio$ilor scl se abald dela calea adevdrului, Wet a-i
povatui cu cuvantul Domnulur.
Econ. Ilie Teodorescu.

Revista Scoala si Biserica" prin glasul directorului ei d.

Stanescu face in 1898, 1 Mai, urrnatoarele aprecieri:
De aceea trebue spus incei odatd: nu mai este time de perdnt. Cunoscatul ruinile, vcizeind slabiciunile sci ne apuccim cu totii-

de lucru cdci via Domnului este aproape paragina".

Si apoi, in alt numar al revistei sale d. Steinescu lamureste

obarsia raului :
Am spus, in numcirul precedent, cd pricina decAderei religioase o gdsim la centru.
Nu ne foloseste la nimic intregul aparat de fabrici ce s'ar
face, de bogcitli ce s'ar aglomerd, de $coli ce s'ar cloth peste tot,
de Biserici chiar, cart sunt peste tot, dacci nu se vor gdsi mijloace petal-a a moraliza poporul. .9i pentrtt aceasta trebuesc reforme mai addnci deceit ref orme la suprafafd, trebue cu orice
chip sci se caute ridicarea simtului moral.
D. Stanescu".
Cat priveste multimea relelor din Biserica si dezvaluirea

lor, se vede in pag. 83, anul IV din revista Preotilor din fincuresti:
Nu pentru prima oars si nici not cei dintiii am constatat

ca treburile merg razz in Biserica noastrei. Cauzele sunt asci de

multe $1 a$ci de variate Inc& ne-ar trebui volume intregi ca sti
le ardlcim si sci le explicdm in toatcl a for intindere.
S.

Singura rectificare ce o facem e cA, in locul cuvantului.

cauzele" trebue substituit cuvantul relele", ca propozifia sa
alba senzul adevarat.

*
*

Econ. G. 1. Gibescu subdirector al Mitropoliei aseste ca

preotilor nostri li se potrivesc cuvintele Scripturei: izvoare
$i nori ford apd, arbori neroditori de cloud on morti, orbi si caini
mutt "`.
*

Desi consideram stdrea bisericeasca pe deplin documentata si lamurita, totusi transcriem Inca, din diferite reviste, pen
tru a satisface curiozitatea legitimA a cititorului doritor de a sti.

www.dacoromanica.ro

94

toate convingerile,.si pentru ca toti iariseii s inteleaga ca nu

pot amagl lumea odata ce si-au rostit convingerile. latd CC! zice
.Calea vietii" in No. 2 din 1904:
Din toate partite kith se aude strigcind ca Romania nu -$i
mai ittbe$te Biserica $1 ca dragostea lui de Biserica s'a pierdut
cu total. Lucrul este din nenorocire foarte adevcirat $i nu mai
incape tagaduiala.
Care este pricina acestui ran; nu mai cercetam.
Numai ctind frunta$ii lunzincitori se vor hotciri sd tacit cevci
serios, se va puteci aduce indreptarea rcitzlur.

Tot aceeasi revised' reproduce dupd Cuvenztul Adevtfrulur

un artibol al Pr. Th. Beildsel, ca semn, design-, ca exprimd adevarul intreg. Reproducem:
Este drept ca preotii no$tri $i intregul personal bisericesc
in nzajoritatea cazurilor stint prea putin pregtititi pentru sfdnta
si marea for chemare....

Cum sd fie 1211 preot luminat cand el n'a avut si Ware

coale necesare?
...,,Dar de predicdt Cu ce gust sci mai predict? Si ce sci predict? Dreptatea $i adevdrul pe care be ccilcati Dv. in picioare?
...,,Cu astfel de arti$ti, cu preoti $i invdttitori plciati mai
prost decal lacheil si care nzt-s respectati nici atilt $i cu zbiriil
Si zapciii care $tiu sci batd cu gtirbaciul $i sci injure de D-zeu pe
primari grin telefon... nu se vor civilizd satele noastre nici cat
va ft (meal" Ca lea Vietei", anti! II, No. 9, pag. 197.

Dint aceeasi revised, trariscriem, cum vorbca preutul Th.

&Rase!. catre Athanasie Mironescu, in fata multor clerici din

Eparhia R. Noului Severin:

Eu in totdeauna am aparat pe fratii mei preoti...
.1 Mintirtra i-e greu insci a face acela$ lucru si in aceasta sfantci si
adunare, in aceastd sfdnta familie, al cdrei pcirinte $i sef
snfletesc sunteti P. S. Voastra, cdci ar fa sci ne creiem iluzii care
n'au nimic de a face cu reajitatea. De aceia cu inima strtinsti de
durere voiu mcirturisi adevarill: clerul rural e departe inca de a
fi ceiace i-a recomandat Mtintuitorul sci fie lumina lamer.
.... lndata ce s'au hirotonisit, preotii au pardsit cu destiviir$ire once ocupatie intelectuald.

in majaritatea cazurilor preotii nu citesc mai nimic in

afard de ccirtile de ritual.

,,Revistele ce be primese de nevoe, nici nu le tae foile ci le
trec deaclreptul in buctittirie ca .0 serve la altceva. Cei mai bogati an intrat in politicci $i citesc jurnale politice. Vom gtisi
preoti care sti inteleaga bine rostul politicei militante; rar de
tot vom gdsi din aceia care sd-si inteleagcl rolul $i sa -1 indeplineascci.

www.dacoromanica.ro

95

Ocupatiunile $i interesle materiale primeazd in majori-

.tatea cazurilor....
,Bisericile an rdmas goale si poll poporenilor merg in
caile de pierzanie.
lie i-au. cople$it si to -au stricat bunele moTavari.

SdrOcia cea mai cumplitii bate la usa sciteanultii nostril

si nti e de -mirare ca omul cel mai credincios cade in pdcat in
astf el de conditiuni de train.
Casa preotului, grddina lui, curtea 1111 si toatil gospoddria
lui, in cele mai multe cazuri nu poate prezentd nimic vrednic de
imitat. Preotul poate fi bogat chiar, en toate acestea in casa lid
nu poti stet eu plcicere, in curtea lui nu to poti vita lard scdrbd,
in gradina lui vei veded putine semne. ca e cultivate de tin om
cu oarecare culturd.
Intriind intr'o parohie nu poti distinge dintre ale parohienilor, nici casa preotului, nici grddina ltti, nici vita lid, ba ce e
mai malt: nici chiar persoana lui, nici sotia $i copiii lid!

E trist, e dureros, dar e adevdrat!"....

(Calea Vietei, anul II, No. 9).

............. .

Un preot din judetul Braila V. Endceanu face urmatoarele.

apricieri:
...Mai in toate statele crestine auzim cd amvonul fund $1
Bisericile rcistind de vocea predicatorilor; numai amvonurile
noastre stint mute, numai la not nu se aude niccieri ca preotiii
strigd: veniti credinciosilor de luati lumina din lumina", en
toatd pleiada de preoti teologi, pe care statul en multe sacrificii
i-a creiat.
...Md an ajuns lucrurile azi incdt sd nu poll scrie ce siniti,
sa titi poti spune ce vezi, se nu poti ardtd drumul drept at cuvdntului si care ese din inimd ci
impletesti grin nenumarate
intorsdturi ale ganclifei mestesugite, sd arunci asupra adevdrului
panglici multicolore, sa nu indrasne$ti a mine pe fruntea nelegiuirilor, pecetia rusinei, odd atunci vai si amar!"
(Cuvantul Adevarului", anul IV, No. 2).
*

Am vazut ce piireri si-au exprimat Episcopii, Arhiereii,

profesorii de teologie, revistele bisericesti. S aratam acum ce
erect si protopopii.
Alegem 2: unul din Ungro-Vlahia, altul din Moldova'.

Iata ce scrie ptotopopul Econoni N. Popian in Amvonul",

anul XII, pag. 310.

Dacd multi preoti sunt acuzati de lipsa de carcter eu nu-i

gdsesc vinovati si dupci mine nu stint vinovati decal eel ce i-au
format asa. Ce- poate sd Wei si cum poate sd fie elevul care vede
neconsequenta in purtdrile si vorbele

www.dacoromanica.ro

96

Lipsci de caracter, da, dar indreptati pe dascal ca sd aibd

caracter $i bietul elev!
Ca al' aveti domnilor cler luminat $i cu caracter, dati-i
ceiace-i este de absolutd necesitate: dascdli luminati $i cu caracter, nu fanfaroni $i incurcd itele $i nice pescriitori de favoruri side gheliruri".
N. Popian.
*

Protopopul din Moldova a scris in Biserica RomiincrEl se iscalea Justin" $i, cand a lost mutat din Dobrogea in in1
si-a uitat ce a scris. Dar iata-i convingerile:
Altarele ati prea putini Preoti: ndimiti pretutindeni; pdstorie dupd evanghelie nu se face; iar unii dintre frati se nevoesc
a aruncd sabie si foc intre ai lor. Cdci, ce stint intrigciriile din
jurul scaunelor episcopale? Ce sunt luptele pentru slujbele administrative? Ce sunt certurile pentru colive $i colaci, pentru
veniturile sfintilor Mina $i a altor icoane fcicatoare de minuni:
atiitea fapte de nechemati, de ccirturari $i farisei.
...Aceasta se chiamd Biserica vOztitei, aflatd sub oblciduirea
Duhului Slant pe pdmiintul Romiiniei?! Durere si jale!"
(Biserica Romand" No. 5, 15 Ianuarie 1909).
Justin
(Protop. Tincoca al Jud. Iasi??!)
*

*
*

Imi dau seama ca ancheta" is proportiuni prea largi. Dar

nu ma pot opri de-a scoate in evidenta adevcirul, Inca si prin alte
dovezi.

SA, vedern deci cum se reflecteaza starea noastra bisericeasca in sufletul tineretului, care va conduce maine.
Iata ce scrie in Neamul Romtinesc" No. 15 din 13 Februarie 1909, d-1 0. Preajmci (fiind departe de Cara, cum spune redactia) si in care not ghicim, suntem siguri chiar, ca se ascunde
tancirul Onisifor Ghibu, numit acum de curand inspector general
scolar al invatamantului din Transilvania:
Cdutati in literatura bisericeascii a ultimilor zece ani, in
carti $i reviste teologice $i nu vett da u$or peste multe caractere,
veti intalni insci la tot pasul milogi $i ignoranti lingu$itori, cari,
in loc sii reprezinte o ideie, reprezintd o.poftcl $i cari, in loc sd
se socoteasca apostoli ai adevdrului, se multumesc cu rolul deagent ce a$teaptti sd fie platit pentru servicii, nu de Dumnezeu,
ci de oamenii puterii, adesea necinstite. 0 prudentr scarboasci
ii caracterizeazci pe toti vtimitorii de situatii: nu ar riscd pentru
nimic in lame o parere sau o convingere; lozinca aproape a tuwww.dacoromanica.ro

97

turor e dei mina cu dracul mind treci punted' ca dupci aceia to

poti impelitci insuti. Nimeni nu-ti mai poate face nimic. Din astfel
de prudenti s'a alcatuit o intreaga oVire de apostoli ai minciunei,

ai desfrciului, ai ignorantei; ei au adus Biserica in area stare,

incat putinii fii buni ai ei n'au mai putut gdsi pe seama ei altci
numire decat pesters de talhari"...
Un alt tanar stria anul trecut din Lipsca, o scrisoare d-lui
Gomoiu, directorul Bisericei Romane", din care transcriem

urmatoarele:
Vad in actiunea dv. o opera ce se aseameind cu a lui Ion
Botezcitorul. El strigcl: poccliti-vd! $i cu aceasta pregated numai
calea, pentru eel ce aved sa vie $i sa semene samOnta adevdrului... Panci atunci mai este timp" (Biserica Romans ", anul I,
No. 5, pag. 14).

Suntem datori sa amintim Ca mai toti tinerii, cu oarecare

suflet, cari au posit in strainatate, au luat parte la activitatea depusa de Biserica Romans" ajutand-o si incurajand-o. Tot su-

fletul cu un cat de mic pic de constiinta a simtit nevoia de a

striga ad: A$ci nu mai merge. Neat numai, si nenorocire mare,

ca in loc de a fi statornici in crezul lor, ei au primit ademenirile
ce li s'au oferit si au trecut granitele, ca sa se intareasca in or-

todoxie, la protestanti si la catolici! Vazand cu cats greutate

se duce lupta pentru adevar si dreptate, la Cate pericole s'ar ex-

pune, ce jertfa desavarsita li s'ar cere, s'au cutremurat si au

plecat....

Au plecat, dar crezul for a ramas

se implineasca.

Si

acest crez trebue sa

S'a dus P. Corbu (1 P) dar an ramas scrise cu litere de

foc, in inima noastra si in Biserica Rom6na" cuvintele lui, pe
care le reproducem ca sa ne mangaem si sa ne interim cu ele:
Inainte cucernici preoti si drept maritori cre$tini! Daca
in sufletul vostru liceire$te porunca lui Hristos, dacci sim(i(i clze-

marea voastra, sfintel in aceastd lume, dacci mdinile vei sunt

curate cdnd atinge(i potirul cu trupul $i sangele lui Hristos, incepeti.lucrul care vi se cere steiruitor, incepeti-1 Wei fried, cad
e plin de adevar si de sfintenie... Cat mai e vreme nu lcisati ruina

sa -si intindci puterea ei". (C. Provian, Bis. Rom.", 3 Martie

1909).

Alt tanar, mult laudat de Pastorul ortodox", d. Pcicescu,

a scris o serie de articole tinzand a dovedi ca Biserica romans
e o caricature fata de cea protestanta, cd.contrastul dintre ele
este Area isbitor". Ca pe terenul predicatiunei in Biserica, in
afard de auvantarile" parintelui Nazarie, d-lui Chiricescu si
Arhim. Iuliu Scriban nu stie ce ar mai ramane bun din toata
literatura noastra predicatoriala, afara de hartie tiparita, cuvinte
C. Cernclianu. Biserica din Regat.

www.dacoromanica.ro

98

si idei copiate". Trebue accentuat ca revista Pastorul ortodox"

avand de multe on cuvinte elogioase pentru d. Pacescu ii aproba
parerile acestuia $i si le insuseste.

Cercetand starea Bisericii noastre in toate manifestarile

ei, Arhimand. V. Pula n'a putut intitula cartea sa decat: Adevdruri crude; imprejurarile nu ne permit a city pasagii din aceste crude adevciruri pe care le recomandam cititorilor nostri.
Revista Lumindtorul" din Craiova tipareste randuri car(
osandesc neglijenta $i pacatele conducatorilor Bisericii ortodoxe
romane, prin pana protopopului Raiculescu, tot cu atata putere
cum am osOndit Si nos.

Tribuna Bisericeascii" din Botosani, din care am reprodus in trecut, incontinuu arata ruina din Biserica si incontinuu
cere indepartarea dela carma ei a Erarhilor ce o compromit.
In Craiova apare Revista Culturalci, in care se ocupa de
treburile bisericesti Econ. D. Lungulescu, membru in Consistoriul Superior. Credintele revistei sunt ca Biserica e bolnava si

are grabnica nevoe de mijloace de indreptare", ca sa se lecuiasca.

Dar Viitorul" d-lui Boroianu, vor intreba cititorii, ce atitudine are in aceasta privinta? Dupg ce am cercetat cateva cofectii cu deamanuntul, am ajuns la concluzia, ca, d-1 Boroianu
e cu desavarsire fricos: nu se pronunta categoric si numai pe
socoteala d-sale asupra mai nici-unei chestii. Abea doar de vorbeste ocolind pe departe. Tot ce-a rausit d-sa sa spund mai clar,
e ce-a scris in Pdstorul ortodox", anul VIII, Februarie 1909.
Reproducem:
Nimeni nu poate pune in socotealci blcindului invdtqtor st
Aleintuitor al lumei relele ce se observii la aceia, can teoreticote se zic adepti ai sai, iar in practicd fac tocmal ceeace El
prole $i pedepse$13. Ca se afld intre crestini, ba chiar intre
diriguitorii cre$tini, suflete pline de pdcate $i se fac din ce in ce
mai paccitoase, vina este in rilutatea $i neposarea omeneascd,
nu in buntitatea $i sfintenia doctrinei. De aceea tot cel care simte
-Ca se aduc prejuditii doctrine! prin urcarea celui pciatos la local

cel Area skint sau prin continua nepdsare a acelula care este
pus in serviciul cauzei cre$tine pi nationale, are de a sa datorie
ca sa lucreze spre indreptare".
Boroianu.

Daca 1-ar crede cineva pe cuvant, d. Boroianu ar trebul

sa fie foarte vesel ca ne facem datoria si numai datoria, fara sa
tinem seams de nimic. Cad, intocmai dupd cum pretinde d-sa,

din clipa cand am simtit cd se aduc prejuditii doctrinei prin

urcarea celui pacdtos la local cel Area skint" am socotit de a
noastra datorie" sa nu toleram aceasta stare de lucruri.
*

www.dacoromanica.ro

99

Ca o contributie contimporana in ce halal de ignoranta se

gasesc conducatorii acestei tari cu pretentli de a reforma Biserica, citam din discursul d-lui Milan Vrcibiescu. rostit in sedinta Camerei la 22 Noemvrie 1910.

D-lor, in ace$ti din emit timpi s'a petrecut in siinul Bisericii noastre un fapt gray, asupra cdruia binevoiti a-mi permite see spun $i eu ctiteva cuvinte.
Fcirti indoiala, d-lor, cd sf ante noastrd Bisericti autocefald
ortodoxli, trece prin o mare crizd, de naturti nu numai see -1 turbare lini$tea internee dar see -i intunece 4 prestigiul de care are

attita trebuinta in fata credincio$lor.

Dupci cunoscutul scandal provocat de fostul Mitropolit
primat Ghenadie Petrescu, care a $i fost slit see ptirdseascti
scaunul mitropolitan, in impreiurdrile bine $tiute, am inregistrat
scandalul fdptuit de fostul Mitropolit al Moldovei Partenie Chu$i acum in areal asistdm la un alt scandal tot atilt de dauntitor intereselor morale ale Bisericei ca $i cele doud precedente,

-cent

$1 al arid erou este de aceastil data Prea Sfintitul Episcop de

Roman, Gherasimu. Acest inalt Prelat, uitdnd sfintenia misiunei

sale, uitdnd cd modestia, tactul, rezerva, respected de sine $i de
semenii sal sunt calitatile inerente caracterului sau duhovnicesc,
uittind, in sfiir$it, ca demnitatea de episcop este, in prima linie
o functiune $i ca atare supusd regulelor de supunere $i respect

catre autoriteitile superioare biserice$ti, uitdnd toate acestea,

Episcopal de Roman s'a crezut in drept see se ridice mai presus
de legi, mai presus de canoane $1 intr'un moment de neiertatd
rdteicire see arunce afurisenia $i anatema, nu numai asupra Sf.
Sinod, dar $i asupra Regelui, guvernului, asupra d-voastrii, asupra tuturor acelora cari direct sau indirect, cari de aproape sau
de departe, au contribuit la alcdtuirea unei legi salutare, legea
de reorganizare a Sf. Sinod, prin care se infiinteazd Consistoreal Superior Bisericesc, lege menita s raspandeasca dupa cuin
s'a zis cu multa dreptate, un suflu de moralitate peste inaltul

nostru cler, care in majoritatea sa este atat de nevrednic de

sfanta $i nobila misiune cu care este 1nsarcinat.

.Mai malt, d-lor, Episcopal de Roman, in oarba sa urd

in contra tot ce este bisericesc, a mers mai departe. El a adus
grave invinuiri Mitropolitului primat acuzdnd pe acest inalt
lerarh de erezie $i imoralitate!
In toatd aceastcl tristd afacere, d-lor, eu am o acuzatiune
see formulez: acuz pe Sf. Sinod de mare slabiciune, cauza directd a prelungirei scandalului in Biserica. Interesul statului,
cat $i al Bisericei cer ca Episcopul de Roman sa fie tras la bara
sinodalti $i acilea el sit ded socoteald de necalificabila sa purtare,

.see probeze gravele acuzatidni aduse Mitropolitului Primal $i

..recunoscut vinovat acest Episcop de Roman see fie isbit cu toatd

www.dacoromanica.ro

100

rigoarea legilor $i canoanelor" (Vointa Nationale ", No 7606..

1910).

Ingoranta on rea credinta comite d. Vrdbiescu? D-sa cere

judecata. In aceasta atitudine d-sa e ridicol, cerand la 22 Dec.
1910 impotriva Episcopului de Roman, ceeace acest Ina lt $i integru Erarh a cerut atat de staruitor $i energic, de atata vreme .
prin atatea acte $i discursuri! Ceeace ramane-insa din discursut
d-lui Vnibiescu e constatarea ca trebue un suflu de moralitate
peste inaltul nostru cler care in majoritatea sa este atat de nt--vrednic de sfanta $i nobila mi$iune cu care este insarcinat".
Mai ramane in picioare $i acuzatia ce d-sa aduce Sinodului ca
c cauza prelungirei scandalului din Biserica, fiindca nu 5i-a
facut datoria sa taie raul dela radacina: sa judece $i sa pedep-seasca dupe raspunderea faptelor.
*
*

Ca dovada la ce anomalii duce situatia anormald in care

inotam este cazul dureros al profesorului de teologie Ion Mihdlescu care zice:
Noua lege sinodald e numai sere binele $i indltarea Bise
ricei $i intru totul conformd canoanelor". (Modif. legei Sino-dale, pag. 4).

In aceea$i brosura insa, la pag. 50, gdsim urmatoarele :

Dovadd ca e a$d e faptul ca sunt canoane care se contrazic, cari coprind dispozitii contradictorii in una $t aceeasi
chestiune $i cd in diferitele Biserici cre$tine s'au aplicat dupd
limp cdnd unele canoane cdnd allele, ba uneori s'a lucrat chiart
in contra for cum s'a facut la noi cu Instituirea Arhieriei titulare", (pag. 50)
Canoariele sunt primitoare de interpretdri felurite $i .ele
,nu stint toate absolut obligatorii $i neschimbabile".

Nu se compromite oare un profesor universitar, $i inc

de teologie, cand pretinde cd: a) o lege este conforms canoanelor $i b) cd aceste canoane se bat cap in cap?
Fate de urmarile funeste la care duce o asemenea afirmare
din partea unui profesor de teologie noi credem ca e de datoria
Sf. Sinod $i a Facultdtii de teologie sd se pronunte si sd id
msduri.

Deocamdata noi ne marginim a scoate in evidenta monstruoasa aberatie de esenta pur logics a profesorului Millalcescu, pus in serveciul adevdrului absolut $i ve$nic: Dansul
pretinde ca un lucru (legea sinoeiala) este intru totul conform
(egal) cu fiecare din mai inulte lucruri contrarii (cu canoanele
ce se bat cap in cap). Un elev de clasa 7-a suntem siguri
www.dacoromanica.ro

101

n'ar comite o ass prostie si o violare ass de fe4i$ci a principiului

.identitalii, principiu cad de fundamental in studiul logicei elementare.
*

Am inceput ancheta noastra reproducand dintr'un articol

at Arhim. Julia Scriban. Gasim de euviinta a incheia ancheta
acestui numar, tot cu constatari de ale directorului Seminarului
Central, publicate in Neanzul Romeinesc literar" No. 3 din 1909:
....,,Cdnd am spus cd la not e a$d si pe dincolo, si cdnd am
jiz$iraftoate pdcatele care te fac sd vezi ca stai mai mult intr'un

cuib de nemernicie si ticalosie in care te indbusi traind, deceit

intr'o Biserica a lui Christos, (Ardelenii) mi-au spus cei si la ei
e tot ass. Numai dupcice an inceput a citi Biserica Romans" si
Vestitorul", mi-au spus cd chiar ass nu e la ei.
Fapt este insd cd sunt destule $i acolo (in Ardeal) $i deci
lerusalimul eel de sits nit exists nicderi in Biserica ortodoxd.
.

Si acum sd ldsdm chestiunea aceasta $i sd venim la cealaltd de caracter mai general: de ce in Biserica catolica, unde
nu exists democratizare" si baze parlamentare" in alcdtuirea
Bisericii, se merge mai bine ?
.

. ............ .

,,Cei ce vdd cd e rclu, n'au putere sd schimbe fiinded, in

statele ortodoxe, nu puterea religioasd conduce Biserica; cei
ce an puterea, nu vdd unde e rdid, pentrucd nu poti intelege
ceeace n'ai invatat, nici nu poti hid parte tot atilt de fierbinte
la mi$care ca si acel care arde pentru buna oranduire a Bisericii.
Din cauza aceasta Bisericile izvorite din cea bizantina
sunt ca ni$te cdrute care se rostogolesc pe ni$te drumuri Aline
de bolovani. Abid au apucat sd meargd intr'o parte si sunt isbite
aiurea de-si schimbd drumul; abid s'au pus sd meargd in qcea

directiune $i iatd alt bolovan care le suce$te dincolo, de le

schimbd din nou calea.

De ce zice cel ce mond .cdruta, rut intreabd nimenea. E
izbit $i el incoace si incolo de-si pierde capul, nu se mai geindote nici el cd trebue sd -i meargd Biserica in concordantd cu
ideile pe care le-a produs, si, de oarece curentul e Area puternic,
preferd sd tacit*.
$i s'ar pane rau cu lumea dacci ar vorbi

..... .

. ...... .

Aceasta e situatia Biseridilor ortodoxe autocefale:

Sunt lipsite de viata in cel mai inalt grad, din cauza cd
nu pot trdi in conformitate cu regulele care stau la baza ortodexiei.

...,,Dar o Biserica care nu e credincioasd principiilor el e

a aparitiune stranie, a cdrei parte nu poate fi deceit sterilitatea.

...,,Aceste Biserici vor cdnta Te-Deunz-uri, adicd vor aved

si atdta.
:yin rol decorativ
www.dacoromanica.ro

102

De activitate nu poate fi vorba, flinded supt acele regimuri activitatea e conditionatti de existenta caracterelor $i inimilor de foc, sf caracterele nu pot aparea supt astfel de regimuri, cum nu puteau apdred sub eel bizantin....
Caracterele ce vor apdred se vor izbi de aceasta stare $ile va fi imposibil sd se pue de acord cu dansa
.... Asti cd suferinta cea mare a Bisericilor ortodoxe e intrarea prea addncd a statulni in organismul lor, ceiace be impiedicti de a trdi conform principiilor lor. Statul se bucurd cd le
poate manui cad u$or, insd lucrul se rdzbund tot pe spinarea tat
pentrucd asemenea Biserici nu pot produce nimic, $i deci nici
activitatea morald de care el are nevoe....
Ei, nu se pare cd asemenea Biserici stint ca niste perne
cu care se joacd doar copiii arunciindu-re dintr'un perete intr'altul si intorctindu-le fiecare cum vrea! Oare asta e Biserica pe
care nici portile iadului nu o vor skirtimci?"
Si sd mai astepti activitate dela ni$te Biserici care nu mat
$tiu nici ele a cui Drunnezezt sunt ? Cine va fi om de caracter
in aceste Biserici, trebue sa sted continuu pe picior de fazboiu
cu oamenii politici, pentru a apiird valabilitatea principiilor care
exists la baza Bisericei.
.

. ..... . .....

Intrarea clerului inferior $i a laicilor in Sinod este o iluzie

cum nu se poate mai mare. De aici nu poate rezultd nimic, chiar
de ar fi sd se introducci nu doi preoti de eparhie in Sinod, ci chiar
Si eparhiile cu totul. Ba Inca' aceasta va fi o noud spdrturci pe
ltingti cele multe cari existd in zidul Bisericei, o noud dardmare
a principiilor ei de organizare $i deci un adaus la starea mizerabild in care trdiesc Bisericile ortodoxe.
.

. ...... .

Oare intrebcitu-s'azz vre-odatd oamenii nostri politici, de

ce Biserica Catolicd e mai puternicd dealt a noastrti ?
Eu m'am intrebat de mult $i am ajuns la concluzia cd aceastd putere derive din independenta ei.
....Din cauzd cd toatd conducerea e in mtina autoriicitei
firesti, intr'insa nu poate fi desorientare ca la noi, ci totdectunct
se id aminte la partea religioasd a lucrului. De mdsuri in contradictie cu Biserica nu poate fi vorba.
Cu alte cuvinte, to afli in seama unei conduceri con$tiente,
care $tie ce face $i tie ce vrea.
Ea IV are calea trasd de propriild idei ale Bisericei sale,

$i nu exists nici o putere pe lame capabild sd o abaki dela

ddnsa. 0 asemenea Bisericd, evident trebue sd meargd infante,

pentru cd principiile ei totdeauna stau in vigoare si n'are eine
o opri de a be urma....
....Deci ai af ace cu o Bisericd in care totul se indepline$te
pe cale fireascd. ConViinta religioasd e mai mult sau mai putirr

www.dacoromanica.ro

103

pdstratd in drepturile ei $i nu violentatd ca in Bisericile ortodoxe.

De aici vine al viata sufleteasal in seta el e mai vie ca

la noi $i ata$amentul cdtre Bisericd se poate pdstrci mai cu succes $i poate sa produai mai multd roadd....

Aceastii energie a Bisericii catolice, rod al faptului cd e

stciptinci in casd la dansa $1 deci slobodd sd-$i urmeze ideile el,

e ceeace dd impresia cd nici porfile iadului nu o vor skirdnza".

intr'o astfel de Bisericci

e natural sd se poatd mentine

spiritul de disciplind $i devotament $i curajul in a apcirci princi-

piile Bisericii, aid stiu ei cd o intreagd oaste bisericeascd, cu

care stau in acord, se and indcircitul for

....Statele ortodoxe se bucurd cd n'au af ace cu Biserica

Catolicd cea inddratnicd, cu bisericile nafionale, care se incovoaie la fiece vent $i nu mai au nici o putere de rezistentd intr'insele.
lnsd aceastd bucurie e zadarnicd, pentru ca sit ai biserci
care nu-s lasate sd &Nasal pe bazele lor, inseamnd a nu aved Biserica. Biserica, on e credincioasd principillor ei $i trcie$te in
consequenta cu dansele, on de nu, lanceze$te de azi pe mare
ca un Corp menit mortei apropiate.
in asemenea Biserici, dependinta nimice$te caracterele....
E falimentul unei metode care omoard Biserica in toate statele
ortodoxe si o face incapabild de a rezistd cuceririlor catolice.
,,Si in timp ce la not se lucreazd cad, in Biserica Catolicd
se urmeazd, at con$tiinta $i calcul, o linie de conduitd care corespunde totdeauna vederilor ei, stiind cd pentru cutare stop
bite parte se rezolvd af aare a intrebuintec cutare mijloace
cerile de oameni cari urmdresc toate $i be cunosc in amdnunte
$i $tiu persoana necesard pentru cutare imprejurare; la noi se
pun pe Scaunul legei persoane can mai apoi trebuesc rasturnate,
iar la pronuntarea in diferitele chestii ale Bisericii se vede o
biijbdiald $i desorientare care of enseazei simful crestin al unui
preot $i-1 incurcd in resorturile lucrului lei ".
Arhim. Iuliu Scriban".

Din nenorocire, au fost de ajuns doi ani, ca sat se vada

leimurit, dreptatea cuvintelor Arhim. Scriban. Ceeace a Mutt

Ministrul Haret, a dovedit pe deplin cd politica" $i politicianismul" nu pot duce Biserica decat la groapa, la despuierea de
orice autoritate, la terfelirea oricarei demnitati.
*

Gasesc ca nimic mai nemerit nu e pentru incheierea acestei anchete de Anul Nou", decat scrisoarea pe care o primesc
azi dela un invatator transilvanean :
www.dacoromanica.ro

104

Clarissime Domnule !
In anii &eclat, caliitorind prin Romania, ca inviitator,
m'am interesat mai mult de starea tdrdnimii de acolo $i mai ales
de starea moralci si cultural& Credeam cd voiu intalni $1 acolo
tipul de moralci at tdranului ardelean, dar m'am in.selat amar....
Icoana ce mi s'a desfcisurat inaintea ochilor, atata durere $1 tale
a idsat in inima mea, de numai glia rece a mormantului o va
Verge
Md aflam intr'o comund mare, $i fiind zi de sdrbdtoare,
m'am dus la bisericd... Era pe la mijlocul liturgiei, dar credinciosi ca in palmii.
lmi atrdgea insd .atentia multimea luminilor cari ardeau
in cele cloud sfesnice marl inaintea usii impciratesti $i venii la
ideea ridiculd ca poate acestea reprezintd pe credinciol in Bisericci. Lucrul pentru mine era cu atat mai curios, cd in continua
veneau la Bisericci oameni, cari lcisand acolo elite o lumanare,
intorceau spatele si eseau, crezand c'au fdcut un lucru mare dacd an cinstit pe Dumnezeu cu o lumanare.
....$1 ganduri triste and frdmtintarci. Scirmana bisericd ortodoxci, unde al ajuns.... Desigur tragi de moarte, on esti great
bolnavd, de nu ti-al putut crate fiii $i nu i-ai putut indrepta la
calea adevdrului pe care it marturise$ti
dar se vede ca atata
fariseism

Sciracci turmd ! Mule sunt pdstorii tdi, cari sd te dual la

posune band ?

Unde-i preotimea pie, cultd $i con$tie, care sd te apere

de atata lepra incuibatd in societatea de azi ? Ce fac carmacii
bisericii ? Avand ochi multi, nu mai vdd deciit visuri fantastice,
iar altii vazand, nu vreau sd vadd
Primejdia urgisitului papism a fost $i este clopotul vdrsat din fanatism si ura alor cativa secoli, care se trage aproape
in continuu, cu care se inseald multimea ca sd nu vadd, sd nu
audd add uraciune $i pustiire s'a incuibat in Sion".
1 Ianttarie 1911.

LVATI ACIINTE"
Dacd mai este cineva care sd creadd cd Biserica romans
trece prin vremuri fericite, it poftim set iasd la iveald, cu singura
conditie numai, ca sa nu facd parte din ceata jefuitorilor ce in-

caseaza lunar sute $i mil de lei Ingrasindu-se treptat si legd-

1) Discurs rostit la a 10-a edinth' a Romanigi Cretine" de Dem.

Cernrdanu in legated cu anoheta de anal nou".

www.dacoromanica.ro

105

Tiandu-se in dolce farniente, fiindca unul ca acela ar fi in stare

sa jure pe onestitatea lui ca Biserica nu incearca actualmente
senzatia nici unei nenorociri.
Noi ne-am spus cuviintul nostru si-1 vom repeta Vara incetare. Am cercetat si parerile altora, cunoscdtori in materie;
ancheta noastra e de fata, elocventa si convingdtoare:
Unii cred ca mergem spre peire $i ca trebue sa imitam pe
.eatolici de vrem sa mai gasim salvarea. Altul socoate ca Biserica romans are infatisarea ridicold a unei caricaturi, fata de
Biserica protestantd dela.care trebue sa luam exemplu. Mai departe vine altul si spune Ca superior este chiar Mahomedanismul
si mult nu i-ar trebul acelui domn sa, ne indemna mai bine a
marl ostile lui Allah in loc sa mai fim cum suntem 1). Altii socot
pur si simplu ca nu mai e nimic de fticut, ca o catastrofd inevitabild e Tanga noi $i nimic nu o poate impiedicci. Un profesor
teolog, opineaza ca e o himerd sa crezi cum Ca in Biserica romtlneascd cauzele drepte pot birui; un calugar cult. gaseste ca
adevdrurile crude ce rees din cercetarea atator imprejurari bisericesti sunt prea numeroase; Via Domnului e paragina" spune
altul.

Slujitori ai altarului, oamenii Bisericii, sinceri tri nesinceri, directori de reviste, capabili on incapabili, scriitori adese
on Vara talent, n'au gasit in vieata for o farima de inspiratie
poetics, stilul for n'a tresarit sub imagini dureroase si puternice,
decat atunci cand au vrut sa zugraveasca portretul Bisericii
romane.

In fata multnefericitei noastre Biserici, carpaciul s'a transformat in artist; asupra mutului s'a revarsat torentul abondent
al elocventei.

Iar acum in fata marturisirilor precise si din nefericire

imprimate solid in documente pe care focul sau vremea nu be
poate distruge
noi ne ridicam si intrebam pe d-nii aceia cari
au plans asa de imbelsngat cu lacrime amare: ce au feicut si ce
lac dancii pentru nefericita Biserica romtineascd, sau, insfarsit,
pentru ce si uncle s'a evaporat addnca melancolie ce li-a smuts
accente cad de dureroase?wOare au sucombat ei sdrobiti sub
cruzimea durerii, sau numai glasul for s'a impietrit coprins de o
ireparabild disperare...
spre cinstea Bisericii si a acelei inCat n'am da noi ca
acei domni
susiri ce se chiama sinceritatea in compatimire
sa fl suferit una sau chiar $i ambele aceste nenorociri, pentru ca

astfel sa stim ca o canza binecuvatatcl ii impiedica pe tanguitorii de odinioara de a lucra cu indarjire pentru inaltarea
institutiei ce se afla in nenorocire!
dansii n'au murit si glasul for n'a aDar,
durere!
mittit! Trupul for n'a slabit sub opresiunea desnadajduirii, ci a
1) D-1 Filamon Volbura, in Neamul Romfinesc", (adica Arhim. Scriban).

www.dacoromanica.ro

106

crescut, leganat in dolce farniente, si imbiat cu bunatati terestre_

Nici until dintre tanguitori, nu si-a cheltuit puterile plangand pe
ruinile Erusalimului; asupra tuturor s'a revarsat pacea dulce Si
linistita dintre peretii unui mare ca$caval.
Lacrimile for imbelsugate $i fierbinti s'au sters usor cu o

mica batista parfumata, revolta for sufleteasca s'a topit ea o

bucata de zahar intr'o mare torida...

Ei, bine, dar chiar ass: cu ochii seci de lacrimi Si cu inima

vaduvita subit de intristare, unde sunteti voi cei ce va emotionarati a$d intens in fata relelor din Bisericci?
Unde e parintele Arhimandrit Scriban, eel ce continua
campanie a dus contra vitiosilor ce infecteaza Biserica", el care
,,uneori scria direct, alteori indemnd pe altii a cere curdtirea
tagmei de putregaiuri" ; in spre ce taramuri calatoreste actun.
necunoscuta, convingerea ce-1 stapanea $i care-i era incontinuu intarita de fapp, ca pdstorti Bisericii lui Cristos trebue
sd fie ei morali, mai linainte de a moralizd pe altii?"
Trista 5i neindurata soarta cere in acest moment tragic
pentru Biserica, ca s se arate publicului toate colturile tabloului": este in lumea oamenilor slabi de finger o putere enormd,
care
pentru un post comod de director la un Seminar
amutote glas $i convingere, sterge lacrimi Si risipeste revoltd,
duce dela inconsecvenki panala nesinceritate pe bdrbatul ce odinioard marturisea solemn ea: Insultele celor pe care ideea cufatirei ii doare nu va opri pe cineva de-a lupta lupta cea bunt
in Biserica lui Christos",
Insultele nu, deliciile unui parmezan da! Cu durere privesc
adesea cladirea Seminarului Central, ce a ingropat intre zidurile ei multe nadejdi, scumpe noua odinioara. Cu mahnire ma
gandesc ca $i parmezanul Seminarului din Galati a oprimat
aproape la fel sperantele ce le aveau atatia an calugarul V. Puiu..
azi director de Seminar !
Ce alte amintiri triste imi aduce ruina acestor sperante!
Imi sula' si acum in urechi tiplitul de alartrui al d-lui lorga: legea sinodata e un atentat criminal ill contra Bisericii! Politicianismul se agata. de dansa cu ghiarele -i hidoase si viseaza o cucerire egala cu zdrobirea 5i decaderea sfintei institutiuni!
Tipat de o secunda, teams de un minut! Vitejie ce trece
mai repede ca flacara unui foc de paie, pentru ca in urma ei sa
semene deziluzie si desnadejde! Cum? Observasi ca un atentat
scelerat se urzeste in contra Bisericii, si-ti simtisi pieptul plin
de o nobila revolta, care sa justifice o luptd aprigd, o impotrivire statornica $i neintrerupta in contra atentatorilor! Si deodata parandu-ti-se Ca tovarasul d-tale 9 a gresit cu ceva, aten1) D-1 Jorga a declarat ca fiindca Episcopul de Roman, cere judecarea
Mitropolitului nu-i mai da concursul impotriva legei si a trecut cam de parted..
lui Atanasie.

www.dacoromanica.ro

107

tatul disparu si nu mai ramase nimic dintrlinsul? Crima ce se

pregati si consuma in contra Bisericei se spulbera, deodatg,
fiindca d-tale nu-ti mai placura ochii vecinului! Trista justificare pentru d. Iorga, care astfel va putea ajunge sa repudieze
orice ideal si sa paraseasca campuri de batate si aceasta e fatal
daca, pentru (Mitsui, dreptatea unei cauze nu std in cauzd, intr'un
principiu, ci in atitudinea unui oarecare al treilea.

Pe dealta parte, ce se lucra in tabara teologilor, unde

tablia de afard spune ca se fabricA idealuri crestine si se confectioneaza arme pentru apararea ortodoxiei?
Profesori ca d-1 Dobrescu isi pierd pe vecie iluziile de
Episcopatul roman si declara Sinodul incapabil de a ridica Biserica. D-I Mihalcescu socoteste canoanele de o toleranta $i buntivointd femeninci. Ele pot zice si da si ba, traesc in neintelegere; constitutia bisericei ortodoxe e alcdtuito din elemente disparate $i contradictorii si orice lege, orice inovatie plina de erezie e conformci cu acele elemente inzestrate cu multa gentileta si mladiere, si carl poarta numele de canoane.
In chipul acesta tinerii profesori teologi inaugureaza in
chip vizibil un curent nou, curent de o toleranta extraordinara,
ce aduce fatal erezia in Biserica ortodoxa, schimbtind-o in cele
mai esentiale caractere ale ei.
Intr'o asa de primejdioasa stare, se si gas' omul care sa -si
is rdspunderea $i instircinarea sdvarsirei $i isbutirei atentatului:
D-1 flaret.
Episcopul Ramnicului, Athanasie Mironescu se prefdcu plin

de indignare si de durere in fata atentatului si atentatorilor! El

scoase tip& de revoltd, declarand ca aceasta nu se va intampla
pentru nimic in lume.
Sub aceasta forma de siirutare vicleand, Episcopul ajunse
la pretul celor 30 de arginti, scaunul metropolitan, in schimbul
caruia se jurui sa -si schinzbe credinta si sa savarseasca insusi,
cu curaj atentatul. Din dusmanul inverStznat al legei nenorocite,
d-1 Atanasie ajunse raportorul si sustintitorul ei...
*

In vremea aceasta, cu ocazia sceleratei legi sinodale, cand

se operant vanzari si cumparari de constinte veritabile, sau de
marfa imitatie, se ridica Episcopul de Roman, care stabill cloud
lucruri: ca legea diving nu trebue violatcl pentru pdcatele antenna $i ca pentru o cauza dreaptd lupti pang in panzele albeci nu cloud ceasuri sau doted zile cum lupta un politician fara
scrupule gata a se invol la tot soiul de compromisuri.
Incepu sa ese la iveala tot Mai mult ca in Biserica troneaza.
o alta baroca minciuna: Mitropolitul Atanasie contraziced prin
faptele sale toate virtutile crestine. El aparea ca un mare actor
ce joaca rolul cdlugdrului plin de castitate, onestitate, integru,
Para pat.. Schimbarea credintei, vinderea drepturilor bisericei
www.dacoromanica.ro

108

ne un blid de linte, detend prilejul a 'se pune in lumina prin revista de sub directia D-Iui D. Goatoiti, ca aceea ce apare e nu-

mai o farsii ei juriimanul ce a depus e, pentru dansul, o banalitate de doi bani.

Ar fi fost o rusine oribilel pentru Biserica romand ca ()data

aceste lucruri cunoscute, sa nu se gaseasca macar un suflet

razvratit si o constiinta revoltata. Atunci s'ar fi facut dovada
indiscutabila ca in tam $i biserica aceasta, idealul e o vorba
doar de 10 Maiu. Dar degetul lui Dumnezeu se arata:
In mijlocul acestei scene de actori, in mijlocul acestui (Kil-

da national, apare parintele Vasilescu, coprins de o adanca

amaraciune si stria tare numele marelui vinovat, chemandu-1
la !Kira judeciitii. Calcandu-se dreptatea in picioare in mod revoltator, ca pe vremea Arhiereului Anaa, alti doi preoti isi jertgni frumoasele for situatii si cerura sa inceteze odata minchma
din Biserica. Jefuitorii Bisericei, speriati, iesira la granitele cascavalului din care se hranesc ei insinuara ca preotii triliesc din
fonduri straine. Solida for inteligenta de spoliatori grasi, nu pricepe cum parintele Draghici pleca dela post, gonit si speriat de

.amara scirticie.

Aceeasi inteligentd a teologilor si neteologilor romani necrestini, nu poate pricepe de uncle atata statornicie pe conducatorii acestui ziar. Si fiindca in sufletul sarlatanilor nu exista
urma de ideal cretin, ci singurul mobil ce i-ar indemna sa faca
ceva, ar fi doar marirea taintdui, a portiei de cascaval, vin trufasi, cu strunita for ratiune, s insinueze despre solda sinaitailor ".

Prin aceasta, acesti domni isi zugravesc caricatura. In

.aceasta insinuare se reflecteaza Intregul for caracter.

*

Acum sa clarificam situatia. Toata lumea competenta a

zugravit in cuvinte tart si anarhice starea Bisericei. D-nii Iorga,
Cuza, Dobrescu, Mihalcescu, Stanescu, par. Scriban, V. Puiu,
Episcopul de Arges, Arhiereul Ialomiteanu, etc., sunt anarhkti
teoretici. Ei prind arma cuvantului si o manuesc cu sentiment,
dar nu pastreaza consecuenta ptinii la sfarsit. Ei sunt acei cart

de vor vorbi sau scrie o suta si o mie de ani asa cum scriu si
vor indemna Inca ease milioane de Romani sa scrie la fel, numai pentru a scrie, lasand insa pe berbantii" ,arhierei a-si face
mendrele, nu vor imbunatati cu nimic starea Bisericei romane.
Noi insa suntem consecventi panel la sitirsit, cautand infaptuirea idealului de regenerare a Bisericei romane. Aceea ce
acei mai sus 'citati au scris in momentele for cele mai sincere
si cu gandurile for cele mai impersonale, noi lucrtim in serios
totdeauna.
De aceea, noi vom striga totdeauna ca zadarnice sunt pedepsele ce se aplica vinovatilor din Biserica, actualmente. Eswww.dacoromanica.ro

109

crocii, hotii, violatorii de fecioare, profanatorii in cel mai inalt

grad, nu pot fi pedepsiti decat pe nedrept, absurd si ilogic, ciitaL
vreme sus, in fruntea Bisericei, sta marele vinovat nejudecat
$i nepedepsit. Clad vreme ereticii acestei Biserici au adoptat
sistemul denegdrii de dreptate si mentinerii nepedepsit a celui
mai responsabil, orice pedeapsa aplicata cuiva, apare monstruoasci; tin asemenea principiu in materie penala e lucrul cel mai
inequitabil si absurd.
Noi vom birul, fiindca adevdrul, mai tare decat toti $i decat toate, e de partea noastra.
Ianuarie 1911.

PUTEM NO1 SA TACEM ?

Scandalul bisericesc, alimentat de regimul si de oamenif
d-lui Haret, is forme noui din toate partile E de nepriceput cele
ce s'au intamplat cu averile bisericilor Madona-Dudu din Craiova, Sf. Spiridon din Iasi 5i altele. Oameni ca d-nii Romanescu,
Petre Chitu, Mitescu, etc., isi asigurasera prin contracte pe ate
zece ani some mari din averea si in dauna institutiei bisericesti,
in a caror conducere erau amestecati.
Presa a vorbit saptamani intregi de aceasta afacere, numita Panamaua dela Madona", 5i Epoca", mai de curand, ne
vorbeste despre furtul dosarelor dela Epitropia Sf. Spiridon"
din Iasi. Nereguli de aceeas natura sunt date la iveala in administrarea bisericei Cretulescu din Capitala. Pretutindeni CasaDomnului a fost prelticutcl in pesterd de talhari. Ne aducem aminte de cele ce se scriau mai deundzi pe seama d-lui Gdrboviceanu, cu cei 5000 de lei pe care i-ar fi luat dela Madona -Dududin Craiova, cu prilejul unei inspectiuni. Atunci s'a ridicat d-1
Chitu sd desminta lucrul, spre a spalci pe d-1 Gdrboviceanu. Ne
intrebcim acum, ce greutate mai poate aved afirmatia d-lui Chitu
azi, aind neregulile Si abuzurile s'au dovedit prin acte si cari nereguli cad in sarcina insasi a d-lui Chitu, Mitescu, Romanescu,
etc., etc.?
La nereguli si pungasii in dauna Bisericei se ajuta si se
apara unii pe altii; cum am zice: o mina spala pe alta si amandoud obrazul.
Si atunci putem not sa tacem, fata de aceasta nenorocita
stare, ce s'a creiat.Bisericei, prin venirea in fruntea ei a unor
oameni patati si incorecti ?
Dem. Cernaianu
Februarie 1911_

www.dacoromanica.ro

110

PERSECUTIILE IMPOTRIVA NOASTRA

Pand unde au ajuns!

Dela Mitropolie si dela Ministerul Cultelor liberal, de
'cristd aducere aminte, s'a intervenit la Ministerul de Rdzboiu
pentru inrolarea imediatd a preotului Stancu C. Pciunescu, care
se stie ca nu este si nu poate fi considerat caterisit, cata vreme
nu a fost judecat, si cats vreme pretinsa caterisire a fost data
sub prezidentia, influenta si teroarea D-lui Athanasie Mironescu,
el insusi acuzat de grele si urate ph."cate, si judecand singur, cu
mare indrdsneald $i nerusinare propria sa pricing.

Afard de aceasta vadita ilegalitate, indreptata impotriva

Preotului Stancu C. Paunescu, Mitropolitul Athanasie si D-1
.Haret, vrand a desfiinta ziarul Romania Cresting ", ca astfel
sa nu se mai desvMuie relele din Bisericd, de care in primul
rand ei sunt raspunzatori, an pus la cale o now ilegalitate.
Au intervenit pe langd Ministerul de Razboiu, ca odatd
cu Preotul St. C. Paunescu, sa fiu inrolat in armata si eu.
Dar care este situatia mea cu armata ?
Cerand din propria-mi hotdrire sa fiu inrolat, am fost repartizat la Reg. 2 Cetate, Comp. 17-18, pe ziva de 1 Aprilie
1910. find insa trimis in Spitalul militar Regina Elisabeta",
dupd o cercetare medicaid amdnuntita, am fost reformat la 18
Aprilie 1910, in urma rapoartelor medicale facute de sefii numitului spital, eliberandu-mi-se certificaud medical de reforma"
main 619/910.
Mitropolitul Athanasie si D-1 Haret, prin numeroase incercdri facute pe langd Ministerul de Rdzboiu, sub pretext ca
primesc denunturi, au isbutit sa aduca foarte adeseori in discutie chestia ;,soldatului Cernianu".
Astfel actele de reforma au fost cerute cu ordin telefonic

si trimise dela Regimentul II Cetate la Statul Major, cu No.

_5731910.

Consultamdu-se confidential sefii Spitalului Militar

Regina Elisabeta", Si mdrturisind acestia ca reforma e bine

faculd $i ca nu e nici o eroare, cdci stiu ce au facut, reforma a
fost aprobata $i de Statul Major, trimitandu-se actele inapol la
Regiment, cu No. 17149 din 24 Iunie 1910.

Iata insa ca in luna Decembrie, cand ministrii liberali nu

mai iscaleau cu siguranta zilei de maine, Ministerul de Rdzboiu,
provocat din nou de Mitropolitul Athanasie $i de D-1 Haret, cere

Statului-Major, prin adresa 626 inrolarea mea si a Preotului

Pdunescu. S'au trimis din nou dela regiment actele de reformd

la Statul Major, cu No. 2630 din 17 Decembrie 1910, tar acesta

in 19 Decembrie 1910, prin referatul cu No. 20069 spune cele
ce am istorisit pang aici, si ea Inca din Februarie 1910 s'a primit impotriva mea un denunt dovedit nefondat. Citez textual :
in 27 Mai (dupd reformat) cazul e adus la cunostinta Miwww.dacoromanica.ro

111

,nisterului, and s'a constatat cd a fost bine reformat, suferind

de o boald incompatibild cu serviciul milltar, dupei cum reiese
din raportul confidential cu No. 13411711111 at $efului Spita:ului

Mi Wale Regina Elisabeta". Din referat se vede apoi ca atunci

aiacerea s'a clasat potrivit concluziilor medicilor militari $i con-

form aprecierilor Statului Major $i a d-lui General Boteanu,

Guvernatorul Cetatii Bucuresti.

Si totusi, pe acest referat al Statului Major, fostul Mini-

stru de rilzboi a pus urmatoarea rezolutie: A se reveni $i verified aceastei reformd".

21/XII/910.

(ss) Crdiniceanu.

Trebuie stabilit, ca, cu ocazia denunturilor, de doua on se

confirmase nedreptatea insinudrilor incercate impotriva-iii. de
d-nul Haret.
Indemnat insa cu disperare de Mitropolitul Athanasie, desigur, $i de oarba sa manie in contra Romdniei Cre$tine" si a
conducatorilor ei, D-nul Haret
acum la duca
nu s'a dat
inapoi ca, chiar prin sacrificarea demnitatei armatei romanesti,
sa sileasca pe ministrul Crainiceanu a comite ilegalitatea rusinoasa. Si ministrul Crainiceanu vazuram, a acceptat odiosul rol
de a da vot de blam sefilor Spitalului Militar Regina Elisabeta,
Statului Major $i Guvernatorului Getatei, poruncindu-le ca sit
revinti asupra reformer', asa cum a poruncit d-1 Haret creaturilor sale: SO-1 dati in iudecatei 6i sd-I destituitr.

Acest fapt dovedeste ca: pentru a-si satisface anumite

ambitii personale $i interese de politiciani, ministrii ca d-1 Haret

si general Crainiceanu, sunt capabili a compromite cu bung

stiinta chiar demnitatea celor mai inalte institutii ale Tarei.
Cad asa cum a silit d-1 Haret pe Sinod sa declare ca negrul e

alb, incat s'a facut de rasul lumei, asa voeste s sileasca general
Crainiceanu pe sefii spitalului militar, pe statul major si pe Guvernatorul Cetatei Bucuresti s revina" si sa declare ca albul
e negru.
Acest fapt mai dovedeste ca d-nul Haret isi da seama Ca
fats de lupta ce ducem, fata de argumentele Si dreptatea cauzei
noastre, fats de taria noastra neclintita, care nu se poate birul
cu nimic, singurul mijloc de scapare pentru Mitropolit $i pentru cei ce compromit Biserica, e s se transforme armata in instrument odios de persecutie.

Mai ales fiindca Preotul Paunescu a fost luat in armatd

dupd ce nu s'a isbutit a-I baga in inchisoare, prin inscenarile ce

i s'au facut la Trib. Teleorman, actualul guvern e dator sa is

masuri imediate spre incetarea abuzului nenorocit.
Un lucru sa stie insa.toti, $i in special Mitropolitul, viitor

Proin, Si fOlttul Ministru Haret: Oricate samavolnicii, terorizari

persecutii se vor indrepta impotriva noastra, not nu vom inceta o clips a ne face datoria si organul nostru Romania Cressi

www.dacoromanica.ro

112

tine va arata tot mai departe ce se petrece in biserica romaneasca, care merita o soarta mai bung, pe care i-o vom pregati-cp
cu rizicul oricarui sacrificiu.

APELUL LA PATRIARIIIE

Apelul celor trei preoti nu e altceva decat o forma absolut

canonica si imperios impusd de legile bisericesti pentru triumful
dreptatii.

Poate crede oare cineva ca preotii s'ar fi adresat Patri-

arhului grecesc ca acesta sa le dea dreptate? Aceasta ar constitui o credinta tot asa de eronata ca Si cand cineva ar crede ca.

cei trei preoti s'au adresat Mitropolitului Athanasie cel mult

prihdnit cu convingerea ca el sa" ia masuri impotriva sa insusi!

Desi cei trei preoti stiau ca Mitropolitul Athanasie este

plagiator, imoral si eretic, ei s'au adresat totusi Primatului

Athanasie ca sa ia masuri fiindca asa cer oranduelile bisericesti.

Ace las lucru cei trei preoti 1-au facut si in apelul la Patriarhie. Ei stiau bine tine este si ce este pentru Romani Patriarhul grecesc dar au Trebuit sa lucreze conform canoanelor sidispozitiunilor bisericesti.
Nimeni nu are dreptul $i nu trebue sa pund la indoiala patriotismul, lealitatea, devofamentul si credinta noastra pentru
binele neamului romanesc, pe cand din contra toata lumea stie

indignarea generala care a cuprins pe toti romanii impotriva

Mitropolitului Athanasie $i a Vicarului sau Theodosie, cart
pentru a incasci catevci sate de lei au seivarsit liturghia in grecote la parastasul riiposatului Haitas... facand sa rasune in Manastirea lui Constantin Voda rugaciunile in grece$te, ca pe vremea de &islet' menzorie a fanariotilor, si aceasta cand grecii tut
permit nici chiar poporului roman din Balcani sa se roage romane$te".

Fapta aceasta a Mitropolitului Athanasie si a Vicarului

sau este act nepatriotic si inconstienta, iar nu purtarea canonica a celor trei preoti si apelul for la Patriarhie. Fata de Patriarhie $tim ca se impun aceleasi consecinte ca Si fata de Mitropolitul Athanasie, dar preotii trebuiau sa apeleze la el conform oranduelilor bisericesti, tot asa dupa cum conform aceleasi orandueli bisericesti, au fost nevoiti 'sa apeleze insusi la
Mitropolitul Athanasie
1) A se vedea in chestia aceasta parerile D-rului, Vareriu Sesan pu
blicate in intervievurile aco:date de profesorii Facultatii de teologie dint
Cernaufi.

www.dacoromanica.ro

113

DOCUMENT DE IMORALITATE

D. Boroianu, noul administrator at Cassei Bisericei exercita funetiunea de censor ih ale Bisericei, la ziarul conservatordemocrat Ordinea", aSd dupii cum si declara acest ziar in nutrirul din 5 Februarie 1911, ca tot ce se publicci privitor la cele
bisericesti in acest ziar trece mai intai, pe sub controlul d-lui
Boroianu.

Spicuind numai o minima parte din productiunile administratorului Cassei Bisericei, D. G. Boroianu, gasim urniatoarele in .chestia legii Consistoriului superior bisericesc:
chestia prezintti inca o lature cu total alts. In adeviir, dacti
legea d-lui Haret e in adevar necanonica, si e necanonicci funded
insusi ministrul Cultelor recunoaste aceasta necanonicitate, atunci care e situatia celor doi Mitropoliti, cari au sustinut legea
in Senat?
D. Haret puteci sau nu, scl se insele asupra canoniciatii
unei legi; dar oare e ing6duit Mitropolitifor Tarii s'a cadd in
aceeasi gresala ?
Din clipa dar, in care d-1 Haret a recunoscut ca a gresit si

s'a declarat gata sa repare gresala, din clipa aceasta s'a ri-

dicat si o alts chestiune, care vizeaza direct fetele bisericesti cari

au sustinut legea in Senat".
*

( Ordinea ", 20 Oct. 1909).

Dar toalci lunzea tie di mai toti, dacci nu tog rtzembrif

Sf. Sinod, in sandal ion, impartcisesc vederile Episcopulat de
Roman, care sunt ast2 de bine intenzeiate teologiceste, inciit nimeni nu le poate zdruncind ".
*

(Ordinea", 20 Oct. 1910).

$i ce unit apare 1. P. S. Sa Mitropolitul Primal Athanasie,- care ca episcop gciseci legea ca o ceilcare a celor Dumnezeesti, iar ca Mitropolit Primat, scaun primit dela autorul legei,
gtiseste legea si dumizqeiasca si canonicci.
Ureitii e fapta Prtmatului Mitropoliei tare.
*
*

(Ordinea", din 29 Oct. 1910)..

In Ordinea din 2S, 29 si 31 Octombrie 1909, d-1 D. G.

Boroianu apard cum poate d-sa mai bine pe P. S. Episcop at
Romanului, si vorbeste despre Primatul Athatuisie ca nu aratti
dee& urci si dispret in tot ceeace face. Pe deoparte loveste itO
legile constitutive ale Bisericei, pe de alga, etc..
*

C. Cerniiianit. asei lea din Regat.

www.dacoromanica.ro

114

Ziarul Ordinea" din 18 Maiu 1910, reproduce dupil

Opinia" din Iasi, urmatoarele aprecieri, cu titlul Scandalul
din Bucureslr Cei ce pentru blidul de linte vanduse onoarea
Bisericil, azi 1st culeg roadele hirddelegil for. $1 d-1 Brdtiamt,
$i d-1 Haret stiu foarte bine toate pdcatele reale ale I. P. S. S.
Mitropolitzdui Primal. Stiu strada, numdrul, casa, ntanele femelei, rulindrul retetelor, farmacia de uncle s'au lust doctoriile,
total, totul, totul; dar n'au interes sd aprindd focal; pentru dd
I. P. S. Mitropolitul Primat e hula vtinaltorul tut Partenle.
Politica ingustii a d-lor Brdtianu $i Haret a transformat
in unelte ale for $1 pe I. P. S. S. Pimen $i pe Athanasie; 1-au

Man unelte politice, cu scopuri precise; $1 cum adevdrul nu

poate fi infundat nici cu 99 cercuri de fier, presiunea politic# ce

o face guvermil, de a pedepsi pe informatori $i denunfdtori, in
loc de a sfcitul pe 1. P. S. S. cd e mai prudent sd se demitd pastoral sere linistirea turmei; toate aceste porniri pdcdtoase poi&
lice an adud lucrurile la scandalul public din Sinod $i din Bisericd.... ".
(Ordinea", din 18 Mai 1910).
*

Sub Malta cenzura." si supraveghere a d-lui Boroianu, Or-

dinea" din as Octombrie, da lectie binemeritata Primatultd

Athanasie, publicAndu-i o scrisoare rusinoasa, desvaluirx1u-i

,oduplicitatea" $i amintind de doctunentul ce constti intro fotografie, in care I. P. S. Athanasie apace imbrticat civil, ea rozeta la butonierd si in tovdrci$ia unei alte persoane".
Dupa ce profesorul Boroianu a spus aceste lucruri, depuse
juramant de vasalitate d-lui Athanasie Mironescu, care-1 milui
cu postul de Administrator si asa d-1 Boroianu ajunse dupa aceea eel mai cald sustinator al d-lui Athanasie.

Iata cum descrie ziarul Viitorul" jurarnantul de vasa-

litate :
D-1 Boroianu, intrtind la Mitropolitul Primat, a cdzut in
gentznchi, $i siiruttindu-i faunae, i-a iurat ca d-sa a fost strain

de bald campania de astd primdvard $1 ca faptul a a stat retras, s'a interpretat ca ar fi fost piirta$ la ea.
I. P. S. S. a crezut pe award pe d-1 Boroianu, dar i-a
cerut o scrisoare in care sa detlare cal este strain de cunoscuta
campanie, si ca $tie a ea a fost dusd numai de d-nil Claricescu
$1 Cornoiu.

Bine interes, d-1 Boroianu s'a executat imediai".

Facem atent pe d-1 Ministru Arlon asupra versatilitatii administratorului Boroianu, 11 rugam sa ia cunostinta de imoralitatea $i inconsecventa sa, si-i recomandarn sa nu se increada
in vorbele lui.
Impacarea acestor doi, unul sarutand mainile celuilalt, Inge-

www.dacoromanica.ro

115

inunchind umil si farizeic, iscalind o scrisoare si semnand un act

de vasalitate, asa dupa cum dezvAluie in litere uriase Viitorul"
liberal, ne aminteste cuvintele d-lui P. P. Carp :
,,Pentrn ce acei cari eri se ()ain't', sunt anti astazi ? Pen Inu ce acei cari eri isi aruncau in obraz expresiunea dispretului
celui mai cumplit, askizi an ajuns a se stimi? Au eisit el vre-o
ideie comund ? Vor ei sa" realizeze un plan de mull conceput
$i urtnctrit cu consecventd ? Nu, domnii mei !" (Epoca").

Dorim guvernului care pretinde sa distruga banditismul

politic, sa distruga si acest feroce banditism

are a patruns in Biserica.

pura venalitate
Februarie 1911.

PANA CAND?
Sub titlul de Sfaturi catre preoti", comitetul redactor al
revistei Amvonul", al carui prim membru este Ec. St. Calinescu, reproduce, dupd Athanasie, indemnuri ca preotii sa se
fereasca de amestecul in trebi politice, ca participarea la ategeri, sau intruniri publice si alte infettisdri sgomotoase ale Wad
politicesti, cari nu prea corespund totdeauna cu caracterul mud
dujitor at Bisericii".
Fara indoiald, cuvintele acestea, puse acum in gura pollticianului Athanasie Mironescu, care a parasit ieri pe liberali,
ca sa tra'deze maine si pe conservatori, constitue cea mai trista
ironic si caracterizeaza fatarnicia ajunsa pans la cea din urma
nertrsinare.

Cand insa aceste cuvinte le reproduce presedintele Consistoriului Ungro-Vlahiei, Economul St. Calinescu, care a facut
taatA viata politica, fiind eri sef de coloare la liberali, ca sa prezideze azi intruniri conservatoare, desigur, faptul este incalificabil.

Acestia sunt oamenii ! Politiciani ordinari, ei propovaduesc din buze dragostea evangelicA; imorali patentati, ei predica morala lui Hristos; tradatori de bisericA si vanzAtori de
canoane si de dogme, ei tipa ca apara biserica cu insasi vieata
lor. Farisei fatarnici; pun yin spatele altora, greutati pe care nu
vor sa le atinga nisi cu degetul.
In vremuri normale sf cu obiceiuri crestine, in zadar ai
cauta cazuri la fel cu acesta. In vremea noastrA insa, ele se re_peta zilnic.

Cad cum politicianul ordinar Stefan Calinescu, Presedinte

de Consistoriu, propovadueste in Biserica sa se fereasca preotii
de politita, tot asa D. D. Athanasie, cel ce a cochetat cu cato-

licii 5i a ajuns Primat prin concursul lor, se face azi a vedea

ziumai pericol catolic, fara a-si lamurl legaturile sale cu catolicii.

Acuzat precis si categoric de vini ce nu se pot tagadul,

www.dacoromanica.ro

116

Primatul Romaniei in loc sa raspunda, iii is aer de apostol sG

predica moralitatea, virtutea, apararea bisericii, cu aceeasi criminals prefacatorie, cu care predica $i politicianul Ec. St. Ca-linescu, prezident de intruniri politice, ca preotii sa nu faca
politica..
In fata acestor fatarnicii $i fara-de-legi, ne intrebam pen
tru a suta oara: Quousque tandem abutere Catilina patientia.
nostra ?"
SPECTACOLUL DELA PLOESTI

In ziva de 25 Martie m'am dus la Ploesti, ca sa vad ce

insemneaza concertele pe cari Societatea Femeilor Romano,
gratie lui Athanasie, le-a introdus in Biserica noastra ortodoxa.
Observand prezenta mea acolo, atat Primatul, cat $i cateva
doamne din Comitet, iii frunte cu stimata doamna Ramniceanu,
s'a starnit emotie mare. Abia se incepuse reprezentatia in biserica si politaiul ma trage de maneca dintre spectatori, spunand
ca e ordin de sus sa mi se plateasca biletul Si sa nu pot asista
la concert.
*

Recunosc ca cei ce au dorit ca eu sa nu fiu fata la acest

concert aveatt tot interesul, caci spectacolul dela 25, din Biserica Sfintii Imparati, a dat intreaga masura a nenorocirii noastre bisericesti.
Prin gratia doamnelor de dila., prin ordinul administratiei
civile, bisericesti si scolare, prin curiozitatea starnita de reclamele lipite pretutindeni, s'a vazut inaintea frumoasei bisericl
din Ploesti o adevarata mare de capete, impestritata de paidriile doamnelor, de culioanele preotilor, de cilindrele si jobenurile politicianilor, de sepcile elevilor, de chipiurile of iterilor,
politistilor si soldatilor, de palariile turtite si de figurile rebegite ale tiganilor si mahalagiilor.
Toata aceasta multime astepta cu nerabdare sosirea Primatului, caci stia ca Mitropolitul, care venea s se arate, me-

rita toata curiozitatea de a fi vazut. De langa Ploesti, se ridi-

case preotul Vasilescu; in Ploesti cunoscut de toti traeste Tudorica Ionescu, care a denuntat pacatele Mitropolitului si aventurile sale olimpiace. Facsimilul din Apararea Ortodoxiei", istorisind faptele atanasiene, ce vor ramane de pomina, se desf acuse in Ploesti in mai bine de 3000 foi, $i trecuse din mans in
mina, raspandind pang $i intre copii fahna p-etrecerilor calugaresti ale lui Athanasie.
Iar acum aceasta multime, care astepta cu nerabdare, avea

iericirea sa-si multumeasca curiozitatea, vazand pe celebrut

www.dacoromanica.ro

117

*erou ce avea sa apara, din clips in clips, in sunetul muzicei militare, cum apar eroii cari se Arata prin circuri.
Desigur ca nicaeri, ca la Ploesti, nu s'ar fi cuvenit aparitia
Mitropolitului Athanasie, in mijlocul unui balciu Si nicaeri altunde el n'ar fi putut repurta un succes a5a de mare.
Trite() asemenea imprejurare iti dai seama mai bine deck
oricand si decat oriunde, cat de nenorocit se cheltueste Oundvointa femeilor romane naive si gat de vinovat se intrebuin-teaza mi.Fcarea color interesate. Cu acest procedeu, s'a ajuns ca
rn numele ortodoxiei, sa se des balciuri, pentru apararea si mentinerea in fruntea Bisericei, cu reclarna si cu fast, a unui imoral
compromis, a unui vinovat dovedit, a unui vanzator de biserica,

care nu poate spun un cuvant de aparare si care si -a pus ul-Um nadejde de scapare in adularile aduse cucoanelor I
*

Chiar daca prin asemenea activitate s'ar ajunge, in scurt

limp, la cele mai infloritoare rezultate materiale, cu cari sa se
-ridice cladiri si s se Intemeieze institute, totusi Societatea Ortodoxa a Femeilor Romane sa stie ca serviciul acesta e neasemanat mai neinsemnat, fats de pericolul intronat aparand in
biserica principiul imoralitatii patentate, silind biserica ortodoxa
romans sa ramand patata si compromises. Oricat de fericit re-.
zultat material ar des miscarea aceasta, din nefericire ei i se vor

cuveni, oricand, atat din partea oamenilor, cat si dintr'a lui

Dumnezeu, cuvintele Sfintei Evanghelii: Au ce folos va fi omuJai de va custigd lumea toatei, dar va pierde sufletni stiu ?". Au
ce folos va fi you'd de veti ridica in numele ortodoxiei mii de
5coale, iar ortodoxia o siliti sal alba in fruntea ei imorali si vinovati ?
Dar ce sunt concertele introduse in Biserica romaneasca
de societatea ortodoxa a femeilor romane ? Aceste concerte nu
sunt, ca si pomul de craciun, introdus si serbat de aceeasi societate, decat obiceiuri catolice, pe care aceasta societate ce-si
propune scopul de a lupta impotriva catolicismului, le imiteaza,
cum vrea sa imiteze si scoalele catolice:
Astfel nu va fi de mirare Ca, aceasta societate pornita unpotriva catolicismului si pentru apararea ortodoxiei, sa.ajunga
maine cu o intreaga organizatie catolicil de imitatie care. desi-

gur, sa fie cu totul departe de rezultatele si roadele acelora,

ca once marfa do imitatie.

In bisericile catolice, aranjate ea banci sistematice, lumea
poate lua parte la un concert in cea mai perfecta ordine, pe cand
in biserica la Ploesti, spre a veclea, lumea dela mijloc statea in
-picioare, iar cea de pe margin' se urea pe strani, pe scaune si
-pans si pe scara Amvonului si pe Amvon. In modul acesta, la
Ploesti nu mai aveai impresia ca esti in biserica si nici macar
www.dacoromanica.ro

118

lute sail de Ateneu, ci intr'o sala de intruniri publice, undo

fiecare isi is pozitia cat mai comoda.

Cu spatele spre altar, on vorbind intie ei, oamenii iti dadean impresia ca se asteapta mai curand is lucruri de teatru sau
de balciu, decat la lucruri de inaltare religioasa, de pietate si
de rugaciune.
Cand in mijlocul unei asemenea adunari auzi pe Baraba
propovaduind ca Biserica e prapadita si ca numai acest cureit

non si generozitatea femeilor romane o mai poate ridica, nu.

poti simtl decat o adanca durere si o mare revolta sufleteasca,
care m'au facut s fiu mai incredintat ca in totdeauna de marea
lupta ce se cere, impotriva minciunei, si mai hotarit sa ne facet*
datoria cu ultima energie.
Martie 1411

CE ZICE FACULTATEA DE TEOLOGIE DLN CERNAUTI

IN CUESTIA BISERICEASCA

Ce zice Profesorul Dr. E. Voiiitchi:

Un preot venerabil, care se arata infiorat de cele ce se petree in Biserica din Tara... La intrebarile mele, a binevoit a-mi
da urmatoarele raspunsuri :

Ce credeti despre legea sinodaid?

Legea sinodala trebue ntunaidecat modificata

este in contradictie cu spiritul canoanelor. Ministerul de Culte
din Romania, cerand pe cale diplomatica avizul Facultatii de
Teologie din Cernauti, sau al oricarei alte Facultati de To) logic
ortodoxa, s'ar putea convinge de aceasta.

P. S. Episcop de Roman a lucrat canonic ?

Actiunea Episcopului de Roman este canonica si, iii ce

priveste legea, sunt de aceleasi convingeri.
Erci dator Sinodul sa se ocupe de toate cele spuse de
P. S. Episcop de Roman?

Toate cele spuse de P. S: Sa trebuesc luate in seam

in Sinod cu cea mai mare atentie si fara intarziere.
Nu credeti ca, cum a procedat Episcopal de Roman..
va puled fi in cnrdnd caterisit ?
Nu-i va putea face nimeni nimic, caci sta pe temeiul
bisericesc ortodox 5i este un calugar adevarat. Am dela P. S.
Sa o scrisoare pe care mi-a trimis-o cu prilejul lucrarei mele
,Recasatoria a doua a preotilor", In care e de parere cu mine,
si din care reiese cawww.dacoromanica.ro
e teolog in toata puterea cuvantului....".

119

Interviev cu Profesorul Dr. Vasi le Gheorghiu.

Profesorul Dr. Vasile Gheorghiu .. a fast decan al Facal-

Pith anul trecut....

Fate de criza bisericeasca din Regat...., am cerut urma-

toarele lamuriri

Erati decan anal trecut, clin(1 stizdentii

ii

Teo logic

au trimes o telegram" Episcopului de Roman, exprimdndu -si sen-

timentele for de admiralie, pentru modal cum aparci canonicitatea Bisericei. Cum ati privit aceaski maoifestare a teologilor ?

Am socotit-o, pentru moment, pripita, de oarece insine not profesorii nu stiam lamurit ce este cu noua lege sinodala ce se votase.
,,.Si v'att interesat mai ttirzia?
Da. Imediat am luat rnasuri, ca decan, sa se discute
Si sa se lamureasca chestia, in conferinta pastorale. Profesorul
de Drept canonic a studiat cu minutiozitate legea, cum am facut-o si toti ceilalti.

Si care a lost pdrerea exprimata in conferinta pro-

fesorald ?

Parerea unanima a font ca legea cuprinde pArti anticanonice, lucru care de altfel a lost recunoscut si de Sf. Sinod
din Bucuresti, iar mai tarziu am vazut ca insusi d-1 Haret a promis el o va modifica, convins desigur, de necanonicitatea ei.
In conferinta aceea ati incheiat proces-verbal asupra
celor desbcitute?
Nu, caci a lost o conferinta confidential ", fara caracter oficial, nevoind not sa no amestecAm in afacerile interne ale
Bisericei din Regat, caci avem convingerea ca orice amestec
n'ar fi putut aduce decat conflicte si greutati, pagubitoare atat
pentru starea d-voastra, wide nu mai e nevoe sa se arunce untdelemn peste foc, cat si pentru a noastra.

Deci mai Itirziu all aprobat atitudinea studentimel

teologice?

,, Cu privire la punctul de vedere al canonicitatil, am

Wad' ca an dreptate, ins" si dela studenti cred necesara aceeasi

atitudine ce ni se impure si noua profesorilor, de a fi cu totul
prndenti

Parerile canonistului Dr. Valerian Sesan.

Unul dintre clericii cei mai de valoare de care mi s'a vorbit imediat ce am ajuns in Cernauti, est6 chipesul diacon Dr.
Valerian Sesan (dr. in teologie 5i drept utriusque), care si-a facut studiile in Cernauti, Viena, Praga, Athena, Moscova si Petersburg, unde a fast trimes anume, spre a devenl profesor de
drept canonic....

www.dacoromanica.ro

120

noi ?

Canoaaefi imprejurcirile grin care trece Biserica la

Da, ca specialist ill dreptul bisericesc, am avut prilejut sa ma ocup de aproape cu noua organizatie bisericeasca care
a dat foarte mult de discutat.

Ce credefi despre aceastd organizare a Consistoriuha superior ? Este ea contrary spiritului canoanelor ?
Este contrara atat spiritului, cat si literei canoanelor.
Dar atitudinea Episcopului de Roman $i a celor trei
preofi cari all cerut judeearea Mitropolitultii, aducand parci, intrci oare in spiritul canoanelor ?
Atitudinea acestora este perfect canonica. In Biserica
ortodoxa arhiereii, preotii si laicii pot aduce pard, si para trebuie cercetata in instanta judecatoreasca, hotarandu-se asupra ei.
De altfel, cele mai multe procese ce se judeca asupra preotilor, atat la noi, cat $i la d-voastra, sunt intentate de laici. Nu
numai atat, dar canoanele ortodoxe pretind ca cei ce stiu pacate ale clericilor s nu le tainuiasca, cad tainuindu-le se considers partasi la ele. La catolici, e drept, nu pot aduce laicii acnzatii $i nu se poate face judecata ca la noi. Insa stii ca acolo
atat pentru arhiereu, cat si pentru once cleric, cand isbucneste
para intemeiata, mutarea se face intr'o clipeala.
,
Asci dar Sinoduf end dator sd judece procesul intentat
Tie cei trei preofi Mitropolitului Primat ?
Canoniceste, desigur, nu numai erd dator, dar este Inca.

Poate afi auzit cd unul din cei trei preofi $i-a retras

oeuzafille, cercindu-si iertare. Dacd oare si -ar retrage acuzatilie

ceilalfi doi preofi, cat $i Episcopal de Roman, s'ar puted stinge

pricina?

Teoreticeste, in unele cazuri, care privesc numai pe

reclamant, stingerea unui proces ar putea sa existe, daca reclamantii nu mai cer judecata. Sunt insa cauze pe cari Episcopal de Roman $i cei trei preoti, nu le pot ei lerta. In judecata
civila d-ta cunosti cazuri,_care odata aflate de Procuror, el se

intereseaza de ele si le urmareste ex officio, indiferent daca mai

exista on nu reclamatie. Biserica, ca si Procurorul, pentru interesele vitale ale institutiei, e datoare sa urmareasca si sa faca
Recunoscand de neinterneiate motivele parei, atat Episcopul de Roman, cat si cei trei preoti s'ar face ci responsabili
in fata c.anoanelor.
Modificandu-se legea anticanonicii a Consistoriului Superior, autbrul ei ar pitted sccipa de rtispimdere ?
Prin lege, atingandu-se canonicitatea, fapta s'a savarsit. Dadi cineva atenteaza si cel lovit scapa, din diferite imprejurari, sa credem ca a devenit Fara raspundere si atentatorut ?

Dreptul canonic nu poate desconsidera principiul acesta de

drept comun.

www.dacoromanica.ro

121

Cei trei preoti au Post acuzati in Sinod flindcei au coJnunicat la Patriarhia Constantinopolului procedarea ce li s'a
aplicat. Ce credeti ?
Procedarea p canonica si canonica ar fl fost de s'ar
mai fi adresat 5i celorlalte biserici ortodoxe, cari, oricat de autocefale ar fi, nu sunt decat parti ale aceluivas intreg: ale bisericii ortodoxe. Deci preotii n'au facut nici o gresald.
Obsery ca nimeni n'a lamurit bine Wand acum chestiunea
. aceasta. Insusi P. S. Episcopul de Roman aminteste ca Biserica
din tart ar avea legaturi cu Constantinopolul, in virtutea Tomosului. Aceasta este prea putin. Legaturi exists cu toate biseri-cite ortodoxe, in virtutea canoanelor $i in virtutea faptului ca
biserica ortodoxa e una. E un mare eau si o gresald ca bisericite ortodoxe se considers intre ele mai straine de cum se considerd statele, a nu-si comunica $i nu se ajuta tocmai in nevoile cele mai urgente. Un control si un ajutor reciproc ar fi si

canonic si indispensabil. In 1907, luna lunie, studjind la Athena,

am vazut pe S. S. Joachim al III -lea, Patriarhul Constantinopolei, cu care am discutat chestiunea aceasta a instraindrei Biseriilor ortodoxe una de alta. L-am intrebat daca s'ar putea strange

azi Inca un sinod ecumenic. Mi-a rdspuns ca, dupd datina sinoadelor ecumenice, fiind ele convocate de Imparat, care sta.panea tot Imperiul, acum n'are cine sa-1 mai convoace.
Adevdrul este insa ca Imparatul nu convoca de proprio
jure, din propria sa putere, ci indemnat de vre-un episcop, sau
de trebuintele bisericei (vre-o erezie, etc.).
Dacd convocarea ar fi fdcut-o vre-un episcop, n'ar fi venit cei de opinie contrara, dar convocand Imparatul nu putea s
lipseascd. nimeni. Acum nici un imparat ortodox ne mai avand
rolul Impdratilor Bizantini in Biserica, arhiereii n'ar putea rugh
pe nimeni sa convoace Sinodul.
Acest drepf de a convoca si 1 -ar putea exercita cu tot
dreptul unul din primatii onorifici ai Ortodoxiei, unul din PaIriarhi.
Cu acest prilej, Patriarhul Ioachim III si-a exprimat p6.rerea ca ar fi foarte bine ca toate bisericile ortodoxe sa alba.
,odata la doi-trei ani, la trebuinta si mai degrabd, cate o adunare
din reprezentantii fiecarei biserici, in care sa se discute toate nevoile de ordin general, care trec peste limitele unei biserici particulare, cum ar fi bundoara casdtoria a doua a preotilor, legea
Consistoriului superior bisericesc si alte probleme. Relatiile sa
nu fie numai scrisuale si fart vieata intre biserici.
Aceasta parere o gdsesc foarte bund si o impa'rtasesc in.tru totul. De relatii, de control, de judecatd, de aplicarea canoanelor nu trebue sa se fereascd si sd se furiseze nimeni; caci, furisandu-se, lucrurile nu pot esi decat anapoda.
dati vole, sa public aceste lucruri pe .care mi le-ati
spas ?
www.dacoromanica.ro

12'2

Cam nu. Acestea stint convingeri apatate din studiul

canoanelor $i nu le pot ascunde nimanui,

Lumina nu trebue puss sub obroc $i daa n'a$ spune eu

lucrurile acestea, le-ar spune canoanele, tar eu asi fi in contradictie cu ele $i nu m'a$i putea numi pe drept canonist.
Ce zice prolesond de dogmaticii Dr. Saghin.
Until dintre profesorii reputati al Facultatii de Teologie din Cer-

nauti, este $i Dr. Saghin, care in timpul studiului a fost coteg

atat cu Mitropolitul Pimen, cat $i cu Atanasie.
Profesor de dogmatics, fire independents $i leala, am tinut in deosebi sa-i cunosc punctul de vedere in privinta legei
Consistoriului Superior.

Barbat de o amabilitate $i politeta distinsa, am putut sa

ascult pe Dr. Saghin 3 ore dearandul.

Transcriu din conversatia avuta cateva randuri intere-

sante :

Am fost student cu un an inaintea Mitropolitului Athanasie, insa fiind eu prefect seminarial, am dat impreuna riguroasele. Foarte buni prieteni, ne-am preparat impreund, venind

and el la mine, and eu la el.

A fost un student nu numai excelent, dar model.

hni da(i vote sa scriu aceasta ?

Sunt dator cugetului meu sa spun ca. a lost model nu
numai in privinta studiilor, dar $i a purtarilor. Mari sperante
am pus in barbatul acesta.
Legea, al caret raportor a fost, si pe cure a sustimd-o,
este anticanonicd ?

Fara indoiala. Se mai poate oare discuta ?

hni daft vote set scriu $i aceasta ?
Nu numai anticanonica, dar nu e in deplina concordanta nici cu invatatura dogmatics despre drepturile, de origins
divina, ale episcopului.

De altfel, lucrul acesta 1-am spus ambilor Mitropoliti pe

vara, and i-am vazut la Bucure$ti si m'au intrebat a de ce nu.
scrim, ca sa lamurim. Am raspuns ca not n'avem dreptul sa
ne amestear" n in afacerile unei Biserici autocefale, ca cea din
Romania. Daca I. P. P. S. S. V. V. vroiti sa stiti punctul de yedere academic, cereti relatii oficiale.... insa n'aveti nevoie, caci
acest punct de vedere I. I. P. P. S. S. V. V. v e cunoscut. ca

unii ce 1-ati invatat ca $i mine, $i de altfeA punctul aces. ta de ye--

dere e $i reprezentat aici de Episcopul de Roman. Indiferest

daa cineva aproba sau nu forma .prin care P. S. Episcop de

1) Convingerile despre necanonicitatea legei sinodale a C. S. B. far.

Valerian $esan si le-a exprimat $i in lucfarea de abilitare ca profesor. intitulata Kirche and Staat".

www.dacoromanica.ro

123

acesta este insa punctul de vedere academic si nimeni n'ar putea spune alder.
Terminand, ma shut dator sa spun ca n'am vazut un apilrator mai cald al vre-unui fost prieten, decat cum am vazut pe
Dr. Saghin fata de Athanasie Mironescu. Marturisesc ca am
Roman 11 reprezinta

fost induiosat, sinitind cat de nefericit s'a risipit atatea frumoase-

sperante, cari, de s'ar fi realizat, nu ar fi ajuns in atata neagra

nenorocire, atat oinul, cat 5i institutia ').
Iuterviev cu Dr. Lazar Gherman.

Alt cleric, care reprezinta in Cernauti tot ce au Romanii

mai de viitor, mai idealist si mai vrednic de a fi ascultat, este
D-rul Lazar Gherman, care a fost trimes in strainatate pentru
studiui lstoriei Biserice.sti, spre a ocupa catedra pe care pans acum a ilustrat-o cel mai venerat profesor al Bucovinei, scrupuIosul savant, venerat ca un patriarh, Evsevie Popovici
Dorind a-i cunoaste parerile asupra legei sinodale, mi-a
raspuns :
Eu ocupat mult cu ale mele, n'am studiat in amanunt
legea canoniceste. Dar mi-am facut urmatoarea socoteala :
Un for consultativ de preoti este si necesar si folositor,
reprezinta un progres netagaduit, caci arhiereii trebue sa steh
in contact cu preotimea si sa se bucure de ajutorul si informatiile ei. Dar Consistoriul Superior bisericesc, ca for de jurisdictie, contrazice cu totul spiritul crestin, care in fiinta sa e aristocrat si nu democrat. lisus Christos din talpi si Ora in crestet
era rege. Nu exista nici o aparitie istorica care sa se fi aratat
in lume intr'o asa majestatica stralucire. Cu toata dragostea sa
pentru cei saraci, intre sine si ei era o mare deosebire si tot .asa
si intre sine si apostoli era o deosebire esentiala. Acelas lucru
se intalneste si la urmasii sal, apostolii. Nu era despotism, cad+
iubirea impiedeca aceasta, dar cu tot altruismul, tot aristocratism ramane in biserica. Acest principiu de aristocratism nu se
poate atinge, fara a se atinge esential crestinismul".
Farerile canonistului Dr. Clement Popovici.

Profesorul de a carui autoritate nu se poate sa nu tin

seama in lamurirea adevarului despre legea Consistoriului SuI) Profesorul Saghin a confirmat intervievul prin urmatoarea dadar.alie :

...Declar cei intervievul in chestia bisericeascd Mtblicat in No. 20 felt

Cresting"), nu a lost o inventie asci cam s'a scris in unele folk elreprezintd cu fidelitate Inkzul unei conversatii pe care am avut-o cu d. C .
Cernaianu, primul redactor al ziarului.
Dr. Saghin"

www.dacoromanica.ro

124

perior, este profesorul de Drept Canonic, Dr. Clement Popovici,

canonistul recunoscut al Mitropoliei din Cernauti.
Deli din convorbirile avute cu d-nii profesori, avusesern
deseori prilejul sA aflu ca atilt P. Cuviosul profesor, cat si insusi
1. P. S. Mitropolit Vladimir de Repta, considers legea anticanonica, totusi i-am solicitat un interviev.

Prea Cuviosia Sa mi-a raspuns:

FarA indoialA ca legea Consistoriului Superior este
anticanoniCA Si P. S. Episcop de Roman a aratat in ce sta ne-

canonicitatea. E o anomalie ca preotii sa majoreze episcopatul,

chiar dac;.' aceasta s'ar face si numai asupra tutor chestiuni, ca
acele hotariri ale Consistoriului Superior pe care trebue sa le

ratifice Ministrul sau consiliul de ministri. Insa prin legea

Consistoriului Superior BiserIcesc se dau in competenta preotilor si daconilor drepturi. prin care se impieteazA asupra drepturilofde ordin divin ale Episcopilor.
Asi dori ca legea s fie modificata, cred, cum spui d-ta,
ca va fi modificata in acele dispozitiuni pe care le-a aratat P.
S. Gerasimu Saffirinu, si cred ca insusi I. P. S. Athanasie e convins cA legea trebue modificata.
Un lucru ins to rog: Noi profesorii dela facultatea de
teologie din Cernauti n'avem dreptul sa ne amestecam in af acerile Bisericei autocefale rorpane si cred cA prudenta Si dragostea de biserica noastrA stramoseasca ne impun datoria sfanta
de a sta in toata rezerva, nAdAjduind prin ajutorul lui Dumnezeu
vremuri mai bone ".

Ce zice Decanul Facultatii de Teologie din Cernauti.

Dela Prea Cuv. Dr. Clement Popovi, am trecut la Prea

Cucernicul Dr. Theodor Tarnayschi, Decaiiul Facultatii de Teo-

logie, care atat intre student', cat si intre profesori se bucurii

de multi stima, consideratie si iubire. Dupd multe alte discu-

tiuni de ordin general, dorind a cunoaste convingerile P. C. Sale

in privinta legei, mi-a raspuns cu un ton de adancii convingere
si hotarire:

Mai incape oare indoiala si discutie ca legea n'ar fi

anticanonica? Sunt sigur ca si la d-v. in Bucuresti nu e nimeni

care sa nu vada ca legea este anticanonica. CAci P. S. Episcop
al Romanului a aratat-o foarte luminos si toata lumea cornpetentA e convinsa de dreptatea sustinerei P. S. Sale.
Imi dati voe sa public parerea P. C. Voastre?
CAnd ace-sta e adevarul si punctul de vedere academic, asi putea oare s-1 ascund?"...

www.dacoromanica.ro

1'2-6

Convingerea I. P. S. Mitropolit Vladimir de Repta despre

legea sinodata.

Cea mai de seams personalitate din Biserica Bucovinei

este, in fata tuturor romanilor si strainilor celor cc -i Lunose
bine, I. P. S. Sa Mitropolitul Vladimir de Repta.
Barbat de o cultura teologica clasica, de o prudenta neintrecutii, de o intelegere adanca a imprejurarilor in care traeste
si pe care le conduce, am avut fericirea sa-1 pot vedea atat in
ziva de Pasti cand a. primit la masa pe vizitatori, profesori si
studenti, cat si in ziva de Vineri, 15 Aprile, cand am fost primit
in audientil in apartanientele I. P. S. Sale particulare.
Desi I. P. S. Sa a tinut sa-mi desfilsoare mai ales situatia
Bisericei bucovinene si insumi erarn convins de neutralitatea

pe care trebue s'o pastreze fata de intamplarile din Biserica

autocefala a Regatului, totusi am ramas pe deplin convins din

conversatia avuta cu I. P. S. Sa, cs fata de legea Consistoriului'

Superior bisericesc are aceleasi convingeri ca si Facultatea de
Teologie
adica o considers anticanonica.
Ce zice Dr. Silvestru Octavian Isopeseui.

Pe dcpiln edificat asupra punctului de vedere academic,

ass de primejduit la not

ma gandeam sa viu la Bucuresti cu
graba, spre a lumina, cat mai curand opinia publics. Cativa studenti insa mi-au atras atentia Ca ar fi bine sa vad $i pe DocentuI
de limbi orientate, Dr. Silvestru Octavian Isopescul, care se bucura de foarte multi simpatie intre studenti, si de o perfecta reputatie stiintifica.

find dus de vacanta la Suceava in familia parintilor sai,

rn'am abatut din drurnul spre Bucuresti spre a-I putea vedea.
Ocupat cu traducerea in nemteste a minunatei nuvele Fefeleaga" de I. Agarbiceanu Dr. Isopescul si-a intrerupt lucrul
spre a-mi da, cu multi amabilitate, urmatoarele raspunsuri:
Conistoriul superior este canonic?

Nici de cum. Este neauzit in Biserica ortodoxa ca

presbiterii si diaconii sa aiba acelas vot in adunare ca si episcopii. Poate s'ar obiecta ca si arhiepiscopul Cernautean are un
consistoriu. Acesta insa n'are nici o asernanare cu inovatiunea
ternerard din Regat. Consistoriul nostru este o corporatiune
care sfatueste si sprijineste pe Arhiepiscop la lucrul sau, Fara.
ca Arhiepiscopul sa fie obligat a se supune deciziunilor consistoriului, ci ramanand pururea stapan in biserica sa.
Ce credea despre situariunea Mitropolitului Primat at
Romeiniei?

Am lost incantat cand a ajuns Mitropolit si aveam

foarte frumoase sperante, stiind ca si-a primit cresterea teolowww.dacoromanica.ro

126

gica in Cernauti si se bucura de mncrederea multora. De aceea

an'a atins foarte dureros and 1-am vazut abatandu-se dela ceeace a invgtat si a sustinut inainte de a ajunge Mitropolit...
Dar despre EpiAicopui de Roman ce parere aveti?
Am avut fericirea sa-I cunosc personal in tren, in vara
anului 1900, pe cand ma intorceam dela o escursiune din Galati,
iar R S. inergeA dela Marasesti la Roman, insotit de actualul
vicar general al Ungro-Vlahiei, P. S. Theodosie Athanasiu. Mi
s'a parut un om bland, nespus de bun, foarte invgtat, dar mgrturisesc ca nu 1-asi fi crezut capabil de atata energie. De aceea
cand incepu lupta contra Consistoriului superior, am avut puling ngdejde ca o va duce departe. Abia in urrna i-am cunoscut
'pe deplln spiritul $i zelul apostolic $i astfizi trebue sa miirturisesc ca P. S. Sa este unul din cei mai marl episcopi ai Bisericei
,ortodoxe si ferice de Biserica unde este activ un astfel de eprscop. Aceasta parere o impartasesc in unanimitatea for si pro fesorii FacultAtei de Teologie din Cernauti..." 1).
Aprilie 1111.

0 PETITIE ADRESATA SINODULU!

Malt Prea Sfintite Proedinte,

Subsemnatul C. Cerngianu, licentiat in Teologie si prim
redactor al ziarului Romania Cresting" vild cu admire an memorial tipdrit pe numele C. Diculescu, On de neadevdruri Si atlomnii, prin cari se incearcd apararea I. P. S. Mitropolit Athanasie Mironescu.
In acest memoriu C. Diculescu cere a fi chemat din Berlin

la Sf. Sinod. Ma grdbesc Si eu a rugd respectuos pe Sf. Sinod

sa-1 citeze de urgent?", spre a fi confruntat cu mine, ca sa pot
dovedi, odata pentru totdeauna, cu acte scrise si subscrise de
insusi acest C. Diculescu si de I. P. S. Athanasie Mironescu CA:
1. C. Diculescu in schimbul protectiei I. P. S. Atlianasic,
1) Iata cum a confirmat si Dr. S. 0. Isopescu intervievul ce ne-a
acordat :

Stimate Domnule Cernilianu, la intrebarea d-tale din scrisoarea cu

data de 7 luli (20 luli st. ri.) 1911 via sa raspnnd, ca intervievul acordat de
mine cu ocazia intalnirei noastre in Suceava corespunde adverburn intocmai
realitatei $i nici un cuvdnt nu este schimbat din el, deoarece l -ain sells eu
cu many mea proprie, apoi ti 1 -am dictat Si mi-am pcistrat origincdul. Dc
.altcum dacd a$i fi vdzut ceva neadevdrat in interviev, a$i fi destnintit la Trioanent, ca numele meu so nu induct lumea in eroare.
Cu salutare frOteascd,
(ss) Dr. S. Isopescu".
CerncInti in 22 10 s. it., 1911.

www.dacoromanica.ro

127

de care a fost indemnat,

si-a permis sa atace pe I. P. 5. Mi-fropolit Pimen al Moldovel de incapacitate si imoralitate, exprimtinclu-se, hare allele cd in viata I. P. S. Pimen Georgescu domneSte pofta trecatoare a corpului, in loc sa troneze idealul etern
al sufletulul ".
2. Acela,si C. Diculescu al-a permis

1. P. S. At lumasle

sub aceiasi influenta

sa atace si pe P. S. Oherasim Timus,

acu2andu-1 de cea mai crass imoralitate, de orgii sistematice,_
orgpizate prin manastiri si mahalalele Bucurestilor", de vitii

,,,t4

ascutite ale firei sale epicureans ", de Ingrozitoare blastamAtii",

etc., etc.

Aceste irdame atacuri I. P. S. Athanasie le-a pus la cafe

prin C. Diculescu
secretarul sciu intim,
contra acestor
inalte fete biserice$ti in ajunul alegerilor de mitropoliti.
Shia la dispozitia Sf Ontului Sinod a dovedi adevdrul afirmarei rnele cu dovezi indiscutabile, cu acte scrise $i subscrise
de I. P. S. Athanasie si C. Diculescu;
3. Murata! C. Diculescu, indemnat de I. P. S. Athanasie, at
carui instrument imoral este, si-a permis sa denatureze si si
falsifice scrisorile in posesia cdrora se pretinde a fi, ddndtz-le
Cu total alt inteles decat eel adevarat;
4. Nzmzital C. Diculescu a indrdznit sa afirme in brosurci
aparitcl cd nu Vie continutul unei scrisori, pe cdnd in realitate
scrisoarea este in intregime serial de mdna sa;
5. Acelas C. Diculescu merge cu cutezanta pima acolo incat scrisori de ale mete le pretinde, in memorial adresa Sf-ttdui
Sinod, a-i fi trimise de alte persoane decal mine;
6. Acelas C. Diculescu comite calomnia (Armand cd eu
locuesc in casa d-lui Mariu Theodorian, cc care toatd lumea $tie
in ce relcaiuni dusnzanoase stint in urine divergentei de opiniuni,
ce am scris despre diinsul in Romania Crestinti" No. 8 $i urm.
$1 cum 1-am scos din luptcl ca pe un orn care vrea sa pescuiascd

in apd turbure, Si care prin o titanicd luptcl a izbutit sa aleagd

de Primal al Tarei pe prietenul sdu 1. P. S. Atanasie Mironescu;

7. Sci dovedesc, in fine, cd tot ce a scris C. Diculescu este o

tesaturci incalificabild de neadevdruri care trebue sa inspire desgust si dispret.
Fara- cu acestea rog respectuos $1 staruitor pe Sf. Sinod ca
sa chew de urgenta din Berlin pe numitul C. Diculescu, sa ma

citeze si pe mine, ca, numai ca acte indiscutabile, cu dovezi

scrise, sa dovedesc ctitcl dreptate am avid sa and declar incj de

scum doi ani adversar ireductibil" al I. P. S. Athanasie Mironescu.

Tot cu acea ocaziune voi dovedi ca nu eu, rua d-1 dr. C.

Chiricescu, rut P. S. Episcop de Roman, dar I. P. S. Athanasie
Mironescu a fost prietenul intim si favoritul catolicilor, care
1-au ajutot sd ajungd Mitropolit, 1-au scdpat de boclucuri grave

www.dacoromanica.ro

12.8

si pe cote $tiu

fac sfortdri incalculabile sere a-I salvci $i de

data aceasta, cod nimic nu le convine mai malt dealt ca set troneze in fruntea sfintei noastre Biserlci un om ca 1. P. S. Athanasie Mironescu, plagiatorul dovedit $i marturisit al iezuitilor
catolici.

In fala Sf -tului Sinod voi dovedi cd lucrarea mea Oise

rica si Romilnismul" este un studiu istoric obiectiv, baud numai

pe ataoriteitile noastre istorice recunoscute (N. lorga, D. Onciul,.
lonescu Gion, 1. Bianu, N. Dobrescu, C. Erbiceanu, etc.) $i ca
sustinand, pe nuirturiile acestora, adeviirul istoric cci epoca slavonci $i fanariotit n'au folosit roninismului, prectun $t ca Scoala
Ardeleand i-a adus foloase
a mi se imputd 'ea am urmarit
altceva decal miirtzzrisirea adevcirului istoric, este tied, ept $i con damnabil.

Cu acelas prilej, tin sa fac cunoscut Sf. Sinod cd pot aratO

probe cd memorial semnat C. Diculescu nu este in mare parte
altceva' deccit opera I. P. S. Athanasie, semnatii C. Diculescu.
Al I. P. S. Voastre prea plecat si prea supus fie spiritual.
(ss) C. Cernaiatm

UN DOCUMENT
D-I farmacist Shunda a prezentat comisiei un cupon de
mandat, scris si trimis de 1. P. S. At. Mironescu unei domnisoare

Maria Constantinescu la Paris.

In acel cupon, de mandat, Primatul a semnat cu numele
servitorului sail. Paul Faurar, urmatorul continut din care se

vede usor natura relatiilor ce exstau intre Prmat si d-soara

Maria Constantinescu:
Cunt to -ai indurat a vinde cdsuta ce Dumnezeu $tie ,cdte
suclori an costat pe eel ce ti-a dat-o.
Alta slugcl se belga, cu palmele muncici $i casa isi peistra.
N'ai Post vrednicci sa o fii, prcum n'ai lost vrednica de tine ti-a
dat-o. Ai Sters acum orice amintire din trecut. Inceteazci deci a
mai cere bani cad ti s'a dat mai milt dealt ai meritat. E ultimul
ajutor ce (1 se mai trimite".
Iata ce scrie ziarul guvernamental Epoea" in No. dela 4
Iunie 1911, cu privire la relatiile ce au existat intre I. P. S. Atanasie si Maria Constantinescu:
,,...Textul acestei scrisori de pe cupontil mandatului flind
scris de mina I. P. S. Sale, el constitue a proud fdarte g,etz intpovcireitoare, $i de aceea am cciutat sa ne procurcim cat mai precise amdnunte asupra imprejizrdrei in care a Post experliat mandatul cat $i asupra persoanei cdreia el em ci adresat.
Lucrul ne-a Post cu ateita mai lesne, en cat Maria Constantinescu nu se mai afld acum la Paris, ci locuate in Capitald,
str. Ecoului 44, (Dealul Spirei).

www.dacoromanica.ro

129

laid cum explicd Maria Constantinescu cuprinsul scrisoarez de pe cuponul mandatului:

Imi face nedreptate Mitropolitul spundnd in scrisoarea

publicatd eri de toate ziarele, si unde imi reproseazd al am lost
nevrednicd de el, ldsdrzd sd se inteleagd cd asi fi lost o femee
perversd sau desfranatei si necredincioasd.
E adevarat ca mi-a dat suma de 4000 lei in vara anului
1906, bani cu care mi-am cumpdrat o casti. Dar acesti bani abid
mi-au aims la cumpdrare, asd ca, pentru reparatiunile urgente
ce le mai necesita imobilul am fost nevoitd sd ma imprumut tot
atunci cu suma de 400 lei dela d-1 Constantinescu, cunoscutul
bijutier din calea Victoriei, cu conditiunea ca se' -i pldtesc aceastasunzd in rate mici.
Dar duper' ce mi-a dat cei 4000 de lei, Mitropolitul, pe
atunci Episcop de Rdmnic, mi-a suprimat ajutorul de 200 lei pe
land ce mi -1 served. Astfel ca, eu voind sd and perfectionez in
lucrdrile de mode, si avdnd pentru aceasta nevoe s'd stau an'
limp mai indelungat la Paris, in lipsei de alte mijloace, am fost
nevoitd sit vdnz casele. Am ispravit Si aceSti bani si am apelat
din nou la protectoral meu. Din coprinsul scrisorei sale de pe
cuponul mandatului, se vede ca ultimul ajutor ce mi 1-a dat a
lost sunza de 60 lei trimisd la Paris.
Reprosul ca mi-am vandal casele nu-I meritam prin urmare, si cu alai mai mitin meritam acuzatiunea de nevrednicie,
ce mi-o adresa prin scrisoarea de pe capon".
Intrebdnd asupra acestor chestiuni pe d-1 Constantinescu,
bijutierul care imprumutase in 1906 suma de 400 lei Martel Constantinescu, si en care, deli se potriveste la name, ea nu se aflii
in nici un grad de rudenie, d-sa ne spune:
Am cunoscut-o inteadevar in 1906 pe Maria Constantinescu si i-am imprumutat suma de 400 lei, pentrucd aved de
Matt reparatiuni caselor ce cumpdrase.
Ea mi-a marturisit atunci cd fusese mai molt limp intretinutd .de aelualul Mitropolit, care in toamna anului 1906 a
parasit-o fiinded isi gasise o alta, probabil pe Olimpia Vasilescu.

Am fost cu prilejul acestor afaceri bdnesti in casa la

Maria Constantinescu, care pe atunci locuid in casele d-nei loneseu din B-dal Neatdrairei No. 32, $i am vazut la ea pe masei
fotografia actualtdui Primat.
La inceput ea mi-a ttigtiduit relatiunile spuneindu-rni ca
este nepoata acestui prelat. In unmet insd mi-a fdcut marturisiri
multe, asupra cdrora insd cred de prisos sd insist, ele ne mat
fiind de nici an interes in zinnia publiccirei scrisorei de pe cupon".1).
1) Celelalte documente se pot vedea iii ,Documents.. si ApArarea... P
S. Clerasimu Safirie.
C. Cerndianu.

Biserica din Rept.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV
Ce figuri ti ce caricaturi au aparut in cursul
procesului sinoda din 1911. Arhierei judecatori cari
intrec in cr;ma chiar pe Ana i Caiafa
vanzdndu-se pe bani.
P. S. GERASIMU SAFIRIN, EPISCOPUL ROMANULUI

Cine este P. S. Episcop Gerasimu. Safirin, care a fost con -

damnat $i executat fara frica de Dumnezeu $i fara rusine de

oameni ?

A obtinut diploma de bacalaureat dela liceul din Craiova,

de sub conducerea renumitului Fontanin, inainte de anul 1870,
adica In epoca cand, la noi, cei car/ obtineau o asemenea diploma, erau foarte rari $i cu perspectivA de a li se incredinta
cele mai inalte demnitati in fara.
Dornnul George Safirin
asa se numea P. S. Sa,
a
renuntat la o astfel de perspective $i cu toate ca ajunsese profesor $i director la $coala Normala din Tg.-Jiu, n'a stat mutt
la ganduri, spre a-$i realize visul ce-1 urmarea din copilarie.
Isi lase situatia ce dobandise, pleaca pentru cAtva timp la Siantul Munte Athos, spre a studio $i deprinde veata calugareasca,
se reintoarce in tars $i, dupe ce, imbiat de dragostea Gorjenilor, mai sta doi ani profesor, la 1873 imbratiseaza vieata calugareasca, sub numele de Gerasimu, in sfanta manastire Tismana, din Gorj, unde isi incepuse activitatea didactics, vecinft
cu Mehedintul, judetul sou natal.
Dorinta fierbinte a inimei sale era ca, in acea sfanta ma-

nastire sa-$i duce vieata, fara macar sa tinda a i se da chiar

demnitatea de diacon.
Insa insusirile sale alese, intelectuale $i morale, nu-1 puwww.dacoromanica.ro

131

-1eau rasa multa vreme in Meca crestina a Olteni lor, in locasul

=.5...fantutui Nicodem.

Episcopul Athanasie Stoenescu, apreclind meritele par

rintelui Qerasimu Safirin, 1-a obligat sa se prezinte la un concurs pentru ocuparea catedrei de Mora la, Liturgics si Pastoraki, ce era vacanta la Seminarul din R.-Valcea. Se prezinta la
concurs, reuseste si ocupd acea catedra.
Cand a plecat dela Koala Norma la din Tg.-Jiului, a fost
insotit de lacramile tuturor elevilor, cari pierdeau un adevarat
parinte si invatator. Dintre acesti elevi, informandu-se unii ca
parintele Safirin este profesor la Seminarul din R.-Valcea, au
parasit Scoala Norma la si s'au inscris la Seminar, pentru ca sa
alba prilejul de a avea pans la sfarsit ca profesor pe parintele

-Oerasimu Safirin.

Pe atunci, Seminarul era populat cu 700 pans la 800 de

elevi si prada celei mai marl neorandueli, din cauza incapacitatei $i lacomiei unora dintre profesorii de acolo, cari aveau
pensionate in care, cu bani grei, se adaposteau tineri seininaristi extend, cari, cei mai multi erau trecuti din class in class
prin acordare de note de complezenta dela profesor la profesor,
carora directorul de pe atunci al Seminarului le tines la dispozttiune o matricola scolard, care, dupa ce se faurea potrivit intereselor profesorilor cu pensionate, se transcria pe curat.
In astfel de situatiune morals a Seminarului, Episcopul
Athanasie Stoenescu intervine pentru destituirea directorului,
care se 5i face, in urma anchetei ce se oranduise, iar parintele
Oerasimu Safirin este numit director al acelui Seminar, in anul 187&.

Cu mans de fier a pus ordine in Seminar, introducand disciplina, desfiintand toate pensionatele de pe la profesori si reducand numarul elevilor la atatia cati puteau fi bine instruiti
si de aproape priveghiati, ca sa poata devenl buni preoti si buni
conducatori de familie; in acelas timp da si localului Seminaruhii, prin lucruri noi, pe cat a fost cu putinta, un aer de $coala,
pentru care si-a jertfit propria sa punga, cheltuind peste 5000
de lei, pre,cum insusi ne spune intr'o brosurkce a publicat in
anal 1885.
Dar toate acestea au facut pe unii din profesorii lacomi
.
si hrapareti sa porneasca in contra parintelui Safirin o campanie de distrugere, mergand pans acolo, ca au volt sa-i insceneze
fel de fel de mizerii, si au si isbutit, caci puternicii de pe atunci
ai zilei, pentru consideratiuni pe cari ne abtinem de a le califica,
$i fiindca Episcopul Athanasie Stoenescu murise, au inlocuit in
directoratul Seminarului pe parintele Safirin cu directorul cel
cu matricula.
Cu chipul acesta s'a rapit Seminarului un mare binevoitor

al lui, care a mers pang acolo, incat modestul sau salariu si J

imparted cu tinerii merituosi, trimitandu-i sa-si complecteze stuwww.dacoromanica.ro

132

diile teslogice inalte, ceeace a facut pang in momentul cand

forta publics 1-a ridicat de pe scaunul sau episcopal, in ziva de,
27 lunie 1911, cand rautatea si viclenia omeneasca I-a lasat pe
drumtiri, fara hrana si lard adapost, caci toata leafa sa si-a intrebuintat-o pe deoparte facand milostenii si and ajutoare de
studii, iar pe de alts parte, contribuind la restaurarea Schitului
Frasinei, in care lucrare se angajase Inca de pe cand era ArhImandrit la R.-Valcea. Ba a mers pang acolo, incat din leafa sa
a facut la Episcopia Romanului mai multe imbundtatiri. materiale, de oarece unit din ministrii de pe vremuri nu mai dddeau
nici un ajutor material, drept rasbunare a P. S. Episcop Gerasimu Safirin nu plea urechea la cererea ilegala a politicianilor
de a se aranja in eparhie lucrurile 4upd pofta inimei lor, cum
se intampld in alte eparhii, unde stabilitatea protoereilor si preo-

tilor este un curat santaj ingrozitor si eel mai infernal joc politic.

**

Satul de amaraciunile de tot felul, de care era impresurat

la R.-Valcea, din cauza ca tines cu orice pret sa fie ordine, din
care cauza nici macar locuinta nu i s'a dat, in numeroasele incaperi dela Episcopia Ramnicului Noului-Severin, unde isi avea
metania, trecand 5 ani de and ii inscenasera infernalele intrigi,
s'a hotarit sa-si paraseasca tara pentru o vreme, cu gandul de
a se fortifica sufleteste si a-si inmulti cunostintele teologice.
Pentru aceea, deli in varsta destul de inaintata, de peste 40 de
ani, s'a dus la Athena, de unde, cu titlul de licentiat in teologie,
s'a inapoit tot la Seminarul din R.-Valcea, unde si-a continual
activitatea sa didacta, de astadata ca profesor de liniba latina.
in urma reorganizarei Seminariilor.

La inaltimea la care s'a ridicat ca director de Seminar,

Parintele Safirin, s'a inaltat si ca profesor. Toti elevii P. S. Sale

it vedeau ca pe un profesor ideal. Pentru ei era o adevarata piacere, o adevarata inaltare sufleteasc,a.", sosirea orei de fauna. Se
intreceau care mai de care s faca multurnirea aceluia care le
cites in suflete $i folosul le-a fost enorm. La nici un studiu nu

se invata mai mult ca la latineste, iar aceasta nu din fried, ci

din dragoste de studiu, pe care dragoste stia sa le-o infiltreze
ca nimeni altul, mai ales ca Parintele Safirin avea nespusa mo-toda de a face dintr'un studiu mort uri complex de salutare cunostinte si de inaltatoare morals. Pe toti elevii ii cunostea ca
si pe sine. N'avea nevoie sa vie cu catalogul in clasd, caci toti
invatau bine si n'avea trebuinta sa insemneze in el nici o nota
rea. Daca din intamplare vre-un elev nu era in vre-o ors la
inaltimea datoriei, Parintele Safirin it faces atent, cu adevarat
duh parintesc, asupra marelui rau ce singur isi face, grin neinvatarea regulata a lectiilor. far dupa ce parintele isi termirta
pra si pleca din class, toti colegii se napusteau asupra acelui
www.dacoromanica.ro

133

clev si-i faceau imputari amarnice, zicandu-i: Pentru ce ai nemultumit pe Parintele nostru ?"
Elevii mediocri la alte studii, nazuiau sa aiba nota 10 la
Latina. Si prin silinfa "si studiu reuseau. Astfel de interes si dragoste de studiu stia sit infiltreze Parintele Safirin in elevii situ,
dragoste pe care P. S. Sa o recomanda neincetat si pentru celelalte studii.

Preocuparile Parintelui Safirin de a avea elevi la inaltimea trebuincioasa, au fost incttnunate cu deplin succes, caci
elevii priveau la dansul ca la un sfant si nu ezitau de a-si des-chide inimile in fata lui si de a-i cere hrana sufleteasca, de
care simteau ca au nevoie.
Cand a plecat dela R.-Valcea, spre a-si ocupa scaunul de
Episcop al Romanului, pentru care fusese ales si confirmat, tot
Seminarul a plans de durere. La acest plans si P. S. Sa a raspuns prin plans, nefiind in stare sit articuleze nici un cuvant, la
-discursul ce-i rostise until din elevii Seminarului (si care elev
am avut fericirea a fi chiar eu).
Duna ce a plecat, am vilzut si altii mares -opera ce savarsise P. S. Sa, si golul ce lasa in urma-i. Profesorul care 1-a inlocuit, si care la gimnaziul unde era Inca profesor, era nemultumit ca nu putea da note marl elevilor sai, la Seminar a dat
peste elevi cari aveau atata cunostinta de limba Latina, incat insusi marturisea ca nu avea note reglementare cu care sit le aprecieze intinsele for cunostinte. Aceeas constatare a facut si
un inspector general scolar, cum si episcopul Athanasie Mironescu, cel de trista amintire.
In timpul stralucitei sale activitati didactice, parintele Safirin a gasit si timpul de a scrie si de a publics cunoscutele sale

--serieri,

intre care afarii de Papalitatea eretice, pe care a tra-

dus-o din frantuzeste, amintim de Tipicul asupra serviciilor divine, pentru elevii seminaristi", care a fost si va fi o scriere de
-actualitate neintrecuta, si din care se poate vedea alesul situ
spirit didactic si pedagogic plin de sintetizare.
*

Acesta este barbatul care in anul 1900 a ocupat scaunul

'episcopal al Romanului. A ajuns episcop intr'un timp cand mai
prin toate eparhiile tarei misunau samsari, cari se interesau de
zestrea ce luau seminaristii si teologii cand se casatoreau, pentru ca sit se stie apoi, cat trebuia sit contribuie fiecare ca Fret
al admiterei la hirotonie.
Totul se faces si desfacea prin politica si simonie. Multi
din sefii bisericesti permtieau totul amicilor si subaiternilor lor.
In astfel de conditiuni, numai de o bland administratie nu poate
s fie vorba. Astfel hind, multi dintre protoierei 5i ajutoarele for
operau ca in codrul Vlasiei, cum chiar acum sunt ispititi si incurajati de procedeuri si circula'ri ca acelea cari emana dela actualul administrator al Casei Bisericei, d-I G. D. Boroianu.
www.dacoromanica.ro

134

Inteo atmosfera ca aceasta, P. S. Safirin isi face aparitia,

la Roman. Prin energia de care este capabil, print cinstea $i corectitudinea ce-1 caracterizeaza $i, mai presus de toate, prim
sfintenia vietei sale, a format o nota cu totul noutta. Simonia
si perniciosul amestec politic in gospodaria eparhiei Romanului a disparut, atat cat era posibil sa." dispard intr'o atmosfera
generals atat de Inc Arcata de pacate. Trecutul sau nu si I-a des,.
mintit P. S. Sa, $i a fost cel mai aspru pilduitor al acelora ce ar
fi incercat sa se abata." din calea cinstei $1 a core,ctitudinei.
Intr'un moment dat, not dand pe fats multe neorandueli
biserioesti din toata Cara, am atras atentiunea P. S. Sale asupra:
unor acuzari neclarificate ce planau asupra directorului cancelarlei episcopiei Romanului, pe care P. S. Gerasimu Safirin f-a
gasit in aceasta demnitate. Numai atat a fost de ajuns P. S. Sale

ca sa ceard socoteala directorului. Acesta a volt sa demisioneze, dar P. S. Sa nu s'a multumit numai cu atat, ci suspen-

dandu-1, 1-a obligat sa."-$1 clarifice situatiunea pe calea justitiei

fats cu denuntatorii sai, dupa care va aviza. Numai moartea. l-a-

scapat de pedeapsa ce merits in urma constatarilor facute de

justitia civila.
Noi am facut denuntari de acestea si altor erarhi biseri-

cesti, dar glasul nostru a fost ca rostit in pustiu, iar acei cart

erau chemati.s faca lumina $i dreptate, au facut cattza minutia

cu aceia pe Can not ii denuntasem, lasandu-i sa opereze inainte,
iiindca desigur asa era dupa placul inimei si al unora $i al altora.
WA. dar nota care pune in deplind lumina personalitatea
doritoare de a promova binele religios $i social al Bisericei $
al Tarei !
P. S. Sa se cutremura de cele ce vedea Ca se petrec in Bi-

serica ortodoxa romans si singura mangaiere ii era de a sta

zilnic ceasuri intregi in Biserica si a se rugs cAtre bunul Dumnezeu sa-si intoarca milele sale cele bogate asupra Bisericei
Sale din Romania $i sa faca a se indrepta lucrtuile. Lucrul 4
se pares atat de greu, Meat numai dela Dumnezeu, iar nu Si de
la oameni, nadajduia indreptarea. Pentru aceea, atat in Si.. Sinod, cat $i in Senatul Tarei, suspina $i cu capul plecat tAcea ai
se gandea la grozavia situatiunei ce-i sta inainte.
Acest barbat de o cultura aleasa, de o inteligenta sclipi
toate $i inzestrat cu darul oratoriei, cu care farmeca, nu a volt
sa se arate ce este, nici sa faca sgomot in jurul satt, prin care.
nu intelegea ca se poate indrepta starea de lucruri din biserica',
cum intelegeau altii, cart au parvenit, ci a preferat sa taca 4i sa
se roage cu sufletul patruns de adanca durere. Atat de Infiorat
era de cruda realitate a starii bisericesti si de indolenta multora

din colegii sal din Episcopat, incat si in sedintele Senatului

Tarei era fericit ca nu sta pe o banca cu ei, ci retras la o parte.
in incinta Senatului.
* *

www.dacoromanica.ro

136

In aceasta tacere, pe care si-a impus-o P. S. Episcop (Therasim a ramas pang in momentul nenorocit cand Mitropolitii

si Episcopii Tarei, si anume Athanasie Mironescu, Pirnen Georgescu, Gherasim Timus, Dionisie Climescu si Conon AramescuDonici (scaunele episcopate dela Ramnie 5i Dunarea de Jos erau

vacante), s'au pretat jocului politic al d-lui Spiru I caret, ministrul liberal de trista amintire pentru Biserica, si au consimtit
la infaptuirea legei sinodale actuale, prin care se atinge gray
dogma si canoanele Sfintei Biserici si se nimiceste organizarea
apostolicd a ei
P. S. Episcop Gerasimu Safirin, vazand ca pang acolo au
mers lucrurile, incat se Linde a se schimba credinta de veacuri
a stramosilor nostri, a inteles ca nu se mai poate tacea si in Serratul tarei, zile dearandul, a rostit un discurs neintrecut ca forma si cuprins, combatand proectul de lege si aratand prapastia
in care se doreste a se arunca Biserica. Sfantul si neprihanitul
sau glas n'a fost ascultat, mai ales ca pentru scaunele ce li se incredintase, amandoi mitropolitii isi luaserd angajamentul ca sa
sustina legea si an si sustinut-o, deli Episcopul Athanasie Mironescu, combatuse acea lege inainte de a fi mitropolit primat,

raptuind cu aceasta cel mai mare sacrilegiu ce se putea in-

faptul.

Fats cu aceasta mare crima bisericeasca, -P. S. Episcop

Gerasimu Safirin, consecvent demnitatei sale bisericesti si juramantului depus de a pazi neatinsa comoara asezamintelor noasire bisericesti, a trebuit sa is o atitudine energica. A intrerupt
legaiturile canonice cu amandoi mitropolitii si cu episcopul Husilor, cari prin fapta for cd au sustinut legea (ceilalti episcopi
au tacut ca niste caini muti ai turmei celei cuvantatoare), insisi
isi atrasesera caterisirea, excomunicarea si toate pedepsele impuse de canoane celor ce nesocotesc credinta cresting, si a cerut staruitor reasezarea Bisericei pe adevdratele ei baze dogmatice si canonice.
Atitudinea aceasta a P. S. Gerasimu al Romanului nu a
lost vrajmdseasca, nu era personals, caci nu avea nimic de irnpartit, ci era actiunea omului constient ca isi implineste datoria
fata de chemarea sa de a-si apAra Biserica. De aceea bun, bland
si lesne iertator cum este si cum ii porunce.ste Intemeietorul Bisericei, Domnul nostru lisus Hristos, P. S. Sa n'a stat pe gllnduri nici un moment, ci a iertat pe cei trei numiti si a reluat legaturile caonice cu ei, atunci cand insisi recunoscuserd, in 13 Ianuarie 1910, ca legea sinodald este nedogmatica si necanonicA
si impreuna." cu tot Sinodul recunoscuse dreptatea cererei P. S.
Sale si votaserd propunerea de a se intervene la Inaltul Guvern,
ca sa modif ice legea.
Dar atat de indarjit era Mitropolitul Athanagie Mironescu,
in sustinerea eresului pe care 11 Meuse sa fie legiferat, 'neat,
dupd o lurid de zile dela iscalirea propunerei, a sustinut ca legea

www.dacoromanica.ro

136

trebue mai intai experimentata, deci ca eresul se poate experiments. Atunci P. S. Episcop at Romanului, in dorui de a curatl
Biserica de cei ce sustin erezia, a cerut ca Mitropolitul Athanasie sa fie .chemat in judecata ca un eretic.
Sinodul, prezidat de cel acuzat $i in prezenta d-lui ministru liaret, a considerat cererea ca nula si neavenita", ceea
ce insemneaza ca Sfantul Sinod era o unealta oarba $i inconstienta, vrednica Si de jelit $i de dispretuit.
Pe cand se petreceau lucrurile acestea, s'a dat la ivealii
nemai pomenita imoralitate de care se Meuse culpabil Mitropolitul Athanasie Mironescu. Cei trei preoti 5i-au insusit acuzatiunile ce i se aduceau acelui Mitropolit si au cerut Sfantului
Sinod chemarea lui in judecata. Sinodul, in loc sa faca vre-o
cercetare $i judecata, a gasit ea este mai comod ca sub prezidentia celui acuzat sa le pund la dosar cererile ca nule $i neavenite" $i, apoi, sa-i lase a fi caterisiti de insusi Consistoriut
acuzatului.

Prin urmare, Inca o dovada ca Sinodul este o 'unealta

oarba $i inconstienta, vrednica de dispretuit.

'Numai P. S. Episcop al Romanului, constient ca in Biserica lui firistos crestinul Si mai ales pastorul duhovnicesc, trebuie sa alba nu numai credinta dreapta, ci $i fapte cu adevarat
morale $i corespunzatoare dreptei credinte, a cerut Sfantului
Sinod, ca este in interesul Bisericii, $i spre binele credinciosului
popor, ca sa se faca lumina in chestiunea acuzarilor de imot alitate ce s'au adus Mitropolitului Primat ai
Dar si aceasta
cere a fost push la dosar ca nuld $i neavenita". lath deci o noua

dovada despre lipsa de constiinta $i de demnitate a celor ce

compun astazi Sfantul Sinod al Bisericii din Romania libera.

Intrebam acum pe orice om de omenie si bun crestin: ce
trebuia sa faca P. S. Episcop Gerasimu al Romanului, fats cu
atata lipsa de credinta, $i de bun simt crestinesc, acum cand
in persoana Mitropolitului Athanasie Mironescu erau necinstite

credinta si vieata cre$tina, iar Sfantul Sinod permitea sa fie

Si una $i alta, spre marea pagubri a sfintei noastre
Biserici $i spre dureroasa scandalizare a poporului ?
batjocorite

Soptembrie 1911.

PROFESORUL DR. C. CH1RICESCU

Era oare indicat d-1 Chiricescu prin trocutul si activitatea,
sa, ca, mai curand sau mai tarziu, sa contribuiasca la purificarea
relelor din Biserica si la inaltarea ei ?
Trecerea d-sale pe la Tipografia Cartilor Bisericesti" ne
da prima nota caracteristicil dupd care putem sa judecrtm persoana.
www.dacoromanica.ro

137

D-sa a condus Tip. Cartilor Bisericesti ca Director timp

de peste 8 ani de zile.
Venind acolo a gasit-o in cea mai deplorabila stare materials si morals, datorita conducerei anterioare de catre (Thenadie Enaceanu, Constantin Erbiceanu Si Arhiereul Valerian
Ramniceanu.

Spre a-si face cineva o idee cat dc mica despre Directorul

Chiricescu fats de cei trei directori antecesori este.destul a constata urmatoarele:
Toate bisericile din Romania, Ardeal, Bucovina si din alte
parti locuite de romani, aveau tre,buinta de carti de ritual Una"rite cu caractere latine, Si aprobate de o autoritate bisericeasca.
Din aceasta cauza chiar si bisericile romane unite si-au procurat
i-si procuril asemena carti dela numita tipografie.

Cattle comandate se expediau cu vagoanele, veniturile

fipografiei erau considerabile,, pretul cartilor de ritual fiind
loarte ridicat Si Statul subventionand Tipografia cu sute de
rnii de lei.

Si totuSi sand d-1 Chiricescu a venit acolo ca Director, a

;_zasit localul in complecta ruing, in casa n'a gasit deeat 2 mii
de lei leafa lucratorilor Si pe plata datorii urgente de zeci de mii
de lei; iar felul cum se tipareau cartile ca corectitudine ne
intre allele, un exeniplu cartea cu discursurile lui Hie Miniat,
plina de greseli de tipar si de omiisuni regretabile cum si Psal-

tirea in care in loc sa citim : fetele imparatilor intru cinstea

ta", citirn: fetele imparatilor sunt intre damele de onoare!"
(Ps. 44, 10).

Acest dezastru anterior dela Tipografia Cartilor Biserietsti, nu se datoreste decat indolentei si rapacitatii fostilor directori, cari ne aduc aminte de calugarii greci dela mandstirile
inchinate din Romania, cari risipiau milioanele, iar sfintele locasuri erau in paragina, Si prin Biserici nu se gases nici tintdelemn in candele.
Ghena.die Enaceanu, care n'a avut decat leafa de profesor
Ri apoi de Episcop
Dumnezeu sa-1 erte
a imprumutat pe
actualul Episcop al Buzaului, Dionisie Climescu, cu mai multe

actiuni de ale Bancei Nationale, in valoare de mai multe zeci

de mii de lei, iar in strada Stirbei-Voda isi cumparase o casa
de peste 100 de mii de lei.

Academicianul Const. Erbiceanu, fiind director la Tipografie, si-a tiparit multe publicatiuni de ale sale,, intre cari $i
.,Cronicarii Greer, cu care lucrare se lauds ca e a sa proprie,
dar despre care singur d-sa tie ca s'a vorbit, nu fard de temei si
dansul este autorul ei, ass cum Athanasie Mironescu, este auto rul Moralei pentru copii", Eticei evolutioniste"; etc.
Platit-a d-1 Erbiceanu ceva pentru tiparirea acestor publicatiuni, intre, ari unele sunt destul de voluminoase, cum bunioard este Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei ", format

www.dacoromanica.ro

138

folio", (cel mai mare format), de peste 700 de pagini? San,

deed a platit, a dat cat trebuia? Ori a procedat ca unii din mem-

brii comisiunilor alese de Sf. Sinod, cari cand luau socoteiile

bietei Tipografii, Si aveau cate ceva de tiparit acolo, ei singurri

isi puneau costul tiparirii mult mai scazut decat cel real?
Ar putea d-1 Erbiceanu s ne spue pentru ce se oranduise
cercetarea gestiunii d-sale dela Tipografie, si carol- imprejurari
se datoreste faptul ca d-1 D. A. Sturdza a intervenit? Numai asa
se explica ca. d-1 Erbiceanu a scapat de pare-care grele neajutisuri cari it puteau trimte din institutia Tipografiei in altii institutie, care nu putea fi aczea a Academiei romane.
D-sa cand Isi schintbA hainele, dela sezon la sezon, isi getsea buzunare ticsite cu banenote de ale 13ancei Nationale, de

care habar n'avea, Si se mire cand da peste ele. Pe Moritz

Schrager, d-1 C. Erbieeanu, profesor de dogmatics la Setninarut

Central Si apoi de Drept biserizese la Facultatea de teologie, 11
avea ca legator la Tipografia Cartilor ulisericesti, Si innl s,.iu
de incredere! De ce?

In timp de vre-o doi ani de zile cat Arhiereul Valerian

Ramniceanu a fost director la nunnta tipografie, a adus aceasta

institutiune la cel inai c:amplit dezastru. Ancheta oranduita de
Sfantul Sinod Si de Minister cu luarea gestiunei aeestei podoabe

de Arhiereu ca lirector, a constatat in sarcina sa, pe baza de

acte oficiale, o delapidare de peste 16 mii de lei din banii Tipografiei, pentru care Sinodul nu i-a facia nimic, inultumindu-se
numai cu demisia. Daca pe baza de acte oficiale s'a constat aceasta frauds, cat de mult trebue sa ii fost pagubita tipografie,
cand se Stie ca directorul singur declare numarul cartilor iniprimate, cand se .tie ca acelas Moritz Schrager era tare Si mare
la Tipografie, avea cheile dela depozitul de carti, iar desfacerea
multora din ele se faces chiar in casele lui Moritz, uncle, foarte
adeseori se primeau banii dela posts, destinati Tipografiei?
Lacomia Si rapacitatea acestui %.iirector, a niers pana acolo, incat a furat Si lemnele dela Tipografie.
Ar putea. P. S. Sa sa" ne spae car la suta lua dela diferitii
furnizori ai Tipografiei? Si cate altele de felul acesta?
Chiar din constatarile fostului Mitropolit Athanasie Mironescu se vede ca P. S. Arhiereu Valerian Ramniceanu, incasa
dela cumparatori costul transportului cartilor Si -I bags in buzunar pagubind Tipografia.
Dar cu legatul cartilor cate smecherii a facut ?
In acest hal, a gasit d-1 Chiricescu Tipografia Cartilor Bi
sericesti.

Daca aceasta stare de lucruri inai dainuia, trebuia sa se

inchida Tipografia. Intre alte nenoroeiri ce venise pe capul ei,
se infiintase un atelier de litografie pe niste baze absolut pernicioase, producand Tipografiei cheitueli de vre-o 24 de mii de.
lei anual. Veniturile anuale acopereau cheltuelile abia pe o ilif 1:f
www.dacoromanica.ro

139

de zile, situatie ca si la revista Biserica Ortodoxa Romans ",

uncle niciodata nu se putea eLhilibra budgetul, dell revista era
impusd tuturor preotilor. Cu venituriie ei enorme s'ar fi putut
face o revista in care preotimea sa ga.siasca tot ce-i trebueste,

precum si un fond destul de recpectabil, cu care sa se ajute diferite intreprinderl culturale si literare, atat de neaparat trebuincloase paraginitei noastre Biserici.
Dar nu aceasta a fost grija conducatorilor de pe vremuri
ai revistei si Tipografiei, cum si a Sfantului Sinod, care avea
si are supravegherea asupra lor. Acesta din urma s'a multumit
sa is diurne grase dela Tipografie, sa faca daruri scumpe Curtif
Regale, dar platite de Tipografie si revised, si sa alba membrit
Sfantului Sinod, gratuit, tot ce s'a publicat si se publics la Tipografie si revised.
Acestea erau indeletnicirile bisericesti dela eel mai mare
pang la cel mai inic, keasta era atmosfera care se intindea dela
Sinod pans la Tipografie si revista, dela resedintele eparliiale-

pana la scoalele Teologice, dela Manastiri pans la bisericile

parohiale. Toate erau speculate in modal eel mai neomenos de
societAti si intreprinderi comerciale, earl numarau si numara

intre actionarii for pe multi dintre oamenii oropsitei noastre Biserid, cari la toate se gandesc, numai la cretinism si la binele
bisericesc nu.
Intr'un mediu ca acesta a trebuit sa se miste d-1 Chiricescu,
He ca proiesor secundar si universitar, fie ca director al Tipografiei Cartilor Bisericesti si al Cultelor si ca administrator at
Casei Bisericii.

Trecerea D-sale pe la Tipografie ca Director, dandu-ne

prima nota caracteristica dupa care putem sa-1 judecam, vom
arata activitatea D-sale in aceasta Directiune.
Tipografia era gata sa cads, cad era inglodata in datorii,
si credit nu mai avea, iar avutul de care dispunea, era plasat
in mare parte in maini ca ale lui Moritz si fiul sau Dulescu, si
alts parte se pdstra pans si intr'un grajd parasit dela resedintaMitropoliei Ungro-Vlahiei.

Prima grija a d-lui-Chiricescu, a fost ca sa inlature dela

Tipografie pe exploatatorul ei Moritz, samsarul directorilor pre-

cedenti si legatorul fde carti al Tipografiei. D-sa nu putea sa

lase Tipografia Cartilor Bisericesti la discretia unui Moritz si
nu putea sa sufere ca Sfanta Evanghelie sa He legata si aurita
de straini de legea lui Hristos. Cu toate protestArile adresate
Sfantului Sinod, care au gasit aci pe sub many destui sprijinitori, a rausit. Si cum se putea s nu protesteze Moritz $i sa nit
intrebuinteze toate mijloacele de a-si mentine situatiunea anterioara, cand el, de pe urma Tipografiei, se alesese cu doug randuri de case, iar Tipografia era instalata in cele mai detestabile
incaperi, in care tunezeala strabatea din toate partile?
De un control al avutului Tipografiei si de o contabilitatewww.dacoromanica.ro

140

regulata, pe care o are orisicare casa comerciald de cat de mica

lmportanta, nici pomeneala nu era. D-sa a introdus cel mai sever control al averei.Tipografiei, astfel ca nici o coala de hartie
nu se putea lua din depozit fara rost si responsabilitate, a introdus contabilitatea adaptata la toate institutiunile publice si a
inrebuintat in diferitele operatiuni ale Tipografiei registrele cerute de legile tarii.
Toate controalele oficiale din timpul directiunii d-sale au
constatat o grija mai presus de toata lauda a d-lui Chiricescu,
pentru buna conducere a institutiiunii, o solicitudine ca pentru
iucrul sau, sere sustinerea onoarei comerciale a institutiunii si
a interesului moral, ce e menita sa inspire", asa cum nu se pomenea mai inainte. Totdeauna veniturile realizate an intrecut
pe cele prevazute cu zeci de mii de lei. Controlorii oficiali au
constatat totdeauna ca toate cheltuelile Tipografiei erau facute
potrivit prevederilor bugetare si cu scazatnant considerabil din
an in an, ca actele justificative erau cele legate, clasate in regula si pastrate in dosare speciale.
In chipul acesta d-1 Chiricescu, fara sa speculeze clientela
Tipografiei Cartilor Bisericesti, a putut sa plateasca datoriile
de zeci de mii de franci, diurne la membrii Sfantului Sinod st
alte impovaratoare cheltueli, dictate de Sfantul Sinod, membrit
caruia, in mare parte, nu visau $i nu tindeau, ca si acum, decat
la satisfacerea mandriei diabolesti, la imbuibarea pantecelui for
si la satisfacerea tuturor poftelor trupesti, nepasandu-le ca alta
este misiunea for si altele sunt nevoile Bisericii si tarii Rom tines ti.

Tipografia a fost inzestrata Cu un depozit model, necesar

pentru pastrarea avutului Tipografiei; ear localul a fost reinoit
radical.
In acesti 8 ani, d-1 Chiricescu a tipdrit cele mai multe carte,

a caror ultima corectura o Ikea insusi D-sa. De asemenea a

contribuit in cea mai mare masura la revizuirea si indreptarea

cartilor de ritual, pe cand membrii din Comisiunile ad-hoc ale

Sfantului Sinod erau numai figuranti, ceeace insa nu-i imptedeca de a se intitula de revizuitori. Pentru modal artistic in care
se executau lucrarile, Tipografia a obtinut din partea Expozitiei
Nationale din 1906, cea mai mare distinctiune, diploma: Flora
-concours".

Cat timp d-1 Chiricescu a lost director la Tipografie, ea.

ajunsese o casa de educatiune bisericeasca, cum se exprima Insusi d-1 Chiricescu fata de Athanasie Mironescu, in raportul
No. 102, catre Sfantul Sinod, raport,tiparit in 1905 :
Subalternii mei din administratia Tipografiei, paginatort,
culegeitori si toti ceilalti, nu sunt robi, ci liberi. Raporturile dinEre mine si personalul Tipografiei sunt ca celc dintre fata- si fiu.
Raporturile dintre noi, bazate pe simtul datoriei, corectitudinel
si al respectului reciproc, ne fac a ne simti nu ca si cum ne-am
www.dacoromanica.ro

141

and intr'o institutiune comerciald, ci intr'o casii eisericeascci,.

ccici bisericeasca este si trebue sd rdman aceasta Tipografie.
Eu, ca director al ei, nu caut numai ca, in schimbul lefilor ce plci-

tesc, sci mi se ded partea corespunzatoare de lucru, ci mai taut

ca, personalul Tipografiei sd se simtd ca trde$te $i ca intr'o
casd de educatiune. Astfel _Hind, la Tipografia Ccirtilor Bisericesti este exclusd ideea de a-tot-stdpanire si de slugcirnicie".
Gratie acestei atitudini a d-lui Chiricescu la Tipografie,
trebue sa constatam ca, spiritul de greva n'a av9t acolo nici un
rasunet.
Iatil cum se prezinta personalitatea D-lui Chiricescu, in
inijlocul atator elemente dezordonate si distrugatoare.
Care este explicarea acestei aparifiuni de constiinta, onestitate si scrupulozitate, intr'un mediu atat de decazut ?
Nascut si crescut intr'un sat de munte, Topestii, din jud.
God, d-1 Chiricescu se trage dintr'o familie care era in stranse
legaturi cu Tudoi Vladimirescu. Dintr'o asernenea familie, d-1
Dr. C. Chiricescu mostenind alese calitati suufletesti, a avut norocul sa fie luat, dupd moartea bunicului sau, sub ingrijirea si
ulterioara educatiune a Parintelui .Safirin, actualul Episcop at
Romanului.

Personalitate rard fiind Episcopul de Roman, de o constiinta, onestitate si scrupulozitate neintrecute, a rausit sa ridice
o personalitate la fel si in d-1 Chiricescu. Aceasta este explicarea
faptului ca se gascsc amandoi sub acelas acoperamant din Bucuresti, in strada Italiand No. 30, amandoi saraci materialiceste, deli amandoi ar fi putut fi bogafi,
amandoi martiri si
jertfe ale chestiei bisericesti din Romania.
Septembrie 1911.

PROIN-MITROPOLITUL ATHANASIE MIRONESCU

Ca sil nu zica cineva ca-i cautam nod in papura fostului

Mitropolit Athanasie Mironescu, darn dupa Neamul Romanese" al d-lui N. lorga, caracterizarea activitatii si personalitatei Sfinteniei sale.

...Mitropolitul Atanasie care, ca episcop, prived mai cu

atentie incercdrile si intreprinderile literare, ca Mitropolit le
prived cu o oarecare ostilitate si nimic nu-1 mai multclmed.

In vremea din roma Malt Area Sfintia Sa nu apreckl

scrisul deceit dacd-1 served din punct de vedere personal. Prolki

este ca o revista de un caracter stiintific, n'a putut apdreci. In

schimb a apcirut un ziar de scandal, Revista Bisericeascd ", care

scrid in sensul personal asd cum void Mitropolitul. Acest ziar
n'a cuprins deceit insulte si un stil de mahalci, totusi Mitropoliwww.dacoromanica.ro

142

tut aved cuvinte de laudd la.adresa lui. De ce? Funded it served

Personal, insulttind pe cei earl nu pleiceau halt Prea Sfintiel

Sale.

In aceastd stare ajunsese Mitropolitul, cd nu mai veded

Jamie dectit grin prisma intereselor sale. Si nu nurnai la chesttlle

literare isi intinsese aceastd atitudine, ci si la toate chestille

are-i veneau spre rezolvare. Pe oameni nil -i mai aprecid, once

car fi literal si once ar fi insemnat ei, dee& dace's' erau intr'o atitudine favorabild Ina It Prea Sfintiel Sale. Asti s'a fdrut eel ocroled si acopered elemente care-i conveneau personal, fie ele cat
de rele si de incapabile. Puteau sd-i vie toate denunturile'si toate
dovezile, nu lad nici o mdsurd si exagerd intr'un chip scandalos
ineritele celor cari stiou sd i se pule in serviciu personal. Ba Inca
ajunsese de nu mai distinged pdcatele celor rdi si i se pared c4
vede fapte bune. In schiinb ponegred pe cei ce nu produceau niink pentru interesele sale personale si once ar fi fticut ei in domeniul public, nici pe departe nu-i-aprecid ca pe cei cu produsuri
personale, si tot cciutcl sa scoboare valoarea celor tactile de el
$i sd le gdseasca greseli.

Nici nu se mai pitted stdpdni cand aided \peste unul pe

care-1 bcinuid'cd nu e pentru Malt Prea Sfintia Sa.
De asemenea still foarte bine sd -i pule la adtipost de once neplckere pe cei cari i se puneau in serviciul personal. Astfel
,doi preoti certdndu-se in Bucuresti pentru o scrisoare anoninz4,
pe care unul ar fi trimes -o la Mitropolie contra celuilalt, cel crezut calomniat a vrut sd ded in judecatd pe acuzatorul sdu. Dar
n'a putts!, ffinded Mitropolitul I-a acoperil pe acesta, care-i hiced servicii de apardri publice si-i organizes manifestdri. De sigur, pufin ii pasd Mitropolitului cd celalalt aved si el o onoare
ate apdrat; principalul erd sd 'nu fie bdgat ocrotitul in &dew%
nnui proces.
Asa erd Mitropolitul dela o vreme; Jul mai erd in stare
sd aprecieze manic din ceeace nu-i served personal. Dacd ar fi
lost vorba sd apard vre-o foaie ordinary care sd declare misei
si potlogari pe foci cei ce nu ziceau ca Mitropolitul, cu amandouei mainile ar fi aprobat sd apard.

De ce aped incredere cd vor puled conduce an ziar,

isiste preoti, cari de fapt, nu-1 puteau conduce si-i slcis. sp scrie

ca tisk zarzavagll ?

De ce nu veded cd asd nu merge, cd se face de reis cu ase-

menea foaie, cum s'a $i 'facia de rds si si-a terfelit propria sa

chestiune?. Dar end ziar care fdced treburile Mitropolitului si
irebuid sd apard.
Mai stint multe de spas in ce priveste spiritul conducerii
de shpt Mitropolitul Athanasie. Stint multe de spas despre igfluenta si indrdsneala pe care $i-o luaserd niste teologi, cari-si
fixaserci cartierul in preajma mitropolitului, teologi murdari Si

www.dacoromanica.ro

143

kirci scrupule, meat to mirai cum se poate sluji Mitropolitul de

asemenea elemente!
Explicatia era 'luso in aceia,s'i ccutzet generalci: aduceats
foloase personale.
Ar fi an capitol foarte interesant de scris, dar nu $i mai
pu(in trist pentru rezultatele teologiei noastre, de ce ajunseserd
s4-$i permita ace$ti teologi. Ntiscociserd an gen de apologie peniru faptele Mitropolitului, cd ar trebui sa ne acoperim de ru.sine

pentru mentalitatea imorald la care pot ajunge unii teologi al

nostri.

Pentru a micsord greutatea celor ce se imputau Mitro-

politului, incepuserci a debitd cd asemenea fapte au mai fost in

Hiseried, cif au fost scivOr$ite chiar de persoane insemnate, cd
Si sfintii an avut fapte imorale la activul tor, dar cd acelea au
tost trecute cu vedera si lumea i-a cinstit numai pentru uncle
din faptele lor.
Va sa zicd pentru a apcird persoana de a caret haind se
4ineau, nit gdsiau alto tale decal a injosi valorile morale ale crestinismului. MO hal de constiintci si moralti! Si until din ei mai
spun, intr'un memoriu prezentat la Sinod, cd vrea sd .se facci
preot!... Vinovat va fi arhierettl care -si va pone mainele sd importaseasca darul preo(iei unui asemenea om (C. Diculescu).
Acest soi de teologi ajunseserd, cum se vede, scl schimbe
$i valoarea $i calitatea faptelor morale. Ctici, dad" toatd lumea,
nand $i sfintii sdvarsiserd fapte ca cele imputate Mitropolitului,
atunci la ce sa mai nume$ti rele asemenea fapte! Sa le ticent
brine on indiferente, pentruccr numai ele exists, contrarul lor rua
se pomeneste pe lunge.
Si bateau drumurile bie(ii teologi si swum pe la toate portile pentru a expune celor ce voiau sd-i asculte astfel de parascovenii.

De pe uncle piirti au fost da(i afar& $i d. lorga a avut de

gnstat perlele lor. Gdsiserd cd d-sa n'a lost de ajuns de oriental,
cit a fost indus in eroare, si trebuici set-1 lumineze" ei.
Nu e de mirare cif ajungand la Mitropolie fac-totum indivizi de asa calitate morald, atmosf era de altddatd a Mitropolitului Athanasie a trebuit sd se intunece. Ea a trebuit sd se coloreze
rlups valoarea celor ce o compuneau. Oamenii cum se cade nu
pateau intrd intro astfel de atmosferd si trebuiau sd se izoleze.
Puteai raintined acolo numai dacti erai dispus ra servicii personale. Ce se gandeci sus, aceia trebuid sd zici si tu.
Dar, de sigur, cand aprectezi pe oameni numai dupd serviciile personale pe care (i le-au fdcut sau ti le pot face, n'ai sd
szlisesti decat caractere de rand. Omul care are o constiintel cresand' in inima sa nu mai poate sta acolo, pentrucd el nu 'poate
face tot .ce i se cere sau ce se doreste dela el, ci numai aceia ce
eadreazci cu vederile sale de om luminat prin cretinism.
Acum va fi ldmurit pentru oricine de ce intr'o asemenea
www.dacoromanica.ro

144

atmosferii numai Witte nu in toad Urea, on cu un moral dubios,

au putut trdi intr'insa".

Articolul in Neamul Romanesc" este iscalit cu numele:
Preot" si numai cine nu vrea nu ghiceste pe Arhim. Scriban
ca autor.

D-I MINISTRU C. C. ARION $1 P. S. EPISCOP NIFON

SE FELICITA !

Minerva" dela 28 'August a. c., se ocupd de vizita d-lui

C. C. Anion la mandstirea Celic-Dere din partea Romaniei de
peste Dunare 5i ne face cunoscut Ca, la un foarte bogat dejun"
dat acolo, d-1 Ministru Anion a declarat: prin nibdare am ajtrizi
la un mare triumf. Azi pacea in Bisericci a fost restabilitci. Cel
mai bun sustineitor at meu in Sinod, pentru desciviirsirea operei
acesteia a fost P. S. S. Episcopal Nifon. Opera inure e a intrevital Sinod, nu numai a mea. Azi toti pot privi cu credintil trl
crucea si steagul Bisericei".
In fata cuvintelor de felicitare reciprocil pe care .5i le-au
adresat Ministrul si Episcopul, unul altuia, ramanem innicirmuriti.

In adevar cine se felicita si pentruce se felicita?...

Episcopul Nifon, a declarat solemn, in fata Sinodului judecatoresc, ca P. S. Sa stie grozavii deispre vieata imorala a
Parintelui Athanasie. Atat de mult au sguduii cuvintele acestea
intreaga opiniune publica, mai ales cand s'a azut ca P. S. Nifon
a fost in stare sa achite pe Parintele Athanasie ca pe un om de
treaba si sa condamne pe P. S. Gherasim Safirin ca pe un barfitor !

Ar fi de ajuns ce a rostit P. S. Sa in Sinod si votul cu totut

contrar celor rostite; ar fi de ajuns ca acest vot impotriva convingerei P. S. Sale it da in numele adevarului religios, pe care
ca sa aiba cineva drepastfel 11 batjocoreste si-1 compromfte
tul de a trata o asemenea nclegiuire neat de aspra. Cand insa
dupa asemenea regretabile si scandaloase purtari cineva mai
urnbla si dupd laude 5i felicitari, tinand sa fie laudat pacatul si
cel putin not credem ca nu exageram
felicitate fare de legea
de loc tend numim faptul: miselia miseliilor.
*

I! intrebam pe d-1 Anon, cum poate d-sa jurist cu fairna

sa asculte si sa rosteasca laude in privinta sentintei sinodale,
in fata unui asemenea judecator, care da sentinte criminale in
potriva credintii 5i convingerii sale marturisite si stiute de lume?
www.dacoromanica.ro

115

Dar d-1 Anion merge pang la a marturisi, ca se falege cu

sentinta sinodala, sustinand ca cel mai bun sustincitor at d-sale
in Sinod, pentru desiivar$irea operei" acesteia
cum ii place
sa numeasca crima prin care achita pe vinovat $i condamna pe
cel drept
a fost P. S. Episcop Nif on"
lath' insa cum vorbea 5i d-1 C. C. Arlon in Senatul
inainte de a ajunge Ministru, in 10 Martie 1909:
D-1 C. C. Anion. In adevar, all vdzut cu ce nzandrie $i cu
ce convinctiune profundd Episcopul de Remnant s'a ridicat de pe
banca Prelatilor, protestand contra afirmatiunilor I. P. S. S. Mitropolittdui Moldovei, spunand cd va sustitze cd este erezie $i
pang la mormant si dincolo de mormant. A, D-lor era initnci cre$tineascci, care expire pe buze in fiecare cuvtint! Cd este convins P. S. Sa de aceasta, nu face indoiald; am sinztit cu totil un
cutremur de convinctiune cand vorbea la aceasta tribunci. Dar
ant mai vdzut un lucru ,area important, am vdzut pe Episcopul
de Roman adrescindu-se catre banca Prelatilor $i constatand
ca toti ceilalti Episcopi suet de opiniunea sa".
$i cred cd nu e bine ca in sufletul credinciosilor, in sufletrrl preotilor, cand start in cumpcind 4 Episcopi deoparte $i 2
Mitropoliti de alta, sa se pima chestiunea dacci 4 Episcopi vechi
valoreazd cat 2 Mitropoliti not ? 1)
D-1 Al. Tataranu. Dar nu este adevdrat aceasta.
EI-1 C. C. Arlon. Nu este adevdrat? Va rog s'o spunci Epis-

coat latd-i ca tac!

Eu cred ca Dumnezeu exists, dar nu Dumnezeu a inspirat

legea aceasta.
Aceastcl lege prin oDscuritatea ei, prin faptul ca creiazd
o noud legciturii politica intre preoti $i guvern, este o lege Tea,
este o sOmiintd de ortarhie.
Si acum la Celic-Dere d-1 C. CL. Anion se felicita ca. Sinodul a condamnat pe P. S. Cierdsim $i numeste lucrul acesta
opera mare", la a carei savarsire isi revendica drepturi! Marturism Ca niciodata nu ne-am fi inchipuit una ca aceasta. Nu
ne-am fi inchipuit ca Pilatul modern crestin e intr'o stare mai

'vrednica de jale si de osanda decat anticul Pilat pagan. Caei

din cele ce ne spune la banchetul din Celic-Dere se vede ca d-1

C. C. Anion nu numai ca nu s'a spalat pe maini ca acela, dar
$i-a begat mainile in sange panala coate spre a scuate din putregaiosul Sinod criminala sentinta de condamnare a celui drept
$i de achitare a celui vinovat, sentinta intai de toate impotriva
constiintei 5i convingerei atat a d-sale, cat $i a judecatorilor.
Recunoastem ca d-1 Anion nu gases pe nimeni mai potrivit

1) iAici d-1 Anion faces o fine aluzie la scaunele metropolitane ocu-pate prin precupetirea Si vinderea drepturilor Bisericii de atre Mitropolifif
cei noui.
C. Cerndianu. Biserica din Regat.

www.dacoromanica.ro

10

146

s se ielicite impreuna in privinta sentintei dealt pe P. S. Nifon.

Cum e unul asa Si altul.
rata de ce au facut avem insa dreptul sa exclamam:
Scumpa Tara Romaneasca, dulce crestinism ce-ati ajuns
voi ?

P. S. NIFON $1 I. P. S." ATHANASIE

Ca cititorul sa aibli o idee precisa despre afirmatiunile Episcopului
Nifon, reproducein incidentul petrecut la Sinod cu ocazia Judecarel Mitropolitulul Athanasie :
. ...Primatul.
Mentin in total acuzatia adusti arhimandritului Scriban,

care de altfel seanuinci in total cu Neofit Scriban, care nici acela Waved
caracter.
D. Arlon.
Acela a murit $1 mortis an pot fi acuzati.
,. Episcopul Nifon intervenind in discutie intreabel pe Mitropoittul Primat: Daces aveati asd pareri de arhimandritul Scriban de ce rag mentinut
in directoratul seminarialut?
Primatul: Nu Irani in deprinderea mea sa schimb astfel directorit de
$coli.
.

Si adrestindu-se Episcopului Nifon, l'a apostrofat cu urmilloarele ca-

vinte :

Vci ttigiiduesc dreptul sa vorbiti, ctici si P. S. Voastrit sunteti in intelegere eu catolicil si cu dusmanii ceilalti ai blsericei.
Episcopul Nifon: Daces vole spune tot ce $tlu $1 tot ce pot sa spun de
I. P. S. Voastrd, se va veded greutatea pricatelor cc va apasa.
Primatul: Duca P. S. S. Episcopal Nifon, se poartd astfel, atunci va
veded ce pot face $1 en.
D. Anion: Protestez in contra acuzatillor ce se aduc tuna Episcop at
Tdrei in Sinod, ca ar ft in intelegere cu catolicit $1 cu dusmanil bisericei
noastre. Rog pe I. P. S. S. Mitropolitul Primal sa se calmeze si sa no dual
asemenea acuzatiuni cart constitue o insultd pentru intreaga biserica.
Amintesc I. P. S. Sale, cd atunci and P. S. Episcopal de Roman a
Ids& sa se inteleagei cd I. P. S. Sa ar fi prieten cu d. M. Teodorian $i c4
atare ar fi in legaturd cu catolicii, de asemenea am protestat.
Am spas a nu se poate cd un Milropolit so fie prieten cu dasmanii
bisericei noastre.

,,Rog pe I. P. S. Sa sit retraga cuvintele pe cars le-a pronuntal.

Primaful: Nu retrag nimica.
.,Se naste un mare tumult. twilit prelati intervin pe Iona Mitropolit
$d retragd cuvintele adresate Episcopului Nifon.

,.Mitropolitul Pimen: Nu pot permite sa se aducil astfel de acuzatie

anal Episcop si ca atare suspend sedinta".
Deasemenea citam dupes ziarul Actiunea No. 259.3 din 20 Decembrie
1911 declaratia facuta de Episcopul Nifon Directorultii acelui ziar spre a se
vedea cum s'a obtinut sentinta sinodala.

www.dacoromanica.ro

147

Sant nevoit sa spui tot adevarul, cad de mato vreme constiinta mea
addnc turburaki. Am condamnat un nevinovat, cdci Episcopal Gheraska
Safirin este cel mai shad dintre not toti si inaintea lid trebue sa ne inchindm.
,,Dacil aft sti la ce. torturi am lost supusi, noi, loft judecdtorii lui!
Eu de 'fret on am ref uzat sil semnez o sentita atilt de nedreaptd, dar
laid de presiunile nenzal pomenite exercitate de guvern, care he-a tom= soJulia crizet bisericesti si ne-a dictat sentinfa, am soviiit Si in acele motnente
de riitocire am semnat acea sentintd, (god cum au Witt toti ceilalti. De 'Wancea nu mai am liniste si asi dori din adiincul suiletulai ca gresala tdcutii sd
se repare Si pacea sd se restabileascd in Biserica noastre.
e

t Niion Episeep al Dutlaril de los.

S'A SFARSIT?
(Articol dedicat unui cleric distins" din Bii,:ovina).

In timpul vacantei calatorind prin tinuturile bucovinene,

am intalnit intr'un ()rase' de munte, un cleric distins".
Ei, s'a sfdrsit $i cu chestia d-voastrei Domnilor, bine ea
s'a sfeirsit...", au fost cuvintele cu care m'a intampinat indata
ce m'a vazut 5i m'a recunoscut.
S'a sfarsit... ca sa se Inceapa din nou d-le Profesor... Judecata lui Ana Si Caiaf a, poate sa aiba consecinta. restignirea
de pc Golgota, dar sfanta Evanghelie rte spune-ca procesul lui
Isus Hristos, s'a sfarsit inaintea arhiereilor Si fariseilor si inaiintea lui Pilat care s'a spalat pe mam, ca sa se inceapa din nou
judecata in fata in constiinta lumei spre a fi vesnic infierati
si osanditi cei ce au condamnat pe cel drept si au liberat pe
liarabas.
Procesul din biserica noastra.' trebueste revizuit, cad poporul roman trebue sa se Incredinteze si sa inteleaga ca dreptatea trebue s iasa la lumina, ca sfintenia chiar osandita tot birue-ste, ca adevarul se ridica deasupra, impotriva oricarei sen-tinte nedrepte si on de tine ar fi data ea.
Chestiunea de eredinta ridicata de P. S. Gerasim Safirin,
-Episcopul Romanului, a fost privita de cei 15 membri ai Sinodului la inceput, ca nula $i neavenita". Aceiasi membrii insa,
recunosc, mai apoi, dreapta cerere a Episcopului de Roman siv
hotarasc cu totii modificarea legei sinodale, pentruca in urma
sa se asocieze cu Athanasie Mironescu si sa proclame ca in legea sinodala nu este nisi o calcare de dogma sau de canoane.
lath ce fel de pazitori are via Duhovniceasca a lui Hristos in tam
Romaneasca! Cum vroiti sa-i numim altfel, decat traficanti ordinari, lipsiti si de credinta si de bun simt?
www.dacoromanica.ro

148

Un manunchi de clerici din Bucovina constienti de rolul

for religios si social, au aratat toata increderea si au dat toata.
aprobarea punctului de vedere sustinut de Episcopal de Roman,
prin academicele intervievuri ce au acordat.
Am amanea uinriti si inspaimantati daca acesti barbati al
Bisericei dal Bucovina ar fi acum de alts parere, dintr'o josnica
condescentPcatre un tribunal bisericesc, del inalt, dar inconstient si nevrednic. Astfel cine poate zice: Bine ca s'a slat-sit?"
Cine poate sal ramie indiferent in fata sacrificarii unui
Episcop al Bisericii, strivit de semenii sai, numai pentruca iii
sustine si-si apara dreapta credinta?

In Sinodul romanesc s'au dat pe fata imoralitati Inspai-

mantatoare, in seama fostului Mitropolit Atahnasie Mironescu_

Unul dintre Sinodali s'a declarat ca tie si ca este gata sal produca lucruri $i mai grozave in contra lui.

Totusi, aceasta n'a impiedecat nici pe acel sinodal, nici

pe ceilalti tovarasi ai sai, ca sal spele pe Athanasie si sa condamne iara pie de remuscare pe sfantul si neprihanitul Episcop,
care isi faces datoria. Curatia $i sfintenia vietii a fost crucificata, iar desfraul $i toata destrabalarea morals au fost glorifi-

cate de Sinodul romanesc spre necinstea Bisericii Si spre demoralizarea binecredinciosului popor.

Si, in fata acestora puteti zice: Bine ca s'a sfarsit"? Astfel concepeti d-v. moralitatea? Daca da, ar trebul sal fim desnadajduiti cand vedem ca molima din Tara Romaneasca ar putek
sal alba aprobatori in Bucovina, cu a carei Biserica ne mandrim
ca este cea mai aleasa expresiune a Bisericii crestine ortodoxe
de Rasarit.

Deci, nu s'a sfarsit distinsur meu cleric!

Chiar daca Sinodul Tarii Romanesti a hotarit In altfel;
chiar daca actualul Pilat din Pont si-a spalat mainile fatal de.

sentinta Sinedriului; chiar daca Regele Tarii

Rectorul magnific dupil domn3ata
si-a dat adesiunea, d-ta ca cleric, ca
marturisitor al adevarului, ce trebue s fii, esti dator sal strigi
in gura mare, alaturi de noi tcti: Nu s'a sfor$it!!"
Adevarul, vieata si dreptatea au lost restignite pe Clolgota
au fost puse in mormant si acoperite cu piatra. Carturarii $i Fariseii ziceau: S'a sfarsit! Dar nu se sfarsise, pentruca Hristos
a inviat din mormant, spre ocara si ru5inarea fariseilor si carturarilor judecatori.
Mormantul in care carturarii $i fariseii moderni cred ca
au bagat pe un smerit dar integru reprezentant al lui Christos
intre noi, se va deschide, mai curand sau mai tarziu, cad nu s'a
.sicir$it !

Septembrie 1911.

www.dacoromanica.ro

149

S'AU VANDUT PE BANI CA IUDA!

...Bravii nostri vladici au fost mai smecheri decht predecesorul for luda Iscarioteanul.
Ace la a primit pentru vinderea constiintei sale numai 30
arginti.
Arhiereii nostri au isbutit sa stoarca aproape de cate 100,
de on mai mutt, pentru a face aceeace a facut $i luda.
Auzisem noi, $i nu credeam, ca era vorba sa li se pliiteasea,
crima cu bani. Un Arldereu spunea ca cei ce vor voth cum li se
va spune, vor primi cite 3000 lei si se vor bucura si de protectie.
Ciigetul nostru refuza a crede aceasta, grozhvie! De ne-ar
fi ucis si tot n'am fi crezut, pang eri, cand avuseram prilejul sa
vedem lista tarifului de vanzare a constiintelor arhiereilor BIsericei romfine din regat.
Pub Hearn din ea urmiitoarele nume cari au incasat urmatoarele sume:
P. S. Sofronie Craioveanu, 2000 lei.
P. S. Ca list Botoseneanu, 2000 lei.
P. S. Meletie Consteinteanu, 2000 lei.
P. S. Calistrat Bdrliideatzu, 3000 lei.
P. S. Dionisie Climescu Buz clu, 2000 lei.

P. S. Nifon Nicolescu-Dumirea-de-jos, 3000 lei.

Paraiele le-au incasat pe motiv c'ar aveh nevoe de vo-

minte bisericesti, si, fiindch nu era fond, Ministerul Culte lor a

deschis credit pentru Administratia Casei Bisericei.
Se observa cii bravii" Vladici au putut sa stoarcd, dupft
cum au fost de smecheri.
P. S. Calistrat, care la inceput Meuse cauza comuna cu

P. S. Gherasimu Safirin, $i P. S. Nifon, care a marturisit in

Sinodul Judechtoresc Ca $tie lucruri grozave" in sarcina Par.
Athanasie Mironescu, au costat mai mutt cu ate 1000 de let.

Unul dintre cei cu 2000 se plfingea a a fost tras pe sfoarA

promitindu -i -se 3000 de lei, pentru a i se da numai cloud mii.
Ni se spune, dar mintea ne refuza a crede, ca bhtranul Ar-

hiereu Valerian Ramniceanu, pretinzhnd ca este biltran $i la

marginea mormantului" si nu vrea sa -si intineze constiinta, ar
fi stors 9000 de lei (mud mil!)

Cei interesati se spune ca ar fi dat $i aceastil surna, numai

ca sa se obtina unanimitatea achitarei lui Athanasie si condamavand unanimitatea
nArei P. S. Safirin, si astfel sentintele
sA ramand neapelabile.

0, Biserica nenorocita pe ai chrei arhierei i-a castigat

Mamona si Satana i-a cumparat!...

Octombrie 1911.

www.dacoromanica.ro

150

CU CAT AU FOST CUMPARATI JUDECATORII

EPISCOPULUI DE ROMAN

Ca raspuns la articolul nostru din nurnarul trecut: Sitar

viindut pe bani ca luda", ziarul Actiunea" dela 12 Noembrie,
publics urmatoarele:
.,..1) Cu ordonanta No. 9004, emisa la 30 Iunie 1911, suma
de 3000 lei Arhiereului Calistrat Ildriddeatur.
2) Cu ordonanta No. 9009, emisa la 30 Iunie 1911 $i achitata la 5 Wile a. c., s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului Meletie
Constdn(eanul.
3) Cu ordonanta No. 9010, emisa la 30 Iunie 1911 $i achitata la 5 Julie 1910, s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului Ca list
Botodneanul.
4) Cu ordonanta No. 9032, emisa, la 30 Iunie 1911 Si achitata la 4 lulie 1911 s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului Sofronie
Craloveatud.
5) Cu ordonanta No. 9070, ernisa. la 1 Julie $i achitata In
aceea.si zi, s'au platit 2000 lei Episcopului Dionisie Climescu at
Buzdului.
6) Cu ordonanta No. 9078, emisa la 1 Tulle 1911 Si achitata,

la 5 lulie 1911, s'a dat suma de 2000 lei Arhiereului E. H. Pitoteanul...

rata dovada infamiei facuta de guvern.
Sentinta revoltatoare a fost pronuntata in ziva de 25 Iunie,
iar guvernul a emis ordonantele dupd 5 zile, achitandu-le pond
la 5 lulie 1911.
Astfel au fost cumparate constiintele demnilor prelati si
cu asemenea mijloace odioase un guvern si-a permis, ceeace
nu Muse Inca nici un guvern in Cara romaneasea: sa obtie con-.
damnarea unui sfant, prin sugrurnarea dreptatei $i prin conruptia cea mai scandaloasa".
Noembrie 1911.

www.dacoromanica.ro

PARTEA V
Cum a fost ranita contiinta publics prin
judecata Sinodala din 1911 i cum s'au ridicat glasuri
de pretutindeni inpotriva acestei judecati. Opiniuni
despre problema bisericeascA din Begat.
'DARE DIN ARDEAL, DIN BUCOVINA SI OAMENI DELA NOI

despre criza noastra bisericeasca

Criza bisericeasca a avut un mare rasuriet in presa de

paste munti.

Reproducem din Revista Preotilor" din Timisoara, No.

22, August a. c., urmatoarele:

Si an stat nepastitori, indiferenti tut timp oarecare si

ace! bdrbati cari in urma pozitiei ce ocupau in BiserkO, datorintd aveau a face ceva pentru salvarea prestigiului bisericesc.
,,Dar cdnd an wizzat, cdnd s'au c_onvins, di in fats pericolutni, devenit tot mai acut, a sta si mai departe cu mainele in
san, e egal cu comiterea unor si mai mari $i mai neertate crime;
cdnd an vdzut al in aceastii stare bolnavicioasa incepe a se declard chlar si criza, un Episcop, constiu de datoria sa, constiu
de marea raspundere ce o are inaintea oamenilor $i a lui Dum-

nezeu, s'a holt-1,M a esi din nepdsare, din indiferentism, cu scopul

ca in momentul cel mai critic sd incerce salvarea prestigiulfzi

Bisericii.
P. S. Sa Episcopul Oherasim, nemai putaind privi nepci sd-

tor la incangrenarea celei mai sublime institutiuni, a luat asupra

sa greaua misiune de a raja partea cangrenata, pentru a salva eel
putin partea Inca neatinsa de acest ingrozitor morb de care incepuse a suferi Biserica din Romania.

www.dacoromanica.ro

152

$i precurn chirurgul, care e chemat a tclici si delaturci din

corn partea inveninatd, de multe on insusi cade jertfa sublimei
sale misiuni, tot astfel s'a intdmplat $i cu curagiosul arhiereu;
a delaturat partea cangrenata dar se vede ca aceasta a fost cu
mull mai inveninatci, pentruca chirurgul-Arhiereu sa poatd aduce
la indeplinire aceastd salvatoare, dar, personal pentru P. S. Sa
foarte periculoasci operatic, farci ca insusi sd cadci jertfa pdsirei
sale Indrdsnete ".

Si mai departe:
,,...Nu s'au incheiat inset' actele inaintea opiniei publice,
inaintea careia rezultatul cercetarii era pentru ambele persoane
principale: acuzator 5i acuzat, tocmai in inteles invers. $i aceastd opiniune publicd, acest for judecdtoresc carele nici canal
nu gre5e5te,
zdrobit cu o putere elementary pe cel acuzat
(Athancgie Mironescu)".

Pcirintele Terentitt Thigariu, unul dintre cei mai inimo5i

membri ai clerului ortodox din Ardeal, se exprima tot in Revista Preotilor" No. 23, astfel:
Doug jertfe ne stau in fatd $i lumea se intreabd, care e
vinovatul? Una e persoana Primatului Atahnasie Mironescu,
care este jertfa timpului de acum; cealaltd in persoana Episcopului Gherasim Safirin, zdrobit prin virtutea lui proprie. Analizand rolul sau chemarea unuia sau altuia, vedem un contrast
teribil intre aceste cloud chipuri ca reprezentanti a cloud principii ce se lupta pe vieatti $i pe moarte.
Until simte ca vieata-i pe pamant, celdlalt o afld in ceruri;
primal reabilitat in demnitate, al doilea ocarlt in virtute"...
...Atributiunile date Episcopului Gherasim $i invinuirile
aruncate asupra partizanilor sdi, in loc so reducd prestigiul ce
l-a avut in ochii no$tri, acest mare suflet, l-au intiltat la o treaptd,

cum tar ni s'a dat sd cunoastem; l-au fdcut caracter de o forts

mai death. Piisirea hotdritii, energia,cu care a stors cultnirarea
tuturor oamenilor cu simt de dreptate, apdrarea sa in fata Sf.
Sinod, sunt tot atatea mdrgdritare de un pret moral necalculabil, in asci mdsurd, cd nu numai Romania, ci Biserica ortodoxd
a lumei intregi, poate fi mandrel cd are in saintl ei un bdrbat de
atata voloare.
....Sf &situ! e cunoscut pe un moment, cd lumea a biruit,
iar evanghelia s'a cdlcat in picioare....".
*

* *

Tot in,Transilvania, iata cum e privity personalitatea $i

actiunea Episcopului de Roman, prin organul cel mai de seams
al Romani lor de peste munti, prin ziarul Romdnul" dela Arad,
care reprezinta directia partidului nationalist romanesc din Arwww.dacoromanica.ro

153

(teal si in jurul caruia stint grupati cei mai de frunte romani de

peste munti :
Figura Episcopului Gherasim Safirin va rdmeine ca sculplaid in marmurti, stra fulgertind vremea cu marele lei caracter
Juminos. Oamenii ca dOnsul sunt rani. Nestrtimutat in convingeri, in credintele striimo$esti, personalitatea lei va rdnitine ca
-aceea a unui apostol care se sacrificer Denim ce are el mai slant.
Episcopal Gherasim Safirin a awn mai skint religia cre$tine, ortodoxd si tnulitia hisatcl de tovardsii lui Crist. A probe(
cd prin el trde$te etern trecutul in care Meintuitorul s'a Jertlif
pentru omenire. Figura ltd va rdintine vie si strdlucitoare, un nou
exempla generatiunilor ".
*

* *

Opiniunea D-lei Profesor Universitar Radulescu-Motru :

Procesul dela Sf. Sinod.
Perspective until proces, in care ser se desveiltrie vieata
,personalti a Mitropolitului Athanasie, era consideratd la inceput
de catre opinia publics ca fiind un mare pericol pentru prestigiul Bisericei romiine. Toater lttmea (wed teamd cer scandalul va
prabu$1 nu numai pe Mitropolitul acuzat, ci intreaga institutie
bisericeascd.

Faptele au dovedit insd contrariul.

Cu cat procesul a inaintat, cu atilt el si-a schimbat caracterul. Dintr'nn singur proces de scandal, cum se asteptau cei
mai multi cd are ss fie, el s'a transformat intr'un proces de purlf icare morald, de curdtire a putrigaiului in Bisericd. Aceastci
transformare e datoritd P. S. S. Episcopului de Roman.
Acest prelat, prin energia sa, ne-a Meta sit Whim scandalul ce se desfdsurei inaintea ochilor $i ne-a adus ser indreptdm
privirea spre scopul ccl inalt ttrmdrit de deinsul. Cu inima strapsa de durere si cu mare silnicie, vet aduc aceste dovezi rustnoase, ziced &instil acitztind pe Mitropolitul Athanasie, intr'una din zilele trecute,
dar silit sunt set merg inainte, fiindeel nunzai a$d se candid Biserica Domnului de cei vinovati.

Si err cat procesul dela Sf. Sinod inaintd, cu atilt atentia

multimei peirdsed scandalul, pentru a se indrepta spre cele dumrzezee$tr, urmerrite de Inaltul Prelat, Episcopal de Roman. Sufletul acestuia, prin indltimea sa morald, a rcirait sd transforme
$i sd Melte aceea ce la inceput ni se prezenta ca mic si desgustator. Dintr'o ceartii veninoasd 'hare cdlugdri, el a $tiut set scoatd
o neintrecuter lectiune de morald sociald.
Oricare va fi rezitltatul procesului, si in monzentul cant'
scrienz aceste realari, nu avem nici o indicatiune de cum va fi,
inn lucru rdmeine inset stabilit: la Sf. Sinod nu se mai Weed un
vnz Prihanit, in persoana Mitropolifultri Athanasie, ci se der oca-

www.dacoromanica.ro

154

zie unei extaorifinae personalitdti set se desfdsure, pentru

servi ca pildd generaaunilor viitoare.

Din acest proces, Biserica romans aved sd pictrdei $i lintstea si prestigiul.

Unit:tea poate ca va fi pierda pentru catdva vreme; dar

prestigiul nu, funded Biserica are fericirea s albs in sdmtl ei
Pe aeomaniacul" Gherasim, Episcopal de Roman".
,,Noua Revista Romany ". C. ROdulesoz-Motru.
*

In lacobeni, Bucovina, apace un ziar Lumina", al cantdretilor bisericesti. Lumina" se ocupd de criza bisericeasca din
Romania, acs. precum urmeazd :
Conflictul Sinodal in Romania.
Ant urmarit cu mare nereibdare sfarsitul conflictului Sinodal din Romania. Eram curiosi sit vedem cum se va respectd
onoarea Sfintei noastre Biserici si
am vdzut ! Episcopal
Gherasim, care prin martori si documete a arettat destul de asvedit, cum ca vaza Bisericei Greco-Ortodoxe (in Romania) sufered mult sub Mitropolitul Athanasie, a Post detronat din scaunal episcopesc, iar Mitropolittzl Athanasie achitat, cu reigaz dedemisionare.

Va sei zits acest conflict a fast o ansii, iar judecata lur

un scut al pdcatelor viitoare". De acum inainte, depinde dela
caracterul celtti" ajuns pe scaunul Mitropoliei on de va vred
salt va puted sei fie adeveirat urmas at lui Ilistos, conform eanoanetor.

De altfel, fdtd fried, poate civet felurite rela(iuni, medica-

mettle si ambitiuni poultice, nu-i va OR), Mei dreptatea" St.

Sinod ii apeirei de oameni obraznici", can indreisnesc a descopert pacate, a face lumina si a scull onoarea Sfintei Biserici drept
martioare.
),Compatimim in numele drepteltii tractarea Episcopului
Gherasim, care-i in drept set* cante cu psalmistul : Judea'!"
Doamne pe cei ce-mi fac mie strambdtate".
(Lumina" din Campu-Lung, Bucovina, No. 1, An. I).
*
*

Apaxare vredtzica de Mitropolitul Athanasie.

Ne sinnim datori ca asa precum aratam aprecierile facut

asupra Episcopului de Roman, sd aratarn si pe cele favorabile
fostului Mitropollt Athanasie. 0 asemenea pdrere o gasim In :
Gazeta Cuveinlul Drepthar din R.,-Valcea, care, din motive ce o privesc personal, s'a Indeletnicit a scrie articole in cart
sa apere pe fostul Primat, Athanasie Mironescu. De astddatd,,
www.dacoromanica.ro

155

in No. 8 dela 1 August, scrie un raspuns" la notita din numard.

nostru 26-27.

Reproducein numai cateva randuri:

Dacd not (adicd cei dela Cuvantul Dreptdtii"), am cerut
achltarea Mitropolitului Athanasie, am facut-o, nu pentru ca,
eratn convinsi de nevinovatia sa, dar pentru cd prestigiul Disericii noastre sd fie in aparenta salvat.... Aceasfa a _lost pdrerea noastra in conflictul bisericesc $1 se pare ca ea a fost si
a tuturor bunilor Romani $1 a prelatilor noStri de frunte, da
oarece sentinta sinodala a fost data in conformitate cu aceste

pareri".

Felicitam pe acesti oameni pentru sinceritatea lor.

Va sa zica, toti bunii Romani" si mai ales prelatii nostri
de frunte au fost ferm convinsi de vinovatia fostului Primat Mi-

ronescu, dar ca 1-au achitat, au facut pentru a salva in aparenta prestigiul Bisericii noastre".
Gura pacatosului, adevarul graeste!
*

Ornenia color dela Revista Bisericeascd".

Anonimii scriitori ai acestui pamflet atanazian, in ulthnui"
Ior numdr,
ca si in cele precedente,
an dat dovadd de
prostie si de cel mai cras cinism si rea credinta.
Ca exemplu, din mute altele, citam: pe pagina IV-a, co-

lo-ana I-a e tiparit cu litere grase: Textul demisittnei I. P. S.

S. Mitropolitului Primat Athunasie Mironescu", iar mai jos, peaceeasi pagina, citim aceasta nota: Uncle ziare interesate, aupublicat versiunea cal. P. S. Sa Mitropolitul Primal $i-ar fi dat
demisiunea in mainile Willi membru al guvernului.
Dux.' informatiu_nlle 1,i estre particulare, din izvorul eel
mai sigur, snntem in inasurd de a desminti categoric acest SV011.
I. P. S. Sa Mit ropolitul Primal tau $1-a dat demisia.
One a citit informatia jurnalelor interesate, n'a puha dealt srl suradd, de oarece, demisiunea", despre care vorbesc a-

ceste ziare, ar fi saizut hotdrirea atilt de lumniatd a Wurtzite

Shod.
De altfel, 1. P. S. Sa Mitropolitul Primat a autorizat pe

reprezentantli presei ca sd spue, cd nu numai cd nu a demisionat

si nu va demisionci, dar se gdseste intro perfectd stare de scindtate, lucru care-I face ca nici de Cum sd nu se gandeascd la demisiunea de care vorbesc interesatir.
(Revista Bisericeasca" No. 20, din 2 Iulie 1911).
Exemplul de fats, caracterizeaza perfect inconstienta ne-rusinare a partizanilor d-lui Athanasie.
Nenorocita Cara si nenorocita Biserica, lasata pe mainile

unor asemenea conducatori orbi si rah Cad Revista Bisericeasce e scrisa de Iconomni llie Teodorescu, membru in conwww.dacoromanica.ro

156

sistoriul superior bisericesc, de Icon. N. Popian, Protopop al

jud. Ilfov, de Icon. Stefan Ccilinescu, (Moter Liicatus), Prezidentul spiritualului consistoriu al Ungro-Vlahiel, profesor de
seminar si autor de carti, de Icon. Scindulescu, Protoereul jud.
Vlasca, de PO. Negulescu-Batiste, de Stefan Dinulescu si alt-li
de aceeasi teapa.

SENTINTA SINODALA

Sinodul s'a achitat,

aceasta trebue sit fie talmacirea nea$teptatei sentinte prin care, din lipsa de probe, Mitropolitul
Athanasie e achitat, $i in ce priveste plagiatul.
S'a achitat pentru insusirea de carti straine.
S'a achitat pentru banuiala de convietuire cu femei de deo-

sebite categorii, pang la cantarete care nu niai au de ce canta.

S'a achitat pentru sprijinirea legii sinodale pe care, cu o
indrasneala uimitoare o declara de bung si incapabila de a priml
vre-o modificare, glorificandu-se cu aceea ca a crezut si a afirmat totdeauna aceasta enormitate.
N'a avut ocazia sa se achite $i pentru datorii neplatite,
pentru luare de mitil $i pentru procese verbale politienoti, cacl
aceste puncte de sfintenie, n'au fost aduse in discutie.
Pe bietul Gherasim 1-au caterisit...
Si astfel e acum pace in Biserica achitata.
0 pace vrednica de aceia care au stabilit-o, nu printr'un
act de energie, ci prin unul de disperare, in apararea propriilor
for persoane.

N. Iorga.

0 TICALOSIE

Episcopul de Roman, fostul Episcop de Roman, dupd judecata Prea Sfintjtului Pimen si a celorlalti, a fost ridicat en
politia din Roman, uncle se dusese, si expediat cu automobilul
is Bucuresti.
Aceasta se chiama o
Fostul Episcop, dupd judecata Prea Sfintitului Pimen $1

a celorlalti, ramane, si dupd condamnarea sa, data nu un ar-

www.dacoromanica.ro

1b7

hiereu cu drept de a vota in atat de Sfantul Sinod, macar un

cetacean al acestei tart
Si dupa cat stint, la not nu e, ca in Italia, uncle masura se

aplica ucigasilor cari si-au facut pedeapsa, o lege a domici-

liului silit", si fiecare e liber a sta unde-i place.

Chiar daca se chiama Gherasim Safirin si crede in legdturile ex-Inalt Prea Sfintitului Domn Athanasie al Ungro-Vlahiel
si Exarh al Plaiurilor cu deosebite Olimpii si Marii, care jurd
drept on stramb, si chiar daca inainte de a fi un simplu inonah
la picioarele lui Pimen al Moldovei, care nu stie ce e pacatul,
a fost ani indelungati episcop cast al Romanului $i, o clipd singurul aparator al drepturilor Bisericei napustite de politicianism.
Guberniile d-lui Carp nu exists Inca, dar moravurile de
gubernatori s'au pus in practica. Ele vor dura pang ce tara va
$t1 sa pedepseasca pe restauratorii moravurilor salbatice din era
Regulamentului Organic.
Incheiu aratandu-rni indignarea impotriva sectarismului,
demn de scoala d-lui Haret, al presei liberale.
Acesti liberali in loc sa protesteze impotriva zbirilor d-lui
prefect de Roman si ai superiorului salt, cuteaza a scrie ca impresie trista" face purtarea fostului episcop de Roman".
Va urez, domnilor, ca sistemul sechestrarei si expedierei
cu automobilul sa vi se aplice $i d-voastra, ca s pot scrie si eu

despre impresia trista" pe care a produs-o purtarea" d-voastra, cari v'ati permis a circula liberi in tara d-voastra.
N. lorga.

Onoratci Redactie,
labile Cerndianu,

Ma intrebati daca as putea confirms din nou ce am spus.

de Pasti asupra Consistoriului Superior Bisericesc si doriti sa
$titi ce tin despre starea actuala a Bisericei din Regat.
Spiritul Crestinismului este aristocrat, pentru ca toata atitudinea observata de Hristos in cursul vietii sale pamante.sti,
precum si organizatiunea ce a dat Bisericei sale, sunt de natura
aristocrats. Organizatitinea actuala a Bisericei ar trebul sa 11mM-1a, prin urmare, aristocrats, chiar si atunci daca, ceeace insci
n'a aflat loc, canoanele, cari si ele sunt productul complicatelor

referinte ale timpurilor lor, ar cuprinde relativ la organizatia

Bisericei, trasaturi de alts natura decat aristocratica.
Consistoriul Superior Bisericesc, china cum el este conceput de fauritorii lui, cu preponderanta treptei diaconatului si
presbiteratului asupra episcopatului, este si ramane un ce necrestin, oricat de mare osteneala si-ar da sofistii rafinati sa dovedeasca contrariul.
www.dacoromanica.ro

158

Cat va dainui acest consistoriu necre4tin, tine o poate

pone ? Hotarit insa ca el numai pagubitor poate fi Bisericii
si toate sufletele curate crestine sa $tie ca starea Bisericii din
Romania nu se poate schitnba spre bine, deck purtand grija,
Ina+, de toate, ca sa existe elita aristocratica, patrunsa de spiri.tul cretin $i in constiinta $i in faptele ei. Sa tie toti ca alegerea fara grija a unui Arhiereu nevrednic cite fata de Biserica
un pacat extraordinar, cu consecintele cele mai funeste. Aceste
lienorocite consecinte, nu numai ca nu se pot inlatura punand a
:pastori, in locul Arhiereilor nevrednici, pe cei ce n'au chemarea

arhiereasca; dar prin aceasta, raul devinc Inca mai complicat

-$i mai distrugator pentru Biserica, cum e natural sa se intample

cand cauti sa inlocuegi intr'un organism menirea organelor firesti prin a altor nefiresti.
Alegerea de Arhierei curati, insufletiti de adevaratul ideal
cre:$tin, e cea dintaiu $i singura rezolvare a problemei Biserice$ti.
ASA dar, trebue sa se inteleaga odata pentru totdeauna, ca
Biserica Romaniei se gaseste in starea in care o aveti, nu pentruca n'ar fi avut consistoare superioare, inovatii necunoscute
in epoca clasica a Bisericii, ci fiindca nu s'a purtat grija sa alba
.Arhierei vrednici, Arhierei adevarati, patrunsi de duhul crestin
in constiinta $i irrfaptele lor; iar indreptarea nu poate veni prin
-nici un consistoriu si prin nici o alta inovatie, ci numai prin eel
chemati de Dumnezeu, prin Arhiereii apostoli, elita sufleteasca
aristocratica, de care Biserica are cea dintaiu nevoe, ca pe urma
_sa i se implineasca toate celelalte nevoi.

Biserica lui tiristos,- pans la a doua venire a Domnului,

-dupa chiar spusele acestuia, are a avea rolul unei serve impilate, si de ce sa faca si Biserica Romaniei exceptie ? Crestinismul are ca propretate a sa fiintiala suferinta si de ce n'ar sufed $i cre$tinismul in Romania ? Daca intre apostoli s'a aflat
iin decazut, un tradator, de ce nu s'ar afla intre urmasii apos-tolilor si mai multi tradatori si decazuti ?
Aflatus'au i la d-voastra oameni cari, fie prin viclenle,
fie prin nevrednicie, au dat asalt asupra butucului de vita din via
Domnului $i 1-au c-iuntit. Noroc insa ca vlaga lui nu se poatesa
sece; iar ocrotitorul Bisericii, Bunul Dumnezeu, va purta grija
tie el ca sa i se vindede ciuntirea, Aceasta trebue sa fie credinta
cre$tinilor adevarati si ea are si reazem chiar in realitatea istorica a prezentului Bisericei Domniilor Voastre. Nu e pierduta
samanta buna a aderentilor absoluti ai lui Hristos in Romania.
Cata vreme aveti Episcopi, fie si depusi, ca Gherasim Safirin,
$i preoti, fie $i caterisiti, ca Stancu Paunesau, Biserica Romaniei sta bine, fearte bine. De ce ?
Cuvintele Episcopului Oherasim Safirin si ale celorlalti
cari suet raliati in jurul lor, vor Head ca scanteia sub spuza un
Limp oarecare, mai iiadeiungat sau mai scurt, $i oare candva,
www.dacoromanica.ro

159

dupa credinta neastra nestramutata, vor trebul sa aprinda un

mare foc, care va curati mantia de our a Bisericii lui Hristos

de strriturile murdare en care a patat-o slabiciunea omeneasca.

1)e iubirea de jertfa pentru adevar si curatia morals a until

orn se aprind si sufletele altofa, cum se aprinde un foc de altul.

Surghiuneasca-i, persecute -i, inroleze,-i la oaste: ass e soarta
creStinilor adevarati. Insa, sa ;;tie impilatorii ca din sangele martirilor rasar eroi noui la un pupt-A cu fortele nedistruse; iar cei
cad se cred chemati sa sufere pentru Hristos si institutia lui, sa
sufere cu bucurie si sa se asemene lui Hristos si marilor barbati
ai Bisericei din vremile trecute. Aceasta glorie cine e capabil sa
ravneasca la ea, e cea mai inalta glorie a crestinului adevarat.
Am convingerea fermi, ca fortele poporului roman sunt
Inca proaspete, sanatoase, nedistruse. De aceea, cred ca atitu-dinea Episcopului Gherasim Safirin al Romanului, va afla aprecierea cuvenita, va deveni un far de concentrare a risipitelor
-suflete buiie, va destepta interesul adormit al multora si astfel

naia Biserkei romane va ajunge iarasi la limanul mantuirli.

Aceasta dorind-o Si rugand pe Dumiiezeu de ajutor, raman aI
D-voastre Irate :
Preot Dr. LazAr Gherman
Din Cernauti.

...Asa dar, privitor la teologii de peste hotar, atitudinea for

e categoricil impotriva spiritului in care s'a facut la noi, in Romania, reforma bisericeasca. De data aceasta e limpede ca Pa'cultatea de teologie din Cernauti desaproba cu totul pozitia in
care s'a pus Mitropolitul Athanasie. Deci nu se mai poate zice
acurn ca adversarii legii n'au primit nici un sprijin dela persoane vrednce de credinta si de valoare teologica necontestati".
'Din potriva, tocmai persoane vrednice de credinta si teologi adevarati osandesc opera funesta pe care cazutul Mitropolit a dat-o
Bisericii.

Aceasta e o pedeapsa teribila pentru un om care simte,

cad tocmai Facultatea care i-a dat diploma de invatat ii sta
impotriva si-i declara ca a lucrat contra spiritului ortodox pe
care Facultatea i I -a impartasit.
Eu, adanc miscat sufleteste, cand ma gandesc la cite a
avut de strabatut Biserica si la sprijinul moral primit dela teologli ortodocsi de peste hotar, ma simt dator sa le aduc elogii
publice si sa felicitez din toata inima pe teologii patrunsi de ade,
varatul duh al ortodoxiei, cari au spus cuvantul for drept si viguros, contribuind astfel la restabilirea ortodoxiel in Cara noa-stra.

Lauda se cuvine parintelui dr. Isopescul, pentruca, fara

uiici un interes si Fara a calla in ochii nimanui, isi arata atat de
www.dacoromanica.ro

160

verde atitudinea ortodoxa, care nu se poate impach de lac ctr

spiritul strain de ortodoxie din reforma noastra bisericeasca.
Lauda se cuvine parintelui dr. Lazar Gherman, care cu
curajul crestinului spune cuvant de lamurire si orientare pentru toti cei rataciti si nestiutori ca duhul guvernarii lui Hristos
nu e duhul guvernarei prin multime, ci prin fortele cele mai
alese si prin capeteniile Bisericii. Aceasta e ce am spus si noi,
in alta forma: ca puterile in Biserica nu pornesc dela popor, de
jos in sus, ci se coboara de sus, dela Hristos. Ma bucur acum
cand vad cli suntem stapaniti de aceiasi conceptie in ceeace priveste spiritul de conducere in Biserica cresting, si ca.' nu dela o
Facilitate la care lucreazit asemenea teologi distinsi a putut culege fostul Mitropolit Athanasie spiritul rau a carui unealta s'a
facut.

Lauda se cuvine tuturor profesorilor de teologie dela Cernaafi cari, fara a se uith la faptul ca fostul Mitropolit a fost discipolul for, au afirmat hotarit crezul for crestinesc si si-au pro-

nuntat barbateste judecata for intr'o clipa cand lumea se intreba : Care sunt adevaratele vederi ortodoxe in aceasta chestiune ?

Da, scumpii mei frati si vrednici invatatori de carte orto-doxa, you'd vi se cuvine stima si recunostinta noastra, pentruca
ati adus un serviciu cauzei ortodoxe din tam noastra. Neputand
fi banuiti de vre-un interes, ca acei ce nu erati in mijlocul luritel
dela noi, cuvantul vostru a fast cuvantul de lamurire si orientare. El a cazut greu in cantarul oamenilor politici, nedumeriti

in mijlocul parerilor care se incrucisau, cad au zis: Iata ce.

spune Facultatea de Teologie din Cernauti".
(ArhIm. Scriban in Neatnul Ronzanesc")

SENTINTA SINODALA TREBUE REVIZUITA !

Judecata facuta de Sinodul Bisericei roman, in ultima

sesiune, e un bloc greu, un bolovan urias aruncat in calea vietii,

si de care se lovesc si.se vor lovi, ranindu-se, constiintele a cute
si mii de clerici si de credinciosi romani.
Caci ce este sentinta asta sinodala ?
Un Episcop iaa aminte intreaga extindere a distantei dintre lumina 5i umbra Bisericii romane si, punandu-si la mijloc
vieata si demnitatea sa, pretinde dela colegii sai sal -i deg ocazia
sa hetarniceasca umbra, sa-i masoare adancurile si s'o de,osibeasca pe vecie de lumina Bisericii, spre a nu o mai intunech.
Colegiul episcopilor romani nazueste sa impiedice pe episcop
de a face aceste servicii marl cauzei comune, cauzei Bisericii,
www.dacoromanica.ro

161

$i colegiul cade, din acel moment, chiar prin aceasta, in prepus

de villa.
In slat-sit, dupa staruinte uriase, vrednice de cauza ce-a
Imbratisat, episcopul ajunge la cuvant si la judecata, dar numai in rolul unui improtivitor si acuzat. Ad, cu toata viclenia
interogatcrului, invinovatitul, cu forta unui titan, demonstra asertiunile sale cu fapte si documente nerasturnabile. Athanasie

Insusi fa silit sa admits in fond toate specialitatile pacatelor

sale si, totuci finea este osandirea Episcopului eel drept, $i achitarei lui Athanasie cel vinovat.
Nici cand Episcopatul.roman, in totalitatea sa, n'a ramas

inaintea lumei crestine ass de patat si rusinat ca de astadata.

El a calcat dreptatea, osandind nu numai pe un nevinovat, ci pe

unul cu titlul de drept la deosebite merite pentru cauza Bisericii
romane. Spre a se intelege marimea $i gravitatea acestei crime,
nedreptatea trebue masurata dupa vrednicia si sfintenia aceluia
contra caruia s'a savarsit, si care, ca sfintii de altadata, si-a pus
In joc ai vieata, pentru cinstea si lumina BisericiL
Sinodul Bisericii romane este vinovat $i are a raspunde
si pentru o pats Inca mai mare. Problemele mari ai arzatoare,
cum e prGblema bisericeasca din Romania, nu se ivesc in istorie
niciodata in afunzimile evolutiunilor descendente, in mersul pasilor cari due sere decadere. Numai epocile ascendente stint capabile s simta indatorirea unui avant nou mai Malt, si Biserica rc.rnana, dela un timp incoace, face progrese nediscutabile:
sentimentul datoriei, constiinta publics relativ la binele Biseri-

cii se agereste mereu, iar episcopatul roman nu numai ca nu

voeste sa is cu sufletul sau parte la acest progres, ci, prin procedarea sa, mai vartos a rasturnat evolutiunea progresiva, voind
a o arunca inapoi in stari deplorabile. Sinodul romanesc a volt
sa omoarc sentimentul datoriei si a calcat in picioare con'stiinta

care cere lumina si dreptate. Asemenea procedura formeaza

petele cele ma! urite si mai grele in istorie, si nu ne putem inchipul vre-un eau, ce ar strica institutiunii bisericesti mai mult,
decat aceasta intentionata innadusire a progresului bisericesc,
a constiintei adevarate, prin episcopatul roman.
*

Aceste efecte ale activitatii Sinodului din ultima sesiune,

sunt mai presus de once 1ndoiala; la cestiunea motivelor ei, Irma,
trebuie st revenim.

Sinodalii isi inotiveaza procedura prin iubirea for catre

Biserica romans, marea binefacatoare $i educatoare, care trebuie imbreitiatel cu toatil ardoarea de care sunt capabili fiii recuncscatori fats cu maica for spirituals, iar nu vdditd inaintea
lumei cu slabiciunile si petele ei.
Sa ctedem ca in lupta grave ce se da in Romania intre
C. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

11

162

lumina si intunerec, nu numai sinodalii, ci si o mare parte din

clerul inferior sunt stapaniti de iubirea pentru Biserica.
Dar care nu e iubirea acestora patimasa, faisa $i oarba ?
La Biserica romans fiecare roman trebuie sa priveasca cu insufletire, insA trebuie a stl ca, precum la alte Biserici, astfel si
la cea romans, se intampina aparitiunl istorice: divine si omenesti, sublime si josnice, allsolut valabile, sr valabile numai in
niste conditiuni temporale anormale. Din feluritele lumini si urnbre, Biserica insasi reclama numai pe cele dintaiu drept copil
ai sal adevarati, si numai ele rot fi cauza insufletitei noastre
iubiri pentru Biserica. In schimb umbrele si petele, abuzurile
si inconvenientele bisericesti, chiar din adevarata iubire pentru
Biserica, trebuiesc condamnate cu aceeas asprime, cu care le
condamna insusi crestinismul si insasi principiile eterne ale
Visericii.

Judecatorii Sinodali, si pe langa el servii lingusitori si protectorit cu politica de mantuiala, au cazut lute cruda rata.'cire
cu iubirea lor pentru Biserica. Tainuind umbrele, acoperind star
biciunile, achitand pacatul, ei nu numai ca au osandit pe cel ce
trebuia distins, nu numai ca au nimicit, pentru moment, rezultatul muncei sfinte a unei vieti intregi, dar ei au si promovat,
si vor sa promoveze, in cercuri largi, formarea ideei hulitoare,
ca abuzurile si neajunsurile bisericesti ar proveni dela insasi
Biserica si ei i-ar trebui imputate, iar nu personalitatilor bisericesti de toata treapta, Carl n'au fost patrunse de principiile Bisericei $i au cazut in partea instinctelor josnice ale naturei o-

menesti....

Momentul e istoric, e facator de epoca si vina episcopatului romanesc n'are seaman !

*

Ce vor face Sinodalli ?

Fi-vor judecatori ingamfati, can nu admit discutarea 5i
sfaramarea sentintei lor, sau vor cunoaste ei umilinta care mantueste Si lacramile caintei care indreapta ? Ramane-va amintirea lor impovarata cu cea mai mare nedreptate si crima Inaintea istoriei si a crestinilor, sau se vor inrola si el in ceata celor cars cu inima doritoare cauta adevarul !
Erare humanum, perseverare diabolictun !
Flindca neclintita iubire de adevar nu e incompatibila cu
adevarata iubire pentru Biserica, ci mai vartos impusa de aceasta, not nadajduim ca Sinodalii, ca unii ce sustin ca sunt insufletiti de iubire pentru Biserica, vor revizul sentinta Sinodala,
si atunci vor spune si ei, vor admite sa spuna si altii, fard ocoluri si deadreptul adevarul.
Astfel vor fi descrise partile slabe ale Biseri,cei roman in
toata intunecimea lor si vor putea fi .admirate partile luminoase
in toata splendoarea lor. Se vor lass toate detaliile cari vatarna
www.dacoromanica.ro

163

sentimentul estetic, dar se va spune adevarul. Se va avea mill

,pentru pacatosi, se va face responsabila si societatea ce i-a pro41us si care n'a ingrijit de moralitatea lor, dar se va spune ade-

varul. Nu va fi scapata din vedere nici o greseala, nici o macula,

judecata va fi infrico$ata, dar se va implini mantuitoarea vorba
a lui Iiristos: Adevarul va va face liberi". (loan, 8,32).
*

Arta tainuirei si a acoperirei e pacat

$i

coamenilor.

pacatul e peirea

De practicau episcopii romani virtutea neclintitei vubiri

de adevar, cand cu afacerea lui Ohenadie, nu mai venia afacerea

lui Parthenie, nici cea a lui Athanasie. Operatiunea ar fi fost

grea de tot, dar si sanatatea Bisericii ar fi fost deplin restabiiita. Asa ins lumea are spectacolul unui lant nesfarsit de scandaluri si de incurcaturi bisercesti, din ce in ce mai marl, 5i ea
trebue sag cad, caci aceea ce ocarmueste opinia publics a unei
biserici, ceeace stapaneste sufletul ei, este o fora $i voie mai

inalta superioara, iar nu curat numai toana politica si in-

tamplarea omeneasca. Tot Dumnezeu misca vieata Bisericei

sale si El pe cei ce nu se supun de buns voie planurilor lui ii
sileste, adesea Inca in vieata aceasta, sa se supuna. Pentru o
convingere, care in adevar e convingere, generatiile romane de
astazi vor fi in stare sa riste si tihna vietei si grata celor puternici, caci nu se poate sa fim un neam istovit cu fortele distruse, ca sa nu mai poata lucra, prin noi, dreptatea si adevarul.
Nu stint ash de josnici crestinfi si preotii romani, ca nu-

mai in placeri senzuale si in serviciulPropriului for interes, sa-$i

afle linistea. Ei pot intelege ca infrangandu-si sfiirea de jertfire
Si biruindu-si lenea, scapa nu existenta Bisericei romane, care
se va conserva, cad are multe proptele si nici portile iaduluti
.nu o vor sfarama
dar scapa dreptul Bisericei romane ortodoxe de a peti inima poporului roman, ca sa-1 poata duce la
mantuire. Si mai pot intelege clericii inferiori si credinciosii romani ca intamplandu-se sa." pice sub judecata pamanteascal a 1ut
Dumnezeu intreg episcopatul roman, nu trebue sa cada si Biserica romans. Bisericei romane din Ardeal 5i Ungaria i-a fost
dat, ca aproape un veac intreg, in cele mai crancene prigoniri,
sa fie fara episcopi, si totusi ss existe.
Credinciosii si clerul inferior nu carmuesc in Biserica si
trebue sa asculte de Episcopi, dar exists si o justa rezistenta nu
numai pasiva, ci $i activa contra hotaririlor Sinodului. Ascultarea autoritatilor superioare bisericesti isi are limitele, cand
pretentiunile ei sunt contrare constiintei. Sunt hotare neviolabile ale legei naturale si divine, peste care n'au voie crestinii a
se supune unei autorithti.
Insa pang a-si face factorii constitutivi mai inferiori din
organismul Bisericei romane, trista datorie de constiinta, ei stint

www.dacoromanica.ro

164

datori se roage pe Dumnezeu, ca Episcopatul roman s gaseascI

in sine insusi puterea caintei pentru sentinta sa, ca astfel $i eI
$i, dupi exemplul lui, si clerul inferior si credinciosii din sfanta
miscare $i lupta pentru marile interese bisericeti publice, sa a-

junga cameni mai buni si sa se intareasca asa imparatia lui

Dumnezeu pe pamantul romanesc, prin progrese pozitive, ci nu:

prin jertfele dreptatei divine
Blocul greu, bolovanul urias, trebue dat la o partaftlin Calea constiintelor crestine,_cu frumuselul, daca Sinodul romane-sc
doreste ca blocul sa nu se pravaleasca, asupra celor ce 1-au asezat in cale, caci dreptatea lui Dumnezeu nu doarme si constiinta_
crestineasca nu poate pert dintre romani...
Dr. Lazar Gherman
Cernauti, 11 Oct. st. n. 1911.
CI-LESTIA BISERICEASCA DIN ROMANIA

De un timp incoace Romania are o chestie bisericeasca.

Eu insa chestia aceasta asi numi-o criza bisericeasca morala,
$i iata de ce. Este un lucru cunoscut $1 de nimenea necontestat,

ca meninta bisericii este ideals, de oarece ea tinde intr'acola

ca sa mantuiasca sufletele membrilor ei. Aceasta nobila nazuinta

Biserica si-o poate insa implini numai prin invatatura indemnatoare, lipsindu-i ei orice putere executive. Stand lucrurile astfel,
cert este ca invatatorii bisericesti, cari sunt episcopii si preotii,
ca sa poata influents pe membrii laici ai Bisericii spre urmarea

invataturilor lor, trebue singuri sa duce o vieata exemplar de

morala, adica sa fie lumina lumii si sarea pamantului si sa se
fereasca, ca nu cumva acea sare sa se imputeasca, adica ca nu
cumva ei, prin vieata for private, sa dee scandela, caci la din
contra toate invataturile for ar fi aruncate in vent si n'ar putea
prinde radacina si pentru unii ca aceia, cari calca legile morale
in picioare, ar fi mai bine
mecum zice Mantuitorul nostril
Iisus Christos
daca si-ar legs o piatra de moara de grumazi'
si s'ar arunch in mare.
Si cum ar $i putea invataturile unor conducatori bisericeti
moralminte decazuti influents asupra laicilor increzuti pastoriei
for sufletesti, cad proverbul exempla trahunt" isi afla tocmai
aici intelesul ?
Vieata private a conducatorilor este un exemplu viu $i bucuros urmat de cei condusi.

Pe un preot moralminte decazut chiar cugetul ar trebui

s-1 retie de a propovadul moralitatea $i daca el totusi, in ipocrizia sa, ar indrazni s'o face, atunci auzitorii stiindu-1 fariseu,
nu numai ca nu-i iau in seams predicile lui de morala, dar in
interiorul for 11 dispretuesc, dupe cum i se $i cuyine.
*

www.dacoromanica.ro

165

S'a zis si se zice, ca avand Romania o chestie sau criza

bisericeasca, ea pe nimeni nu imports afara de Romanii din Romania libera. In prima linie da, dar in randul al doilea imports

ea pe fiecare Roman, ca atare, oriunde ar till el. Formeaza

doara tom Romanii de pretutindeni

Vara privire la hotarele
politice, cari doara nu pot tarmuri unitatea nationals si culturala
un unic popor romanesc. Si tocmai chestia bisericeasca,
care a coprins, ca o board, cea mai de capetenie parte a poposului romanesc face sa sufere intregul organism national roman,
precum influenteaza boala unei parti a corpului omenesc asu-

pra intregului corp. In cazul acesta durerea insa este Si mai

mare, de oarece boala aceasta este sufleteasca si stint este ce
Iniluenta dureroasa exercita boalele sufletesti asupra organismului unui om. Eu deci cred ca fiecare roman bun este dator
sa-si spue cuvantul sau in chestia bisericeasca din Romania.
*

De oarece referintele morale a unor conducatori bisericesti erau tuturor cunoscute mai mult sau mai putin, de aceea
Tad nu era admisibil, ca "chestia aceasta sa se lase discutata tn
Sf. Sinod, ci de cu bung vreme trebuia influentat intr'acolo ca
cei vinovati sa se des de cu bung vreme inlaturi. Aici era de
luat in privire prestigiul Bisericii, nici decum insa raporturile
personale sau politice. De se luau de cu timpuriu masurile cuvenite, chestia War fi fost discutatrt cu atata rea vointa bu"curie fatisa de gazetele de toate categoriile din toate tarlle. Si
,rata daund tocmai aceasta rau voitoare discutie a adus Bisericii
din Romania, dard si bisericilor romane de pretutindeni, cad cu
crept cuvant s'a putut conchide, ca dezastrul moral intamplat

in Biserica din Romania este la ordinea zilei 5i in on si care alts

Biserica romans.
Dara neluandu-se masurile amintite, atunci sf. Sinod trebuia sa aplaneze chestia astfel in sanul salt, ca sa nu fie nici acuzator, nici acuzat $i intregul proces trebuia s fie secret, ca ass

maica Biserica s nu fie zguduita in temeliile ei, Si aceasta

foarte u.sor se putea obtine prin putind staruinta $i abnegatiune

de sine in interesul Bisericii si a romanismului. Si la alte confesiuni se intampla crize, ca cea din Biserica Romaniei, insa."
acolo ele se aplaneaza ash zcand peste noapte prin pronuntarea
sau puiierea in disponibilitate sau pensionarea celui vinovat sau
incuipat de aberatiuni morale. Asa trebuia sa se faca si in chestia noastra si aceasta desigur ea" n'ar fi fost in detrimentul prestigiului Bisericii 5i n'ar trage diva sine lant discutii patimase
prin foile noastre $i mai ales cele straine Si nu ne-ar compromite

pe not Romanii atat de mult in ochii mult invidiosi ai lumii.

lnima fiecarui roman Si a mea plange lacrimi de sange, ca o
chestie bisericeasca a Romaniei a putut sa existe $i ca n'a lost
zfinalizata cu sange rece si precautiune.
www.dacoromanica.ro

166

Cei in prima linie interesati in chestia bisericeasca a Romanic,' s recugete ea moralitatea este fundamentul existentei si

prosperarii unui popor si sa caute chip si forme sa desnoade

nodul, ce sf. Sinod prin hotaririle sale nu l'a deslegat, ci incurcat $i mai mult, cAci numai adevarul si numai el trebue sa
fie calauza in deciziuni, cari ating asa de aproape sf. Biserica,
care doard propovadueste adevarul. Dacd insa adevarul ar fi
izgonit din interese personale si de invidie sau urd din sf. BisericA, atunci timpul s'ar apropia cu pasi gigantici, pe cari ni-

meni n'ar fi in stare sa-1 retie, cand credinciosii astazi mai mult
sau mai putin indiferenti in cele bisericeti ar putea pardsi acea.
institutiune, ai cares conducatori singuri nu mai tin cont de dogmele ei princlpale. Deci caveant consules!
Dimitrie Dan
Oetombrie 1911.

Protopop $i membru corespondent

al Academia Roman

CE ZICE UN ALT CLERIC BUCOVINEAN

FRAGMENT

Toata lumea a fost silita sa urmareasca criza cumplita.

prin care trece Biserica romaneasca din Regat. Sgomotul acestei crize naprasnice a trecut si peste hotarele Romaniei, cAci
foile germane 51 franceze au dat o mare atentie 5i desvoltare
celor petrecute in procesul sinodal.
De toate cele petrecute nu se poate vorbi decat cu durere,
cu atat mai mult cu cat nespus de dureroase sunt nu numai cele
elite la iveala in timpul procesului, dar inca Si felul cum s'a dat
sentinta. In adevar, ce poate fi mai vrednic de doliu decat ca o
sentinta, data in numele Sfantului Duh 5i de un corp care se
cheama sfant, sa nu satisfaca unanimul simt de dreptate si sa
contrazica vadit adevarul? Ce poate fi mai de plans decat ca,
in numele dreptatei sfinte, sa se pedepseasca un nevinovat pentru a se acoperl altuia vini cari nu se pot tagddul?...
Puterea, convingerea, conatiinta, aria de caracter cu care
Episcopul 5i-a facut datoria constituesc o mare minune in vremurile noastre. Ele ne amint6c de figurile dispdrute ale profetilor, ale judecatorilor si ale parintilor bisericesti la care ne inchinam. Episcopul de Roman a pus problema Biserisei din Regatul Romaniei ca un profet din alte vremuri 5i atmosfera incarcata de miasme s'a sguduit tot cu puterea cu care s'a sgu -duit pe vremea profetilor.
Atitudinea Episcopului de Roman nu poate fi socotia ca
Mutate. Certarea raului nu e Mutate ci dragoste de bine, drawww.dacoromanica.ro

167

goste care la Eniscopul de Roman a mers pang la sublimur jertfirei omenesti. Clue dintre not oare ar fi putut avea aceasta dragoste, ca sa nu -1 clinteasca nimic din fata unei datorli atat de
sfinte, dar tot atat si de periculoase pentru persoana sa?
Preotul Dumitru Bralleantt

Parch ort. or. in corn. Frumosul din

Bucovina, Cava lor at ord. Steaua Ron nisi"

VINE INREPTAREA?

Frate Cerndene,

Eram la tars, la catedra mea de modest invatator, pe and

in revistele teologice si la Sf. Sinod din Capita la Tarn ati inceput repetatele si energicele cereri de acum 2-3 ani, ca sa fie trase

la raspundere si s fie osandite minciuna, prefacatoria, viata

scandaloasa si neomenia la care au ajuns tocmai cei ce se
chiama propoveduitori ai adevarului, apostoli ai credintei, ucenici ai lul Hrstos.

Ecoul cererii de judecata a patruns in conversatiile tuturor

si astfel a ajuns pans si intre peretii umilei mele cancelarii de
invatator satesc.
L'am simtit ecoul, adanc in popor, raspandindu-se pretutideni si patrunzancl pans si in fundul casutelor celor mai naivi
si nestiutori oameni, tineri sau batrani, barbati sau femei.
Ce simteam sufleteste in vremea aceea?
Doream si eu ca toata lumea ca s stiu adevarul, sa se faca
lumina, s se vada dreptatea. Si cine nu simtea ca mine? Mail
lumea dorea, discuta, se aprindea sa stie ce este cu prestigiul
Bisericii, cu prestigiul arhiereilor, cu starea celor ce se chiama
ca fac legatura intre Dumnezeu si noi, si care pentru aceasta
sunt incarcati din partea noastra, a parintilor nostri, a tarei, a
conducatorilor ei, cu deosebita consideratie, cu distinse onoruri,
cu sarutari de maini, cu matanii si inchinaciuni pana la pamant.
Cine nu se minuna deci, vazand ca un Mitropolit al tarii
este acuzat si fuge de judecata ca un criminal constiu de crimele sale, refuzand sa se faca lumina. Cine nu se minuna, vazand a acuzatiile grave, care aprinsera toate constiintele, sunt
declarate de Sinodul rornanesc ca nule si neavenite ".
Procesul sinodal trecuse insa peste barierile Sinodului.
Daca nu era judecat de Sinod, apol el era judecat de Cara intreaga, care in fundul constiintei ei, nu gasea nimic mai straniu,
deceit sd vadd fugind de judecatd atilt pe cel chemat la judecatd,
cat $i pe cei chemati sa judece. Se inplanta In constiinta generata a poporului convingerea ca judecatorii au ceva comun cu
acuzatul ca pacatu1 vinovatului ii manjeste sI pe judecatori, ca
www.dacoromanica.ro

168

nici judecatorii n'au constiinta curata, ca sa-si poata face datoria.

*

Biserica la not e institutie de stat; la baza Bisericii, pe

Tanga legile sfinte este 5i Constitutia tarn ca la insasi baza
Statului.
Religia se invata in scoala, in numele ei se face juramantui

in armata tarii, in numele ei se leaga pe constiinta toti judecatorii, toti functionarii, toti impricinatii inaintea justitiei.
De aceea s'a starnit in toate partile o turburare sufleteasca
profunda ca se pot petrece in Biserica noastra asemenea lucruri,
care nu privesc numai clerul, dar privesc pe neamul intreg, in
toate incheieturile lui sociale, adica problema sufletului romanese !

Dar ce s'a intamplat? Sinodul a liberat pe cel osandit de

opinia publics si a osandit pe cel divinizat de opinia publics; far
opinia publics, astfel infruntata, pare a nu fi capabila de nimic,
decat de o lass descurajare.
Cine poate masura adancimea pericolului acestuia? Preotii

care n'au inteles s fans o miscare on s swath' vre-o vorba

pentru dreptate, on arhiereii can au savarsit pacatul, sa ma-

soare adancime,a, greutatea si consecintele lui ?

Durerea este ca lucrurile nu le pot intelege nici profesorii
universitari, cari au fost in stare sa comita alts monstruozitate,
de care am auzit vaicarindu-se toti oamenii cu bun siint.

..Tara trebuie sa rezolve, cinstit si curat, aceasta grea

problema, de vrea sa mai traiasca cu demnitate.

Te saint si to imbratisez.

Eftimie Cartianu

Institutor pe Inc
la voala Dudesti-Gioplea, Way

Dragd Donuarle Cerndianu,

Am urmarit Si urmaresc revista D-v. cu un interes mai

in
mare poate decat multi din cei la care v asteptati, fiindca
afara de chestiunile biseric,esti dela ordinea zilei pe care le scaram vazut in actiunea B -v.
manati in sensul liniei ce v'ati tras

un punct comun cu misiunea noastra. Anume am vazut Si la

D-v. incercarea de a scoate din inertia intelectuala 5i a trezi

simtul datoriei la cei chemati a fi stegarii religiei, culturei si caracterului in masele poporului romanesc. Si nu-mi veti lua in
nume de eau daca spun Ca tocmai in punctul acesta sta adeva-

rata valoare a curagioasei Dv. lucrari. Nu ma indoiesc, ca si

D-v. v'ati dat seama de greutatile cu care aveti de luptat, chemand la inaltimea datoriei,pe cei numiti in Sf. Evanghelie luwww.dacoromanica.ro

169

mina lumii si sarea pamantului"; totusi imi inchipuesc ca Inca

nu cunoasteti indeajuns cu ce negure cumplite aveti de luptat, ce
problems grea v'ati propus s deslegati. Pentru aceea, ca unul
ce am .ocazie sa cunosc imprejurarile $i lucrurile mai deaproape,
la fata locului cum se zice, ca unul ce doresste izbanda actiunii

U -v. in partea ei educativa, m'am crezut oarecum dator sa va

comunic cateva constatari $i reflectiuni personale, din care socotesc...ca, daca nu altceva mai bun, veti prinde realitatea.
Caci, drags D-le Cerndianu, cand cunosc preoti '$i Inca
chiar $i dintre cei tineri, cari tin revistele D-v. si altele, ce li se
trimet, cu foile netaiate pe masa; cand multi stau intr'o revoltatoare necunostinta de ceeace s'a petrecut in sanul bisericii
noastre; cand stiu ea multi preoti au marginit rolul for la indeplinirea formelor religioase $i restul timpului
in loc sa-1 foloseasca in lucrari de innaltare sufleteasca si de ridicare din jos-

nicie a pastoritilor, II ocupa ca s fac averi; and nu citesc nici

revistele care be apara interesele $i demnitatea de corp; cand
merg cu ingustimea pang la a spune ca nu se cade a plati abonamentele revistelor primite, fiind de ajuns hatarul de a nu be fi
reiuzat primirea; cand afli cum se dusmanesc intre ei si in fine
cand constati lipsa totals de coeziune intre membrii acestei
tagme,

nu se poate sa nu te ingrozoti, nu s'a putut s ma

abtin de a ma gandi cu mils la sfortarile de nebuni idealisti ce

faceti ca sa aduceti acesti factori la calea indicata de sfanta for
misiune.

E drept
$i trebue s'o spun
am cunoscut intre preoti
pe unii de isprava, cari merits $i lauds si stima pentru felul cum.
isi indeplinesc rolul, cari iti produc placere cand isi desfasura
planul de actiune .si discuta chestiunile profesionale cu compe-

tinta si entusiasm; citesc si revistele bisericesti $i tot ce intereseaza populatia sateasca.Cate un asemenea preot te face sa
speri ca, printr'o bine organizata $i bine condttsd actiune culturaid, s'ar putea aduce intreg corpul la inaltimea demnitatii, la

zunoasterea rolului ce are trebue

sa -1

alba

in organismul

nostru social; dar, ciudatenie ! am bagat de seamy ca tocmai

acestia sunt mai rau vazuti si sus si in popor, caci, prin prisma
pizmuirei, purtarea si faptele for sunt infatisate ca estravagante
chiar de catre colegii for ramasi inapoia vremilor.
Va spun aceste crude constatari, nu ca sa va descurajez
a mai scrie si trimite ziarti D-v., ci pentru ca, cunoscand terenul pe care aveti de aruncat samanta, sa va intariti sufletul, sa

va indoiti fortele si sa nu dati indarat cand veti ajunge sa simtiti

incliferentismul de ghiata al celor pe care-i aparati.
Pe mine unul nu m'ar fi interesat soarta ce, prin caracteristica-i inertie intelectuala, all pregateste acest factor in organismul nostru social, daca n'as fi cunoscut cats trebuinta este
sa
in locul costumelor preotesti
pentru neamul nostru ca
avem preoti cu mintea vmic adapata de lumina adevarului ade-

.
www.dacoromanica.ro

170

vArat, totdeauna in curent cu ce se scrie si se misca In preajma.

lor,
cu dogoarea produsa in sufletul for din continua privire
cAtre idealul bine lamurit al misiunei lor
sa topeasca ghiata
in care sunt prinse sufletele multimei, din pricina multelor preocupAri personale; preoti in sfarsit, cari, ca si invatatorii, sa poatA
fi recunoscuti de apostoli ai nearnului,

Jar pentru ajungerea la un asemenea rezultat fericit, eu

socotesc ca ar trebul sa iasa chiar din tagma cateva serii de
nebuni idealisti, cari, mergand cu abnegatia pang la sacrificii
si cu entusiasmul pans la paroxism, sa biciuiascA prin ascuthnea

condeiului lor pe toti preotii cari se lass furati de materialism

si neglijeazA cultura intelectului si sufletului lor, neglijeazA ceea

ce e mai sacru in misiunea lor, formarea caracterelor moralreligioase.

Si asemenea nebuni idealisti, data nu m'oiu fi inselat, imi

pare Ca ati fi si D-v., cad
desl nu pot impdrtasi in totul vederile D-v., sunt convins de un lucru: ati tinut pang acum coarda
intinsa., Ears sa cedati ademenirilor si presiunilor ce imi inchipuesc ea vi s'au facet; ati probat astfel fermitate, caracter, p1,
cum lupta ce duceti nu intereseaza numai religia si preotimea
noastra, ci si cultura, constlinta si caracterul neamului roma-nese, ati isbutit sa aveti si aderenti de valoare in preotimea
cults, de peste hotar mai ales, $i admiratori constienti in afara
corpului preotesc.
Fiti deci nebuni idealisti si prin gazeta D-v. biciuiti si rata
ce vA. semnalam.

Ridicati-va, daca se poate, dela criticarea persoanelor, is

criticarea sistemelor si faceti pe preoti sl citeascA si literatura
bisericeasca $i once poate interesa pe pastoritii lor ! Apelati la
fazletele elemente bune din acest corp si cu ei ImpreunA porniti
actiunea de trezirea corpului din letargia spaimantAtoare in care
1-a adus 'inactiunea spirituals, lipsa de contact sufletesc intre
ei si distrugatoarea pizmuire, ca sa nu ajunga.' vremea sa fie considerati ca un ce netrebnic, dar tolerat in baza traditiilor.
Vet didea poate sub povara greutatilor inerente unei asemenea lupte, dar vet ramdne cel putin impacati ca v'ati facuf
datoria pans la sfarsit, si nu va Intarzia venirea acelor vremuri
cand in jurul vostru, in jurul numelui vostru, nebunii de azi, seva forma cununa martiriului pentru sustinerea unei cauze marl,.
pentru indreptarea unui rAu adanc!
Iar acum primiti din parte-mi, osebit de asigurarea ca voiu
urmarl si de ad inainte revista Si actiunea voastra cu acelas interes, o cakluroasa strangere de many si lertati -mi nepotrivirile
de vederi ce ati semnala in aceasta scrisoare, precum si mica
necuviintA de a va fi zis voi in partea finals.
DupA considerate,
C. Spani$teanu
Controlor al Bancilor Populare

www.dacoromanica.ro

171

GLASUL UNUI PREOT BUCOVINEAN

Catre preotii din Romania
Cucernici Pcirinti I
Cinstiti Frati intru Donmul I
.

Credeain ca nu-i roman mai =aril ca romanui bucovinean, cainam pe ai nostri, aveam cele mai sfinte sperante si
bucurii, cand ma gandeam la Tara libera a Romani lor. Tare ma
simteam mandru si fericit ca Majestatea Sa Regele Roman lei
m'a distins cu crucea Steau Romaniei", Si fiind eu cavaler at
acestui ordin. ma simteam mai strans legat de voi, de sufletul
vostru, de binele si fericirea voastra.
Dar, Cucernici Preoti, Prea Cinstiti Parinti si Frati, amare
au fost zilele din urma ale vietei mele ce se legana pans ad in
sperantele fericirei voastre. Plin de fericire a lost sufletul meu
.

in 1906, cand ati serbat jubileul de 40 de ani de domnie glorioasa

a Marelui vostru Rege, dar fericirea aceasta s'a risipit deodata

ca razele soarelui in fata furtunei groaSnice, care v'a umplut
Tara si de spaima, si de primejdie si de ocara, Si de atunci incoace, dela 1907 tot mai amare au fost vestile ce auzim despre
voi, lar voi par'ca nu simtiti nimic, par'ca nu puteti nimic.
In mijlocul urgiei cumplite ce se abatil peste scumpul vostru Regat, in 1907, ma intrebam eu pe mine insurni: Au doarit
uncle sunt pastorii sufletoti ai poporului in vremea aiasta ? Cum
s'a stins lumina invataturei for si de ce a ajuns neputincioasa
$i nelucratoare sarea Invataturei crestine ?
Va marturisesc Cinstitilor Preoti si frati, ca stam ingrozit
in fata acestor intrebari, cari se puneau cu staruinta in fata mintii mete de preot, si nu Intelegeam.
s,
Au trebuit sa vie nefericitele zile din urma,
cu intreaga
nenorocita desfIsurare a evenimentelor triste, ca sa inteleg totul
cu prisosinta $i sa raman si mai ingrozit si mai cuprins de spaima $i de rusine I
Tare greu imi venea cand uneori belferi, rutenii, crasmarii
jidovi on alte confesiuni imi puneau sub ochi stirs dela Sinodul
romanesc. Si mai rau ma durea cand pe acolo se strecurau start
ca unit dintre voi clerul mirean ati fi aparatori ai desfraului calugarilor, ca unii din voi au fost castigati printr'un consistoriu
eretic si politician, altii cu altele, iar cei mai multi printr'o frica
au fost facuti sa
iertati-mi rogu-va cuvantul
prosteasca
tie cu cei rai si sa ocarasca pe cei bunt.
Si mai rau decat mine au trebuit sa sufere aici domnii si
conducatorii politicesti si duhovnicesti ai neamului romanesc.
Vrajmasii neamului romanesc Ic spuneau si pot sa le spue
in orice moment, in bataie de joc: Vedeti in Tara Romaneascl
cine sunt Mitropolitii, ce fac episcopii si ce scriu si cum se poarta
preotii !"
www.dacoromanica.ro

172

....Voi nu intelegeti cat simtim not de dureros faptele voastre cele gresite. Nu-mi dau seama cum voi insi-va mai puteti
scoate cu demnitate capul in lume. Cad pe cat Inteleg eu, Cucerniciile voastre va imperechiati, va razboiti, dar nu .pentru
lege, nici pentru credinta, nici pentru dreptate, ci fiecare
iertati-ma rogu-va
nu va razboiti decat sa nu vi se intample
nimic rau pentru credinta, nimic rau pentru dreptate on pentru
lege, lucruri pentru care si Mantuitorul si Sfintii Apostoli si Sfin-

tii Parinti ai nostri s'au jertfit toata vieata.

Cand un Episcop prea cucernic se ridiea pentru lege, pentru credinta, pentru sfanta dreptate, ca sa curete Biserica, voi
nu numai nu ziceti nimic bine, dar on aruncati cu pietre in el,
on lasati pe altii sa vorbeasca in numele vostru in asa chip, ca
mai bine n'ar fi vorbit. Atat desinteres ati aratat sfintei dreptati, ca de ar fi venit intre voi Mantuitorul, n'ati fi zis nici un
cuvant vazandu-1 rastignit de Farisei si Carturari. Duna faptele
voastre, nimeni nu se poate Indol de acest adevar, inhorator
nu numai pentru soarta voastra, dar pentru a intregului neam
romanesc, caci cu asemenea apostoli ai adevarului si dreptAtii
nu se poate alts soarta decat sa nu ramand piatra pe piatra din
ce aveti mai stump.
Din partea unor preoti, sinceri marturisitori ai adevarului,
ar fi fost de dorit sa-si spuna cu barbatie cresting cuvantul, cand
,clerici earl ar face cinste oricarei biserici de pe lume, au fost
persecutati in chipul de care s'a dus vestea, fara ca voi sa ziceti ceva.
Din cele pang acum petrecute ar fi sa desandajduim; dar
totus sa licAreascd nadejde precum afirma si unii dintre savantii

nostri, caci: cand aveti un episcop ca Gherasim Safirin, cand

_a esit din mijlocul vostru preoti ca Stancu Pattnescu, cand din
$coalele voastre de Teologie au esit tined ca Cernaianu, care nu
se tern de peresecutie, alearga, scriu si vorbesc, samanta tea
buna nu este perduta si nadeidile noastre nu pot fi nici macar
clintite.

Ca aceasta samanta buna sa poata aduce tot folosul necesar, ca ea sa-si poata da roadele mai curand, trebue insa ca
voi toti Cinstiti Parinti si frati s fiti pamantul cel bun, lumina
lumii, sarea pamantului. E nadejde de indreptare, si inca tea
yeti lash
iertati-ma va rog
mai sigura nadejde, data voi
Erica miseleasca si dupd puterile fiecaruia yeti contribul ca
Romania Crestincr sa devina organul intregului cler romanese. ca, avand autoritatea ce-i da unanimul vostru concurs. sa
poata servi in crestinescul si romanescul stop de a aduce o alta
vieata sufleteasca la vol si printre voi.
Am spus si mi-am usurat anima mea, ca un preot, care pri-

veste doctrinele Mantuitorului nostru Iisus Christos, nu prin

prisma granitilor politice, ci ca un mandat sacru; Mergeti in
loath" lumea, propovaduiti adevarul...", deci cred ca sunt inwww.dacoromanica.ro

173

drepatit a ma ingriji de neamul nostru, nu ntunai in Bucovina,.

ci si'n Romania, Ardeal, Banat, Basarabia, Macedonia, Albania
$i pretutindene unde sunt roman' ortodoc$i orientali.
D. Braileanu
aroch ort. or. in coin. Frumosul
din Bucovina.

LUPTA PENTRU CREDINTA $1 DREPTATE

In cursul verei in Bucure$ti s'au tinut saptamanal intru--

niri pe culori, impotriva sentintei sinodale.

Mi$carea a fost pornita Si condusa de D-nii Dr. EracleSterian, publicistul Mircea Demetriad, D-1 loan N. Polihroniade
$i D-1 Dr. Jean Sachelarie, ajutati de un comitet de advocati,
ingineri, proprietari, din toate partidele politice.
Pub licam aici uncle scrisori pe care ni le-au adresat conducatorii acestei miscari.
Scumpe Domnule Cermrianu,
...Pang la acest conflict ochii mei, in ceeace priveste ranile

din Biserica noastra, erau pared' acoperiti de un val gros, nu

$tiam nimic de aceste rani si eram fericit. Cand insa o mana

curagioasa ca aceea a prea sfintitului $i iubitului nostru Episcop

Gherasim Safirin, vent $i arunca inteo parte valul sub care

niste oameni, ce-mi pareau venerati mai nainte, se aratau acum

intinati de cele mai nenorocite pacate, atunci se fad' *lumina_
in sufletul credintei mete si pornii la lupta precum $tii, pentru
cauza sfanta a sfintei noastre Biserici.
Nedumerirea din sufletul meu este insa mare, fiindca in

chestiunea ce to preocupa, parca o mana criminals alege de

cdtva timp tot ce e mai prihanit, pentru demnitatile cele mat
neprihanite ale sfintelor asezaminte; vrand parch' Intradins ca

in locuri sfinte sa sufle duhuri necurate pentru a compromite o

credinta, un neam.
Ceeace e si mai trist Inca, scumpul meu amic, e faptul ca
mana criminals de care fu vorba, se pare ca apartine tocmalclaselor noastre inalte. Guvernantii no$tri au devenit niste atei,.
niste sceptici periculosi societatii, can au preterite sa calauzeasca pa$ii copiilor nostri in viitor, fara sa bage de seams el
ei singuri nu mai $tiu unde merg, caci nu mai au speranta, nu
mai au credinta, total in mintea for fiind numai speculatiune de
bursa.
In toate vremurile antice si moderne printre clasele sta.panitoare au existat atei, dar niciodata n'a cutezat nimeni sa,

nesocoteasca atat de vadit credinta poporului. Si aceasta cu

bung dreptate, fiindca spiritul religios, nu numai ca este cel mai

inalt sprijin moral, ultimul la care gasim mangaerea neperiwww.dacoromanica.ro

174

toare in clipe de restriste, dar fiindca religiunea este cea mai

inaltd institutiune de drept: sa nu furl, sci nit ucizi, religiunea
le-a spas cea dintai.
Sa-i fereasca dar Cel atotputernic pe stapanitorii timpilor
nostri ca poporul s peardd credinta in cele sfinte, fiindca atunci
patimile cu care dansii vor ispdsi neligiurile lor, nu vor fi asemuite nici cu acelea din Sodoma $i Gomora.
lncheiu, scumpe $i bunule d-le Cernaianu, trimetandu-ti
cea mai frateasca $i cre$tineasca imbratisare $i rugand pe bunul

Dumnezeu sa alba mild de acest popor $i sa lumineze mintea

celor cari, orbiti de ingamfarea corpului, napdstuesc curatirea
sufletului.

Dr. Eracile Sterlan

Ve31zia ined:o at Eforiei Spitalelor

civile. Suourelti.

Stimute Domnule Cerniiianu,

Am simtit datoria de a rdspunde chemarii proprii a suiletului meu, and am vdzut nedreptatea criminals care s'a fa-

cut de Sinodul romanesc Prea cuviosului $i Prea Sfantului Episcop de Roman Gerasim Safirin.
Legatura Bisericei stramosoti cu sfanta Biserica de RA-

sarit invedereaza $i celor mai orbi ca duhul unui sfant Dumnezeu ne-a legat direct cu Apostolli lui Hristos, ajutandu-ne in

acelas timp Ca, in cele din urma, sa ne putem ruga lui Durnnezeu
in limba noastra stramoseascA. Astdzi zadarnic eterodoc$ii vor
sa faca din al nostru skint loca$ casa slugilor for. Zadarnic vor

ratacitii sa ne piece Biserica noastra apostolica, lucru care se

,observa prin persecutia Pe care o fac adevaratilor preoti ai
nostri, cari se aseamana $i in spirit $i in lucrare cu adevdratii
apostoli ai Domnului. Prin persecutia celor buni $i drepti, te,
credintei noastre $i mai tare se vor intarl. Dacd prea
Sfantul nostru Gerasim Safirin a fast depus din tronul pe care
.cu a lui cinste, virtute si bundtate 11 sfirstea, tot ca el au lost

depu$i, ba pi intemnitati: un Joan Gurd de Aur, un sf. Athanasie

si cati alti martiri sfinti cari azi lumineaza tronul Tdriilor cu ale
for aureole.
Cine mai tie de ticaloasa Impdrateasd, care a prigonit
pe sfantul Joan Gura de Aur, decat s'o despretuiascd? Cine mai

vorbeste decat cu groaza de spurcatul Arie, persecutor al Sf.

Athanasie? Clue va mai vorbl oare in viitor de armeanul Haret,
care s'a apucat sa legifereze in ortodoxie, de ereticul Athanasie
- Mironescu, al carui suflet diavolesc a urcat pang la tronul pastorilor buni, $i cine va mai vorbl de prihdnitii si vandutii din Sinod, decat sa-i osandeasca ?
Pe cat ei se vor pierde in intunerecul osandei ,si at uita,rei,
pe atat va scanteia in fiii fiilor nostri figura de sfant a lui Gerasim Safirin.
Loveasca eterodoc$ii in sfanta noastra Biseric4, chiar prin
www.dacoromanica.ro

175

.armele Sinodului Bisericei noastre; prigoneascabarbarii din

Apus, cars cauta sa intunece lumina noastra; trupurile sfintilor
'nostri, torture-se de muncile !or blestemate: pe cat suferirrtele
NOT fi mai marl, pe atat sfanta Biserica se va inalts si mai puternica in ale ei slgvi, pe atat credinta se va invartosi 4 mai
mult in sufletele noastre, iar vrajmasii Si barbarii vor ramanea
-de rusine, Si se vor face de ras oricine ar fi ei.
Salutandu-te ca un irate inteun Hristos, rog pe Dumnezeu
sa clued la bun sfan5it lupta D-v., cad nu cred nimic mai folo-

sitor pentru noi decat a vedea din nou pe tronul lui pe acet
Slant trimis de Dumnezeu printre noi sere a ne izbavl de cele
rele, si a face ca sfanta noastra Bisericd sa fie in adevar la rangul ce i se cuvine de Biserica apostolica, a sfinteniei si a drep-WEL

Inainte cu Dumnezeu.

Mircea Demetriad.
PRINCIPELE LEON L. GHICA-DUMBRAVENI DESPRE
CHESTIA BISERICEASCA

Sunt bucuros, zice D-sa, sa stau de vorbd in chestia

bisericeasca, desi chestia este trista din nefericire; de multa
vreme este trista, dar acum a ajuns culmea.

Sunt absolut convins ca un popor nu poate progress, pans

ce Biserica lui, care reprezintrt forta morals si puterea sufleteasca a poporului, nu ajunge ea intaiu, prin reprezentantii ei,
la manoasa activitate in toate miscdrile si manifestarile suitetesti. La noi, din pacate, nici nu ne putem macar gandi la agogeul desvoltarii noastre Ica nearn, si Biserica, de mult decade si
.acum a ajuns la mind.
Ea nu mai are avers; sfintele locasuri sunt ddrapanate;
Bisericile istorice se prapadesc de neingrijire si indiferenta, iar
inulte din cele mai noui sunt niste caricaturi fats cu cele din trecut ; serviciul dumnezeesc nu se mai face cu pompa de mai
inainte; avem ruins in scolile de educate clericals; mina In
conducerea eparhiilor; ruing in sfantul Sinod. Nu ma pot oprl
de a constata acest lucru.
Acest trist tablou se datoreste, in prima linie, chipului gre-

sit si nenorocit in care s'a facut secularizarea averilor biseri-

cesti. Secularizarea, dacd ma pot exprima ass, a ldsat Bisericile

pe drumuri.

Inteleg pericolul grecesc, pentru siguranta Statului, de

aceea pricep c5, pentru inlaturarea lui, averile Bisericei trebuiau secularizate; secularizate, nu rcipite in folosttl Statului,
Biserica lrtsandu-se pe drumuri.
Sa ne uitam la Bucovina. Acolo Iflmaratul putea sa faca
www.dacoromanica.ro

176

tot ce s'a facut la noi. Dar, cu toate ce era de o confesie deosebita de a Bisericei bucovinene, dintr'un spirit de prevedere politica, n'a rapit averile Bisericei, ci le-a luat sub controlul sciu,
fara ca Statul sa profte de ele, ci numai Biserica si institutiunile
ei: parghii putemice pentru propasirea on si carui Stat.
Imparatul Austriei a evitat pericolul ce putea fi pentru stat
averile de mans moarta, care puteau aduce la alcatuirea de stat

in stat, dar n'a omorit Biserica. I-a lasat la dispozitie toate

mijloacele materiale de propasire, pentruca s'a gandit di este
mai de folos sa alba, sub stapanirea sa, credinciosi crescuti la
lumina evangheliei, decat supusi instrainati de Biserica si deci
improprii de virtuti civice, din cauza secetei religioase.
Gratie acestei prevederi politice, care este si in folosui
neamului romanesc din Bucovina, fratii nostri Bucovineni stau
bisericeste mutt mai bine decat noi, si desigur ca aceasta convine si Imparatului.

La noi nu numai ca Biserica a fost saracita, dar a mers

din eau in rau, cazand din lac in put. Nu numai ca i s'au secularizat averile pe cari le avea, dar i s'a rapit si putinta de a le..
avea macar in viitor.
S'a Infiintat Cassa Bisericii, care si-a creat venituri din
rapirea pogoanelor bisericilor cari n'au preoti, cu toate ca si,
aceste biserici cari aveau pamanturi sunt servite de clerul redus, asa cum este; prin urmare o noua rapire a putinei avers
bisericesti ce mai ramasese. Deci Cassa Bisericii asa cum a
avem, nu este a Bisericii, ci o Cassa de spaliare bisericeasca.
Astfel fiind, cu ce inima mai poate cineva sa fondeze si sa
doteze vre-o Biserica, cand vointa lui nu-i poate fi respectata?
De ce s:ar mai testa ceva pentru Biserica, cand altii isi vor bate
joc de curatele intentiuni ale donatorului?
t

Ruina bisericeasca. in care ne gasim, cred ca nu se poate

Indrepta de oricine, aiba acela cat de multa bunavointa si cat

de mare calitati. In prima linie salvarea ne-ar putea vent din partea Dinastiel noastre domnitoare, care are si trebuie s alba interesul ca poporul ronan sa fie cu deosebire solid prin religiozitate si moralitate. Acest imens serviciu al neamului romanesc
cred ca numai dela vointa Familiei regale poate depinde. Daca
familia regala, plecand dintr'un superior sprit de prevedere politica, dictat de momentele prezentului, pentru cristalizarea
viitorului neamului romanesc, s'ar decide ca s dedice vietii monahale pe un Principe, bunioard pe Principele NicolUe, si I -ar
pregatl solid in aceasta directiune, el ar putea deveni barbatul
doririlor. Acesta avand greutatea ce se cuvine, si avand imitatori tineri din familiile noastre inalte, cari s-1 urmeze, ar putea
sa savarseasca n-areata opera de moralizare a Tarei, si sa
schimbe cu desavarsire mentalitatea clerului si societatii romanesti, punand totul in concordanta cu cerintele vremurilor prim
care trecem. In asemenea caz fericit, starea materiala a Bisericii.
www.dacoromanica.ro

177

s'ar indrepta, manastirile ar putea devenl focare numai de moralitate $i de mantuitoare vlaga nu numai bisericeasca dar $1
socialA, clerul, in genere, ar putea ajunge la inaltimea dorita
de Intemeetorul Bisericii, iar din scolile noastre teologice ar
putea e$1 numai soldati de-ai lui Hristos.si nu mercenari.
Toti crescatorii si cultivatorii viitorilor preoti vor trebul
sa fie numai clerici, iar nu ca acum cand, bunioara, unii profesori dela Facultatea de Teologie, inailite de a ajunge profesori
acolo, au promis oficial ca se vor preotl, iar dupa ce au ajuns
profesori si-au calcat votul dat lui Dumnezeu. Acestia au dovedit, deci, ca n'au vocatiunea trebuincioasa pentru a servi dumnezeescul adevAr si sfanta dreptate, au dovedit ca nu pot fi capabili de a forma clerul de maine. Unii ca acestia ar trebul imediat sco$i din invalkmantul teologic.
Facandu-se precum zisei, s'ar putea reinvia fericitele timpurl din trecut, cand clerul nostru era recrutat $i din familii domnitoare, boerii nostri nu se jenau de fumul de tamae ci veneau
la BisericA, cuvantau $i ckntau la un loc cu cantAretii bisericesti.

Dela not au dispArut acele abiceiuri, pe cand in occidentul luminat, ele se mentin spre cinstea si intarirea acestui occident.
Cu ,un moment mai degraba reinvie si la not acele obiceiuri!
*

0 deosebita bagare de seams trebue indreptata asupra

mamistirilor. Din nenorocire acestea in loc sa tie centre de vitalitate religioasa $i energie morals, ele cum le avem acum, nu
sunt nici macar ca fantanile care n'au apa, ci sunt ca fantaile
cu apa clacita. Ele nu folosesc, ci vatama. Neaducand nici un
lolos trebue sa dispara. Dar nu! Ele trebuesc mentinute fiindek
sunt o necesitate. Ele trebue s fie ceeace au fost in trecut, adick
pastratoare ale evlaviei si sentimentelor patriotice, ajutatoarele
neamului, pastratoarele $i cultivatoarele graiului si literaturif
romanesti. Ele trebue sa se indeletniceasca cu mijloacele de
educatie a poporului, cu cAutarea bolnavilor, cu lucrari de tipografie, $i cu acupatiuniindustriale. Multe elemente, cari din imprejurari nu pot rarnane in societatea laica, ar putea i cu folos
intrebuintate in manastiri, uncle odata cu jurarnantul,de castitate, care trebueste respectat, sa se tie socoteala si de celelalte
indatoriri calugaresti, in prima linie de saracia de bunavoe, cu
care s'ar putea alina multe suferinte de ale sacietatei laice.
Daca manastirile noastre s'ar conduce strict dupd regulele
Sf. Vasile, 5i daca cei ce locuesc in ele ar munci pentru ridicarea
Bisericii si Tarii, acestia n'ar ajunge in trista stare de a se deda
la lucruri atat de rusinoase incat si rusine este a_ vorbi de ele.
Manastirile trebuesc indrumate spxe munca folositoare for si
neamului, munca sufleteasca $i trupeascA. Castitatea, care in
prima linie este calitatea ce se impune calugarului, nu e un cuvant desert, dar ea nu se poate dobandi decat prin seninatatea
C. Cr-ndianu. Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

12

178

sufletului, inaltat prin meditatiuni religioase si prin infranarea

trupului cu munca. Nu este cu putinta a vorbl de castitate la acel
ce se leneveste. Fortamente lenea duce pe calugar la desfrau.
Cei cu spiritul lumesc cred ca nu e cu putinta a vorbl de castitate si a o practica, dar uita ca numai imbuibarea pantecelui,
lenea si trand6via sunt ,acelea care omoara castitatea. Daca monahii s'ar deda cu tot dinadinsul privatiunilor ce li se impun
$i apostolatului lor, ei ar face atata cinste ,starii monahale, cata
necinste ii fac acum calugarii cei ce se ocupa cu totul de alte
treburi.

SA nu se creadd ca raul se poate indrepta, insurand pe

Episcopi. Ar fi ridicul sa fie episcopese, mitropolitese... Ar fi a

reduce prestigiul. Episcopii si Mitropolitii insurati ar fi varati,
Fara voia lor, in sbuciumul Medi mirene. Inchpueti un Episcop
sau Mitropolit, care isi duce fetele la bal, sau este nevoit a se
acomoda 5i altor inevitabile cerinte familiare si sociale, care se

pot potrivl altor muritori, iar nu celor ce au stbanirea sufleteased, care le impune sa fie desbracati de griji lumesti si sa
fie sfinti 5i cu trupul si cu sufletul.
*

In starea noastra bisericeasca de acum, amara pentru toti

romanii, ma bucur de un slum lucru: de esirea la iveala a P.
S. Gherasim Safirin Episcopul Romanului. Nu am cuvinte de
ajuns ca sa-mi exprim simpatia mea pentru acest Episcop. Sa
fim mandri Ca Cara noastra are un barbat ca acesta, care, infruntand orice pericol, a deschis ochii tuturor asupra primejdiei
religioase de care suntem coprinsi, primejdie in fata careia toti
inchideau ochii si fAceau ca strutul. Cei mici la suflet, si eel cu

mintea neintelegatoare, acuza pe acest mare episcop ca prin

gestul sau voinicesc ar fi injosit Biserica. Din contra; cAci tine
Nate afirma ca inainte de acest gest carmuitorii nostri bisericesti erau la inaltimea chemarei? Era oare mai bine ca toti dela
mia pang la mare, s stie toate relele din Biserica psi totusi sa

elm le spue nimeni? Era mai de folos ca haina de episcop si

preot sa fie batjocorita in intimitatea fiecaruia, dar sa nu se gaseasca nimeni care s'o spue in gura mare?
Eu, ca om credincios si religios, ma lipsesc de un astfel
de folos si aduc prinosul meu de recunostintA Episcopului de
Roman, care a facut pe toti sa inteleaga neagra realitate 5i a

facut pe toti sa stie ca au datoria sa indrepteze raul, data nu

vor sa fie inveliti cu dispret in fata contimporanilor si a ur-

masilor.

S'a \rand de toti Ca conducatorii bisericesti atunsera in

asa hal, incat aproape-aproape era momentul sa se creada c6
Biserica ca inslitutiune ar fi un corp ca si paralizat.
Trebuia cineva care sa pue -cutitul pe mita si sa trezeasca
lumea din crasa inconstienta si pe carmuitorii bisericesti din
amorteala in care ajunsesera.
www.dacoromanica.ro

179

Multi din cei neintelegatori socotesc ca gestul Episcopului

ar fi pernicios Bisericei noastre ortodoxe de rasarit si priinclos
catolicilor, sari vor sa ne inghita. Eu nu ma pot insela sa admit
aceasta gogorita. Adevarata primejdie consta in indiferenta
religioasd de care stint coprimi mai toti romanii, indiferenta
datorita nevigilentei si nedestoiniciei conducatorilor bisericoti.
Catolicismul a trecut si el prin faze mult mai triste. Cand
s'a ridicat Luther au fost doara destule motive grave, desigur
eel putin tot a$a de grave ca si cele dela noi. Si cote alte ata-

curi n'a suferit catolicismul! Daca nu i s'ar fi dat ineritatele

lovituri, catolicismul n'ar avea clerul luminat pe care 11 are si

n'ar putea fi vorba de gloriile bisericoti catolice, ale caror merite nu le poate nimeni tagadul.
Noi ajunsesem intr'o stare in care conducerea bisericeasca
era cuprinsa de rani adanci si primejdioase, care trebuiau arse
cu fierul rosu spre a putea fi tamaduite. Daca asemenea rani nu
se vindeca cu mijloace eroice ,corpul intreg -este amenintat de o
infrico$atil cangrena. Fericit lucru este nand se poate obtine
vindecarea $i vai de statele care pentru motive de stat rau intelese", cred ea trebue sa opreasca operatia de purificareprtu
nntsamalizari pretinse nationale si patriotice!
Episcopul de Roman a pus pe rana cutitul si ferul rosu,
cu pretul perderel scaunului episcopal si al vietei sale. Pentru
gestul sau mantuitor a trebuit sa sufere o pedeapsa nedreaptA.
Admiratiunea mea creste din ce in ce mai mult pentru P. S.'Sa.
Cunosc doara destui profeti si sfinti cari, pentru a ajunge
la cinstea ce li se cuvine, au trebuit sa sufere osanda pentru actuni la care mai. tarziu lumea a trebuit sa li se inchine.
Chestia bisericeasca in toata largimea ei, vitals pentru
poporul romanesc, ajunsese sa fie aproape moarta, nimeni nu
se mai interesa de ea. P. S. Episcop de Roman a reusit s Indrepte asupra ei privirile tuturor. Va veni vremea cand fiecare
bun roman si bun cretin nu va $ti cum sa impleteasca mai frumoase cununi si sa cante cuvinte mai de lauds si mai de admiratie pentru fapta savarsita de Episcopul de Roman, care este,
fara indoiala, profetul inainte intrator al unei stari de trezire st
de renastere in viata noastra bisericeasca.
Cu atat mai inult, imi pot da seams de aceasta, cu cat eu
main ocupat de chestiile rellgioase, am scos ziarul Vremea"
si stiu din experienta ca pentru a se putea produce o stare noun
de lucruri nu era de ajuns numai bunavointa. Trebuia s se intampe ceva mai gray, trebuia ca un om, cu vieata irepro$abild,
sa-si faca datoria de profet al vremurilor in care traim. Si profetul s'a aratat. Aceasta este semn ca Bunul Duinnezeu ocrotote $i actun Biserica strabunilor nostri pe care ei au aparat-o
cu scump sfingele for ".
Noembrie 1911.

www.dacoromanica.ro

ISO

IARASI ARDEALUL SI CHESTIA NOASTRA

BISERICEASCA

Ziarul Romanul" din Arad, al partidului National Roman

din Ardeal, ocupandu-se de criza noastra bisericeasca, si de cele
petrecute in timpul acestei crize, scrie in No. 44 a. c. in articolul

intitulat: Renasterea religioasd in Romania".

Judecand lucrurile la suprafata, aceasta criza, dimpreund cu scandalurile regretabile ce au insotit-o, ar puted fi soata ca un semn de sldbiciune $i de decadere in Bisericd.
...Daca cercetam insii mai adanc si mai ales in lumina $i a
altor indicatii patent spune ca criza de pans acum inseamna un
serios inceput de regenerare.
Mai int& este intotdeauna un semn bun cand intro socie
tate neajunsurile incep sa fie simtite si s nemultumeasca publicul. Este cu mull mai inainte pe calea indreptarii o societate
in care rdul este declarat idea inconjur $i vindecat, decal um in
, care scest rau ar rdmaned nevazut sau considerat ca ceva inerent organului in care se produce.
Astfel criza de pond acuma insecunna ca sub actiunea diferitilor factori de culturd si de educatie din ultimii ani, societatea romaneasca din Romania a- inceput nu numai sa caute si,
sa vada-raul din Biserica nationals, care pans acuma era considerat ca ceva indiferent, ca un rau necesar inerent acestei institutii, dar s'a hotarit sa-1 $i indrepte"...

EPISCOPULUI-MARTIR GERASIMU SAFIRIN

Cum ai indrasnit, Parinte, in ast secol de rusine

SI to 'nalti cu cugetarea pans 'n sferele diVine?
Si cu sufletul tau mare de apostol si martir
Sal dai suflet si simtire mortilor din cimitir?
Vreai lumina? Dar in noapte, Crima, lumea stapaneste!
Vreai Virtutea? Dar Desfraul pretutindeni straluceste!
Vreai Dreptate! Dar in lanturi Dreptul e incatenat!
Vreai Credinta? Dar Cuvantul e si azi crucificat!

Esti nebun caci crezi 'n Domnul, c'o ardoare ingereasca

Esti nebun" cad vrei Altarul s nu se mai pangareasca!
Esti nebun" caci pentru Tara 5i Dreptate vrei sa mori!
Esti nebun" caci inferat-ai pe sperjuri si tradatori!
www.dacoromanica.ro

181

Indrasneala ti-a lost mare, Arhiereu fara prihana,

SI dai piept cu Athanase, cu a iadului Satana,
.5i de pal-spre-zece umbre, stdplinite de pdcat,
Tu, al Eclisiei Soare... judecat si condamnat!
Nu Lumina, nu Dreptate, nu Virtute monahala!
Ci 'ntuneric, ci vanzare, ci tradare infernalal...
Si de-ai fi voit, Prea Sfinte, sa ill orb si ipocrit
.Azi erai a-tot-puternic, imbuibat si lingusit!

Palamida cand se 'ntinde peste mandrele ogoare,

Graul verde se Mote far' de mid, far' de soare

Nedreptatea cand 'si 'ntinde ghiarele pang 'n Altar,

Necredinta ne adapa cu veninul ei amar !...

Planga Jiul, planga Oltul, planga vale si campie;

Plana. codrii, planga plaiuri, planga intreaga Romanie,
Ca Olteanul sfant din Roman, at poporului pastor,
Este osandit sa planga tristul tarii viitor;...

'Cad in inima 'npetrita nu patrunde induiosarea...

Dupa gat ei... poarta Crucea, dar in suflet rasbunarea;
Pe Iisus daca-1 famae, pe sarac it jefuesc;
Pe arginti impart la lume daral cel Dumnezeesc!

Ce mai vrei acum din lumea pangarita de pacate?

Tot mai speri sa vezi dreptatea inflorind grin Bunatate?
Tot mai crezi in Fii Noptei? Ei lumina n'o voesc:
'Liliecii si strigoii Intunericul iubesc!

Pana cand aceasta Cara, restignita ca si tine,

Se va destepta ca Leul pentru Adevar si Bine,
Tu rfiartir al Legei sfinte, osandit de farisei,
la-ti metania si du-te, sa to inchizi la Frasinei!...
loan N. Polychroniade

www.dacoromanica.ro

PARTEA VI
Cum se schimba 0-1 lorga in toamna anului 19If
Si

lovete pe nealteptate cu intriga Si calomnia pe

Episcopul martir Gerasimu Si pe ucenicii sai Si cum is

D-sa masuri teroriste in Regat Si peste hotare ca s
compromita lupta pentru regenerarea Bisericii. D-I lorga

in fata istoricului cretin Lazir Gherman. Arhim.

Scriban trece de partea D -Iui lorga. Competinta D-lui lorga Si a Arhint Scriban
in materie de credinta
cretini-ortodoxa.
UNELTIRILE D-LUI N. IORGA IN POTRIVA NOASTR&
Dragilor si scumpilor mei frati,
lertati, Vd rog, cif nu Vam rdspuns imediat dupdce am primit 'prima
epistold, colectia Romania Crestincr, anal I, cdr(ile fratelui Cerndianu ce
de-am cetit toate 1), si acum in urmd chiar 3 nutizere 28-30, corectura articolului meu si a doua epistold. Cauza a lost 'co dragul Irate lorga m'a rugat
sd scriu cat se poate de urgent ceva despre partea preofilor bucovineni ii
edacafia.nationaM a poporului" pentru calendarul Liget".
Dar la Dv. pare ca ar fl Sodoma si Gontora! Artico lul ,,iDomnul N.
lorga si Biserica
raspuns la dou'd bande"
credeti-md, ram cetit Plangaud, sf astdzi i-am scris fratelui nostru stump lorga si ('am rugat Cu toatti
inzistenta sd binevoiasa a lcimuri situalia had cu phingerea 'din ace! articoL..
Pre(ul brosurelor vi -1 trimit la timpul sdu Cu toatil punctualitatea.
Si acum it sdrut cu toatit caldura sufleteascd pe scumpul (rate Stancu,

1) Adical si Biserica si Romdnismur, de care Parintele nu se speriase

Dommde Iorga.

www.dacoromanica.ro

183

martirul voluntar pentru cea ntai mare cauza a Romatzismului, it sarut cu

aceeasi caldura si pe dragul irate Constantin.... etc.". Preotul C. Morarlu.

Acestea le scria Parintele Morariu dupa ce ne trimisese mai inainte

urmiitoarea scrisoare:
Drags Domnule irate Constantine,

De mai 'area reseal dela primele 6 iumatati de coald, rog a-mi extrage 300 exemplare separate, din lucrarea aceasta si eu le volu plat' la JimPul sun. Multumesc pentru cartile si Numerele din Romania Cre$tinit" si
Domnul sa vii aiute. Respectele mete bravului 'Irate Paunescui Fiti voinici
$1 sonatosi.

,,Salutare frateasca.

Preotul C. Morariu.

Asa ne-au judecat toti oamenii de bine atata timp cat s'au orientat
dupa activitatea si manifestarile noastre.

D-1 N. Iorga neputand suferl entusiazmul on care cauza pisericeasca pe care 0-sa o parasise, era imbratisata dincolo, intervine prin o
scrisoare circulars trimiastuturor teologilor bucovineni car' scrisesera sau
acordasera interveivuri la Romania Cresting ". In acea scrisoare d-1 ilorga
in loc de a lamuri situatia precum II rugase Par. Morariu, debiteaza cu mai
mutts furie aceleasi Infurii si calomnil pe care ni le mai adresase sl fata de
care noi ne aparam prin Romania Crestina".
Iata-acea scrisoare publicata in Neamul Romanesc", No. 121 sub titlul
de: Turburatoril Bisericit (scrisori).
Parinte $i Stitnate d-le Co leg,
Vad cu uimire colaboratia permanents pe care o acordati foil de $antab de injosire a Merle'', de propaganda ascunsd in folosul 'catolicismului
strain si de triviale insulte, care ding piezis scut nerusinat si persoane, ca a
parintelui Arhimandrit I. Scriban $i a urea, care au poste oarecare drept la
stima tuturor acelora care tin to ortodoxia romaneasca strabuncl.
Aldturi de articolele preotimii bucovinene si ale innaltilor ei invdtatori se rasfata cea mai cinicy anarhie morald, si se pare ca e de nevoie
ca, pentru lamurirea opiniei publice, sa intervin. Asa fiind, si tie oarece
Sfintii le Voastre, Domnilor colegi, v'eti manifestat de repetite on parerea
cu privire la imprejurarile prin care trece Biserica noastrd, imi ingadtd a
vs intreba, raspunsid ramiind sa se publice impreand cu aceastd scrisoare,
asupra punctelor de deosebire ce ar fi flare noi:
1. Admiteti ca un episcop, ca parintele de Roman, care a inceput a
luptd, colduros aprobata si de mine, impotriva nelastei legi sinodale sd of
prelacy intro chestie personald purtata violent innaintea publicului, pe tema
de imoralitate privata, cu colegul sau de episcopat, Mitropolitul Primat?
2. Admiteti ca_ acelas episcop sd aiba legaturi de o parte cu infects
foaie jidoveasca Adevand", bucuroasd cd poste face rau Bisericii, tar, pe
de atta, ea tabara propagandistilor catolici?
3. Adinitei ea un profesor de Universitale sd-Si Ingrijeascd prietenul-

www.dacoromanica.ro

184

episcop de boll rusinoase si mai tarziu sa -si tiptireascii scrisoarea priviloare la aceasta boalti?
4. Admiteti ca advocatul bucurestean Maria Theodorian, (recut la catolicism, sa inspire si so' sustie necontenit tot de acesteamenite a compromite pe rand Price autoritate bisericeascd in folosul propagandel romane?
5. Admiteti ca unul sau mai multi preoti, attend din zvon povestiri
cu privire la vieata privatd a Arhiereilor, sa le arunce in lard ?gnominii prin
kite evreesti de scandal?
6. Admiteti ca un-teolog convertit la catolicism, impreunti cu un preot
care si-a uitat de Coate, sit' se feed judecdtori supremi ai Bisericii Romcine?

/ 7. Admiteti ca membrii unui partid politic, ca numitei 'Cernaianu si

Paunesca, sa insulte cu cei din firma termini de bat joeura pe seful for d4
.pe vremea cand vor fi avid intrinsii cinstea ce se cere dela tine ma urmeaza?
8. Si, ca ultima intrebare, ind cereti sit admit ca atitudinea Sfintiel
Voastre feta de acest pamflet este legitima si nu trebttie sa deci foe is o pro testare, pe care main slid a o face linistita, in credinta ca e la mijloc numat
o curioasti, dar regretabil'd neintelegere?
Asteptand an rdspuns pe care-I doresc cat de grabnic, va tog a priml
incredintarea 'consideratiei mele colegiale.
N. lorga.

La scrisoarea D-lui Iorga, iatil ce a raspuns Parintele Morariu:

Scumpe Domnule frate,

Cu nick un pret din lame nu sent in stare sit colaborez la o foaie necinstita, si de aceia, amid. Cerndianu mi-a cerut sa colaborez la Romania
Cresting ", abia dupti ce am primit soleMna d-sale declaratie ca aces lode
death, cu toata sinceritatea, numai interesele sfintei noastre Biserici
si
.ca la spatele ei nu e niciun partid politic,
si ale neamului nostru, si dupil
ce si parintele ........ dela Seminariul din Iasi m'a asigurat personal de aceea$1
.sinceritate a numitei foi, abia atunci m'am pus de am scris, ca Maid caldura
sufletului tneu, articolul: Au Romunii o chestie mai 'arzatoare de deslegat
dealt chestia bisericeascii?",
din care o parte kiln. dat-o d-lui Cernfriamt
in locuinta mea 'din Patrauti pe Suceava, iar a, doua parte i-am adresat-o,
recomandat, duple cateva zile. Lactates mea cuprinde 14 jumdtati de coald
inantiscris, si am dorit sa fie tiparitti si separat in 300 de exemplare, din care

100 sa le primesc'eu, si 200 sa se vanda in folosul Romania trestine".

O, cat de rau imi pare acum, ca nd and dela d-voastrd, care, sigur,
sante(' competent a Indeed lucrurile, di Romania Cresting" e o foaie de
$antaj, de injosire a Bisericii, de propaganda ascunsil in folosul catolicismulni

strain si de triviale insulte, care ating, piezis si nertignat si persoane, ca a

parintelui Arhimandrit I. Scriban", etc!
npesaProb deci, cu cea mai adatica mahnire, procedarea foil ;,Romania
Crestinii" in toate cele opt 'mete la care imi cereti rilspuns; imi pare nespus
de rau ca un teolog convertit la catolicism" a abuzat de absolufa mea band
credinta si sinceritate, si declar ca Voiu plan cele 300 de exemplare din brosura mea comandata la Romania Cresting ", nti vreau find 'sa primesc nisi
an exemplar din ea.
Preotul C. Morariu.

www.dacoromanica.ro

-1,

4.-

'

-t
-1
;

P. S. Episcop GERASIMU SAFIRINU

www.dacoromanica.ro

1b5

Iata ce a raspuns si Dr. Saghin:

Iubite d-le Coleg!

Mai surprins cu epistola d-tale. Abici din ea viid ca a-si fi colaborat
permanent la foaia de santaf si de injosire a Biseririi din Regat. M'd mild
Joarte mutt de uncle ati scos aceastd informafie. Et: n'am scris nici o iota
.la respectiva bogie. Lucrul ski astfel: Anal acesta, de Pt:VI m'a vizitat un
domn Cerndiattu. A stat la mine aproape trei oare. hfi-am exprimat pdrerea
mea despre ref erintele bisericesti din Regat. M'am pronuntat asupra legit
Consistortztui Superior. 'Am vorbit matte de'ioate, cite se poate vorbl in trei
,oare. Din convorbirea noastre d-sa a marcat si publicat cele marinsemnate
momente care i-au pldcut. N'am (taut ca intregul cuprins al convorbiril
noastre sd tie reprodus. Cele'publicate Irma cif privire la legea Consistoriului
Bisericesc sunt Fidel redate. N'am nintic 'comun nici in -din nici in minced
en !oda la care vci giindiji. Nu voi sd 'mt7 amestec de loc in certele bisericesti
din Regal. Ceiace doresc este, ca adeviirul, dreptatea si spiritul bliindetii sl
al omeniei sa planeze peste toll aceia cari se cred indreptaliti sl chemati a
promova binele Bisericii.

Cu

distinsci stimd,

Saghin"
(rectorul Universitatil din Cernauti).

SCRISOAREA IEGUMENULUI DELA PUTNA

Prea Stimate si !lustre D-le Prof esor lora!

Vazand in Neamul Romanesc" No. L21 scrisoarea D-voastra prin

tcare aduceti acuzatii atat P. S. Episcopulai de Roman, cat $i ziarului Romania Cresting" despre care ne deprinsesem a avea cele mai frumoase inipresii si cele mai sfinte nadejdi Ca lupta pentru ridicarea sfintei noastre Biserici dintr'o stare pe care toti bunii rornani sunt datori sa o doreasca attfel;
Vazand pe de alts parte acuzatiile grave ce le aduceti d-lui Cernaianu, care
noun pe aici ne 'Meuse b-npresie de devotat luptator sincer si desinteresat,
mil shut dator, nu pentru persoanele 'care sunt in joc, dar pentru cauza cea
mare a sfintei noastre Biserici sa VA rag $i eu, smeritul Igumen al Manitstirel
strabune ortodoxe Putna, unde odichnesc moastele marelui Voevod Stefan,
Ca, cu o clipa mai de vreme, sa ne scoateti din cumplita lupta sufleteasca
lamurind prin dovezi sigure cum sta adevarul. Cad oricat de nemarginita
e stima noastra pentru marea D-voastra personalitate, convingerile care
pe care si D-voastra ni se pare ca o priprivesc o cauza atat de sfanta,
credem ca nu ni le putem schimba numai pe baza
veati altfel pang acum
unor afirmatiuni nedovedite.
Mtept deci, de urgenta, famuririle complecte $1 decisive din partea
Domniei Voastre, declarandu-Va, cu toata consideratia ce Va pastram, ca
pans nu vett dovedi afirrnatiunile facute, not ne vom pastry convingerile ce
.avem atat fatg de P. S. Episcopul Oberasim Safirin c5ruia cred ca tot! bunii

www.dacoromanica.ro

186
romani crestini ortodoc.$i ii datoresc recunostinta si admiratie pentru barbatia, puterea si jertfa cu care a aparat si apara principiile si demnitatea:
morals a sflntei noastre Biserici, cat si WA de Romania Cresting" pe care
pans la dovada contrara, o credem nu numai indreptiltita dar 61 datoare za
ceara lumina, dreptate si indreptare in starea turbure si nenorocita a Bisericil din Romania, cum e dator sa ceara fiecare roman, constient de datoria
si demnitatea lui de' roman. si de crestin ortodox.
Vii rog deci ,Prea Stimate si Ilustre Dle Profesor lorga, inca odata,
cu toata stima pentru persoana D-v., sa lamuriti cat mai neintarziat prin
dovezi afirmatiile facute de D-v. prin scrisoarea publicata in No. 121, din
Neamul Romanesc" si care ni se par in oarecare schimbare fats de convingerile ce am cetit pans acum in Neamul Romanesc".

Grabiti-va, Va rog staruitor, caci de nu yeti dovedi neindoelnic

constiinta ne va porunci ca mai curand sa ramanem de partea 'P. S.
Episcop de Roman cleat s trecem de partea D-v. care parasind, fara motive strivitoare cea mai mare si sfanta cauza a Romanismului nu o %eti,
ucide, dar VA yeti ucide pe D-v. In inimile tuturor celor ce tin cu sfintenie ca

aceasta caner' sa tibmfe. Al D-v. mare admirator si rugator catre Dumnezeu :

Plana, 30 Oct. (12 Noembrie) 1911.

Teofil Patra.5
Archimandrit

La aceastd scrisoare D-1 N. lorga a rdspuns precum urmeazo:

Stimate pdrinte,

.,Nu inteleg bine ce-mi cere Sfintia Ta. SA aduc, ca acei oanieni fara

cuviinta, scrisori particulare pentru a scoate din mintea celor indusl in

eroare parerile pe care cu perfidie le-a strecurat agentul propagandei Catolice? Dar nu e nici obiceiul, nici datoria mea, parinte! Aici nu e vorba de
tine stie ce lucruri grele de descurcat $1 ascunse in negurl, ci de o evidentd
absolutd.

E absolut evident ca episcopul de Roman, pe care 1-am aparat si-I

vezi articolul meu
voiu apara 4n orice nedreptate i s'a Mut si i se va face
a lasat cu totul la o parte chestia, sindespre izgonirea hii din Roman,
gura importanta, a legit sinodale, pentru a se arunca asupra vietii private a
Mitropolitului Atanasie fall a putea aduce macar dovezi judecatoresti.
E absolut evident ca propagandistul Cerniiianu, trecut la catolicism,
cecum o dovedeste cartea prin care atacA tot trecutul Bisericii noastre
$1 insusi mi-a declarat cand am refuzat a-I primi
teste-o, parinte Patras!
la Valeni, se amesteca In lucrurile Bisericii ortodoxe, care nu-1 mai .privese
data ce-a parasit-o.
E absolut evident ca el urnreaza linia de purtare trash de advocatul
Mariu Theodorian din ,Bucuresti, care e catolic 5i a srnomit dela legea lor
doua calugarite.
E absolut evident ca foaia Romania 'Cresting" se serveste de cele
mai josnice arme, scrisori furate si asigurari inventate, pentru a batjocuri

personal pe oricine snarl propaganda In serviciul careia sta.

E absolut evident ca sf preotul Paunescu, asociat cu Cernaianu, are

www.dacoromanica.ro

187

o atitudine necuviincioasa fata de acela pe care 1-a recunoscut de seful sau

politic Si fata de cea mai insemnata rfigura din Biserica noastra de azi, pa-rintele Scriban.

E absolut evident at oamenii cari insceneaza afaceri scandaloase

cand unui episcop, cand altuia, atunci cand ei nu pot chema la Iurati ca lumea ceastalalta Si nu pot polemisa prin presa, ducreaza la compromiterea
Iiisericii ortodoxe si deci la innaintarea catolicismului on a grosolamzlui'
ateism at presei jidovesti.
E absolut evident ea nici un om de bun simt si cu oarecare inteligentil nu poate face altceva decat, reg-retand el episcopii de azi nu sunt cum
ii dorim, sa lucreze din rasputeri la incetarea acestor campanii marsave,
-care desgolind toate rusinile trecutului, cauta sa distruga 5i orice speranta
pentru viitor
,,Al'ai intrebat, parinte, si ti-am raspuns. Cu Sfintia Ta, on de pui la
indoiala cuvantul meu preferand pe at Cernaienilor, on ba, on de crezi ca
mai 5tii?
on ba
m'am imbogatit din banul de ciimparare at Vladicilor
on de poti urnari de-odata consecventa mea absolute', on de ai nevoie de
explicatii, on de ma ameninti ca acum, on de'i crede ca nu se cuvine Sa o
faci de hatdrui vanatorilor de suflete $i altei confesiuni, eu stau de vorba
bucuros.

,ugandu-te a primi incredintarea consideratiei mete deosebite, nN. Iorga.

tept se' fin intrebat".
Ifvidentele absolute" ale D-lui N. lorga alungdnd prin Neamul Rotneinesc" si la cunostinta noastra, am scris imediat Piirinte lui'Arhimandrit
Patras, urmatoarea scrisoare:
Prea cuvioase Minnie Arliimandrit,

Ii-1 lorga incercand a ne Infiera printr'o arbitrary sentinta nemotivata, Prea Cuvioia Voastra i-atl cerut dovezi serioase Sf concludente cum
ca meritam infierare.
"D-sa a rdspuns ca nu e obiceiul nici datoria" D-sale de a o face.
5i ca lucrul este absolut evident".
Ce este evidenta?
Maes'.Tii cugetarii spun ca evidenta este acea calitate A unor propozitiuni care face ca c:e sa se impuna spiritului cu ass de mare forts, ca
nu is poti tagadui, dupe' expresia lui Malebranche, fara o greutate interns
Si lard remuscarile secrete ale ratiunei. Evidenta rezulta sau din Insisi termenii proprzitinnei, sau din confirmarea ei directs prin experienta, prin
fapte.

In pritnul caz se spune ca evidenta este imediatd, ca bunioara: toful

este mai mare decat nartea. In at doilea caz evidenta se nice ca e mediate'
Si ea vine in urma unei demonstratiuni sustinuta cu fapte certe".
propozitiile
si Inca absolute'"
Oare ce fel de evdenta coprind
D-lui Iorga?
,,Ce fel de evidenta absolute'' sa fie proportiunea: Preotul Paunescu,
asociat cu Cernaianu, are o atitudine necuviincloasa fata de acela pe care

www.dacoromanica.ro

188
recunoscut de $eful sail politic Si fata de cea mai insemnata figura Vitt
Biserica noastra de azi, Par. Scriban?'
Are aceasta propotiune, prin sine, calitatea de a smulge spiritulut
Janes, aprobarea sa, cum ar smtgeo evidenta propozitiei: total e mai mare
.decat fracnunea? Nu va pretinde aceasta nici chiar creerul incult al sallaticilort
Nu, aceasta rropozitiune nu e evidenta tmediatei, cum pretinde D-1
:1-a

lorga; ea ar putea sa fie evidenta median', numai cand ar confirma-o

dovezi serioase si concludente, pe care insa D-1 Iorga spume singur ca "nu
.e in obiceiul nici datoria d-sale" de a le aduce si pe care crede ca le poste'
inlocui rn C111 intele: absolut evident".

SI ass cu toate propozitiunile din raspunsul oe a dat D-1 Iorga: sunt

ele oare Thsrisi absoluta evidenta?"
Dar evidentele !mediate
absolute
sunt in numar restrans; ele
_stint temelia cunostintelor omenesti si sunt enumerate in manualele elementare de filozofie, unde nici un elev nu va ceti printre evidentele absolute,
pe aceea ca este absolut evident ca Cernaianu a trecut la catolicism".
---Noi cei dela Romania Cresting nu ne vom simti niciodata osteniti
in a scoate la lumina zilei evidenta pure $1 cristalina a adevilrului, oricatrt
vreme si jertfa ar necesita aceasta.
Ne pare eau ca: Prea Cuviosia Voastra luandu-Va sarcina de a ne
ajuth in aceasta opera, care urmareste numai adevarul, incepeti a avea suparari si loviri nedrepte Inca dela inceput.
Ne mangaem insa cu gandul ca dace noi, slabii Si nevrednicii servi
ai unui ideal, am putut suporta si suportilm astfel de nedrepte loviri, cu cat
-mai vartos veti putei suporta Prea Cuv. Voastra, care ati albit In sluiba
adevarului si a Bisericei.
Dar fandca 0-1 lorga s'a aratat dispus a-sta de vorba. cu Prea Cuv.
Voastra si fiindcrt chestiunea e mult mai mare decat umilele noastre persoane, indraznim a Va rugh sa propuneti D-Itti N. Iorga, urmatorul lucru
corect si necesar: stem 'la dispozitia unui juriu de arbitri desemnati si apro-bati de D-sa si de noi, care juriu sa judece diferendul. Acest juriu de arbitri
.sa fie prezidat de un magistrat superior.
Sa decide aCel juriu, dace cele seapte puncte ale D-lui lorga sunt
,,absolut evidente" si dace D-sa nu e dater a le dovedi. Si Iiindca este vorba
Si de mincinosul absolut evident" ca Preotul Pilunescu are atitudine necuviincioasa fata nu numai de D-1 Iorga, (far fata si de Par. Scribana, noi mertem panil acolo sa va rugam a prortune D-lui 'Iorga sa admits tin aced juriu.
pe insusi Par. Scriban, pe care ft prtmmunem noi.
Si Va mai rugam sa binevoiti a cere D-lui lorga sa admits ca juriul
in chestiune, sa judece si aceea, dace Prea Cuv. Voastre V'a trecut prin
precum scrie D-1 faro.
,,s'ar fi dmminte o insinuare cat de stabil ca
bogatit din banul de cumparare at vladicilor" si dace scrisoarea obiectivk
-sincere si dreapta a Prea Cuv. Voastre, constitue o amenintare" la adresa
D-lui forgo..

Un ultim pullet pe care 1-am mai supune juriului ar fi acela, dacri

e corect.lucru ca D-1 'Iorga, sa anatemizeze pe un om, pe baza unei cart!,

www.dacoromanica.ro

189
pe care, la aparitia ei, dupes o con$tiincioasa cercetare, a apreciat-o, spunAndi

numai ca discutia e otioasa", de altfel cartea e inteligent scrisa".

In ce prive$te acuzatiunea de catolicism pe baza lucrarei Biserica si:
ronuinismul", noi declaram ca daca temeiurile pe car' se bazeaza -cartea nusunt luate din lucrarile Profesorilor ortodoc$i: Iorga, Onciu, Dobrescu, Erbiceanu, $. a., daca afirmatiuni similare n'au fost scrise cu mai multa ark,.
de insusi Arhim. I. Scriban, chiar in Neamul Romtinesc (Vezi N. Rom. Literar No. 3 si 5 din anul 1909) afirmatiuni categorice $i cu mult mai main -tate,
hag ca pentru aceasta, vre-unui om serios sa-i fi trecut pan minte
de a acuza dy catolicism, cum acuza Nic. iorga pe C. Cernillanu,
si clack
in sfarsit vre-o minte serioasii va isbuti sa gAseasca in toata frAmAntaree
activitatii noastre, dovezi reale de catolicism sau de vre-o propagandA catolled, noi declaram solemn ca incetAm once .actiune in chestia bisericeasel
$1 el intrerupem imediat scoaterea ziarului Romania Crotina".
PastrAndu-ne pe terenul absolutei bune cuviinte $i al obiectivitatei,_
cerem admiterea unui juriu de arbitri, fiindca pentru noi adevarul este mai
presus de once si pentru el suntem dispue a face toate jertfele necesare, tie
chiar si jertfa de: noi nnsine.
Multumindu-va pentru cre,stmeasca intervenire in sprijinul cauzei sus
tinutA de noi, Va salutAm cu cel mai profund respect.
(ss) Preot Stancu C. Paunescu
(ss) C. Cernalanu_
I

RASPUNS DOMNULUI NICOLAE IORGA

de

Dr. Lazar Gherman, Dr. Valerian Sesan, Dr. Die Pasaila

!Otte Prate in firistos, Prea stimate D-le Prof. lorga,
Bucurie mare avem, vAzandu-va ca suntett cu sufletul pururea
cu interes neadormit pentru tot ce e romanescs gata a interveni in once pro-blemA mare. Scrisorile ce ne-ati trimis ne-au miscat adanc, si marturisim
ea mare a Most ispita sa facem ce-a fAcut PArintele Morariu, $i nu putem
$ti daca, la urma urmelor, nu vom sta pe al lui punct de vedere. Insa panel .

atunci am don foarte, ca d-voastra, cu aceeasi francheta cu care facet' o

multime de asertiuni, sa le $1 dovediti, pentru,ca avem si noi convingerile
noastre $1 con$tinita noastra, la care, de am fi si mai nemernici decal suntem, avem dreptul suveran de a tines ca $1 geniile cele mai marl ce misca
lumea din loc.
Suntem gata sa ne schimbAm convingerile si sa va divinizam drept
mantuitorul nostru din marea noastra ratacire, sa ne imbrileam in sac $1 sa
ne arunam in oenuse, ca Parintele iMorariu, dar Inca este unIDumnezeu, al
carui tainic glas it simtim in adancul inimilor noastre, $1 nu putem sA nu-I
ascultam, ceeace ne face sA nu ne schimbam convingerile, pang ce nerAs;
turnabile dovezi nu ne vor sill cu greutatea for a o ramie
D-v. cunoasteti toata marea chestiune bisericeasa din autopsie proprie, cu toate detailiile ei nenumarate. Noi judecam mai mutt dupes impresir
consideratii generale. RespectAm convingerile altora, $i mai ales pe ale

www.dacoromanica.ro

) 00

:D-v si va rugam insistent 5i cu ardnarea oamenilor iubitori de dreptate,

.sa impliniti pan6 la sfarsit rolul mare la care v'ati angajat, si sa ne ajutati
a ne schimba convingerea, dar a5a cum o fac oamenii $i crestinii cinstiti,
.sub strivitoarea gravitate a aclevarului slant, nu in mod usuratic, cu afirmatii

cari, cu cat stint mai categorice $i mai precise, cu atat nu se bazeaza pe

nimic.

Deaceea indrasnim a va ruga, ca, panic atunci, sa nu va mirati de

colaboratia permanenta ce o acordam Rornaniei Crestine", cad ea acuzata
Bind de $antaj, in ulthnele 6 numere (28:-30 an. I $i 1-3 an. II), cere sa f
se aduca dovezi, $i in loc de dovezi aude, consecvent, tot numal acuza.
-fara dovezi.
Ea e acuzata de injosirea bisericei"; not avem impresia ca ea nazueste sa inalte Biserica. Davy ar fi unii earl sa poata pretinde ca scopul
acesta nu 5M indepline5te pfin cele mai potrivite mijloace, apoi tottisi not
observant 0 Romania Cresting" $i-1 impline$te re cui nu mai drastice decat cele ale Neamului Romanesc", care glasueste, cu o superioritate neintrecuta, a chiar directorului situ, despre clerul inalt de banchete cu mile
inchise, de concubinagii scoase al iveala, de copii ennaturali cari merg si in
vre-un palat metropolitan ca sa puce man taicai Vladica, de politi protestate, de simonie $i mituire".
Pe not nu ne imports atat persoanele, chiar oricat de sus ar fi in stima
noastra, cat mai ales sistemul for de proocedare. $i, drept vorbind, nu putem
pricepe cum acela$ sistem e bun la Neamu1 Romanesc" si e riiu la Romania
-Cresting ", cum injoseste el Biserica intr'b parte, $i cum ar putea-o inirltLl
in cealalta parte, dupii cum, pentru sfintenia si demnitatea Bisericei, nu
putem pricepe cum acesti oameni, odata demascati chiar de catre D-v., mai
:pot ramane tin fruntea Bisericei, lard ca ID -v. sa protestati vesnic, cad exislenta unor asemenea episcopi este adevarata injosire a Bisericei.
Romania Cresting" e acuzata de propaganda ascunsti in folosid ea, tolicismulni strain", not insii avem convingerea 0 nimic in Wine nu deschide catolicismului mai larg portile de cucerire si intrare in casa ortodoxiei
-romfinesti strabune decat chiar naravurile descrise de D-v. ale Chiriarhilor
-romani. Catalicismul in totdeauna a robit bisericile ortodoxe cele putrede,
cu con$tiinta amortitii, $i nici cand n'a putut si nu va putea bind pe cele
treze, earl nu se lasa orbi$ pe mana arhiereilor nevrednici. Taindu-se arboTelui batran crengile uscate, nu poate sa-I fie decat spre salvarea restului
fortelor. Chiriarhii si barbatii conducatori ai bisericilor putrede, de..cate
Noll se vedeau demascati si impiedecati In opera for de viermi distrugatori
credeau a-si salva situatia prin invinuiri de inclinari protestante sau romanocatolice, dupa cum le couvine. Prea e cunoscut acest Went si nu mai insistam asupra lui.
Romania Crestina" e acuzata de triviale insulte"; dar not stim ca
operatiunile grave nu se fac in parfumuri $1 odicologniac, cum nu le face
nici Neamul Romanesc", ci cu acide si foc $i o! lurne oarbil, oricat de genial ar fi operatorul, el bietul, pana tarziu de tot, cand se vad efectele mantuitoare ale cutitului salt Mos. tot ,de omonitor e considerati.
Romania Crestina" e acuzata ca atenteaza in mod nerusinat la o-noarea celor mai meritati barbati contimporani pentru Biserica Romans ".

www.dacoromanica.ro

191

Dar not vedem pe Tulin Scriban portetrat pe pagina prima a ultimalui

No. din Romania Crestina", ca ocupand al doilea loc in galeria marllor

barbati al Bisericii romane, si citiin, in toate numerile la care am colaborat,
uvinte, la adresa Kofesorului lorga, cari sunt cea mai evlavioasii ttimaiere
ce o pot aduce ucenicii maestrului, caci, pentru nimic In rume, cererile de

explicatii, nu le putem socoti nici insulte", nici atentat nerusinat" la adresa cuiva.

Noi admirtun procedura lui Ptiunescu, care controleaza sever pe

maestrul Iorga, caci suntem convinsi, din experienta proprie, ca nu exists
mai mare primejdie pentru un popor decal de a diviniza orbis barbatii sal
geniali, cari in virtutea facultatilor proprii geniului, azi ridica neamul in
slava Cerului si maine it pot surpa in adancurlle iadului, idaca nu sunt ajutail, prin control, sa nu face greseli, care stint inerente firei omenesti, si care
cu cat sunt !acute de oameni mai geniali, cu atat au urmari mai periculoase.
Convingerea noastra nestramutata este di nici Papa, nici sefii politici" si
nici oamenii de geniu nu stint Infailibil"; iata de ce, pentru noi, intrebarile
adresate fie chiar Si unui $e-f de catre membrii partidului politic, sunt legi-

time si pe nedrept numite atentat nernsinat", insulte" sau termini de

batjocurar
Intfun partid politic ca si in fiecare colectivitate seful" constitue
impreuna eu membrii un organism viu in care factorii singurin au vesnic a
se influents spre binele intregului, si menit peirei este partidul in care Seful
isi aroaga privilegii extraordinare, cazand papa si in despotism de idei.
Oare nu cumva tocmai pentru aceste motive la numele partidului nationalist
s'a adtiogat cuvanttil de democrat?..."

Din toate cele insirate pans acum noua ni s'ar 'Area a nu anarhie
morals ", ci mai vartos un sanatos inceput de ordine moral& incepe a se resRita in coioanele Romaniei Crestine" alaturi de modestii nostri articoli.
*

si carora, prin
Trecand la intrebariae speciale ce ni be puneti
am dori sa
forma in care le imbracati, le si dati raspns negativ la toate,
one himuriti cum se poate sa ramaie Episcopul de Roman invinuit ca a prefacut lupta impotriva legit Sinodale In chestie personala purtata violent
inaintea Iumei mari pe tema de imorailtate a colegului sau, a iMitropolitului
Primat?"
Este fapt istoric netagaduit si cunoscut lumei intregi, care vrea sa
acla, ca Episcopul de Roman Glierasim Safrin n'a dus lupta decat Inumai
pe principii. do adevar Episcopul a inceput lupta pe chestia sinodalci i, un
an si Mumatate nu s'a ocupat decat de lege sinodala, aprobat fiind, ce-i drept,
si de D-v-., dar, durere, numai la inceput. In timpul acestui interval de lupta,
canonica a isbucnit, cll toful din altii parte, lupta pe chestie de imoralitatea
Primatului
Preotul Vasilescu a adresat nn toatil ordinea, Sinodului, rugamintea sa binevoiascii acuzatul a clispunde la invinuirile -ce i se aduc prin
press, in parte chiar si prin ,. Neamul Romanesc" din Valenii (le ,Munte.
-decIarand cal de nu le va dovedl, primeste sa fie el pedepsit cu pedeapsa
ce s'ar cuveni Mitropolitului pentru pacatele imputate.

www.dacoromanica.ro

492
,4Ce facea in timpul acesta Episcopul de Roman?
Se marginea la
lupta lui de canonicitatell
Ce ziceati Dv. atuncl? Ziceati in alsIeamul Ro-

manesc" urmatoarele: Doi alti preoti, podoabe ale Clerului satesc, lutemeietori de sectii ale Ligei, iau insa partea preotului Vasilescu, pe care
Consistoriul D-lul liarct 11 caterisise turceste".
Cum priveati Dv, in convingerea inthna, acest act al preotilor, prim
care "aduceau lupta de imoralitate, careia Ii ziceti privata?"
4Patineseu scrie, fora a fi desminfif, ca le-ati scris urma'toarele: Pornirea e nobild si potrivitii cu caracterul Sf. Voastre ".
,,Ce Meta Episcopul in vremea. aceasta? Se marginea, iarasi, tot numai la Itipta canonical!!
Ce s'a intamplat, mai departe 'Preotilor Paunescu si Draghici pentru
pornirea for nobila si.potrivit'a cu caracterul Sfintiilor for "?
,,Fura ridicati cu jandarmi, furl tarati in fata judecatii civile $1 am--

zati de mita. Li se oprira salariile pentru earl muncisera. Pura dati in dudecata la Consiliul permanent si la Consistoriu. Pura destituiti si cateriS41,
dar nu judecati. Destituit bietul Paunescu de Consiliul Permanent pe motivca are a fi caterisit de Consistoriu, si ea a plecat dela post cand la fost ri-dicat de jandarmi. Consistoriul 1-a condamnat pe motiv ca a fost destituitde Consiliul 'Permanent!!!
Procedura a fost in akleva'r turceascii", $1

D-le Proiesor Iorga,

ne vine a crede ca y'ati insu$it chiar fats d13 pcenicii D-v., pe care ii trimiseseti la lucrare sfanta, rolul preotului si levitului sari trecura nepasatori
pe langa cel pradat si stalcit de talharil
Dar s'a aflat si in samarinean plin de mils pentru preotii nenorocill,.
si pentru starea Bisericii in care se pot petrece aemenea lucruri.
,,Episcopul Romanului a inceput sa-pl ridice ochii si asupra chestiei de-

imoralltate, sl indignat de procedura turceascd, prin care preotii aeuzatorf

au fost judecati .de insusi acuzatul, iar hartiile for ingropate cu cinism iir

a strigat: SO se Ma lumina!"
SA se faca lumina iinteo afacere care nu e mai prejos Ideal che-

ettlbul arhivelor

stiunea consistorului superior bisericesc, caci, dupa exemplul lui liristos, la

barbatif iBisericii pilda vie sta mai presus de doctrina,
La urma urmelor, cand si scrisorile si interventia Episcopului au avut
aceeasi soarta ea si acele ale preotilor, iar cele mai inalte interese bisericesti
constitutia at}ostolica a Bisericil si idealul vietil crestine curate
erau periclitate cu elitism, cum nu se putea mai rau
episcopal si-a luat
refugiul la ultimul liman de mantuire, la constiinta publics a poporului salt,
si a facut n,umai ceeace 4n alte vremuri alti predecesori marl ai Jul
pe
sari ii numim sfinti
au facut $i ceeace chiar manualul de Teologie iMoralA al lui iMironescu aproba.

Episcopul de Roman a facut cu acestea ceeace incepuse a face,

inainte de el, trezitorul constiintei rornanesti si al demnitatil omenesti la
romani, apostolul impilatilor, proorocul adevarului $i al dreptatii, Profesorul'
N. Iorga, care de astAdata a pierdut un mare moment din istoria neamulul
sari, $i, o horibile dicta, a ajuns sa carteasca, pe cel ce a luat asupra sa sarcina de a continua opera sfanta, si sa osandeasca pe acei pe care avea, $1:

www.dacoromanica.ro

193
are, ,datoria supreni4 de a-i apara, daca Iorga de astazi nu voeste sd ucicla
pe Iorga de ell...
Va admiram D-le Profesor ca ati aprobat, la vrernea sa, lupta Impotriva nefastei legi sinodale, cum va admiram ca ati aprobat si procedura lui
Paunescu si Draghici numind-o nobila"; dar ne sta mintea in toe cugetand
ca, precum i-ati parasit pe acesti din urma in momentul and i-ati vazut in
toiul primejdiilor in care I-ati lost manat $i cand ati vazut nesimtitoare Si
rece masa larga a poporului, tot asci, in alts situatie, dupa memorabilele sustineri ea consistoriul superior este streangul pus la gatul Bisericii, ca sa-i
rapeasca $1 ultima farama de independents morals, Si dupace legea fusese
aprobata, deci $treangul fusese pus, nu numal ea ati amutit, dar ati parasit
pe Episcopul de Roman, ba ati inceput a-1 si condamna, sub motiv ca Intrebuinteaza mijloace canonice prea drastice in scopul salvaril princlpillor
marl.

De ramanea afacerea numal la Jorga, era strangulate astazi Biserica

romans
cu tot frumosul discurs vehement pe care l'a tInut, magistral,
Impotriva nefastei" leg! sinodale. Episcopal de Roman insa, in consecventa
cu principiile puse dela inceput, atat de el cat $1 de tD-v., s'a purtat ca unul
care vrea ca mai bine s moara el decat Biserica, isbutind priri primejduirea
lui sa atraga atentia tuturor asupra primejdiei bisericesti 61 sa-1 infioare;
jar 0-v., cel mai mare cunoscator al trecutului Bisericii romanesti, desgropatorul figurilor sfixtte ale marilor chiriarhi roman!
nu puteti oare decat
a-1 oondamna si a-1 aduce in prepus ca ar li pusla cale de catolici sa faca
ceeace si 1)-v. erati dator sa facet!?
.
El, care In Senatul taxi! a declarat ca sa-I secfestreze si sa se cerceteze prin orice mijloace, si, dace are legaturi cu catolicli, sa-I spanzure
de limbs in rnijlocul Bucurestilor", el sa fie acuzat de legaturi cu catolicii,
pentruca a facut ceeace consecventa principiilor puse ca premise va po-.
runes si D-v. sa facet!?
Ce ne ramane oare prea stimate D-le Iorga si iubite frate in flristos
s cugetam?

Nu ne ramane decat sa spunem fn fetal ,Romanlei Crestine": Doamne,

da-ne lacrimi sa plangem ca s nu ne Inabuse durerea.

Episcopul de Roman si preotil, parasiti 'Ana si de acela in care aveau

dreptul sa alba cele mai marl nadejdi si care era dater sa le .des tot concursulde care forta omeneasca e capabila, pentru ca sa poata apela la oplnia publics, fireste ca trebuiau sa se serveasca de foi. $tim cu siguranta absolute, ca foile zilnice $1 marl romanesti Minerva" si Universal" au refuzat sa-$1 faca datoria de organe romanesti si crestinestl ale publicitatii, tar
Adevarul jidavesc" nu pentruca ar fl lost bucuros sa faca rau Bisericei, ci,
vorbind omeneste, pentru a-si marl tirajul era gata sa des editii speciale",
intelegandu-si interesul de reclama, interesul economic. $tim ca si foi mal
rele decat Adevarul" s'au incalzit pentru afacerea Episcopului de Roman,
nu pentruca acesta ar avea legaturl cu ele, ci pentruca nici un Individ si Mel
o colectivitate nu poate decades ass de tare incat a nu afle macar din cand
In cand, in sufletul for ecou, dreptatea si adevarul.
C. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

13

194

SI daca Episcopul de Roman, nviforit si strimtorat cum era, si-a

publicat faximIlele in Adevarul", cutezarn a sustinea ca cest lucru Inca nu
trebue sa constitue o acuzatie de degaturi intime cu evrii din Tara, on chiar

cu ziarul Adevarul", ass precum acelasl ziar land apararea taranilor earl
au suferit ororl la Ruar si publicandu-le cererile si fotogratiile, nimeni nu
poate acuzh pe bietii tarani oropsiti de legaturi intime cu evreii din Tart
on chiar cu ziarul ,,Adevarul".
Drept cuvdnt final la prima si a doua cestiurre speciald ce ne puneft,
miirturisint cs, panel la strivitoarea probii contrarie, nu numal ca admitem
ca un Episcop ca pdrintele de Roman sel facii ce a fdcut si face, ci mai vdrtos

suntera de convingerea ca Gherasim Safirin, Episcopul de Roman repren

zintcl in Biserica romerneascd nestrtimutatul adevar ortodox, astfel ca chiar
singer sa ramdna, batjocorit si hulit de tofi, chiar ucis sd tie, cu pietre, sou
Wet cu ferdstraul, el totusi, asemenea vechilor prof efi $i slinti, va rdmdne
land luminos menit sa adune, in jurul lui, mai intai lode sufletele earl, rdstele si in tticere, continua melodia Incept:a de Mantuitorul din Nazaret
mai apol sa desmeteceased st pe ceilalti toll riltacifii.
Cu el este adevtirul Bisericii romine $1 cu drept cuvcint putem 'ziee
ca tine nu e cu el nu e nisi cu adevarata Biserica ortodoxci romans, care, 41
emu si in viitor, nu se va puled ridicd decdt pe stanca de granit veritabit
a principiilor ortodoxe eterne, reinviate mire not prin personalitatea lui.
*

iMarturisim ea si cazul profesorului universitar Dr. C. Chiricescu, in

ochii nostri are alts fats decdt la D-voastra. E lucru dovedit ea Athanasie
a calcat mai intai in picioare datoriile de prietenie Mats cu Chirioescu. in
190.5 singur Athanasie a fost silit sa recunoasca, in data Sinodului, ca a facut
acuzatii nedrepte prietenului slit! Chiricescu. $i oe fel de acuzatii intre toate
celelalte?
Ca director al Tipografiei Cartilor Bisericesti,Chiricescu lipsIso
din birou calatorind la ,Cozia spre a pune In oale vindecarea de boll rustnoase a prietenului sgu.
Drept rmiltainita pentru aceasta tunillre a lui Chiricescu, Athanasie ii
face, intre celelate neldreptati, si acuzatia ca a lipsit din blurou. Chiriceseu
intelegand ca Athanasie atenteaza la existents lui morals si fizica, intr'un

avand de legitima aparare de sine, n'a ezitat de a argta Sinodului pant si

epistola stiuta. Sunt oameni earl sustin et Chiricescu ar fi Jost dator &a se
lase chiar nimicit, dar sa nu divulge secretul prieteniei, si chiar daca prtetulle o rupsese Athanasie. Noi insa marturisim, ca si manualul de tMorala
cresting al lui Athanasie, ca nu admitem modal acesta de judecata si stim ea
barbati pe care i-am stimat el-i stimam mai mult decdt pe Chiricescu, fn
cazuri mai putin vajnice ca al lui Chiricescu, au procedat cu Inuit mai putin
altruism decdt acesta. Premiatuiul de Academie, preotului din Ardeal Dr. 1.
Sarbu, tfostul sau prieten Nicolae lorga, lntr'un moment de polemics personala nu s'a sfiit a-i anima in fats vorbele: ca mai bine spala cainii cu cealul

pe care i I-a dat.

C.eai ii dedese prietenului, cu ceaiul volt sd-i arunce in ochi, la desfacerea prieteniel, St credem care ca dacii, dupti imprejurari sari, Dominic

www.dacoromanica.ro

195

4creste, War fi imposibile, 1-ar fi dat doctorii, nu 1-ar fi aruncat fn ochi err
<doctorille?

Dar purtarea lui Athanasie atunci Sn 1905, a fost atat de nedreapta,

incat nimeni nu a gasit motivul sa se indigneze de purtarea profesorului
Chiricescu. Din contra 51 Sinodul si Ministrul an recunoscut nedreptatea
pe partea lui si dreptatea pe a lui Chiricescu. Oare sal fi fost atunci si Sinodul si Ministrul cu totul lipsiti de scrupul moral, de au dat dreptate lot
Chiricescu, si au vestejit purtarea lui Athanasie care singur si-a recunoscut
-vina? Noi credem ea tocmai atunci in data feaaltatei faptelor, proaspete in
ochii tuturor, purtarea lui Chiricescu a lost apreciata mai drept data de
purtarea lui Athanasie, apreciere care poate gas] puncte de sprijin chiar si In
manualul de Teologie morals at lui Athanasie Mironescu.
Mai pe unna, pests .ease ani de cand afacerea fusese clasata, ajunge
Chiricescu zilele sa-si vada la usa easel sale $1 pe parintele sau sufletesc,
tEpiscopul de Roman, dat in judecata, primejduit in existenta sa sufleteasca
si trupeasca, si depinzand de soarta personalitatel lui insasi cauza Bisericei.
Citat End Chiricescu impreuna cu alti nrartorl cari sa spuna cum sta
adevarul, fu recuzat impreuna cu toti can cunosteau mai bine lucrurile. Se

vedea lamurit ca cel drept era aposat, iar del vinovat care cu cinsmul lui
adusese lucrurile ad, Wald.
Cestiunea era: sau publics Chiricescu epistola scandaloasa, sau ramane sdrobit Parintele sau sufletesc impreuna cu cauza mare a Bisericei.
In aceasta usoara, aparentil coliziune de datorii, Chiricescu a abandonat pe
fostul sau prieten tradator si a dat scrisoarea in mainele parintelui sau $1
al Bisericei sale.
11 condamnati pe Chiricescu, cum 11 condamna multa lume care nu-sl

da seam, pentruca a facut lucrul acesta.

Ne permitem intrebarea, 1-ati 11 aplaudat pe Chiricescu daca 1-ar fi
Iasat pe Episcopul de Roman sa se innece in toiul valtoarei, nn lupta cu tra-

atorul Bisericei Athanasie?

Altul in locul lui Chiricescu faces $1 aceasta, ca si-s1 pazeasca linistea
si comoditatile vietei, $1 altul o faces chiar daca tin schimbul lui, isbutea prin.
cipiul raului si at nedreptatii fin Biserica Ortodoxa Romana.
Chiricescu insa s'a sacrificat pentru o cauza mare si Dumnezeu 11 va
binecuvanta ca si pc Episcopul de Roman $i pe ceilalti ce sufer si vor suferi
pentru cauze marl si sfinte, 11 va binecuvanta cu atat mai malt cu cat 1-or
hull oamenii cei neintelegatori.

De aceea not nu ne sfiim de a ne marturisl convingerea ca credem

neasemanat mai vrednic de stima noastra
si chiar si de 'D -v., cart tineti
la ortodoxia romaneasca strabuna,
pe profesorul Chiricescu cel hulit de
multa lume, decat pe alte personagil iimpotriva carora D-v. nu aveti nimic
de zis, dar ele, cand au fost in joc cele mai inalte interese bisericesti
constitutia apestolica a Bisericei si idealul vietei crestine citrate,
pertclitate, cu cinism, cum nu se putea mai rau au fost ca pastorii cei naimiti
ai turmei oelei cuvantatoare, daca nu si mai rau. Caci am vazut, Prea Stimate D-le Profesor lorga 51 inbite irate in firistos, ca au fost unli cari
in
cele mai grele si mai primeijdloase olipe prin care trecea sfanta Viserica
tromaneasca, ale card vrtantuitoare adevaruri ei zic ca Is propoveduiesc,, no

www.dacoromanica.ro

196
s'au gandit sa se spovedulasca si sa se impartaseasca si ar fi lasat sdrobitepentru totdeauna tocmai principiile pe cari au a le sustinel in fata unot asemenea imprelurari, decat care n'ar putea sa fie altele mai finfricosate pentrit+
soarta intregei Biserici ortodoxe romanestl, and am azut $i vedem hotaritoarele efecte atat de importante ale faptei lui Chiricescu, oare nu ne yetis
di voe, ca, des' hulit de cei neintelegatori pentru adevaratele interese bisericesti, deal nedreptatit de cei puternicl si lasat pe drumuri in mizerie
acordam, cel putin no!, stima $1 consideratiunea noastra, data nu mai rnult,
dar cel putin cu un grad mai sus cleat acelora earl, des' se chiarna lavatalon bitericesti, au dovedit ca putin le pass data erau sugrumate invatatura
Bisericil ortodoxe romfinesti strabune, $i sfarrtul ei ideal de viata morall
cresting?

Cand in Tara romaneasca si in Biserica ortodoxa strabuna a el

toate a exists Facultatea de teologie care are Profesori ce se pretind

cu
$1,

de finvatati, si cari se bucura de o frumoasa pozitle

pe care si noi Si tinem
socials; cu toate ca exists an Sinod destul de numeros, de arhierei cari Inca.

vor sa treaca in stima lumei ca oamenl invatati $1 constienti; cu toate ca

ginmaziile $i liceele Statului au in toate orasele Taxi! profesori de religiune
car!, tots, sunt chemati sa invete, sa adanceascii si sa pastreze cu sfintenle, .ne--

atinsa, c.omoara cea nepretuita a mantuitoarelor invataturl crestine, totusi

Romania Cresting" a simtit nevoia ca, elementare, nediscutabile si nestramutate adevarari ale credintei cresting sa vina sa le afle dela noi bucovinenii; sand, apoi, Romania Cresting" a lost nevoita sa puna pang', gi in
faxingl adevaratele convingerl despre Invatatura ortodoxl, far faximilul sa
fie necesar nu numai pentru cei simpli si nestiutori in ale Bisericei, dar si
pentru a dovedl adevarul neindoelnic catre tnatsi arhiereil Bisericei, catre
insisi unit profesori de teologie, catre insisi ceice itivata $1 conduc Biserica,
sg ne ierte toatd lutnea, sa ne lertati si D-voastra Prea Stimate ID -le Prof.
lorga si iubite frate in flristos, ca poate om fi gresiti, si vg rugam sa ne
scoateti din ratacire, dar noi, in fata acestei nemaipomenite starl earl nC cu
tremura $l ne umple de spaima gi de rusine, incepem ca credem cum ca
atat scrisoarea luI Chiricescu cat 41 fapta lui,
producand sgudaitura de .
care era nevoie, $i isbutinesa cutremure chiar pe cei ce nu se puteau cutremura pentru principii, fac parte din insusi planul economies divine pentru
mantuirea sfintei Biserici romanesti din cea mai periculoasa stare in care
poate sa ajunga vreodata vre-o Biserica cresting.
Da, Domnule lorga, noi, pans la evidenta proba de a se putea de-monstra temeinic contrarint credem ca, in niste momente in cari Sfantul
Sinod nu numai nu pedepse$te laptele savarsite in Sf. Mitropolie a Tarei;
faptele care se dovedesc prin cele mai nerasturnabile dovezi, prin acte infallible
dar Inca se pune pret tocmai pe ele, in ciuda doveziolr infailibile,
si cand. aceasta cinica judecata, sugrumatoare a adevarului si dreptatei, se
face tocmai in numele adevarului 41 dreptatei vejnice ale vejnicului Dumnezeu, care s'a rastignit pentru ele
fapta lui Chiricescu are un rost carenu poate scapa decat color ce vor sa lie orb! $i sa nu vada.
De aceea noi pe Chiricescu 11 tinem ca si Romania Crestina" devrednic sa adaposteasca in- casa luI,
pe Mare le Episcop (lherasim Sapain, reazimul Bisericil roman, larul luminos care oana la sdrobitoarea

www.dacoromanica.ro

197

proba contrarie, e menit sa trezeascil la adevarata constiinta a adevaratei

vieti crestine un neam antreg, actin' aproape caz' ut, si periclitat s cads in
antunerecul mortei sufletesti.
Pans ni se va demonstra, cu ejnei de dreptate, contrariul, este vrednic

sa alba in casa sa si la masa sa pe Episcopul de Roman cum am vazut

Scris ca si stramosul sau a gazduit pe eroul Tudor Vladimirescu.

Am stat si ne-am gandit ce-ati fi facut D-v in locul lui Chiricescu?

Am cautat o situatie aproape analoaga sl am gaslt-o. Xenopol, fostul iD -v.
profesor Si parInte sufletesc, prieten intim, a ajuns Wenn- moment dat in
polemics cu D-v. Se poate oare asemana cauza unei polemice, oric4t de interesate, cu cauza Bisericei romane, cu omorirea celui drept si triumful
celui vinovat? In aceasta cauza mai nefinsemnata a polemicei D-v. n'ati stat
nici macar un moment la Indoiala, de a trada secretele prieteniel pentru
triumful polemicei personale si ati diyulgat stiuta scrisoare intima prin care
Xenopol va cerea sa facet! D-v. o recensiunea asupra lucrarei D-v., pe care
apoi el s'o publice Intel) revista streina sub iscalitura sa
On yeti pretinde D-le ilorga ca dand Ia iveala, in polemics, aceasta
scrisoare prietereasca de un interes mai mic, n'ati fi dat pe alta de un interes -mai mare in imprejurari mai marl?...
Asupra cazului Chiricescu mai avem de adaogat si observarea ca In
acela5i Limp asupra fuel-m.11r diferite masurati cu masuri neegale, tot ass
-cum in momente diferite ati milsurat cu masuri neegale asupra acela.5 lucre.

Caci oare sa lie masuri egale cand D-vcrastra pretindeti ca un profesor universitar nu mai poate ramane pe catreda pentruck divulga, fie si an
calitate de prieten
niste pacate ale .unui (Mitropolit vinovat si, in acela,5
limp, osanditi pe Episcopul care pretinde si el ca Mitropolitul in adevar vinovat nu mai poate ramane in fruntea Bisericii?...
SI vie oare aceasta curioasa deosebire de masuri din faptul el D-v.
,

priviti aided Biserica decat Universitatea? Cad ce insemneaza sa cereti

darea In judecata a profesorulai Chiricescu si sa nu o cereti pe a episcopilor de concubinagii scoase Ia iveala, de banchete cu usile anculate de
copli natural!, de politi protestate, de simonie si de mituire"? Ce ansemneaza

sa trageti la raspundere pe oamenii politici, cerand cu toed energia dela

ei cinste si moralitate si s spune'ti, celor ce vor sa traga da raspundere pe
oamenii Bisericei, ca societatea romanesaca are de rezolvat alte chest'!"
decat cea Biseric,easca, iar ceice vor rezolvarea chestiei bisericestrsunt

turburatori"?
Noi credem si marturisim, Prea Stimate d-le profesor Jorga, ca D-v.

pentru a aye& in adevar, tot dreptul la stima tuturor acelora cari tin la
ortodoxia romaneasca strabuna" sunteti datori sa aplicati rigoarea princi-piilor morale chiar mai mult asupra oamenilor Bisericel car! au a fi lumina
iamei 5i sarea pamanhtlui", decat asupra oelor politici si s credeti ca So-

cietatea romaneasca n'are alta chestie mai arzatoare de deslegat decat

chestia bisericeasca, !Ara rezolvirea careia nu se poate rezolvi definitiv si
ericit nici o problems romaneasca.

www.dacoromanica.ro

198

Gum Invinovatiti pe Episcopul de Roman de legaturi nepermise eto

propaganda catolica si cu foile jidovesti" flea sa dovediti lucrul, astfel vor-

biti si despre foi insplrate Si sustinute de advocatul bucurestean Marlin

Theodorian trecut la catolicism". Nt4, nu cunoastem asemenea foi si D-v.
ati face us mare serviciu divulgandu-le. Romania Cresting ", judecand dupe
cuprinsul el, nu poate sa serveasca planurilor lui Theodorian. Dna insa, iar

ciuda punctului de vedere curat ortodox al Romaniei Crestine", aceasta

totusi ar fi sprifinita de Theodorian, atunci noi nu ne-am putea s ne explicam cazul decat ca apostatul Theodorian do momente lucide gi manat de
sentiments de cainta intinde mamei sale parasite mina de ajutor, asemenea
flului perdut, care din departare e chinuit adeseori de ganduri catre tatal

sau mai mutt decat fiul cel ramas acasa. Ohl bietul Theodorian, fratelenostru de singe si oase, ce crude deziluziuni trebue sa fi umplut sufletul:
tau cand to -al determinat la nesocotitul tau act de desperaret.

(Cea mai adanca si sdrobitoare impresie ne-a facut declaratia 1)-v

ea Cernaianu e convertit la catolicism"Vauneseu si-a uitat de toate- si
astfel de oameni se fac judeciltorii supremi ai Bisericel tromane".
Pe Pdunescu nu-I cunaastem cu totii in persoana, dar din cele scrise-

de el in Romania Cresting ", credem ca avem dreptul sa ne formatn o

icoana a sufletului lui. 0 fi avand si el, ca fiecare muritor, 51 ca sf noi, seaderi, dar oricat de rail si ticalos aF fi, do asemanare cu toata preotimea din
Tara Romaneasca el unul nu si-a uitat de cel mai scump tezaur omentsc,,
de convingerea sa $1 de datoria ce are '
om de a-si spun cu curaj
convingerea. Ge e in inima sa fie si pe buze, iar nu cum zice Psalmistul:
Roporul acesta cu buzele ma cinsteste, iar cu inima departe este de mine",
si cum zice. Mantuitorul: Morminte varuite si lustruite pe dinafara, iar pe
dinauntru pline de imputiciune".
Pana nu vor avea romanii barbatia sa-si spue convingerile, fie chiar
si false, pans ce in internul for vor Tecunoaste dreptatea dar vor sluji ne-

dreptatei, ei vor fi asemenea crestinilor din Laodicca catre care graeste

Domnul: Stiu faptele tabe, ca nici rece esti, nici ferbinte. 0, de ai fi rece
sau ferbinte! lar fiindca esti caldut si nici rece nici ferbinte, to voi varsa
din gura mea". (Apoc., cap. HI, v. 115).
*
Pe Cerniiianu ti cunoastern mai bine.
LA fost de Pasti la noi sa ne intervievezc, a fost de vacantcle maxi sa
ne ceara confirmarea intervievurilor; a umblat aproape prin toata Bucovina
sa ceara ajutor pentru chestia bisericeasca a Romanilor; 1-iarn chemat si
acum ca sa-si deg seama inaintea noastra. Ne-a prezentat dovada serisa de
spovedit si impartasit, semnata de duhovnicul sau, preotul gordache Popescu
dela Intesnatul Teologic din Bucuresti, Radu-Voclii, cu data din 13 Tunic
1911 $i ne-a rugat sa iintrebam pe preotli de acolo; lordache Popescu, I. Florescu-Dambovita si Ec. C. Nazarie profesor unlversitar, daca stiu a este ini
adevar ortodox, spovedindu-se si impartasindu-se la acea Biserica, iar pc

www.dacoromanica.ro

199

preotii dela ,,Domnita Masa", daca it vad la Biserica thuninica *L sarbatorile, afara de cazuri rari, cand ne spune ca poate dovedi ca merge pela
alto biserici ortodoxe.
If vazuram si-I cunoscura'm si poate nit -i patrunseratn pita in adancul

(lintel, insa o convingere ne formam ca: un apostat si un sarlatan $1

un pierde-vara poate tot altfel de infatisare are decat Cernaanu.
Asa s'a purtat Cernaianu si atat 1 -am vazut ca se stradueste, flea
odihna, pentru cauza pe care a imbratisat-o Incat $1 misel sa flo pans nu
vom pune ca necredinciosul Toma degetul pe ranele miseiiei lui nu vom
crede. Pana nu vom vedea actul de trecere publicat, tinem la el, tinem la el
pentruca este necesitae de oanieni, suntem doriti de oameni tineri, cart,
departe de mania turburata a tinerilor contimporani de a-si face cariera, au
o tints, au un ideal oarecare si sunt absorbiti de nazuinta de a-1 intnrpa.
Dumnezeu 1-a dat fiecirui om daruri si facultati specifice, pe care
nimeni altul afara de acel om nu le are. Cunoasterea si punerea In actiune
a acestor facultati constitue datoria cea mai Ina Ha a fiecand individ $1 poporul roman pans nu va avea o mare ceata (de personalitati bine pronuntate,
nu va aiunge la rolal ce-i compete In fume.
Cernaianu, xlupa convingerea noastra, In felul sav, oricum ar fi el,
este o personalitate care, ca si Paunescu, are curajul de a spune ce crede
$i Intru aceasta sta, intai de toate, demnitatea crestinului adevarat si el,
daca nu ne in$elam, ne indreptateste la sperante marl.
D-v. aveti datoria si posibilitatea, daca e vrednic de anoarte, daca it
cunoasteti mai bine decat no!, sa-1 ucideti, dar cu lapte reale, evidente, nerasturnabile, cad altfel va ucideti pe D-v. insiva in thifnile noastre.
Si Arhimandritul Scriban trebue sa stie daca Cernaianu e apostat sau
nu
smart] pe aceasta cale sa-si faca datoria de a marturisl cat mai
curand acievarul.

Ati scris pe vara in ,,Neamul Romanesc", ca Cernaianu venind sa va

vorbeasca, i-ati trantit nu' in fats, lasandu-1 in ploae pe drum Cu asemenea
expertizt. Vat' facut convingerile despre Cernaianu? $i cu constatari facute
in modal acesta, voiti sa-1 omoriti? Oare nu misuna $i Romania de nascociri, pe cari le auzi, le Imbratisezi si le transplantezi, drept adevantri pure,
mai departe? Trei veacuri dearandul avut-a crestinismul talr a se lupta cu
nascociri, reprezintate pans si de cele mai luminate spirite ale culturei pagane, si analogia intre timpurile de atunci si cele de astazi pare a Si mai
mult decat analogie. Inviitam istoria, dar cate data uitam tocmai de adevarurile invataturilor ei.
Cugetand la faptul Ca ati scris in Neamul Romanesc" cum ati trantit
usa in data lui Cernaianu, rnembru In parildul D-v. si 1-ati lasat sa tremure
dark' In ploae, nevrobid sa stati de vorba cu el, oare credeti ca un astfel
de sef ar avea dreptul sa se plartga de purtarea membriior, pe care i-a tratat
in acel mod, chiar cand aceasta purtare n'ar fi cea mai evlavioasa tamaiere
ce pot aduce uce.nicii maestrului? lertati-ne, Prea Stimate D-le Profesor
lorga si Iubite irate in Christos, dar noua ni se pare ca.' trebue sa intelegem
altfel, cu totul altfel, atat politica cat $1 cultura, cat si crestinismul si, oricat
ne-am sforta, si oricata nemarginita admiratie avem pentru D-v., nu va putem
aplauda pentru asemenea procedare, care, fiind vorba de purtarea sefului

www.dacoromanica.ro

200
etre membru, nu se poate scuzi nici macar sub nesocotita pretentie tinereasca ca ar fi un gest de curaj sau barbatie!
Cernaianu $1 Paunescu nu-si dau aerul de a fi judecatoril supremi
at Bisericii Romane" Ei descriu faptele savarsite de altil $1 le comenteaza
dupa can$tiinta !or. Au oare dreptul acesta?
Cine li a-ar putea nega?
Evident ea nici chiar un sef de partid! (Nota Redactiel).
Dad. diecare
Om isi poate face o opinie asupra rasboiulul din Tripolitania sau asupra
socialismului, sau asupra vreunei comunitati religioase sau asupra unei societal! Ilterare,',pentru ce teologit roman Cernaianu $1 Paunescu, ca si altii,
rear putea sa-si rformeze o judecata asupra intamplarilor din Biserica Romans ortodoxa? Cei mai supremi judecatori ai acestor fapte vor rantinea
cei ce fac judecata dreapta fie chiar si oameni ca susnumktil $1 chiar deter
fi acestia si mai .netrebnici si mai nevrednicl de cum stmt.
On noua ne-ar di parut bine 5i ne-am fi bucurat din adancul sufletului
s ii vazut si sa vedem straduindu-se $1 robindu-se problemei bisericesti si
multi altii. Cat de bine ne-ar fi parut ca In locul lui Cernaianu s vina In
mijlocul nostru un profesor de teologie, on un arhiereu, nu ca sa ne ceara
netrebnicul nostru concurs, dar cel putin sa ne puns in curent cu problema
biserceasca de acolo, sa stain de vorba si sa simtim toti adevarua pe care
nu-1 va putea tagadul nimeni: ea exists o problema bisericeasca Indricosata
care trebuie numai decat rezolvata data vroim s mai traim cu delimitate
si cu nadejde
viitor sr' ca romani $i-ca crestini. ansa n'am vazut pe nimeni
altul si de aceea noI ne-am bucurat vazand macar pe Cernaianu.
.
Tanarul Daniel, cu judecata sa, 1-a covarsit pe batranii poporului cei
decazuti $1, In ciuda titlurilor lor, a ramas el judecatorul suprem.
an ce lumina trebuie sa ni se prezinte marele luptator al libeytatei de
gandire si de exprimare, marele curtoscator at literaturel universale, a
panteonului barbatilar de convingere si curaj, tand II vedem tremurand
ca trestia de opinia si convingerea a doi ucenici ai sal! Acestia v'au somat respectuos sa lamuriti afacerea articolelor anonime din N. R., pe care
opinia publica le atribue invatatului Arhim. Scriban, na'dejdea de mat bine
a Bisericei romane, crezandu-1 capabil nu numai de a nu avea, ca un cretin
adevarat, virtutea de a spune convingerea pe data, dar, o grozavie, crezandu-1
capabil de a se laud's pre sine ansu$1 sub masoa anonimatului, de a se reco-

manda singur, in mod neonest, ca Mitropolit Primat, cand aoeasta ati fi

putut-o si ati putea-o face D-v., iD -le 'Iorga, antr'un mod cu total altfel de
cum o face un anonim.

Acestia, iarasi, nu mai conl'enesc de a se plange in public ca le-ati

dat directia, 1-ati varat In foe $1 acuma va lepadati ode ei. Ce sirrkplu $1 ce
usor ar fi lucrul, ca sa-1 prapaditi data n'au dreptate. lar data D-v. nu ati
putut corespunde acestor somatiuni de interes general $1 data aceste juste
pretentiuni le considerati ca atentat nerusinat" si ca termeni de batjocora
si de insute" In mi,tlocul celorlalte cuvinte respectuoase cu care vi se adreseaza, atunci, din nefericire, fincepem sa intelegem tot mai mutt ca dreptate
are Romania Cresting" sa planga $i sa se roage lui Dumnezeu, nu numai
pentru lucruri putrede, cunoscute de toata lumea, dar si pentru lucruri pa

www.dacoromanica.ro

231
-.cari iluziile noastre cele mai marl si mai siinte nu ne-ar fi lasat nici mgcar
sa le banuim, $1 pe c,arl lucrurl dorim cu cea anal mare ardoare, cu toed
puterea sufletului nostru sa le risipiti cu o clips mai de vreme.

cata vreme prea stimate D-le Profesor 'Grga

$1

iubite in airistos

Irate, nu veti raspuride la toate ,cestiunile finsirate in scrisoarea noastra, conSideram atitudinea noastra fats de Roomania Cresting", legitimg, si de protestgrile D-v., oricat de nelinistite ar fi, nu vom putea tine seams, ou toata
stima $1 consideratia ce v l purtam.
ligdajduim cg adevarul va hirul si ne va elibera pe tot!, $1 pe nai si
pe D-v. Adevarului slant, noi, din parte-ne, suntem dispusi n-i aduce toata
jertfa pang si jertfa canvingerilar noastre sincere de pang acum.
Suntem Bata sa ne schimbam convingerile si sa vg divinizam drept mantuitorul nostru din marea noastra ratacire, s ne imbracgm an sac $1 sa ne
-aruncam in cenusg, ca Parintele Morariu, dar Inca este in Dunmezeu al
carui tainic glas it simtim an adancul inimilor noastre, si nu putem sa nu-1
Jascultam, ceeace ne face ca sa nu ne schimbam convingerile, pang. ce nergs-

turnabile dovezi nu ne vor sill cu greutatea for a o dace. Mai ales scum
dupa ce ati intervenit sa ne sohirribam convingerile, D-voastra, Area stimate
D-le Profesor fforga, sunteti b'arbatul predestinat sa curmati cumplita noastra
lupta sufleteascg, pronuntand ultimul cuvant decisiv atat asupra soartel persoanelar de actiune din marea lupta bisericeasca, cat $i asupra modului de
insangtosire a netagaduitelor rele ce bantue Biserica romans, $1 ancheigan

scrisoarea noastra cu intima,convingere ca, in interesul adevarului si al

dreptatei, vet! face acest lucru fie chiar "si cu jertfe de convingeri ce pang
acum le tineati cu tilrie, $1 astiel se va anvplini $i dorinta D-v. &A se curme

neintelegerile curioase si regretabile".

Cerncinfi, 28 Octombrie 1911.

INGENUNCHIATI DE D-1 N. IORGA

Prea Stimate si Domnule Profesor,
Cu toate ca Domnia voastrd ati incheiat discufia cu noi, ne simtim
atori, ca unii cari (Mem, nu la triumful persoanelor, ci al adevdrului, a derlard cu aceasta ca dovezile D-voastra, referitoare la D-1 C. Cerndianua
stilt stringente.
Increderea noastra si-a castigat-o D-1 C. Cermiianu prin lapin! cd
-venise pentru prima oars la noi ca apcircitor al unel cauze bone. Atrciandune ins'd D-voastra atenfiunea noastra asupra brosurii Biserica si Romd,nismcd", am eitito en mare luare antinte si am venit la convingerea ca aici,
sub inasca de unire etnicd si culturald en Latinii, este ascunsci si Prow.
-area !mini religioase en Roma".
Se infelege deci ca vom trage consecinfele,. declarcind a nu mai aved
.cu D-1 C. Cerndianu nimic,
nici In clin si nici in mama.
Rumindu-vd respectuos sa publican scrisoarea aceasta, spre orientare
public(); in prefuita D-voastril Ionic Neanwl Romanesc", ne subsemndm cu
toata stima.
Dr. Valerian $esan, Dr. Hie Pisan

www.dacoromanica.ro

202
Dupg scrisoarea aceasta, urmeaza imediat, an Neamul Romanesc",.
un Ioarte lung articol al Par. tArhimandrit Scriban.
Par. Scriban, in acest articol, trateazg cu cea mai grozava asprime,
in special pe Dr. Sesan si pe Dr. Pasai la.
Nu ne mirgm vgzand pe D-1 N. Iorga ca umileste atat de necavalereste pe cei doi Treologi, cari au apucat-o spre Canossa. $1 nu ne anirgm
nici de aceea ea Arhimandritul Scriban a lost un stare sa batiocoreasca pe
teologii bucovineni, pentruca au intervenit in chestia bisericeasca dela noi,
dupg' ce-i 4audase tocrnai pentru acelas lucru.

Dar aceea ce ne-a umplut de mirare, este ea niste oameni cari an

avut curand sa scrie asa turn au raspuns D -lul Iorga, si care si-au face
stralucitoare autoritatea Ion de teologi, sa vie si sa, declare ea abla dupg ce.
un profesor de istorie medievala le-a atras atentia asupra caracterului dogmatic al unei carti istorice si-au deschis ochii.
Fapta celor doi Teologi nu s'ar putea explica decat Bind o email la.
mijloc
si cauza in adevar exists.
Chestia bisericeasca din Romania adusese 4i in Bucovina, ca si la
noi, in joc: catedre universitare si hirotonii de pierdut.
In upta de care atarng existenta sf viitorul cuiva, deed admirchn si
ne inchinam caracterelor neclintite, nu putem sa condammim insci pe ace
cc cad.
Dacg deci nu putem da in deajuns expresie admiratiunii noastre pentru D-rul Lazar Gherman, care se tine nebatut de vanturi in mifocul prime!.
dnirei, voian sa se stie el nu osandim nici pe D-rii Sesan si Pasrti la
nol
cari le intelegem bine situatia, anal ales dupa ce am vgzut eilderea bietulut
Draghici.

Nu ne speriem si nu ne pierdem cumpgiul: luptatorii pot sa eada, on

tine ar fi ei, dar cauza dreaptil si sfanta Tkmane vesnica.

PRIMUL RASPUNS PENTRU NOUA ATITUDINE A

PARINTELUI SCRIBAN
Cu privire la atacul pe ca're pgrintele Scriban I-a dat dupg ordinut
d -lui N. Iorga impotriva celor trei doctori Cernguteni si a noastra, si care
reclama un aspuns, instiintarn pe cititorii nostri cg am rugat pe cei trei
teologi s nn raspunda, de oarece aceasta datorie ni se cuvine noug.
A host o vreme cand parintele Scriban voia s laude Romania Cresting" si n'a cutezat; a laudat insa In Neamul RomAnesc" pe teologii bicovineni cari ne dedeserg concurs.
Venise atom prilejul impus de d-1 N. Iforga, ca pgrintele Scriban sa
loveascil na noi: in Romania Cresting ". $i
durere
parintele Scriban
n'a avut iealitatea necesarii sa ne atace. A atacat insa cu ultima furie pe cei
trei teoolgi nevinovati, batjocorindu-i sub iscalitura, pentru ca s'au antestecat in chestia noastrg bisericeasea si ocgrandu-i cu taria cu care ii igudase altadata, farg iscalitura, pentru amestecul curagios In aceasta chestie!!!
In privinta lucrilrei mete 2)Biserica si Romanismul", d-I forga a bine-

www.dacoromanica.ro

203

volt a declara ca dcsi.inteligent scrisa", e anti-ortodoxa" si, pe baza acestei opinii a D-sale, ea si format in unele cercuri de oameni cari nici n'au
vazut lucrarea, opinia false' ca e anti-ortodoxii". Vazand raspandindu-se
opinia aceasta faisa, et. ant facut scrisoare de protestare la Sf. Sinod, cu
rugamintea sa is act de .ea.
Sinodul $i Facultatea de Teologie n'au condamnat lucrarea mea Biserica $1 Romanismul", infierind-o de catolicism", fiindca acest rol, dupa
Par. Scriban, se cuvine fiecaruia $i, in primul rand, Profesorului de istorieTnedlevala, care e d-I N. Jorga. Si stn' cu ce merite si cu ce calitati ortodoxe" a cucerit savantul lorga acest drept $i privilegiu dela Invatatul Arhi
mandrit Scriban?
S'o spunem 'mil

/alas pentru ca a scris aceste memorabile cuvinte: Dar nu numai

ca nici an profit tin lase din Coate aceste negocieri si ca in curdnd Moldova'

lea Matti nouci cu oriental schismatic...".

Re langa schisma vcche a Orecilor...". Stud. $i doc., Vol.

1,

pag.

XXXIII.

Al doilea. pentru ca D-1 lorga a sorts in istoria lui Stefan eel Mare.
astfel: CI !Merit minoriti.... se asezara in miindstirea Maicii Dotnnului, de
unde trebuid sd porneased sore biraintO legea catolica. Daca bintinta asteptatti s'ar fi sdvarsit,
Moldovenilor ar fi lost mai repede si mai deplitr
laminate.... Intre apusul tie wide a pornit asezarea toasts si aceste pcira
ale barbarilor Slavi si Turci st noi, rainura rcisleatei, s'ar fi statornicit noini
si trainice legdtari. Asa agcr cum este poporal nostril, am std azi in randririle dintOiu ale popoarclor de (withal". (Pag. 17).
Al treilea, pentru ca tot in Studii si Documente, D-1 lorga scrie:
....Se &dace din accste lucruri vre-o concluzie? Nu e local sd o exPrim intro carte care in Neste trecutul.
Aftit door trebue sir se spill; pentru a lumina pe eel multi, cani Indeed
faro competintO aceste lucruri delicate: in alto timpani, adoptarea catolicismului ar fi lost pentru tic' o mare binefacere si ar fi dat poporului nostru
bine inzestrat o civilizatie (el mita agate!' cu a Poloniei si Ungarief. Aside
ar fi lost absurd si inapoiat a refazO locuitorilor catolici ai tariff un cult bine
statornicit si onorat de statul nostril. Pentru noi, patriotism!' nu e o chestiede rit. Si in sforsit ckrul nostru, (lira e capabil de emulatie, nu poate decdtsa ccistige din vecinOtatea creata prin intemeierca fa noi a ierarhiei catolice I"

Recitand aceste concluzli ale istoricului lorga, care face Orientul, adid Biserica ortodoxg, schismatic, veti Intelege de ce tocmai daniul a capatat dreptul sa anatemizeze ca antiortodoxa lucrarea Biserica si Romanismul", pe care nici Facultatea de Teologie si nici Sinodul Romanesc nu
au condamnat-o.
Pa.nd acuma insa n'em vazut ca Sinodul sau Facultatea, on chiar ministerul de culte sa-1 fi acordat Profctului dela Valeni dreptul de a se pro
!tuna in chestiunile istorice, din punctul de vedere dogmatic.
Asa dar sentinta I. P. S. Sale D. D. lorga, o avea oare $1 trecere bi
sericeasca? Si dela cine a luat-o I. P. S. Sa?

www.dacoromanica.ro

204
N'a luat-o dela concubinari, vladicii lacomi de bani, vldclicii gala a
-sterge talgerile la masa D-lui Ministru de mite si cari $i-au Mut foe de dent-nitalea arhiereasca si de rostul alegerilor episcopate". (Vezi Neamul Ro-manesc", anul IV, No. 125).
A luat-o dela invatatul Arhimandrit Soriban, pe care l'a latzdal totcleauna siI crede si azi cel mai vrednic, de a fi mitropolit primat".
Bine, de vrednic, vrednic de 1Vlitropolit primat; dar avea Prea Cuv.
.Sa merite speciale pentru a-1 imputernicl pe D-1 Iorga sa se prom.* asupra
caracterului dogmatic al unei scrieri istorice?
Dar dine ar putea sa-1 contesteze acest drept cand Prea Cuv. Sa, in

Neamul Romanesc literar" a saris ca la noi staff mai malt intr'un cuib de
nemernicie, $i ticdlosie in care to inabusi Nand, deaf intro Bisericd a tuff
Christos", pe cand Biserica Cato lied ifi dd impresia ca nici porfile iadului
nn o vor shirt:mil"? Ace tufa care a saris ca in bisericile ortodoxe, in telul
cum an lost harfuite pand acum nu se poate produce nimic si cats vreme
vor fi heirfuite tot ass nu se va produce", ca sterilitatea generalci a Bisericei ortodoxe ar trebui A' fie pentru toff un invilfilmtint", iar activitalea Bisericei catolice ftebue sa fie alt invtiftimdni", i se cuvenia, fara disputa meldtul de a da blagoslovenie D-lui Iorga sa ma anatemizeze, pentruca am doTit

ca Biserica statultd sa devie azi la noi, cu fond altceva, deaf ceeace a

lost altd data, deciit ce este astdzi ". (Vezi ,4Biserica si Romanismul", p. 168).

Aun vazut meritele speciale pentru care savantul Iorga a aline dela
invatatul Scriban dreptul de a anatematiza ortodoxia mea.
SA vedem-acum alte merite si mai speciale pentru care parintele Arhimandrit Scriban in lupta bisericeasca an poate fi alaturi de noi, dar Mina

d. N Iorga
SA citam:
NUN, pentruct roi avem bigotismul de a crede si de a marturisi Crezul Bisericei noastre ass cum l'au facut parintii dela Niceia si Constantino-

pole; pe cata vreme d. N. Iorga are un crez special, modern, nu retograd!

WA' cum surl: Crez in Christos Dumnezeu, nu pentructi a Inviat, cum
nu vom invid; ci pentructi a murit cum vom marl" (,jNeamul gRomanesc
Literar", anul H, No. 8, .pag. 1119, din 21 Februarie 1910). SI se observe ca
crezul acesta este isvodit, tocmai 'de cand if. P. S. S. D. D. Iorga se ocupa
cu chestille bisericesti).
Al doilel, pentruca noi, ietrograzii, avem bigotismul de a crede fundamentul crestinismului intocmai ass cum ne invata Evanghelia: Set iubim
pe Dumnezeu din !oat() ininza si din tot cugetul nosfru, iar pe aproapele, ca

Pe noi insine; re cand profetul dela Went invata:

Dumnezeu a cerut omului o singurd si largd iubire: a celorlalfi oameni.
Credinciosul a crczut ed o rdscumpOrd grin iubire cdtre Dumnezeu, IntovdrcIsitil de daruri. Asia nu i s'a cerut de sus". (Neamul Romanesc Literar",
anul II, No. 42 din 1910).
Al treilea, pentruca noi, habotnicii, respectam formulele de Tugaciune

si credern ca ele fac parte integranta din religie, re cats vreme, marelci
Apostol ortodox din VAleni, Invata ca: Formulele de rugtichtni acid re,liglile". (Loc. cit.).

www.dacoromanica.ro

205

Al patralea, pentruca noi, inapoiatii, suntem In stare sa ne perderm

vremea si pentru discutiuni dogrnatke, pe cand dogmatistul prin exce
lentA" bi. Iorga, marturiseste: pentru dispute asupra lui filioque n'avem-.
rerne".

Al cincilea, pentruca noi, propagandist' si emeriti! falsificatori, credean a la rastignirea Domnalul, sentimentele pe earl le-au avut eel din-prejur, au fost acelea pe cari ni le spune Evanghelia, pe and ortodox.u1"lorga. cugeta adanc: Soldatul care nazi(' la crucea lui Hristos, trebue sa se.
II gdndit cu -si perde de geaba vremea sub lemnul pe care prostia a suit pe
un strein de fume". (Neamul Rom.", loc. cit.).
Al seaselea, pentruca pe noi, medievalii, nimeni nu ne-a auzit panA.
arum fAcand spirite pe seama fecioriei Maicei Domnului, nici batjocorind
opera jidanului Moise si a celorlalti jdani din Vechiul testament, asa cum
a face- o luptatorul aprig pentru sustinerea ortodoxiei.

Al seaptelea, pentruca noi, renegatil, n'am Indrizni sa credem ca

Grigore Palama, pe care Biserica 11 cinsteste ca sfant, ar fi erotic si nici nu
ne-a trecut prin gand sa-i luam In bataie de joc Invatatura, cum o face I. (P

S. S. 11 D. Iorga, patriarhul ortodox, care in a sa Istorie a Bisericei romane" a declarat de erotic pe Palama, cu aceeasi competenta cu care ne-a.
deciarat pe noi de catolici.
Dar sa ne oprim cu enumerarea acelor calitati speciale, ortodoxe""
ale D-lui N. Iorga, pentru care Par. Arhiniandrit Scriban crede ea trebue sa -I
ajute ca sa ne nimiceasca pe noi, cei dela Romania Cresting ".
Vern avea prilejul sa mai vorbim despre ele. Acura spunem un singur
!nem:

19e alaturi de N. Iorga: si Arbimandritul Scriban, si Parintele Barrielevici, de bunavoe

si D-rul Sesan si D-rul iPasaila,
de nevoe
fie sic

oricine, de vor vrea ei sa fie pe partea D-lui (Iorga si vor pretinde ea apara.
ortodoxia, tar noi o atacam, aceia vor fl on inconstienti, on farisei de rca.
credinta.
bar lucrurie acestea, ne rezervam dreptul de a be expune in cea mat.
clara lumina in riispunsul ce datoram articolelor ultime ale Prea Cuviostalui.
,Arhimandrit !au Scriban1).

SERIOZITATEA SI CONSECVENTA D-LUI IORGA

Saul Nationalistilor democrati" scrie in notitele sale marunte" dinNeamal Romanesc No. L32-1,33 urmatoarele:
Preotul catolic Clofanda pleacci din Iasi, ducdnd 30000 de lei at. BIsericei si... o fat& Cerneiianu sit' se fie dupci el ca sd-i ded un interviev contra

Bisericei de stat a Romiiniei..."

VA place D-lor Teologi din Bucovina?

Cerniiianu" a intervievat, In chestia bisericeasca pe urmiltorii bar1) Expunerea am si facut-o prin lucrarea Patru ant de luptei, D-1 N.
Iorga si Biserica, Spovedania Arhimandritului Scriban", de 432 de pagini 51
care lucrare desvalueste, in chipul eel mai documpatat, Coate dedesu.bturIle.
turburarilor" bisericesti.

www.dacoromanica.ro

24'6

bati: Profesorul Mihalcescu uin Bucuresti, D-rul Clement Popovici, D4rul

Gheorghiu, Profesorul Voiutchi, D-rul Lazar Oberman, D-rul Valerian $esan,
D-rul S. Octavian isopescu, 1. P. S. Mitropolit de Repta si Principe le Leon
Ghica Dumbraveni.

De able] aceste intervievuri au avut onoarea de a fi reproduse $1 de

D-1 Iorga in Neamal Romanesc", care n'a Meat economic de laude la adresa
suszisilor barbati.
Acura pe urma, D-1 Iorga ii pane pe acesti barbati alaturi cu Preotul
Clofanda care fuge ducand 30.000 de lei ai Bisericei si... o fall".
"Oar foala aceasta va rdnieme inchisd orlarei discinfi personale, cu
privire la Biserica. Ii instiintez pe toti"
asa scria D-1 (Iorga
cu litere
amilrite, mai negre deck celelalte
la pag. 2077 No. 128I) din dislearnul"
sau Romanesc".
Si totusi D-sa serveste pe cititorii sai
cu Rrivire la iBiserica
absolut numai discutii personale.
Sa se vada: articolul Pentru Cerndianu" de Alexandra Moraru, ,fine
sa fie Mitropolit Primat" de- M. Rudu, Scrisoarea Pdr. Banielevici", Scrisoarea D-rilor $esan $i Pasaila; Scrisoarea legunienului dela Patna", Riispunsul lui Scriban la provocarea a trei teologi din Bucovina" ai mai ales
"Rdspunsul" acestuia la scrisoarea deschisa a teologilor: Diculescu $i Tomegea.

Sri se vada chiar randurile Maestrului lorga" din 21 thloembrie a. c.,

in care pigneste cu venin personal" pe bliindul parinte Gherasim, !IOUStindu-se cu Cerniiianu, Chiricescu si Honigmann; asupra mud coleg episcop
si Mitropolit pentru carpele Olimpiei".
Nu ne putem indeajuns aninuna cum poate un on], care pretinde ca-si
da seama de greutatea cuvintelor ce spune on scrie, ca dupa ce a inehis
foia", pentru discutiiile personale, tocmai de atunci sa o deschida" mai
patimas $i mai Vara nici o rezerva pentru astfel de discutii?
Foaia aceasta va nimtine inchisd oricarei discizai personale, cu privire la Bisericii. li instiinfez pe toti. Intrebdri in ton convenabil nu mai yot
6
a$tepla".

Da! lorga i-a Instlintat pe toti, ca Inchide foaia", cand s'a vazut
strans de gat cu argumentele din raspunsul celor trel Doctori din Cernauti,
carora nu le-a putut rrispunde altfel decat prin cateva note stupide. Era asa
de zdrobitor rechizitorul celor trei Teologi, Inca d-1 lorga n'a vazut alta
scapare decat sa inchida" portile $i sa incuie u$11e, pentru a scapa de once
discutie.

Pe cand se framanta muscandu-si buzele cu amaraciune, in dosul

zilvoritele porti ale Neamului", lata ca aude sunetul de cimpoiu al dui Nelca
Lem", ,Morariu
al lui Banielevici",
at lui Ruda' cine o fi alai
cari, In loc sa ceara socoteala cinstita lui lorga, stan gata sa injure pe Cernaianu.
Si, ca prin minune, Iorga deschide larg portile incuete. De aeurn va
fi de ajuns oricui sa injure pe Cern'aianu, sau macar sa nu scrie cu ID-1 Cer/Alarm", pentru ea Neamul Romanesc" siVai puny din nou la dispozile co-

loanele la once ineptii ale,unui Rudu' si altii ca clausal.

cat de consecvent este D-1 Iorga!

www.dacoromanica.ro

PARTEA "VII
Grija politica din anus 1912 pentru alegerea

altar ierarhi in locul celor cazuti. Candidati mai nevrednici decat Athanasie cel pacatos. 0 masura imorala a Ministrului de Culte C. C. Arlon in chestiunea
alegerei Arhiereilor. Societatea ortodoxa a femeilor
romane privita de preotime. 0 fats bisericeasca cu
data fete ridica picioral ca animalul din tabula. Alte
fete bisericetti cari distrug morala publica. Demascarea decanului dela Facultatea de Teologie D. G. Boroianu.

Cum s'a silit fostul Ministru de Culte Haret si denatureze adevarul in chestia bisericeasca.
IN PRAGUL ALEGERILOR
Guvernul flind sifit srt modifice legea sinodalI in sens canonic si dogmatic, conform cu cerintele Eplscopului de Roman, a dat ultima lovitura
hotridrei sinodale de asta vati.
Faptul acesta, aratand catii dreptate a avut $1 are P. S. Episcop de
.Roman, aratii totdeodata Ilpsa de constiinta a arhiereilor, cari an dat sentinta din 24 Ittnie 1911. PrivIti din punctul de vedere al invatriturii cre$tine,
-acesti oaineni, can au pacatuit in contra adevandui invederat, trebuesc doieniti $1 trimi$i la pocainta.

Cine dar va ajunge in aceste vremuri Mitropolit Primat? Unul dintre

acestia??!....
Pana acum, glasuri oficioase $1 semi- oficioase au lansat svonuri despre

I. P. S. IMitropolit Pimen al Moldovei si despre P. S. Episcop Oherasim

Timus al Argesului pentru scaunul de Mitropolit Primat $1 despre P. S. Axhiereu Calist Botoseneanul pentru scaunul de Episcop al Romanului.

Am volt sa stim ce e cu aceste svonuri. Pentru aceea, iinteo bunk'

dimineata, m'am prezentat la chiliile din curtea Bisericei Antim, uncle locueste I. P. S. Pimen, pentru a auzi din insiisi gura k P. S. Sale daca stint

www.dacoromanica.ro

208
sau nu intemelate svonurile cum ca are sA fie ales Mitropolit Primat al Romaniei. I. P. S. Sa citise Romania Cre$tina" si cunostei vederile noastreAratandu-mi iconostasul langa care se afla, mi-a declarat solemn, ea
pentru nimic in lume, chiar si cu rizicul de a II tratat ca nesupus, nu va print'
sa urce scaunul de Primat at Romaniei in imprejurarile actuate, multumind.
lui Dumnezeu ca. 1-a Merit de ispita aceasta si altadata, cand ii intelegea mai
putin pericolul.

Iata pentru ce Romania Crestina" n'a serfs nici macar un rand despre venirea 1. P. S. Platen in scaunul primatial.
Care este situatia Episcopului Ctherasim Timu. al Argesului? P. S.
Sa se pronuntase care P. S. Episcop at Romartului, ca are dreptate $i totusi
1-a- osandit. Intfun interviev acordat ziarului Seara", P. S. Sa declarase
judecata -prin care erau caterisiti preotii Drcighici $i St. Pdtmescu Ire-

dreapte si ca P. S. Sa este pentru Judecarca preotilor de Consistoriut

Superior Bisericesc". Totusl P. S. Sa este acela care a chit motiunea in
Consistoriul Superior Bisericesc, ca sa nu se judece acolo .procesul preotiler, si tot P. S. Sa a aprobat la Sinod in numele Sf. Dub, judecata pe care
o numise nedreapta. P. S: Sa a fost tovarasul cel mai apropiat al lostului
Primat Athanasie Mironescu, cu care impreuna se dedau la chefuri si petreceri in gradina lui Popa Ilie dela Cotroceni. P. S. Tinuts si-a schimbat parerile numai cand Athanasie i-a amintit de niste chefuri filcute impreunti la
izvorul Toplita, imbracatl taraneste, cum erau imbricate at niste calugarite..
Un astfel ,de om nu poate avea nici o personalitate bisericeasca, nici
o IndependentA crestineasca, nid vointa si nira constiinta.
La alegerea din 1909, PArintele Athanasie Mironescu, prin secretarul
sau intim C. Diculescu, voia sa-1 atace in chipul cum arata documentul ce
reproducem yn faximil:
Ajuns to aceeastd Malta treapta (arhteria), s'ar fi putut sperd ca -$1 va
indreptd vieaja; dimpotrivd, Arhiereul Tintus, acunt incept; sa ded la Neal
cele mai ascujite vijii ale firei sale epicurlane, organizd orgil sistemattcei
prin mandstiri si mahalaleie Bucurestilor. 0 taverna statornith In intoneiatti in casa lui popa !lie dela Cotroceni, unde Timus, impreund cu mai multi
calugdri $1 ctilugarite, petreceau in desfrandri. Nenorocitul popa Ilie In atdl
de corupt de acest Duh al Mutat, incat fu impins a-$1 repudid preoteasa,
care fug! din casa, pentructi nu mai void sa sufere ittgrozitoarele Nestematii ce se petreceau in domiciliut conjugal.
Si pentru ca sa nu se creada
zice Lumea noud
eel 'Point sa ponegrim pe cineva, altiturdm tirmdloarea declaratie de mai jos, pentru ca sa
se vadd ca temeinic am vorbit. Actul original std. la dispozitia fiecorui, pen-'
tru a se incredinja.
DECLARATIE.

,,Subsenmata sotie a preotului We din Cotroceni, recunosc $i mdrturisesc pe constiati ca Artiereul Tinut$ este persoand imarala, betiv $1 prea.
doritor $i poftitor de lemel. Pant! $1 de mine s'a legal, precum ai de nepoata
mea. Maica Tavifta. dela Viforita a Ideal nu de mutt un Mat, 'grin mine, la
o masa. Toate necuviintele $1 faptele nerusinate ce se fac in casa mea, sant
!acute cu stirea $1 invoiala si participarea sotului men, Preotul Ilie
(ss) Attica Pr. Ilie

www.dacoromanica.ro

209

Dar acest document are importanta nu numai fiindca porneste dela

Athanasie Mironescu, prietenul intim al P. S. Sale. Importanta lui deosebitA
provine din faptul ca articolul a fost scris, la vremea sa, de d-1 Mi lone Lu-

gomirescu, secretar actual la Senatul Roman si la Socretatea Ortodoxa a

femeilor romane, nembru al partidului conservator, $i care a publicat pe
atunci chiat in ziarul Epoca", oficiosul gavernului de azi, ca. P. S. Timu
faces orgli sistematice la Popa Me din Cotroceni.
Tot prin Epoca" partidului conservator, prectnn si in brosuri tip&
rite)in mii de exemplare, d-1 Mi lone Lugomirescu a mai acuzat pe P. S.
Timus de fapte rusinoase, pe care nu vrem sa le mai spunem.
Noi nu credem toate aCele groeivii, dar, pentru demnitatea arhiereasea, P. S. Sa era dator sa des in judecata pe D-1 Miloue Lugomirescu 'si
sa protesieze cu ultima energie. Durere insa.... ca P. S. Sa ramane nepasatar.
Atat de multe ltroruri s'au scris in ziarul Epoca de pe vremuri, incat
ne caprin le mit area, cum de li se pare cu putinta guvernantilor cari se ser-

vest de acest cficlos, ca pot Iasi nedesmintita stirea despre ridicarea P.

S. Timus pe scaunu! din care a fost alungat Parintele Athanasie, tocmai din
cauza .t.eelorasi pacate?
Despie incapacitatea, nepasarea $i indolenta in administratia si conducezt eparhiei Argesului, nu e timpul sa insistam prea mult aici, intrucat
starea deplorabilii inerala a Eparhiei e indeobste cunoscutil. Gine nu cunoaste ca acolo sehimbarile si nurnirile de protopopi se fac dupa jocul intrigilar meschire dintre cltrici, si dupa schhnbarea partidelor- politice?
De ani de zile cei doi preoti ai catedralei din Curtea de Arges, Par.
Predeana si Par Giusti, se vritsmasesc de moarte, nu vorbesc until cu altul

si totusi servesc aitzatilui la aceeas masa si frang" acelas trup al Dornuttlai", pe cand Lpiseopul Timus ii priveste cu nepuiintri si nepasarel
Dintte documentele pe cari lc avert, oa sa putcm ilustra spusele noastrc, dam aici until de o extraordinary originalitate. Este urmatoarca Di-

ploma" reprodusa in miniature, in faxitnil:

GKERASIM,

Ga mila lui Dutnnezeu smeritul Episcop al Eparhiei Argesului.

I.cricitui Pavel, marcle Apostol al neanturilor, in cartea eta dintdi

cure Timatciu, zice:
Preotii cei ce isi fin bine dregatoria, de indoitd cinste sd se invredniceascd, ntai ales cei ce se ostenesc in cavont $i ham invdtatura.
Urnitind acestci invattituri, precunz $i vechiulni obiceitt al Sfintei Noa-

sire Biserici, ea su se cinstcasca fetele bisericesti, cari pause si indeplinese cu siliufa, credin(d $1 vrednicie datoriilc lor, spre a fi incuratati pentrtt

slajba lor $i deosebiti de ceilalti; iar mai cu seamd spre a fi pita fratilor
lor impreand slujitori, ca vcizand deosebirea ce li se face de ArItiereal lor,
sa se poarte cu bund cuviintti in sfintele siajbe, spre a se invrednici $1 ei de
asentenea cinste.
Drept aceea, twill din cei annuli eel ntai sus, Hind si Preotal supra-

naltierar Barba Ungurelu, &la Parolda Crdmpoaia, din Contra 'CramI

rifle.

a din kraal

www.dacoromanica.ro

14

21.0

Poaia, Judeful Olt, la 29 ale lunei lunie, amid 1905, i-am dat rangul de Depitfalls, precum $i Arhiereasca binecuvantare ca la sluibere Bisericesti sit
pue si Bedernito. Caruia, spre a fi $tint de tog si ca sa propiiseasca si mai
mutt in calea virtutei si a invataturei st ca sa fie respectat in sit:There bise-

rice$ti, precum si in adutzari de fete bisericesti, i s'a dat aceasa carte a

smereniei Mere, intarita cu iscalitura $i pecetea Mea.
Data in resedin4a Sfintei Episcopii a Argesului, in anal mantuirei tma

mie nouoa sate dad, tuna lunie, in 29 tile.

Episcop, Gherasim.

Director, Diaeon G. D. Sendreatzu.

Ce parodie a cuvintelor Ferichulai Pavel, Mare le Apostol!...,

Nu credem necesar s spunem deocamdata cate sate" a costat aceasta diploma. Somarn pe P. S. Episcop Timus si pe cei dela Episcopie sa
liimureasca: 1) Ce este en aceaslii diploma? 2) Sa ne arate: De unde an scos
rangul bisericese Dept:falls" de care noi, in toatii teologia, n'am auzit; si
Pentru care merite se confera el? 1). 3) Doctunentul acesta: este simonie?
Este fats? Este escrocherie? Ori ce este?
S'a raspandit, si nu stim de unde, unele svomiri despre scrisori antidinastice.... Insa credent Ca e bine sa ne oprim ale'.
*
*
Ce va fi en seannul Episcopal?
Pentru scaunul de Roman, lucrurile se schhnba cu totul. Aici nu anul
dintre siocialii compromist, dar on pe cine ar aduce guvernul, el n'ar putea
sa fie decat uzurpator al drepturilor sfinte ale Prea SfIntitului Gherasim
Safirin.

Dar cane vine s ocupe scaunul Sfantului Parinte de Roman?

Vine Arhiereul Calist Botoseneanull
Vine agentul electoral et dinar al partidului conservator; vine concubinarul cinic, care a avut inconstienta sa imprime prink' si pe piatra Bisericei numele concubinei, merit s treaca la nemurire. P. Sfintitul Calist 13otoseneanu a fost profesor la Seminarul Central, de unde Inspectorul Rascan, duprt o vizita in orele P. S. Sale, a crezut ca trebue sa-1 inlocuiascl.

Pentru ca cinismul sa ajunga la cea snai inalta culme in treburile

noastre bisericesti, ar trebui ca in adevar, dupa sobrul si castul Safirin, sit
vina, pe un scaun ra.pit, erotical si epicureanul Calist Botoseneanu, pentru
ca si la Roman sa inceapa $irul chefurilor, sa dispara vleata calugareasca,
sa se imprime $i pe zidurile sfinte ale Episcopiel lui Oherasim Safirin, numde concubinei, iar palatal episcopal, loc de siltristrie si de sfintenie pana
arum, sa altinga salas fetelor si ginerilor jovialului" Calist, despre care
ne-a venit sure mai es!, ca maritandu-si una din fete, s'a cumetrit cu P. S.
Nifon, senind ca nuns" fiica acestuia, rod al anei casnicii la fel.
1) Doar dadi este rangul al 14 din corul string din Marea Biserica,
rang care se da celor ce chema pe Arhonti (hoer la Arhiereu $i cla plebea

in Mari de pe strada, la procesluni ON)

www.dacoromanica.ro

211

Tot din ziare afliiin ca vrednicul" Vicar al lui Atanasie Mironescu

pregate$te acum terenul pentru a se urea
in scaunul
Wove' sau in al Arge$ului, dach titularli de acolo vor if
rentiniltul Teodosie iAtanasiu,

inaintati.
Reproducem din raportul No. 14600/85 al Prefcturii din Bacilli urmlitoarele: Runtoarea publicd pretinde cd protoereul (actualul Vicar: Teodosie
Atanasiu) ar fi avut dela inceput relafinni cu cumnata sa, cd alienatia con-

soartei protoereului ar fi provenit din aceastii cauzd $i din maltratdrile

ontenoase ce ar fi suferit dela solul ei. Ambit cumnati locuesc aceeasi casd
$i, nu de malt, s'a rdsptindit $tirea dintr'o margin a indelului la cealaltd,
cd Protoereul a fost surprins in flagrant delict co cumnata sa si cd chiar
ar fi lost biitut _de cdtre preotul Grim/h..
Pot sei vd asigur D-le Ministru cd protoereul are o pozitiunc foarte
critic?' in juderul nostru pi ca chiar preolii din dioceza sa, vorbesc in modal
cel mai defavorabil de $eful lor..."
(ss) C. G. Sebastian, Prefect.
Ac.e.stia sunt oamenii despre cars unele ziare au vorbit si vorbesc,

cl

formeaza elementele cele mai distinse din Sinod, din care firmeaza a se
,alege reprezentantii Bisericii, in scaunele cele mai inalte.
ImpotrIva inainthrii in scaune mai inalte a unor astfe.1 de oameni, not
am lost, suntem $i vom fi totdeauna, chiar daca toatil lumea ar osandi conwingerea, credinta $i lupta noastral).
Ianuarie 1912.

SCRISOARE DESCIIISA D-LUI C. C. ARION

Ministru1 Cultelor $1 Instructitmil Pub lice
Don't:ale Ministru,

Informatiunile presei aratil ca Domnia-Voastra VA ganditi serios a

ghsi mijlocul de a introduce ;in salmi Bisericii oameni nu numai distin$i prin

I) Dupl cum se $tie, P S. Episcopul Gherasim Timus al Argesului

incetAnd din aieald, -- in ajt:nul alegerei sale ca Mitropolit Primat,

fost ales in loon] lui tc.cnut Episcopul Conon al Husului, despre care d-1
iorg t scrisese ca este un incapabil", care trebuie destituit din episcopat,
51 pe care Arhim. Scriban it caracterizase: Conon al Husului, nulitate a
earns existents ca eriscop e o continurt ruinh pentru Biserica". In locul ramas vacant la Arge$, a fost ales Arhiereul Calist Botoseneanu, iar la Roman, in locul Prea Sfintitului Gherasim Safirin, a fost ales Theodosie Atharash', arhiereul cel incestuos
l'apt caracteristic este ca ditpa alegerea ca Mitropolit Primat a incapabilului" Conon, D-1 Iorga s'a grabit sa -1 felicite telegrafic $i sa -i ridice
osanale prin al shu Neam Rotanesc", iar Arhim Scriban a fost printre cei
dintai, care i-a tinut discurs de proslhvire atunci and, daps alegerea dela
Camera, nulitatea" $i ruiria pentru Biserich" a intrat ca stapan fn palatut
_Mitropolitan.

www.dacoromanica.ro

212
calitAtile for intelectuale, dar mai ales nepatati cu nimic in ce priveste vieat&
for morals.

flotafirea aceasta, VA' face cea mai mare cinste, si desigur, e calea
unlcd ce ar putea duce la presnenirea si imbundtatirea vietei noastre bisericesti, atat de scazute.
fi facut toti ministrii de culte, cari
S'ar fi cuvenit ca lucrul acesta
au avut in Inddi soarta Bisericii si posibilitatea de a o imbunatati, si s'ar fi
cuvenit ca lucrul acesta s se fl avut in vedere si la alegerile pentru ultintele vacant episeopale.

Dar Domnia-Voastra ati ajuns la aceasta hotarfre dupa ce ati vazut

ca Sf. Sinod reined a primi in sanul salt, elemente socotite de D-voastrit
ca cele mai capabile $i mai demne.
In urma acestui vot, atat de contrariu intentiunilor D-voastra, al Si.
Sinod, v'ati aflat in fata celor noud candidati alesi de Sf. Shiod.
Chiar din ziva alegerii celor noted, dintre care lipseau doui din agreatii
D-voastrd: Arhimandritii Iu liu Scriban si Visaron Puiu, am aflat, si presa
de azi coniirma, ca guvernul dupa propunerea D-voastra, va confirms, dintrecei alesi, numai pe Arhimandritul Teofil Mihailescu, iar in privinta celorlaltl
8, va orandul o ancheta pentru a cerceta antecedentole for morale.
Uesi intre eel opt, rezervati pentru ancheta, se gase,sc barbati de talia
profesorului de morala dela Facultatea de Teologie, Economul C. Nazarie,
si a invatatului Arhiniandrit Bartolomeu Stanescu, dela Paris, figuri distinse
care prin integritatea for morals si intelectuala, ar face cinste aricarei Biserici, -- de$1 in nurnarul celor 8 se afld astfel de barbati pentru can ideia
totusi in imprejurdrile biserice$ti, in care ne
anei anchete este o insults,
aflam, aceasta ancheta isi are rostul si justificarea ei, pentru viitorul Disc.ricei noastre De sigur Ca intre cei dintaiu earl o pot dori vor fi meritosii
Bartolomeu StAnescu si Economul Nazarie, cari in urma unci astfel de anchete nu pot iesi decat stralucitori.
Dar a supune pe oameni vrednici ca aceia la o ancheta a antecedentelor for morale, pe and unui Teofil Mihailescu i se acorda din oficiu credit nemarginit, fora nici-o ancheta asupra trecutului sdu: aceasta Domnule
Ministru face ca ideea de ancheta sa fie o masura jignitoare, nedreapta, abcare nu poate 11 cleat blamata. Ea este jignitoare
nebuna chiar,
surda,
si pentru Sf. Sinod si pentru cei 8 ales', asupra vietei carora se aruncd disereditul, atunci card fara aid o ancheta, se tidied' deasupra prestigiului for
un: Teofil Mihailescu.

Ea este nedreapla, cad porneste din arbitrar $i acorda favor unuia, in

detrimentul oelorlalti.

Ea este absurda. cad contrazice principiul de egalitate intronat de

civilizatia mcderna. Ea este nebuna cihar, cad sanctionand un asemenea
sistem, politicianismul patimas 1$i infige adane gltiara in sufletul Bisericii
ducand-o la anarhie si la complecta ruins...
(ss) Cernaianu.
Februarie 1012.

www.dacoromanica.ro

213

SOCIETATEA FEMEILOR ORTODOXE

Ziarul Date din Craiova cfn numarul diri 20 Julie .1912, publica sub
iscalitura Parintelui D. Lungulescu, membru al Consistoriului superior bisericesc, un articol asupra Societatei femeilor ortodoxe.
Reproducem $1 not aceste aprecieri ale Parintelui D. Lungulescu:

.... Cine ar fi putut rdnulne oare nepasiltor, viiztind pe Femeile Roindite" din cea mai Malta societate
descendentele ilustrelor familii beeresit ale poporttlui roman
creind $1 conductind o institutie ce urmilreste
ridicarea neamulni nostril pe temelia educatiet morale religioase-ortodoxe
4i a unei instructiuni pusd pe aceeas temelie?
Nu toatd inteligenta roman& insil a Privit cu aceeas incredere aceastil
initiativd. Ba alocurea nu au lipst chiar acuzatittni publice...
Nu s'a pus temeiu pe partea teoreticti 6i formald; s'a urmdrit cu betgore de seamd partea preened, s'au asteptat roadele.
Institutul de Domnisoare at Societiltii ortodoxe Nationale a femeilor
roman" este primal rod....
Indoitul caracter
ortodox national
al institutului ca $1 at Sodetain, ne spune ea" activitatea ce se desflisoarli prin,acest asezinntint, Uncle
a ridicd poporul romonesc, aviind ca busolti trecutul glories at strdmosilor
nostri iubirea de seam si lard, si ortodoxia sau dreapta credina
In mod firesc se impute cider, mind nevrand, o analizare a lucrdfilar societiitei in chestiune.
In programal sumer ce se anuntii, nu se vede nimic cu privire la educatia morala, religioasa $1 cea nationals. Educatia model ce se anunta cd va
fi supraveghiata de doamnele din societate poate fi si cea primitd in scoalele
Romano-Catolice, care chiar sunt luate ca exempla de catre societatea noastrd aristocraticii, si care educatie tocmai caracter national nu are.

Fdril a mai stdrui asupra acestei piirti, trecem in partea a done?

condifiile materiale de admitere sau taxele:
Elevele semi interne, cursul primer dela 400-500 lei mural. Liceul,

cursul inferior 650 lei, far cursul superior 900 lei pe an. Elevele interne,
cursul primer 650-750 lei; liceul, cursul inferior 900 lei, cursul superb
1.300 lei pe an. In fata acestei realitilti se naste intrebarea: a) ale cciror fete
sent chemate scl primeasca educatia si instructia in acest Institut?
Ale celor sdraci salt ale celor bogati?
$1 sdrac se socoteste $i acel pdrinte care ar ave4
,,Dar cel sdrac
an poate su'on venit pcind la 400 lei lunar cu o famine de 5-7 membrii
portd nici greutiitile ce i se pun in 6colite Statului, ca taxe set:dare si allele.

Fara indoialii ca copilele romanilor lipsiti de nzijloace si cider ale

celor cu modestd situatie materiale nu vor putea fi primite tintr'un asemenea
institut...

Dacd dar, copiii celor bogati surd dusi ca sa primeascii educatia

model supraveghiatit de doamnele din societate si insfructia cu cele mai bane
puteri didactice ale Statului, atunci iardsi cu destujd logicd se pane a done
intrebare:
Drept si amen este ca cu banii stor$1 dela cei saraci sic se infiinteze

www.dacoromanica.ro

214
institute nidrefe cu profesori ales', si fireste, scamp pfdtih, cu palate in- um
ndtoare, cu lux si cu (ode cerin(ele moderne pentru cresterea coplilor celorbogati?
AProape (4000) patru mil preoti de sate, at cdror onorariu este de'
40-70 lei lunar, dupd tidal ce posedd, au lost sfltti sa lipseasca pe copili for
de cele trebuincioase instructiet $i cresterii $i sd plOteascii stocul de 50-60
bilete de loterie trimise de Protoereu. Ba unii dupa ce au inapoiat biletele pe
care mu le-au putut plan, au fost totusi siliti s le plateasca fir a 11 se mat
restitul.
Aproape cinci (5000) de preoji urbane $i rurali nu stau in ignorantil

din lipsa de mijloace, sau cersetori, on slugi pe in Oil?

Erna doamne din societatea inaltii, inijiatoarele $i infliptuifoareleconducatoare ale !mei asemenea idei, ar ft fdeut shall sociate mat profutule
asupra vie(ei poporului romdriesc, desigur cd nu ar it avizat In asemenea
milloace, inspirate poate dela persoane, care nu-si cunosc tara, probabil, sI
care, In cazul ace,sta numai binevoitoare nu se pot socoti poporulul romanesc.
Dacd doanznele din Malta societate art apucat calea until astfel do
apostolat ideal, din imboldirea unor sentimente patriotice !ultimate si religioase ortodoxe, sit' imiteze pe vechii boeri romdrii, cari din propriile for
averi au dal (aril si poporului monumente 4 institujii culturale $i filantropice
cum sunt asezdmintele: Domnita Masa", Maica Domnului Duda", Shintri
Spiridon" din la$1 a allele, jar nu din banii stirdchnei snurlsi prin organelle
administrative sub forma jocului la noroc, si acela impus.
Dacii se aduc la cunostinia celor in drept aceste dureri indbusite, ce
clocotesc in sufletul celor neincetat asupriji, de cdtre un glas srnerit si cu
tonal independent, ca at celui ce mai jos semneazd frebue sii se stie cd a abuts
cufitul la os st e bine sir' se inceteze cu apcisarea pond mai este amp. Ajungd-i

preotului siirticia lui ca si poporului ca care impiirlitseste Coale durerile

viefei!

Pond ce nu se vor purds1 asemenea cal, ce nu stint ardtate de dragostea evangelicd, ;are sfdlueste ca cei tad sd poarte sliibiciunile color slabi,
iar nu rovers, cum se face la societatea doamnelor ortodoxe, pond altinci not
loft lucriitorii ogoarelor si apostolii nevoiasilor, vorn rein:tine in dureroasa
credinjii ca departe de a fi sub ocrotirea dreptatei si a iubirei sincere, suntem

numai nIste of de tuns si muls, fail a ni se da putinta de a ne hranI copiii

si a-i czeste eel putin tot pentru lolosul tariff $1 al neamului.
Astfel cugetd sdrmanti preori ce se inchind numai Dumnezeultd adeyard, cum $i poporanii nor, cari prin multe chipuri arridgitoare stint luali dela
inchinarea adevaratulni Duninezeu si hisati in cane raldcirer.
1 Septembrie 1912.

RASPUNS UNEI REVISTE BISERICESTI

Poporul nostril arc o vorba: ea, in unite rdzboialui multi viten s'aratdt
Asa si in chestia bisericeasca; de abia i s'a pi rut zinnia ca razboiu s'a sfarsit,
$1 iata-1 et' s'a si sculat, la revista Pcistorul Ortodox, dand strigate de triurrit.

www.dacoromanica.ro

215
si chemand lumea sub steagul tor, pe care pans acum l'au tinut ascuns cm"
ingrijire prin intunecoase unghere.
Iata ce spune:
Asd numitul conflict sinodal"
de bine de rdu poate fi privit ca
terminal. Zviircolirlie ce se mai lac Inca, de mai multi la intunerec si lupla
palidd dusd de cativa pe fats, pentru a addogd conflictului 11011i =niter& s'or
sfdrsi fi etc in cureind lard a mai alarmd opinia
Aced ce au ridicat

conffictut sinodal" se gdsese zdrobiti nu Mit prin loviturile materiale urinate de cafiva din ei cat prin lovitura moral(); dar... mortala..."
Va sa zica: Razboiul s'a sfar5it; ass numitul Conflict sinodal" poate
fi privit ca inchis, aces ce l'au ridicat se gasesc actualmente-zdrobitr; Eptscopul de Roman, Profesorul Chiricescu, Paunescu, Cernaianu sunt zdro.
bit!"
atilt prin ,. loviturile materlale" cat si prin lovitura morals dar
mortahr
sunt lasati pe drumuril Asa dar s'a ispravit cu dansii, sunt
zdrobiti, la lupta baetil 'Pe eil
Dar ia- sa stam nitel de vorba. Zici despre Atanasie iMironescu cl
Mitropolitul asemenea cdrula in destoinicie, energie, culturd si cinste, de
mutt nu mai avusese taro". Intrebam: cum facusi omule de tacusi atuncl
cand Alitropolitul cel mai destolnic, eel mai energic, cel mai cult si cel mai
cinstit"
o, mai ales
era in primejdie sa fie pierdut pentru Biserica at
pentru tai
Zici mai departe: ci mai bine sd-si pldttga marele for Neat de a ne'
fi ;hint ani de zile zarva in Bisericd, zarvd care n'a dat pace lerarhiei de a
lucra pentru nevoile Bisericel ".
Cum tacusi Parnte Iconoame acesti atatia ani, in care noi cu D-1 NI.

forga Si cu Arhimandritul luliu Scriban, atacaram pe nedrept pe marl

lerarhi" cad se prapadeau de dor si de ravnii de a Thera pentru nevoile
Bisericii?"

Ai citlt Patna ani de luptii" 4i ai vazut ca N. lorga 5i Arhimandritul

Scriban, au scris despre ierarhil pe cari Sf. Ta ii glorifici sI le preanfaresti
Inalta iutelepciune ", lucrurile cele mai groaznice, cum mintea omeneaseti
abea poate sa conceapa. $1 cu toate acestea pe d-1 lorga st Arhimandritul
Scriban to fere5ti de a-i pomeni, filndca nu-1 socote.5ti zdrobiti, cum ne socotesti pe noi.
0 cum l'ai fi iiiiierat pe Arhimandritul, daca l'ai fi vazut catorisit si
trimis la manastire, fara sa-i sara nimeni in ajutor! 0 cum ai fi chemat pe
Preoti in jurul Sfantulul Episcop de Roman, Oherasim Safirin, daca Sinodul
i-ar fi dat in practica dreptatea si satisfactia pe care acelas-Sinod si lumen
intreagI i-a dat-o in principiu! Si o cum ai fi aruncat blesteme pe capul hit
Atanasie, dacii Sinodul l'ar 11 caterisit, ass cum hotarisera la inceputlr
0, cum a! cad pe tot! sinodalli, cu toata inalta for Intelepciune" peg
care le-3 ati ibui, daca o judecata scrupuloasa i-ar fl trimis s'au i-ar trimite
la mankstire, pentru uratele pacate ale pamantuhd" de care vorbeste d-1 N,
lorga 5i pe care be zugraveste cu atata forts si Inviersunare Arhimandritul
Scriban!

0 cum ar lads Parintele iconom, pe dr. Chiricescu, daca ar fi Profesor, sau ,Decan sau Administrator la Casa Bisericji.

www.dacoromanica.ro

216

sr, vedem ins:4 daca Parintele lconom are sau nu corajul sa vorbeasca clar, categoec, bisericote in fata situatiei Lin care halm.
Mind ca Sf. sa cheama pe toata preotimea in jurul episcopilor, pentru
care vrea o sfanta aureola, ne permitem a-1 intreba pe Parintele Iconom
SI revista ,Pastorul Ortodox", urmatoarele:
1. Pot sa se attune preotil nostri, ca do jurul unui steaglfalnic, imprelurul Vladicilor pe cart d-1 N lorga nn numote chipuri de Wolf cu ciirje $1
cu mitra", demi inult de banchete cu us& inchise, de concubinagii scoase
la iveald, de copii naturali cart merg $1 in vre-un palat mitropolitan, ca sa
pupe maim taichi Vlddica, de polifi profestate, de simonfe si mitulre?" (Vezi:
N. lorga).

2. Poate fi vre-un orn cu minte intreaga, care sit cheme sincer randurile preotilor imprejurul acestor Vladici, atata timp cat el nici n'au cerut
socoteala d-lui N. Iorga pentru randurile de mai sus si pentru allele, ma,
la fel cu acestea, nici n'au Mut ceva pentru a se desarca de invinuiri?
3. Are drept O. theme randurile in jurul Vladicilor, acela care nici el
insusi n'are corajul a se atinge macar de afirmatiunile si de acuzarile d-lui
N. Iorga si ale Arhimandritului Scrlban, acuziiri care apasa atat de grew
prekigiul Vladicilor nostri2
4. Cum ne silote logica elementary sa numim purtarea sfintiei tale,

cand lauzi pe d-I N. lorga si Arhimandritul Scriban cart iilfiereaza pe

Episcopi, si lauzi si pe Episcopii infierati atat de groaznic de catre aceia,
atacandu-ne, fiindca ne crezi zdrobiti, numal pe not cart cerem explicarea
acestor lucruri de catre acesti oameni potrivit demnitatei omenesti?
Flindca, vezi Prea Cucernice Parinte Iconoame, nu e cu putinta ca
in aceeasi chestiune sa avem si not dreptate si Sf. ta, del suntem de pareri
deosebite; nu e cu putinta sa dam dreptate pe deoparte si D-lui N. Iorga si
'Arhimandritului Scriban, cart numesc pe Vladici concubinari, citric!, simoniaci, trenfe, chipur1 de idoli cu c@rji $1 mitrd, nulitiiii, tnaimufe, prizonieri
si pe de alts parte sa dam dreptate si Arhiereilor acestora, ash calificati, si
sa-i lasrun apoi unit cu altii sa-si tins discursuri, sit' se laude, sa se sa'rute
si sa-si trimeata telegrame de delicitare!
Aprilie 1912.

ECONOM DR. C. POPESCU-RIGUROSU

Profesor Si Director de Seminar

Parintele Doctor Costica, s'a facut cunoscut de card am spus ca Si.

Sa invata pe elevi la Seminar, ca sfintele canoane se bat cap in cap". Se
Intelege ca intr'o biserica.' In care lumea ar sti ce sunt canoanele si in care
till dicii ar pune suflet pentru respectarea acestor canoane, Parintele Costica
Popescu de rnvlt ar Ii fost Indepartat dela Sethinare. La not cinsa tine se
mai uita la canoane si la principii bisericesti!
A calcat Atanasie Canoanele, a vandut drepturile Bisericii, dar eine
1-a facut ceva pe chestie de principii si de canoane? Trebuia sa vina afaceri
scandaloase, de mai mare efect in fata lumei.
Tot astfel si cu Economul Costica Popescu; daca pentru sfidarea principiilor sfinte pentru care e chemat ca sa le propovacluiasca, nu se is nici o

www.dacoromanica.ro

217
tnasura in contra Sf. Sale, vom vedea dacil nu se vor lua masuri dupii denuntarea acelor fapte care intra in domeniul scandalulul public.
Croitorul D. I. Serbanescu, din Calea Rallovei No. 19, se plange epi.
tropiei Seminarului Nifon prin petitie iscallta, impotriva D-rului Econ. C.
Popescu, ca acesta in calitae de director In Seminar, mi -a cerut a-i da rabatul tabricei de postav Azuga, care era de 6 %... amenintadu-ind cd se
gdsesc alli furnizori, care sd-i imbrace infreaga fainilie dela ghete piing la
ruteirie, numai sd-i deg Seminarul. En neinvoindu -md la toate acestea, a inceput o serie de comenzi dupd cum se vede in aldturata lista...".
Econ. C. Popescu acordand croitorului Serbanescu, dreptul de a face
haine la seminaristl, a comandat pentru Si. Sa si pentru familia Sf. Sale,
urmatoarele lucruri in valoare de 1643 de lei, din care nu i-a platit nimic.
Iata-le dupa lista croitorului:
Comptul Piirintelni Director Costicd Popescu.
..Pantalon stofil de Azuga cu . .
Lei

Una vests cu spate de stoili .

Un costum d-lui Victor, fiul Si. Sale
Al doilea costum de liceu
Al treilea costum; acest costum s'a reparat de mine $i s'a
.
.
dat de pomana unui liceist in luna lanuarie

Iar un pantalon pentru Sf. Sa .

Un pardesiu negru pentru Sf. Sa
Un pantalon negru pentru Sf. Sa

"

"

Al doilea pardesiu tot pentru Sf. Sa . .

Una giubea lucratti de croitorul preotesc Stanescu, de
langa pompa de apa, cu tot materialul dat de mine si
i -am platit $1 cusutul cu lei 12

Una reverentii sau giubea cu ciaprazuri, lucrata tot de

croitorul preotesc Stanescu, cu tot materialul dat de
mine $i costul lucrului platit tot de mine . . . .
Una fatii de blana facutil de mine $i una vests, total .
Peile pentru blana platite de mine cu suma de
Mi

,,

11

14,

12,
38,
40,
42,
12,
70,
14,
65,

70,
65,
90,

360,

s'a retinut pentru 6 drumuri dus si tutors la Azuga

cate 60 de lei drumul, ceeace face 360 de lei-, cate se

.
.
.
. . .
putea transa $i cu scrisori
.
.
Mi s'a mai retinut 3 costume de vara, adica tunics, pantalon, wet', costumul lei 32,50; sapert lei 4,50; zgalt

lei 0,40 ..... .

.....

, 360,
/1

112,20

Patru costume complecte de iarna, adica manta, tunics,

pantalon, sapca, zgalt, costumul lei 32,50; mantaua
32,50; $apca lei 4,50; zgaltul lei 0,40; total lei 69,90;

de patru on face

279,60

Care toate aceste haine mi le oprea, sub pretext ca le

da a elevi saraci $i silitori, ceeace en am lntrebat ;
n'am auzit ca vre-unul nu si -a platit hainele,

Ace-

stea sunt sumele ce imi datoreaza. . .

. .
. Lei 1643,80
Si. Sa pdrintele Costicd Popescu, direct orul Semhutruhti Nifon Mitropolitul.

www.dacoromanica.ro

218
Inzistam cu groaza asupra faptu.lui ca un crestin, si Inca un preot,.
ba Inca $1 profesor si director de Seminariu, poate -avea o atat de nenorocita mentalitate, incat sf pentru a da de pomanti haine pentru litil sau mort,
ftipue$te pe tin biet de croitor, neplatindu-i munca lui !
Dintre cazurile cum numiful Econom a speculat pe elevi, aducem
deocamdata numai cloud :
a) In roc de a rasa pe elevi sa -si procure cartile fiecare cum putea,
mai eftin, le-a impus sa-i plateasca Sf. Sale o sumti anumita, pentru ca Sf..
Sa, adunand banii, sa profite de rabatul dat de librar ;
b) Nunthul, a mers pans acolo cu spiritul de specula si de exploa-

tare, incat, si pentru o carte ce fusese data de autor a se distribul gratis

eievilor de elasa 11-a si a HI-a, Sf. Sa a incasat totusi pe fiecare elev cu cosh') cartel.
De astadata ne oprim ad, rugand pe d-1 Ministru de Culte 4i pe d-nit
Epltropi sa is rnasuri.
De nu vom fi auziti si ascultati, sa nu fie vina noastr'a, daca scandalul

o ajunge mai departe, dupa ce not vom da la iveala acele ce stint despre
purtarile acdstui specimen de pops, atat la unele ananiistiri de calugarite,
cat i cu persoane cu cari a venit in contact, in calitate de director, inditerent data au fost ele manic cari veneau sti se intereseze de soarta bletilor,
lotrayerrlei cad fticeau oarecare serviciu la Seminar, fie si acel de spalatoreasa.
De aceste groazuice si rusnioase lttcruri, dac'o fi nevoies sa vorbirn,
vom vorbi.
$1 de tiu s'or lua masuri do indreptare, din dragoste pentra Biserica,
va 11 de sila yi de nevoe s se is macar din cauza scandalului si a rumoarei
publIce.

Junie 1912.

0 MASURA DREAPTA
Denuntarile grave an sarcina Economului Dr. Costica Popescu-Rlgu-

rosu, profesor Ia Spinarille Nifon sl Central din Bucuresti, si-au Sacut

efectul. Pe ziva de 13 Septembrie curent Rigurosul" parinte a fost eliminat
din corpul profesoral at Seminarului Nifon.

Lucrul acesta denota clar, ca oamenii cari conduc acea institutie

au demnitate si tin la prestigiul institutiei pe care o.
conduc. Dovada aceasta au mai dat-o si in cazul ,Mesterului Laciitus", pe
care, in lama petitiel data de not, in care se denuntau abuzurile grave ale
Seminarul Nifon

acelvia, I-au Indepartat.

Nutrisi Mitropolia si Ministerul dorm si n'au ochl sa vazil neregulile

chiar de le sunt aratate, si astfel se lintampla

0 Mesterul Liicatu.s, dat afara dela Seminarul Nifon, continua a fi prezislujbasilor cari depind de ei,

clenil Consistoriului la Mitropolie, si Iconomul Costica PopescurRiguros11,-

eliminat dela Nifon, continua a ramine profesor Ia Seminarul 'Central.

Septembrie 1912_

www.dacoromanica.ro

219

DELA MEHEDINTI
Cand s'a instituit sectia din T.-Severin a Ligei Culturale, Intre per soanele de scatnA earl an luat parte, ca: tD-1 Bogdan Dula, D-ra Lucia
Ca lomori, veniti din Bucuresti, D-nil Horvat, Bogdan, Coculescu, Statu, Vor-

voreanu $. a., a fost si Par. protopop Raiculescu, precum $i

alt,1 ,Pret111-

S'au tin:it discursuri $i cuvantari.

A vorbit $i prtrintele protopop despre ,Importanta culturall a bibllotecei" $l i-a Indemnat pe to(i sa-$1 dea obolul, pentru un scop asa de nobil..
Lutnea asistenta sf -a facut dateria, platindu-$1 cotizatiile.
Singurul care nu s'a indurat sa dea un leu, a lost Parintele protopop,
care a spits celui ce incase banii, ca St. Sa nu poate s dea, nu pentru cb
ar fl lucru mare un leu, dar pentruca nu are incredere in oamenii cari con.duc Liga !
Cu ce se pottte compare mentalitatea si purtarea ac,estui protopop,.
care da altora indemn si pune sarcini la altii, pe cart el nici cu degetil nu^

voeste sa le atinga ? Nu este el slujitor al minclunei $1 nu se asearnana.

cu fariseil mustrati de Mantuitorul?
Ce zice Episcopul Jaen/al despre astfel de ifapta publics a protopopului sari ?

REVIZORUL EPARIIIAL GEORGESCU-DU$UMEA

lata-ce chilli in foaia Darnbovita", anul II, No, 27, din 30 Aug. 1912,.
despre parintele Georgescu-Dusumea, revizorul Eparhiel Ungro-Vlahiei:
,,La stintirea Birericii din Wirluri.

Este adevarat Cncernice Revizor, ca in noaptea din ahmul solem-nitatii ai petread in mitlocul celorlal(i servitor! ai allarultti, participanti la.
servicia,
in afard de Pdr. Archtm. azi Arhiereu Teo!!!
in parter, inn
vreme ce in etat se odihned lostal Mittopolit Primal ?
Este adevarat ca Si. Ta, in canal mesei Hind, erai cel care comandai
vin cu damigeanu si care comandai diaconilor convivi so fees psaltichie'
popalaret, adicti sa ante ciintece lamest!: Fdi Marito, uncle to duct, etc, etc...
..Si mai cste adevarat, cu dapil ce pOttO la orele 5 dimineata, an ben-chetuit. la aceasta ord.: au mdncat o aldare de lapte duke, dupa care unit
tin convivi, subalternii Si. Tale, an setvit St Liturghie ?
Si. 7a, dacii mai aveai un pic de credinta si de constlintii morala;.
tut erai obligat, ca .orocuror preotesc, sa opresti pe diaconil car! se impOr--tag-au cu sangele Domnalui, de a se impiirtasi inainte de aceasta, cu laptele vacii ?
hi inchipuesti Ara, doze de trawl' ce ai introdas in sufleteie anditrionflor, can asistau la spectacolul acesta, cart cicidiserci framosul rocas
divin din evlavie si cal! toonai in momental religios cel mai sublim al velatar, aveau nerzorocirea sa gazdtdasca, sub insasi camera Mitropolitalui, pe
preotii marl din Bncaresti. Mad nici un pie de denudiate, de constiinta sfi
de respect ?
Si mai poate Sf. Ta, in curatenia (?) suiletalui atestd, cii nu still
si nu cunoaste de tendsenia castroanelor cu arginti dela aceeas Biserica?..-.

www.dacoromanica.ro

220

Dar la punerea pietrei fundamentale a Bisericei din Valea Lungs

Prahova?
E adevarat Prea Cucernice, ca in tovarti$ia coitzteresatului Sf. Tale,
fostul Protopop N. P. 7'. dupd o agapa imbelsugatii ati plecat la Visinesti
la popa Burticd pcntru a-i Dune capac si cd pe tot intinsul drumului si prin
.padure $i prin sat v'ati intrecut in psalmi (?!) si in canturi... lume$ti, dupii
-care, ca nrtnare, ti-a riimas jobenul intr'un lac din dealul Urseinliti, mule cat
ze acs erai so ramtii $1 SI. Ta?
lata ce fel de pilde imi feria mie mai nevrednicului $1 mai mic in
,preolie. laid calcite ce vad in jurul meu. Astea o sa ma iwulneze ?"

Astepti'un ca Revizorul eclesiastie eeorgescu Dusumea s tragd la

raspundere pe preotul care-I denunta cu atata curaj $i pentru fapte atat de
grave! Neiacand-o cat mai curand va dovedl ea este vinovat de tot ce-i se
tnputa si astfel are interesul sa nu i se agraveze situatia cautand sa facd
lumina, ci mai bine 'este sa acopere cu muqamaua aceasta afacere scandaloasa 1).

10 Septembrie 1912.

SCANDAL UL UNIVERSITAR
D-I loan Bogdan s'a dus la toll sefii politici, liberali, conservator] si
sconservatori-democrati, faigaduind fiecdruia serviciile d-sale politice, si cu
Iniflocul acesta a fost ales si confinnat rector al Universitatil din Bucuresh,
Profesorii dela Facultatea de Drept,IMedicina si Stiinte, afland despre
aceasta, au considerat faptul ea o injosire a prestigiului universitcitii $1 cm
o proba de lipsa de caracter a D-lui Bogdan, care ajunsese rector. S'a pornit
-a miscare decanil respectivi $1-au dat demisiile si au esit din Senatut
Universitar. Miscarea s'a continaat prin press, proteste $i solidarizdri dirt
pans and, In
partea profesorilor universitari,
chiar greva acestora,
cele din urma, rectorul Bogdan a Jost revocat din Malta demnitate.
do aceste imprejuriiri, d-1 Joan Alihdlcescu, profesor la Facultatea de

Teologie $i membru In Senatul Universitar, a gdsit de cuviintil sa fie p,

deantregul de partea d-lui Bogdan. D-sa a avut prilejul sa cunoasca mat
de aproape purtarea $i caracterul D -Iui D. G. Boroianu, Decanul Facultatit
de Teologie, si cu care era bun prieten pang ad.
Din cauza acestui prieten, D-1 Mihalceseu a demisionat ()data cu revocareafostului rector Bogdan, ca o protestare fats de purtarea d-lui Boroianu.
Reproducem partea care priveste aceasta, din demisitmea D-lui lylihalcescu adresata Ministerului de Culte :

1) Precum ca sa se $tie: arintele Georgescu-Dusumea a ales aceasja

andsurd din urmli.

www.dacoromanica.ro

221

Domnule Ministru

Peniru ca din acesti mebri at Senatului face parte si Decanul-k

Facultkii de Teo logie, care n'a lost autorizat de consiliul facultdlii, ca decanfi celorlalte trei facrrltalt greviste, ca sit nu id parte in lucrdrile Senafalai; care n'a lost condus in aceasta atitline a sa de interesele Universitalk ci de interese personale si de duplicitate politica; care este si administrator at Casei Bisericii, $i mi-a declarat mie personal $i until coleg dela
Facultatea de litere, cii din aceasta cauzii, nn poate face nici in Universitate

nimic, find avizul catorva prieteni, cari 1-au pus administrator; care s'a
obligat fata de d-1 rector, ca sd vd ceard peirerea 0-v. personal, D-le Ministru, dacd poate vent in Senat, sea nu, si in urnid a corium/cat in scragRectorului cii nu poate veal la Senn!, efface ar insemmi ed D-voastra personal i-ati poruncit astfel
Vii aduc prin aceasta respectuos la culiostintii
ca nit mai pot lucril in Senatal Universitar
vii rog sa and socotiti demisionat cider de azi din insiircinarea de tumbril in Senat.
(ss) I. Alihalcescu

Profesor la Facultatea de Teologie

RASPUNS D-LUI SPIRU 1IARET

to brosura d-sale ,,Criza bisericeasca"
Spicuim din acest Raspuns D-lui Spirit floret" publicat de un teologprin indent:1n! si stilruinta noastrit :

D-I tiaret denatureaza adevarul.

D-I liaret spunc cii I'. S. Gherasiin Salida la 1909 n'a eclat sa se suprime situatia evident neconoicci a Arhiereilor turd scowl" si adaoga: nlnpunctul acesta cdlcarea canoanelor nu signed pe P. S. Sa" (pag. 52).
Dar in discursul din Senat dela 5 tMartie 1909 P. S. Gherasim a sustinut, ca Arhiereii titulari sunt necanonici, si nu numai ca a dovedit pe larg
aceasta, dar a si facut rugare in Senat ca sa inceteze starea de necanonlcitate a arhiercilor nostri titulari (Docurnente-Aparare", pag. 12-17).
De altfel d-I liaret isi da singur, pe acecasi paging a brosurei (52),
cea mai categoricil desmintire, zicand: P. S. Gerasim a recunoscut lastest,
atilt in Senat cat $i in Sinod, cdt .si' en ocazia procesului de astir yard, cu
arhiereii far& smut sunt necanonici".
A cincea ratacire a D-lui 11aret.
Vorbind de restrangerea cercului eligibililor la scaunele de Mitropoliti,

facuta prin desfiintarca ref ortnei din 1909" (p. 35), d-1 tiaret zice c s'a
realizat tin expedient destinat a dd satisfactie unui riisvrdtit care prin nimic
nu o write, adicil P. S. Episcop Gherashn (pag. 35).
Dar in aceersi sedinta a Senatului P. S. Gerasim a zis: nid unesc dim

www.dacoromanica.ro

222
tadrincul sufletului men, cu proectul, in cecace priveste ltirgirea cercului eligibililor la episopil $1 mitropolii. Gtisesc al este un lucru canonicesc ceeace
a Mart d, Ministru, $1 ii mullumesc cu recuno$tinlii pentrtt aceasta" (Docurnente-Aparare", pag. 9-10). .Multurnirea o adresa P. S. Gherasim d -lui
Ifaret pentruca largea cercul eligibililor la cpiscopii si mitropolii, tar d-1
.Haret are acurn gratiozitatea de a-I insults pe P. S. Glierashnu tocrnal pumandui in sarcina invinuirile ca P. S. Sa ar fi luptat impotriva largirei cercului eligibililor la Episcopii si mitropolii.
De altfe!, si in aceastil privinta d-sa se desminte si aid zicand 5n alts
parte: far la 1909, a:rid se stadia modificcirile de adus legei sinodale, Wei a
voce nit s'a ridicat in deml inalt pentru a se mute modifIcarei, asci cum s'a

4dcut la art. 2" (pag. 23), adica articolul privitor la largirea cercului eligibililor.

D-1 Haret falstfica" din nou adevarul.

D-1 Haret zice: D4 Dissescu a recunoscut ca legea este perfect canogrit-a" (pag. 50). Dar d-1 Dissescu a gilsit ca legea este anticonstitutionala
si a recunoscut ca prin legea sinodala din 1909 s'a format si a doua autoritate -sinodala centrals, cu putere diriguitoare, cecace este contrar guvernarnantului episcopal al Bisericei. Jar in ce priveste rtrtea necanonica si nedoginatica a legei sinodale, d-1 Dissescu si-a declinat competenta, zicand ca
nu simte in mintea sa o puternica arguntentare si indestulatoare curroVinta
a Teologiei dogmatise ". (bocumente-Ap5rare", pag. 321).
D-1 Haret rataccste din non.
In sprijinul nenorocitei reforme sinodale, d-sa is Ala ajutor in contra P.
S. Gherasim al Romanului pe raposatul Episcop Melhisedec, zicand: Cartel e
vorba a se alege intre stiinfa.$1 priccperea P. S. Gherasim si aceea a ilustradid sau predecesor in scaunul Romanulni, poste cineva stet la indoicrla?(pas. 49).
Dar Melliisedec, In al sail Studiu des pre ierarhia si institn(ia sirtodalci

in Biserica Ortodoxa a Rasaritului", pe pagina 57 si 58, zice: Sci stie oririne, ca in Biserica ortodoxd Sinodul este autoritatea cea mai inaltd, si ca
Sinodul ortodox nu se poste compune deceit primal din inembrii ardtati in
-canoane si in practica seculard a ortodoxiei, adica: din Mitropoliti, Episcopi
Arhierei. Sa ;tie oricine, ca atacand aceste baze biserice$ti, acela surpal
---ortodoxia, devine schismatic s1 eretic 51 este silit de lorta lucrurilor a ramanea afara din Biserica ortodoxi".
D-1 Haret, in pag. 43 a brosurei d-sale, la in ajutor ca pe o deosebita
autoritate" amintitul studiu al raposatului Melhisedec, faril sa vada ca dreptatea si adevarul e do partea P. S. Gherasim Safirin.
Cinismul D-lui Haret.
D-1 Haret mai spune de\P. S. Gherasim Safirin: Chiar dela inceput,
.loate invinuirile de crezie, de calcare de canoane, de plagiat.... stint para-

site indata" (pag. 7).

Tons.] tot limpid P. S. Sa a sustinut cu tarie si en probe evident,
toate acuzarile pe care si le-a impropriat si le-a ridicat contra fostului
tropolit Atanasie Mironescu.

www.dacoromanica.ro

am,

223
Omen la D-lul Haret.

D-I haret zice, desprz: scrisoarea dela 17 Ianuarie 11909 a P. S. Athanasie Mironescu: Adeviirul este acesta: Ca fusese adresata d-lui Theodorian. pe cited acesta tined Inca ascunsci apostasia sa, a$d cd nimeni
nu o cunosted" (pag. 97). Totusi, in scrisoarea aceea, publlcatii in toate ziaTele, si deci foarte bine cunoscut5. d-lui Haret, citim urmlitoarele cuvinte
ale P. S. Athanasie catre D-1 Theodorian: Ca mare malinire sufleteascd
sant informal cd D-v. all fi tree& la altd confesiune....
Litcrul acesta, canonicote, nu mi -ar ingadul a comunicd mai de aproape cu D-v.; totu$1 nu incetez a yd. considerd
abstractie de religiune,
ca am si ca WI am &hinc cunoscator at stitrei actuate din Bisericd,
precum $i ca tin energic luptiitor pentru indreptarea ei". (Documente-Apd-

rare", pag. 232 si 233).

In Cuviintul Adevdrului", care aparea la Ramnicu-Valcea, sub patronajul fostului Episcop de .Raninic Athanasie Mironescu, se anuntase cu
mult inainte de data scrlsorii P. S. Athanasie Mironescu, ciitre d-1 Theo -

dorian, trecerea acestuia la flta confesiune

D-I Haret denatureaza adevarul in privinta martorilor din procesul sinodal.
De martorul d-1 Bajescu-Oarda spune D-I Haret cii nu a prezentat
biletid de confesiune $i cu toate acestea a lost ascultat" (pag. MO). Dar
D-1 135jescu-Oarda a fost ascultat ca martor tocmai pentru ca a prezentat
comisiunei sinodale actele cerute de Sf. Sinod, far5 de care nimeni nu putea
fi admis sii marturiseascrd Din contra-martorii fostului Mitropolit Athanasie
Mironescu, au fost impusi comisiunel sinodale ca, sub juramant, sa le is
m'arturisirile, faro sa fi avut acte de moralitate si dovezi ca s'au spovedit
si imp5rt5sit, si farit sa fi fost citati de catre Sf. Sinod.

D-I haret afirma neadevarul ca Sf. Sinod nu a refuzat Prea &fintitului Episcop Gherasim Safirin pe nici unul din martori si ca fn decursul
procesului, P. S. Sa a propus si alti martori $i i s'au admis si aceea, pe cdnd
Primatului i s'a refuzat dreptul acesta" (pag. 111).

Dar dezbaterile Sf. Sinod publicate in August Mil In ,,Monitorul Oficial" No. 106-1l1, dau D-lui Haret cea mai categoric5 desmintire, cad lucei mai importanti martori
cre ne mai pomenti in analele judecatoresti
propttsi de P. S. Gherasim Safirin, pentru stabilirea vinovatiei iMitropolituhd
Athanasie Mironescu, au fost recuzati de acesta, care avea situatia de acuzat, tar Sf. Sinod s'a invoit, cu cea mai detestabila inconscientit, la cocoloirea 4i limbrobodirea adevarului.
Pe and astfel se faces cu P. S. Gherasim, acuzatului Mitropolit Athae cunoscut din proces
masie i s'a pertnis s5 aducii mrtrturia rudder sale,
si a rudelor Olimpiei Vasilescu....".
numele I. Trandafirescu
.

www.dacoromanica.ro

Septembrie 1912.

PARTEA VIII
Cum s'au adeverit, in 1913, spusele noastre
despre jefuitorii, delapidatorii I tot felul de hoti cari
au operat i opereaza la adapostul i in numele Sfintei
noastre Biserici. Conducatori bisericeti bufoni i incontienti can fac Biserica de ocara. Ina lte fete bisericeti

cu moravuri tigfineti. Cum se infatieaza Sinodul romanesc el singur ca institu %ia cea mai incontienta i
decazuta. Cum dovedete Ministrul de culte C. Dis-

sescu, prin tapte palpabile, ca Sinodul Bisericei din

Regat 4i autoritatea lui recunoscuta prin Constitutie
nu insemneaza nimic. Cum to injura in gura mare
teologii Sibieni gi apoi nu pot sA se coboare s stea
de vorba" cu tine cAnd le ceri socoteala de
ce to -au injurat.
CUM SI-A ILUSTRAT D-I BOROIANU ACTIVITATEA
CA ADMINISTRATOR LA CASA BISERICEI
ProksL.rul Boroianu, care de pe catedra Facultatii de Teologie de
atdtea on suspina ca nu e d-sa in fruntea adinistratiei bisericegi ca sa faca
reguld $1 ordine, \Tina inteadevar ca sa inaugureze in fruntea Case! Bise-

ricei un sistem cu desitvar5ire nou de admnistratie", de cinste" 41 de.

corectitudiner, sub aLspiciile d-lui Ministru C. C. Arion, pe care, in acea
vreme, $1-1 facuse na$.

Si pentru aparatul sail de administratie cinstita $1 coreete, 11 tn.buia, dela inceput, un ont capabil $1 cu destula aptitudine pentru a-I ajuta
in sa'varsirea operci sale. Pe acest om, d-1 Boroiann 1-a gasit, in persoana
d-lui loan Iliescu, functionar la Battu. Nationale $1 ccntabil pe la diftrite
societati.

Acest domn Iliescu, indicat de d-1 Booroianu, a intervenit pe langa

Ministerul de Culte printr'un raport, in care aducea grave acuzatiuni: ca in
administratia de pang acl a Casei Bisericei s'au facut fraude, ca controlul

www.dacoromanica.ro

225
Casei Bisericei este absolut iluzoriu" si se oferea sc.' studieze cestiunea si
sd prezinte un proect de reform41 a contabiliatii, sere a asigurd un contra
cat de eficace pentru toate asezamintele bisericesti cari sunt finale sd se
lastifice de fonduri". Lucrarea aceasta, la 11 Februarie 1911, o promitei gata
in cel Inuit trel-patru luni.
Acest Area corect, prea scrupulos si prea generos domn 1liescu, so
ofera Ministrului ca sa facA aceasta minune proect de reforms ", in mod
gratuit", asigurand cu autoritatea si pe raspunderea sa, ca cu sistemul sau
poate prezice de mai inainte cd ar aduce un lobos real Casei Bisericii, punand banal sdu la addpostul fraudelor".
In rezolutia sa, Ministrul Arlon aproba propunerea d--lui Iliescu si
numea In comisiunea ceruta pentru acel scop,, alaturi de 41-1 Mesa:, pe d-nii

G. Dudescu, ;dui contabil al Ministerului de Culte si T. Crivdt, profesor

de liceu.

Otescu si Nicolaevici an lost insarcinati de Minister sa cerce.

teze modul cum a administrant D-1 Boroiami Casa Bisericii, servindu-se de
d-1 illescu ca om de incredere al D-sale.
Rezultatul cercetarilor pe cari le-au facut ( -nil Otescu si Nicolaevici,
1-au depus, in doua lungi si amanuntite rapoarte, dintre care unul oficial,
inregistrat la No. 24344/913, iar altul confidential", Inregistrat la No.
42.683/913.

Servindu-ne de elemente culese din aceste rapoarte, aduceni gi not

la cunostinta modul cum a administrat" 0-1 Boroianu Casa Bisericeit
lata aici un raport al ass numitei comisiuni de control" a D-lui Boroiarm, raport inregistrat la No. 43.616 din 29 Septenrbrie 191ft.
COMISIA DE CONTROL
Domnule Ministru,

Pentru a vd face o ideie de modal cum se justified fondurile acestat

asezdminte, cum si mai ales de lelul cum sunt descdrcate, ne-am ocupat
limp de trei Zuni, cercetand cu total discret fetal de a vdled al biroarilor
respective. Din acest stadia, an lesit in evidenta lacane sub toate raporturile,
earl dacd ar fi lost ldsate as() cum au lost intelese atributiunile, credem si
sustinem cd ar fi adus o sldbire in respectul sl prestigiul ce Casa Bisericii
ar trebui sciI aibd ha de enoriasi si preotime.
Perna' ca aceastd institutiune sd dobandeasa increderea si propdsirea, are neaparatd nevoie ca cei ce sunt chemati sd colaboreze si sd apace legea, sd fie in primal rand elemente de band ranthdald. Asci, nu ar fi
permis ca intrlai caz sd se descarce a gestiune dupd influente personale, iar
in alt caz cu aceleasi elemente in verificare sd se des o solutie represtvd..V'am raga sa binevoiti a decide si asupra indemnizdrii ce ne veti
acorda ".

Rezolutia puss de Ministru pe acest raport, prevede: ,,...Se da o indemnizare de 1.500 lei fieedrui membru, dupd ce se va termind lucrarile de
verificare".

C. C. Arlon
C. Cerndianu. Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

1s

226
La aceeas, data de 29 Septembrie MO, la No. urmator: 43.617, se gaseste alt referat, tot al comislunei de control, recte: d-1 Iliescu", din care
reproiucetti nrmatoarele:
Comisitatea de control financier al institutiunilor $i asezdetintelor lake
si particulare de sub autoritatea Ministerulul Instruc(iunli Pub lice $i at
Culteior".
Dontnule Mitzistru,

Va mulrumim en recunostin(d cd apreciind lucrarile noastre ati

binevoit a ne acordd ca resplatd o indemnizare de 1.500 lei pentru fiecare
membru din contisittne.
Vd rugclm ins() sd binevoitt a aprobd ca acest onoraritt sit fie' socotit
numai pentru exercitiul armlet trecut 1911-1912 $1 pentru care n'am primit
sub nici o forma, nici un fel de plaid pentru munca depusd.
Tot deodatd vci mai rugiim ca pentru cheltuelile de deplusare $1 reprezentare ce le-am Mad si le vom face in cursul exercifiilor 1912-1913,
$1 urmiitori, czi controlul si verificarea gestiunilor financiare a tuturor institutiunilor publice si particulare, ce cad sub autoritatea Ministerului, sd ni
se acorde cote 20 lei pe zi in.Capitald si cafe 30 lei pe zi in provincle.
Aceasta plaid este destul de modestcl, avdnd in vedere cd inainfe de
a pii$1 In asentenea inspecliuni, suntem nevoiti sit controlclm zile intregi ges/auntie p.3 anti 'recut' a diferitelor instituflutd, pentru a ne dd seams de mo-

dal cum li s'a dot descdrcarea, cum si de situaiia avert' for ".
Rezolutia :

4.500 lei s'a aprobat pentru lucrarea efectuatd pond la I Aprilie 1912,
desiivdrsindu-se ins'd verificarea conturilor epitropiei deld verificale.
- Pentru victor se aprobod 20 de lei pentru sedinid de fiecare membru,
in Bucuresti, si 30 lei in provincie. Maximal sedintetor vor fi de 10".
C. C. Arlon
Remarcam intaiu perversitatea acestor oameni ai d-lui Boroianu, can
incep prin a se oferi gratuit Ministerului sit elaboreze un proect de control
mai eficace, dupe aceea se transforma ei singuri in comisfune de control",
cerand salariu $1, in fine, dupe ce li se acorda, devin abia dupe o zi: cu dela

sine putere, nici mai mutt, nici mai pain, decat: Comisiune de control
financier al institufiunilor sl aseztiminteler laice $1 bisericesti, publice $1 par-

ticulare, de sub autoritatea Ministerului Instructiunei si Cultelor".

La 11 Februarie 1911 ei dupe indicatiile d-lui Boroianu spusesera ca
In 3-4 luni totul e Bata si pot prezice de mai inainte ca vor aduce un lobos
real Bisericii, punand bawd situ la adapostul fraudelor", si cu toate acestea
pans Sn 1912, Septembrie, nu facusera nimic, precum spun d-nil Otescu $1
Nicolaevici, decat sit -$1 arroage si sit uzurpe" prin indrchnealcr si abuz",
drepturi cari nu li s'au conferit de nimeni prin nimic", abuziind de bandvointa Si increderea d-lui Ministru Arlon", sprijiniti In indrazneala for de!
protectia si aiutorui d-lui Boroianu!
In al doilea rand observani asemenea-nehunia acestor oameni cari, ei
singuri declarA ca suntem nevoiii sit controliim zile intregi gestittnile pet
anti (rectal a diferitelor institufiuni".

www.dacoromanica.ro

2`27

Cea mai perversa minte War putea. concepe ceva mai diabolic, mai
..abuziv si mai scandios decat sa ate .prezinti la Wet& epitropli si institutiuni
Iaice $i bisericesti, publice si particulate" si sa ceri sa ti se prezinte sere
control, gestiuni din anti trecuti care au lost verificate si desciircate delinitiv
de Casapisericii si de Curtea de Conturi, singurele competente, dupa lege,
cu asemenea control, la timpul potrivit. Dupa verificarea 4I, descarearea

gestiunilor de catre aceste autorithtir e pretinde un control postdrior insemneaza nu numal o insults pentru aceste autoritati, dar insemneaza o terorizare si un santai, asupra epitropiilor $i institutiilor, insemneaza eel mai
. +adios banditism administrativ, exercitat sub haina Si scutul autoritatii 7ficiale.

Si eel putin, daca s'ar -putea invoca scuza, ca oamenii d-lui Boroianu
. macar in vre-'un loc, unde au.-controlat" ar fi deseoperit in adevar vre-o
neregularitatei care sd se poata dovedi, sau ca an facut macar vre-un singur
calcul exact!
6
Dar rapoartele d-lor Otescu Si Nicolaevici stau de lats ca sa constate
.dupa dosare si dupd referatele lor, ca verificarile si calculele ce an facut au

lost toate, dar absolut toate, Sew, grabite, neadavarate, lipsite de mice teineiu Si criminate", proband numai o nesocotintd din partea tor, o nepermisd usurintd de a acuzd, ford sii se stroduiascd, sea WO *so lie in stare sa.stabileascd ceva!"

Ceva mai tnult: pe cand acolo unde era corectitudine si reguld, au

inventat Si au asit dezordini si nereguli, dimpotriva acolo unde s'a constatat
=ca erau nereguli Si dezoidini, ei au aflat totul corect, totul in regula, dand
,deplina Si definitive &scar' care.
Cazul acesta it scoate in evidenta comisiunea Otescu-Nicolaevici, in
-special la descarcarea facutd gestiunel ,Manastirei Clolanu-Buzau.
In al treilea rand remarcam lipsa de once scrupul a acestor oameni,
-cart nu se rusineaza s1-1 induce In eroare pe Ministru, prin toata conduita
tor, in scopul de -a smulge cat mai multi bani.
Astfel, In cursul anului 1911, ei au primit-dela Casa Bisericii bani pentru insPecitile- si controlut cu total discret" de tile intregi ", lacute la manastirile: Ciolanu, Ratesti, Mandstirea dintr'un lema, Bistrita, Horezu, Govora, Neamea, Agapia, Searia-Prahova, Seca, Agapia, Durclu, Bistrita, Va
ratec, etc., etc.

Duna ce lacusera acele Incasari de diurne si indemnizatii, ei nu se

'sfiesc $i nu se rusineazd de a cere .Ministrului alte indemnizari, mintind ca
pentru lucrtirile etectuate in cursut exercitiului anului tread 1911-1912, n'au
primit std filet o forma nisi un lel de plaid, pentru munca depusii".
Si ministrl orb, si d-1 Boroianu de rea credinta, am vazut cum au dat
indemnizari de mil de lel acestor oameni, pentru scandalurile pe care le f
ceau Si pentru minciunile pe cart le spuneau.
Li s'ar cuveni acestor handiti al d-lui Boroianu sd ne ocupdm aici
amanuntit, $i de cheturite, dezordinile $i sacrilegiile -pe care le-au purtat din
manastire in mandstire, in cele mai frumoase luni ale anului, Main, funk.,
lulie $i August 1912, cand si-au petrecut vacanta controkind si cercetatui
.ca totul discret ", zile intregi" mandstirile.
La Casa Bisericii functionarii .povestesc ca de pe vrernea turcilor cum
.la Manastirea Pasarea Iliescu a chemat la telef on jandarmul, in numele

www.dacoromanica.ro

228

IMinistrului, ca s aresteze pe nenorocita de staseta, pe care, de frica,au trecut-o neputintele $i a le$inat speriindu-se toata manastirea $1 trunandu-se la
dispozitia monstruosului bandit, care a Meta prin sfintele locasuri cele mai
sardanapalice petreceri!

Si actun, dupe o multbne de alte lucruri ca acestea, cititorul poste

intelege desavarsit cat de multa si cat de sfanta dreptate an d-nii Otescu
Inspector general Kolar al invatamantulul secundas $1 superior, si G. Nicolaevici, Profesor $1 Director al Casei de Economie, Credin si Aiutor a Corpului Didactic, instituiti de Minsiter In comisie care sa cerceteze lucntrika
dela Casa Bisericii,
tend constata cu .privire la comisiunea de control'
a D-lui Boroianu, Ca:
Aceastd comisiune nu are nisi o tiintalegald $i a (duns sd tie 6 sursO
nestdrsitd $i netasta de confide de tot fetid, de adeviirate scandaluri daundtoare cu total burtulul mers at Administratiei Casei Bisericii".

De alutorul comisiunei acestela de Control" D-1 Boroianu s'a servit

mai intat de toate, ca sa Inlocuiasca dela Casa Bisericel elementele esenfiale ce compuneart contabilitatea Casei Bisericet', a ,,selului $i sub$etului:
contabilitalei", adicl pe d-nii Filimon si Tomescu. Acesti doi oamen dacl
ar fi ramas la postul for sub administratia 0-1u Boroianu ar fi putut sa-si
del seams de operatille noului administrator si deci d-1 Boroianu at fi putut
fl paralizat in interesele ce urmarel. late de ce, dela inceput, d-1 Borolanu a
pus comisia d-sale de control" sa aduca tot felul de Invinuirt d-tor Filimon.
si Tomescu, pe care i-a IndePartat dela Casa Bisericel, inlocuindu-1 cu alt
om al d-sale de incredere Sorentin Liviianu, ale carui delapiklari $i furturi
filcute in agerea'taser Bisericei aveau sa-1 duel din fruntea contabilitatei
Casei Bisericel la Vacare$ti.

In privinta aceasta iata cum se exprima comisiunea Otescu-Nicolaevici: Acuzdrile aduse de comisia de control d-tor Filimon pi Tomescu,
precum si organiziirei intregului serviciu de control, nu sunt tondate pe nimic
temetnic, toate atirmatiunile !acute de aceastd comisiune probdnd mistral o.
nesocotinid din partea ei, o nepermisd usurintd de a acuzd tard sa se sendditiascd sau lard sd lie in stare a stabili ceva absolut cert, absolut exact. Co-

tnisiunea de control nu a lost in stare sd producd nimic care sd indreptdr(eased pretenfiunile ei extraordlnare, si chiar existenta ei. Ea n'a produs decat acuzdri nedrepte sau care nu se pot sustine st promisiune de ce va lace,
dar n'a Mau nimic serios". 0-nit Otescu $i Nicolaevici in ceroetarea amanuntita a modului prin care a procedat d-1 Boroianu la indepartarea d-tor
Filimon $1 Tomescu spre a-si putea aduse Pe d-1 Sorentin Livianu numescmijloacele Intrebuintate de d-sa si de comisia de control a d-sale criminale
de oarece pe baza for an lost acuzati de necinste oameni can se via a ft cu.
total cinstiti, iar despre d-1 Boroianu nu se dau an laturi de a spune ca.
D-sa.... comited o crimd monad"...
Odata co s'a ajuns primal scup, de a se fi putut inconjura de oamenji
sai, d-1 Boroianu, en adutorul comisiunei ldiescu, $i cu concursul 1W Livianu,

a dat lama in fondurile Casei Bisericii, trecand peste orice regula $1 peste
once prevedere a legii.
Mai intaiu comisiunea" a propus schimbarea condicilor de conta--

www.dacoromanica.ro

229
tilitate si a sistetnului de control, ca sa simplifice si sa usureze operatitmile.
Paul acs, aceste condici, foarte simple si usor de manult, se tipareau la tipografia cartilor bisericesti si profitul era al IVlinisterului de Cu life (Case'
Bisericii).
D-nul Boroianu a luat tiparirea acestor condice dela tipografia cartilor bisericesti sd a dat-o ftird licitatie, contrar legii, tipografiel Minerva" a
partizanilor sal politici
Registrele trebuiau pentru un an; s'au tiparit pentru cinci ani, anzaiandu-se budgeteie viitoa.re.
S'au plAtit din capul locului aproape 50.000 lei pentru registre, care

au fost tipArite iii conditiuni detestabile. Se gaseste la dosar o hartie ca

,oferta, dar calitatea hartiei condicilor tiparite e inferioara.
S'au tiparit in asa hal ea uncle foi nu. ajungeau nici pentru un an, iar
albele pentru 15 ani. Pentru manastiri s'au tiparit ca sa ajunga pentru eel
putin patru zeci de ani!
Condiciie acestea, nascocite cu pretentia de a lima contabilitatea si
lucrarile si de a simplifica controlul, le-au ingreunat cu toted si le-a /Acid
imposibile. Clestiunile aveau sa se trimita de actun trimestrial, plus la starsit
un cont general, ceeace face ea In 'pc de 6.000 de corespondente anual, cu
Bisericlle, sa fi! 30 000 de corespondente,
atunci and se stie ca budgetul
celor mai multe Biserici e de 60 !Ana la 120 lei anual!
Din cauza aceasta condicile nu au putut fl intrebuintate si aplicate de
cazand chiar dela inceput, si chiar sub d-I Boroianu, in desuetudtne;
Rim
Casa Bisericii fiind nevoita sa revina asupra lor, dovedindu-se nepractice st
imposibile!

Banii Casei Bisericii au riimas astfel aruncati faro nici un fobs; ba

chiar, se afirma ea receptia comandei dela tipografia Minerva" nu s'a mai
facut, ramanand aceasta numai cu contul achitat si cu lucrarile neefectuate
si nepredate In regula.
Citam dupa ziarul Adevatul" din 10 Decembrie 1913, urmatoarea
notii, destul de caracteristica:
Cei dela institutul Minerva at d-lui Griguld Cantacuzino, se vaetd cd
le-a scdpat a mud locmd dela Minis terns de Finante si amenintd pe secre-

tarul general cu darea in judecatil, pentru ed... stricd (alma cea band a
institutului!

Asteptam procesul. Cu aceastd ocazie se vor puled did matte din

scale operatiutd fulmoase ale acestui Institut Ideate pe Mud Prensul Grigutd
Cantacuzino dicta pe la anumite Ministere.
Deocamdato putem spune cd numai dela Casa Merle( lor institutul
Minerva a luat aproape 200.000 lei, $i cea mai mare parte din aceastd stand
a luat-o chiar cu flagranta calcare a legit contabilitatid, asd cd ar puted sit in.tervind si parchetul".

Ma scrie ziarul Adevarul" si orcine intelege ca acest ziar slit) ce

scrie in aceasta chestiune.
Ce pacat insa ca oamenli car' isi stiu unii altora pacatele, si se ameninta reciptoc, doar isi arata mita si se ameninta intre el, numai spre a-si
putea face interesele, tot!, pe spatele si fn paguba nenorocitului popor pe
care it sug ca niste lipitori, pe care 11 speculeaza sr 11 amagesc!

www.dacoromanica.ro

230

FALIMENTUL LIBRARIEI NATIONALE"

Justitia si presa inregistreaza falimentul Librartei Nationale", yes-tita noastra librkrie, isvonita din gruparea inimoasa" a patriotilor profesori
si clerici din cea mai inalta treapta, pentru incurajarea unei marl intreprinderi nationale-romanesti!
A dat faliment libraria
societatea pe actiuni
cea mai dneurajata
de institutiile noastre, In frunte cu Ministerul Cultelor, Caia $coalelor si
Casa Bisericii!
Nu i-a lipsit sprijinul si maim de ajutor cea mai arga si mai plina
de favoruri din partea acelora ce au reprezentat Biserica si scoalele noastre
si mat ales budgetele acestora! Cine erA dascal roman si patriot, trebuia sa
incurajeze, procurand cartile si rechizitele necesare pentru scoale, numal
dela Libraria Nationala". Cine era preot nationalist si patriot trebuia sa
curnfpere vesminte bisericesti, icoane, crud, etc, numai dela Libraria Nationala",
sectia bisericeasca.
Ordine lamurite, din partea Casei Bisericei, sub oblAduirea D-lui D.
Boroianu, indicau lamurit Iceasta. Vladier, Protopopi, Revizori scolari, Dascall si toata lumea, trebuiau saincuraieze ace-asta intreprindere; aceasta era
lozinca zilei.
Iar rezultatul a lost falimentul!
D-1 Boroianu, erA fae-totum la sectia bisericeasca!
uldmirabilii sal prieteni au lucrat iarasi din puteri pentru triumful intreprinderei nationale!
Val you'd, conducatorl orbi!
Pentru ca cititorii nostri sa vacla cu ce dibacie, cu ce vorbe late si
umflate, cu ce mijloace isbutea cinstitul dome Boroianu sa -lack pe oameni
sa-si verse punga pe marfuri si pe actiuni la societatea atat de ineurajata side sprijinifta, Libraria Nationala" cea cu castiguri atat de enorim, pe care
adeca niste lupi hrapareti o conduceau spre cel mai rusinos faliment,
publican' una dintre scrisorile pe care d-1 Bovarat faliment national
roianu le trimetea cu titlu personal, diferitilor protopopi din tars.
'LIBRARIA NATIONALA"

Societate cooperativd de actiuni. Sectia bisericeascd

Bucuresti, 11 Noemvrie 1910
Prea Cucernice Pdrinte,
Din cele ce am avut onoare a V d carnotite& cum si din eataloagele
trimise, ati mad constatd deschiderea sectiunei noastre religioase. Intiintald
din dorinta de a pane stavild mid iucrari strains de biserica si neamul nostru

$i pentru a se servi cat mai bine interesele bisericesk societatea noastrd

compusd din profesori si preoti de toate gradele, pune mare sperantd in con cursal P. C. V. Societatea este addnc convinsd al P. C. V., seful bisericescal judetuliii, antmat de aceleasi sentimente ca si noi, ne vett da un concursreal, duo& urma cdruia sit' se vadit, ca $i in (die tart streine, o lucrare constiincioast si denind.

www.dacoromanica.ro

231

Spre atungerea scopului ce urmdmin, deocamdatd socotim necesar

ca P. C. V sd binevoiti a notified cucernicilor preoti existenta societatei cu
indicatiunea a se adresd noud pentru once trebuintd ar aved 6i interesul ce
trebue sd purtdm fiecare unei societdti nationale.- $1 dacd cererea noastra
nu v'ar ingreuid, V'am rugd sd binevoiti a primi ca comandele in acel Jude(
sd se feed prin P. C. V., ca unul ce doriti, potrivit inccircindrel ce aved, de
a no se introduce in biserici nimic necontrolat si nimic ce ar fi cn abatere
dela regulele sfintei noastre biserici.
Be aceea, dace P. C. V. primiti propunerea noastra si o socotiti avan-

tagioasa intereselor bisericesti, Vd rugam a ne nispunde a a ne ardtd

Sd

calea cea mai band de urmat. Jar pentru cheltuelile ce ar necesitd ingrijirea
comandelor si corespondent, noi Vd oferim 10% din sumele comenzilor
etectuale prin P. C. V., sums ce, vd rugdm, a nu a interpretd in alt sens, dealt sere a nu ti cxpusi la cheltueli, pe ldngd ostenelile ce reclamd un concurs elicace.
i t ast6tarea raspunsului P. C. V., Vci rugdm sd primiti asigurarea
distinsei noastre consideratiuni".
(ss) D. G. Boroianu.
Gum se explica acum falimentul Librarlei Nationale? E nu se poate
explicit decat prin iaful $i hofiile facute de cei cari conduceau aceasta Intreprindere

D-I Boroianu si tovara$ii sai au avut eel mai mare rol de actiune
in aceasta afacere, $i deci ei sunt autoril dezastrului Librariei Nationale,
pentru care trebuie s fie tract la raspundere. Aceasta raspundere nu este
numai materials, pentru ca au pagubit cit sute de mii de lei pe bunli roman,
ears au cumparat actiunile Librariei Nationale", dar este si mare in ordinea
morals, pentru ca au compromis, ca reprezentanti oficiali, orice incredere
a publicului de a se rausi in vre-ointreprindere serloasa de interes malt patriotic, mai ales bisericesc. Autoritatile superioare sa lie atente, ca ceeace
s'a intamplat el: Libraria Nationals ", sub conducerea unor oameni ca d-1
Boroianu, ss na se intample Si cu Casa Bisericei, unde D-1 Boroianu este
atotstaparitor

.. 011.

'Martie 1913.

FURTURILE DELA CASA BISERICII

Revista Ortodoxd ", in No. din am/le-41111e a. c., scrie urrnatoarele:
,,La Administratia Casei Bisericii se turd ca in codrul Vldsfei. Un
functionar, dintre cei mai mid'', a furat in foarte scurt timp, nesupdrat de
nimeni, dupd unii 60.000 de lei, dupd altii 100 sau- 200 mii lei. Un foarte bun
canosetitor al organizatiei, san mai bine al lipsel de organizatie a numitei
administraiii, se mird cd numai at& s'a furat, si cd furturile an inceput sit
fie descoperite.
Din vremea de azi".
In Consistoriul Superior Bisericesc nu s'a suflat nimic in aceasta privinta, desi erau acolo de fats, unii din comitetul revistei care scrie acestea!
La Casa Bisericei, inteadevar, precum am spus noi, anal Inainte de
a deveni lucrurile publice, s'a furat $i se furl ca In codrul Vlasiei.

www.dacoromanica.ro

232
Noi incepusem controlul, apucasem find neregularitatllor, Incepusem
a si .publics unele dintre ele, avand la baza documents autentice, producand
Consternatii celor vinovati si senzatie in publicul &lame.
0 comisiune lima 1nstituita insasi dupe alegerea d-tul Boroianu, sub
care s'au savarsit furturile, dintre oam'eniI sal credinclosi, in frunte cu credinciosul si unealta sa, S. Livianu, a terorizat luni intregi pe functionarii
dela Casa Bisericii in ass chip, incat sa to piara cu desavarsire pofta de a
mai comunica vre-un lucru din cele ce se petrec la Casa Bisericii.
$1 n'a trecut mult, ca sa iasa in vileag mai intaiu iurtul de care vorbeste Revista OrtodoxA", si apoi, acum de curand, delapidarea comisa de
insusi S. Livianu, delapidare de peste 60.000 lei, dupe cum a marturisit gnsusi
delapidatorul In fata parchetuluf.
-

0 administratei cinstita as tfi datoare s lase deschise toate usile

Inaintea oricrtrui control, pa sa se des odata pe fata toate furturile sl toate

mancatorille

In laturi zavoarele, earl cu eel hoti ! Oamenii cinstiti si curati, lucreze cu usile deschise !

eptembrie 1913.

ALTE NOUI FRAUDE SI FURTURI LA CASA BISERICII

0-1 Boroianu pe mat= Parehetuluk
Iata ce citim in ziarul Viitorur, national-liberal, din 3 Noembrie a. c.,
sub titlul: Nouile traude dela Casa Bisericii' :
MOH lei defraudati in limp de un an de ztle.

Parchetui a fost instiintat de a' north framid descoperitii la Administratia Casei Bisericii.
E vorba de un fond de 50.000 lei, pliitit pentru facerea muor planuritip pentra bisericile rurale, pianurl inset, cart nu s'au efectual, si cari nu se
gases!: la Casa Bisericii, deli knit au fost de mutt achitati de cdtre aceastd
administratie.
Aceastd comandd de planuri a lost focutil de atre fostid administrator
at Casei Bisericilor, d. Boroianu, in urma referatulai arhitectului acestei administrafiuni, d. Popovici.
Executarea planurilor a lost data unei case de tipografie din Capital,
care se zice insd ca nu a incasat nici un ban, same de 50.000 lei Hind lualit
de alie persoane interesate.

Fostul contabil at Casei Bisericilor, Sorentin Livianu, care se and

depus, este amestecat si in aceastd afacere; de data aceasta insd, complicit
Hind aproape dovedifi, parchetul este pe punctul de a procede la o serie de
nerd arestdri.
Se zice cd cei impilicafi in aceastd noud fraudd pun cele mai marl stiiruinte pentru ca afacerea sa se musamalizeze.
Patti de aceastd tendina not cerem sd se facd cea mai deplind Mantissa,
far eel vinovafi sa fie trimesi acolo uncle le este local.

www.dacoromanica.ro

233

In legoturd cu aceasta comandd de planuri tip, pentru bisericile ra,rale fdcutd de ciitre fostul administrator al Casei Bisericilor, 4. Borotanu,
suntem in mdsurd a dd urnilltoarele lomrcriri:
In limp de north ani de rile,
sub conducerea a doul administratarl
al Casei: d. P. Gorboviceanu in Limp de $apte ant si d. Chirkescu in limp
de dot ant
nu s'au efectuat planar' tip pentru bisericile rurale deceit pentru
o sumd de 2.200 lei; d. Boroianu insd, In limp de un an de zile, a comandat
asemenea planuri pentru o sumd de 50.000 lei, ceeace inseamnd cd deed ear
fi executat aceste planuri, ar fi alms pentru an limp de cel main o tsutd de
4111 de zile de act inainte.
Pe ldngd rdspunderea penald, insd, a celor cars au fraudat aceastd
tmportanta sumd din fondurile statului, fostul administrator at Casei Bisericilor, d. Boroianu, este obligat sd rdspundd: care este cauza pentru care
-a aprobat o comandd atdt de importantd de planuri, cdnd nu se simfid nevoia ?"
La aceste acuzari aduse de ziarul Viitarul" d-1 Boroianti se aaar'd
prin urmatoarea lamentabilA scrisoare publicata In Epoca" si in alto ziare,
si care scrisoare constttue pentru un profesor universitar, pentru fostul sef
al unei inalte adrainistratil publice, pentru directorul cancelariel mitrapolilane, cel 4mai rusinos certificat de incapacitate, un adevArat capad'opera de
inconstient4:
Domnule Director,

In ziarul Domniel-Voastre de azi sub fitful Nordle fraude dela Casa

Eisericei, etc.", ardtdnd cd s'au petrecut neregute in timpul cat am fost administrator, dupd ce deli date $i fapte, paneti Sl ceva venin politic, spre a
ardtd ca sub fostii administratori
rur
eu nu le-am cenzurat actele for
s'au cheltuit pentru planuri de biserici asd sume colosale:ca in timpul meu
i and somafi a rdspunde: Care este cauza pentru care am aprobat. o animal
mot de importanid de plarturi, cdnd nu se sim(id nevoia?
,.Md execut imediat. Dar mat intdiu vd rog, sd faceti deosebire intro
aprobarea comandei sl intro fraude. Fraudele se vor descoperi $i vinovatli
vor rdspunde de faptele tor, conform legei. Cdt pentru comanda de palnurt,
(Irma cat mi-amintesc, prin 1911, mi s'a carat de servIcial technic, cdci e
suferinfd mare, a eu ant aprobat sd se id o cornandd, pundnd sd se id of erte
Si sd se ded celut care va ldsd mai 'elfin si care va dd garanfle de o band
executare. Data 1911 incoace, mi se vor ft cerut tot cu referate 'de servklul
technic planar' de care se spurted cd este neapdratd nevoe si pe care le voiu
ii aprobat, act nu poli intro administratie sd fit minte de hart!! 'anterioare.
Nu stdteam la gdnduri cdnd era vOrba de planuri pentru biserici. Bielil creOrd dddeau sudoarea tar sd zicleascd Biserici si eu sd precupefesc planurile
Si sdi le reiuz? N'am Meat insd o singurd comandd $1 in care sd mi se spite
-cd e vorba de 50.000 lei, cad Wand bona mea credinfd n'ar fi lost Inselatii
Si afard de aceasta, nici comptabilitatea nu mi-a atras vre-o atenfie cd s'au
plait asd same mart, Si vd rog sd credeti, domnule director, cd pentru prima
-oara Bind lute administratie publicd, cu cugettd curet sl suliet nebtiauitor,
cud cum sunt Profesorii, am oval deplind incredere in fturctionarti, cart &rad
lege poarte) fiecare rdspundere in parte si n'am paint banal cd stdteam pe an

www.dacoromanica.ro

234

Vespar de pungasi, nun ales cd nimeni, si ad este mdhnirea mea, no mi-a.

arritat vr6-o neregulei cat am lost administrator. Sri no se trite intentional.
di lard' incredere in functionari, no se poate lucrd in nici o adnrinistratie. SI
tine spune altfel, se in.seald si pe el si pe altii. Ace lea$i referate, dacd erau
prezentate oricdrui administrator, tot asd ar li lost aprobate, cad nimeni no
core pentru lacreiri deceit referate. Numai cand se atraage atentia sefului de
biuron1 respectiv, dator a lucrd cu bund credintd, runnel (Mucci se poate ve-

ded rani dacd rdu este. Si eu care eram atilt de serupulas in cele &Mesa,
rr'asi fi ezitat un moment, sd lac ceeace face azi actualul administrator.
lar in chestia aceasta n'am dispus sa se fact plati prin anticipatier
ci totdeauna rezolutia erd: Sd se verifice" int& si apoi sd se pidleascd. Vino
deci este a biurourilor care Warr indeplinit aceste rezolutii.
Eu eram fericit cand am putut plecci dela Casa Biserici, pentru cd-mi
zdrimcinase sdruitatea. Acorn wid ce bine cd am putut plecd si n'am ascultat
ca sa Taman, cad cum spuned d. ministru Dissescu in SI..Sinod, nu ganded
a-mi cere demisia, deed eu nu eram retras odatd cu lostul nreu ministru d.
Anion. Cu astfel de functionari no erd mirare sd-mi pond intre mandate si
mandate pe nnmele men, pe care sa le incaseze tot ei si apoi sd itzbileze $1
sa si frece main& de bucurie toti aceia cars n'au nimic slant si can profitd
de once impreturare, spre a lovi in cinstea man om care a trait $t &dote
prin cinste pentru el si familia so.
Primili, vd Tog, d-le director, asigurarea prea osebitei mete consideratii":
D. G. Boroianu
Viitorul, dela 5 Noembre, impresionat de vaicarelile omului prins de

Ruler ,are spune: n'am said", am gresir am lost pentru prima oars in
fruntea arra administratii publice", arm lost de band credinterJunctionarii
dela Casa Bisericii, cars mutt un viespar de pungasi,
ei sant de vino", eu
scrie urmatoarele:
sent nevinorat"
In jurul scrIsoareI D -IuI Boroianu.
In urma color publicate de nos, cu privire la ultimele !ramie dovedite

la administratia Casei Bisericilor, d. D. G. Boroianu, lost seful acestei administratiuni, sub minigerialul d-lui C. A. Anion, publicd o scrisoare de deschase /(ire prin ziarul Emma".
Noi am arotat modal corn a inteles d-sa sel conducei aceastd institui
Virtue, debandada, jalurile si ineuria pe care d. Boroianu le-a tolerat staid
limp cat a Post administrator al Casei Bisericilor.
De alttel, chiar d. Boroianu recunoaste, in scrisoarea sa, cd s'a increzut Area mull in fanctionarii acestei administratiuni, si cd aceasta au abuzat de increderea sa.
Dar chiar dacd numai ass de an fi si into este un brevet de incapacitate pentru d. Boroianu, pentrucei d-sa, cand -a ocupat inaltul post ce i se
incredintase, trebuid sa -si fi dat seama, cd no are rolul numai de a semnd
UM& pe cars i le purred in laid subalternii sal, ci sd si le controleze, precum si sa vegheze la burial mers at institutiunei. Deed era vorba ca administratia Casei Bisericilor sa lie condusii numai de functionari, atunci ce
mai caul() d. Boroianu in fruntea acelei administratiuni?

www.dacoromanica.ro

23b
La administrafia Casei Bisericilor ins& nu s'au comis jalari numa
din cauza cd d. Boroianu nu observd ce se deded de cdtre funcllonarl sd semneze, dar s'au comis abuzuri chiar cu bunts sting( a d-sale. Cu bond stiintd d.
Boroianu a risipit fondurile Casei Bisericilor, pentru a-$1 Indestuld partizanit
si dacd d-sa contest( acest fapt, atunci not ii invitdm sd Pub Ike o sittuifie a

fondurifor prevelzute in budget $1 chelluelile in timpul cat d-sa a ocupat

postal de administrator al Casei Bisericilor in cornpararie cu fondurile dela
aceleas1 capitole budgetare, cheltuite de predecesorii d-sale".

In vrma acestora, d-1 Soto lam a fast nevoit sa intervin4 printr'o

Ilona scrisoare, ca s dreaga rnacar ceva din prostia pe care a facut-o. Iat'a
acea scrisoare, dupil Minerva", din 6 Voembrie a. c.:
Vd rog sci binevoiti a publicd in cel dintdiu num& at ziarului d-v. cd
prin viespar de pungasi" din scrisoarea mea in chestiunea fraudelor delti
Casa Bisericei, n'am intentional a ma referl dealt la acei functional.' abuzia
sari s'au descoperit, scut se vor mai descoperi. Pdstrez cea mai mare dragoste si stima tuturor celor corecti".
D. G. Borolanu

Dupa acestea, ziarul Viitorul" din 6 Noembrie, urmeaza mai de.

parte, publicand urmatoarele:

Neregulele dela Casa Bisericilor. Cele sivartite cu sdinta D-lui Borolanu..

In scrisoarea pe care d. Boroianu, fostul administrator al Casei Bisericilor, a publicat-o acum doud zile in Epoca", d-sa arumyi bald vino
neregulelor saviirsite la acea administralie,
pe timpul and d-sa erd titular,
pe seams funclionarilor, pe cars ii numeste viespar de pungasi". Nit
Fam daca inteadevar d. Boroianu a tronat intent) viespar de pungasi; trebue
scl lie lima asti dacd d-sa o afirma. Se pane insti intrebarea: ce lel de control si ce vigilenfa a desfasurat d. Boroianu, in timpul and d-sa a ocupat
importantul post de administrator at Casei Bisericii, dacd d-sa s'a lasat sti
lie PIC01611lat numai de pungasi cars operau in preajma d-sale, ford nice o
Mama a filth nici an scrupul ?
La Casa Bisericilor, s'au savarsit insd abuzuri si jaluri pe care d. Boroiams nu le mai poate aruncd in spinarea lunclionarflor pentrucd au fast
'acute cu buna d-sale stiinfa, le-a tolerat si le-a savarsit char d-sa personal.
Asa, intr'o band zi d. Boroianu, dupd stdruinja d-lui Griguta Cantacuzino, a dat tipografiei Minerva" soma de 48.000 lei (pa/ru zed si opt de
mil lei) reprezentand costal registrelor necesare parohiilor rurale, pe timp
de zece ani Maude. Desi insd tipografia Minerva" a incasat tots band dintr'odatti. imprimatele nu le predd dealt treptat, adicd antral.
Pentru a plat! aceastd sums important( si cam la articolul budgetar
respectiv nit aved decal soma necesard imprimatelor pe un an de zile, d.
Boroianu a luat same si dela alte artkole, dezechilibriind- cu total budgetul
parohiilor wale. Din aceastil cauza salarille preojilor $1 ale celuilalt personal at bisericelor rurale, n'a putut fi pldtit timp de un an dezile. De abid
acum cdteva luni s'au putut platt aceste safari( si numai pe sase ions in arm&
Paptul atesta rw va mai puled spune 0. Boroianu, cd I-a savarsit totfunclionarii, ford stirea d-sale.

www.dacoromanica.ro

236
Un alt abuz sdvdrsit tot cu stirea si consimtelmantul d-lui Boroianu.
Pentru zugrdvirea bisericei episcopate din !hada, a lost angalat un
anume pictor,
wattle nu intereseazd,
cu preful de 28.000 lei. In contractul intervenit intre acest Odor a Casa Bisericilor se preveded clauza
.ca, la asezarea scheldriel sd i se ded suma de 10.000 lei, iar restul: jumcitate,
Adupci ce se vor executd o parte din lucrdri, iar cealaltd jumdtate la terminarea definitivd a lucrarilor.
D. Boroianu insa alcand in picioare contractuL del dintiodatd intreaga
-suma de 28.000 lei.

Rezultatul e ca pane acum nu s'a filcut nimic, iar biserica episcopald

.din Buzau std inchisd de doi ani de zile si cine site cdt va mai std.
Si act, tot functionarii sunt de rind d-le Boroianu?
Dar n'am terminal. Rdnd pe rand vom da la iveald bode neregulile si
jafurile practicate la administrafia Casa Bisericilor, pentru ca parchetul care
cerceteazd cele ce eau petrecut la aceastii institutiune so poatd stabil' rdspunderile si pe culpabili '.
Asa stau lucrurile cu c1-1 Boroianu pans acum. Deocamdata afacerea
este In maim parchetului de 'Hoy.
Vonba sa fie ca Viitorul" organui oficlos al partidulul ,,National -Llberal" avei sa duce lucrurile Oita la sfansit pentru ca parchetul sa poata
stabili raspunderile 51 pe culpabili".
Din contra, D-1 Garboviceanu a facut tot ce 1-a stat prin putinta pentru

ca musamaua nationals sa se intinda peste toate afacerile" d-lui Boroianu

-5i isbdnda le-a fort deplina la amandoi.
Iata ce mai scrie $1 ziarul Dimineata" din 29 lanuarie 1914, degpre
lucruri din activitatea d-lui Boroianu ca administrator at Casei Bisericei:

Am denuntat mai demult cd instructia a descoperit o serie de not

fraude sdvarsite la Casa Bisericei si anume fraude cu imprimatele.
Am ardtat atunci cd principalul actor at acestor fraude, functionaral
Dumitru Niculescu, a Post arestat. Acesta faced sa se pldteascd same de zed
de mii de lei pentru imprimate cari in realitate nu an lost Wei el ectuate nicl
primite.

De atunci si panel astazi cerceldrite instrucfiei an cilutat sd afle pe

complicate functionarului arestat, cact aceastd fraudd nu se puled executd
litre an complice din alard, adicci fcird un tipograf.
Arestatul Niculescu nu vroid cu Wei un pref sd denunfe pe compttce
astfel cd nteritul descoperirei lid revine judeccitorului de instructie deta cabinetul 4. S'a dovedit cd acel care incasd majoritatea banitor erd patronut tipografiei Gutenberg", din strada Doamnei, anume Pericle Popescu.
Acesta a lost arestat, iar tribunalut llfov 1-a confirmat eri mandatul
4e arestare.
La perchezitia facula in casa tut Pericle Popescu, magistratul instructor a gdsit o scrisoare din partea functionarului arestat, in care numitul asigurci pe patronul tipograliei a nu-1 va denunfd cu once pref; in acelas limp
ii cered ceva bani pe cart sa ii trimeatd la penitenciar in modal stiut".
In acelas limp s'a descoperit, cu ocazia perchizititmei la domiciliut
Jul Niculescu, tin act de angajament prin care Pericle Popescu se obligd sd -i

www.dacoromanica.ro

237
piateasca suma de 10.000 lei, feird Insd a se *Pealed pentru ce aflame. Aceastd obligaliune fdrd cauzd este o dovadd mai midi a vinovatiei ini Pericie
Popescu.
Cercetdrile continua".
Acest Pericle Popescu este tipograful la care d. Boroianu, din vremuri
vechi si pans azi $1-a tiparit lucrarile sale si ziarul sau Viitorul".
P. S. Vartolomeu Stdnescu, cautand, ca Administrator al Casei Bisericii, sa-si (lea searna de neregulile comise a facut o ancheta Nand declareliant scrise dela functionari.
Din declaratiunile d-lui sef de biurou Cosoia, se oonstata ea d. Bo-)
roianu II oerea personal s faa mandate pentru Pericie Popescu, punandu-1
chiar sa-i ceara conturile prin telefon, pentru anumite sume pe care d. Boroianu se grata s le ordonanteze si sa he plateasca.
S'a mai constatat din declaratille altar functionari ca se faceau pentru
acest tipograf conturi de complezenta, mai marl decat lucraOle efectuate.

0 rumoare publics foarte puternica a domnit si domneste printre

functionarii Casel Bisericil, ea la venirea sa ca Administrator, cl. Boroianuavea la tipograful Pericle Popescu o datorie personals, pentru publicatiiie
sale, de mai =Ate mii de lei sl ca aceasta datorie a disparut, fiind data ca
achitata, in registrele lui Pericle Popescu, tocmai In epoca In care acesta era.
ma de bine servit la Casa Biserlici cu conturi de complezenta.
De aitfel numai ass se poate explica ispita in care au cazut Livianu,
Petrescu, Nicolescu, Arhitectul Popovici, Pericle Popescu si ceilalti.
Acotia filnd in apropierea d -Iui Boroianu si vazanciti-1 cum opereaza
si cu registrele de comptabilitate, date institutului Minerva", si cu conturile
de complezenta, si cu mule si zecile de mii de lei dati gazetarilor si partizanilor si cu fonduri fntregi disparute, in sfarsit cu sutele de mii de ie jefaiti si risipiti nebuneste, au crezut nefericitil ca-si pot partite si ei sa face
ceeace au facut.
Un lapt Intre allele, care Inteadevar bate la ochi, este ca D. Niculescu
a oomandat Jul Pericle Popescu planuri de biserica In valoare de 14 mil lei,
atat cat comandase si platise si d-1 Boroianu fara a se execute macar vr'un
comandase si Arhitectul Popovici acela care
plan, si cat
la randul lui
era pe cale sa devie ginerele d-lui Boroianu, daca ar fi trait fiica acestuia

care a raposat arum cateva luni".

Au cazut in ispita bietii oameni si au ajuns In puscarie spre rusinea
her $i a Bisericei. D-I Bordianu Insa, vinovatul cel mare, care le-a dat prilejul si 1-a Impins sa cads In prapastie troncaza inca nesuparat in fruntea
administratiei eparhiale ca director at cancelarfel Mitropolitane, face parte
din comitetul redactor al Revistel Sf. Sinod, propovedueste dogmele $1 explica Inva'tatura Jul Hristos ca profesor la Facultatea de Teologfe, Jar pe
fostil siii tovarasi, pe aceia pe care el 1-a ridicat si i-a adus acolo, cu care
a hicrat In buns tovarasie, fi numeste vespar de pungast".
Unde mai e dreptatea lumei acesteia, ce va fi de sufletul acestei tartsi Biserici, data lucrurile vor ramane ma?

www.dacoromanica.ro

238
.

TALIMENTUL SOCIETATII PREOTESTI PROVIDENTA"

SI A BANCII OCIIIUL LUI DUMNEZEU"
Infatisam dupe ziare,
ravile unor Insemuati prieteni ai d-lui Boxoianu si amyl de incredere al fostului Mitropolit Athanasie Mironescu,
N anume fraudele scandaloase comise la IRamnicul-Valceu de catre Ecoinomul Meletie Rout si Econ. N. Pill!).

lata relatiile date de ziarul Universul" din 26 Noembrie 4-C.;

R.-V(2We, Noembrie 24.

Duph cum v'am domunicat Inteo corespandenta anterioara la societatea cooperative Providenta" din localitate s'au descoperit cu ocaziunea
ultimei intruniri
,firaude in valoare aliroape de 200 mii lei $1 eh d. ludo
instructor a ridicat registrele.
rata de acestea, preotul econom N. flip 41 economul-M. Rautz, preedintele si ice-presedintele zisei societal, au adus la cunostinta. tribunalului, ca nundta societate a Incetat platile si nu mai poate face nici un fel de
operatiuni.

,,In ziva de 22 Noembrie fixate pentru declararea in stare de faliment,

foarte multi lume a venit al tribunal.
,;Dupe desbateri, tribunalul intrand in deliberare a dispus declararea
In stare de faliment a zisei societal reprezentata prin conducatorii sal ".
Tribunalul sectia I11-a a confirmat erl mandatul de arestare emis confra lui Gh. Rupa, contabilul societatei Providenta".
Tot acest ziar din b Decembrie a. c. scrie:

Arestarea autorIlor fraudelor dela socletatea Providenta".

R.-Villcea, 5 Decembrie.

Duca cum am anuntat, la cabinetul de instructie se ancheteaza amanuntit &auricle comise la societatea cooperativa Providenta" din orasul
nostru.

Principalri autori ai fraudelor sunt: Preotul econom N. Filip presedintele, sl preotul M. Routz, vice-presedintele societatii, precum si Gheorghe

Rupa contabll, contra carora a emis (mandate de arestare si pe cari i-a si

depus in arestul preventiv local.
,,Astazi li s'au confirmat mandatele de arestare. Batranii preoti, escortati de santinele, au lost adusi la tribunal. Pe Sata for se cites desnadeidea.

,,Curiozitatea publicului a lost atat de mare Meat a lost nevoe ca

preotli s fie introdusi in camera de crest a parchetului.
La orele 3 si jam. au rfost introdusi in camera de consiliu asistati de
aparatori, d-nii avocati Gr. 'Procopiu, Negoescu si Lazar Popescu. Tribunalul
3e-a confirmat mandatele de arestare".
La 12 Decembrie c. Universul" publics, in privinta acestei chestiuni,
urmatoarele:

www.dacoromanica.ro

239

In bird! Iraudelor comise la societatea Providenta".

,,D. Titu ,Garboviceanu, iudecator de'sedinta, delegat judecator sindic
.01 insiircinat cu conducerea operatiunilor falimentului societatei. Providenta"
a facut un amanuntit raport catre tribunal s. II in care arata modul incorect

cum s'au 'Meta operatiunile de banca ale zisei societati, aratand In acelas
timp, in urma socotelilor ficute, tifra exacta a pasbrulul si activului zisei
societati care sunt untnitoarele:
Actiyul lei 90.770; iar pasivul lei 363.630 lei, 45 bani..
"Registrele s'au gasit in mare neregula; astfel, in registrul rpentru incasarea dela diferiti debitori a sumelor pravenite din vanzarea lumanarilor
nu sunt treoute in mod regulat sumele, nici care s'au incasat sl nici care nu.
Cu toate cif sunt de incasat ,peste 8.000 lei din vanzarea de lumanari, totusl

nu exists acte de creante in baza carora urmeaza s fie urmariti debitoril

societatei, nearatandu-se exact damiciliurile acestor debitori.
D-sa mai raporteaza ca starea de faliment a societatei se -datoreste
faptului ca la adunarile generale tinute in 'fiecare an, se ascundea de consiliul
de administratie adevarul asupra mersului societatei, acordandu-se dividende
fictive si prezentandu-se bilanturl ce nu corespundeau cu realitatea.
Inca doi membrii din consiliul de administratie, si anume 4. Banescu,
institutor si slie Stoenescu, proprietar, au Most arestati.
Cazul pasioneaza mult publicul valcean".
Tot astfel la 15 Decembrie, acelas ziar scrie:

Camera de punere sub acuzare a respins cererea de liberare pe

cautiune a preotilor economi Filip G. Raut si T. Niculescu, ambii conducatori

ai Bancei Providenta" din R.-Valcea, implicati in iraudele de 200.000 lei

.dela acea Batter.
tin acelas timp toate ziarele din tars au dat amanunte in privinta acestor delapidari.
Iata de exemplu, ce scrie ziarul ,,Dreptatea" din 9 Decembrie 19,13:

Preoti camatari la Ramnicu Valcea defraudeaza 300.000 lei".

Ancheta trimisului special at ziarului Dreptatea". In numele providenter si at Ochiului 1111 Duntnezen", doui fosti protoerci si profesori
de Seminar escrocheath cu peste 300.000 lei diferite persoane".
Joi 5 Decembrie a produs mare senzatie in localitate arestrtrile preothor N. Filip, presdintele si ,Raut, vice-presedintele Batted locale Providenta".
Era, ce e drept, de notorietate publics ad, ell afacerile acestei band
nu mergeau stralucit.
Dar descoperirile Vacute de parchet, stabilesc ca falimentul Bancei
se datore.ste unor scandaloase hotii, facute de preoti In scop de chiverniseala
proprie 0i de capatuiala a neamurilor. ;Mai mit decal atat, asteptandu-se la
sfarsitul ce trebuia s le incoroneze opera, preotii Filip $1 Raut au avut gala
sa Instreineze din vreme averile for personale, ass Ca intentia frauduloasti
este arhidovedita".
,Rentru a avea un camp mai larg de hotii, popii constituted dela In-

www.dacoromanica.ro

240
ceput o societate cooperative de diferite intreprinderi $i o botezaza Providenia. Prima intreprindere a acestei Societatl fu Banca Ochiul lui Dumnezeu..

Gainarii acestia fn antereie, n'au gasit de abuts aceste cuvinte din

firma pentru a inspire incredere naivilor. Ei an mai si zugravit pe firma.
Hance' un ochiu, Intr'o orbiti triunghiulara, ca drept'credindosil sa se fasci-neze de imaginea dumnezeestel priviri.
"Ciratie ape; ordinelor episcopiel $i faptului ca protoereu al judetului
era cand popa Flip, presedintele, cand popa RAUL vice-presedintele, intregul
der din Va Icea a fost terorizat $i buzunarit.
,,In acelas timp, printr'o propaganda meschink In care Dumnezeu si
Biserica erau cointeresati la firma potlogarilor, eel doi popi an ademenit ar

mare numar de naivi sa-si depuna economiile for la &Inca uncle veghea
Ochiul lui Dumnezeu ca afacerile sa mearga strung ".

Unalt ziar din Capita la publics urmatoarele amanunte cu titlul: Panansaua popeasc6 din R.-Vilicea".
Ln scurta vreme, aceste actiuni ajunsesera faimoase... adevarate spa.-

lari de constiinta!" Nici faimoasele indulgente", din biserica catollca mu

erau nimic fats de actiunile Providentii", mai ales de cand $1 episcopul.
eparhiel, Athanasie, fostul mitropolit al tarn, se Inscrie cu actiuni an valoare
de 15.000 Jell Ochiul lui Dumnezeu veghea.

Societatea data alcatuita si avand ca presedinte pe preotul {lip,

far ca vice-presedinte pe preotul M. Rautu, se puse pe lucru: Deschise ctbanca, care dedea bani cu imprumut, faced afaoeri de paduri, comert ou lumanari de ceara, bazar de odajdi4 preotesti, fabrics de caramida, etc.
Dar a da band cu imprumut $1 mai ales a urrnarl pe cei ce nu puteau
plat), a merge sa vinzi In pia% cu toba, avutul vaduvei sarmane, desigur ca
nu aceasta era menirea unui adevarat preot. $1 acest scandal se petrecea_
ohiarrin orasul de resedinta al Sf Episcopli, chiar sub ochli $i cu stiinta
episcopului actionar, care cel putin trebuia s Qrdone Indepartarea de pe
firma a Ochiului lui Dumnezeu ", care Thcadra ass de urft cu afacerile ,0Providenter.

Lucrurile mergeau strung, de oarece cei doi preoti, ca annul praotici, aveau aceasta grija: I) sa prezinte bilanturi, cu cifre si ss des &Mende
ceeace arati cs societatea merge& bine $1 2) sa face mereu, unul din e4,.
parte din administratia preoteasca, spre a avei mereu pe preoti in mans.
Cat timp dar fu episcop Athanasie si unul din cei doi preoti facura
parte din administratie afacerile mergeau strung" si averea unora crested:
si se intuited cat vezi cu ochii". Si de$1 erau multi can ancepusera a banul
cam ce afaceri Invarteau eel doi prea gin% deg vedeau cum if se ducea
banul strans cu sudori, otu*i nu Indrazneau s munnure.
,,Si dace erau unii, laid, earl patrunsesera In societate, ca actionari,
can se iincereau sa ridice glasul, erau dati afara ca Jucrand In contra
societatii"1).

1) Preotul M. Rant, dupe ce 5i-a facut osanda la inchisoare, a datdovada in timpul razbofului de jertfe personale, lucrand dela Inceput *1 pink'

azi ea un exemplu de preot si crestin, care vrea sa se pocaiasca $1 sa Se

Indrepteze inaintca lui Dumnezeu si a annular.

www.dacoromanica.ro

241

CE E IEROSILIA
Pensionarul profesor dela facultatea teologica din Bucurestl, fost de.
man, fost director al tioografiei cartilor bisericesti, actualmente coleg cu d-nii
P. ,G arbovic e a rru si D. Boroianu in posturile de redactori platiti cu 350 lei
lunar Ja ,Revista Biserica Ortodoxd Romano ", d-1 C. Erbiceanu, aparatorul
fostului Mitropolit Atanasie Mironescu, nisi face ciptoria la numita revista

explicand ce este ierosilia", sI cum se pedepseste de canoane.

D-sa zice ea ierosilia este furarea Incrurilor sfinte de cdtre clerici $i
alte persoane". Legea sacrilegiului ierosile se aplicd asupra celui ce a sustras bani bisericesti sau i-au pervrtit in intrebuinlare proprie, sau a preparat
prin inselaciune sci facd ceva de felul acesta". Jar cel ce tura cele afierosite
lui Duannezeu, macar de le-ar Jura si din loc particular, se acuza ca sacrilegi".

Pedeapsa furului de cele sfinte se pronunta dap& calitatea persoanei

.5-i a pcicatului, a timpulul, a etalei si a naturei, sau mai grea, sau mai usoard.
(Mil se tradau fiarelor, unii se ard, unii se pun in leapd. Cea mai indspritd

pedeapsd este ca sd se preded fiarelor, pe furul de cele sfinte, cond turd

noaptea; an chip mai moderat este a fi condamnat la lucru de mine (la
ocnd N. R.) sacrilegiul, iar mai cinstit a fi exilat" ,,Balsamon zice: iar a lad,
sd nu intelegi a lard; cad cel ce id prin astfel de dispozilie sau lumandri,
sau den bisericesc, se pedepseste ca ierosil. Ci inlelege cd se condamnd
aicea, cel ce numai id si pane in intrebuintare comund, ceeace s'a afierosit
lui Dumnezeu, deli ar (Iva drept chiriarchic asupra bisericii si ar fi servitor al ei". Zonara comenteazd: far dacd sustrage cineva si din obiecte
on din imbrdcdminte, sau vesminte ce sunt ale bisericii, ca sd le insu.seascd
lui sere folos si acela se condamna de canon ca fur de cele sfinte".
Articolul d-lui Erbiceanu sfarseste astfel: ....Sarcilegiul real nu atinge numai lucrurile imediat destinate serviciului divin, dar fined si averea
si veniturile bisericii. Pedeapsa generalii a sacrilegiulzd este escomunicarea
afurisirea
latae sententiae". (Biserica ortodoxa romans', Noembrie
191;2, pag. 769-770).

Dupa citirea acestor randuri, pe cari, suntem siguri, cele cateva mil
de preoti ai nostri nu le-au citit in revista ofieiala a Sf. Sinai, obligatoriu
iar daca be va fi citit vreunul, apoi nu le-a dat nici o atentie,
abonata,
mai gasim cu cale a face un mititel comentariu.
Intrebam pe d-1 Erbiceanu: 1) Constitue sau nu ierosilie, delapidarl
si furturi dela tipografia cartilor bisericesti, pe and era director si despre
care 1-am intrebat in Septembrie 1911 si nu a raspuns nimic?
2) E sau nu ierosilie, pagubirea unei institutii ca tipografia cartilor biseri-

cesti, prin tiparirea de carti, In inheres propriu si fora a plati precum se

cuvine?

3) Tiparirea unei carti bisericesti care nu e a ta, pe numele tau, trebue sau nu, calificata ca ierosilie?
4) Se califica sau nu, ca ierosilie $i sustragerea de carti veelti si tot
felul de documente de pe la manastiri, si insusirea for fard nici un drept, In
iolosul propriu?

$i not plangem cu atat mai milli soarta acelor carti si acelor dom.
E. Cernainnu.

Biserica dinliecat.

www.dacoromanica.ro

16

242
mente, cu cat ni se dl' prilejul a vedea ca ele in loc sa formeze o bibliotecit
respectata Ica un patrimoniu, ajunge pe manile anticarilor evrei, purtamd pe
coperta numele C. Erbiceanu, Decan" sau profesor al Facultddi de Teologic", mecum putem dovedi cu numeroase teze de licenta din biblioteca
d-lui Erbiceanu, vandute jidanilor anticari.
5) Intrebam asemeni .pe d-1 Erbiceanu daca fapta colegului &sale, a
d-lui Boroiarnu, de a dl' prin trauda, unui oarecare Valeriu, salarii din, banii
Bisericii, faro ca acela sa munceasca ceva pentru Biserica, constitue sau
nu ierosilie?
Asemeni rin calitate de administrator al Casei Bisericii, a dl' bani din
fondurile arierosite Bisericii, wrier redactor si corespondenti de Iurna le,
unii evrei
pentru a le cucerl personal simpatia si condeiul pentru reclama, constitue sau nu faptul de ierosilie?
6) 81 ne raspunda d-1 C. Erbiceanu, aparatorul prairrului Atanasic,
daca faptul de a dl' mil de lei rudelor sale, sub pretext de servicli generale
si de cercetari prin tart streine, din banii afierositf Bisericii, face sau nu
pasibil de ierosilie pe d-1 Pertre rearboviceanu?
Tot de odata intrebam pe pensionarul dela revista Biserica artodoxI
miliaria" care se ocupa cu ierosllia, cam ce fel de pedepse s'ar cuvenl pentru citatele fapte de ierosilie, dupa calitatea persoanelor si a pacatului, a
timpului, a etatii si a naturii?"

SA fie predati liarelor?" Sa se ardA?" SI fie pusi fn teapar SI fie

condamnati la lucru de mine (ocne)?" Sau sa fie exilati, excomunicati
Iatae sentimentiae?"
Dupe falimentul Librariei Nationale", dupa furturile savarsite la Casa
Bisericei, sub admialistratia d-lui 0.10. Booroianu si dupa jafurile revoltatoare savarsite la R.-Valcea, tot de tovaeasii sip prietenii d-sale cititarii sit
judece 51 sa hotarasca daca acesti oameni sunt vinovati de erosilie si deci
vrednici de pedepsele dictate pentru aceasta crime.
afurisiti

Asa se .pune si asa ar rebul puss chestia ierosiliei de tatre pensionarii si canonistii
sobortrl de trantori", cart redacteaza, cu ate 350 lel
lunar fiecare, cea mai null' foae bisericeasca din lame", revista Biserica
ortodoxa romana"..$i tot in sensul acesta, oei dela noua Revista ortodoxa"
ar trebui sa le del' concursul.

PREOTII SE POT RECASATORI"

de I. N. Tanasescu, Magistrat
Cartea D-lui' l. N. Tanasescu, e alcatuita cu prilejul faptului ca Preotul Miron Constantinescu, din jud. God, ramanand vaduv si casatorindu-se
a doua oars, in fata oficerului starii civile, a fort dat in judecata Consistoriului eparhial dela Ramnicu Valcei. Procesul lui, dupg mai multe amanari, se va infatisa la 10 Aprilie a. c.
Noi cum:astern multe alte cazuri de preoti, cart rfiind vaduvi, s'au
casatorit a doua oars civil, fare a fi dati In judecata vre-unui Consistoriu.

www.dacoromanica.ro

243
Nu credem folositor sa citain In publicitate cazurile si numele acestor nenorociti preoti. Arnintim doar ca in exemplu de cazul Preotulul Nedelea

Beorgesar din Alexandria, Teleorman, un preot de seama, cunosout si

prin reputatia dui stiintifica sl prin faima de casatorit a doua oars.
Cazul Parintelui Nedelea Georgescu si at celorlalti oolegi preoti, ca.
satoriti a doua oars, civil, este cu mult anterior cazului Par. Miron Constantinescu dela Gorj, care singur a fost ohemat in fata judecatii.
D-1 I. N. Tanasescu, trimitandu-ne cartea, ne scrie urmatoarele:
In ziva de 10 Aprilie se, va judecci de ctitre Consistoriul eparhial de
Rdmnic, un tan& preot, pentru ca ea recdsritorit civil, a a avut nemai
pomenita indrozneald in aceste vremuri de -decddere moralci, ca sd facd o
.crisritorie cinstito in fata of iterului de stare civild $i a oamenilor, and pu.ted foarte bine ca sa trcilascd cum (Mese si ceilalti preoti vriduvi, sd-$1 aleagd dupd plat, lunar, on anual, cu condicutd de servitoare femei, cu care
sa trdiascii in concubinagiul eel murdar $i plin de pricate, on sa fact] pa
Donjuanul berbant, pangdrind casele drept credinciosilor cre$tini.

Pentru a oar() nu pe acest preot, ci o ideie cu adevdrat crestineascii... -sub stir' pilnirea celor mai curate sentimente, vd cer sprijinul in aceasta luptcl $i va rog a face o mica dare de seams asupra acestei lucrdri,
on a ltd direct apcirarea acestei idei. De aceasta luptri poate atarna soarta
.procesului, intr'insa pot fi sortii isbtinzei.
Nor credem si ma'rturisim ca mitt soarta acestei idei" nu atarna de
rezolvarea procesului din ziva de 10 Apri le, dela Cotisitoriul din 1Ramnit,
,nici soarta procesului nu atarna de avararea noastra.

Sarmani consistorloti dela Ramnic, vol fuserati chemati sa rezolvati aceasta problems, pentru care se munceste de secole Biserica tntreaga,
-injosita si roasa ea insasi de plaga adanca a concubinajillui, fara a putea
sg des vre-o solutie definitive si neatacabild!
Remarcam ca autorul, care isi intituleaza lucrarea sa: Studiu dogmatic si canonic", in zelul sau prea mare de a scoate in evidenta raul concubinagiilor preotilor, cart nu se pot recasatori, depaseste marginile In care
-un cretin ortodox este tinut sa vorbeasca despre dogme 4i despre canoane.
De aceea noi, studiul d-lui Tanasescu nu -1 Nam ca un studiu dogmatic si canonic", dar i1 luam ca pe un strigat de alarms venit la timpul
Jul si destul de tare ca sa destepte pe oei adormiti si amortiti.
Solutia pe care o prezinta d-1 Tanasescu, ca preatii se 'pot reels&
torl", reiese din urmatoarele: Cciscitoria, dupri codul civil, este un contract $i nicderi, prin nici un articol, nu se spune ca este o Mimi-- Se poate

oare spune ca preotul care se ctisatoreste numai civil, a primit o Urinal

dumnezeiascri? Si tine i-a dat aceasta taind? Oficerul de stare civild?!?
,,....prin urmare Preotul, care se cdstitoreVe a doua oath nzzmai civil,
nu poate fi itzvinovcitit decdt ca triieste in concubinaj, dar un concubinaj suigeneris, cinstit, morel.... Si ccind autorittifile superioare bisericesti prin td-

cere, prin forta lucrurilor, pentru menfinerea ordinei in Bisericd, inglidua

in contra canoanelor bisericesti, celdlalt concubinagitC cu sau find coniclicutd de servitoare, nevrednic de timpurile noastre, nu este oare mai nobil,
,rnai cre$tinesc, ca aceleasi autoritali sa ingddue acest din urmd concubinaght
cu act de cciscitorie civilci, fit cut in regard?...

www.dacoromanica.ro

244

Si acum, Malt Prea Sfinte, en adancd smerenie, stdpanit de celemai sfinte, de cele mai crestinesti similmante, Vd cer inaltul sprijin, in numete morale! crestine, in numele acelor nevinovate, pldpande Nate, femelleconcubinare si copiii miscall in concubinaj, cari oricand pot fi svarliti si !dug pe drumuri, muritori de foame, sl va rog sd daft vole preotilor vdduvf
din ocolul judeatoriei Novaci, sd se cosatoreasca numai civil, frame& a--

ceasta este a sincera st arzatoarea for dorinle (pag. 10-11).

Se pane intrebarea acum, ce ar face Mitropolia s1 Episcopatul nostru,.

data toti preotii nostri concubinari, al cator numar e mai mare decal o
treime din numarul total al preotilor, ar prezenta o cerere in sensul demai sus, somata de fiecare, si cerand in local condicutelor, acte la oficeru1
stare! civile, care sa puns capat starii nenorocite a bastarzilor rama$1 pe
urma tor, din nelegiuitele legaturt pe cari ie au ?
Desigur ca atat (Mitropolia, cat si Episcopatele noastre actuate; n'ar
putea avea curajul sa pedepseasca pe acei preoti, dar ar face toate sforta-rile., toate demersurile si toate presiunile, ca st-i sileasca sa-si retraga cererea si sa ramana. pentru cinstea Sfintei Biserici si pentru ferlrea de scandal, mai bine tot la forma .pacatoaselor ei mintinoaselor condicute, tot la,
blestematul si nelegiuitul obisnuit concubinaj.
0-1 Tanasescu apostrofeaza nu nuinai pe preoti, dar $1 pe Vladici,
pentru nepasarea for condamnabila:
Sfantul Sinod nu se poate ocupd cu aceastd chestiune de mica
importana fiind absorbit de altele de an ordin mai inalt, ca de pildd :naltele scandaluri ale Malt Prea Stintillor Lor, car! in laid, ca Fariseii, condamnd cdsdtoria preotilor, tar in dos sdvarsesc adewlrate crime fold de legea de Malta morald cresting, ddnd ascultare pardalnicei de inimi omenesti,.
care recalcitrant& nefinand seamd de canonul 12 at Sinodului tram:, bate,
si Inca bate mai puternic, sub cernita rasa calugdreasdr. (Pag. 56-57).
Ce fericit e d-1 judecator Tanasescu, ca exprimandu-se astfel, nu e
D-sa, un simplu preot de mir, ca sa fie im,ediat suspendat, adus cu jandarmit
$i dat pe Marla Mesterului Ldcatus-Econom Calinescu, a lui Dumitresculcoana, lordtichescu sI Georgescu-Dusumea, ca sa-1 judece si sa vada $1
D-Sa ce e judecata popeasca din Dealul Mitropoliei!

Dar sa asam pe D-1 Judecator Tanasescu, ca fora nici o Idea de

Mesterei Lau) las, sd masoare rout, sa se indigneze sf sa apostrofeze pe ce}
responsabili si nepasatori:
Cirri nu veddi cu tolii, cum necredinfa a pdtruns incetul cu incetul

in vieda satelor si oraselor noastre? Cali credinciosi mai veddi oare prin
biserici in zilele de sarbdtori mart, decat doar cote doud-trei babe, call, Ingenunchiate in tale icoanelor, mai cliimpanesc 5i ele crampeie dirt rugi, cad
mintea for cea botrand nu be mai poate reline in intregime?
Nu veddi ce vieaki ticaloasa si necuratd in ganduri si lapte duc eel"
cari astdzi poartii numele de cre$tini, cat sunt de necinstili, cum se inseald,
cum se mint, cum se Turd unit pe altii, cum, in Ida instantelor noastre Jude-

cdtoresti, ei lard stramb pe startle truce, pe aceea care a lost ra'stignittDomnul nostru lisus Christos, jurd cu fruntea sus, cu atata neposare, ford
nici o rusine, lard nici o teamd de oameni si de Dumnezeu?

www.dacoromanica.ro

245

La sate, ca si la rase, ceeasi murddrie, aceeasi vieata paganii, 'nere stineascd.

Pentru oraseni, ca sl pentru sateni, Biserica nu mai are nici o in:semnatate, ei nu mai dau pe la ea si de aceea pare ca in zilele de raga; gra-surile preotilor rasunii a pustiu in goalele locasuri sfinte.
Vinovati de Coate acestea, de aceasta ratacire a timpurilor de acunt,
..nu pot ti si nu sant decal conduciltorii Bisericel noastre, cart neposatori, nu
vad si nu pricep, ceeace ar trebul sa vada si sa priceapa.
Dar destul cu neplisarea cea vinovatii.
Deci opri(i viinzarea serviciilor religioase, face(i sa nu se mai tocmeasca, mai ales deasupra mormintelor de abiti deschise, sa nu se lase
mor(il neingropati cu zilele, fiindca cei nevoiasi nu pot plan atilt cat 11 se

cere. 0! este ingrozitoare aceastii tocmeald, Malta deasupra bulgarilor

proaspeti de Omani!
Oprii sit se mai faca comer( cu icoane, cu moaste sfinte, facilloare
de minuni (pag. 97, 98 si 99).
Tata. cum infatiseaza d-I Tanasescu starea unui preot, Tamas vaduv:
....$i incetul cu incetul, knit pe acest preot, care in randul oamenilor
are o chemare atilt de serioasa, iata-1 ajuns obiect de gluma si Its. $1 el stie
Coate acestea si indurd $1 suferd sl incetul cu incetul pierde curajul a-si mai
indeplini cu aceeasi Myna misiunea lui cea shinta, caci stiindu-se blinuit de
oameni, cand sufletul lui este carat, neintinat, va ajunge sa vadd ca" in zadar propoviidueste cuvantul Domnulul, cand ei au ajuns aproape sa se incredinteze ca el trdeste, acasii in sat, altfel de cum spune In predicele sale
din biserica, ca in fa(a skit:falai altar he vorbeste in contra concubinajului,
adulteruiui, cand el insusi este bandit de concubinar, and el insusi este bandit ca savarseste adulteruri.
Si oamenii along sa nu mai aiba incredere in el si fi socotesc un fatarnic, care face, trdeste altf el de cum le spune. $1 sarmanul preot este lievinovat, el stie toate cafe se soptesc, cafe se spun si-1 doare cumplit si aceastd noud durere sufleteasca se adaoga pe liingii celelalte dureri, pe lane
,celelalte suferin(i. Vai de sufletul lui, atilt de mutt Incercat, Mat de crunt
lovit din Coate partile! Viea(a, pentru el, nu este decal un chin ;1 ajunge sa
vada in moarte, singura lui mantuire, care-1 va scdpd de oamenii cei rat,

de randuelile for nesdbuite, datorita cdrora viea(a pentru el este un lad"

{pag. 76-77).
Asa as trebul sa fie, de buns seams, dar din nenorocire e ceva care
e &I mai rau, 51 mai scandalos. E ca preotul concubinar ajunge, nu sa vada
Tin moarte &ingura lui mantuire, care-I va seapa de oamenii eel sal", day
ajunge el eel mai rau, cel lipsit de once morals, de once scrupul, ,Ie once
constiinta, pentru care nu mai e nimic bun, nimic sfant, o adevarata piatra
de scandal In mijlocul poporului.
Regretam ca din lipta de spatiu nu putem reproduce mai multe ran-

duri profane, din cartea amintita, care arata cum cugeta astazi an unul
-singur, nu o singura class de oameni, el Iumea intreaga, despre starea tea.stra bisericeasca.
Din cartea d-lui Tanasescu, se vede ea starea actuala bisericeasca nu
.mai poate merge inainte in aceste forme, mai mult decat scandaloase, si Ca:

www.dacoromanica.ro

246
on se vor 1ua m'aisuri de indreptare, on dezastrul nu se va mai putea inlatura.

In ce prive$te cazul nenorocitului Preot Miron Constantinescu dela

Gorj, dat In judecata Consistoriului, vom vedea daca Sinodul pe care D4
N. tlorga $i Arhim. Scriban 11 numesc Sinod de concubini", it cateriseste,
on it roaga sa-si ganeasca nevasta, macar de forma, inchipuindu-$i prin

aceasta ca au curmat scandalul .bisericek, provocat de o plaga atat de

adancii.

Aprilie 1913.

COMEDIA SINODALA
0 hotarire Incon$tlenta $1 funesta
Malt Area sfintite presedinte,

Sf. Sinod intr'o sedinta a actualei seziuni, dupa propunerea Episcopului uzurpator al omanului, Teodosie Atanasiu, a hotarit, si a mumit o
comisiune specials, ca sub obladuirea si Ingrijirea Sf. Sinod ; sa se ealectioneze si sa se tipareasca, in serrin de omagiu, scrierile raposatuitri:
Mi lone Lugomirescu cunoscutul polemist bisericesc atat sub numele acesta
cat si sub cel de Baba-Novac.

Dupa ce insa unii [Wire membrii Sf. Sinod an bagat .de seams ca
Sf. Sinod a lost tarit de catre propunatorul acestei idei, pe o cale gre$ita $1
fatala, in o sedinta urmatoare s'a facut rectificarea In sensul Ca, cei numitl
in comisiunea specials cu destinatia de a colectiona scrierile polemistului
.Milone Lugomirescu
Baba-Novac, sa se margineasca a colectiona numai
unele din articolele numitului $i anume acelea care sunt de o natura mai generala si de un ton mai putin polemic.
Daca membrii Sf. Sinod in acea de a doua discutiune ar fi privit diesliunea aceasta, numai cu ceva mai adanc, in fond,
ass precum unora le
atrasesem atentia in ajun
ar fi vazut ca ratacirea atat de enorma si de
grava in care Episcopul uzurpator al Pornanului i-a tarit, nu se poate inIatura numai cu restrictiunea facuta.
Sf. Sinod ar fi vazut din scrierile numitului ,Milone Lugomirescu BabaNovae, ca are in fats, pe cel mai neimpacat du$man $1 biciuitor al celor mai
multi dintre membrii actuali ai Sf. Sinod; pe acela care a contribuit cu cea
mai larga publicitate la batjocorirea si defaimarea membrilor Sinodului romanesc din ultimele decenii. Vazand acestea, Sf. Sinod ar fi fost nevoit de
sigur sa inteleaga ea nu poate reveni decat pe deantregul asupra nechibzuitei propuneri si a admonesta cu vot de blam pe prapuitor.
De oarece insa Sf. Sinod, n'a vazut, $1 s'a facut ca nu cunoaste, aceste lucruri patrunse de molt in notorietatea publics $1 care au facut faima
raposatului IMilone Lugomirescu Baba-Novac, subsemnatul, in farina ce am
de a contribui la triumful adevarului, aflu prilej de a intervene.
Transcriu In copie, mai jos, cateva fragmente si articole, asupra Carora atrag atentiunea Sf. Sinod, rugandu-ma cu adanca smerenie ca sa le

www.dacoromanica.ro

247
aiba in vedere la noua dispoziie ce va luk cand se va pune din nou ehestiu
nea Ia ordinea zilei.
iata. o parte din articolul lui Milone Lugomirescu:
Decadenta Episcopatului nostru".

... laid un Sinod, zice mull regretatul Alexandra Lahovari in cel dirr
arm." at sciu articol Tristia, compus din 11 Archierei si un Mitropolit, care fa

Maiu osandeste pe Primatul tarei ca eretic, abuziv si vinovat de simonie

si avand cu un ocnas niste intunecoase legaturi, si acelas Sinod compus
din aceiasi oameni, la Decembrie spun ca toate sunt minciuni, ca pentru
unele din aceste acuzatiuni Sinodul a Jolt din competinta sa $1 ca, pentru
ceklate minciuni nimic nu este dovedit.
,,Si cum se face aceasta neauzita schimbase Ia feta? Fost-o o noud
cercetare, discutie, aparare, ode, dovezi, martori? Nimk!
Precum Primatul a fost osandit faro rid una din aceste forme sau
garantii, tot astfel a fost achitat lard chiar a se could un pretext, cat del
slab, to o asd minunatil contrazicere.
Singura deosebire este ca, deed osanda s'a ticluit in 24 ore, desvi,novittirea a urmat in 24.
Nimic nu se schimbase ins& Ace las acuzat, aceiasi judecatori, aceIeasi capete de acuzare, aceleasi motive de apilrare.
,,Are itz,selam, se schimbase ceva; se schimbase guvernul: Sturdza-Poni

au cerut condamnarea, condamnarea a pronuntat Sinodul.

Aurelian Marzescu, au cerut achitarea, achitarea s'a hotarit de Sinod.
De rusine, de constiild, de.lege, de credintcl, de trice lui Dumnezeu

nici vorba.
Un guvern este pe pamant si in ceruri nimic.

Rusin, de zece on rusine!

lnleadeviir Episcopatul actual, prin nelegiuirile ce a savarsit, s'a
afundat in cea mai tiealoasa paatosie: sdrobit moralmente de dispretul intregului neam, el taraste in prapastie sfanta noastra Bisericd nationals. Religia poporulul roman e shisiatd; gar Biserica este coprinsa de cea mai titsinoascl anarhie".

Dar, a cu neputinta, credent, ca parte dintre Episcopii actual! so mat

fie ingaduiti a std in cupid Bisericii.
Oamenii acestia, rau crescuti, rau naraviti, au ajuns prin cele mai
josnice intrigi, la cea mai inaltd dintre demnitatile Statului, si vazandu-se
investiti cu carcterul suveranitatii spirituale $1 a munitiitii politice, cred ca
total le este permis.
Fiind slguri de irnpunitate, an mai au nici fried de Dumnezeu, nici
rusine de oameni. De unde reese neapdrata trebuinta, de a se chmd to vieata
cat de neintarziat o Malta' autoritate disciplinary a Coroanei, prevazuta in
vechile institutii bisericest ortodoxe si practicatcl azi in vecinatatea noastra
sub formula Ad audiendum verbum" sere a se priveghia mai din scurf,
vieata si activitatea omeneasca a Episcopilor, pentru demnitatea statulul.
Dec', pentru onoarea tdrii si pentru sfintenia institutiei episcopate,
acei oameni ca cei care compun majoritatea episcopatului actual urmeazd a

www.dacoromanica.ro

248
ft pur $1 simplu suprimati $i izgoniti din Bisericd asemdnat poruncii Mitatuitorulul !omit:

Scris este: Casa Inca, Casa de rugdciune se va chemd, tar voi aft
Meat pe donsa pestera talharilor".
(ss) Mi lone Lugomirescu.

lata si o parte din articolul, tot atat de drastic si de important, at lul

Milone Lugomirescu:

Maioritatea actuala a Sf. Sinod".

Clue ar fi crezut, ed intr'utt time relativ aldt de scud, dupd o propd.Fire minunatd in Coate ramurile activitalit pub.1..e, sd vedem skintul Sinod
prObusindu-se intro majoritate atilt de imorald, ddnd lumet privelistea celet

mai pdatoase decadente, Meal expresiunea oprobiulul public sd nu mai gdseascd !Mu, pentru infierarea monstruoasel nelegluiri la care asistam?

Trist, dar adevdrat: Episcopatul actual s'a Mad nevrednic de credinciosi $1 a demeritat dela patrie!...
In asemenea conditiuni, orice scrupule de convenient?" dispel', si este
o datorie de a ardtd lumet pre acesti farisei in toad goliciunea for, sere a
se veded starea sulleteasca a aacestor judecdtorl attit de neindurati.
latil-1 In ordine ierarhica:1).
Dar lea cum zugraveste polemistul Milone Lugomirescu Baba-Novae
pe unit din actualul Sinod, care a avut deosebita cinste sa voteze propunerea
Episcopului uzurpator.
Pitnen Georgescu-Pltisteanu.
,,Si acesta este unul, dintre nelegirricii acuzatori-ludecdtorl, at Mitropolitaint Primal!

Exit din Seminar foarte mediocru si ramdind voduv de Diacon, a ixbuilt dupd marl stdruinte a se strewn) printre bursierii trimi$1 la Cernauti,
de unde s'a intors cu diploma de Dr. in Theo logic, bun pentru export".
Tipul Semidoctului ignorant, Mantic, servil $1 cu totul lipsit de cdracier.
Dupd Frei alegerl, multumitd staruintelor disperate ale tovardsilor sat
Timus $1 Mironescu, d'abid a putut sd fie scos la limitd pentru Arch tette.
Fiind predicator al catedralel ntitropolitatte, $1 voind sd -si arate eruditiunea, pe and vorbed despre nemurirea sufletului, ascultdtorii s'au pomneit ca reciteazd o thezd de methemsycorta

Apoi mai Wilful si alto prostil, a fost dal afard dela Mitropolle;
ceeace fire$te, 1-a indemnat a se tint cn vril$masii Mitropolitului Ghenadie,
$1

sd -i

ded in cddere lovitura de este.

1) Dintre portretele odioase. facute mebrilor Sfantului Sinod cu acest

prilel nu reproducem pe ale celor ancetati din vieata si care inu-si pot spune
cuvantul to Sf. Sinod si nu se pot apara.

www.dacoromanica.ro

249
Athanasie Mironescu.

Despre Athanasie Mironescu fostul ,Mitropolit Primat, achitat de Sf.

!Sinid, lata ce scrie 6ntre altele Baba Novae, autorul ale carul scrieri trebuesc

tiparite pe seam

si sub ingrijirea Sinodului care A fa'out judecata sinodall

-din 1911...
--,,Din nenorocire, aceastd minuttatd situatie, Arch Jeri, a lost cu de-

-scivcirsire compromisd de pdrintele Athanasie, printeo vieatd destriibdlatd,

In toviircisie cu fratee sclu de truce, Timus, Episcopal Argesului; pricinuindu-1
lusinoase injosiri, sure a puled scdpd de scandalele publice ce provocd, din
care cauzii, intr'un acces de ebrietate, era chiar sa-si curme zilele.
Archiereul Athanasie, ros la barbel ca si in suflet, dupd alegerea ca
episcop, adresandu-se aduncirii, n'a gasit in cugetul sou nici un simtimdnt
pentru Hiserictl si pentru sfanta sa chemare, perztindu-se in dispretul general
al ascultiltorilor, in foasnice protestdri de sluarnicie cdtre a tot puternica
staptinire.

Aceasta spre adeverirea cuviintului nemuritorului Alexandra Lahovarl: Pentru acesti nevrednici ierarchi, tin guvern e pe pdmant si in cer,
nimic!...

Cu toate acestea credem ca nu este departe ziva incare acest in

-Mang rdbddtor popor va izgonl pe acest1 farisei si cdmdtari din salmi sfinte1
noastre Biserici nationale pe care an prefdcut-o in pesterd de tcilhari".
(ss) Baba Novae (adica MI lone Lugomirescu).

Cuvinte nu mai putin magulitoare sunt scrise de /Moue Lugomirescu,

si la adresa P. S. Meletie Gilldteanu, pe care 11 pune intr'un rand cu I. P. S
Pimen si Athanasie Mironescu concluzand:
Aceast'd tristd trinitate face parte din quartetul de sub conducerea lui
Timus, $1 ca atare spertim ca vor ramane relegati pe vieatd la carantind in
'care societatea $1 guvernele ce s'au perindat, tin inlantuit de 20 ani, pe tin
,alt semen al tor".
Iata acum cateva randuri din portretul pe care Baba-Novae 1-o facut

P. S. Calistrat:
Calistrat Arhlereul.

Calistrat, Popescu, Constantinescu, Orleanu, Archiereul Bdrlddeanu,

este until dintre prelatil nostril de care s'a dus vestea de malt ca de an
popii tuns!

Dupd ce a tread bowie mediocru cele patru clase seminariale, Orin* le Calistrat fu hirotonisit in 1866 Diacon si Preot pe seama and Bisericl
den Ploesti. Rdmdndnd vadav, dupd stiiruintele fratelut sou mai mare pe ldngd

guvernul conservator din 1873, a obtinut o basil dela stet spre a invatel reologia la Athena, unde in scurt'd vreme, cdpiitti licenta cu tidal de Ka los":
bun pentru export, nestiind nici astdzi cum se cdde elineste
Intors in lard, fu trimis preot la capela Randall din Paris, unde a riimas de pomind prin cartierul train, pentru vieata desuchiatcl ce ducal In
.cafenele.

In sfarsit la 1880, astfel preatit, isbuti a se hirotonisi si archierea

www.dacoromanica.ro

LoU

cu tine de Bar :Meow. Cum s'a vdzut in Si. Sir.od, se apucd de cele mat
josnice intrigi a delafiuni, turburand pacea sacrulas corp, prin cea mai nerusinatd a arogantd timid in scopul de a se impune la ceo dintai vacart0
de Episcop...

Se puse din rosputeri pe chiverniseald, alergand pe toate cane a mil-

oacele spre a castigd bani cu o ldcomie degradatoare. Nina mai mult

slujbe pe profesor de religie, cu toate ca la un concurs fusese britut de unsimple seminarist cu 7 close.

.Cu total necredincios, nu fine seams de aid o prescriptie canonica

intru indeplinirea sacerdoilului: oficiazd nepregdlit duhovniceste si profamath' cele sfinte cu o indrdzneald ne inchipultd. Astfel an de mult, ca so nu
pfarda castigul la un parastas a srivarsit doud litrughii infra zi: una la biserica Sldtari pe care a celebrat-o cu un singur preot filr'd diacon, de unde a'
dat fuga la biserica Alba unde ii aseeptil parastasul $1 a sdvarsit a doua le
turghie!

Mai malt, in complicitate cu protectoral sin episcopal Partenie, pe un

seminarist Odin, de un an si jumiltate, insurat a doua midi, a lndrdsrdt sa -1
hirotoniseascd la 15 lanuarie 1894 Diacon si la 16 ale aceleasi lard si an
preot, contrar celor mai precise prescriptiani canonise care zie: Nu se poate
hirotonisi preot cineva care a intrat in a doua tumid, iar Mcandu-se, unuia ca
acesta sa i se 0 darul preojiei sf episcopal care a sdvarsit hirotonirea sad
se cateriseascii"...

Lacom de bard, cere find rusine sir' fie Nadi cot de mutt la once
slufbei la care id parte, din care cauzd provoacd adesea scandale; o Pada
dinfro tale va fi de ajuns spre a-1 zugnivi: luand parte cu tog episcopii Writ
la cloud servicii divine ordnduite de scat, dintre care an parastas oficial penfru pomenirea impdratultri Alexandra at Ill -lea, a indro.snit a cere Ministrului
Ministrur
prin petijii formate, in chipul cel mai arogant spre a fi platit,
consternat, a incercat de a atrage atenjia asupra gravitdjei necuviirdei cererii
sale, iar D-1 Calistrat, infuriat, rdspunse cu obroznicie: Dacd an tad Wild
Dv. voiu cere legaliel Rasiei sa fizz plant, did eu nu infeleg sa lac rugilciani
gratis! (textual).
Voind sa-$i crate erudifia, dar mai cu seams spre a ciistiga parole, a

dat scum un an la lumina sub signature sa ca autor;Istoria sacra a vechiului testament", admisd ca text didactic de Sf (infra Sinod si de Ministerul
instrucjiunei. Nu credem sa se mai fi vozut o plagiaturd mai indrdsneca
ca aceasta pretinsci operd a pdrintelui Calistrat. Lucrarea constd intr'c co pie
din caw-int in cavant pad si in princlualle si gravari, dupd textul german al
carat: Biblische Oeschichten" de D-nii Berthelet, Jakee, Petermann si Thomas, editatd la 1892 in Lipsca"...
(ss) Baba Novae (adicai Moue Lugomirescu).
Alt portret este al P. S. Dionisie, din care reproducem urmatoarele:.
Domnul Dionisie, Episcop al Buzau lul.

Absolvent a paint erase semhzariale, host preot si invaliitor de{ sat

in jadejul Baditt de trade este de fel. Un tip de turcoman armean cu rziste
ding de cel mai feroce carnivor: adage al 60-lea an al viirstei, care instil

www.dacoromanica.ro

251

nu-i dd infotisarea respectabild, din cauza ldcomiei comdtdresti ce-i

Ird

deazd figura.
De o crass ignorantd, cu totul agramtos, dar viclean cu cele mai ra-finale insusiri ale semitului.

Domnul Dionisie, Mire alte daruri, are' o fisteicd de mosie pe la

Moinesti, de care s'a dus vestea ca de pond tuns. Pc numele acesstei micatoase mosii a testa si estorcat datorii st intreprincleri fabuloase, ce intrec in
opetali de excrocherie chiar masinatiunile lui Arlon si ale vestitului Dr.
Hertz, in chestia panamalei franceze!....
Prin milogiri, blesteme $i plangeri prefacute, pe cari nu $i le poate inchipui cineva, cu o stdruinta de cater si cea dupd urmd degradare omeneasca, a isbutit a mai contractd o multime de datorii, chirograf are, al ciiror sir
de protestare nu mai are sfdrsit, nici asemOnare in analele Tribunate lor lard.

In acest hal, arhiereul Dionisie a indrtisnit a-si pone candidatura

acum trei ani la episcopat, impingdndu-1 nerusinarea mind a se folosi chiade mul(imea creditorilor sari, pe cari i-a snit a se transformd in agen(i episcopali electorali, in alternativa de a se veded phititi.
Cum a pus Indira pe eparhie, D-1 Dionisie s'a pus din Hisputeri a
sto,arce bani prin toate miJloacele dela pdstoritii stii, cum si din fundatiilepioase ce stunt ldsate sub ocdrmuirea episcopilor dupd vremi: -popi sclraci
sent desbrocati and la cdmase de episcop, spre a le lua cea din urmd para;
spitalul Gar las cade in mind; iar politele episcopulni Dionisie circuld pe plats
Buzclului ca caimelele turcesti!....".
(ss) Baba Novae (adica Milone Lugomirescu).
Ceeace atinge culmea in cariera de publicist bisericesc al lui iMilone
Lugomirescu, este Med indoiala manifestul pe care 1-a Mud ctitre dreptcrediuciosii crestini" din parte cornitetului Doamnelor ortodoxe roman
din Capita
si din care reproduc urmatoarele:
Cum drept credinciosii si poporanii, asemanat invatiiturei Mcintuitorului lumei, Domnul nostru lisus Christos, a asezdmintelor sfintilor apostoli
$i ale sobornicestilor sfinti parinti, alcdtuesc de veacuri slavita sftinta noastrii biseried ortodoxd, si stint indrituiti potrivit sfintitelor ortindueli a congldsul la vrednicia arhiereilor, fdrd de care unii ca acestia nu pot ierurghisi
in biserica Mdrztuitorului;

,,Si, intructit, prin piitimasa, zavistnica si disvriititoarea for urmare,

ma joritatea arhiereilor SI. Sinod au prikcinit intro toate skinta for chemare,
s'au fcicut astazi nevrednici de a noastra stiintcl si striimoseascd credinta.
Dreptjare, facem cunoscut iubitilor drept credinciosilor crestini a nu
se mai impcirldsi in Dumnezeiestile sin jbe, nunti, botezuri, inmormtintiirl,
parastase, sau once servire bisericeascd stivdrsitti de P. P. S. S. L. L. MItropolitul losif al Moldovei, de Episcopii: Silvestri! at Husilor, leronim al
Romanului, Partenie al Dunclrel de Jos, Dionisie al Buzau lui, Gherasim TImus al- Argesului, Ghenadie at Ramnicul-Noul Severin; de arhiereii: lonikie
Flor Bacaoanu, Calistrat Orleanu-Bcirlddeanu, Pimen Georgescu 'Pitisteanu,
Atharzasie Mironescu Craioveanu si de Melethie Galdteanu, pseudo-vicarul
Mitropoliei din Bucuresti.
A nu-i chenza pe acestia in nici o servire dukovniceascil, ci a se tine

www.dacoromanica.ro

252
edeparte de ddnsii, Idsiindu-i In plata lui Dumnezeu, ca unii cari grin vegheata
'for fratrie pentru scopuri nemernice $i lumesti, au intinal shinta noastrif binafionalii, aruncand in adiincii turburare $i mare Jale sufletele dreptcredinciosilor".
Comitetul Doamnelor ortodoxe Romdue din Capitald.

Din ublicatiile aceluiasi autor, reproduc numai cateva nume de D-ne

,ortodoxe din cele peste o mite, care au manifestat: Ecaterina G. Cantacuzino, Alexandrina Ion Ghica, Eufrosina Lascar Catargiu, Alexandrina General Manu, Anastasia Gr. Filipescu, Principesa Alexandrina Ghica, Elena
G. Vernescu, Elena Dr. Turnescu, Constants Cariadi, Maria I. Filiti, Cleopatra Amira, Elisa Vladimir Ghica, Maria C. Oldnescu, Maria C. Arlon,
Natalia lonescu, Margareta Ghica, Marira Pdrvnescu, Zoe Siltineanu, Elena
Radulescu, etc., etc.

Fara de manifestatia de mai sus a D-nlor ortodoxe", Milone Lugomi-rescu a scris an aarticol intitulat Ave Maria", din care reproduc numai
cateva ramduri, dela sfarsit:
Si astfel, D-nele noastre cu manifestatia for pioasii, an reviirsat un
balsam alindtor si plin de nildeide imbucurdloare asupra neamului RomOnesc,
far fa #a cu strdindtatea au spillat pata ru$inoasii ea care au intinat (era nemernicii dela cdrmd.
Slavd Sfinlei Marii sl Onoare for "
(ss) Milone Lugomirescu.
Malt Prea Sfinfite Pre$edinte,

M5rgiaindu-ma la aceste cateva reproduceri, cred ca Sf. Shied are

boate elementele necesare spre a putea Intelege ca propunerea de a se colectiona si tipari macar unele din scrierile lui Milone Lugomirescu, de catre
Sf. Sinod, trebuie cercetata din nou $i respinsa, iar propunatorul certat cu
Not de blam si cu asprime, ca unul care a contribult la o ratacire ass de
grozava, menita a dovedi, mai ].impede ca lumina zilei, ca Sf Sinod Roma-nese este institutia cea mai inconstienta de pe lume.
(ss) C. Cernalanu.
lunie 1913.

0 SCRISOARE PATRIARHAIA
Ziarul Universal", publics scrisoarea de mai jos, adresata D-lui Dr.
Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea de Teologie din Bucure$ti, de
oatre noul Patriarh icumenic D: D. Ghermanos, succesorul raposatului Patriarh Ioachim a, 11I-lea.
j- GliERMANOS, din mile lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului,

Roma cea mud si Patriarh icumenic.

Prea Erudite Domnule Dragomir Demetrescu, fill iubit In Donutul
al Smereniei Noastre, dar si pace dela Dumnezeu sii fie cu voi doctissime.
Cu mita onoare si mulfumire intimii sufleteascil am primit amicalele fell-

www.dacoromanica.ro

253
citari pe cari voi, doctissime, prea iubite at Nostru, all binevoit a ni le tri-mite cu ocaziunea alegerii noastre. Exprimdndu-vd, prea iubite, mulfumirf
din inima pentru bunele voastre urdri pe care le faceli cu sentimente cu cuteviral crestinesti pentru Sf. noastra Bisericti crestind ortodoxil sl perdru;
bunele speran(e ce exprimati ca sd putem purtd cu bine si duce la bun sfdrsit
marea si greaua sarcind ce ni s'a dat, de a conduce in aceste imprejurcirt
excep(ioizale sacra nava a Bisericii celei marl a lui lisus Christos, care n'aMedal nici data- si nici va incetd de a itzbl deopotriva cu cea mai sincerd
si alduroasa iubire maternd pe toti fiii ski, invocdm prin rugdcluni si binecuvantari pcirintesti totae cele bune si de f otos dela Dumnezeu, at cdrui dar
si nemdrgittild mild sd fie totdeauna cu voi doctisime prea iubite ".
t Ghermanos al Gonstantlnopolului,
cdlduros rugiftor cdire Dumnezeu.
Constantinopole 1913, Februarie 13.

I. P. Ghermanos e unul din cei doi mitropoliti, earl au vizitat Capitala noastra la finele hii Noembrie trecut, si au fost oaspetii D -1ui Dragomir
Demetrescu.

Din scrisoarea de mai sus, se vede a D-1 Dragomir Demetrescu a.

atras atentiunea noului Patriarh, asupra marei si grelei sarani ce i s'a dat
de a conduce in aceste imprejurari exceptionale sacra nava a Bisericii celei,
maxi a lui Iisus Christos" si asupra 4latoriei de a iubi deopotriva" pe toti
fiii sai, de a tine seams 0 este seful ot Parintele fntregei Biserici crestine
ortodoxe.

Aceste lucruri pe cari i le spume D-1 Dragomir Demetrescu, ar trebul

s 1 le spuna noului Patriarh, toata lumea, seara si dimineata, pentru a-1
Invata si a-1 face s inteleaga c chemarea de Patriarh icumenic este en
totul altoeva deck cum an inteles sa faca predecesorii, cari s'au socotit
prea mult etnarhi grecestil, deck patriarhi ai Bisericei celei marl a WI
lisus Christos".
La raspunsul Patriarhului fats de observatiile delicate ale Prea eru-_
ditului $1 doctissinmlui iubit" Dragomir Demetrescu, not reflectam cu durere sf cu scepticism. Daca ass va Sntelege si de acum inaimite marea Biserica" si Patriarhia icumenica s iubeasca deopotriva cu cea ma: sinc,era
si calduroasa iubire materna' pe toti fiii stir, precum n'a dricetat nici odata
apoi vai de soarta fratilor nostri macedoneni, earl n'au avut
de a-i iubi
voie sa se roage do romaneste, care n'au avut voie setapete preoti romani,
carora nu li s'a ingaduit episcopat romfinesc, si cari au platit cu sangele_
for indrazneala de a se rugh lui Dumnezeu in limba stramoseasca sr de a-si
pastry sufletul romanesc.
iDe cuvinte goale suntem satui

si ele nu mai au nici o valoare, chiar

,in gura unui Patriarh icumenic. and bisericutele de rasarit nu-si afla una
lintealta .nici cel mai mic sprint, cand ele se dmmanesc dupa du.:nania nacand marea Biseri0" nu se manifests prin mimic, cand influenta.
Patriarhului asupra acestor bisericute desmembrate-autoccfale e nula, mai
nuia decat ar fi influenta cutarui imparat din China on din Japonia, asupra
acelorasi biserici, atunci vai de conducerea cu bine $i la bun sfdrsit a sacref

www.dacoromanica.ro

254

nave a Bisericei celei marl a lui lisus Christos, care n'a incetat nici data
.51 aid va incetd de a iubi deopotrivii pe tofi fill sal, etc".
A spune Patriarhul vorbe ca acestea, si a ramane numai la vorbe, insemneaza a lud in desert cuvintele Domnuhd.
Martie I913.

PRESA SI CLERUL
Mai toate ziarele scriu artioole in care se ataca Cu vehementii diferite
vrsoane bisericesti. Nearmul Romanesc" a fost $i este unul dintre acestea.
Intetm numar recent, aceasta foae remarca cu satisfactie ca Si ziarul nationalist din R.-Sarat Cuvantul" ataca pe preotii de acolo $1 dela Buzau. Asemeni remarca $i de Gazeta Preotilor".
Ar di trebuit sa remarce ca toate foile ataca gray, aproape scandalos,

clerul Bisericii noastre. Facia" $i cu Liga Antisemita" tin recordul in

aceasta privinta.
Aproape de un an Liga Antisemitd" cheama blestemele cenului, foc
$i pucioasa asupra Mitropolitului Conon, sub iscalitura unui advocat din Bucuresti. Tot a$a Dobrogea Juno" din Constanta, numere de-a randul public.
'9 capete de acuzare impotriva Episcopultd 'Mon al Dunaril de Jos.
Ziarul Acjitinea",din Bucuresti deschide rubrici in care se terielege
cutare protopop; Biruinja" ataca pe preotii din Campo lung.
Ar fi sa ilungim peste masura sirul cu numele foilor care dedicd aide

coloane in care se critica, se acuza $1 se batjocoresc servitorii altarului.

Starea aceasta de lucruri este simptomatica. Ori sunt motive intemelate pentru aceasta atitudine a ,presei, si in cazul acesta trebuesc luate
masuri de ndreptare de catre cei in drept, ca sa nu se comprontita Biserica,
on nu stint $t, in cazul acesta, Biserica trebuc sa fie aparata de clevetirile
si barfelile ,dusmanilor ei nelegiuiti. Ce vedem insa ca fac conducatorii st
aparatorii de drept ai sfintei noastre Biseirci?
Ei nu fac nimic. Cel mult contribue, cu viata for la tenfehrea Bisericel
$1 la scandalizarea sufletelor credinciosilor.

UITUC CARAGHIOS
I. P. S. 'Mitropolit Conon Aramescu afirmt in cuvantarea tinuta la
inangurarea noului local al Sfantului Sinod in ziva de 10 Octombrie 1C12:
Wend cu incetul am ajuns apoi la legea clerului !dada* in 1893, care
preveded constituirea consistoriulni superior bisericesc, care aved sd ajute
in lucrEirile sale pe Slantul Sinod, ca corp consultativ, care lege grlibitd, a
sulerit ultima schimbare in 1909".
Asa dar I. P. S. Sa, vorbind de legea eretica adusa pontru prima oarI
de Spiru inaret cu ajutorul lui Atanasie in 1909 $i modificata in 1911, o pune,

printr'o complecta confuziune si lipsa de memorie, in sarcina d-lui Take

www.dacoromanica.ro

255

Ionesc'u, pe seama legei clerului dela 1893! $1 Inca, dupa ce prin aceasta
atemal pomenita confuziune, atribue legea Consistoriului Superior bisericesc D-lui Take lonescti la 4893, merge cu inconstienta 'Ana acolo cand o
ataca, numind-o dlege grilbita", uitandu-si ca insusi a. sustinut-o cu Atanasie
Mironescu si cu IMItropolitul Pimen in 1900, pentru care lucru an $1 cazut
Cate si trei sub afurisania Episcopulai Gerasimu.
$1 aceste enormitati mu le-a spur numai lute= discurs in o simpla
_gresealii, provenita din cauza batranetei, dar le-a si publicat, dupa ce le-a
-vazut $1 revazut, desigur impreuna cu clericii superiori pe care-1 tine in jurul
1u1, in Biserica ortodoxa Romana" (vezi No. 8 din Noembrie 1912, p. 738).

CARNEA DE CAL
S'a pus in consmatie In capitala Romaniei carnea de cal, pentru populatia saraca. Autoritatile au luat Intinse masuri ca introducerea earned de
cal sa isbuteasca. Multe protestari s'au ridicat din partea publicului.
Din partea Bisericei, a sefilor bisericesti, a preotilor, a predicatorilor,
nu s'au auzit nici un cuvant.
Momaea de pe scaunul primatial, cand a fost intrebata de autoritati,

dace consimte la punerea camel de cal in consumatie, a raspuns ca: da,

si ca e o masura foarte bine chibzaita. Land Msg. I s'a prezentat delegatil de
cetateni ca sa protesteze, I. P. S. Sa a zis, ca inteadevar, rau se face, 51 ca
va interveni cu energie" pe langa guvern si autoritati. Tot deodatd a sfatuit pe eetateni sa-1 aduca petitii iscalite de mii de persoane, $1 sa le lusoleasca cu un memoriu pentru ce nu vor sa manance came de cal".

DELA MEZZOFANTI LA CONON

La palatul metropolitan s'a jucat, asta vara, o pantomime irezistibil
-de caraghioasa.

Delegatli balcanici au mers sa viziteze pe seful bisericii ortodoxe ro'mane. Ei isi inchipuiau ca or sa poata vedea un barbat inteligent si cultivat.
Ii trebuie cuiva imaginatie fecunda, ca sa-si poata inchipul caraghioslacul unei asemenea intrevederi.1Mitropolitul nu $tia nici o limbs europeneasca, si nici extra-europeneasca.
Prin urmare, a trebuit silaca apel la pantomime. Delegatii balcanici
erau fatalmente siliti sa se lute lend' cu Conon prin semne mutesti. Poti pricepe pe cineva numai privind in ochi, uncle flacara inteligentei face vizibild
cugetarea. Dar e o iluzie neroada sl -ut poatd cineva inchipul ca delegatii
au zarit vre-o scanteie de inteligenta in ochii bovini ai momaiei primatiale.
Ce rusine pentru neamul romanesc, sa sileasca pe un Venizebs sau
Pasici sa joace pantornirna cu Conon! $i ce imprudenta imputabila guvernuui iMaiorescu, ca n'a trimis in concediu pe Momaia, in tot intervalul cat a
'durat conferinta pentru pace!

www.dacoromanica.ro

256

On sa la masuri ca momaia sa fie invizibila pentru strainatate, ca.

sa no lie dat numal noun Romani lor, sa-i cunoa$tem prostia si ignoranta,

ori sa pue o guvernanta, care sa predea rrbarnalei, primele notinni elementare de limba franceza on germana.
Nu cerem ca Conan sa fie /Mezzo &anti. Cardinalul cunostea 58 11mbi
$i inca multe dialecte, ceeace n'ar putea face Conon, chiar data ar intinerl
si ar mai tral de acum Incolo sase mil de ani.
Dar lard$1, ca sa ,nu cunosti aid o limba modern& si, pe deasupra,
sa fii ignorant $i nn limba to materna, aceasta e prea grozav, o, sefule suprem al Bisericei roman, care ai nevoie de guvernanta !
Dem. Cernalanu.

SOLIDARIZAREA CORBILOR
mat Prea Stintite Presedinte,
E cunoscut I. P. Sfintiei Voastre personal, precum si tuturor celorlaltg
P. P. S. S. Membrii ,ai Sf. Sinod faptul ca subsemnatuI impreuna $i cu alti.
tined teologi si preoti, ridicafi, incurajafi si impin$i de Arhimandritul Iulirr
Scriban, Directorul Seminarului Central, am lntreprins o lupta impotriva
starilor bisericesti
$i care lupta ne-a costat lovituri grele din partea Sf.
Sinod si a tuturor celor ihteresati.
Imprejurarile, fortate in chip neomenos de Arhimandritul Scriban, $1
de CD -I N. Iorga, silindu-ne sa aratam care a fost purtarea $1 rolul Arhimandritului Scriban in turburarea bisericeasca", s'au dat .pe fats lucruri earl-

intereseaza in cel mai mare grad, onoarea $1 demnitatea atat a fiecarul

Menibru al Sf. Sinod, an parte, cat si a Sf. Sinod ca institutie.
Lumea antreaga a vazut din documente, publicate in faximil, ca Arh1.-

mindritul Scriban a numit pe 1. P. S. Conon nulitate a carat existent() caepiscop e o continua mind pentru Bisericr, ca pe I. P. S. Pimen, l'a calificat: Maimuta dela Mitropolia Moldovei", iar pe ceilalti Membrii ai Sf. Sinod i-a infatisat poporului, cu numiri $1 porecle, unele mai grozave $i maL
odioase decat altele ca: banditi", mtirsavr, monstruo$1", at ghiare", netrebnici", etc., etc.
Fiecare dintre Membrii Sf. Sinod In frunte cu I. P. S. V. cunoaste per-

sonal aceste lucruri din lucrOile mele: Patru ani de lupta", si Secrete le
Turburarii bisericesti, Spovedania Arhimandritului Scriban".

De buns seams ca P. P. S. S. V. V. ar trebut din oficiu s advceti.

aceste Iucruri (in instants, ca sa se is masurile ce se cuvin si sa se hotarasca
sub inspiratia Sf. Duh, in privinta Arhimandritulul Scriban care a serfs lucrurile acestea $i care a numit astfel pe speriorii sal, indemnandu-ne $1 pe
not $i aducandu-ne in starea in care suntem.
In ce ma priveste, declar Sf. Sinod, ca stau la dispozitie, sa prezint
,originalele documentelor pe care to inaintez in faximil in lucrarea: Sacratele turburdrii bisericeal", $i s lac dovada materials desavar$ita el toatelucrurile coprinse in alaturata brosura sunt perfect adevarate.
Ai rt socotesc dator asemenea sa atrag atentia Sf. Sinod, asupra conse-

www.dacoromanica.ro

257
-cintelor ce ar decurge din -faptul ca n'ar indrasni sa se sesizeZe $t sa is masidle ce se impun.
(ss) C. Cernaianu.
Ce a, esit de, aici?
1) Sinodul in frunte cu 'Mitropolitii Conon si Pimen Lau pus, din initiativa lor candidatura Arhimandritului Scriban la Arhierat, si i-a lipsit nu-

mai un vot ca s di fost ales.

2) D-1 P. Carboviceanu, numit de Arhim. Scriban ludo al Bisericir
a banchetat cu Arhimandritul care 1-a calificat astfel.
3) L. P. S. Mitropolitul Pimen, numit de Arhim. Scriban Maimuta
dela Mitropolia Moldovei", a pregatit un dalmos discurs, pe .are 1-a rostit
la Iasi de buns venire Arhimandritului Scriban, care de Sf. Sarbatori s'a dus
acalo, spre a-si prezenta omagiile Maimutei".

4) .Mmaea de pe scaunul primatial, Mitropolitul Conon nulitatea

a cdrui existents in episcopat e o emitting mind pentru Biserica", galya4
nizat de d-1 Boroianu, cu ideea de a strange pe Tanga sine si a sustine cu
orice pret tot ce e Moldovean", ca sa piara ,,Muntenii" de ciuda", se prapddeste cu dragostea dupa Arhimandritul care I-a calificat astfel. Dumineca 7 Aprlie 1914, I. P. S. Sa a profitat de sarbatoarea Florlilor, ca sail
Vita discursuri magulitoare cu Arhimandritul in palatul Mitropolitan si in
aceiasi zi find aniversarea na$terii Regelui, au mers amandoi, in acelas
cnpeu, la palatul regal spre a-si ,prezenta omagiile impreuna, $i ca s vada
Si Regele cat sunt de nedespartiti.

SCRISOARE DESCIIISA MITROPOLITULUI MOLDOVEI

Malt Prea Stintite,
In rolul meu de publicist bisericesc, avand prilejul sa cunosc personal

un caz foarte gray, dar de o natura foarte defeat& in sarcina unuia din
staretii de sub obladuirea I. P. S. Voastre, am crezut necesar, pentru cruUrea unor persoane, rievinovate de nelegiuirea comisa, sa nu dau curs prin
press, acestui caz, pe care eram dator sa-1 infierez.
De aceea vi 1-aml adus personal la cunostintd printr'o petitie insotitd
de toate elementele cari aveau sa va lumineze asupra faptului.
Am vazut insa cu surprindere ca I. P. S. Voastra, Dare va pretindeti
reformator al monahismului in Romania, n'ati dat nici un curs afacerii, chiar
dupa ce v'ati convins personal de seriozitatea acuzatiunilor ce vi s'au adus
la cunostinta, si n'ati luau nici o masura pentru pedepsirea staretului vinovat.
Intedegati L. P. Sfintite ca in lipsa masurilor caii trebuiaufhate de II. P. S.
Voastra, aducerea inaintea opirdei pubice, acum, a acestui caz, ar avea consecinte atat de grave, de care eu dnsumi ma ingrozesc.
Pe de alts parte, trecerea sub tacere, sub musama, ide catre I. P. Sf.
Voastra a acestui rusinos si intolerabil scandal calugaresc, ma aduce la con vingerea ca In zadar m'am adresat aceluia care vrea sa-si ridice un piedestal din adisarea $i trambitarea masurilor de ordine si de administratie pe
earl pretinde ca be ia.
C. Cernaianu.

Bieerlea din Regal.

www.dacoromanica.ro

17

258

Si in acest caz
indiferent de ce yeti face pe viitor cu staretul ressunt pus in pozitiunea de a $t1 ce considerate va datorez si cum
trebue sa va tratez 1).
(ss) C. Cernalanu.
pectiv

PENTRU EPISCOPUL DUNARII DE JOS

Ni se atrage atentia ea Parintele C. din Braila s'ar purta ru o impertinenta nedemaa de un preot fall de colegit sal in preotie. Ca Revizor eparhial, Sfintin Sa a Inceput a se socotl, printre maririle lumesti $1 a dispretui
prin aroganta, in relatiile familiare, famillile celorlalti preoti. Ba chiar despre atitudinea pe care Parintele o are data de propriie sale rude, .n1 se spun
lucruri scandaloase, pe care nici nu ne vine a le credo. intro altele: Parintele
$1-ar fi ultat cu desavamire, $1 ar vrea sa faca $i pe lumea oealalta sa nu
stle ca Sf. sa e feciorul 4ui Mos Constantin Cojocaru!

Ni se poyeste$te ca la nunta fratelui sau, Parintele cu cucoana St

Sale, s'a ru.$inat $1 n'a vrut sa suporte prezenta tatalui sau, pretinzand ca
idaca vine tatasau la inunta, nu vine Sf. Sa!
Lucrul e asa de gray, (swat nu ne vine sa-I credenn sa pretindi un
om, $1 mai ales un preot, ca tatal sa mu la parte is nunta fialui si sa nu se
bucare!

Episcopal este dator sa cerceteze $i clack' lucrurile vor fi adevarate,

e de ajuns motiv ca sa-1 destitue cel putin din functia de Revizor Eparhial,

cad acest rang trebue sa fie cauza pentru care vede asa de jos .pe bietul
sau tats, Mos Constantin Colocaru.

UN CAZ GRAY
Postul de Superior al Cape lei Romane din Sofia, este ocupat de acum
cativa ani de Spintualui Seminanilui Central din Buctiresti, Par. Arhiman-

drit Fotie Balamaci, tare Incaseaza regulat salariul atat dela Seminarul
Central din Bucure$ti, ca Spiritual si Profesor, cat $i dela Cape la Romans
din Sofia, unde nu s'a this niciodata, $i uncle serviciul nici n'a fost macar
inaugurat.

Data lucrul este asa, si daca Par. Balamaci, crescut cu bursa de statal
romanesc pentru Romania din Macedonia, avand locuinta si toata 1ntrettnerea
la Seminarul Central, in arfara de un salariu destul de bun ca Spiritual si
tprofesor, se lacorne$te a mai incasa pe fiecare an alte cateva mai de lei ca
Superior la Sofia, pentru o functiune fictiva, apoi lucrul devine titeadevar
scandalos.

Sunt atatia tineri mai de merit, cu aptitudini mai reale, cu greutati $1

1) Rezultatul aoestei scrisori a fost ca staretul vinovat a lost silit sa

demisioneze sL sa-si piarda si locul de membru In Consistoriul Superior biserioesc.

www.dacoromanica.ro

259
rlatorii mai marl, si earl se istovesc in Iipsa, nedandu-li-se de limn!, tecmal
din cauza ca posturile cari pot exists, se dau cu gramada la asemenea caIngari paraziti, cari mu produc nimic 41 n'au nici o raspundere.
Cerem cat 'mai in grabs: on clezmintire, on demisie, on destituiref
Iar zecile de mil furate din avutul Statului $1 al Bisericii 'sa fie res*tittrite $i intrebuintate asa dupa cum cere sfanta dreptate.

CERTIFICAT DE INCAPACITATE,
Revista Ortodoxii" No. 9-10 a. c., publics la Cutier cu scrisori" urmatoarele:
D. C. Pr. Baden. Articolul ce ne-ai triniis e intersant $1 foarte frumos scris.

Descrierea e foarte exacta si maestrita. Am fi vrut Insa ceva mai

mult: sa dal si o solutiune a problemei. Raul 11 vedern cu totii. Cu top' ne
plangem de el, .desi nu in acelas chip $i cu aceleasi gandurf, solutiuni Irma
.nu se prea propun. Vei face un mare serviciu Bisericii, daca din departarea
dela .care privesti lucrurile $i cu patrunderea cu care le descrii, vei der si
.solutia, ce crezi potrivita.
Asteptam dar, si daca e nevoie sa-ti trimitem articolul, o facem cu
placere".
Un document mai elocvent despre incapactatea celor dela Revista
Ortodoxa", decat acest raspuns, not nu ne putem anchipui.

Inteadevar, daca la un articol interesant si foarte frurnos eerie",

exact si mAestrit", ei
comitetul redactor
nu pot, nu sunt capabili sa
des o solutie, sa facer Bisericii acel mare serviciu" pe care 11 pretind lui
Pr. (ovian?) dela Baden, oricine ar ti aoela, apoi atunci ce rost au el, ce
pazesc, cum an indraznit sa se apuce sa scoata revista pentru Iuminarea
,poporului si indreptarea,bisericei?
Se declarer singuri incapabili, se declarer onbi si nu stiu ei macar atata
lucru ca, orb pe orb canducandu-se, cad laolalta Hn groapa?
Nu le lade for rusine, coscogeamite oameni cu situatii tinalte: P. S.
Nicodim, Episcopal Husilor, Ec. C. Nazarie, Arhim. I. Scriban, Ec. I. Popescu-Millaesti, d-nii I. tMihalcescu $1 N. Dobrescu, sa ceara lumina si solu-

lia trebuitoare pentru revista lor, dela un oarecare Pr. din Baden?
Mai vor dansii oare, alt certificat de incapacitate?
Octombrie 1013.

MICA BIBLIE CU ICOANE" IN FATA SF. SINOD

Malt Prea Siineite Prevdinte,
()data cu aceasta inaintez un exemplar din studiul ce am Matt in coJaborare cu Preotul St. C. Ptiunescu, intitulat: Condamnarea .51 punerea
,la Index a lucrdril Mica Biblie cu icoane".

www.dacoromanica.ro

260
inaintdridu-vd acest stadia, vs rog, Malt prea Stinfite Prqedinte, sd-r
supuneti in discutia Sfantului Sinod, spre a se hotori daed ,,Mica Mile cu
icoane" poate ti Mild de credincio$i, N' a se corectcl scaderile a erorile
grave ce cuprinde 4 lard ca prefata sa fie schimbata 4 retrasd in partite
tignitoare la adresa Sfantului Sinod, precum $i dacd unei asemeuea lucrtiri
i s'ar pined zice mai departe: Mica Bib lie cu icoane".
Totdeodald vd aduc a cunostintd L P. Sfinfite Prcscdinte, cd despre
Mica Bib lie, cu erorile ei si cu partite Jignitoare la adresa Sfantului Sinod, se discutd in toate cercurie, Melinda-se mita valvd, mai ales dupd ce
s'a hicut lumina prin studiul Condamnarea $i punerea la index a lucrdrei
Mica Bib lie cu icoane", asd cd daed Stantul Sinod nu va indrdsni sd id nici
o masurd, consecintele vor ft dezastruoase pentru autoritatea si demnitatea.
sinodale.

(ss) C. Cernalanu
Sfantul Sinod si-a facut datoria, a recunoscut ca sintemeiate toate ero-rile $1 scaderile denuntate de not si a condamnat Mica Bib lie", oprindu-o
dela folosirea credinciosilor si interzicandu-o din uzul sc,oalelor.
Episcopul Nicodem, ca autor, si-a cerut iertare la Sf. Sinod, care 1-a.
arlitat indulgenta.
In privinta ceorlalti doui autori, Arhimandritul Iuliu Scriban 5i Economul Savin, Sf. Sinod a votat ca s fie, destituiti din functiunea de Directori
al celor doua Seminaril. Episcopul Nicodem tremurard' de fdca si ne mai
putand graf nici un euvant rpentru apararea cartel condamnate, a declarat'
ca poartA cel mai profund respect Sfantului Sinod Qi ca prefata cea insult&
toare si jignitoare la adresa Sfantului Sinod n'a fost scrisa de P. S. Sa, ci de
de Arhimandritul Iuliu Scriban.
In plin Sinod, P. S. !Nicodem Si-a exprimat regretele ca a avut nenorocirea sA lucreze cu Arhimandritul Iullu Scriban.
destituirea calor doui directed a
Adresa cu votul Sinodulni .
fost inaintata Ministerului de Culte sore a ha masurk. Sf. Sinod a hotarit In
acelas timp, tiparirea in Revista cficialA Biserica ortodoxd Romans" precum si in 10 mil de exemplare separate, a raportului prin care comisiunea
biblica, a condamnat Mica Biblie".

INTRE SFANTUL SINOD SI MINISTRUL CULTELOR

Toate ziarele aduc la cunostintA cA Ministrul Cultelor i Instructiunil
pubice, d-1 C. Dissescu, influentat $1 terorizat de numeroasele demersuri sl
ingednte, Mute de Doamnele din inalta societate si de politicani, in favorul
Arhimandritului Scriban, a refuzat de a se supune votului Sf. Sinod si de a

destitui pe cei doui directori de Seminar. D-1 C. Dissescu prime$te raportal, fl cite$te, cere un plic, si lard sd pue pe el tact o rezolurie, 11 iriapoiazd
I. P. S. Sale Mitropolitului Primal. Absolut autentic" (Viitorul", 7 Noembre).

www.dacoromanica.ro

261

Lucrul acesta este de o gravitate Sara precedent in analele tariff si istoriel

.noastre bisericesti.

Un ministru de culte, ortodox, (infiintator de manastiri), sa dspre;tuiasca si sa calce in picoare panil inteatat ,autoritatea Bisericii dominante
in ,Stat, a Sf. Sinod, recunoscut de Constitutie ca autoritate centrals si supremA in conducerea Bisericii Qi a institutillor ei spirituale, !Mat sa-1 arunce
cu dispret hartiile votate in sedinta legal constituita, constitue eel mai mare
itahui din partea unui Ministru crestin si cea mai gravy ofensa la adresa
unui Sinod arhieresc, al unei Biserici dominante In Stat!
Faptul acesta implica consecinte atat de grave pentru niste oameni
de onoare si cu demnitate, &teat nai nu vedem cure ar mai fi pu putinta ca
un asemenea Ministru sa mai ramae In fruntea Cultelor, fara SA fie tras la
raspundere de Mitropolitul Primat si de Sinodul tarif. Pentru Mitropolit si
Sinod pe de alts parte, faptul aoesta implica iarasi consecinte atat de grave,
dncat not nu vedem cum ar fi posibil ca Mitropolitul $1 Sinodul sa mai ramana

un moment .fara a cere si a-s1 lua satisfactia euvenita fats de o ofensa atat
de nemai auzita.
Ofensa facuta Sinodului de Ministru, este cu atat mai gravy, cu cat
D-sa a fost de fats in sedinta, cand Sinodul a dat votul pentru destituirea
celor doui directori. Cu acel prilej, membrii .Sf. Sinod i-au pus sub ochi iNfinistrului, dovezi ca Directorul Seminaruui Central, a scris despre Presedintele Sf. Sinod, numindu-1 nulitate a cdrui existenjii in episcopat e o continuaruind pentru Biserica", despre Mitropolitul Pimen, numindu-1 maimukc dela
Mitropolia Moldover, nulitate teoolgicd dintre cele mai probate", iar despre Biserica noastra, numind-o culcus de trtindavi, bdrlog de netrcbnici, peetera talharilor si scoala perversitiijii".
Cand aceste fapte i-au fost puse sub ochi Ministrului in sedinta Sinodului, numai de n'ar fi dat curs votului exprimat de Sf. Sinod, oprind hattia, filed s'o rezolve. si totusi ofensa ar fi fost destul de grea pentru Sf. Sinod!
'Cand finsa acest Ministru nu numai ca nu rezolva adresa Sinodului,
dar 1-o inapoiaza cu dispret, trantindu-1-o in nas, $1 comunicand faptul la
gazeta, ofensa intrece once limits.

Lumea ,Intreaga asteapta sa vada, daca ierarhii tarii, in frunte cu

Mitropolitul Primat, stiu s-si apere onoarea, sa-si faca datoria.
Noembrie 1010.

CUM $1-A FACUT SINODUL DATORIA?

Soarta hotartrilor slnodale.
Raportul comisiunei Sfantului Sinod privitor la Mica Biblie cu icoane"
s'a publicat in intreglme in revista Biserca" ortodoxd romdnd ", conform
boat-1rd Sfantului Sinod, $1 purtand in frunte adresa Sf. Sinod" cu No. 307,
ate P. S. Director al Tipografiel cartilor bisericesti, din care reproditcem
urmatoarele:
...Veil ingriji de a se publicd intocmai, atilt in corpul revistel ,dBiserica_ortodoxa romans" cat si in brosuri speciale, in numdr de pdnd la zece

www.dacoromanica.ro

262
mu exemplare sere a se respandl cat mai mutt tuluror color indusi in eroare
grin condamnata lucrare numild Mica Bib lie", respandita de cadre un comitet de clerici neaprobat de St. Sinod":
Presedinte, f Konon Mitropolit Primat.
Hotanirea Sf. Sinod a ramas Irma pur,si simple calcata In picioare si
desfiintata si ad, cad cele 10.000 de brosuri pentru popor rtu s'au tiparit
din cauza ca Misiisterul Cultelor n'a voit.
In dispretul hotanirei Sfantului Sinod romanesc, care do sesiunea din
Octombrie 1913, a condamnat Mica Bib lie cu looane" si a interzis de a mai

fi raspandita printre credisiciosi, autoril acestei luerati nu au restras-ct

dela librarii.
Ceva mai mutt, Revista ortodoxii", in al cArui comitet conducator figureaza pe langa Arhimandritul Scriban si Episcopul Nicodem, Inca si Eco-

nomul Const. Nazarie (membru al asociatiei biblice", ea Insasi puss la

Index) si Economul 1. Popescu-Maide$ti si Profesorii dela Teologie d-nii
nu se sfieste de a recomanda mai departe atat in
Noembrie cat si in Decembrie 1913, condamnata lucrare si de a indemna pe
credinciosi sa o cumpere dela autori!
Si cand to gandesti ca acesti clerici depind de Sf. Sinod, pe care it
recunosc de autoritate suverana in a decide in Biserica!
Mihalcescu si Dobrescu,

PENTRU TEOLOGII DELA SIBIU

Onoratii redactie,

lb No. 224 a c. al ziarului Romarnul", citirn

in articalul de fond,
iscalit de: d.d. Dr. Nicolae Ba lan, Dr. Aurel Craciunescu, Dr. Si lviu Dragomir, Dr. Onisifor Ghibu si Dr. loan Lupas,
indr5zneata si nedreapta
acuzatie la adresa noastra, ca am fi agenti ai catolicismului".
Tnta randurile in care se debiteaza acea acuzatie: Doui agenti ai catolicismului d. d. C. Cerniiianu sl preoful caterisit St. C. Pilunescu, acuza
intr'un articol publicat in Romania Cresting" (30 Sept. 1913) pe Episcopul
Nicodim al Ilusilor si pe Arhimandritul Iuliu Scriban; de erezie pentru publicarea Micii Bib lii". Glasul acestor agenti ai catolicisnflui, a ajuns la urechea unor duSmani personali ai ereticilor si urmarea a lost ca un membru
al Sf. Sinod, arhiereul Evghenie Pitesteanu, a adus chestia in Sf. Sinod, iar
acesta, cu majoritate de voturi a decis ca Mica Bib lie" e eretica si ca alcatuitorii ei trebuesc destituiti".
Pentru a larnuri si a nu rasa indusi in eroare pe onor. cititord ai ziarului nRomanul", protestam si respingem cu indignare tendentioasa s! gresita afirmatiune a numitilor doctori-teologi din Sibiu, cari, de sigur, indusi
in eroare Si rAu informati, s'au grabit sA rafirme sub a lor autoritate, acest
lucru neadevarat.
Cand la not in tars, nimeni, nisi chiar vrasmasii nostri, an ne apc.

www.dacoromanica.ro

263

astfel de acuzatii, care s'au dovedit copilaresti si nedrepte,

oare erau
chemati sa constate ca mci =11 agenti ai catolicismului sau ai vre-unel alte
rffopagiande, tocmai teologii dela Sibiu, ears nu traese laolalta cu noi, nu ne

cunosc si an cunosc decat superficial lucrurile ce se petrec to noi in tars

$i In Biserka?
Rernarcam de asemenea ca Onor. cititori al ziarului ,Rornarnil" sent
gresit informati de catre numitii doctori In Teologie dela Sibiu, a noi am
acuzat Intr'un articol.... pe episcopal Nicodem Si pe Arhimandritul Scrlban
de erezie, pentru publicarea Midi Bib lit".
Noi nu am acuzat de erezie", ci am facut o recenzie stiintifica, lite-

rary si teologica asupra cartii Mica &bile" $i am aratat, precurn eram

datori sa o facem, ca organ de press competenta,
greselile si erarile de
tot felul de care e plina Mica Bib lie". Domnil Doctor' in Teologie dela
Sibiu erau datori mai de grabs s argumenteze fmpotriva erorilor aratate
de noi, dovedind ca ele n'arl exists, ca n'ar fl multe si ca n'ar fi grave. Le-a
fost insa mai usor sa treaca sub tacere toate erorile si abaterile Midi Biblii", demmtate de noi, sa me arunce noun epitetul de agent) ai catolicismului" ci sa scoata buns Mica Bib lie", pe motivul ,ca ar mai fi In Romania
si alte carti bisericesti in care s'au strecurat erori si care au scapat newtdamnate de Shied!
Thiii doctori in Teologie dela Sibiu, in time de 15 zile dela aparitia
acestui articol in ziaral Romania", sa faca dovada acuzatiunii ce ne aduc,
ca am fi agenti al catolicismului" sau, in amiss termen, sa institud arice
juin competent, in once parte a Romanismului, inaintea caruia noi suntan
gata sa start/ si sa facem dovada: 1) ca nu srmtem agenti ai nimarmia; 2) ea
Coate scrisele si afirmatiunile noastre se bazeaza nurnai pe fiinta adevarului,
pe sfanta dreptate, pe documents autentice si reale; 3) ca Sf. Sinod, In
chestiunea Micei Biblii" 5i a Arhimandritului Scniban a procedat nu munal
cu indreptiltire, cu crutare si cu blar.dete, dar chiar cu prey mare indulgenta,
cu slabiciune.

De altmintreli, cercurile conducatoare bisericesti dela 1D-voastra s'au

pronuntat de partea Sfantalui Sinod romanesc si deci de partea noastra,

preoum se vede artat in Tefegnaful Roman" dela Sibiu, No. 121 a. c., cat
si in foala diecezana" dela Caransebes.
Daca domnii Doctari in Teologie dela Sibiu, nu se vor conforms uneia
din cele doua datorinte ce Ii se impun, atunci cititorii ziarului Romanul" vor
$11 ce sa creada despre afirmatiunile pripite ale acestor domni.
Primiti, etc.
(ss) Pr. St. C. Paunescu
(ss) C. Ceruaiang.

CUM AU RASPUNS TEOLOGII DELA SIBIU?

Onoratd redac(ie,

In ineputintli de a publics dovezile pe earl Ii le-am cerut, sau de a

aparea impreuna cu noi in fata vreunui jurlu d-nii teologi din Sibiu, gasesc
cu cale sa ne insulte in mod gray, prin alt articol: Cine-i Cerndianu $i Pdu-

www.dacoromanica.ro

264
nescu" publicat in No. 276 at Romanuluir, anul 1913, in care declara ca:
,,cu astfel de oameni noi nu ne putem cobori sti stdm de vorbd".
Gestul acestor oatneni, cari, dupa oe ei ne-au provocat si s'au agatat
de noi, atunci cand noun nici prin minte nu ne trecea sa intram In vorba cu
damn,
fug de discutie, simuland rLn dispret, lipsa for de dovezi, gestul lor,
noi nu-I calificam. Lasam ca cititorul singer sa aprecieze ce calitati teologice,
crestinesti $i cavaleresti an d-mii teologi dela Sibiu, cand imiteaza Intocmai

pe fariseul din Evanghelie, care suindu-se in Biserica sa se roage, nu voia

nici ochii sa-i coboare asupra umilitului vames, ci hatandu-se peste piept
asa se ruga: multumescu-ti Dumnezeule a nu stint ca ceilalti oameni, rpitori, nedrepti, preacurvari, sau ca si acest vames. Postesc de doua on in
saptamana, dau zeciuiala din toate cate ca.stig" (Luca, 18, v. 11-12).
D-'nii Doctoni In Teologie dela Sibiu, ca sa dea un fel de aparenta Si
de justificare insuitei lor, au publicat tin articolul arrtintit din Rornanul" No.
276, si cateva fragmente dintr'o scrisoare a d-lui N. lorga, Impotriva noastra,
din timpul memorabilului conflict ce am avut cu D-sa in press si inaintea
tribunalelor corectionale, unde 1-am adus pentru calomnie. In area scrisoare
D-1 N. dorga, in local dovezilor care i se cereau de noi si de Teologii din
Bucovina, pretindea ca e absolut evident" e,',1 noi am fi trecut la catolicism,
fard a dovedi cu nitric.
Pentru lamurirea cititorilor ziarului Romanur indttsi in eroare de
catre D-nii D-ri in Teologe din Sibiu, spunem, ca din aceste acuzatiuni ale
D-lui N. lorga, n'a mai ramas absolut mimic in picioare, de oarece noi am
zdrobit tin modul eel mai desavarsdt toate neadevarurile debitate impotriva
noastra.

De altmintreli, daca e vorba ca oititorii ziarului Romanul" sa fie

informati chiar de catre d. N. lorga, ca Cine-i C,ernaianu $i Paunescu",
apoi ar putea sa citeasca chin in Neamul Romanesc" certificatele date
notra de d. N. Ilorga, atunci cand D-sa nu era in confict cu noi. Pothmbe
ale clerului", Intemeietorii de sectii ale Ligii", Pornirea e nobila si potrivita
cu caracterul Sfintiilor voastre")Cinste, iubire de neam $i de biserica, mils
de cei sarmani, indrazneala si vioiciune, atitudine lamnrita $i curagioasa
pentru indreptarea clerului nostru"
astfel de certfiicate ne dadea, astfel
de aprecieri ne faces, cu astfel de cuvinte ne incuraja d-1 N. lorga, pe care
teologii dela Sibiu cred ca-1 pot dua marturie si arms impotriva noastra,
spre a declara ea ch astfel de oameni noi nu ne putem cobord sa saint de
vorba'"),
(ss) Pr. St. C. Paunescu
(ss) C. Cernitianu.

1) In ce priveste situatia pe care, prin acest amestec a dor, D-nii

doctori in Teologie 'dela Sibiu, $1-flan creiat-o fats de canoanele 5i principille

Bisericei noastre ortodoxe, fats de ierarhia si autoritatea bisericeasca de

care depind, fats de Invatatura si .morala pe care o propovaduesc si fats de
chestiunea bisericeasca din Regat, lucrurile s'au tratat, In mod stiintific si
cu un material bogat si pimitor in lucrarea intitulata Infruntare nesocotifilor
Prof esori si teologi dela Seminarul Andrean" din Sibiu", de 126 de pagini,
pe care am publicat-o in colaborare cu Pr. St. C. Paunescu, in 11914.

www.dacoromanica.ro

265

TEODOSIE USIWATORUL
Intr'una din sedintele Sf. Sinod, s'a petrecut urmatoarea seena proveecata de uzurpatorul Teodosie al Romanului.
Ca s se arate ca ar aye& curaj, acest netrebnic" Arhiereu, cum 1-a
numit Arhimandritul Soriban, s'a sculat sa interpeleze" pe Ministrul Cul-

lder, care era de fata, cum tolereaza ca Prea Sfintitul Episcop Ctherasini
Safirin, sa fie considerat ca demisionat de bundvoe $1 sa i se acorde pensie!
Sf. Sinod $i Ministrul Dissescu au ramas inmarmuniti de aceasta anticline si 1'au pus la lacul lui pe acest uzurpator, precum i se cuvenea.
Amine, ,Ministrul 1ndignat l'a apostrofat pentru indrasneala, ameninVandu-1 ca .daca mai starue in indrasneala $i nu-5i cere iertare imediat de
necuviinta pe care o face fata de guvern, D-sa e gata sa des curs hartiilor
1ngropate $i cererilor P. Sfintitului Episoop Oherasim Saftrin, spre a se ye-

dea daca Teodosle Atanasiu mai poate sa ramana Episcop, ca sa comity

astfe1, necuviinte $i ineptiri in 'Sf. Sinod.

In fata acestui grave amenintari in fata primejdiei iminente, din mijlodecul Sinodului c,onsternat, s'a ridicat P. S. Nifon al Dullard de jos si,
P. S. Sa a intanipinat in numele Sinodului,
clarandu-se 5edinta secrets
cu protestare, gestul neasteptat $i cu totul nepotrivit al Episcopului Teodosie,
a carui pozitiune e foarte delicata, cu privire la intrebarea facutd. 51 ca Sinodul se simte 'dator sa exprime cea mai adanca reeuriostinta guverrmlai Si
iMinistrului de culte pentruea a gasit modalitatea ca sa scape pe Sf. Sinod
de o mare greutate, de o incureatura din care nu avea puterea sa iasa.
In fata acestui vot de blam, aprobat de tot Sinodul, netrebnicul" Teo-

dosie a balbait: Excelenta"Analt Prea Sfintitilor, n'am avut de and si

vii

supar, vii rog sa ma ertati!"

Decembrie 1913.

www.dacoromanica.ro

PARTE& IX.
Cum se manifests lerarhii la tribuna Senatului in anul 1914. CA Icari de lege pentru favoritism.
Cum se provoaca scandaluri si se aduce ruine asupra.
Bisericii prin neghiobia, Indaratnicia, pre-

facatoria Si lAcomia unor capetenii bisericeti.

CA LA TURNUL VAVILONULUI
lm actuala seziune a parlamentului, Vladicii nostri, membrii de drept
ai Senatului, s'au manifestat in modu1 urmator:
P. S. Ca list al Argewlui, a interpelat guvernul pentru iimbunffltirea
starii materiale a. clerului.
1. P. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei, a cerut in Senat s se is masuri
politienesti iimpottiva adventi$tilor, ca sa treaca la ortodoxie! I. P. S. Conona intervenit de asemeni si a gasit foarte bune si cuminte, aceste masuri propuse de Mitropolitul Moldovei.
Presa cotidian5 face. reflexii si comentarii dintre cele mai dureroase,
pe seama acestor manifestari ale Vladicilor, cari fn lac sa-si reguleze pozitia
for morals nenorocita, si sa aidice Biserica printr'o activitate pastorali{
vrednied $i demna, se gandesc la asemenea masuri nebune$ti!
Cu prileiul revizuirii iConstitutiei, la reforme, au vorbit iaras ambit
Mitropoliti.

I. P. S. Pimen, a privit lucrurile inn spiritul partidului Liberal, care 1-a

ales Mitropolit, tar E P. S. Conan le-a privit din punctul de vedere al part!,
dului conservator, care I-a ales.

1. P. S. Conon s'a exprimat in discursul ce a tinut In Senat, spre ulmirea generals, ca clerul Bisericii noastre este intro asemenea stare, Inc AL
s5 putem zice Ica n'avem cler!
0 fi avand dreptate Primatul. Dar, ne intrebam noi, daca Primatul intelege aceasta si nu poate sa faca nimic pentru indreptarea lucrurilor, de ce
mai sta in fruntea Bisericii?
Cu prilejul votarej legilor pentru Dobrogea-nou5, au luat cuvantul im
Senat si doi Prea sfintiti Viadict

www.dacoromanica.ro

267
P. S. Episcop Sofronie a snstinut ca rau se procedeazs en organizarea
bisericeasea a Cadrilateruiui, dandu-se la Danarea de Jos. P. S. Sa a preco-.
nizat p Nona Mitropolie.
P. S. Nifon at Dandrii de jos a multumit insa cu cuvinte de adanta recunostinta pentru gestul guvernului care da. Cadrilaterul tot sub conducerea
duhovniceasca a P. S. Sale. S'a aratat doar amarit ca i se is judetul Braga.
care s'a trecut eparbiei Buzaului.
Cand va inceta care dezorientarea In Episcopatul diostru? Cand vom
aiunge vremurlie ca luerurile sa nu fie sustinute din punct de vedere a1 tntereselor personale?
Acest dezacord si lipsa de vederi comune, a ierarhilor, exprimate in
Seurat, a dat nastere la tot fahl de comentarli, care mai de care mai pagubitoare pentru Biserica.
iMulta lume $i multi pariamentari, se gandesc din cauza aceasta ca ar
fi bine, cu prilejul revizuirii Constitutiei, ca sA4 des afara din Senat! Si, din
nefericire, pentru biata noastra Biserica, lucrul nu este imposibill
Aprilie 1914..

NEDREPTATE SI FAVORITISM
Eoonomul P. Savin, fara a fi licentiat in Tea logie $i ntavand altestudii teologice'decat pe cele de seminar, asa cum se Mean acum 20-20 de
ani, a fest numit de curand. In anul W12, fara nici un examen, profesor definitiv de 5tiintele religioase la Seaninarul Veniamin" din Iasi.
Legea Irwatamantului ingadue cuiva care a functionat 12 ani ca suplinitor la o catedra oarecare, sa ajunga titularul acelei catedre, Baca a dat
suficiente dovezi de aptitudine.
A fost macar vre-odata, Par. Savin suplinitor la catedra de materlile
religioase?

Sf. Sa a lost intr'adevar suplinitor, din cand in cand, la diferite alts

catedre dela Seminar, atunci cand titularii s'au intampdat sa lipseasca.
Astfel a suplinit pe d. Praia la catedra de istorie, cat a fost inspector
al inviltarnantului, $i a suplinit pe d. Nalita la catedra de filozofie, asemenea
cat a fost inspector.
,Adunand anii in cari avusese cite o suplinire $i ;necomplectandu-se
numarul cerut, Par. Sawim, dupa ce a socotit $i numarul acestor ani si anti
cat a Most invatator suplinitor la clasele primare, a isbutit, sub conservatorf
sa fie numit titularla o catedra de istorie.
Raposatul Haret, acupandu-se de aceasta numire ilegala realizata de
conservatori, a desfiintat-o indata ce a venit la .Ministerul Instructiei publice.
Economul Savin insa nu si-a pierdut curajul nici energia.
Sf. Sa si-a luat la seminar cateva ore de practica liturgics, pentru ca
sa invete pe copiii din cursul inferior s'a citeasca $i sa rosteasca rugaciunile:
tatal nostru, crezul, lumina ling, Invredniceste-ne Doamne, $. a. A mai luat

asemenea pe sub mans, fard nisi o numire ministeriala, cateva 'ore de

istorie sacrd la clasele inferioare, dela profesorul Econ. Andrescu.
A stilruit apoi din raspurteri, cu influente puternice $i a casat exa-

www.dacoromanica.ro

268
menele tinute in timpul ministrului flaret, pentru catedrele de seminar, lasand posturile din nou libere si neocupate,
do timpul conservatorlior, sub d-1 Boroianu, Economul Savin a fost numit profesor titular lir Seminar, pentru stiintele religioase, in baza vechimei!
Sf. Sa, a fost ajutat foarte mutt, ca sa ajunga profesor de inspectorii:
d -nii Cadere si Praja, cu care Parintele Savin invarteste ifoarte multe afaceri
pe la Iasi si pe la Minister. E lueru stint ca Parintele Savin a ajuns profesor

in urma raportului favorabil ce i s'a facut de d-1 Inspector Cadere, si cs

dupe aceasta a iirmat casatoria nepotultd Parintelui Savin cu sora d-iui
Cadere.
Unui profesor titular de religie dela liceu, licentiat sau doctor in teologie si cu examen' de capacitate trecut, nu i se permite sa treaca profesor
la seminar, fail un al doilea examen special. Si Parintele Savin, fra
nici un titlu teologic, fara nici un examen, ajunge profesor titular la aceasta

catedra importanta de teologie dogmatics si morals, pentruca a sttplinit

cateva ore de istorie, geografie, romans, on filozofie, si pentruca a invatat
pe copii sa citeasca si sa spuna pe din afara, rugaciunile din ceasiov, tucru
pe care la alte seminare id fac cantaretii dela Biserici!
Daca profesorilor de religie, cu sau fara catedre, is convine sa se

Petreaca asemenea lucruri, fara ca el sa zica ceva, fara ca sa fats vre-o

miscare, ii deplangem.
Si Baca Mitropolitul Moldovei si Ministrul cultelor si instructiunii publvice ingadue sa se ipetreaca asemenea calcari de ilege si nedreptati, atuaci sa
nu ne ntiram ca anarhia porneste de sus in jos si ca lumea gaseste motive
s nu mai respecte legile.
Aprile 1914.

TREI ADRESE MITROPOLITANE

Biserica Ortodoxd romand", Revista periodica elesiastica a Sf-lui
Sinod, al Sfintei Biserici autocefale romane, No. 11 din Februarie 1914, pubica trei adrese oficiale trimise de Narita Mitropolie a lIngra-Vlahiei d-lor
ministri: at Cultelor $1 de Interne".
in prima adresa dela pag. 887-888, Mitropolitul Primat cere pe larg,
Ministrilor so binevoiasca a dispune, sa se id cuvenitele mdsuri pentru oprirea st respectarea saptdmilnei intaia si a celei de pe [mind a inarelui post,
oprindu-se in acela$ amp toate spectacolele publice ca! balurile, circurile,
teatrele, cinematografele $i tot felul de petreceri".
In a doua adresa, dela pag. 889, Mitropolitul Prilnat, expritnandu-se
ca: Noi neincetat primim numeroase storuirde pentru lipsa de preofi chiar Sl
din Eparhille uncle suet seminarii", trimite in orignal o peti(ie a locuitorilor

din Vultureni, lude(ul Tecuci $1 din care se constatii rn dealuns lipsa de

preofi" i cere Ministrilor so binevoiasca a dispune a se led urgente mdsuri: a).... b) de a se urmiirl to(i absolven(ii seminariilor din last si Bucuresti, ca si aceia ai Facultalii de Teo logie, dintre cart rnul(i eau inscris la
scoalele militare, iar alai la facultatea de drept, sau au imbrit(isat alte cariere.
c) De a se urmari pe tale administrative si judiciard, neprimindu-se

www.dacoromanica.ro

269
in tunctiuni pubice, numero$ii absolventi
vechi $i not
ai Seminariilorsi ai Facu lttitii de Teologie, sal se facd de urgentd diaconi $i preoti, scut set
tie constrtinsi a restitui Statului Coate cheltuelile fdcute cu ei prin $coalele
bisericesti, inseltind taro $i pe Dumnezeu, excepttindu-se toll profesorii intrati in invattimclatul religios. Deed nu se tau aceste mdsuri, Dontnn le Mlnisiru, se aduce prejuditii religiunei NM!"
in a treia adresa, dela pag. 890, Mitropolitul Primat, trip ite Ministrilor

o copie dupil o donuntare anonimii ce i se face ccl la cinematograful Clasic" din Bulevardul Elisabeta din Capita la... se-reprezintd femur: Nasterea,
vieata, minunile, patimile, invierea Si inditarea la cer a Meintutorului nostru
lisus Christos, iar prin aceasta se aduce o jignire dureroascl oricdrui drept
credincios crestin, prin modal cum sunt materializate aceste sfinte icoane,.
ceici cum Ni se afirmd,
se and chiar rasete si glume in said, socotindu-se acestea ca distractie publico, locmai ceedce avem not mai slant in religiunea noastrd.
Pentru aceste motive Noi, Hind m'dhnit cd prin asemenea reprezentdri se rdneste adcinc simrdnuintul religos in initiate dregt credinciosilor
nostri, fticandu-se distractii din vieata intemeietorului Sfintei noastre 'Biserici, Vd rugdm calduros spre a binevoi sd luati mdsurile cuvenite, ca sd
se opreascd specularea st ridiculizarea actelor si credintelor noastre religioase.

lar despre rezultatul adresei Noastre sd Ne intpdrtdsiti cu binevoitora

D- voastrd rdspuns".

Aceste adrese mitropotitane au fost un prilej pentru presil si pentru

toatii hunca ca Biserica si autoritatea mitropolitanA sA lie in modul cel mai
dureros atacate si batj000rite.
,Inteadevar, prin nenumA.'rate articole, ziarele au luaf in primire pePrimattil tariff, pentru conceptia, spiritul $i stilul acestor adrese mitropoli-

tane, traand impotriva-i conchaii dintre cele mai drastice .$1 mai dureroase.

Nu numai ca nu s'a respectat sAptAnana intaia a postului, dar Primatul a fost silit sA cedeze in fata d-lui I. Bratescu-Voinesti, Directorul Teatrului, National, si rici un spectacol n'a fost oprit Ziarele care batjocorisera
atat de molt conceptia $i intervenirea Primatului. au avut de ce sa faca haz.
S'a remarcat cu acest prilej c;.-1 e o mare imprudentA, e o neghiabie.
chiar, ca o autoritate s afiseze masuri pe care nu le poate apnea si sa dea
ordine, pe care, tie bine ca nimeni n'are s le asculte. Aceasta e calea care

duce mai sigur ca oricare alta la pierderea orictirei autozitAti $i oricarui

pr magi u.

Nu numai ca saptamana intaia a postului n'a fost respectat5. de nimeni

si ell ordinul Primatului Orli a fost desconsiderat, iar Primatul n'a zis nimic
$i n'a simtit nimic; nu numai ca filmul interzis de Mitropolitul Primat n'a

fog retras, dar ca o culme a batjocurii insu$i I. P. S. Pimen Mitropolitul

Moldovei, Impotriva oprelistil Primatului $i ostertativ, a mers cu sulfa de
clerici, si odatil cu scoalele de fete, chiar in saptamana intaia a postului, in
Joia mare, ca s5 admire si sit se delcteze chiar la cinematograful Clasic
din Bulevardul Elisabeta, $1 chiar la film' condainnat $l interzis de Primatul
Conon, la Patimile lui lisus Christos".

www.dacoromanica.ro

270

Ziarele au relevat ou mad dreptate dezacordut acesta, foarte vata"mator prestigiului Biserici, dintre cei doui Mitropoliti.
Scandalul a fost si este fara margin'.
Primatul Conon nu simte insa. nim'.c.
Seminaiiile din Eparhia Primatulul au mers in corpore la Iiimul oprit
-si interzis de Chhiarhal 'or!
Si Prirnatul Conon a inchis chi/ si s'a.sitnrit foarte satisfacut ca cede
trei adrese s'att publicat in Biserica ortodoxd romans t.
Sn ce priveste masura Primatului Conon, pe tangs autorltatea latca a
Statului, ca prin farts publica $1 prin nmjl aoe energice sa fie constransi, a
fi hirotoniti preoti sl dfaconi, toti aces cars. nesimtinda-se chemati, au imbra-

tisat alte cariere, ce sa zicem?

Credem ca este o nasdrAvanie, pe care numai oebunii ar putea sa o
savarseasca. Caci tine poate ad:nite sa fact pe cinev.i cu farta servitor at
Domnutui care sa lucreze cu dragoste pentru mantuirea sufletelor? 1).

DR. SILVESTRU OCTAVIAN ISOPESCU IN ORIENT

Saptamanile trecute a vizitat Bucurestii Dr. S. Isopescu dela Facultatea de Teologie din Cernauti. In seara deb Mantle c. Cuviosia Sa a luat
drumul catre Constantinopole, mergand in Egipt $1 in toate tarile orientate
pentru studii asupra limbei, riturilor $1 obiceiurlior acestor rani, trimes de
Facultatea din Cernautt
Se tie ca Cuviosul Isopescu este unul dintre eel mai eruditi invatati
in limbile orientate.
De curand Cuviosia Sa a tradus in himba romans, intro opera monumentala, Coranua, din limba Arabs.
1Parintele Isopescu a fost gazduit in Bueuresti la Internatul Teo logic.
Cat a stat act a cautat sa vada pe toate persoanele.bisericesti mat de seams.
A fost si la sMitropolitul Primat Conon, de doui on cerand sa fie prima in auclienta. (Alarm Mill Carton se vede insa ca era foarte ocupat, caci
nu 1-a putut prim]. In schimb DT. S. 0. Isopescu a fost prima cu toata amabilitatea cuvenita de Raimund Netzhammer Arhiepiscopul Cato lic, care 1-a
oprit la masa 51 i-a dat scrisori de recomandare ca sa fie primit cu cinste
in toate partite de clericii
Dr. Silvestru Octavian Isopescu este Doctor Ecclesiae. Sf. Sa venea cu
scrisori de recomandare dela Facultatea de Teologie, uncle I. P. S. Conon
si-a primti invatatura, dela Arlitropolitul Buoovinei si dela guvernator.
rGestul ,Mitropolitului Conon nu poate deoi ramane fara comentarii si
lipsa-i de educatie nu poate ramane nepedepsita.

DA Boroianu care, spre a aiunge, profesor In Facultatea de Teo logie,

dedese deciaratie ca se va hirotonl, dar pe care decaratie a sustras-o la

trap, a hiat masuri sa nu fie urmarit si d-sa ca toti ceilalti seminaristi si teologi cars au fugit de hirotonie; deaceea in calitate de Director at Carncelariei
Metropolitane a cerut Mitropolitului sa-1 excepteze si acesta s'a conformat
si a prevazut in adresa: exceptandu-se toti profesoril intrati in iinvatamantui
religios".

www.dacoromanica.ro

271

STUDENTR IN TEOLOGIE CHIAMA MITROPOLIA

LA ORDINE
Cu prilejul ocuparii posturilor vacante dela Cape la Romani' din Paris

si kimpotrtva persoanelor designate de Sfantm ,Mitropolie a Ungro-V4ahiei,

-studentii teologi s'au Intrunit spre ,protestare si au. publicat In boate ziarele
urmatoarea:

Motiune"

Fat! cu svonurile raspandite ca in locurile vacante de preot $1

diacon dela Cape la roman! din Paris se vor trimite elesnente, care nu ne-ar
-reprezenta cum trebue si nici n'ar putea tolosi timpul stdril for to Paris, pentru studiu pentru ca in urma s se intoarca iln tara si sa foloseasca instltutiilar noastre clericale cu cunastintele lor, o vie nemultumire s'a produs
printre studentii teadogi.

Studentil teologi nu au pretentia de a -si irnpune vederile dor per,sonale, nici nu au candidatii lor favoriti, el cer respectarea legilor privitoare
la ocuparea acestor posturi. Cer respectarea art. 384 si 350 din Regulamentul
Legii Clerului mirean si Sezninariilor, publicandu-se concurs In regula si
cautandu-se a se asigura o adevarat! selectiune.
,Roaga dar pe cei In drept si in deosebi pe domnul Ministru ad Cultelar si Instructiunli ea printr'o procedare legal! s le intareascii si mai mutt
speranbede de regenerare a derului si punerea lui in stare s corespunda cerintelor actuate".
Ce vromuri! Ce jerarhie! Ce demnitate si autoritate bisericeascal

UN SCANDAL CE NU SE MAI SFARSESTE

Cava dela Biserica Olteni din Capita ld.
,

Biserica Olteni din Capita

Enoria.qi jail la goand pe preot.

este o biserica particular!, cu vettituri

proprii.

Acum cativa ami Biserica aceasta era loarte cereelata din cauza serviolilor pe care parohul de pe atunci, raposatul Econom Dem. Billsenesca le

Ikea cu mutt! evlavie.

Cartierul Olteni ajungand aproape jidovesc, raposatul preot, cu multh
ravna se straduia sd strangd in jurul altarului, putinele famblii romanesti
din care parohia e alcatuitd, si isbutise a face pe oameni s sprijine ca
un zid tare sfantul ideas facut si Inzestrat de pdTintii si mosii lor. 'Niel o
bise.rica nu era cercetath cu mai multh dragoste decat aceasta, de enoriasi:
barbati, femei si copii.
Zelasul paroh, tiind insd batran, doria sd aiba un tovaras pe care s1-1
formeze si s-1 poata Casa vrednic urmas al sari, spre a-i duce mai departe
,,opera. De aceea dansul impreund ca epitropia si cu parohienii intelegandu-se

www.dacoromanica.ro

272

asupra unui astfel de preot, precum le trebuia, au oerut pe Par. Cons/. C.

Popescu dela manastirea Pastirea, preot iicentiat in teologie, ai unul dintreeel mai distinsi servitori al altarului din cati are Biserica noastra.
La 10 fulie 1912 Preotul Balaenescu impreuan cu epitropii, face o ase-

menea cerere catre Malta chiriarhie, aratand ca Biserica are novae si ca

budgetui si veniturile parohiei Ie permit a-1 plati conform legii.

Mitropalitul Conon a admis in principiu numirea aceasta, spre nedescrisa bucurie a parohienilor.
Din nenorocire Insa batranul preot Balaenescu a merit pe neasteptate,
Vara a-al indeplini in fapt dorinta sa si a enoriasilor.
Tn-timpul acesta preotul Georgescu din mahalaua Sarbi, a ravnit la
parohia (Rent care era mai bunk avand aI fonduri particulare de manuit,

al a teat masuri sa pima mina pe ea.

Par. Georgescu din mahalaua Sarbi era insa destul ,de rau vazut deinoriasii sal, cat $i mai ales de cei din parohia Olteni, din cauza mai multor
nereguli $1 fapte necorecte ale Sf. Sale, de care se dusese vestea.
Intre allele, tocrnai atunci, faced mare valva nelegiuirea pc care
. Preotul Georgescu, cautase a o savaral fats de cantaietul sau d. ban Malan,
dela Biserica Sarbi.
Acest biet cantaret, avusese nesocotinta ca sa den in pastrarea Preotului Teodor Georgescu, ca persoana de incredere, niste bonuri In valoare
de 4.500 de lei, in schimbul unei chitante. Trebuindu-i mai darziu banii al

voind sa-ai scoata bonurile dela preot, acesta refuza de a i le inapoia. Se

Meuse preotul vinovat de abuz de incredere, cad bonurile ce i se incredintase spre p4strare, Sf. Sa le pusese fin gaj,facandu-ai interesele.
iCeva mai mult, preotul, crezand ca naivul carntaret si -a perdut chitanta, incepuse a-1 lua la gonna, zicand ea despre ce bonuri este vorba?'
Ca, ori e nebun?
ReolarnAnd cantaretul agubaa in toate partite ai la Mitropolie ai In
parchet, s'a facut un scandal mare, in urma carnia preotul Georgescu, speriat
pe deoparte al sfatuit de autoritatile bisericesti ai de advocati; tar pe de alts

parte convingandu-se ca chitanta nu a perdut-o canta'retul, 1-a Inapoiat

bonurile.

Eaptul acesta insa a deochiat mutt pe preotul Georgescu.

Enoriasii dela Olteni mai-aflasera ca Preotul Th. Georgescu a yandut

stranele Bis. Sf. Nicolae Sarbi, oprindu-ai banii, tar o oolecta stransa in
enorie in anul 1009 pentru a vent in ajutorul psi reparatia hisericei, Cucernicia Sa si-a insusit-o ca pe un bun propriu al Si. Sale.
Totusi acest preot sprijinit fiind de d-I Boroianu a fost naimit de Mitropolitul Conon, paroh In Biserica blteni, impotriva vointei manifeste a tubum- enoriasilor.
Atunci, enoriasii au protestat mai intai la protoerie, trimitand urma-

toarea petitiune, pe care protoereul d-lui Boroianu si at Mitropolitului

Conon, a refuzat de a o primi ai finregistra, nevoind sa tie seama ca dreptul
de a re-clama e garantat chiar prin .Constitutie.
,Af kind cd, pr. T. Georgescu dela bis. St. Nicuale Sarbi ar fi lost numit
ea pr. paroh al bis. Oteni, subsemntil enoriasi al acestei biserici. Va warn.

www.dacoromanica.ro

273

respectuos sa nu procedati la oficierea instalarei sale, intrucdt s'a aka,

prevederile art. 16 al. 8 din legea Clerului mirean:
Persona lul clerical al bis. ce se sustin din fonder! particulare se nutneste de chiriarchii respectivi in acord cu reprezentanlii legal! ai fondu-

rilor din care se sustine biserica.

In caz cand nu se tine seama d'aceastd rugs indreptatita si Manta din
dorul binelui pentru biserica noastra, vom fi sill(' sd ludm alte maser! pa
care nu not le vom regretd cel mai mull.
(ss) Al. Ciurcu, str. Labirint 13; Dr. Atanasiu, str. Olteni 32; Stefan
Blebu, str. Mircea-Voda 50; General Gilman, calea Dudesti 48; Lazar D.
Gheorghiu, calea Dudesti 21; Colonel Dr. Stefanescri, calea Dudesti 38; D.
Mihaileanu, str. Mircea-Voda 67; N. Stefanescu, str. Mircea-Voda 48; A. N.
Stefonescu, str. Mircea-Voda 48; Dumitru Teodorescu Gh. Dem., str. MirceaVoda 51; N. Oltescu, calea Dudesti 19; Ion Stefilnescu, agronom, calea Dudesti 38; Al. Dumitrescu, str. Mircea-Voda 51; G. Popescu, str. Mircea Vodd 65; Tache Pdrvulescu, calea Dudesti 27; Capital: D. Constantinescu,
calea Dudesti 21 bis; E. lacobescu, str. Anton Pan 41; D. Gheorghiu, calea
Dudesti 21; St. loanid, calea Dudesti 21.
,Enorlasii au mers mai departe, plangandu-se 1a iMitropolit, dandu-i
acestuia petitiuni, in asela5 sens.
Drept orice satistfactie fnsa, epitropia Bisericii Olteni a fot sesizat5
de urmatorul ordin al Casei Bisericii, administrate de d-1 Boroianu, care
opera ai la Mitropolie $i la Casa Bisericii :
Avem onoare a WI face cunoscut ca, in ziva de 29 Septembrie a. c.,
orele 71/2 a: m., s'a hotarit sa se lath instalarea noului preot al acelei biserici, numit in conformitate cu dispozitiunile legei.
Delegatul Sf. Mitropolii va fi Prea Cucernicul Protolereu respectiv,
far delegatul nostru va fi d-1 S. Livianu, seful serviciului contabilitdtei din
Administra(ia Casei Bisericii.
Asa Hind, vett binevol a lea cuvenitele mdsurl ca Biserica sa fie desanted si arardata pentru aceasta solertinitate.
(ss) Administrator, D. Boroianu.
(ss) Seful serviciului, S. Livianu.

pi

Precum se vede. d-1 Boroianu execute turceste pe enoriasi, trimitandu-le pe cap pe protopopul care le inchisese uaa in nas al le respinsese petitrlunea, 5i pe vestitul Livianu, credincios al d-lui Boroianu, cel care ava
sa ajunga la Vacarati, pentru delapidare de bani publici !
ulstrfel venea preotul Georgescu la Biserica Olteni.
Instalarea insa nu s'a putut face, enoriasii opunandu-se cu energie,
sincuind Biserica $i oprind cheile.
Tot deodata enoriasii intervin cu reclamatiuni catre iMinistt/r, cerand
anclieta in privinta neregulelor din sarcina preotului Th. Georgescu.
Ministrul Arlon a primit4delegatiunea 5i i-a promis ca va Insarcina
1:)e d-I Boroianu s intervina pe dangli Mitropolit ai sa le satisfaca cererea.
D-1 Boroianu care facuse. 'total pentru ca Preotu1 Th. +Georgescu s
aiunga la Biserica Olteni, si -a facut dataria de a da satisfactie sentimenC. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

18

274
valor enoriasilor, frimItand un ordin epitropului 1linhaideanu, pain care if
desarcina de functiunea de epitrop si-i poruncea sa predea indata the le si
arhiva preotului Oeorgescu:
Aceasta procedure abuziva a indignat si mai molt pe enoriasii dela

Olteni si i-a 'loath is o rezistenta nelnduplecata.

lata de ce acesti oameni de seams si de cuvant s'au straits Impreuna
$1 au redactat urmatorul Proces-Verbal", pe care-I transcriem intocmal.
Subsemnatii enoriasi i mahalagii, din suburbia Bisericei Oiled'', intrunindu-ne astazi 7 Octombrie. (1912) corent, la d-1 Lathr Gheorghiu, ni s'a
adus la cunostintd adresa Ministerului Cultelor $1 Instructiunil (Administratia Casei Bisericii) No. 27529 din 5 ale corentei, prin care d-1 M. I. Mihdileana este desdrcinat din functiunea de epitrop al Bisericii Olteni si invitat
a predci inventarul si averea Bisericei in primirea Preotulul Th. Georgescu.
Avant' in vedere ca preotul Georgescu n'a fost primit de not ca paroh si in vedere ca avem &Mud' in ce priveste cinstea sa, subsemnatil decidem a educe la cunostinta d-lui Ministru al Cultelor $1 Instructiunii Pubike bcinuelile noastre, cercind a anchetd, pentru a se stabil! dad' faptele
ce i se impala sunt adevdrate.
Roaga pe d-1 Mihaileanu, alesul nostru, 0 defind cheile $1 crvutul
Bisericei, panel se vor ldmuri banuelile noastre.

neat astazi 7 Octombrie 1912..

(ss) Colonel Dr. A. $tefanesca, moor., calea Dudesti 38; N. Oltescu,

propriet., calea Dudesti 19; Laztir Gheorghiu, propr., calea Dudesti 21;
Basiliad, propr., calea Dudesti 16; Simion Constantinescu; Marin Constantinescu; Ana I. Vanghelescu, str. Mircea-Vodd 53; Dr. Athanasiu, str. 01teni 32; Maria A. Stekineseu; A. N. Stefiinescu, str. Mircea-Vodci 48; D-tra
Teodorescu G. Dem., str. Mircea-Vodci 51; Tanase Vanghelescu, str. Mircea-Vodd 53; G. A. Popescu; Irina Popescu, str. Mircea-Vodd 65; Marin I.
Come:Nana; Ion Corniiteanu; I. Christescu; Efrosin Hristescu; N. lacobesca,
str. Anton Pan 41; E. lacobescu, str. Anton Pan 41; Elena Dr. A. Stela:resat,
Em. Stancu R. Becheanu; Helene C. Constantinescu; Zoe Christescu, str.
Labirint; At. loanid, cake Dudesti 21; Marie C. loanid, calea Dudesti 21;
Ecaterina lacobescu, str. Anton Pan 41; lone! A. Stefanescu, Dudesti 48;
Elena V. Ndsturel".

liotarlrea aceasta energica, a avut efect ca preotul Th. Georgescu

nu a putut fi nici instalat, nici nu a lust in primire.
Ca s rezolve o chestiune atat de delicata si de gravel, Mitropolitul
Conon a cerut cu inconstienta care-I caraoterizeaza ajutorni Parohetului :
Astfel la Biserica Olteni, in aceste vremuri de trista stare, s'a vazut
cazul nemaipomenit ca procurorul s sparga usile Bisericei si sa instaleze
on forta pe preotul acuzat de catre enoria$i de necinste $i incorectitudine.
In fata unui f apt atat de gray, de a sparge usile Bisericei, procurorul
Niculescu-Bolintin ezita si poate nici nu si -ar fi indeplinit macabra misiune,
daca nu ar fl intervenit defensorul ecleslastic delegat, cu un curai satanic.
Revalta fruntasilor din enorie a fost atat de mare la auzul acestei
stiri, 'Meat nu se $tie ce s'ar fi intamplat, daca ar fi fost vestiti ca se face
tastalarea in acea zi.

www.dacoromanica.ro

275
Fats cu noua stare de lucruri, reclamafiile au curs atat la Mitropolie,
cat si la Minister, impotriva Preotului Th. Georgescu, din partea taturor
-enoriasilor.

Dam act in cople reclamatia catre Ministerul Cu Rehm. a fruntasului

Lazar D. 'Oheorghiu, Inregistrata la No 1734 din 12 Ianuarie 1913.
In calitate de proprietar si enorias at Bisericei Olteni, vd rog cu tot
respectul sd binevoiti a trimite in Judecatd pe preotul Th. Georgescu, Oarohul Bisericei Si. Nicolae-Sarbi, pe care Malt prea S. S. Mitropolltul Primat ar vat sd ni-1 inrpund bisericei noastre, fdra sa find seama de aliniatul
din urmd din legea clerului mirean de sub articolul 16.
De$1 am ardtat in mai matte rdndurl, atdt Mitropoliei, cat si D-v.,
abaterile mentionatului preot dela art. 15, al. 4 din aceeasi lege, an s'a dal
nici un curs.
Pentru convingerea D-v. cd acest preot nu merits nici la Biserica
unde serve$te astdzl, necom la Biserica noastrd Olteni, unde este transJerat, Va rog sit binevoiti a ordndul o anchetd impartiald la fats locului,
uncle vom probd cu martori si acts In reguld, Coate invinuirile drepte pe cart

i to imput.

Aceasta o solicit in baza art. 133 din regulamentu1 clerului mirean".

(ss) Lazar D. Gheorghiu.
Calea Dudesti, 21.
Tot deodatil, Jnoriasii dela Olteni au hotarit cu totji sa nu mai cereeteze nici unul Biserica aceasta, sa nu cheme pe Preotul Georgescu la serviciile bisericesti, sa nu-1 primeasca la zi intai prin casele for 61 sa-i arato
cu tofu cea 11121 mare desconsiderare si cel mai mare dispret
Astfel Biserica Olteni, deschisa cu procurorul, a rams de fapt inchisa,
lipsindu-i credinclosil, cad se duc pe la alte biserici, iar altii nu se mai duc
micaeri, instrainandu-se de Biserica, din cauza unui preot .nevrednic, mpus
-de o autoritate bisericeasca nenorocita, reprezenfata prin Mitropolitul Conon
si D-1 Boroianu.

Cam! dela Olteni a lacut destul sgomot $i prin press si a provocat

si o interpelare in Parlament.
Lucrurile Insa sunt cu total departe de a putea ajunge laa o solutie
-dreapta, care sa curme scandalul
Din 'faptul ca enoriasii au hotarit sa nu mai is parte la nisi un act
bisericesc savarsit cu Preotul Th. Georgescu, el an refuzat sa-si aleaga alt
epitrop. .Preotul Th. Ceorgescu, Irma, in lac de a dezarma, a profitat de finprejurare, sa-si asigure de partea sa ca epitrop, intai, pe un om a carui lemee e pezevenghe, iar scum, a doua card, pe un om de rit armenesc (gregorian), si cu asemenea oameni isi face interesele sale.
Fats de aceasta alegere din urma, enoriasii au protestat la Ministerul
-de Culte, grin untnatoarea petitiune, data la 22 Maiu 1914 :
la biserica
(28 lanuarie 1914)
Cu ocaziunea alegerei de epitrop
paroh. Olteni, not enoriasi, incredintdnd d -lui delegat, care a prezidat alegerea, un protest, prin care ardtam cd ne vom ab(ine dela vot atdt limp cat
pr. T. Georgescu, parohul bis. nu se va desvinowitt de invinuirile ce-t s'a adus.
Am riimas surprin$i vdzdnd ca alegerea a fost confirmato in persoana
,

www.dacoromanica.ro

276
d -lui Maior Avineanu, fara ca protestul in cestiune sit se ataseze to dosar.
Nu am axed ramie de zis in privin(a d-lui Avineanu, care se bucurd
printre not, enoriasi, de o bund reputafiune, dacd nu ar aparfine cultului gre-

gorian al bis. armene ale cdror dogme diferd de ale religiei noastre, act
este stiut cd armeanul chiar dacd ar fi ortodox (e af(iburist) exists schismd
fare cultul armean st cel roman.
In speran(a cd ve(i revenl asupra acestei numiri, va rugdm sa binevoiti a dispune d'a face o noud alegere".
(ss) L. D. Gheorghiu, calea Dudesti 23; Colonel A. $tefdnescu, calm
Dudesti 38; Al. N. Steldnescu, sir. Mircea-Vodd 48; N. Oltescu, str. colonel
Drero 17; d-nii Theodorescu Gh., str. Mircea-Vodd 51.
Aceste sunt in rezumat fazele principale prin care a trecut cazul ea
parohia Oltenti sub inalta abladuire a $i arhipastorie a imbecilului Domnului
Domn Dr. Konon Aramescu care 1$i mai zice si Donici.
A impune oamenilor dragoste en slia; a instala pe preot au pan:theta;
a-1 tine in sInIba mortis spre scandailizarea totals a paporului, a da nastere
to nesfarsite scandale f conflicte: iala cel mai adios rol ce *i -ar putea Indeplini yeodata o autoritate bisericeasca.

VIZITA TARULUI LA CONSTANTA

In ziva de 1 lunie, Tana tuturor Rusiilor, impreuna cu familia sa
impealala, a vizitat familia noastra regala, debarcand in portul Constanta.

Ziarele au camentat in tot felul acest eveniment politic.

Regele a invitat cu acest prilej, ca sa participe la primirea Tarului 5i
.12 pranzuride ce 7 s'au oferit, toate persoanele mai distinse din tars, tot ce
Rimania a avut mai ales.
Mitropolitii Konen $1 Pimen nu au fost poftiti, deli Mitropolitul Moldovei cerruse prin telegrams sa iparticipe $1 dansul.
Eaptul in sine este destul de gray, destul de semnificativ si destul de.
elocvent.

El dovedeste ca in realitate n'avem in Tara Romaneasca, nici sinod

nici Mitrapoliti, ci numai niste figuranti, niste momai, niste caricaturi pe care
loath' lumea le desconside0, $i le despretueste.
M. S. Regele s'a temut chiar, s-1 invite pe Primatul, $tiindu-1 dintr'un
precedent anterior, ca in asemenea imprejurari it face de ras si ne compromite tam. In adevar, randul trecut, cu prilejul vizitei Marelui Duce, care a
oferit M. S. Regelui bastonul de Mare$al, din partea Tarului, Primatul Canon
se apucase s find pe romaneste, discurs, Marelui Duce, pe cand it primea
cu Evanghelia In Biserica:
Biserica noastrii vd primeste cu
a biz-16M Primatul
.Excelenfli
cea mai mare bucnrie intre zidurile ei ".
Marele Duce se uita mirat, nepricepand nitric $i parand a-1 intreba din

ochi pe Rege; iar Majestatea Sa, intervenind imediat 1-a oprit pe Primat,
spunandu-i destul, destul".
De aceea cei doi Mitropoliti n'au most poftiti, pentru ca Tarul sa. nu

www.dacoromanica.ro

277
-vada cumva cum Ma biata ortodoxie In Romania. De aceea iBiserica a trebuii

sa sufere, $1 In aceasta imprejurare, Inca o noun rusine sI sa las5 la iveaI

ants data dispretul gl desconsiderarea de care se bucury demnitarii nostri
bisericestl in sanurl societatil romanesti.

Toate au Irma o margin!

(Pe cand se va termina oare scandalul cu incapacitartea si nevrednicia
acestorr oameni cari compromit pentru veacuri episcopatul $1 crestinismill

din tara romaneasca?

Pe cand? Pe cant!?

MANGRA $1 MITROPOLITII NO$TRI

INefericitul Vicar dela Oradea Mare, Parintele Mangra, ale carat pItanii la Bucure$ti ziarele le-au povestit in dejuns, huiduit de toat5 lumea,
batut de un grup de studenti, pe cari d-I Lorga ii chemase anume pentru aceasta, da Academie, a alergat dupa refugiu si protectie la sefii Bisericii Romanes% cunoscuti si prieteni ai sal din vremuri bune.
Dobonit nenorocitul, a crezut ca poate intinde mainile si poate stria

dupd ajutor catre cal doui Mitropoliit, ass dupa cum cel cazut pe drumul
lerihonului a crezut ca poate intinde mainile catre preotul si levitul cari treceau pe cale.
Si aidoma ca acestia, cei doui Mitropoliti, Conon $1 Pimen,
povestesc ziarqle
au refuzat macar a se uita, macar ochii a si-1 pleca, catre
nenorocitul care cazuse.
Ei cared ca 10 pot constitui din aceasta o virtute nationall, farI sa i$t
des seama c5 au comis o fapt5 care-i face s fie nevrednici de Christos,
ca au sAvarsit o netrebnicie pentru rangul for de Iezarhi si de pastori al
turmei lui Christos.
Inteadev'ar, nemernicii si tradatorii Bisericii lui Christos, auk numat

ca nu alearga dupa oaea cea ratkita ca s'o aduca la pocainta si la mantuire, dar si atunci cand oaea vine la poarta lor, ei ii dau cu piciorul, o gonesc si ii in,chd poarta!
Fapta celor doui Mitropoliti privity din punct de vedere crestinesc,
cu sfalta Evanghelie in 'ulna', este o crima neagra cat iadul, si una dintre
ode mai marl rusini pentru secolul in care traim.

DIN OPERATIUNILE STARETULUI DELA CALDARUSANI

...Din nenorocire pentru dansul, an staretn1 Caldarusanilor, tot mai
tract te acupatorul Ghenadie, jefuitorul bisericilor, inselatorul preotilor $i 0
tuturor oamenilor cu care are deaface.

Din cauza aceasta Staretul Caldamanilor are si acum o gramadi

de procese, si cu b5rbati si cu tfemel, de care se tine cu ilndaratnicie $1 cu
meru$inare.
fats o speta.
Avand obiceiul de a cla bani cu camata, v15.dica Ohenadie a dat odi-

www.dacoromanica.ro

278
nioara finpruanut unui .devotat si credincios om de incredere al sau, sum&
de 15 mil de iei pentru care suma a isbutit sa-1 convinga, ca. sail Ina I. VS. Sale, vandute Taste case, obligandu-se I. P. S. Sa verbal, ca la restituirea

banilor sa I le redea.
Cand omul,
d. P... din Slatina a volt a-I restitui banii ci a-si relui
oasele, Vladica 1-a ,fatult parinteste si prieteneste, ca sa mai retina banii,
sa faca cornea cu
sa-1 1nmulteasca,
cad if. P. S. Sa it binecuvinteaz5,
se roaga la Dumnezeu sa-i ajute, si ca, mai tarziu, oricand, xi tine casele Ia

dispozitie, in schimbul sumel cu care 1 -a imprumutat.

Ca dobanda a banilot. Vladica a inchiriat oasele, luandu-si chiria anual.

Si s'a priceput Promul Ohenadie sa scoata o chide cat mai mare. Irr
aoest stop I. P. S. Sa a chemat pe primarul orasului Slatina si i-a lagaduit
ca se gandeste s doneze orasulul, imobilul, daca primaria consimte sa Ia
ou chirie casele, platind cate .doua mil de lei anual, in timp de zece anl.
Zis si Mout.
Carrd mai era insa un an pans sa se limplineasca zece, cand .deel I.
P. S. Sa incasase numai dela primruie aproape 20 mil de lei, Proinul s'a
gandit la mljlocul de a scapa de promisiunea 55cuta. Si alt mijloc mai bus,
L P. S. Sa nu a gash, decat, ca sa vanda casele, prin sunprindere, Snainte
de a-1 putea lua din scurrt Primaria Slatinei.
Dar cui sa vanda casele a$A .de repede, uncle sa gaseasca cumparator,
fara sa dea sfoara in tarn?
S'a vazut nevoit sa apeleze din non Ia serviciile devotatului sau prieten,
d-I F. - cu care s'a lute les in mod formal si in scris ea, daca-1 ghse5te cumparator de urgenta, pentru casa, cu pretul de 20 mil de lei, II va
platl pentru serviciu si osteneala, un bun comision si Ca, in afara de aceasta,
tot ce se va obtine peste ptetul de 20 mil de lei, (win silinta deosebita a d-lui
P., `sa 7 se cuvina d-sale.
D-1 P. s'a silit in adevar 51 a gash cumparator cu pretul de 28 de
mil de lei.
Proinul Ghenadie insa, a incasat frumusel toti banii, 28 de mil de lei,
si a crezut de cuviinta ca d-lui P. sa nu-i dea nimic, des1 avea fats de dansuf
angajamente formale ci subscrise.
La nenumaratele apeluri $1 rugaminti respectuoase, ale d-lui P., ne-

saturatul Staret al Caldarusanilor, ramanea mut, on punea pe i'ntendentul

sari, sa 1 poarte rnereu cu vorba pe bietul pacalit, pans cand in cele din urma
i-a spas sa nu se obrazniceasea si sa-1 lase In pace.

Astrid s'a urmat, ca d-1 P. s'a adresat noun ca advocati, dandu-ne

procura Si angajandu-ne sa deschidem proces Vladicai Ohenadie.
In aceasta calitate, socotind noi mai lomeneste sa-1 punem pe Vladica
mai intaiu In cunostinta de eauza, aratandu-i totdeodata consecintele, 1. P.
S. Sa si -a Nat angajamentul, in fata noastra ca va achita toata datoria.

Vazand ea nu se tine de vorba, nisi dupa angajamentul luat fats de.

noi, 1-am somat fn scris, atordandu-i un nou tennen.
La acea somatirme iata ce raspunde 1. P. S. Ghenadie:

www.dacoromanica.ro

279
Niandstirea Caldkusani, 25 Februarie 11914.
,.Domnule Cerndianu,

Am ',limit telefon dela Bucuresti cd a venit Piiunescu in chestia tut

P... $1 i-am rdspuns intendentului cd ludndu -mi pensia pe Februarie sci mnl
trimitd lui P. Inca 1000 (una mie) Si restul to 15 Martie, cdnd alunci ind va
educe si scrisorile in chestiune ca sa-1 pot achitd de tot.

VII trimit Si (loud ctirfi, una Cum am Post judecar" si alta Judecdtorii si nulecata Mitropolitului Ghenadie" pe ldngd care Si o scrisoare-brosurii afire Patriarhul de Constantino pole Joachim al Ill-lea.
Arhieriktile mete binecuveinttiri".
t Ghenadie.
C s4 se, vada Ind omenia Vradicai Chenadie, si cum se tine 1. P. S.
Sa de varbil, e necesar s publicAm o alts scrisoare a 1. P. S. Sale cu data
din 29 Aprilie 1914.
Din ea se va vedeii cu ce tertipuri Vladic.a vred sa-i opreasa dreptul
domnului P.
M -rea CAldarusani, 29 Aprilie 1914.
Domnule Cern( liana,

Am primit scrisoarea D-voastrei data 26 Aprilie 1914 si ma grobese

a vd riispunde tot astdzi, cdnd am primit-o, 29 Apri lie. D-1 P. nu m'a imprumutat cu nimic ca sa aibd dreptul la daune interese. Suma ce-i hdrdzesc este

o bunlivoina Si aceasta am facut-o mai mull avdnd in vedere situa(ia sa,

dar nu ca 1-am lost si-i stint dator ceva. Zvarcolirile D-sale lasd mutt de
dorit.

Mil ameninjci cu judecata. Dee-md in judecatal cdci n'am sa es cu frautea peitatti de greutatea ameningirei ce-mi face, din contra ea va cdded asupra sa. 1-am dat pawl acum 5000 de frnci. Am sa-i mai dau 2000 si nimic mai
mull. Rm cumpdrat casele dela ddnsul in 16 mii lei plus 9 mii reparatul, sunt
25 mii lei.

Drept ar fi sa-i dau numai 3 mii lei. Eu dau mai malt cu 5000 lei si
tot nu este multumit? Dacii am luat dela Casa Casa Bisericii 92 mii lei, i-am
dat si lui Si am pldtit si die datorii. Restul ce am sa -I mai dau este din altd
sumo pe care erd s'o primesc in siiptamtina trecutd data Casa Bisericii de
50 mii lei, dar dactl m'a intdrziat cateva zile, trebue sd se facd gdurd in cer,
&I ma amenin(e cu judecata?
Sant deprins din partea nerecunoscdlorilor cu aceste ingratituditzi.
Zile le acestea mi s'a Mgt iduit de d-1 GCtrboviceanu, ca Imi va trimite
mandatul si indatti it voiu achitd pe banal crestin, sa scap si de aceasta plaga,
ca de multele alte.
t Ghenadie.
Binecuvanttirile Domnului peste voi".

I. P S. Sa primeste sute de mii de lei dela Casa Bisericii, primeste

pensie de mii de lei. incaseaza datorii din toate partile, de alte zeci si sute

de mit de lei, tar and e vorba de plata datoriilor sale, amageste lumea,

www.dacoromanica.ro

280
facand-o sa conteze pe cuvantul I. P. S. Sale, sa angajeze afaceri pe piatis
sa incerce pierderi considerabile, card pentru un om cu avere mOdesta fasemneaza pierderea si nenorocirea lui.
Precum se vede Vladica IGhenadie se arata singur ce fel de om este,
spunand cat de anultele alte", are de felul acesta, cu care se taraste prin
judecati. Nu e fenomenul, cum I. P. S. Sa spune la 29 Aprilie ca nu e dator"
nimica, si face pe marinitnosul binefacator, dupa ce prin acte s'a recunosout
dator si dupa ce se degase solemn $1 in scris, sa-si plateasca aceasta datorie
pans la 15 Martie?...

CUM E PLAGIATA MICA BIBLIE"?

.

Mica Bib lie cu icoane" pe care si-au pus numele ca autori Episoopul
Nicodem, Athimandritul Scriban 51 Economul Pavel Savin, e plagiata peste
tot, dela inceput pans la sfarsit, paging cu paging, capitol cu capitol, paragraf cu paragraf, vervest cu verset, liters cu liters si idustratiune cu ilustratie, rattanand pe seama plagiatorilor numai, dar absolut numai greselile de
traducere,
din care au exit denaturrtrile de inteles si ereziile,
prectun

numeToasele greseli de limbs, de ortografie 4i de tipar, pe care le-am

aratat la vreme.
$1

Dap& ce e plagiata?

Mica Bib lie cu icoane" care dupd pretentia plagiatorilor se pretinde

cu emfaza ca ar fi alcatuire", lucrare", de Nicodem Episcopul fiusilor,

luliu Scriban, Directorul Seminarului Central si Iconom Pavel Savin,
Directorul Seminarului Veniamin", textul dupa editiunile romanesti si rusesti ale Bibliei, iar Impartirea si icoanele, dupa Destunis, Dore, Ecker,
Schnor, Crampon, Roggenbauch si Fleischman", nu este nici de cum o alcatuire sau o lucrare a acestor oameni si nici macar o compilare muncita,
casnita, cu pierdere de timp, dupa mai multi autori, prectun pretind ostenitorii" cu nerusinare. Ea este, pur si simplu plagiata In intregime, munca
altuia luta deagata, opera unui om cinstit si muncitor furata cu cinism, tradusa prost si da iuteala,ipentru ca sa poata specula lumea.
,Alica Bib lie cu icoane" e plagiata peste tot dui:4 lucrarea intitulata:
Petite Bible Blustree des ecoles", par I. Ecker, Professeur d'exegese au
Grand Seminaire ide Treves. Paris, Blond et C-ie.
Adana.

DESCHIDEREA PROCESULUI PENTRU PLAGIAT SI FURT

LITERAR INAINTEA TRIBUNALELOR ROMANESTI
Iata unul dintre documentele care pot lainuri cum a fost proVocat
acest proces.
Domnului C. Cerndianu, avocet,

Numai ce primii scrisoarea D-v. din 27 ale lunii trecute adresatd la

Munchen.

www.dacoromanica.ro

281

Binevoiti a grist aldturat aici autorizatia pentru D-v. s1 colegii D-v.,

legalizata in forma cuvenitd, ca sd reprezintati Casa mea de editurd Mosaics
in aceasta afacere. Dau autorizatie pe numele firmei pentruca toate drepturile
de editiune ii sunt ei cedate panii in anul 1926, precum sand documental act
anexat.

Inteo vreme, am constatat cd d-1 Pave\Savin director at Seminaruin' Veniamin" din Iasi mi se adresase sere a obtine autorizatie de traducare; nu ne-am inteles si el n'a Wiwi nici-o autorizatie. 0 sa-nd vie corespondenta dela Munchen si mane va voiu expedid-o D-voastrd.

Nici plc de indoiala nu poate fi cd, in speta, e vorba de un strdlucit

caz de hotie literara. Dar nu numai cd textul a lost furat, tlustratiile an lost
si ele furate. Desenurile cu initiald mare sunt fticute duper gravurele cartit
noastre! Ele nu puteau ft facute decat luand fotografii din Petite Bible
illustree des Ecoles". Cliseele noastre sunt Matte dupd originate spectate
alcdtuite pentflOopera noastrd biblicd de catre Pictorul Phil. Schumacher,
la Munchen. Toata ideea cortii noastre: alegerea textelor, impartirea capifolelor, fetal ilustratiilor, etc., total era nou pentru o est! el de carte clasica
ceeace faced marele succes at lucrdrii.
VII rog sa urmdriti afacerea ea 'energie si sit nu crutati persoanele
cart an crezut cd pot acapard o lucrare de acest caracter special cu o 'indrazneala asd de frivolo.
H. Techemacher".
Primeste, etc.
Fara indoiala, gravitatea situatiunei ce rezulta dinteun asemenea prooes, pentru persoanele vinovate gl tarite Stitt. 'instil, este atat de mare Qi eat
consecinte atat de nenorocite, Meat noi cei dintai am fl vrut sa ne scutirn
de o incercare atat de grea, la care raul prea inaintat be sileste sa tai atat
de adanc In carne vie.
Sant insa anumite principii superioare, inexorabile, pentru al aror
triumf nu to poti der inapoi, dela nici o incercare si dela nici un sacrificiu.
Si un asemenea principiu inalt, este pus in lac in ultimul timp, Sn Biserica
romaneasca, cu prilejul agitatiunilor pe tema Mice' Biblii cu ilcoane".
A rasa pe acesti oameni triumfatori si dreptatea sugrumata, a ne rasa
descurajati si desconsiderati in fata cinism;ddi celui mai criminal, ar ai sa
dezertam dela greaua !toasted datorie si misiune pe care o purtam de ant,
ar fi sa ne facem tradatori ai steagului nostru, tradatori ai Bisericii, ale
carei inalte si sfinte principii le-am aparat cu atata sacrificiu!
A biruit dreptatea in chestia Micei Bib lii!" se exprima sd-I Ba Ian,
cu carturarii sai dela Sibiu, can ne calomniaza si apoi nu pot sa se coboare
sa steer de vorba" cu noi.
A biruit dreptatea" ranjesc plagiatorii si furii literari!
Poftiti Domnilor, la bara justitiei romanesti, si s vedem care va este
dreptatea!
0 fi trist, irecunoastem; e dureros, ,dar n'avem ce va face; Va sunat
ceasul judecatii!
Veniti la bark onorabililor!

www.dacoromanica.ro

PARTEA X.

Cum a fost robita Biserica Olteniei intereselor garbovicenismului in anul I'm. Figura sinistrtu

a Episcopului Sofronie. Cum a fost pedepsit d-1 Iorga

de istoricul cretin Lazar Gherman, i cum dup.&

aceasta d-1 Iorga desperat a cerut Parlamentului suprimarea lui Cernaianu". Solidarizarea Ministrului de
Culte I. G. Duca. cu d-1 Iorga in chestiile bisericeti.
Fumuri i pretentii nebuneti in capete calugareti.
Sfaturi i indemnuri la nelegiuiri. Imperecheri i anarhie in C. S. B. i in Sinod.
Dupa toate acestea retragerea mea
din lupta bisericeasca.
PORCH SALBATICI PUSTIESC VIIA DOMNULUI.

pupa credinta artodoxa si dupa invatatura clara a istoriei, pentru pa-ciitosii cei marl ai unui neam, cade urgia lui Dumnezeu si asupra celor bunt
ai nevinovati.

lata pentru ce pasirn fara ezitare la demascarea $i infierarea PaVatosilor, pentru a inlatura urgia dui Dumnezeu deasupra neamului nostru, inpragul acestor vremuri de primejdie.
Pe cand toata lumea se gandeste la .abnegatie, la sacrificii si la intarirea solidaritatii rationale, Sn sanul Bisericii sunt oameni cari, ca niste porci
salbatici, pustiesc totul si, ca niste vipere, sug viaga poporului, prapadind
credinta, atat de necesara in aceste vremuri, si cautand a-si strange, en nesatiu, averi fabuloase, din sudoarea neferieitului cler 5i popor.
In nefericita eparhie a Olteniei, in ,deosebi, s'au intronat vremuri anal
rele decat cele ale Fanariotilor.
Ni s'au trimis cOpii dupa ireclamele ce au fost inaintate de =and Episcopului de Ramnic, Sofronie Vulpescu, si in care se reclama fapte grozavy,
a caror autenticitate n'o poate nimeni tagadul si asupra carara not cerern,
D-lui iViinistru al Cultelor cea mai severs si urgenta ancheta.
Extragem din acele reclame, cele ce urmeaza :Prea Sfinfite Staptine,

Aepausatul Ghenadie, predecesorul P. S. V., Hind ales gralie arbo

vicenismului, pe tot timpul cat a condus Eparhia, s'a lasat a fi sub inrclurirea lui, nimicind once spirit de iniliativa printre clericit care ar fi meritat

www.dacoromanica.ro

283

sei ocape si ei posturi in administrafia biserIceasa. Cu durere noi, preofit

eparhiei, vedem ca $1 P. S. V., ales sub alte cuspid!, nu numai incurafaft
glirbovicenismul si calcafi in urmele predecesorului P. S. V., dar mistral in
Posturile for pe cei doi preofi: P. Partenie, ca set al cancelariei, si pe preotut
Grigore Popescu Breasta ca revizor bisericesc, lard so va deli seama ca cu
aceasta, in mod indirect, incurafati pungasiile pe cari le face in eparhie
Preotul Popescu Breasta, V in deosebi in judeful Doll, eta aprobarea Orintelui Partenie, ceici nepotul face ce zice unchiul. Este de mirare cum fine ft
ei P. S. V. in cele mai de incredere posturi din administratia bisericeasca,
cari sunt si cele mai inalte, pe doi preofi cari sunt radii de aproape, ce no
'se permite inaltei administratiuni publice. Pdrintele Popescu Breasta pane
to cafe petifiuni catre P. S. V., impreund cu cei interesafi, cari au de cdstigat
cafe ceva; iar pdrintele Partenie le trimite spre cercetare par. Breasta, care
face cercetdri pe placul celor ce tree pe acasd pe la P. C. S. Cazul pdrintelut
Pretarian din Segarcea, cazul parintelui I. Dumitrescu-Mantzdeasa, unde
anchetat omul sir', fostul Protoereu de Doll; iar P. S. V., de band credinta
consfinfiti af accrue veroase ale tovardsiei Partenie-Breasta.
,d)e cloud luni de zile este vacant scaunul de Protopop to Doll, t14
care Limp si protoeria de Doll o conduce tot pdrintele Breasta. Acest lapt
scandalizeath preofii din Judd, cdci tofi trebue sti treacd intalu pe la par.
Breasta pe (masa, iar parintele Sondulescu (subprotoereul) nu face nimia
pond ctind nu intreaba pe pin Breasta.
Semnati: Pdr. Econom G. Mihidcescu, Madona-Dudu, Craiova; Pdr.
Rom. Sdvulescu, Hag' Enus, Craiova; Par. loan D. Popescu, skintal llie
Craiova; Pier. C. Popescu Orodei, SI. Gheorghe, Craiova; Par. Ilie Dumitreseu, Manta lease, Craiova; Par. loan Dumitrescu, Parohia Aduntifi deGeorman, Doll; Par. Minculescu, Poiana; Par. Gavrilescu, Preafba si altii".
Grozavia faptelar denuntate este asa de mare, intat noi, deli cunoastom ca laptele sunt absolut exacte, totusi ne antrebam dace preotii au 5scalit
ei in adevar aceasta roclamatiune? Si ne iintrebam dace, chiar fiind ei autorii, nu vor fi siliti imediat, cu amenintari si cu terorizari anversunate, sa
se Tetracteze si sii se dezminta ?
Pe noi insa nu ne intereseaza clack' sus numitii vor dezmintl sau nu,
vor taadul sau nu, cand nici un rand din ,petitia for nu e contrariu adevarului, si cerem deci ancheta cat mai grabnica si cat Trial serioasa.
Afta manifestatie a clerulni craiovean.

Prey Sfinfite Stapane,

,,Preotul deservent la biserica Parohiald Sf. Arhangheli din Craiova,
Grigore Popescu-Breasta, care din nenorocire pentru aceasta eparhie, este
si revizor bisericesc pe vieafd, nu slufeste dealt foarte rar Stink: Liturghie la biserica, de unde incaseazd 300 de lei pe hind salariu si in plus let
800 anual chirie pentru case. Peste saptamtind nu da deloc pe la biserica,_
nici nu face vecernie Sambdta seara, asO ca enoriasii de acolo vin pela bisericite noastre. La area bisericd slufeste in totdeauna sau Pdrintele Constantin Zamfirescu dela biserica Sf. 'lie, sau pdrintele Paraschiv Drdghict

www.dacoromanica.ro

284
dela Biserica Madona Dudu, sau cote un preot dela lard pe care-I aseste
Prin ora$ sau 11 chiamd infradins.
Deosebit, pdrintele Popescu-Breasta este revizor bisericesc. Desigur
cd dacd P. S. V. veil cdutti arhiva Episcopiei, vet yeti convinge ca numai daJoria de revizor bisericesc nu si-o face; in acea calitate face inset altele, ca:
vdnzdri de ctlrfi, punere de temelii, Sfinfiri de biserici si o multime de afacerl
veroase. Dar pdrintele Popescu-Breasta mai este a predicator al Eparhiel,
retribuit din fondurite asezeimdntului Madona Dudu cu 500 lei pe land, ca sei
.propovdduiascd cuvdntul lui Dumnezeu in toate bisericile din Eparhie. Ce
face pdrintele Popescu-Breasta in aceasta calitate? Pe unde predice"? Cdnd
se duce le sfintiri de biserici, la punere de temelii, la slulbe, nuntd, inmornintari, etc., fine cafe o predicd, parenezd, care este aceeast to Nate partite, $1 indatoreazei pe preotut Paroh set feed rapoarte cdtre Epitropia Madone Dudu de constatarea prezenfei S. Sale in localitate si cd a predtcat,
far acest report se inainteazd de C. S. Epitropiei si incaseazd pentru aceastd forma salariul de Predicator, dupd ce a mai Lost platit pentru cd a stat
in bisericii, din obolul crestinilor la sfintiri. Nu este aceasta o curatd batlocurd de biserica $1 popor ?
Porintele Popescu-Breasta fine prezent la consistoriu pe Preotul 1.
Mateescu din Craiova, care n'a dat pe acolo de case luni, pentru cd se did
in raporturi intime cu pdrintele Popescu-Breasta. Acesta leagd si desleagei
afaceri bisericesti in Eparhie, Inca intrun limp foarte scurt, si-a realizat o
stare materiald splendidd, prin nzilloacele cele mai imorate si mai ruspoase,
contravenind in liter& si in spirit legilor si canoanelor bisericesti.
',Vet rugeim a orandui o sereva anchetd, compusa din trei proloerei

al Eparhiei, care in unire cu un delegat at Ministerului, sit cerceteze pe

Preotul Popescu-Breaste-in toate cele patru fete ale sale, Hinded au devenit
scandal mare faptete sale in ochii poporului si nu se mai poste face nimic
decdt prin el in aceasta Eparhie. S'a reclamat si Ministerului despre to ce
priveste activitatea acestui preot si cu toate reciamele, cari an cave in mane
cumnatutui sau Gtirboviceanu, nu. s'a luat wind acum nici o mdsurd.
llama vred sd-si impund ca protoereu in Doll pe creature sa, Pdrintele Popescu F. loan, care face parte din caracatita garbovicenista.
(ss) Preotul Gheorghe Miheilcescu, biserica Madona-Dudu; Preotut
Nicolae Par,coveanu, biserica Pastelnicu Fir; Preotul 1. Plevianu, Biserica
Sf. Spiridon; Preotul Marin Popescu, biserica Craiovita; Preotul Savulescu
Hari Enus".
Precum se vede, faptele cele mai grave din reclomatiunile de mai
sus, sunt urmatoareie :
1) ca intreaga eparhie a Olteniei e considerate ca mosia bandei de
exploatatori pe care preotimea din Oltenia o nume$te caracatita garbovicenista ;
2) Ca in consideratiile acestea, revizorul eclesiastic Popescu-Breasta
lefueste eparhia de svanta pamantul ;

3) Ca in afara de ceeace jefueste in toate chipurile, fa tot fetal de

_servicii $i la sfintiri de Biserici, la care e absolut nelipsit, Breasta si-a Mut
an salariu de 2.000 de lei lunar.

4) Ca exercita o adevarata teroare asupra clerului, facand ca toate

www.dacoromanica.ro

285
treburile bisericesti din care poate s stoarca ceva s treaca prin mainilelul, fiindu-i trimise de neamurile sale dela Episcopie, spre a Is cerceta dansui

personal sau prin creaturile ce are la findemana.

5) Ca in sfarsit Vladica Sofronie Insusi nu e decal un asociat si unealt1
netrebnica in mainile garbovicenismului.
Banda neagra garbovIcenista.
Domnule Ministru Duca,
Vi se ,plang pe toate 4z1rumurile preotii din toata Cara, elemente vred-

nice si muncitoare ca nu pot s tralasca onorabil in Biserica din salarid

derizoriu ce ,primesc 'Titre 50 de lei si 200 de lei lunar. Oameni pregatiti,
oameni cu studii universitare n'au case, n'au cu ce sa-si find ,familiile, Chid

mai slab salariati decat orice categorie de slujbasi si de servitor' si fiMd

aduslfin nevoia de a cauta s nadajduiasca tot la banal vaduvei si al orfanului.

Priviti Domnule :Ministru, si sa priveasca si tot clerul cel evoias, la

organizatia garbovicenista, la banda neagra din Biserica ei vedeti cum sunt
platiti oamenii acestia si turn 4$i fac ei afacerile!?
La centru, capetenia bandei, baciul Gtirboviceanul, omul incapabil
de orice produs inteleatual, se lefaeste in fruntea tuturor institutiilor, a pus
genunchiul pe grumazul si ala Bisericii si al scoalel, a monopolizat pentru
scopuri materiale infame ei societatile particulare de tot felul si presa bisericil, a scolii $i a poporului, nedand pentru cultura si pentru binele public
nimica; imbogatindu-se Boar pe el, pana acolo incat s ajunga milionar.
Carboviceanu, acest om care s'a rusinat s5 se faca preot, se poate
numi cu drept cuvant: un adevarat parazit al Bisericii pe care o mulge mat
groaznic decat oricine.
Casa Bisericii, ca Administrator, o ,ptoarce $1 o mananca de ant del
zile, ca pe o zestre a lui, primind zed de mii de lei pentru salarii, diurne si
tat felul de cormbinatii.
Invii(clindntul bisericesc II exploateaza cu nevrednicie, ca profesor la
mancand painea alSeminarul central din Bucuresti cu 500 de lei, lunar,
tara, car' ar putea s ocupe acest loc cu merit 51 cu vrednicie.
Institute le si asezamintele bisericesti particulare le mulge cat poate
mai milt, turn a faout mai anii trecuti cand a incasat dela Madona Dudu,
5.000 de lei pentru o inspectie!

ilucru de care ziarele au %cut destula valva_

Revista Sinodului o nenoroceste si-o, batjacoreste, facand-o prin incapacitatea lui cea mai milli foae bisericeasth din lume" cum zice d-1 N.

Iorga pentru a ticasa dela ea care 350 de lei lunar!

InviilcImantul normal it speculeaza fiind si profesor la scoala NormalI
a Societatii din Bucuresti si director al acestei Scan, primind salariu de mit
de lei; avand la dispozitie locuinta, lumina, incalzit si intretinere princiara.
Nerusinarea si lacoania acestui am merge pana. acolo Meat sa find cu Introtinere In localul scoalei normale, si din budgetul ei $1 pe fiu-sau, licentiat ftr
om insurat, en
capacitate intelectuala aidoma ca a tatalui sau
drept,
renta de milionar, iasma cocotata prin masinaria politica a tatalui sau inteun
post de 800 de lei pe tuna, pentru o strop' lumea cu noroiu, in goana autcrmobilelor ministeruluil

www.dacoromanica.ro

286
Oamneii acestea au facut din avaritie si lacomie un idol. Garboviceattu,

cel cu atatea posturi $1 cu atatea lefuri, merge caul acolo !mat, ca sa nu

dea cinci parale, Qi miarul pune sa i-1 cumpere iconomul scoalei, din birdVetul elevide!!

Nefericitele societati si reviste, n'au scapat nici ele de pecinginea garloviceneasca ce mananca onortirile si foloasele: Si Albino", $1 Steaua" si
Revista InvOtaindntului" ($i Societatea femeilor ortodoxe" $i once fel de
societate, unde s'ar .putea capata vre-un avantaj on s'ar lace reclama, surd
palate de numele $1 influenta acestui om nefast!
Nu e de mirare deci, Domnule Ministru Duca si Preotilor din toata
'Tara, ca marele vampir care suge Biserica, a putut, din elev intretinut in
Koala cu mila marelui episcop Gerasim Safirin, sa ajunga milionarul de
astazi, dictatorul si tiranul Bisericii, conrupatorul $1 distrugatortil a tot ce e
caracter si a tot ce e bun,
adevaratul dud(' al Bisericii",
cum it nuineste Arhimandritul Scriban.
Nu acum pentru prima oars, si nu not eel dintai dam la iveala $1 demuntar. n lucrurile acestea. Ele au fost spuse de insusi prietenul D-lui Garboviceanu, de Arhimandritul Julio Scriban, Directorul Seminarului Central.
data in adevar intre allele, cum Arhimandritul 1-a caracterizat $1 1-a
<descris pe IGarboviceanu:

,,...Gdrboviceanu intelege Area bine ca poziliunea sa nu e de om at

Bisericii, ci de bancher in sand Bisericii... E un adeviirat schirnbritor din
vremurile vechi, impotriva cdruia, oricd'nd s'ar puled ridicd vreunul aprins
de spiritul lui Hristos.
Ba de ridicat se $i rfdicd, cdci nu e unul care so se apace de iudecat
trebile biserice$ti $i sa nu se isbeascci de lricomia gclrboviceneasca. Plecare
vede intr'insul un cumulard foarte lacom $i un prost indeplinitor at tuturor
Insarcinarilor pe care le are".

(Vezi articolul Arhirnandritului pus in faximil in lucrarea noastra:

,,Secretele turburiirii biserice$ti

Spovedania Ahimandritului Scriban").

Astfel e omul care stapaneste la centru, care, igrosindu-si obrazul,

continua a se imbratisa cu Arhimandritul si a-si tine discursuri, continua a
se imbratisa si cu d-1 Boroiaruz pe care 1-a scos din ghiarele parchetului pendupd ce a luat dela dansul act la maul,
tru furturile dela Casa Bisericii,
ca-1 va s1Gji cu supunere toata viata.

Banda garbovicenista in tars.

Acum sa vedem ramificatia bandei, a sistemului de ctunulare, de exploatare si de cutropire, peste fntreaga Oltenie.
Cum a ajuns Popescu-Breasta sa alba cea mai stralucita pozitle materiala, mai presus decal preotimea din toata tara, mai presus decat profesorii universitari?
Are el titluri? E mai inteligent? E orator? E cantaret bun? Poate sa
oficieze frumos?
(Nu! 'Nici una din toate acestea!

Breasta are un singur titlu,

care insa in Biserica romaneasca

atarna mai mult decat toate celelalte, mai mult decat toate meritele din lume:
Breasta a luat in cOscitorie pe sora lui Giirboviceanu!

www.dacoromanica.ro

287
Si atata a fost de ajuns ca Breasta, incapabilul care nu produce nianic,

's'a ajunga satrapul in Biserica Olteniei, sapanul tuturor lefurilor, at tuturor veniturilor 51 afacerilor.
Se stie cum acest em, pentrucl este cumnat cu Garboviceanu, a fost
=mit profesor de religie cu 420 tie lei pe lung, singur in aceasta categorie
in toaa Cara, pe and ceiladti colegi, profesori de religie la ilicee au ntimai
!ate 200 de lei. Sa tie asemenea cum impotriva legei care cere categoric
'cel putin 5 ani de preotie si de activitate pastorale, aceluia care vrea sa fie
.numit Revizor eparhial, Popescu-tBreasta, pentrucg este custutatul lui Garboviceanu, a fost numit revizor eclesiastic cu 200 de lei lunar mai linainte chiar

de a fi instalat ca preot, atunci hirotonit pentru cea mai bogall Biserica,

cu alti 300 de lei pe lung si indemnizatie pentru chirie.
Aceste lucruri au lost analizate 5i fixate de Arhimandritul Scriban in
urmatarul articol pe care 11 publicdm in intregime, in faximil dupe originalul
scris de Arhimandritul Scriban.

,Trezitl-va omen' bunt: Garbovieenismul tinde a se constitul un feud

bisericesc
Multi cunosc peripetille intrdrii in der a NI Grigore Popescu-Breasta,
Jostul defensor eclesiastic.
Nu e vorba de vre-o chemere divind... S'a shntit cd liberalii se clatincl,

se cam aude cd contra d-lui Breasta ar fi una si alta care ar esi to iveald
cu ocaziunea venirii la putere a altui regim. Deci e bine ca cei amenintati
sd se pule to addpost pentru alte vremuri de rdstriste care se carn. prevail.
Drept aceia se chibzui o alergdturd spre calea popiei, limanul cel neInfivorat, din care nu to mai poate scoate nimenea, chiar aacd ai fi Rime st
. moarte de om.
Odatd cu indeplinirea acestui fapt, lucrurile si incepurd a se defin1
in Oltenia. Indatii se puse in stare de protect republicanizarea eparhiet de
acolo, si anume sub coroana parazitului dela Casa Bisericii, a lui luda at Bisericii, cum i s'a- zis odinioard in Biserica Romans" ".
Breasta nu s'a dus door la Cralova ca sd rdpiindeascii cuvdntul Domnatal, ctici, de-ar fi lost astfel, s'ar fi multdmit el s'o popie care-i puled da
destul de' luau. Nu, a fost vorba mai Midi sd i se deie si o catedrii. Acuma
insd nici aceasta nu ajunge, si lucrurile s'au pus la cafe pentru a i se da re' vizoratul eparhiei.
Prin urmare cum se prezinta arbovicenismul in eparhie?
Breasta tine pe sora d-lui Gdrboviceanu $i e revizor eparhial; prezidental consistoriului e unchiul lui Breasta; Directorul cancelariei e nepot at
lui Gcirboviceanu; Episcopal se scaldti si el in apele d-lui Administrator,
tar gurile rele declare.' cd ar fi dat si declaratiune cd va face in eparhie schim_Write pe care le vedem acuma, Mulled altf el nu veded episcopia.
Va sd zicd justitia. si administratia se organizeazd in familie! Apot
atunci ce garantie mat au bietti preoti de echitate in rezolvarea afacerilor?
Ce justitie mai e aceia cdnd acuzatorul si cu judecatorul suet neamurt $1 tend
Eta cancelaria administrativd tot peste neamuri dai!
Asta e biltaie de Joe regulate de care door in Bisericd se mai poate
.

www.dacoromanica.ro

288
pomeni. Numai la donsa mai poti asi pcilmuire a celor mai evidezde prin-cipli de dreptdte.
Si vine aceasta palmuire dela tine? Tot dela Jude al Bisericii care
vrea sa-si organizeze citadele bisericesti, cad n'a gresit cel ce 1-a aplicat
acest epitet.
Dar dacd e asd, oamenii de bine trebuie sa se ridice sl so protesteze.
Nu trebuie sa lase infamia sa-si taco cutcus permanent in Biserica. Nu trebuie
ingaduit asta tocmai intro vreme cand boalele incurabile ale Bisericii an

atras atentiunea limit, and eau auzit striate dureroase din virile celor
ce mai au o scorzteie de credinta in Dumnezeu si nu vor &I lase Sfiintul Local
In monde oamenitor care conduc Biserica duper' combinatiuni financiare.

Gdrboviceanu este prin excelenta omul pentru care Biserica nu inseamnii altceva deceit bani si cdpdtulald. El 41 organizeazo neanturile in republic?", si anume asd ca din gura -tor sa nu mai scope nevinovato prada a
Bisericii.

Si cand slim ca a vorbi de vederi gdrbovicenesti" inseamnd a vorbi

de operatiuni de imboatire si incidusire a celor ce ar voi so protesteze, nu
putem so nu suspindm din greu si sa nu exclame cu jale: Sdracd Biserica!
pe manile cui al ajuns! Te-a intemelat Ifristos, ca sa cazi in ghiarele ha
ludo !"
riindca In Craiova e asezamantul IMadona Dudu, Breasta s'a gandit65-1 mulga asd cum I-a muls si G'arboviceanu cand a brat 5.000 de lei pentru

o singura inspectie. Si se 'ntelege, a lost capabil s gaseasca mijlocul $i a

i

ql isbutit

La venirea Liberalilor, Breasta s'a prefacut ca vrea sa reprezinte In

Camera interesele Clerului din judetul Dalj. A trimis cativa preoti la cornirtetul executiv liberal din Craiova, ca s pretinda, In numele preotimei din
judet, sa se Puna candidatura Parintelui Breasta la al 11I-lea colegiu de Camera, cad altfel preotii toti $1 invatatorii vor face apozitie guvernului.
Ca sa-1 impace pe Breasta, Liberalii 1-au chemat si au stat la targuiala..
Parintele Breasta n'a wait s oedeze nici in ruptul capului pang cand nu 1-au
numit Predicator cu 500 de_ lei lunar, plait din fondurile Bisericii iMadona
Dudu. Si pentruca budgetul dela Madona nu ingaduia aceasta mug numire,
au recurs s deg afara si s lase pe drumuri pe .ni$te bieti nenarociti canenarchi $i cantareti, can nu mai aveau alto paine pentru ei ni pentru copii lor.
Biserica Madona Dudu a ramas cu un singur cantaret $i a taiat ajutoarele
sarmanilor ca s sature lacomia caracatitei garboviceniste, cu numele Breasta.
Iar preotimea, speculate si vanduta pentru 500 de lei pe lima, In folosul runui
netrebnic, a ramas $i mai compromise In nazuintele ei!
Aceasta banda neagra, se lateste zianic prin krudiri, prin nepotism $1
pan mariti$uri. A inceput cu Breasta, cumnatul, si cu Partenie-nepotul; a
continuat cu toate nepoatele garbovicenesti, cu veri$oarele, $i cu neamurl

de ale neamurilor lor, farmand o intinsa retea, care coprinde ca inteo

plasa, intreaga Biserica a Olteniei.
Cu o solidaritate de banda, oamenii acestia caned a generalize ideea,
In intreaga Oltenie, ca nimic nu se ipoate face fail ei, ci tong numai prin et
$1 cu ajutorul lor.
In Oltenia au ajuns lucrurile ass ca nimeni sa nu poata ocupa parable,

www.dacoromanica.ro

289
sa nu poata fi permutat din parohie, sa nu poatii da in judecata, sa nu poata
scapa de judecata, sa nu poata sa-$1 bage cop% in scoala, mai ales ca bursieri ai statului, iar pe cel mai &Mull sa nu-i poata promova si scoate din
Koala. fara sa Merge si sa apeleze 1a ajutorul bandei garboviceniste.
In chipul acesta nu le e de loc greu a vans pentru toate nepoateie $1
stranepoatele for semnaristi si teologi cari promit, sau de a nu scapa din
mana pentru nepotii for imbecili, fetele de preoti mai bogati din eparhie.
Episcopul garbovicenist din Eparhia Olteniei.

Nenorocirea cea mai mare si adeva'rat blestem al lui Dumnezeu pe

capul Eparidei, este existenta ca Episcop al Ramnicultd-Noului Severin, a
Vladicai Sofronie Vulpescu, prins cu desavarsire in mrejele garbovicenismului.

Rumoarea publics in Oltenia vesteste peste tot o formula tipica, &push'

ai Inuit tupeu da un spat, de sotia revizarului eclesiastic, de sora haciului

Garboviceanu: Sd Mei cum zicem not Prea Sfinjite, c'aqd e bine si asd o
sd-ti meargd bine!", 1a care Vladica, batandu-se 'in piept, a raspuns: Fie
mie dupd cuvdniul vosiru!..."
VlAdica Vulpescu, vazand cu cats abilitate lucreaza Oarboviceanu,
ca sa acapareze tot ce e ban, s'a hotarit si dansul din capul locultd, sa apuce
cat o putea mai mutt,
ha chiar sa se is da intrecere cu garbovicenii.
De acuma, la fiecare sfintire de hiserica, vladica is parte in persoana,
pretinzand sa i se des cel putin o mie de lei. $1 cu nici un motiv, oricat de
serios, n'au putut sa scape vre-unii ca sa nu-i plateasca banii Vladicai.
Asa a ajuns VIAdica, prin terorizaire si injuraturi, sa scoata numai de
la Sfintirile de Biscrica Qi numai 6n doi ani, necomplecti, vre-o 70 de mil
de lei! Asa se lace ca omul acesta, care nu-si puteA platl nici datoriile. la
birt, (pe unde maraca, a ajuns, in atat de scurt timp, sail cumpere case in
Bucuresti, de paste 35 mil de lei, sa cumpere automobid de zece mil de lei,
sa cumpere tipografie de 17 mil de lei, sa calAtoreasca la Paris si prin Germania, de be' ori, cheltuind zeci de mil de lei, ba chiar sa-si faca faima de
donator, consemnand pentru Fondatia Carol, suma de 20 mil de lei!
Jaful inceput in eparhie cu sfintiride de biserici, a fost intins de Vla(Lica sistematic la tot felul de afaceri si combinatiuni.
Una dintre cele mai scandaloase, e chestiunea cu clopotele.
I-a traznit prin cap adica, sa toarne la Episcopia din Ramnic un clopot
atAt de mare, cum nu s'a mai cvazut.

entru aceasta, nici mai mult, nici mai putin, a alergat pe la toate
manastirile din eparhie si le-a cules.clopotele, dand ordine sa fie aduse la
Episcopie, ca sa le topeasca,
pe multe din ele punand un mecanic sa to
sparga cu ciocanul, pentru ca staretii sa nu mai aiba de ce sa le retina pentru manastire. A impus apoi nenorocitilar de stareti s des diecare eel putin
sate o mie de lei ca contributie pentru turnarea clopotului can mare", trimitandu-i cu pantahuzele dupa cApatat prin sate, pe acei cari n'aveau bani.
OdatA cu povesta olopotelor, i-a mai nazarit VI Adicai sa toarne si un
poliundru, sfesnic si candele potrivite ciopotului, si pentru asta a recurs la
acelas procedeu, cautand sa adune da Episcopie toate sfeisnicele, policanC. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

19

290
drele de metal pretios de pe la bietele manastirl. Noroc a de data asta s'au
auzit plingerite calugarilor la BucureSti sf Ministrul de Culte d -1 1. 0. Duca
a intervenit prin adresa oficiala Caine episcop, oprindu-I de a mai ridica vrean obiect de pe la sfintele manastIrd si dispunand ca toate cele ridicabe sa
fie duse Inapoi, fiecare la fowl lui.
A lost un scandal neinai pomenit cu multImea de Iniuraturi, oar!,
sudalme, blestemuri si trivialitati, cite au pornit din gura Vladical, da adresa
Ministrului, cu acea ocazie, talk' cu atata Inane, preoti $i mireni, cu can a
venit in contact pe acea vreme.
Vladica Sofronie, pe cand era Arhiereu, tiparea ,,Calendarul biserlcesc ortodox" de perete, -foale volantii, sub auspiclile Sfantului Sinod, pe
care-I vindeit Tipografiel cartilor bisericesti, tar aceasta fl idesfacea to tare,
cu 10 bani foaia. Castlga $i Vladica Sofronie castlga si Tipografia cartilor
bisericesti.

De iprisos a mai spun ca aicd acel calendar nu putea sa-1 fact cum
trebuie, ask' ca sa to potl lea .dupa el, cu toate el era aprobat de St Sinod.
Asa, de pildg. Calendard bisericesc ortodox" pe anal 1914, intocmit
de P. S. Episcop at Nonlui Severin D. D. Sofronie, tipdrit cu Malta binecuvdntare a Sf. Sinod at Sfintei Biserici autocefale romdne, cu No. 282, din
28 Octombrie 1913", coprinde erori grosolane, dintre cele mai grave.
Postal Pastelui de exemplu e Indicat ca incepand ,dela 27 lanuarie,
cuprinzand astfel 69 de zile; pe and In realitate el incepea da 17 Februarie.
Postul Sanpetrului, asemenea, e Indicat ca Inoepand de Marti 10 lunie si durand 18 zile, pe and in realitate tocepea Luni 2 lunie 51 tinea 28 de gilt,
desi tot in aceeas foale, inconstientul autor al calendarului, mentioneaza
ca durata postului Satmetrului este de 4 saptamani $1 2 zile, adica 30 de zile!

Prin urmare, omul acesta, dupa ce peste 15 ani a tot Malt si editat
to calendare, n'a ahuis nici macar posturile sa stie sit le insemneze cum
trebue, ci induce lumea in Incurcatura, sguduind convingerile s1 credinta poDoruhil, sere batjocura rBiserlcii sl a St Sinod.
Vladica Sofronie a cerut si anul acesta aprobarea Sf. Sinod de a tipari
ealendarul de perete pe anal 1915. Sf. Sinod a aprobat cererea Vladicai, dar
cu conditiunea expresa ca tIparirea sl distribuirea ealendarului sa se fact
tot de catre Tipografla cartilor bisericesti, ca si pant acum, si cu acelas pret.
Dar ce valoare poate sa alba pentru Vladica Sofronie, botarirea Sfantului Sinod, attune' cand e vorba de lacomia sI nesfarsita 121 sete de bani, $1
cand se stie sprijirrit si ocrotit de banda garbovicenista, carela sl dansul la
randul sau ii da pas si mina libera, sa-si fact toate intereselc, cele mai
murdare, do eparhie.
Decl Vladica Sofronie, contra hotarirei Sfantului Sinod, s'a apucat
si a tIparit in tipografla sa din Ramnicu Valcea zeci de mil de lot, calendare
de perete, pe 1915, Intitulandu-le ca si pe ale Sfantului Sinod: ,Calendarul
bisericesc ,ortodox pe anul 11916". Aceste fol Insa, in zeci de mil de exemplare, costand fiecare foaie tiparita cam doua-trei parale, Vladica Sofronie,
Cu cea mai -nerusinata lacomie, vrednica de sistemul garbovicenist, le-a pretuit cu un pret neural pomenit pink' acum,
pentru calendarele de perete,
card se distribuesc aproape gratuit,
punandu-de cite 25 de bani foaill
Si nefericitii preoti din toata eparhia aproape o mie au lost siliti

www.dacoromanica.ro

291

'sa cumpere ate 40 *i chiar 100 de exemplare din calendarele episcopuluil

Ca sa. Ingrozeasca pe eel ce s'ar dri Impotrivit sa cumpere, Vladica a
cum e cazul Pg.cheanat telegrafic la Eplscopie pe vre-o cativa nesupu$1,
pedepsindu-i cu asprime, insultanrintelui Minculescu din Polana-Dolj,
idua *i batfocorindu-i.
*

Nesaturat en milk de lei stoarse cu calendarul de perete, Vladica Soil-wile a trimis tuturor pre-otilor din Eparhie sI un calendar fascioola 1ntilolat Calendarul Biserteesc Ortodox", coprinzand patru fascicole pe an,
.pentru care a incasat dela fiecare preot gate 8 lei, deli calendarul nu putea
-sa coste aid 40 de bard.
Pentru a o lua inaintea Sinodului, care si of tiparea Calendarul bisericesc de perete $i pe care I-a pus In vanzare ca si pana act, cu 10 bani
foaia, sau *apte lei suta de foi, Vladica-Sofronie s'a grabit din vreme s incaseze banii dela tots preotil din eparhie, pana ce Mel nu trimisese eatenclarele,
trimitand doar chitante imprimate In tipografia sa, trimitand agenLtd sau pe caped protopopilor, si transformand astfel protoerille in adevarate agentil de ineasare *1 libraril de calendare.
Bietil proistosi $i ei au lost transformati in adevarati perceptori, cari
ecu mare iuteall an strans banil pentru VIA( flea, de care erau siliti a raspunde chiar din punga lor, ramanand a se despagubi pe urma.
Tot astfel a procedat Vladica Sofronie $1 cu catechlsmul sau, silind
pe fiecare preot a eumpara cate zees exemplare, eel putin.
Jaful Cu calendarele si cu catechismal Ina este numai unul dintr'o
-serie intreaga de jafuri pe cari Vladica Sofronie le faptue$te in Eparhie, cu
ajutorul tipografici sale si ajutat de banda garbovicenista. Vom mai city inert
alto cateva example:
Protoerille de judet isi tipareau pana aci, imprimatele, pe unde puteat!, costandu-k cativa lei anual. Vladica Sofronie s'a apucat sf le-a trlmis
ni.ste imprimate foarte ordinare, pentru care le-a cerut cate 35 de-lei de fie,
care protoerie.
Ca sa stoarca bani, Vladica s'a prefacut ca urea sa inflinteze o socktate a tuturor preotilor, si a tiparit un fel de proect de statute, Intitulat:
Vistieria Ajutorul", si impunandu-le fiecartti preot, in toata. eparhia. Statutele s'au distribuit si bairn s'au Incasat. Societatea insa nu s'a infiintat.
Nenoroeitii preoti ai Olteniei, isd procurau pana ci condicile si registrele necesare, do pe uncle puteau, cu preturl foarte eftine.
Vladica Sofronie insa a monopolizat dreptul de a tipari si clistribui
numai el, dela tipcfr;rafia sa, condici, registre si imprimate, cu preturi exagerate, ai nedand vole preotilor sa mai ampere din alts .parte.
Acolo uncle indraztteala Vladical Sofronie intrece insa orice margini,
este cazul cu icoanele.
Prin lege s'a stabilit ea dreptul de a imprima ai distribui icoane II are
exclusiv numai Casa Bisericii, grin Tipografia Cart-110r Bisericesti.
Nes000tind legea privitoare la acest lucru, manat de nesaturata sa
lacorr.le pentru bani sl bizuindu-se pe sprijinul bandei giu-bovicenesti,
vdica Sofronie s'a apucat, Mel mai mult, Mei mai putin, sa imprime si sa des-

www.dacoromanica.ro

292
faca el, prin tipogirafia sa, icoane, in toata eparhia, fara a se tame de ire
deapsa legii.
Presa toata a spus ca Vladica Sofronie e acel cm care, pe ca.nd era.
preot la lupsani, fora cai si-i ascundea in BisericA. Mintea noastra refuza
sa creada atunci acest Iucru. Azi 6nsa cand ii vedem pe om, furand in toate
partite, jefuind pe oameni, despoind bise.rkile si manastirile, jupuind poporul
si pe 'preoti, azi, not credem ca zvonurile ce ap5sau cinstea si reputatia Vla[Heal nu erau lipsite de temeiu. Si ca not crede toata lumea care a ajuns sa-1

cunoasca bine pe acest on' care reprezinta cea niai mare plagg a Olteniei
in legatura cu garbovicenismul, care contribue tin cea mai larga masura ca
Sofronie sA decada atat de mult.

Campo' principal de operatie, precum am spus, este pentru Vladica,

Solronie1 sfintirile de biserici. Ca sa ir.onopolizeze el singur dreptul acesta
odiosul Ppiscopal Ramnicului nu a dat voe de a locul in eparhie, Prea sfinsi datoria
Oulu! Arhiereu Alexie Craioveanu, deli dreptul acestuia, legal,

chiar ar fi ca s Jocuiasca in Oltenia si anume in Craiova, sau chiar la

Ramnic.

Vladica Sofronie ca s5 scare de concurenta la servicii a /Arhiereului

titular, i-a interzis in termenii cei mai brutali si mai neomenosi de a calca.
prin eparhia Olteniel, pe mama careia a bast hirotonit.
Prea Sfititul Alexie Serban Craioveanu, om de nevoe, in loc de a-si"
urmarl dreptul sau cu energie, intimidat de amenint'Arile si de terorizarea
triviala a 1ui Sclionie, se resemnezz5 a se plange ca -1 tine Sofronie, exllat
in mijlocut ovreilor din Iasi, in cea mai neagra mizerie, 2re loc de a-I Visa
sa-si castige si P. S. Sa o paine in conditiuni niai omenesti, in bogata eparhie
pe seama careia a lost hirotonit.
Protoereii Olteniei, simthx1 l'Ocomia si patima nainfrilnata a Vladicai
Sofronie, drpa parale, si neputandu-se bietii oameni opune, ca s nu pateasca
fintocmai ca aceia cari nu i-au satisfAcut Coate chef tulle si interesele Vladichii,.

fi dau mans de ajutor In a executa tiara rnila pe nenorocitii preoti si.parobleni cari au biserici de sfintit.
Asa de exemplu la 9 Noembrie a. c., in comuna Bistret din judetut
Dolj, au fost siliti turr_este s se pregateasca 51 s scoata banil de (uncle or
sti, in cateva zile, si din cauza ca n'au lost la inAltimea asteptarilor Vladichil,
parohienii s'au invrednicit de ocki si de sudrdmi din partea Episcopultri, iar
preotul a lost dojenit amarnic si terorizat cu judecata consistoriului.
SAteni din Calcesti, judetul Gorj, earl cu marl grentai, tirrip de 20 de
ani, fAcusera biserica noun in sat, doriau ca la sfintire sa vina ,protoetreul ca
$5 scare cu cheltueli mai mid, ca unii ce nu aveau de loc mijloace. Sofronie
le-a dat f5spuns categoric ca trebue sa-I cheme pe el la sfintire, plAtindu-I
coin se cuvine. Oamenii an raspuns ca data e a$A, ci nu port deocamdata s5
sfinteasca Biserica, si pand la vremuri mai bone, se vor servi Lot de biserica
ce,aialtA, din celalalt cap al satului.
Ca sa -i sileasca, neomenosul episcop, nici mai mult nici mai putin, a
inchis biserica cealalt5,- bona bunisoara, lasand pe bietii oameni in sulferinta,
$i facandu-i cu voe, cu nevoe, sa -i accepte conditiunile $1 s-1 cheme hnediat la sfintire.

www.dacoromanica.ro

293
La Calina in judetul Valcea, dupa ce si-a incasat taxa pentru sfintirea
la untra, prin
Bisericii,
pe care a sfintit-o fara a avea preotul el titular,
protoereu, a pretins dela Preotul Dumitru Filipescu din Targu-Jiu, care servise acolo cateva saptiimani dupil sfintire, sa-i plateasca suma de 2800 de

lei, care ar fi fost incasati pe sarindare.

De oarece preotul tagaduia cu tarie ea nu s'a incasat acea suma, Protoereul 1-a percbezitionat, luandu-i portofelul in care preotul lave'. SO0 de
lei. Cu toate pretestarile Parintelui Filipescit ea suma aceea este a sa, cu
care venise dela Targu-Jiu, banii i-a fost totusi luati. De oarece bielul preot
a trebuit sa se planet' la autoritati, spre a-si scoate banii, de care fusese
prddat talhare$te, afldm ca a Most dat in judecata consistoriului de catre
neomenosul Episcop.

Viadica Sofronie nu s'a rusinat de a incasa Para mill dela toti preotii
abonamente pentru revista Luminatorul" pe anul at .fli-lea" de$1 aceasta
revista a raposatului Ghenadie a apus odata cu dansul! Si socotelile revistei,
cu mersul incasarilor le prezinta devotatii prieteni: Grigore" dela Cratova
.si Petrica" dela Ramnic
cum ii nume$te Vliidica!
Fa Is in acte publice.

Episcopul de Ramnic nu se sfieste de a comite abuzuri si ilegalitati,

find convins ca nimenea nu-1 va urrnari si nu-1 va pedepsi. P. S. Sa, Cu
stiinta sf cu cea mai condamnabila Intentie prin staretli dela manastiri
iSi tine pe anumiti oameni trecuti in budget in cite doua trei locuri in acelas
timp, iscalindu-i in fall si inc.asand, prin un astfel de fats in acte publice,
sumele ordonantate ipe numele acelor amen!.
Din numeroasele cazuri de acest soiu, citrun cateva:
Ierotnonahul Varsanufie Begu in trimestrul Iulie 1914 (Iulie, August si
Septembrie) este trecut in statele Bisericf Toti Sfintiii, din Ramnicit Valcea-,
ca preot.

In acelas timp, acela$ ieromonah, figureaza si in statele Manastirei

Cozia, tot ca preot.
Pe seama lui s'au incasat (loud salarii si s'a iscalit de primire in
cloud state.

Cu toate acestea, in realitate, omul a iscalit si a primit ban!i nnmat

dime() parte, anume dela Ramnic; pe cand suma cea dela Cozia, ridicata cu
iscalitura falsa, a mers la Episcopie, pe mainile Vladicai.
leradiaconul Eftimie Dumitrescu, in trimestrul Julie 1914, este trecut
ca Diacon In statele Manastirii dintr'un lemn. In acelas timp, acelas om, e
trecut $i ca monah in statele de intretinere ale Manastirii Tismana.
La Tismana suma din stat s'a ridicat, in numele ierodiaconultti Du-

mitrescu, prin iscalitura falsii, iar banii au mers ia. visteria Vliidicai de
Ramnic.

Monahul liariton Mironescu, pe lunile Maiu, Zunie, Iulie, August

si Septembrie 1914, e trecut in state la Manastirea Govan.; pc cand, in
acelas time, Aprilie, Maht $1 fink, figureaza si in statele manastir1i Tismana.

www.dacoromanica.ro

294
Salariul l'a primit omul numa dela manastirea Tismana, iar la GOVOTW
suinele s'au ildicat in numele lui prin Iscalitura falsa, $1 an protitat Episc.opului si tovaraslior lui de specula.
Aceste delicte, pe altii, cari nu s'ar bucura de protectia si tovarasia
lui klarboviceanu, 1-ar fi trimis de sigur pe unarm parchetuIui si apoi is inchisoare.

Avem indicii sigure ca aceste nereguli, aceste delicte de fals in actepublice, s'au petrecut en tolerarea D-lui Clarboviceann.
Codui penal, prin artioolul 123, pedepseste pe aoesti functionari, pentru
acest delict, cu inchisoare dela 3 pink la 5 ani, cu irrterzicerea drepturflor
$i cu amenda dela 50 de lel In sus.
Oricat de ticalosit $1 de cazut ar fi omul care detine scaunul episcopiei de Rarnnic, el n'ar putea fi atat de nefast si de periculos, data n'ar fi
adumbrit de complielitatea garbovicenista si secondat de viperile ce alcatuesc aceasta bands. Unii altora isi tolereaza nereguli. Unii pe altii se sprijinesc. Garbovicenii It dau :liana de ajutor Vladical si-i tolereaza totul; acesta le deschide calea larga catre procopsire prin Coate miiloacele, acordandu-de Inca si protectia si autoritatea lui.
Revizorul eclesistic Grigore Popescu Breasta, mergand s is in primire pictura diferitelor biserici, Incaseaza dela pictori, cu Invoirea episcopultd, cafe 100 de lei pentru osteneala si deplasare!

Pictura Bisericilor este o Tamura pe care si P. S. Sa vrea sa o speculeze Impreuna cu Breasta.

Pe pictorii vechi, cari au pictat multe Biserici, si-cari au autorizatiuni
dela Episcapii anteriori, Vladica Sofronie ii batiooareste, ii ameninta si-1 terorizkaza, punandu-i s-i faces tot felul de tablouri, si avand pretentia ca da
Biserici mai Insemnate, wide se plateste Ina!, mult pentru pictura, insu$i P.
S. Sa sa designeze pe pictor, dupes plac si impunand pretu1 cat mai mare.
La Biserica din Calimanesti, locuitorii earl an zidit Biserica cu mar!

sacrificii, gasisera un pictor. bun, care are autorizatie In eparhia UngroVIahiei si cu care se ajunsesera din pret. Mergand pictorul la Vladica Sofronie

ca sa ceara autorizatie, acesta, estiind la ce Biserica se gandeste pictorni,

I-a pus sa -i picteze mai multe tablouri grele, de care a ramas foarte multumit, laudandu-1 in fata lumei $i promitandu-i autorizatia.
Cand a aflat lush' ca e vorba de Biserica din Calimanesti, pentru care
Vladica Isi avea combinatiile sale, a inceput a-I brusca si a-1 ocarri In modul

ccl mai trivial, acuzandu-1 chiar ca ar fi strein. De geaba se apaTa Maul

am ca e ,nascut din parinti Romani, caci Vladica nu vrea sa stie!
,Pe unde stiu eu ca mata te-a Haut cu tat-tau? Am fost eu acolo?"
asa raspundea Episcapul Sofronie spre a nu se des batut sii spre a-I Infunda
pe adversar!
In cele din arma locuitorii din Calimanesti au trimis 4a Vladica o deputatiune ca sa ceara concesiunea pentru pictorul angajat de ei, care are
autorizatie din eparhia Ungro-Vlahiei, si pe ale carui tablouri insusi P. S.
Sa le-a laudat.
Foarte indignat, Vladica a inceput sa Injure In mod trivial, luiindu-1
la goana pe oameni si spunandu-le ou gesturi din cele mai murdare, ca daces.

www.dacoromanica.ro

296

nu poate dansul sd Puna sa picteze Biserica, pe piotorul pe care-1 vrea

dansul, atunci, mai bine... se pune in ea de Biserica!
Faptul acesta a umplut de indignare si de scarba pe Iocuitorii din Calimanesti, precum si toata-sparhia, caci vestea s'a dus pretutincleni 51 se comenteaza de toata lumea.
Acute fucruri care nu se pot desminti si allele rla fel fac sa se vada
ca Vladica Sofronie este expresiunea cea mai inatta a batjecurli ce domneste
in Biserica romaneasca.

Aceea ce a scandalizat si a umplut de am5raehme ipe toti ipreotii din

Oltenia, rfacandu-i sit blesteme ziva si ceasul cand Sofronie Craioveanu a
lost ales Episcop, e faptul ca acesta a dat ordine scrise in toatd eparhia,
ca preotii sa nu mai cuteze a-si reteza parul 51 barba, si ca sa-i terorizeze,
V'ladica ai chiama telegrafic la Ramnieu Va lce-a, unde if batjecoreste si-1 injura surugieste, punandu-i la canon 5i chiar trimitandu-i la Tismana ca sa -si

fact pedeapsa, silindu-i astfel pe bietii oarneni sa cheltuiasca gramada de

parale, mai ales la Tismana, unde nefiind tren, bietii preoti trebuesc sa
meargd doua poste cu trasural
.Multi preoti chemati telegrafic la Rai-rink, venind acolo, sunt siliti sa
astepte zile antregi, de oarece Episcopul, dupa ce i-a chemart, pleaca la Bucure. ti sau In alts parte, fart a lasa nici o dispozitie cu privire la ei.
Singurii preoti cari se bucara de toleranta Vladicai, carora nu indrazneste sa le zica nimic si cari se tund si se ferchezuesc ca nisteDonjuani, sunt eel doi: Origore si Petrica", pe earl al mangaie si le spune ca
,.ce bine le sta tunsi!"

Pe eand pe Grigore si pe Petrica" ii rasfata pentruel le sta bine

turrsi, un grup intreg de preoti, peste 40, cari fusesera chemati la episcopie
ca unii ce erau preoti de regimente,
pentrucai-a vtzut en nand si Cu
barba potrivite, I-a luat la earl, 1-a numit haimanale", fleoarte", i-a dat
afara si le-a spus ca sa nu-i mai vada In ochi, refuzand de a sta de vorba
on ei, macar ca Ii chemase ca sa le dea sfaturi arhierestl.
0 astfel de purtare ca a Vladichli Sofronie, cat-acterizeazata prin ne-

bunie si brutalitate, de sigur nu poate sa aiba alts explicare si altt cauza

decat sifilisul cc i s'a urcat la creer, si rin ciondirile de rum si comae pe
care Vladica Sofronle, ve.snic le poarta en sine: annul mai mare in geamantan,
st until mai mic si 15thret pe piept, sub giubea.

Am aratat cu dovezi evidente, cum oamenii acestia sunt vinovati nu

iumai de cel mai nenrsinat si ilegal cumul 51 nepotism,
care e o adevarata crima, mai ales fa% de incapacitatea si nevrdenicia for cum afirma
hid/dos, Arhimandritul Iuliu Sariban, Directorul Seminarului Central, dar sl
de vadite delicte, comise ca functionari publoi, in exercitiul fudetiunei for st
pedepsite de codu] penal cu ani de inchisoare, amends 51 interzleerea drepturilor, prin articolele 123 si unnatoarele
privitoare la fals In acte publice,
prin art. 141 privitor la nedrefote tuari savarsfte de functionarii rpublici, preeutzt
prin articolul 147 si urm5toarele, privitoare la abuzul de
ylutere.

www.dacoromanica.ro

296

Maurul trebue sa piece".

Domnule Ministru Duca,

In aceste mom' ente de infrigurare prin care trece tura, Garboviceanu

se gandeste cum sa-$i mareascii trecerea si cercul c(peratiilor sale, de bancher in sanul Bisericii".
Dansul nazue$te sa ajunga secretar la culte, spre a Lisa Casa Bisericii de zestre la una din creaturile sale, probabil ca lui Breasta, $1 de aceea

si-a imprevizat o sarbatoare zgomotoasa si grozava, la care a adunat in

ziva de 3 Decembrie pe toti aceia cari ;pot sau au putut veal vreodata in
atingere de interese cu dansul.
Arhimandritul Scriban el insusi a lost nelipsit si i-a tinut toast. Para.
si D-voastra Domnule Ministru ati cazut in grozava ratacire de a patrons
cu prezenta, o adunare care avea de scop preamarirea cumulului, strambatatii, necinstei, lipsei de caracter, lacondei 51 incapacitatii sintetizate prin
persoana celui sarbatorit.
Sub ochii D-voastra Domnule Ministru $i in auzul lumei lntregi, omul

acesta a exclamat spre cele patru colturi ale lumei, laudandu-se pe sine:
maurul si-a Ideut datoria, maurul poate sd piece!"
Din aceste vorbe pline de insolenta si de impertinenta, prindem $1 noi
pe cele din urma $1 spunem: sd piece maurul!" Oh! de-ar pleca odata! Ar
rasufla biata biserica si biata $coala de Iuda", de banc.herul", de schhnbatorul" ce le-a muls mai bine de un sfert de veac storcandu-le Si mulgandu-le pans la sange, ajungand din Bolan: milionar si oftand si batandu-se
peste piept: siiraca tarisoara, saracii bisericuta, m'am jertfit pentru voi si
am facut totul, totul pentru voi!
Maurul trebue in adeviir sa piece! Jar noi, in aceste momente cand
toti se intrec a ridica imnuri, osanale $1 ditirambe, Garboviceanului $1 a i se
,-tilira la picioare, noi ne faccm sfanta datorie de a spune adevilrul, fiind
convinsi ca sub greutatea lui sdrobitoare faima nelegiuitului si puterea Ini
vor pied Fara urma, dupti cum graeste psalmistul: (Psalm 36).
Si inch' putin $1 nu va fi pacatosul, $i vei cauta locul lid si nu-1 vei
afla!" Vazut-am pe cel necurat prea lnaltandu-se $1 ridicandu-se ca chedrii
Libanului;" Si am trecut si iata nu era: sl Yarn cautat pe el si nu s'a aflat
locul lui!" 1)

lanuarie 1915.

1) Tiu sa afirm ca Parintele P. Partenie nu din intentiune pyloric a

fost parta$ la atatea fapte grave $1 unite ale bandei din biserica Olteniei, ci
sfintia sa a fost atras, in curentul cel puternic in rautate al garbovicenismului, prin faptul ca ajunsese sa fie inrudit cu garbovicenii si kintelegea sa fie
solidar cu actiunea din biselica a rudelor sale. tAceasta a fost si este parerea
area, indiferent de ce va zice Parintele Partenie, care este liber sa se pronunte si sa se manifesteze cum va vrea.
Consideratiu mea insa a fost totdeauna fats de Parintele Partenie cu
totul alta decat fats de toti ceilalti garboviceni si garbovicenisti.

www.dacoromanica.ro

DOMNUL N. IORGA REDESCHIDE RANELE BISERICII,

IMPUTAND ALTORA PACATELE SALE.
UN RASPUNS CE I SE CUVENIA
Scrisori deschise de Dr. Lazar Gherman

India scrisoare.
Onorate Doman le Prbtesor lorga,

In sedinta de Vinery 19 Dec= brie 1914, a Adunarii Deputatilor, ati

avut bunavainta de a anunta, D-lui Ministru al Gultelor, o interpelare, cu
privire fa chemarea mea ca Profesor la Catedra vacanta de istoria Bisericii
Romane dela Facultatea de Teologie din- Bucuresti.
Aceasta interpelare are o lature care atinge pe de o parte numele men
cel bun, iar pe de alai parte atinge sfintenia Bisericii ortodoxe romanesti,
careia ii apartin ca preot $i profesor de teologie. Reputatiunea mea si Biserica mea, fiindu-mi astazi singurele si cele mai sfinte bunuri, am datDria
sa va ant ca sunteti in eroare,
afirmatiunile facute prin interpelarea
aunntata, si ca savarsiti, atat fats de mine, cat, mai ales, WA de Sfanta
noastra Biserica o mare nedreptate.
Tin ca opinia publics romaneasca sa fie judecatorul bine informat al
plangerii mele $i de aceea, ca lamurire prealabila, dati-mi voe ca, itrairde de

a intra in amanuntele interpelatiei anuntate, sa vorbesc despre legatgrile

mele cu Domnia-Voastra.
Pastrarn aceste legaturi ca o sfanta taina a inhnei mole, si pe care cu
nici un pret n'asi fi volt sa o divnlg, dar situatia mea de legitima apiirare in
care m'ati adus, imi porunceste sa fac aceasta.

Acum cativa ani, cu prilejul serbarii Jubileului Societatii Junhnea",

printre alti oaspetl veniti din Regat, in Cernauti, ati sost si D-v. Pe cat de
multa inbire va marturiseau romanii bucovineni, Onarate Domnule Profesor
Iorga, pe atat de mull va urgisa Guvernul austriac, care vedea in activitatea
D-v. cea mai iredentistil politica ron,dneasca, pagubitoare Monarhiei.
Ingrijati de aceasta vadita urgisire din partea Guvernului austriac, si
plini de temere fiats de buna for reputatie politics, profesorii universitari romani din Cernauti, de$1 oameni cu cele mai curate sentiments romanesti,
,

n'au indraznit tatus sii va gazduiasca, la casele lor, pe D-v., care ati fost
a'Stfel nevoit sa va asezati intrun hotel jidovesc din Cernauti. Chiar d-1
Sextil Puscarin, ruda cu -v., si unul dintre cei mai finsufletiti roman, a
-stat in curnpana, char daca trebue sa primeasca numai vizita D-v.

www.dacoromanica.ro

298

S'a ,gasit atunci, insa, in Cernauti, un roman, um preot ortodox, urr

intelegand ca antisemitul lorga
candidat de prolesura universitara, care
e nefericit Thtetrn hotel jidovesc, ca se terne chiar sa manance in restaurantele ildovesti
1-a poftit subt acoperarnantul easel sale $i la masa sa, notinand sealing de ce aveau sa zica 51 Ouvernul austriac si cercurile canducatoare din Cernauti. Ace] om, onorate Domnule Profesot lorga, eram chiar
eu, Dr. Lazar Glierman, care, astfel, am avut placerea sa va am 4n cask'
mea si la masa mea 'pe 0-v., care astazi ma tratati ca pe un pagan 51 vames.
Cu toata furia ithivernului austriac contra 0-v., pe care v'a 51 expulzat,
dupa aceca, de pe teritorinl austro- .wigar, eu nu m'am sfiit sa va petrec,
Impreuna cu familia mea, eu un modest cortegiu de trasuri, pink' la gars.
D-v. ati plecat 'la Bucuresti, en am ramas in Cernauti, banult pentru
totdeauna el asi fi gravitand spre Romania, ea si fi ultrist roman si unealta
nationalists a D-v. She Dumnezeu cite pedici trebuia sa am din pricina
aceasta, sate suferInte aveam sa andur, suferinti despre cari, pana atom,
nimanui nu 1 -am pomenit o vorba. Era in primejdie nu numai profesura mean

universitara, pentru care ma pregatjsem de zed de ani, ci si preotia si mo-desta mea existents.
Onorate Domnule Profesor forge',
Incepeti interpelarea reamintind ntontentele triste pentru Biserica ;ioa-

a cdzut
Mitropolitul Primal Athanasie ,Mironescu
strd in care seful ei
sub grele acuziiri, pe cari le ridicaserci prin cea mai uritd intriga un numdr
de clerici si profesori cart se faceau tot at& de putin demni de situatia Lorca si arhiereul eel mai-inzpovarat de pticate lumesti" (vezi ,Alonitorul Oficial" No. 16, din 21 Decembrie 1914 si Neamul Romanesc" No. 51 din 1914).

Dar D-v. insiva pe de o parte afirmati, ca cel mai dovedit fapt, cA

arhiereul in cestiune este cel mai impoydrat de pacate lumesti ", si totde()data taxati pe clericii si profesorii cari au scapat biserica romans de un
asemenea IMitropolit pe care D-v. 41 prezentati ca .pe un monstru, ca s'ar fi
f atilt tot atilt t1e putin demni de situatia for ", 51 ca opera Icor ar fi o opera
deecea mai Emit() intrigii", si campania lor, o campanie odioascr.
Dupa opinia D-v., oeeace au facut cierkil si profesorii, cerand indepartarea din fruntea Bisericii a Arhiireului eel mai impowirat de pticate
lumesti", apare ca o fart de lege; far aceasta logics, Onorate Domnuie
Profesor lorga, care pe de oparte ca Arhiereul cel mai impovarat de pacate
lumesti" sa stet pang astazi in fruntea blsericii romanesti, prapadind-o cu
totul, iar pe de alts parte, ca, clericii siprofesorii,spre a fl demni de situatia
for, si spre a nu li se ,putea reprosa nimic, sa tolereze-acest lucru nedandu-i
ilici cea !mai mica atentie.
Aceasta originals prograrnk' de."Tegenerare bisericeasca, data am ve-

aea-o reprezentata printr'un muritor de rand, am putea trete asupra ei si

wsor, cu un zambet de compatimire. Insa, vilzand-o profesata de 0-v., repu-

tatul Profesor N. lima, sef al unui Partid cu o programs bisericeasca sex presa, biirbat cu pretentii la stima tuturor celor ce tin la ortodogia romaneascii strabuna", cum hni scrlati insivii personal prin epistola 0-v. diir
Noembrie 1911, vazand apoi ea aveti curagiul sa sustineti aceste ducruri,..

www.dacoromanica.ro

299
chiar in adunarea Deputatilor tariff, ma cred dator, ca Preot al Bisericii noa
stre, si ca Profesor de Teologie ortodoxa, sa protestez, cu toata taria sufletului meu, si a declar, cu toata revolta convingerei mete, ca acest principiu de regenerate bisericeasca, Baca nu e o nebunii luare in ras a Bisericii
noastre, este cea mai larmidabila hula la adresa fiintei, sfinteniei si principillor ei.
In adevar,-dupa vorba si pilda Mantuitoruitti flristos, a Sfintilor Apos-

toll, a Sfintilor Parinti, si dupa Canoanele Sftntelor Soboare, atat ecnmenice cat still:nate, erarhli pacatosi si robiti de instinctele josnice ale fir! merle-9U, cu atat mai lard rezerva trebuesc stigmatizati, cu cat mai. sus stau
in fruntea Bisericii, Erarhii sunt, in deosebi, In Biserica lui Christos, lumina
iumli si sarea parnantului. Si daca lumina este intunerec cum se va lumina,

si daca sarea se va strtica, cu ce se va sara? Despre sarea cea stricata

Sfanta Exanghelie ne spune ca se arunca in gunoi, afara, si se calca de
oameni (Mathei, Cap. V).
Toleranta in +Biserica lui Christos poate fi ingaduita fin anasura intinsa

fats ,de laici pacatosi, dar ea devine hula fats de Biserica, hind vorba de
Arhierei, cari sunt, in virtutea chemarii lor, judecatorii cei mai inalti ai moralitititii clerului si credinciosilor.

In privinta lot, an ciuda talcuirilor rafinate sofistice facute asupra

vorbelor Sfintei Evanghelii, rarnan mai eterne decat lumea varbele Mantui-

torultd: Val celui prin care vine sminteala. Mai de fobs i-ar fi lui de s'ar
legs cu o platra de moara de gdtul lus si sa se arunce In mare, decat sa
sminteasca pe unul din cei mai mid". De te sminteste ipe tine mina to sau
piciorul tau, taie-le pre ele rile lapada dela tine; mai bine IV este tie sa intri
in viata salon sau clung, decat doua main/ sau dona picioare avand, s fit
aruncat in focul cel vesnic. Si ochiul tau de te sminfeste pre tine, scoate-1
pre el si-1 arunca dela tine; mai bine este tie cu un ochiu sa intri In viata
(feat amandoui ochii avand, sa ill aruncat in gheena focului" (Mate!, Cap.
XVIE1).

Ce-ai zice Domnule Protesor, despre un general comandant, care, in

momentul critic, vinde planul de rasboi dusmanului? Ce-ai zice despre un
simplu Judecator care se lasa mituit? In aceeas situatie se afla 5i Arhiereul
care, avand menirea s vegheze asupra credintii si moralitatil Eparhiei intregi, se face el insusi vinovat, in viata sa, ajungand cei mai impovarat de
pacate lumesti", devenind scandal spre perzare.
Ai si D-ta copii, Onorate Domnule Profesor lorga; ce-ai zice de un
parinte, care, chemat s vegheze asupra moralitatii copiilor sal, comite chiar
el, inaintea ochilor lor, desfrau si adulter?
Dupa invatatura Sfintei Evanghelii, in casatorie sotul st sotia constitue
imitate trupeasca sl sufleteasca indisolubila: Taina aceasta e mare si sfanta
in biserica (Efes, Cap. V) si totusi, surprinzandu-si barbatul pe femeia sa is
adulter, stiti, Onorate Domnule Profesor Iorga, ca se da divort, din cauza
sdruncinarii legaturilor familiare.
Duipa duhul crestinismului, raportul dintre arhiereu si biserica este cal
dintre sot si sotie, si D-v., Onorate Domnule Profesor lorga, care,--pentru
sotul tradator, de sigur pretindeti divortul, si pentru Judecatorii ce ar prim!
mita, de,sigur pretindeti ancheta 5i destituire, si pentru Wittig! tradatori at

www.dacoromanica.ro

300
.plarturilor de aparare nationals, ocna pe viata, aduceti cea mai mare hula
.asupra Biserkei, silind-o sa continue relatlile de viata cu arhiereul' despre
care pretindeti ca e ,,cei mai dmpovarat de pacate lurnestl", ca sef al el
Cu asi vederf despre stintenia Bisericii, credeti oare ca aveti tithe
.de drept la recurtastinta si stima tuturor celor ce tin la ortod3xia romaDin contra, prin asemenea procedeu, D-v, degfadatl
measca strabuna"?
Biserica cea sfanta a Int Christos, dela postal eL ca normeidealti pentru toate
societatile omenesti si o asezati neasemanat mai jos si decilt cele mai in-,
aerioare societati omenesti. Inte leg ca faceti toate acestea din intense de
:partid. dar aflati dela mine; preotul $1 profesorul ortodox Dr. Laziir Gherman,
ca Biserica n'are menirea de a fl o znizerabila serve a partideior..ci, factaYul

care indreapta si inalta st viata de partide, Si eel ce aseric4te; Biserica, lui

Christos, scopurilor pamantesti, merits, din partea celor ce tin la ,Irtodoxia
Tomaneasca strabuna, nu stima, ci Inferare $1 excomunicve
Onorate Domnu le Profesor lorga,

Chestiunea Athanasie era o ,nana cafe cauta sa se Inchida. Parintele

;:,..tra at.e carui vini In mare parte e responsabil si medial social
in care a t;L:t, si r.adajdulm,..ca, In retragerea lui, i$1 va ispast pAcatele $i-si
va marital sufletul. D-v. Onorate Domnule Profesor Iorga, Insa, pentru a va
procure o arm/ mai mutt contra rmea,
de$1 nedreapta,
nu v'ati shit de a
eschide din non rang aceasta, si aveti predilectia de a xrunca redeschiderea
.si continuarea chestiei Parintelui Anhanasie in seama chemaril mele is Catedra. Pentru a va face o punte intre chestia Parintelui Athanasie si prolesura mean trageti de par $1 chestia Profesoralui Chiricescu
Tra mir ca ati
uitat de D-1 Cernaianu, de Parintele Paunescu, si de Prea Sfintitul Episcap
(Therasim Safirin
$1 ma numiti pe mine unul din asociatil campantei
odioase" ampotriva lui Athanasie, Arhiexeul eel mat Impovarat de pacate
lumesti".
.
jAveti dreptate, Onorate Domnule Profesor Iorga, campania a lost In
adevar odioasa", insa sa-mi dati vole sa marturisesc $1 sa demonstrez, cat
-mai sumer, cum se poate face aceasta intr'a scrisoafre,
caci pe larg cu
un vast material doveditor a faCut-o d-1 Cernaianu In opera sa Patru ani
4e lupta",D4 N. lorga $1 Biserica", Bucuresti 1912, pag. 432 ca. e odioasa" numai, dar absolut numai intrucat va priveste pe D-v. personal.
D-v. ati aprins focal in Biserica, indemnand teologli enturtasti din Bib.
ture$ti, prin Neamul Romonesc": Un singur slat: incepeti de acum. ,;Opinia publicti vs va dd puterea ce, trebue pentru a std in tata acelor yanzillari
,,pe cari politiciautt i-p adus in Episcopatul Romdnesc" (Neamul Romartesc"-

Atliar:..,

"No. 117, din 10 Octombrie 1908) $1 urmandu-va ei sfatul, D-v nutriati mereu

focal apiins, cu noui indemnari, $i cu laude ca acestea: Cinste, tubire de

neam si de bisericil, mild de cei sarmani, indrazneald si vioiciune, deosebesc noua foaie Vestitorul. (Neamul IRomanesc" No. 138, din 19 Noembrie 1908) si ,;Biserica Romans ", o nouil foaie de luptel pentru indreptarea
clerultd nostru, are o atitudine lamurita si curagioasd. Se atacd tdrd crutare' mitarnicit, simoniacii si simplii soared de budget, speld proastd, dar
\Joarte rospanditd (N. R. No. 1401 din 23 Noembrie 1908).

www.dacoromanica.ro

301.

In deosebi, relativ la Parinte le Athanasie, va aduc aminte ca chiar alegerea lui ca Mitropolit, ati intampinat-o, (101 sunteti un simplu cretin in
Biserica, cu
dintre cele mai grozave, privitoare atat la vieata Inc.
rata $i la plagiat, cat $i la atentat inlpotriva organizatiunei canonice a Bisericei". Ca durere anulez votul meu, in asteptarea Arhiereilor, cu total curan, invdtati si energici, de care Biserica are nevoie, pentru a moralizd societatea, a se impotrivi inceilcarilor statulul si asalturilor politicianismului
(Neamul Romanesc din 11 rebruarie 1909), La pragul MitroP011eimerabile Inaltul Prea Silting sd lase acele sdrente ale lumii pe care le-a adus
,,in Episcopia lui si le-a purtat In vederea ruing. (Idem). Se) apdr pe MItropolit, en care intrebandte-mi constiinta MI I-am putut void, cunoscandu-i
dace) nu vieata private), mdcar reputatia in aceasta privin(d si am spus-opublic? (Neamul Romanesc" No. 62, din 11911).
Si and teologii tineri din jurul jurnalelor Vestitorul" $1 Biserica.
Romans ", desvaluiau tot mai mutt pe Mitropolitul Athanasie, rivallzand cu
D-voastra, iar cei interesati fi atacau, D-voastra le luat} aparare,a, gasind
folositoare desveluirea persoanelor pdcatoase" (Neamul Romanesc" No..
80 din 1909).

Toate spusele acestea, ca $i loarte multe altele la fel, poarta expres

sernnatura N. lorga $i s'au perpetuat to Neamul Romanesc" nu o saptamina
san o Iona, ci ani intregi, reprez,entand cel mai bogat material.
Alaturi de D-voastra, s'a distins, fn deosebi, in ,privinta aceasta, Prey
Cuviosul Dv. prieten, care ria (recut Inca pragul Arhieriei" si pe. care declarati in Neamaul Romanesc" No. 1128-129 _din 1911, pag. 20a), ca I-am
edudat #11 N. lorga totdeauna si prieterdi mel.... si-1 cred si azi cel ma!
rednic ae a fi Mitropolit Primal". Acesta, provocand lumen 14 4upta, declara, sub auspiciile D-voastra, ca Biserica noastra este: mai mull un culcu$
de trdndavi, bdriog de netrebnici, pestera talharilor $i scoala perversitatir.

Biserica noastra de azi e neganunea crestinismului, e un asezdinant de

Ottani, care Speculeazd numele Ce lui de cdt care buzele omenesti rue pot
pronuntd ceva mai scamp si mai final(. Cdnd to at in Bisericd Preoti, car;
fac ochi dulci doantnel,:r, in cele mai sublime momenta ale Oficiului, cari
cautd sd-si ucidd fetele, nu mai putem nice eel avem a face cu crestini. Deceit o Biserica serried cu asemenea monstrii, mai bine este si catolicismul
si mahometanismul si once alta mai vre(i ".
$i acum mintenati-vd cititorilor eel existd Preoti, cart privesc cu liraste asemenea sacrilegii si cred cd sunt intr'o atitudine corectd, cdnd nu
stria contra unor asemenea ticalosi, cart an prefdcut Biserica Domeudul
Nostra in pestera talharilor". (Neamul Romanesc, No. 138, din 19 Noembrie 1008).

Din toate aceste spicuiri culese fugitiv, $i ca din Intamplare, din sate
si mil de altele la fel, reiese, cu cea mai deplina evidenta istorica posibila,
lapin' netagaduibil ca, cei ce au deschis $1 purtat ani tntregi campania bisericeasca cea mai violenta, precum in contra tuturor erarhilor, tot asa $1
impotriva Primatului Athanasie in deosebi, n'au lost altii, ci chiar D-v. 1n$iva,
Onorate Domnule Prolesor lorga, cu ziarul D-v. Neamul Romanesc" $i co

toti prietnii D-v. marl $i midi, in frunte cu Prea Cuviosul care n'a trecut

www.dacoromanica.ro

302
Inca pragul arhieriei" si pe care it credeti si astazi eel mai vrednic 'de MIAropolti Prirnat" (Achim. fuliu Scriban).
De asemenea relese cu cea mai perfecta evidenta si faptul ca aceasta campanic de sub conducerea Si auspiciile D-v. a desvaluit din capul locului par-

4ea morala a chestiunei, cea canonica ajungand ably mai tarzlu la ordinea
zllei.

Si un merit, $i altul, foaia Neamul Romanesc" prin numArul 80 din

Julie 1909, le astuna pentru D-v., prin cuvintele: Neamului Romanesc'' ii
,revine tot sistemul $i tot meritul inceputului de !fund bisericeasc'd

at sociald

-de insanato$ire la noi", adica Qi activitatea Vestitorului" $1 a Eiisericii

Romane". Aceasta important,/ declaratie {kept ca nu e somata de D-v.
34. forga, insa D-v. ati declarat in Neamul Romanesc" No. 128-139 din '1911,

ca ati publicat-o filndca e bun,/ $i dreapta"

Lupta purtata sub egida D-v. contra Mitropolitului lAthanasie, la inceput puss mai ales pe chestii de imbralitate $i de plagiat, a durst multi
vreme, ansa ea s'a tot ascutit in mod extraordinar prin lupta canonica, contra legii Consistoriului Superior Bisericesc, sustinut de Parintele Athanasie.
Cand Prea Sfintitul Gaterasim Safirin, legitimat de atentatul dat in
potriva canonicitatii, a aruncat, in Sfantul Sinod, Anatema asupra MitroPoiitului Athanasie, D-v., Onorate Domnule Profesor lorga, intro allele, scriati
-aceste fulgeratoare cuvinte:
,,Actul de convingere si datorie pe care 1-a savarsit Venerabilul Episcop, e maul din cele mai frumoase dovezi de caracter $1 Ina (time moralil
care s'au dat de multa vreme in aceasta societate putreda.... Episcopal de
Roman a Meat ce-i cerea calitatea sa de Erarh al Bisericii, ceeace inseamna
nemasurat mai mult decat functional. al d-lui liaret ".
Episcopil anatemizati n'au dreptul de a mai shill, el an pierdut calitatea for de episcopi. Slujba for n'are nici tut pret, nicl o sflntenie nu lawnjoara it)ersoana for. In diecezele celor cari au ramas dupa plecarea rasbunatorului canoanelor, nu mai este Biserica lui Dumnezeu, ci Biserica Ministntlui de Culte, atentator la legiuirile dumnezeesti nestramatate...
Pentru once em, care tine da Biserica din once punct de vedere, pentru once om care are simt pentru cele mai dnalte ideale $i cele mai sfinte
-,7aaezaminte, afurisania rostitO la 12 Octombrie 1909 in Sinodul Rominiel,
,,e un act de o Incalculabila valoare, ca afirmare sf ca urmari. Ei toti vor
Inconjura cu simpatie pe Episcopal Gherasim s1-1 vor sta antra aparare, cu
toate anijloacele Si puterile Ior, sprijiniti de opinia public,/, pe care- vor sti
sa o mists.... caci, daca se isgoneste din Biserica un Ghenadie $1 IPartenie
.pentru urate pacate ale parnantului, nu se sooate cu decret Regal pe baza

de raport al Ministrului, un Gherashn, pentru ea a luptat pentru dnstea

si libertatea Bisericel sale, pentruca a indeplinit credincios sludba lui Dum-

nezeu (Neamul Romanesc din 15 Octombrie 190)).

Alaturi de D-v., Prea Cuviosul D-v. prieten, PArintele Arhimandrit
Scriban, pe care al credeti ,,si azi eel mai vrednic de a fi mitropolit Primat,
scria despre Anatema R S. Episcop de Roman, Gherasim, Intre altele, astlel: Omu/ lui Christos".
,,In pasta] de caractere care domneste in Biserica romana avurarn
satisfactia de a vedea un barbat care se ridica la inaltimea color din vre-

www.dacoromanica.ro

303
.,,murile vechi, prin impetuozitatea cu care 10 afirma convingerea sa cres,,tina in timpul diseutillor pentru Inodificarea legit sinodale. El e Episcopul
.de Roman, $1 ne-a cucerit inimile prin puterea sufleteasca nelnfranta, care
,,se desprinde din trupul sau plapand $1 slabut.....
,,Prin noua sa aparitie vitejeasca 91 neinfricosata, pentru apararea a,devarului cregin, Prea Sfintla Sa se arata Inca odata ca atlet at IMintui,,torului Christos, nefacand caz de tpersoana sa, pe care o expune, si tralnd
,,mal mult do suflet cleat in trup
SA. ne fericim deci ca Bisericei Domnului i-a lost dat Inca sa alba in
,santtl sari asemenea caractere inalte, scanteietoare de virtute cresting si sa
,,rugam pe Arhiereul eel Mare Christos, caruia vrednicul Arhiereu dela Reman ii serveste, sa asigure biruinta adevarului sau asupra invataturli mincinoase care se furiseaza in Biserica. 'In acelas thrsp sa insotim cu simpatia noastra straduinta Episcopului, care face opera de Apostol, punand
lucrul Dornnalui mai presus de sine si Infruntand cu vitejia, pe care numai
credinta nestrilmutata o da, afacurile pe carl uraciunea pustiirii, furisata in
local eel slant, va cerca sa i le deg ". (Neamul Romanesc" din 23'Octombrie 1909).

Parra la acest stadiu ajunsese lupta bisericeasca, impotriva Idttropolitului Athanasie, $1 a dainuit mai departe, in acelas sens, Inca aproape
un an $i jumatate, Ingramadindu-se In coloanele Nearmilui Rominesc cele
mai grozave acuzatiuni la adresa Primatului Athanasie st a celorlalti erarhi,
pe can D-v., Onorate Domnule Profesor 'forge, 11 acuzati pe chestie de moralitate privata $1-i numiati intre altele: Chipuri de idoli cu cdrJa a mitrii,
Clerul Malt de banchete cu usile inchise, de concubinagli scoase la Neal&
de copli naturali can merg a in vre-un Pa lat mitropolitan, ca sd pupa mana
Taiai VIcidlca, de polill protestate, de simonie si tmluire (Nea.mul Romanesc" din 8 .April 1909 si No. 82 din 1914).
In atmosfera creati de curentul prezentat de D-v., si de Prea Cuviosul

D-v. prieten Arhimandritul Scriban $1 ceilalti ostai de Junta, era imposthil

ca, dintre clen cii admiratori ai 0-v., sa nu se gaseasca nici unul sa nu-si
faca datoria. S'au si gasit acestia in persoana preotilor Vastlescu, Paunescu
si Draghici, discipolii eel mai intimi si mai Increzatori ai 0-v., cari -au inaintat

petitiunl formate Sfantului Sinod, cerand sa se lanntreascd invinevatirile

aduse prin press Primatului, pe chestie de moralitate, pe chestle de plagiat,
si pe chestie de atentat impotriva canonicitatii Bisericii.
Cu acest prilej D-v. scriatt despre acesti preoti in Neadnul Romanese", numindu-i Podoabe ale clerului scllesc, iniiintatori de seciti ale Lige',
dupd ce le scriseserati personal, spunandu-le despre atitudinea tor: pornirea e nobilel si potrivito cu caracterul Slintlilor Voastre" (Neamul Romanese" din Mai 1910 5i Romania Cresting" No. 28-30 din 1-30 Sept. 191.1).

Intreaga aceasta campanie in care 0-v., precum se vede evident

chiar numai din inkile crampee spicuite, ati avut cel dintat to!, 1st ajunge
apogeul prin memorabidul proces sinodal din vara anului 19L1, calla, la 28
lunie, Mitropolitului Athanasie, actritat de Sfantul Sinod, e silit sa demisloneze far P. S. Episcop Oherasim e depus din scaunul P. S. Sale si Profesorul
Chiricescu destltuit.

www.dacoromanica.ro

304
Eu, Onorate Domnule Profesor Ioarga, In timpul tuturor acestor lupte,.
eu Dr. Lazar Oberman, pans la caderea parintelui Athanasie, n'am avut nic
cea mai mica parte la .cx-npania impotriva acestuia, nu am fost asociatuk
nimanui si nici n'am aostit, nici in convorbiri particulare, nisi In scris, vre-o
judecata oarecare asupra fostului Mitropolit Athanasie.
Intr'adevar, singurul semn le vieata din partea urea, pe vremea aceea,
intervievul de 10 randurl, dat d-lui Cernaianu, an Cernauti, in 20 Apri lie 1911,
deci abia cu dour luni inainte de dernisiunea Pirintelni Athanasie $i reprodus

Si lauclat de Ilearruil Romanesc" al tD-v., impreuna cu intervievurile Profesorilor dela Facultatea de Teo !ogle din Cernauti, este o opium doctrinall
academics asupri Legli Consistoriului Sup. Bisericesc in principiu si .n'are,
mild in olIn nici in maneca, cu persoana EMitropolitului Athanasie si cu po-

vara de pacate lumesti, de care ai vorbit si vorbesti D-ta atat de mutt, si

care i-au pricinuit caderea.
In fata andrasnelii D-.v nemai pomenit de tintica, de a denatura adeviirul, $1 in fata reputatiunii $1 increderii de care se bucura tuvantul D-v. pe
care-I pretindeli sa fie crezut Para dovezi, ma vad shit sa declar Inca odata,
solemn, in fata forului opiniel publice ca Baca, in intervievul meu, reprodus
in qNeamul Rominese" al D-v. $1 oriunde altundeva, se va putea gasi cea
mai mica aluzie, fie chiar indirecta, la persoana Mitr. Athanasie, sau vre-o
contributte la caderea Jul, eu vein renunta nu numai la profesura Uinversitara, dar chiar la calificarea si recomandarea ce mi-au facut-o Facultatea
de Teo logie si Senatul Universitar din Bucuresti, cari m'au onorat cu cele
mai distinse aprecieri.
Onorate Domnule Profesor Iorga, esti shit sa-ti dovedesti acuzatia ce
mi-al adus in Adunarea Deputatilor, ca sa-mi primejduesti viitorul si sa ma
descalifici in fata Taxei.

Esti shit s dovedesti acuzatia ce-mi aduci ca asi fi unul din asociatii campaniei odioase" prin care seful Bisericii a cazut sub grele acuzari", Par daca nu poti dovedi, nu-ti ramane decat, sau s'o retragi, cu umilin% crestineasca, cu spirit de pocainta, sau sa ramai d-ta ansuti descalificat

In fata tuturor oamenlor can mai pot judeca.

Deocamdata mie, celui pe care at cautat s-1 lovesti In soarta atat de
crud, nu-mi ramane aitceva decat sa to intreb si pe D-ta si sa intreb $i opinia publics: Oare care dintre cele trei nedreptati, aratate pang aici, ce at
stivarsit, este mai strigatoare la Cer?
Aceea ca pe un roman bucovinean refugiat, care e primise in casa
lui si la masa lui, expunandu-se-pentru aceasta rnartiriului, 1-al primit, cum
zice Sfanta Evanghelie, cu plaint in ioc de paine?
Aceea ca, avand aerul de a regenera Biserica noastra, o huliti, inearcand in seama sefului ei, povara celor mai cumpilite pacate si apoi cautati
a-1 apara pe Scaunul Plitropolitan, in fruntea Bisericii, nurnind actiunea celor

ce lupta pentru indepartarea uriciunii din locul iCel prea Slant" cea mat
unit intriga"? Sau
Aceea ca spre a nit descalifica ma incarcati pe mine cu fapte pe cari
odinioara ani intregi cu insufletire D-v. insiva le-ati savarsit, an vederea iumei intregi, si de care astazi va lepadati, spre a le arunca in specie Incat
care n'am nimic comun cu ele?...

www.dacoromanica.ro

305
Serlsoarea a doua.
Onorate Domnule Prof esor lorga,

Ramane asa dar stabilit in modul cel mai evident ca eu Dr. Lazar
Gherman n'am lost cu nimic, dar absolut cu nimic, parta$ Ja campania purtata atat de violent de D-v. in potriva fostului Mitropolit Athanasie pe care
1-41 prezintat ai-1 prezintati $1 azi in data lumei ca pe Arhieretrl cel mai
impovarat de pacate lumesti". Mitropolitul Athanasie a cazut deci, sub po-,
vara Invinuirilor ce i s'au adus de D-v. $i de ucenicii $i tovarasii D-v de
lupta, iar eu deli D-v. aruncati rasminderea pe mine, n'am avut nici eel mai
mic axnestec.

In apararea sa, In fata Sinodului $i iii publicatiuni raspandite in toate

partile, Mitropolitul Athanasie, intre allele, a desmintit autenticitatea tuturor
intervievurile dela tFacultatea de teologie din Cernauti. Din cauza acestei
desminthl a intervievurilor, dupa caderea Mitropolitului Athanasie, venind d.
Cerndianu in Bucovina, sore a restabili adevarul, eu, alaturi de Profesorul
Saghin, rectorul Universitatii pe atunci, $1 de docentul privat Dr. Silvestru
Octavian isopescu, am confirmat intervievul meu printr'o scrisoare publicata in Romania Crestina" No. 1-3, anul al II -lea, din Septembrie 1911.
Aceasta scrisoare, publicata cu cateva luni dupa cadarea Mitropolitului
Athanasie, cuprinde, afara de confirmarea intervievului, $1 reflexii relative la
rezolvirea chestiunei bisericesti din Regat, culntinand in asertiunea ca Biserica Romaniei se gaseste in starea in care o aveti, nu pentrucd n'ar fi avut
consistoare superioare, inovaiii necunoscute in epoca clasicd a Bisericei...,
iar indreptarea nu poate vent prin nici un consistoriu si prin nici o alto inovatie, ci numai prin cei chemati de Dumnezeu, prin Arhiereli-Apostoli, elite
sufleteasca aristocratica, de care Biserica are cea dintal nevoe, ca pe urmd
sa i se implineasea toate celelalte nevoi".

Totdeodata mi-am simtit datoria crestmeasca sa mangaiu pe aceia

cari sufereau atat de cumplit din cauza luptei pentru canonicitate $i moralitate in Biserica, spunandu-le adevarul ortodox, ca cei care se cred chemati
sa sufere pentru-liristos $i pentru institutia Iui, s sufere cu bucurie, ca sa
se asemene lui fliristos Si marilor barbati ai Bisericei din vremurile trecute".
Aceasta scrisoare, cu reflectiile ei, s fie care, Onorate Domnule Profesor lorga, motivul pentru care 0-voastra ma faceti in fata Adunarei Deputatilor unul din asociatil campaniei odioase" contra Mitropolitului Athanasie Mironescu, deli el cazuse cu mult lnaint de publicarea scrisorei Si
dell 0-v. 11 incarcaserati cu toate pacatele de pe fume?
Facandu-mi aceasta acuzatiune, 0-v. Onorate D-le Prof. Iorga, dati
dovada de lipsa oricarui scrupul de onestitate si de constiinta, cad idoara
pentru aceasta scrisoare a mea, imi-va Dv. mil -ati facut cele mai magi elogii
prin Neamul Romfinesc", prin Tana Prea Guviosului 0-v. prieten, Arhimandritul Scriban, despre care scrieti pc parintele Scriban 7-am laudat eu totdeauna $i prietenii
$i-1 cred si azi eel mai vrednic de a fi Mitropolit
Primat".
Tata, in adevar, cum ma tamaiati D-v. prin Prea Ceviosia Sa, pentru
aceasta scrisoare, In Neamul Romanesc" No. 104, din 16 Decernhrie 1911:
Lauda se cuvine parintelui Dr. Lazar Gherman, care cis curajul crest&
C. Cerndianu. Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

BO

306
nului, spune cuviintul de liimurire $i orientare pentru toji cei rdtticifi $1 ne$tiutori cd duhul guverndrii lui Hristos nu e duhul guverndrii prin muljime,
ci prin forjele cele mai alese $i prin cdpeteniile Bisericei. Aceasta e ce am
spas si noi, in altd forma: ca puterile in Biseric'd nu pornesc dela popor.
de jos in sus, ci se coboard de sus, dela Hristos. Md bucur acum, ccind vdd
ca suntem stcipciniji de aceia$i conceptie, in ceeace priveste spiritul de con&tare in Biserica cre$tind, $1 ca nu dela o Facultate la care lucreazii asemenea teologi distinci a putut culege, fostul Mitropolit Athanasie, spiritul rein
a cdrui unealta s'a Watt... Da, scumpul meu Irate $i vrednic invajdtor de
carte ortodoxii, voud vi se cuvine stima $i recuno$tinfa noastrd, pentrucd
ati adus serviciu cauzei ortodoxe din fara noastrd. Neputdnd fi &Multi de
vre-un interes, ca acei ce nu era ti in mijlocul luptei dela noi, cuviintul vostru
a Post cuviintul de linnurire $1 orientare".
an fata acestei stari de ducruri, va intreb, Onorate 0-le Profesor dorga,
5i intreb toata lumea nepreocupata de preiudicii, care cum trebue- caracterizata si judecata purtarea 0-v., cand, pentru lucrunile pe care le-ati laudat
cu cele mai elogioase cuvinte ce se pot adresa cuiva, ma acuzati acum in

Adunarea Deputatilor de cea mai aria intriga" $l odioasa campanie?"

Ca D-v. insiva si ca lumea intreaga sa puteti ludeca Si mai bine proi
cedura 0-v., constat ca Prea Cuviosul Arhimandrit Scriban, inaintea mai
multor persoane, si acum doua luni mi-a repetat din nou laudele, declarand
ca Prea ,Cuviosia Sa a scris articolul cu laudele, ce D-v. ati publicat la adresa
rnea prin ,kleamul Romanesc".
Totdeodata tin sa se observe ca eu in scrisoarea mea, n'am adus nici
cal mai Int atac personal la adresa Mitropolitului Athanasie, miscandu-ma
numai in reflexiuni generale de principii si mangaind si ineuradand pe 'lige
oameni cari sufereau martiriu pentru convingerile Ion orestinesti. Prea Cuviosul D-v, prieten $i 0-v. insa chiar in laudele ce-mi aduceti, punetl chestia
personal impotriva Mitropolitului Athanasie, numindu-1 unealta spiritului
celui rciu", adica facandu-1 Antiorist pe tronul Metropolitan.

Si cu toate acestea, 0-v., Onorate 0-le Prof. lorga, indrasniti sit ma

acuzati de campanie odioasa" $i de asociat prin cea mai untta intriga"
ampotriva Mitropolitului Athanasie, pe mine care n'am absodut mica un rol,
in acea campanie, iar 0-v. care ati facut totul, Impreuna cu Prea Cuviosul

D-v. prieten, Va scuturati ca de praf de aceste ducruri, pe earl le numiti

odioase si mi le puneti mie in sarcina, spre a ma distruge, pe and pe Pea
Cuviosul Arhimandrit Scriban II proclamati si azi cel mai vrednic de a fi
Mitropolit Primat".
D-v. sunteti, Onorate D-le Prof. Jorga, nu numai deputat si sef de partid, dar si istatic, ba Inca cal mai reputat istoric roman. 'Mind obiectivitatea

cea mai de capetenie dintre datoriile istoricwlui, fata de apucaturile si de

procedarea -v., va intreb eu, care Inca sunt istoric, oare mai este obiectivitate 5i iubire de adevar in istorie si in lame? Si clack' in fata Adunilrli Deputatiilor, unde desigur ati cumpanit lucrurile cu cea mai mare grija, intelegeti obiectivitatea ca in interpelarea ce ati anuntat, en sa creada zititoril
despre obiectivitatea operilor D-v. istorice, sctise nu in fata adunarei deputatilor, ci Intre cei patru pereti ai tainicului D-v. laborator?
In adevar, Onorate D-le Profesor Iorga, in exuberanta 0-v. activitate
istorica, pe langa o parte nepieritoare si tle mare pret, este pretutindenea si

www.dacoromanica.ro

307
.una tot atat de mare, subiectiva, unilaterala $1 preocupata,Iucru pe care eu
mi-am tinut de datorie cre$tineasca $i de istoric s-1 si dovedesc in parte
in lucrarea mea Problema istoricii a Bisericii din Bucovina". Si D-v., vazandu-vd terenul clatinandu-se cu privire la rolul D-v. in istoria Bisericil romane, credeti ca e demn de D-v. sii ma omoriti, imputandu-mi mie, tin modul eel mai nedrept, ca pacate odioase", faptele pe care le-ati savarsit D-v.
insiva, $1 de care eu sunt cu desavarsire strein?
Onorate D-le Profesor lorga, fata de aceasta incatificabila purtare a
D-tale, eu preotul si profesorul de teologie Dr. Lazar Oherman, ma simt dator sa-ti propovaduesc ea, chiar pang la judecata cea de apoi, .dreptatea lui

Dumnezeu ajunge pe pactitosi chin pe pamant, si on ce al face, nu poti

,scapa de ea, decat prin pocainta cresting.
In urma scrisoarei mele de care a fost vorba mai sus, botarindu-se
modificarea 1egei IConsistoriului Superior Bisericesc, in sensul vederilor P.
S. Episcop Oherasim Safirin si ale Profesorilor dela Facultatea de Teologie
din Cernauti, dar P. S. Episcop Oherasim Safirin ramaind en toate acestea
alaturi
$i ma? departe depus, mi-am tinut de datorie cre$tineasca sa scriu
de alti clerici din Bucovina
o noua scrisoare, publicata In Romania
Crestina" No. 4-6, anul II, 1911, in care expuneam ca, dupa dreptatea divans
si omeneasca, un episcop care se ilupta pentru lucruri care se recunosc in
cele din urma adeviIrate de Sf. Sinod Si de Parlamentul Tare!, metita recompensa, iar nu pedeapsa Si trageam oonsecintele cari se impuneau.

Cat de drepte si cat de intemeiate erau acele concluzi?, oricare ar

if fost ele, si impotriva oricui ar fi fost, reiese din faptul ca Romania inireaga, in frunte cu forurile cele mai inalte $1 cu reprezentantii Natiunei si
Bisericei, au facut ceeace preconizam eu prin ele. In adevar, nu numai ca
legea Consistordului Superior Bisericesc a fost modificata de Corpurile Legiuitoare, dandu-se astfel cea mai stralucita satisfactie morals P. S. Episcopului do Roman, dar Marcie Colegiu Electoral, format din reprezentantii intregei Natiuni, din Camera $1 Senat, i-a oferit P. S. Safirin eel mai insemnat
scaun episcopal al Tarei. Reproducem aid urmatoarele din Adresa Senatului
$1 a Camerei dare P. S. Episcop Gherasim, adresa publicata fin toate ziarele
zilnice.

Prea Siinte,
Scaumil Episcopiei de Rdmnic, atilt de ilustru in vieata noaitrd bisericeascd, este vacant.
Nimeni, mai bine dec.& P. S. Ta tut 1 -ar puled ocupd cu mai multiI
virtute crestineascd $i cu mai multd ravnd pentru bisericd. Tara intreagd ar
salutd cu o nespusii bucuric alegerea Prea Sfintiei Tale".
Si yeti lindrasni oare, Onorate D-le Profesor lorga, sa ma acuzati in
fata Adunarii Deputatilor, pentruca am spus lucruri a caror dreptate a recunascut-o Tara intreaga $1 impotriva carora D-v. n'ati spus pe atunci nimic, deli erati, ca si acum, deputat in Camera si director al ziarului Neamu' Romanesc"?
Indrazniti, data v da mana, si eu, ca raspuns, va voiu pune in fata
ce ati zis D-v. despre sentinta Sinodala, despre care e vorba in sorisoarea
-mea de care ne ocupam $i care este Wilma mea manifestare spontana cu
pri'vire la chestiunea Bisericeasca din Romania.

www.dacoromanica.ro

308
In adevar, lath ce scriati:
aceasta trebue sd fie tdlmdcirea neasteptatei
Sinodul s'a achitat,
sentinte, prin care, din lipsd de probe, Mitropolitul Athanasie e achitat si in
ce priveste;plagiatul,
S'a achitat pentru insusirea de ccirti streine. S'a achitat pentru bdnueala de convietuire cu femei de deosebite categorii, pond Ia canlifrete care
nu mai au de ce cOntd.
S'a achitat pentru sprijinirea legii sinodale pe care, cu o indrosneald.
uimitoare o declard de band si incapabild de a primi vre-o modificare, glorificandu-se cu aceea cd a crezut si a aiirmat totdeauna aceasta enormitate.
,,Na avut ocazie sd se (white si pentru datorii nepldtite, pentru Inure
de mild 4 pentru procese-verbale politienesti, cad aceste puncte de sfinfettle, n'au lost aduse in discutie,
Pe bietul Gherasim I-au caterisit... Si astfel e acum pace in Bisericer
achitatd.

O pace vrednicd de aceia cart au stabilit-o nu printr'un act de energie,

ci prin unul de disperare, in agrarea proprillor for persoane".
Scrisoarea mea despre sentinta sinadala este scrisa, Onorate 0-le
Profesor larga, in urma acestui articol al ,D -tale. Pe vremea aceea eu aveaut
despre 'D -ta convingerea nestramutata ea ai fi un am cu total obiectiv, cu
total onest, cu tatul cumpatat In afirmatiunile 5i judecatHe ce rostesti $1
aveam pentru D-ta, necunoscandu-te bine, numai prietenie, devotament si
admiratie. Ocupandu-ma eu de sentinta sinodala si de urmaxile ei, ml puteam
sa nu tin seamy macar cat de putin de scrisele $i de judecatile D-tale. $I in
scrisoarea mea, eu nici nu fac altoeva, cleat apreciez partea morals si clogmatich' a faptelor dovedite pe atunci in mod indiscutabil si scoase atat de
molt in evidenta de catre D-ta, si aceasta o fac din punct de vedere iaras
principial, aplitand doctrina ortodoxa venica, la un caz dat contemporanbn
in aceste conditiuni, dati-mi vole sa va desfid si sa desfid
pe ericine sa-rni poata davedi ca aplicarea facuta de mine nu este tot ce e
mai in deplina conformitate en principiile unei, sfinte, sobornice si apostolice
Biserici ortodoxe a Mantuitorului firistos, ca aceasta aplicare nu e Malta
in cele mai demne forme academice, ca ea nu respird cele mai crestinesti si
istorice vederi si ca D-ta, acuzandu-ma, nu to asemeni en fariseul din Evanghelie, care arata paiu in chinl vecinului, ca sa nu se vada barna in ochiul
shu, si care ingfitite camila sf strecoara tantarul.
A trela scrisoare.
Onorate Down.* Profesor lorga,
In timpul luptelor bisericesti, pe care le-ati inceput al le-ati purtat
atat de insufletit si atat de darz, o vreme atat de indelttngata, a intervenit
la un moment dat o schimbare radicals de atitudine a 0-v. fats tie tovarasii
de lupta bisericeasca, schimbare bazata pe o rhsturnare de principii politico
biserice$ti Ia 0-v., .dupa cum vom vedea andata.
Asa precum astazi pe mine, eel care pentru prietenia cu D-v. mi-am

expus situatia, roman refugiat, ma prirniti cu pietre, tot astfel ati tratat
candva pe ucenicii sf tovarasii 0-v. de lupta earl, pierzandu-si situatille din
cauza aderarii la lupta si la principiile D-v., s'au vhzut loviti, dnar de catre.

www.dacoromanica.ro

309
-D-voastra, cu trasnete din senin, ea: bandifi, sirefi, indrdsnefi, inurdarl,
inland, turburolori, criminali", etc., etc...,, cu narile umflate de poffe, cu
groasele buze de ldconde, plini de setea celor lumesti", etc., etc. (Neamul
Romanesc" No. 82, din 22 Iu lie-19111).

In fata acestei manifestari a D-v., ca set de Itipta bisericeasca, tovarasii

si ostasii D-v. de luptii, membri au partidului D-v., au inceput a se apara, a
va cere larituriri, a se lustifica, a dovedi perseverenta, consecventa si jertfa

lor dela inceput Ora la sfarsit, si nedreptatea pe care le-o faceti, schimbandu-va D-v. Insiva frontul de lupta.
In locul oricarui raspuns, D-v. ati scris Profesorilor dela Facultatea
de teologie din Cernauti, unor denied de seama din Bucovina si mie, epistole
particulare prin care ne cereati certificate de desaprobare atat impotriva P.
S. Episcop Qherasim Safirin si a profesorului Chiricescu, cat si impotriva
d-lor Cernaianu si Paunescu $i in care scrisoare insinuati tuturor acestora
o multime de vini, pe care be afirmati, tiara sa le dovediti.
Ceilalti Profesori si clerici bucovineni s'au achitat de datoria lor, si
si-au mantuit sufletul fiecare cum au putut. Eu, la randul meu, mi-am tinut,
ca o datorie de constiintil, sa cer acuzatilor, pe cat mi-a lost posibil din departure, socoteala asupra acestei crize asbucnite atat de violent.
Cu acest prilej, din interogatoriile ce am facut D-lui C. Cerraianu si
din dovezile originale ce mi s'au pus la dispozitie, am inteles ca D-v. faceati
pe atunci o nedreptate strigatoare la cer, fostilor soti de luptii, cari rarnaneau
eredinclosi cu statornioie credeului D-v. dela inceput, pe eand D-v., gene,
ralul, erat1 tradator.
In consecintii, v'am raspuns la scrisoarea ce mi-ati adresat, aratandu-va toate nedumeririle $1 rugandu-va, in modul cel mai respectuos, dar cu
irancheta crestinului ade-varat, sa aduceti dovezi pentru asertiunile co facuseti, fart a lc intemcia pe1nimic. Credeam pe atunci cu toata puterea In
sinceritatea si buna credinta a D-v. si de aceea eram sigur ca constiinta D-v.
se va trezi si veti gasi calea saireparati nedreptatea.
In local unei atitudini demne si corecte, pe care o observii totdeauna
cei ce sunt siguri de dreptatea cauzei lor, D-v., Onorate D-1e 1Profesor lorga,
ati oierit cu acest prilej .privelistea jalnica a celui inai lamentabil spectacol.
In local unor dovezi constrangiitoare, in locul unei lamuriri cumpatate
si serioase, imperios reciamate mai ales prin nesfarsita gingasfe a cauzei,
D-v. at' cautat sa scapati din stramtoarea D-v. prin glume, prin ansulte si
sudalme, prin not afirmatiuni iarasi neintemeiate, prin denaturari de cele
mai indraznete, prin pervertiri si schimonosiri premeditate de texte, cerand
mereu credinta pe cuvant.
Astfel D-v., Onorate 0-le Profesor 1orga, care, dupa cum am vaztit
mai sus, prin citate dintre cele mai dare, ati aprins focul in Biserica, 1 -ati

alimentat mereu, manand la lupta aderentii impotriva relelor morale din

biseriea; D-v. care ati adus in public an ziarul D-v. mil de articole Wine de
toate pacatele posibile si imposibile jn seama erarhilor romani, si in special
in seama Mitrepolitului Athanasie Mironescu pe care-1 numiti pang. astIzi.
Arhiereul eel mai impovarat de pacate lumesti"; 0-v., care uati, sub iscalitura proprie, apararea tovarasilor cand, intrecandu-se $i rivalizand cu D-v.,
desvaluiau cele mai teribi,le ducruri, si declarati folositoare desvelirea per-

www.dacoromanica.ro

810
ajungeti sa spuneti si sa Intariti pe cuvantul D-vsoanelor pdatoase"
de onoare, In raspunsui ce-mi dati la scrisoare, neadevarul cel mai sfruntat,.
scriind: Piirerea mea a fost aceasta. Acuzatii de aceasta nature nu se aduer
in public, tie si de o mie de on adevarate. 0 miscare de opinie publics pentru asemenea motive nu se poate admite. Cine iubeste Biserica in adevar, nu
face ass ". (Neamul Romanesc, No. 128-129 din 19111, (pag. 2075).

D-v., care scriati despre P. S. Gherasim caad arunca anatema car

orice om care tine la Biserica din orice panel de vedere,.orice om care are
sun( pentru cele mai inalte ideale si cele mai sfinte asezaminte va incurald
cu simpatie pe Episcopal Gherasim si-i va std Mira aporare ett toate milloacele si puterile, sprijinit pe opinia publics pe care stie sd o miste", D-v. ajungeti sa scrieti: Trebuici caterisirea. Eu asi fi votat catersirea onuaui cu suHet Mu in stare a-si prigoni dusmanul personal pang in fundul nzormantulur
si s acuzati de moarte pe Prof. Chiricescu care-i sa'rise in aparare tocmai
cum indemnaseti D-v. $i cum invata chiar manualul de dMlorala Cresting.'
al Parintelui. Atanasie.

D-v., Onorate D-le Pro'fesor dorga, care ati declarat ca Athanasie,

cazut sub anatema n'are dreptul de a mai sluji, a pierdut calitatea lid de
episcop, sluJba lui n'are nici un pret, nici o sfintenie nu incunjurd persoana-

lui", etc., D-v., care Impreuna cu Prea Cuviosul D-v. prieten chemati st
Ingerii in ajutorul P. S. Gherasim, ajungeti -sa cereti ertarea Parintelut
Athanasie Para sa se pocaiasca si sa cereti caterisirea P. S. Gherasim flinch:a

Isi facia. imutabila datorie cre$tineasca de a nu erta Sara poca'inta 51 indreptare notorica, pe un am, care nu mime a nu se pocaia, dar cazuse, cu
dealina con$tiinta si vointa, in recidiva, si care era nu un simplu laic, ci arhiereu, care dupa propriile D-v. cuvinte atenta in legiuirile dumnezeestt
nestramutate".

D-v., Onorate D-le Profesor Iorga, care scriati Parintilor Paunescu

si Draghici, cand faceau reclarnatiunile contra IMitrapolitului Athanasie catre
Sf. Sinod ca Pornirea e nobild $i potrivitd cu caracterul St. Voastre", ajun-

geti sa scrieti in nou sfruntat neadevar, scriind pe de-o parte ca: Credeant
sf cred ca scandaluri publice cu privire la Wale arhiereilor nu folosesc la
nimic", si totu$1 chiar fin acest stadiu al luptei vorbiti chiar D-v. in acelas
Joe despre Olimpia Vasilescu" numind -o concubine aceluia care era seful
Bisericei romcine". (Ibidem).

D-v., Onorate D-le Profesor lorga, ca numai decat sa ma faceti sa-I

cred pe d-i Cernaianu catolic", In Hasa altor dovezi, pe care nu le-ati putut
Oa in lucrarea lui Biserica $1 Romanismul"
lucrare care de altfel e cel
mai veritabil rod al scoalel D-v. istorico-nationaliste
ajungeti, in speranta
ca va va succede ce e imposibil, s prefaceti propozitia dui finals clara: See
dorim cu tota ca Biserica statulni sa devie azi la not en total altceva deaf
ceeace a fost alto data, deceit ce este astazi", in: la sforsit se doreste Bi-

serica lui Hristos" alta". Nu e nevoe sd-I intreblin care'. (Vezi Biserica
si Romanismul", pag. 168 $i Neamul Romanesc"), ajungeti sa falsificati,
pentru a scoate intelesul care va place, cuvintele textului desigur fdrd inlentil rele" in cuvintele cu vointa", ca si alte cuvinte si texte, precum $1
sa-i atribuiti lucruri pe care nu le-a spus, on s-1 acuzati de lucruri cart nu
stint cleat citatii din cuvant in cuvant dupa D-v. (Confera despre toate a-

www.dacoromanica.ro

311

cestea, 5i multe altele, detailatele dovezi $1 lungile expuneri din Patru ant
de lupta" de C. Cernaianu, pag. 331 sq.).

T oate lucrurile acestea $i Inca multe, multe altele la fel, extrem de

compromitatoare, le-am stiut $i le-am apreciat imediat dupa nest raspuns
ce mi-ati dat. Eram Bata a vi le spune chiar atunci, dar aducandu-mi aminte
ca am mancat ffmpreuna la o masa, ca oamenii trebuesc judecatj dupa intreaga opera a vdetel lor, nu numai dupa partilor for slabe, crezand ca cei
atacati $i nedreptatiti de D-v. se pot apara el singing, dupa cum s'a intamplat, vazand apoi ca faceti o ultimo sfortare disperata de a va mantul
numele $i mai ales ca D-v. Insiva declarati faliment prin asigurarea, tiparitI
cu litere cursive: Dar foaia aceasta va romcineci inchiso oricdrei discutit
personale cu privire la Bi,serial. li InViintez pe toti. Desgustul ispraveste.
aid diseutit din care credeam ca poate e.si o opera de moralizare, a dentcilor prin clerici. Vdd azi ca nu se poate"
am suferit cu rabdare atacurile
$i insultele personale ce mi le-ati adus $1 am tacut.

Scurt dupa aceasta sere cea mail mare uimire a mea N. R." a continuat discutia personals contra mea. dVii-am calCat din nou pe inima $i am
tacut. Era In joc reputatia D-v., Domnule Profesor, care imi castigaserati
odinioara inima $i am 5i eu slabiciuni.
Acum Insa, Onorate D-le Profesor lorga, cand eu ma aflu cu familia
$i copiii pe drumuri, si-mi surade 1a Universitatea de aid o profesura, pentru
care m'am pregatit toata viata si D-v. ipublicati In N. R." sub pseudonime
articole, can contin jai-as insulte faro nici o dovada, $i cart stint nedreptati
strigatoare, tar D-v. insiva in Adunarea Deputatilor redesohideti chestia inchisa. $i redesthiyand-o D-v. o puneti, dupa metodul D-v. obi5nuit in spatele
men, creel ca tacerea mea mai departe ar fi un pacat identic cu sinuciderea
moraiii.

Onorate Donnzule Profesor lorga,

Precum \ra spusei mai sus, atunci cand mi-ati cerut prin scrisuarea
particulars certiticate.de desaprobare contra fostilor D-v. tovarasi de lupta,
en, din dovezile originale ce mi s'au pus la dispozitle, am inteles pe deplin
ca D-v. generalul erati tradator, pe cand fostii soti de lupta, a caror condamnare o cereati cu cele mai ptretentioase gesturi, rarnaneau credinciosi cu
statornicie credeului for dela inceputul luptei, credeu fa'cut de E)-v., $1 pe
care-1 parasiati acum prin cea mai uimitoare rasturnare de principii.
Inteadevar, mi s'a pus sub ochi o epistola scrisa si subscrisa de mana
D-v. proprie $i pe care imi permit a o faximila.
24 Mai 1910.

Scumpe pdrinte,
Eu sunt un luptator in potriva politicei in biserica $i legea sinodald o
privesc ca gresala cea mai mare impotriva ei. Cum stau Vladicii en moral'.
idea privald nu discut si nu admit sa se discute In public fard nici un folos
decdt doer pentru catolici, ceeace inseamnd: streini.
Acesta e punctul nostril de vedere $i Mind disciplind n'ar stricd nici

in noel nostru partid. Si am dreptul s'o cer and o chestie are ratiunea ei
politico.

Prime$te salutcirile mele.

www.dacoromanica.ro

N. lorga".

312
VA marturisesc, Onorate D-le Profesor iforga, ca. vazand atunci aceast

scrisciare pe care o adresaserati Par. Paunesct, mi s'a Merit negru Inaintea

ochilor. Ali se pared ca sunt in fata turd eclipse totale de soare. dani states
mintea in loc ca soarele pe cerul vad losafatului.
D-voastra, care, &ma cum am aritat mai sus, incepuserati $1 purtaserAti ani intregi cea mai violenta $i mat sgomotoasa luptd 'pe tema moralitatei private in iBiserica, indernand, ca un proroc plin de mane si de azbunare sfanta, pe toti ucenicii D-v. s'o face $1 ei, iluandu-le apararea si declaand mereu ca e folositoare desvelirea persoanelor pdcdtoase din Biserial" L5i scriindu-le, chiar cu doua saptamani mai linatinte, and trimeteau
petitiile la Sf. Sinod, ca atitudinea St. Voastre e nobllii si potrivitd cu caracterul St. Voastre", D-voastra, Onorate D-le Profesor Iorga, ajungeti arum
sd scriti: Cum stem MUM en moralitatea privatii nu discut si nu admit sd
se discute in public lard nici tin folds decdt doar pentru catolici, ceeace inseanmd: streini"!?
D-v., Onorate D-le Profesor lorga, la care de and ati infiintat ,,Neamu] Rominese" ifiecare at treilea cuvant sunk' mpotrIva politiciantsmului
in Biserica, D-v. care chiar epistola de WA o incepeti cu declaratia eu sunt
nn luptlitor impotriva politicei in biserice, ajungeti la schimbarea suiletului
ca chiar la sfarsitul acestei epistole sa sacrificati.insiva D-v. intreaga chestie
bisericeascd chestiunei D-v. de partid scriind: putind disciplinci rear stria
aria in noul nostru partid si am dreptul s'o cer, cand o chestie are ratiunea
'ei politice!?
Si pentruca fostii D-v. ucenici si tovarasi de luptd, mult mai legati de
Biserica in virtutea preotiei $i studiaor lor, decal D-v., si convinsi ca Sf. Biserica Ortodoxa eternd nu poate fii roaba slugarnica a efemerelor toane si
particle politice, ci din contra ea &A poarte facia de lumina si inaintea partidelor politice rnoralizandu-le viata;
pentruca testis D-v. ucenici si tovarasi de lupta, filra de a muri strflete$te nu puteau, nu pot, si nu vor puted nici odata trald intfietatea Bisericei
$i a chestiunilor bisericesti, in concertul tuturor chestiunilor romanesti;
pentruca fostil D-v. ucenici $i tovarasi de luptii, legati de biserica cu
intreaga for chemare si viata, nu puteau admite lard de a murl sufleteste, ca
Biserica, a card erarhie D-v. o desgoliseti ;And la partile cele mai rusinoase,
sd ramfie, iin frunte cu acea erarhie desgolita pentru totdeauna, sa framde
bdrlog de netrebnici, pestera tiilharilor, scoala perversitdtei, negariunea
crestinismului" cum o numeste Prea Cuviosul D-v. prieten, care n'a trecut
Inca pragul arhie,rier, desi D-v. si pans astazi ft credeti col mai vrednic de
a,- fi iMitropolit Primat", ci in virtutea celei mai plauzabile consecvente si a
celei mai cre$tine$ti si mai ortodoxe datorli morale pretindeau continuarea
luptei and la complecta regenerare a Bisericei;

pentru toate acestea, D-v., Onorate D-le Profesor form fAra de a

dovedi oarecare gresald a fostilor soti de lupta, si numai pentruca acestia
n'au voit sa-si ded maim la actul de tradare comis de D-v. $i n'au voit sa
supuna orbeste cele mai sfinte $1 mai Inalte interese ale .Bisericei pardalnicei
D-v. politici de partid, D-v., pentru a abate atentiunea lumei dela pacatul $1

tradarea D-v., vrednica de excomunicare din partea bisericei, $i pentru a

stigmatize de pacAtosi pe cei nevinovati $1 corecti, ati uzat de eel mai de-

www.dacoromanica.ro

313

testabil mijloc at unui mahalagiu, numind banditi, $antag4ti, murdarl, Infami, criminali", cu startle umtlate de pot te, cu groasele buze de llicomie,
plini de setea celor lumesti",simpli turburatori interesafi ai unel societati
care trebue sa rezolve alte citestii ce privesc insasi existenta Natiei romdne,
-s,i cart trebuesc redoi la neputinta prin mijloacele legii" (N. Rom." No. 82
din 22 Tulle 1011), pe aceia pe carl ii numiati scumpe parinte" si cereti
Inca eredinta oarba pe cuvant, ca si and am fi in tara lui Cremenel?
In Tata acestei start de lucruri, pe care o cunosteam bine, panil in eele
mai amanuntite detalii, eu, caruia, Onorate D-le Profesor Torga, imi cereati
sa ader la actul D-v. de tradare, puteam sa fac cum au Mout altii, sa-mi vad
de treaba, s nu-mi creez mizeril. intelegeam bine ea lupta intre D-v. si fo$tii
D-v. tovarasi e neegala. Erati pe deoparte D-v. cu autoritatea si reputatia
D-v. din nenorocire nediscutabila pe atunci, cu mijloacele 0-v. de lupta, cu
partidul D-v., politic organizat, cu Prea Cuviosul D-v. prieten langa D-v., cu
jurnal, cu tipografie, cu tot felul de legaturi si de influente, $1 erau pe de alts
parte un biet episcop depus 51 seofestrat in casa Profesorului Chiricescu,
destituit si el, ridicati en jandarmil, paziti ou .politia si lasati sa moarli de
foame, data nu se indura de ei mila opirdei publice, bietul preot 1Paunescu
caterisit, desbracat cu sila de hainele preotesti si finrolat la oaste ca si prietenul sau Cern5ianu, urmariti si el de politie, expusi la toate banuelile, la toate
calomniile si la toate primejdiile, fara a se dovedl totus nimic in sarcina lor,
decat ca staruiau coiisecvent sa se rezolve, precum cere demnitatea cre$tigtease5, sfanta problems bisericeasca.

Duna Tatiana politica" puteam sa-mi vad de treaba, Onorate D-le

Profesor lorga, ass cum, dupa aceeas ratiune politica, pe cand erati in Cernauti la jubileui Junimei puteam sa-mi vad de treaba si sa nu va aduc din
hotelul jidovesc sub acoperamantul meu si la masa mea, expun5.ndu-m5 prin
aceasta martiriului.
Puteam sa fac ass si nimeni n'ar fi aruncat cu piatra in mine, cum
n'a aruncat in cei ce in adevar au facut ass.
Facand asa, Onorate D-le Profesor .Iorga, consttiinta mea de cretin
si de preot imi spunea insa ca m'as ft asemrmat cu preotul si levitul din
Evanghelie pe care-i osarideste .111fintuitorul meu, numai .pentruea au trecut
cu nepasare pe lama cel lovit de talhari.
Necunoscandu-v5 bine, ca acum, imi erati wimp, imi erati drag, v
stimam, va admiram, Onorate D-le Profesor lIorga, dar avand a alege antra
gratia 0-v. si intre gratia lui Nristos, eu chilar atunci nici macar n'am putut
sta la indoiala pentru tine sa ma hotarasc. De aceea v'am sorts rAspunsui
, cerut, si v5. desfid $i desfid pe toata lumea sa-mi dovedeasca ca acel raspuns
din partea mea, cerut de D-v., nu este, fats de situatia 0-v., tot ce e mat
loial si erestinesc, mai curtenitor si mai academic, neatingand intru nimic
convingerile D-v., dar spunandu-mi cu franchetrnedumeririle mele si cerandu-v5 dovezi in fata carora sa va urmez.
Si acum, dupa toate acestea, redeschizand D-v. insiva aceasta chestiune pe care, (NO insulte, pervertiri de adevar, rasturnare de principii si
acte de tradare, o declarase.rati inchisl pentru totdeauna, redesohizandu-o in
Adttnarea Deputatilor, 51 invinuindu-ma pe mine de aceasta redeschidere,
numindu-ma unul din asociatii campaniei odioase", am datoria, Onorate

www.dacoromanica.ro

314
D-le Profesor lorga, sa constat pe temeiul nerasturnabil al dovezilor de pand
acum, $1 Inaintea opiniei publice ca, aceasta campanie, din cestiune, este in

adevar, nu numai odioasa", dar chiar cea mai odioasa", insa numai, dar
absolut numai in ceeace v priveste pe 0-v. personal, si pe cei ce an ramas
lanai D-v., far intrucat priveste modesta, minimala mea participare la ea,
abia dupa rezolvarea ei, este purtarea unui crestin si preot care $1-a facut
datoria sa de constiinta cresting.
Dupe toate acestea ce va voi spune, Onorate D-le Profesor Lorga?
Urmati-vii calea mai departe! Strigati din rasputeri si mai departe,
umplcti $1 de aici inainte himea de strigate ca politica trebue scoasa din
Biserica! Invinovatiti partidele politice toate ca au vent si vara politica in
Biserica. Si facet! toate acestea ca 0-v. Insiva s puteti cu atat mai neturburat $i mai nestingherit, ba'ga. politica 0-v. insiva in biserica $i la Facultatea de Teologie! Dar aflati dela mine Preotul si Profesatul Dr. Lazar
Gherman ca celelalte partide politice din Romania stau neasemanat mai sus
cleat partidul 0-v. fate de Biserica. In adevar, unele particle baga politica
in Biserica, dar o fac pe fate, la lumina soarelui, iar D-v. o bagati pe furi$,
strigand sa se scoatii politica din biserica, spre a o pitted baga, mai neob-servat, cat mai adanc. Puling disciplind n'ar stricci nici in foul nostru parlid. $i am dreptul s'o cer cand o chestittne are ratiunea ei politica", chiar
dace ramane biserica compromise pentru totdeauna. Da, da,... pentru ratiunea politica" a partidului D-v. va este de folds o biserica compromise,
ingenunchiatil, nenorocita si patata, caci una sfanta si fa'rii prihana, mireasa

a lui liristos, n'ar permite sa-ti faci ass interesele cele mai odioase pe
seama ei. Spuneti D-v. Onorate D-le Profesor Iorga, ca nu e asa, indrazniti si
spuneti-o, caci D-v. ati indraznit altele si mai marl decat acestea!

A patra scrisoare.
Onorate Dontnule Profesor lorga,
In Adunarea Deputatilor din 19 Decembrie 1014, dupa ce ati incercat
sa facet! pe D-nul iMinistru si pe D-nii Deputati sa creada ca nu D-v. insivg,
ci eu as fi unul din Tasturnatorii Mitropolitudui Athanasie, ca nu D-v. ati fi
unul din asociatii campaniei odioase de cea mat urita intriaeci eu si una
si alta cele mai sfruntate neadevaruri, precum am dovedit
dupa ce cre-

deati ca ati captivat buns vointa Parlamentulul $i a D-lui Ministru prin

aceste pervertiri, ati avut buns vointa de a va atinge si de numele meu si
de operile mele literare,numindu-ma ,,clericul bucovinean Lazar Gherman",
care n'are lucrari de specialitate si cand yin diaconul N. Popescu avem un
specialist care ar face onoare oricarei taxi rinaintate".
Au sunteti D-v. un specialist competent in materia de Istoria Bisericei
romane, ca sa aveti dreptul de a judeca cu autoritatea cuvenita asupra lucrarilor male de specialist?

Asa s'ar pared, Onorate D-le Profesor lorga, dar va rog sa-mi dati
voe sa va spui in cel mai categoric mod ca totu$1 nu sunteti specialist si sa
va dovedesc pe lac afirmatitmea mea categoricd.
D-y., in adevar, ati scris cu plata de zed de mii de lei din parfea iMinisterului de Culte $i ati publicat tot pe socoteala ministerului in tipografia

www.dacoromanica.ro

B15

D-v. dela Valeni o Istorie a Bisericii kRomane" in doua vntinne. A fost o

indrazneala extraordinary pentru un barbat ca D-v., lipsit cu desavarsire
de cunestinta intimii a partei technice a religiunei, Bisericei si teologiel
noastre, sa incepeti acest lucru, cad religia, biserica $1 'teologia noastra nu
sent maica Doamne nu $tiu ce lucru nemai pomenit- de strajnic, dar totug
stint si ele un lucru care imbue invatat $1 cunoscat le cei ce se apuca de
istoria Bisericei romane.
Fara cunostinta intima a partei tehnice puteati scnie, dupa mine,
poate istoria medieinei la noi, poate istoria armatei, poate istoria negotului,
dar de istoria iBisericei romane n'aveati voe sa va apucati!
In adevAr, "Ire istoria culturei lumesti romane cu ramurile ei diferite
$i intre istoria Bisericei romane exista o fundamentala deosebire. istoricului
Bisericei romane nu-i aim-1g cunostintele oricat de Intinse ale istoricului culturei lumesti. istoria Bisericei romane are regulate $i legile ei specifice care
rezulta din cuprinsul ei si constitue particularitatea ei. Istoricul Bisericei romane nu-$1 poate face datoria, data nu recunoaste origina diving a Bisericei,
valoarea absolutd a dogmelor ei fiintiale, a prescriptelor ei morale, a institutiunilor ei si continua conducere a acestora de catre Mantuitorul liristos forin

Duhul Stant, cu un cuvant istoricului Biiericel romane ii trebue credinta

cresting.

Aceasta conditie imperioasa a fmplinit -o istoria Bisericei dela infiin%tea el ca stiinta; ea trebue implinita lined $i in zilele noastre de oricine
se Quail cu istoria Bisericei romane. La din contra, lucrarea istoricului nu
va fi deyat a caricature a adevaratei vieti bisericesti.
D-v. insa, Onorate D-le Profesor lorga, sunteti lipsit cu clesavarsirechiar tocmai de aceasta conditie fundamentala a istoricului Bisericei romane.
Vremile sunt grele, Onorate D-le Profesor Iorga, dreptatea 1111 Dumnezeu
ne poate kincered pe toil, azi-maine. Si nu se mai incap musamalizarile si

acoperittle curtenitoare. Trebue spus adevarul ass cum este, oricat de

crud ar fi.
D-v., Onorate D-le Profesor Iorga, care v'ati deprins sa vedeti lumea
crezandu-va ,pe cuvant, desigur yeti stria. cu putere: nu, nu e adevarat. De
aceea eu ma vad silit a vii cita. din Neamul romanesc literar" flori din cugetarile si maximile vietei D-v. Din lipsa spatiului ce-mi sty la dispozitie,
intro scrisoare deschisa nu pot city matte dintre ele can hulesc si ridiculizeaza institutiuni si rnanifestari de ale religiozitatei Bisenicei noastre, ca Sf.
Evanghelie, dragostea catre Dumnezeu, jertfele, dogmele, rugaciunea, etc.;
In adevar, in Neamuf romfinesc literar", anul II, No. din 21 Fan.
1910, pag. 119
deci dupa publicarea scrierei Istoriei bisenicesti
staa
scrise $1 subscrise de D-v. N. lorga tristele cuvinte: ,,Crez in Cristos Dum-

nezeu, an pentructi a inviat, cum an vom invia; ci pentruca a murit, cum

vom nzurt".

Prin acest crez, Onorate D-le Profesor Iorga, oricat de mutt ar vol
cineva sa nu vi se poata impute ne,credinta formals, ardtati ca nu credeti in
Cristos-Dunrnezeu ca Biserica noastra, pentruca a inviat din mormant cu
moarte pe moarte calcand si celor din mar/Mute viata ddruind", ci kpentrucli
a murit ca toti oamenii. Punandu-1 astfel pe Hristos pe o treapta cu filozoful
Socrat, nu VA mai intreb, dacti credeti si in acesta ca in firlstos-Dumnezeu,

www.dacoromanica.ro

316
'dar Ira spun, prin cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Dna n'a invlat tfristos,
zadarnica este credinti noastra" (Corint ,15).
Credinta fin Invierea glorioasa a Mantuitorultri din morti, conditionand
-credinta in viata noastra de dincalo $i in judecata cea de apoi pe care D-v.

le tagadulti formal prin crezut D-v., este cea mai fundamentals dogma a
Bisericei noastre $1 tagaduind-o D-v., in fata celorlalte pe care le amintii
mai sus, sunteti un necredincios formal, dupa cum rezulta de altfel $i din
toata purtarea ID -v. ire care am anallzat -o, $1 prin urmare nisi nu se putefi

ca sii scrietl o istorie a Bisericei roman decat cum ati $i scris-o, adica o
istorie nationalii, subiectiva, unillaterall 5i cu preconceptil necrestine, in
haina pe care o credeti bisericeasca, o istorie in care sfintii Bisericii noastre
sunt apreciati ca eretici, ca de exemplu Sf. Origore Pa lama, (1st. Bis., vol I,
pag. 48), iar ereticii ca sfinti.
Sapient! sat!
Onorate D-le Profesor Iorga, daca nu v'a spus-o 'Inca rrimeni, Ana
-acum, eu Preotul si profesorul de teologie Dr. Lazar 'Oberman, am dator4
si curajul sa v'o spun In fata lumei ca amestecul oamenilor necredinciosi in
trebile bisericesti si do istoria Iiiserioeasca este cea mai mare primeldie
bisericcasca, mai mare chiar decal introducerea politicianismului in Biserica.
cad politicianisniul jilted in Biserca pe usa cea mare, de-1 vede oricine, pe
and $biinta necredinciosilor cari se amesteca in Biserica cu aer de apostol,
patrunde, cu mii de adacini subbtiri, prin talpa si temeliile Bisericei, asezand
pe incetul necredinta pe tronul credintei.
Semnalez aceasta primejdie a primejdiilor si in fata ei, care amerrinta
din toate partile Biserica noastra sl Facwltatea de Teologie strig, din toate
puterile mele: in Iaturi necredincio$ilor dela liters, din sanctuarul crectintei
lui 1-1ristos!

Curentul de istoria Bisericei roman, inaugurat de D-v., Onorate D-le

Prof. iforga, 5coala D-v. de istorie blsericeasca, cu toti invatatorii si discipalii ei, fie mireni, fie teologi, ()rick de mult i-ati lauds D-v. si i-ar laud's
oricine, nu poate aduce la aite rezultate decal: la oamenii cinstiti, la scrieri
eel putin ca Biserica i Romanismul" a D-lui C. Cernaianu, Jar la oamenii
necinstiti la istorii bisericesti ca a Domniei-Voastre.
Aa fiind, permiteti-mi mie, ca eu s intreb, absolut andreptatit si inteaneiat, atat pe D-1 Ministru de Culte $1 instructiune publics, cat si opinia
publics din Tara romaneasca, cu propriile cuvinte ale b-v., dela sfansitul
interpelatiei, atat de bine nimerite pentru D-v.:

1) Are intentia de a consfinti prin aprobarea sa, aceasta opera de

intriga, pe care o clemasc?

2) N'are mai curfind hotarirea de a taia din radacina uneltiri de

Bizant putred, care a dezonorat Biserica noastra si tind sa o compromita dill
-non, prin nedreptati si scandaluri?"
Dr. Lazar Ghennan.

www.dacoromanica.ro

317

CUM POSTESTE D-L N. IORGA IN AMARA SAPTAMANA

A PATIMILOR"
D-1 N. Iorga, incolt't in mod atat de celebru, de Dr. Lazar Oherman,,
prin Scrisori deschise", de care cititorii nostri au cunostinta deplink a spus
in Camera cele mai marl palavre, si a avarsit cele mai condamnabile faisuri,
ca s induea in eroare Jumea.
Asteptandu-se insa la raspunsul pe care stir ca-I merits din partea
D-rului Oberman, D-1 Iorga o is inainte, proclamand prin ,)Nearnul Romanese" din 8 Februarie armistifiul lui Duninezeu", si condamna orice pole-

vita s'ar mai ivi Intro romani. Iata ce zice:

Polemici? Dar ciudatd trebue sd fie mintea care se gandeste... la curdtirea petei de noroi care (i-a stropit haina si, incd surd Mafia oameni cura(i
cari o sufdr pe glorioasa for uniformd stropitd de sdnge....
Sd ne luptdm, sdE ne intrecem, sd ne dovedim?... La asta ni poate sta
mintea?... Omenirea trdeste o amard Saptamtind a Patimilor. Si and data

erd obiceial sd se impue atunci tuturor armistifiul lul Dumnezeu", treuga

Del. Cine o face tsi indeplineste o mare datorie: a nu to supune inseamnd un

act de tradare faid de neam, in care si prin care trclim.

Cu cat ne vom luptd mai pufin intre noi, prin destoinuiri, denun(dri
si acte de acuzafii, cu allit vom dovedi mai mull cd vrem cu adevdrat lupta
cealaltd".

Mica D-1 N. lorga acuza, invinovateste si cauta s acids cu falsuri,

cu calomnii si cu nedreptati si apoi se provoack in numele neamului, la
Pam Domnului, pentruca a inceput .postul Pastelui!
Ce nenorocire nationals ca agitatorul catolic" (Merman nu vrea sa
asculte de proclamatiunea profetoului ortodox dela Valeni si i-a raspuns
prin noua brosura Catastrofa D-lui N. lorga", asupra careia atragem deosebita atentiune a cititorilor nostri.
Cine va cid va Intelege pe deplin precautiunea, rugaciunile si postul
D-lui N. lorga.
Toate acestea Apostolul" Torn le proclama spre a scapa de raspunsurile pe cari nu le poate da la invinovattrile nemai pomenite ce 1 s'au adus
prin brosura D-rului Oberman si spre a putea exclama:
A renun(d la once !Vial& nu inseamnd de sigur o promiscuitate....,_
nu inseamnd abdicare, deserfi OTC cum nu inseamnd laVtate".
Adica D-1 Iorga si cand nu raspunde la vinile care-i apasa tot nu e las,

ci eel mai mare roman si cretin!

MIZERIA IORGIIISTA
Istoria universals cuprinde In paginele sale mistificari mai elocventl,
rnai talentati si mai furtunosi ca d. Iorga.
Clue Tasfoieste istoria revoluti'ei franceze gaseste ca demagogi eg01ll
si 1pocriti au intrecut cu mult in patriotismul de fraze pe seful dela Valent.

www.dacoromanica.ro

318
$i el au lasat literaturei imagini mai emotionante si mai stralucite decat infa$urarea rilma$Ptelor lui Mihai Viteazul 4n primul steag maghiar cucerit de
osta$ii romani. Multimea proasta, ca si turma de oi, a aplattdat, la Paris,
emotionantele discursuri ale ipocritilor oratori revolutionari.
Oratoria for Intrecea pe a d-lui Iorga. Vijelia graiului for zguduia
parts intreg Universul, nu o sala ca Dacia".
erau oratori marl, erau, unit, scniitori straluciti, dar erau sarlatani,
erau demagogi. Insa aveau oamenii pudoare Si ascundeau, cu talent, ipocrizia.

D. Iorga e si el orator mare, uneori scrie randuri de valoare, e $i el

patriot in fraze, de pe buza sa curg declaratii de lealitate; in fond 'Jima total
e ipocrizie. Dar el nu stie sa o asounda. El se deseopera prin stangacie, ca
un hot care furs pentru prima oars.
Pe Dr. Lazar Oherman 14 lauds pentru oele spuse in chestia Atanasie.
Asa dicta interesul. Cand interesul sohimbil pozitia, seful dela Valeni ii injuril pentru ceea ce-I laudase. Dar brutal, fara talent, fara menajamente.
Actail acesta ilogic de inconsecventa frapanta apare ca gestul unui
om care nu stie ce face.
In orele rare de sinceritate ii scapa martwisirea ca nu crede Sn CristosDumnezeu. Dar interesul i1 sileste imediat sa-si piece genunchii inaintea
lui Christos pe care insa, in convingerea sa, II soeoteste om ca ai dansul, daea
nu $1 mai putin decat dansul.
fn si ptamana patimelor dansul propuse armistitiul lui Dumnezeu"
pentruca nu putea raspunde de ce e ipocrit si fats. In fata dui Dumnezeu
isi Ina angajamentul sa inceteze orice har(uialii". Dar etriar yin ziva cand
Ikea aceasta promisiune tut Dumnezeu, el o si catch brutal. Armistitiul proclamat de el, in chip solemn,
nu-1 respects. Un asemenea om n'are nimic
slant.
dntr'ai-levar, sperjurul sef dela Valeni mintind inaintea lui Dumnezeu
ca inceteaza hartuiala"
continua prin pana
probabil
a prea cuviosului sau amic Scriban.
Si a$A prea caviosul amic: 1) declara pe Boroianu incapabil de vre-un

curaj cre$tinesc. Ca, deci, Iorga a spus palavre la Camera cand a zis ca
Boroianu are vre-un merit in chestia biserioeasca; e uimitor cum se palmuesc in public d. horga cu prea cuviosul sau amic.
2) Cuviosul amic dezminte, apoi, pe d. Iorga si-i spune ea habar
-Ware de starea actuala a Bisericei data crede ca relele el n'ar mai ft ass
de strigatoare ca alts data.
3) Dupa aceea ziarul $efului dela Valeni inregistreaza apararea but
Sofronie cunoscut mai mutt sub numele de Popa-Iapa. Acest hidos calugar
socotit de d. Iorga, pe vremuri, o treanta a Bisericei, o bubd $i o rusine, e
pe punctul de a deveni prelatul preferit si adorat al partidului iorghist. 0,
-temporal

4) Tinta hartuelii vizeaza pe d. Chiricescu. Armistitiul lui Dumnezeu"

lu proclamat de d. Iorga pentruca, in rastimpul lui, preacuviosui sa inventeze francmasoneria in Biserica $i sa arunce sageti tocite contra d-lui Chiricescu; dar tocmai pentruca aceste sageti calca in picioare arrnistitiul lui
Dumnezeu", tocmai pentruca ele constitue o nerespectare a jurarnantului,
tocmai de aceea, ca o pecleapsa dumnezeeasca, ele nu sunt decat sageti cart

www.dacoromanica.ro

319
lovesc pe cei ce le svarl, fulgere cari lumineaza ipocrizia $i pactitosia autorilor lor, lumini cari arata in toata hidozitatea ei mizeria iorghista.
Prestigiul iorghist nu se mentine azi decat gratie naivitalii romanesli.
Dem. Cerualanu.

0 CERERE CATRE PARCHET

Donmule Prim-Procuror,

Va aduc (a cunostimta un caz a cant' gravitate o yeti aprecia $1 yeti

vedea daca e Indreptatita aceasta cerere a mea de a ma autoriza sa umblu
inarmat spre a putea rdspunde atacurilor scelerate ce sunt indreptatit a
crede ca se pun la cale contra mea.
In sedinta dela 22 lanuarie 1915, a Adunaril Deputatilor, d-1 Nicolae
Iorga, scful unui pretins partid politic, face o declaratiune publica cum pa a
staruit pe langa mai multi iMinistri de Culte" ca sa is masuri impotriva mea,
care, dupa Domnia Sa, nu am nisi o situafie si exercit, totusi, o atilt de
mare influentd in viata Bisericei noastre". Domnul Iorga declara ca acesta
e un semn de bora. st a de aplicat un tratanzent". Pe Neale trebuie sa se
id masuri pe cari 'lama! Ministrii sa le stie. Noi avem pdcatul acesta mare
ca Coate lucrurile le spunem in public, a Coate hotiiririle le proclamdm in
public. Dar e mai bine sa nu vorbesti de multe lucruri si sa lucrezi cum se
face in alte pdr(i, inasci fel, ca un rein sa dispard pentru totdeauna, fiind Mid
'din rildiicind". (Vezi Monitorul Oficial", Desb. Ad. Dep. No. 21 din 24 Ianuarie 1915).

Precum se vede, Domnule Prim-Procuror, aid e un indemn contra

mea la masuri pe triode", pe can numai Ministri sa le stie", masuri cari
trebuiesc a ramane deapururi secret, niciodata spuse in public", far aceste
masuri sa fie de asa natura, incat un ran" pe care 11 intrupez eu sd dispard
nentru totdeauna, Hind tdiat dinrcidocind".

()dad am dat sa citeasca din Monitor acel fragment plin de urn st

de turbaciune, mi-a raspuns ca acele masuri, cari sa ramana mister $1 pe
cari le-a carat Si le cere d-1 Iorga Ministrilor si Guvernului, nu se pot exotica
decat ca un indemn machiamelic facut guvernulu1, ca eu sa fiu socotit drept
periculos
si suprimat, asa cum se suprima in %rile salbatice $1
orientale persoanele jenante guvernantilor faro scrupul

Cu mita uimire si stupefiat am auzit pe amicii mei spunandu-mi ca

acele stiri din interpelarea d-lui Iorga constituesc in mintea for un indemn
la asasinarea mea, pe acute, in ascuns, misterios.
Eu am ramas complectamente confuz si neluminat. Dar a doua zi, a
treia zi, am primit niste scrisori anonime, in cari exam avertizat sau amenintat cu moartea. Afara de aceasta, imi aduc aminte Ca d l Iorga este un
om extrem de vindicativ si nu-i farts niciodata cui 1-a ranit moralmente,
cum am facut eu, compromitandu-1 pentru totdeauna in chesiiile bisericesti
Tara chip de replica, in cartea mea ,jPatru ani de lupta" si in revista Romania Cresting ".

www.dacoromanica.ro

320
Mi -a venit in !Mute ea spre a se razbuna pe fostul sau profesor $i protector, d-1 A. D. Xenopol, d-1 lorga a violat saorul secret confidential. Mi-adut-

aminte ca in cancelaria unei matte institutil, fiindca-i lipseau rnijloace de

ordin intelectual, vrea sa asvarle contradictorului cu calimara dn cap, sore
a-1 distruge macar fiziceste. Mi-aduc aminte ca chiar Sn capcelaria Universitatii, nu s'a slut de a lovl cu bastonul in capal unui coleg, lucru pentru
care a si suferit judecata--disciplinara. Nu uit ca, pentruea nu putei raspunde
la prefata cartid premiata de Academie a d-lui Dr. Loan Sarbu, a violat $1
fats de acesta secretul confidential, si a calcat regulile ospitalitatii, pacat
In care a recidivat st anul acesta, rintr'un chip celebru, precum dovedesc
Scrisorile deschise" ce i-a adresat un Profesor Universitar Bucovinean.
Dupa aceea, imi vin in minte sfaturile revolutionare, Indemnurile la
acte de violera ce a dat tinerimei In 1.906, Inclemnuri earl au adus varsari
de sane pe Plata Teatrului,$1 D-v. trebue sa va amintiti rolul sau de revolutionar, rol c5ruia multi ii atribuesc o Insernnata oontributle $i in rascoatele dela 1907.
Afars de asta, en mai stiu ca acelas Down Iorga, In ziva cam] Acade-

micianul Mangra, batran albit de varsta, s'a prezentat la sedintede Academiei, a ohemat telefonic pe studentii dela Universitate $i dela Bibrioteca
Fundatiunea Carol I", i-a anuntat la ce ors i pe uncle va esi batranul Mangra, si a patronat cu prezenta sa, de dupa fereastra, acte de violenta savarsite de o imensa multime de tineri vigurosi contra unui singur preot batran
si garbovit, acte pe cars apoi Ie -a laudat In public.
Mai cunosc sistemul amicilor cei mai intimi ai sal, cari, precum am
spus-o la pag. 40 a Cartii mele Sooretele turburarii bisericesti". anul 1913,
nu pregeta de a recurge fats de mine la acte de brutalitate, atunci nand se
vad demascati si compromisi farii putinta de reabilitare.
Omul care a comis toate faptele anuntate mai sus, poate fi capabil
de mice, imi spun toll prietenii pe carl,Ii consult.
Toate aceste acte -- unite cu caracterul vindicativ al omului
indreptatese pe cunosoutil mei sa vada do cuvintele sale dela Camera un indemn de asasinare, indreptat nu atat Ministrilor de Culte, cat mai ales tine-rilor sal partizani fanatic! si fara ratiune.
D-1 lorga exasperat ca eu exercit o atat de mare influents In viata
Bisericii noastre" st ca dansul nu are nici o influents ", exasperat ca am
adus atatea dovezi de imoralitate contra sa In chestia bisericeasca, exasperat ca cei mai buni si mai valorosi amid ai sal sunt implicati de mine Inteun
proces de furt, fomand dosarul 2279 Trib. I Comercial Illov, si ca din aceasta afacere ei nu vor esl decat distrusi moralmente, d-1 lorga si partizanil .
sat, obisnuiti sa aiba In conduita for o patima oarba nerationala o salbaticie
In ura $1 o barbaric in lupta
afara de putine exceptii onorabile
ei toll
amenintati de descornpunere, de ridicul i de odios, nu mai au alts tale decdt

a se gandl la masuri cari sa se sa pe acute" si cars sa nu fie spuse in

ublic", asa ca un rau" raul e personificat in Cernaianu sa dispara
pentru totdeauna, fiind Mat din radacina".
Asa fiind, siguranta mea personals e amenintata. Din once parte poate

veni pe acute" si in ascuns un fapt tare sa ma faca sa dispar pentru tot1'

www.dacoromanica.ro

3;61

deauna ". Ce poate fi mai drept, cleat ca in fata atator probabile ataouri
scelerate ce ma pot lovl, eu sa am macar,so arms in buzunar?
Aceasta teams a mea e cu atat mai legitima, cu cat ura D-lui lorga
impotriva mea se intdIne$te cu alta an mai putin acerba: aceea a D-Iui P.
Oarboviceanu, Administratorui Casei Bisericel, pe care eu 1-am prezentat in
fata opiniei publice, in hmrina faptelor sale, mai ales In numerile 16-49-ale
revistei Romania Cresting ", din care alatur un exemplar.
La randul sou D-4 (11rboviceanu, ca $1 D-1 fforga, neputandu-se spala
de acuzatiile precise ce 1-am adus, face cea mai teribila propaganda de ura
contra mea, intrelmintand pentru aceasta chiar terorizari, si toata influenta
sa de persoana aficiala.
Astfel ffind, Domnule Prim-Procuror, ma pun sub scutul Dv., rugandu-va cu eel mai prafund respect sa binevoiti a lua masurile ce yeti credo)
de cuviinta si a-mi ingadid si mie personaLsii veghez la apararea mea.
.(ss) C. Cernaianu.

D-L MINISTRU I. G. DUCA SI CHESTIA BISERICEASCA

La Senat, in zl'ua de 19 lanuarie 1915, s'a dat un aprig duel do idel
Intre D-1 Thoma lonescn, Rectorul Universitatei si intre diAinistrul de Cu Ite,
d-1 1. 0. Duca. Din sabiile ce s'au ciocnit sareau scantei in toate partile, far
e scantee din sabia d-lui Duca a cazut pe revista Romania Cresting ".
In replica la replica d-lui Thoma lonescu, d-1 Duca a fa'cut urmatoarea
afirmare:
, De altminteri alto activitate 6llintificci deccit suplinirea catedrei nici

nu i se cunoate preolului Lazar Gherman, caci nu-mi inchpuesc sa fi vrut

cineva sd-i Mal un title pentru intrarea lei la universitate din faptul cif el
s'a amestecal lard nici o chemare intr'un recent a foarte dureros conflict
Oisericesc, colabordnd la o foae de scandal".
De oarece D-1 Duca este de o convents batatoare la ochi cu D-1 lorga,
rezulta ca D-sa Roniiinia Cre$lind" a numit-o foae de scandal", precum a
si interpretat lumea afirmarea de care ne ocupam a D-lui Duca.
Suntem datori deci sa-i dam d-lui Duca lamuririle necesare spre a-1
scoate din eroarea in care l'au Indus cei cu musca pe caciula.
Suntem in al cincilea an de cand Romania Cresting" Isi 1mpline$te
sfantul si marele ei aol si o spunem cu mandrie ca activitatea si nazuintele
ei an fost incununate de Dumnezeu cu cele mai frumoase isbanzi!
'Nu poate fi vorba intr'un articol de in$irarea tuturor Incercarilor si
isbanzilor Romaniei Crestine". Va Ii de ajuns insa si data ansiram numai
cateva dintre cele marl, ca sa se vada ca deli nu aunt pans acum sorise cu
stove de our pe paginele istoriei bisericei noastre, totu$1 vox constitui meritui
netrecator, de munca amarii si de jertfii nesfar5itii, al revistei noastre pentru
restatrrarea bisericei romfinesti.
I. Romania Cresting" a alarmat lumea ca un .Mitropolit vinovat de
grele pacate lurne5ti, de plagiat si de precupetitea si vinderea principiilor
canonioe si dogmatice ale Bisericei, pangare$te biserica In Iruntea careia sta.
rzAPP.
C..

zpr.

C. ferndianu. BiserIca din Begat.

www.dacoromanica.ro

21

322

Scandal" Fara seaman ar tfi 'lost daca un asemenea Mitropolit ar ft

ramas sa conduca si mai departe biserica, Jar indepartarea lid din fruntea
Bisericei, Insemneaza, cu privire la aceasta chestiune, curmarea scandalului.
$i daca scandalul", din nenorocire, se continua Inca 41 astazi, este
numat pentruta Ministrii de Gulte, ca 41. Duca, n'au, sau nu voesc sa aibil,
pricepere pentru operatiuni de regenerare a Bisericei prin sine Insasi $1 persnit sa fie persecutati pana 1ntr'al noualea nearn, acei ce merita incurajare
psi titlu de glorie, tar nu de ocara.
2. Romania Crest liia" a semnalat batjocura $i rasul ce le Meek* Mesterul lacatus" din lectiunile de morala Si dogm4tica crestina, ucizand prin
glumele cele mai triviale $i prin expresiunile cele mat obscene, sentimentul
religios at generatiilor.
Scandal ar fi fost daca un asemenea profesor de teologie rear fi trezit
In elevii sal nici tin resentiment, lar trecerea lui la pensie, insemneaza, cu
privire la aceasta chestiune, curmraea scandalului.
$1 daca scandalul, din nenorocire se continua si astazi, este numai
pentruca Mitropolitul Primat Conon $1 Ministri de Culte, ca d-1 Duca, n'au,
sau nu vor sa. aiba, pricepere pentru operatiuni de regenerare a Bisericei
prin sine insasi si mentin pe batjocoritorul celar sfinte
, in fruntea ConsIstorittliti spiritual at Ungro-Vlahiei.

3. Romania Crestina" a dat pe fats di la institutia menita sa vie- in

alutorul bisericilor, preotilor, vaduvilor, orfanilor sl saracilor,
la Casa
se savarseau, sub administratia d-lui Boroianu, cele mai vinoBisericei,
vate risipi, cele mai nerusinate hotii $1 furturi, cea mai destrabalata administrare a banului public bisericesc, chiar de functionarii pe cart giambasul
i-a introdus oclata cu venirea sa, sub pretext de control 4i de cinste, cand a
inlaturat pe functionarii vechi cinstiti, asupra carora insinuase cele mai
grave banueli.
Parchetul ocupandu-se de problema aceasta pe care Romania Crestink" o adusese la ordinea zilel, a constatat el in adevar, nn seams oamenilor de incredere ai d-lui Boroianu, stint furturi de sate de mil de lel $1 a infundat puscaria cu unii, d. Boroianu Insusi a scapat numai ca prin minune
si prin mijlocirile cele mai disparate.
Ministrul de Culte aranduind o aneheta, a constatat, in mod oficial,
pe bail de tercetari dintre cele mai blajine Ca .la Casa Bisericel, sub d-1
Boroianu, s'a operat ca tin codru 5i s'a facut cea mai desantata adminisfratie.
Insusi ziarul Viitarul" oficiosul partidulul liberal $1 al carui director
era d-1 I. G. Duca, scria intre altele despre administratia
Boroianu:
Noi am ardtat modal cum a infeles d-sa sd conduct's' aaceastd institulle; debandada, Warne $i incuria pe care d-1 Boroianu le-a tolerat data
time cat a lost administrator al Casei Bisericei...
La administratia Casei Bisericii, insd, tut s'au comic taturi faunal
din cauzii cd d-1 Boroianu nu observd ce i se deded de cdtre tunctionari sd
semneze, dar s'au comis abuzuri chiar cu buna stiintd a d-sale. Cu band
stiinla d-1 Boroianu a risipit tondurile Casei Bisericei, pentru a-si indestuld
'partizanii si dacd d-sa contestd acest taut, atunci not it invitdm sd publice
o situalle a tondurilor prevdzute in buget si cheltuelile in timpul cat d-sa

www.dacoromanica.ro

323
m ocupat postul de administrator al Casei Bisericilor in comparafie cu fondurile dela aceleasi capilole budgetare, cheltulte de predecesorti d-sale.
La Casa Bisericilor s'au sliviirsit insa abuzurl si Mud pe earl d-1

Boroianu nu le mai poate arancd in spinarea functioarilor, pentruca au

si le-a slivarsit chiar d-sa.personat!".
Scandal n'a facut nici Romania Cresting ", care a dat alarma, Met

lost locate ell buna d-sale

Parchetul care a operat arestarile, nici Ministerul care a constatat abuzurile,

nici Viitorul" d-lui I. G. Duca cu constatarile sale, ci tot factorli acestia.

si-au Mut numai o datorie dintre cele mai sfinte pentru curmarea unlit
,enorm scandal.

Scandal Ears seaman ar fi lost daca toti acesti factori nu ar fi flout

nici macar atat cat au facut, 4i culmea scandalului este, mai ales acum ca,
sub ochii unui Ministru de Culte tanar, ca d-1 Duca, care pretinde a II plin
de idealurile cinstei, dreptatei si iubirei de Biserica, giambasul Boroianu,
cu toate Ca poarta pe frunte stigma furturilor si jafurilor, este nu numai crescalor& generatiilor tinere dela Pacultatea de Teo logie, dar $1 director& Cancelariel mitropolitane, mentinand in toate locurile atmosfera ce a creat-o si
la Casat Bisericei.
4. ',Romania Cresting" a avizat opinia publics asupra manoperilor
ilegalle prin care giambasul Boroianu a numit 'in Consistoriul Superior Bisericesc unelte de ale sale, tovarasi de al sal, spoliator' al clerului sl poporului. Mai tarziu, parchetul a dovedit complecta noastra dreptate, Infundand puscaria cu oameni pe earl Giambasul ii pusese in Consistorlul Superior Bisericesc si in cele mai inalte locuri in biserica.
Scandal n'a facut ,nici Romania Cresting ", nici Parchetui; scandal ar
fi lost data acei oameni ar conduce si azi Biserica si scoala, cum le con-

duce Giambasul, si scandal extraordinar este mai ales azi, and tactual
Giambasul este primul si siagurul sfetnic al malt Prea Sfintitului Mitropolit Primal.
5. Romania Crestina" a demascat pe Arhimandritul Scriban in cele
mai perverse si pacatoase apucaturi ce le poate avea un om, un cleric 5i
mai ales un calugar. Ea a dovedit cu nenumarate faximile ca acest cm isi
lauda prietenii pe fats, ca sa-i batjocoreasca in modul eel mai cumplit pe
din dos; ca acest preot a atacat rn chipul cel mai pervers pe ierarhii Biserice!, aplicandu-le poreclele cele mai scandaloase, prin cea mai largo publi-citate pseudonima, pe cand le tined lotus' in fats disoursurile cele mai lingusitoare; ca acest calugar, sere a-si ajunge scopurile sale de parvenire,
si-a facut o quasi biserica de femei maritate, pe can le aduleaza, des', dupa
cote $tim, n'a dat dovezi ca ar rfi castrat, si cu cars terorizeaza si compromite intreaga Biserica si mai ales ierarhia.
Scandal n'a Mc& Romania Crestina" cu demascarea aoestui baiduc
in camilafca de calugar, dar scandal este ca acest rat& se cotofeneste, farii
pedeapsa, sub o ierarhie pe care a facut-o de rasul lumei, si Sntr'o biserica
asupra careia a adus cele mai marl batiocuri.
Scandal este t Ministrul de Culte d-1 1. G. Duca, nu numai ca nu
la masuri pentru inlaturarea acestei pietre de scandal fora precedent in istoria Bisericei, dar la parte in calitate de Ministru de Culte la ospete pu
Tblice, cu un asemenea om, tinandu-si unul altuia discursuri de lauda.

www.dacoromanica.ro

324
6. Romania Cresting" a demonstrat cg ,Mica Bib lie cu icoane", pu-blicata de Episcopal Nicodirn, Arhlm. Scriban si Ec. Savin, cu pretentia der.
a II una din eelowrnai valoroase si originate opere de literaturg' bisericeascg.
romans, este nu numai piing de tot felul de greseli dintre cele mai"grave,
ci, dela primul pang la ultimul..euvant, un tip de furt literar nemai pomenit.
de indrasnet si de nerusinat.
Sinodul a condamnat lucrarea, a votat destituirea Arhiinandritului si

a luat hotartrea s beg credinclosilor instiintarile necesare.

Scandal n'a Igcut nici Romania Cresting", nici Sinodul, cg au that
masurile necesare si impuse pentru pedepsirea batjocurel facuta Bisericei
intregi. Scandal a fost Visa ea hothririle Sinodului au fot batiocorite si sfilramate de eatre Arhimandrit, prin ajutorul lemeilor, In chipul eel Mai comproinitator pentru demnitatea intregei Biserici roinanesti; si scandal estemai ales ca Ministrul de Guile, d-I ff. G. Duca, prin felul cum ii apreciaziiPe nelegiuiti, ii lash sg tarasca nestingheriti cinstea Bisericei in 410rOill. Si
sg aparg in demnitatea episcopala si de directori si profesori de Seminarii,

in fata tribunalelor chemate sg-i judece ca pe niste patentati talhari, cart

nu pot spune nici un cuvant cinstit de apgrare in lata corpului delict.

7. Romania Cresting" a dat alarm asupra penicolului pe care Mitropoltuil Conon, prin senilitatea si inconstienta sa complectg, it aduce asupra Bisericei. Ea a argtat spre exempla cg Mitropolitul Conon, dup6 ce a
aprobat Cons-resit' preotilar, fixand sl zilele de tinere, I-a oprit formal, in
unna interventiel Ministrului I. G. Duca, pe motive dogmatice, carara
dat cea mai intinsh publicitate, si apoi a lost din non snit de Consistoriul
Superior Bisericesc. ;64 aprobe si chiar sa-1 3egifereze, sub prezidentia sa.
Acelas Mitropolit a cerut autariratilor sa opreascg in sgptaniana intaia din postal Pastelui spectacolele si petrecerile publice, si s opreasch
pentru totdeauna reprezentarea cinematografica a fan-mini Iisus. Rezultahli
acestar masuri a fost cg autoritatile au lgsat libere toate spectacolele si disrractiile, si Mitropolitul Moldovei insusi, Snconjurat de eler, a mers chiar in
prima sgptarnang a postului de Pasti, la spectacole, si anume chiar la filmul
interzis, la care an fliers 51 Seminariile, In frunte cu dIrectorii si preotii din
toata tara, veniti inadins; iaa Mitropolitul Conon n'a tras Mci o conseeventa.
Scandal n'a facut Romania Cresting", apreciind aceste star] anarhice
din Biserica noastrii, ci scandal este cg in fruntea Bisericei romane se afl
un asemenea om senil, iipsit de orice constiintA si demnitate, si atat de desconsiderat de factorii nostri politic!, incat le-a fost rusine sa -I invite la pHmirea Tarului in Constanta.
Scandalul este la culnie, mai ales and un asemenea om conduce Biserica, prin geambasul Boroianu si d-I Ministru S. G. Duca talereaza acest
Inez% mai ales acum, cand Mitropolitul, bietul, e darnblagit, flirg grain si
flirg mania dreapta, jar giambasul Boroianu e omul cu toate sforile In mane.
8. Romania Cresting" a avertizat Sfantul Sinod asupra erorei gro-

zave In care a cerut la propunerea neprihanitalui Theodosie", and a ho'grit sg se publice intro editie a Sfantului Sinod scrierile lui Baba Novae,
car] cuprind cea mai strasnich critics si cele mai grozave acuzatiuni la a-dresa Bisericei noastre, cat si a membrilor Sfantului Sinod.
Scandal nu a flicut Romania Cresting" care a atras atentia, ci scandal

www.dacoromanica.ro

825

a facet Uzurpatorul Episcop Theodosie, 4i, mai ales, scandal este ca acest
kepiscop, care a Meat si prin aceasta, Sinodul de rasul lumei, nu e tras la nicl
o raspundere, ba crede a are un titlu de drept la Scaunul de Primat.
9. Romania Crestina", a vadit in modul cel mai temeinic apucatarile
nebune ale- dezechilibratului Episcop Sofronie Vulpescu: betii nesfarsite, la-comie, simonie, falsuri fin acte publice, ilegalitati, abuzuri de putere; terorizari, jafuri fara numar', scandaluri nesfarsite, toate sub protectia garbovicenismalal, carula Il permite in schimb sa-si faca toate mendrele.
Scandalul nu I-a Meld Romania Grestina", icerand curmarea richt
ci scandal face intai de toate Episcopul insusi, care, spre a scapa de urmarirea $i de pedeapsa cuvenita, in loc sa se intelepteasca, sa se pocaiasca si

sa se ladrepte, recurge la cele mai nebune mijloace, rugandu-se de mine

prin unii, intervenind prin altil, tesorizand pe tatal meu yt pe fratele meu,
ambii preoti in nenorocita eparhie a Ramnicului $i facandu-i pe eI raspunzatori de activitatea mea, facandu-le scandal in public $1 la sfintiri de biserici.

Scandal este apoi ca D-I Ministru I. G. Duca, avertizat de Romania

Cresting ", $i cunoscand din autopsie nelegiuirile Episcopului, de care fierbe
toata Eparhia, bagatelizeaza chestia, musamalizeaza totul, facandu-se astfel
complice cu vinovatul episcop.
10. Romania Cresting ", In fin; a desvaluit cea mai urat'a si mai pe-

riculoasa boala a Bisericei noastre, gdrbovicenismul, constituit intro adevaratii bandy de cumularzi, de politician', de clamed fara nici un scruupl,
cars prefilandu-se ca Wing soarta Bisericei, o jefuesc fara mila,cari, lipsiti de orice merite si calitati deosebite, au acaparat cele mai de frunte pasca sa aiba In mana Biserica, ca si o prada ce nu mai poate scapa nici
odata din lacomele for ghiare.
Scandalul nu I-a provocat, Romania Crestina", lovind la mir aceasta caracatita en sute de capete, d?r ceeace e fara margini, este ca.' d-liMinistru Duca nu mina' ca nu is masuri contra bandei, dar traeste si lucreaza
fnconjurat de ea ca de o camarila, jubiland pe Garboviceanu si amandoi linpreuna cu Arhimandritul Scriban, care a deserts in culorile cele mai vii $i
mai adevarate, pericolul garbovicenismului, nurnind pe Garboviceanu: facia
al Bisericei.

Scandal este nu cand Romania Crestina" isi face datoria, dar cand
vulpoiul batran Garboviceanu induce in cele mai grave erari pe un ministru
tanar si neexperimentat, pe care al stapaneste $i prin greutatea de politician ce 5i-a ca$tigat-o fin partidul liberal.
Ar create inzecit $i insutit numarul incercarilor si izbanzilor RomaCrestine", dna ne-am ocupa aid si de chestiuni de mana a doua si a
treia, cad multe incercari curagioasesi eroice anti facut pentru curairea Bisericei de bolile Si relele ce o bantue, si succesul nostru este fara precednt
niei

in analele bisericei romane.

$1 acum, cand, dupa toat acestea,
Ministru de CuIte,,in totals lipsii
de cunastinta de called, si urmand, ca un copil, insinuatiunilor batranutui
vulpoi, ne declard in Senat ,,foaie de scandal", suntem datori sa-i aratant cis

www.dacoromanica.ro

326
acuzatiunea adusii notd, f se cuvine, din nenorocire, chiar D-sale, alaturi dectoti ceilalti aratati de not.
Da, acesta este scandalul: ca ministri de Crate ca d-1 Duca, in loc s
studieze starea Bisericei si cu obiectivitate sa puna degetul pe rang, se incred orbis in speculatorii Bisericei, se ,gudura la picioarele for $1 prezinta
lamentabilul spectacol, din Adunarea Deputatilor, dela 22 Ianuarie 1915, cand
avut in fata &Jul Iorga nici cunostintele, rtici inteligenta si nici
0-sa

demnitatea impusa de situatie, sa raspunda cum se cuvine celor mai mari

palavre ce s'au spus va-e-odata in vre-un Parlament.
L-am putea ierta pe d-1 Ministru I. G. Duca, ca n'a putut iaspunde
la partea istorica, stiintifica si logics a chestiunilor puse pe tapet de d-1 N.
Iorga. Cand insa d-1 N. Iorga, cu sufletul sau ihtunecat de neputincioasa
ura contra mea, cerea Ministrului de Culte ortodox al.Statului nostru decultura, in fata Adun'arei Deputatilor, suprimarea mea pe tilcute", cu masuri pe cari numai ministril sa le stie", asa ca un rat: sa fie distrus pentru
totdeauna, Iiind taiat din radacina", iar d-I Ministru, cuprins. de admiratie
pentru acest orator, n'a avut alta de spus, decat ca, is act si va tine seaina,
nu pot decal sa spun:
lata un nou scandal, care ne compromite nu numai Biserica, dar si
Cara Intreaga, In fata lumei civilizate.
In fata acestui lant de scaudaluri, care duce la moarte sufleteasca un
neam intreg, eu am datoria sa-i recomand D-lui Ministru Duca sere meditare, cuvintele sfintei Evanghelii: Vai de cel prin care vine scandalul! Mai
bine i-ar fi lui de i s'ar Mega o piatra de moara de gat si s'ar arunca In mare".
Tar cat priveste Romania Cresting.", ea, trecuta prin atatea probe de
foc, isi va continua opera ei de mustrare si de restaurare, nestanjenita de
insultele nimanui, constienta fiind ea, cu cat mai mari vor fi greutatile ce va
intampina, cu atat mai mare va ft titlul ei de drept, la recunostinta si admiratia viitorimel.
Acestea sa le stie deocamdata D-4 Ministru de Culte I. G. Duca si
poate ca va incepe sa inteleaga de care parte e scandalul.

UN PREOT NELEGIUIT
Transcriem aid o scrisoare a Prea Cucernicului D. GeorgescunDusumea, adresata, in calitate de aparator ,la Consistoriu, unui preot al carut
proces II angajase:

Pdrinte lordane,
Azi fusel la Mitropolie $1 vorbii en piirintele grefier. N'ai trtnziglista de martori. Trimite-o indatd, ca sd se poutd fixci procesul. Davit al dat
In judecatd pe Albanez", sd-mi scrii si sd iei certificat dupd cum (1-am spas.
Eu cred cd ar fi bine set reclami Mitropoliei pe-preotul tovards, gosind un motiv $1 arateind ccl e surd. Dar scl nu fact vre-un scandal. Provoacd-1 cumva, ca el sd cadd vinovat, nu tot Sf. Ta, $1 reclamd-1 MitropolielNumai asa scapi dg el ca martor..

www.dacoromanica.ro

327

Dacti nu slit sa faci petitia, trimite-mi lista martorilor, en adresa

'exacta st un timbru de 30 de bani, si o fac eu si o dau.
De asemenea ksd fact condicile de miscall si botezati, cum am spas
en si sa scoff bilet de botez copilului, sau sa fact ca sd-ti ded un preot vecitt.
Cu stuns: Econom D. Georgescu".

data deci cum asi exercita a. D. Georgescu-Dusumea profesia da

aparator bisericesc, iata ce este constiinta sa de preot, iata oe este pentru
sfintia sa idealui dreptatei biseric,esti!
Pentru 70 sau 80 de lei, cat i-a platit clientul, Economul D. Georgescu

nu se sfieste a andernna la adevarate crime, la osandirea celor nevinovati si

la scaparea celor vinovati, la falsificari de acte si registre publice, la inscenari crinianale ampotriva preotilor si crestinilorl
Ce nenorocire pentru clerul nostru mirean, ea tocmai un astfel de oft
s'a gasit a fi aparatorul intereselor sale ideale prin Gazeta Preotilor", un
astfel de om, care pentru 70-80 de lei isi vinde sufletul Satanei
acuzatorul
preotilor Vasilescu, Pciunescu $i Draghici.
Spre a scapa Biserica de un element ass de rau, not am adresat Alitropolitului Primat si IMinistrului de Cu Ite, urmatoarea petitiune:

Malt Prea Sfintite,

Preotul Econom D. Geirgescu, care exercitil prolesiuttea de apctriitor
bisericesc, s'a Meat vinovat de large grave, curl it scot si din dentnitatea de
preot si profesor de religie .$1 din aceea de avocat bisericesc.
Din scrisoara scrisd si subscrisd de el, dupct care Vci inaintez o copie,
rezulta cd numitul, prin nzijloace condantnabile, a contribuit si cotztribue to
osandirea celor nevinovati, $i la scaparea celor vinovati.

Acest !apt de a rapt onoarea $i averea cetclfenilor si colegior sai,

prin fapte pedepsite de Codul penal si de dreptul bisericesc, it descalificd.
De asemenea, indemrtul la falsificdri de acte si registre publice, constitue un fapt infantant.
Marturlsirea proprie, subscristi de &Instil, cd e capabil de once infamie, spre a degradd justifia bisericeascd, trebue sa -1 edited numaidecdt
in cercetarea Consistoriului, spre a fi caterisit lard zabavei.
Este fcird precedent $1 Wei pereche, ca an asemenea specimen, care
falsified total, care lard cinstea si averea preotilor, care irtsald pe judecdtori $i oseintle$te pe cei drepti, sa mai reimiitul un moment in corpul a coral
dignitate ,si onoare a murddrit-o.

(ss) C. Cernaiane.

ARIIIM. SCRIBAN 1$1 BATE JOC DE CONSISTORIUL

SUPERIOR BISERICESC $1 DE SINOD
Casa Scoalelor n'a aflat in toata Biserica romaneasca profesor de
morala mai chernat decat pe faimosul calugar duliu Scriban si de aceea
tocmai ohiar pe el I-a ans&rciinat sa alcatulasca un manual de Mora la Cre.g,

www.dacoromanica.ro

328
link" pentru clasa VII-a de Seminar", pe care cu adresa No. 41672/914 I-a
trimis in tnanuscris iConsistoriului Superior Bisericesc spre cercetare $1
aprobare, conform team $1 regulamentelor in vigoare.
Consistoriul Superior Bisericesc, prin comisiunea respective, cornpusg din membrii Econ. P. Savin, Econ. Antonovici si Econ. Ilie Theodorescu

raportor, a aprobat cartea, cu conditia expres5 ca s se lack' o multime de

1ndreptkri. Am Ii darit ca Comisiunea s ridice valul si asupra izvoaretar
din sari au spicuit materialul pioasele degete ale Arhimandritului, cad din
povestea ,)Micei Bib lii" $tim ce obiceluri morale are la alcatuirea de carts.
Dar n'a avut Comisia constiinta asa de agera gi s'a multumit cu inOrarea erorilor textului, erori cars abunda ca $1 in Mica Bib lie".
Referatul comisiei, aprobat de Consistariul Superior Bisericesct, a
lost inaintat Casei Scoalelor sub No. 1.14 din 21 Octombrie 1914, cu finvitatiunea sa fac5 autorul Indreptarlie necesare. Casa Scoalelar, avand interes
s se publice cat mai currand numita carte, prin adresa No. 44160 din 27 Octomhrie, trimite manuscriptul inapoi malt Prea Slintitului Presedinte, cu rugamintea sei fie inaintat Siantului Sinod, care poste va mai aved $i altceva
de obiectat, sau va propune $i alte indreptiiri de fdcut in text".
La Sf. Sinod, raportorul Comisiunei respective a lost P. S. Antitn,
nedespiritul tovaras al Arhimandritului si P. S. Sa, chiar a doua zi, a prezentat Sinodului cel mai elogios raport, lara finsa sa fink seama de observatiile Consistoriului Superior Bisericesc, la ale carui desbateri luase $i P.
S. Sa parte si fare macar s5 aminteasca de ale. Raportul acesta a fost aprobat $1 el, lar Presedintele, adica I. P. S. Sa ,Mitropolit Primat Conon, a trimis
Casei Scoalelor manuscriptul sub No. 195, din 12 Noembrie, atraga.nd atentiunea Casei Scoalelor ca la tipArire, srt se tuna seama de observatiunile Mcute de Consistoriul Superior Bisericesc si comunicate deja.
Sa zicem ca pang acs, cu toata diferenta dintre hotrtrirea Consists,riului Superior Bisericesc $i a Sinodului, cu privire la aceea$i chestie, lucrurile au iners normal $1 ca raportorul prieten nu a indus cu intentie Sfantul
Sinod in eroare.
Iate insa ca dupe toate acestea, la Casa Scoalelor, sub No. 48562, din
1 Decembrie 1914, se primeste, ca din senin, o adresa a Prea Sfintitultti Antim, in care, intre altele, P. S. Sa zice:
Domnule Ministru,

Hind informat ca Vi s'au dat relatiuni inexacte in privinta aprobeirel

de care Sf. Sinod a Cursului de Mora lei Cresting"" at Prea Cuviasului Arhimandrit luliu Scriban, am onoare a veni sei reconstitui faptele Precum am
fost, in interesul adevdrului".

Mai departe P. S. Sa afirma ca relatarile din adresa Presedintelui

Sinodului sunt: o denaturare a adevdrului" si c acesta c purul adevdr 41
orice alte hdormatiuni s'ar da, dealt cele ardtate aids, constitue o ofensd is
adresa St. Sinod $1 o denaturare a votidui Si. Stood $i en on pot suferl acest
lucre.
t Antim Botowneanti.

Precum se vede, cazul e de o gravitate cu total exceptionall Arhiliu Scriban Directorul Serfrinarului Central a pus pe prietenul

mandritul

www.dacoromanica.ro

329
sau Antim sa aduca cele mai grave acuzatiuni Mitropolitului Primat, PresedinteIe Sfantului Sinod, in fats Ministrului $1 In mod scris si oficial. Prea
Sfintitul Antim Ina. nu numai ca a acuzat pe Primatul tarei de fats In act
publice", dar acuza in hartia P. S. Sale si pe membril C. S. B. ca au lucrat
cu patima, fara sa studieze si fdra competenta, cu privire la cercetarea manualului de Mora la Crestinil al Arhimandnitului Scriban. In realitate Insa diu
dosarele Casei $coalelor se vede ca pe cand C. S. B. a avut spre cercetare
manuscrisul duct zile, P. S. Sa nu 1-a avut nici anacarr o zi intreaga primiadu-1 seara si prezentiind raportul a doua zi de dimineata.
Se vede deci clar fratria dintre cei doi calugari!
In urma acestor acuzatiuni aduse de P. S. Antim Presedintele Sfantulni
Sinod si Consistorului Superior bisericesc, Casa $coalelor a gasit cu cale sa
tipareascd Mara la Cresting" a Arhimandritului Scriban fdrii sa tins seam
de indreptdrile cerute.
Prin acest fapt acuzatiile si uneltirile celor doi calugari au capiitat o
gravitate extraordinara.
Ce respect mai poate sa mai aiba hunea de Consistoriul Superior Bisericesc, de Sfantul Sinod si de Mitropolitul Primat? Ce demnitate sa nisi
aiba Bisenica noastra pe care acestia o reprezinta, clack Iuliu Scriban Isi
face neturburat voile si toancle?

SFINTII CARI NU SE SCHIMBA LA FATA

In Oazeta Preotilor" dela 1 Decembrie 1915, a apdrut un articol de
-fond intitulat: Schimbarea la laid a Stintilor Moni$li" sLiscalit de Arhimandritul Scriban.

Articolul ironizeaza pe d-rul Thiron pentruca invatatii Oswald $1

Mickel cart ne aduceau oricdnd ceva din noblla senitultate a laboratorillor $i

a celor cart trdesc pentru scopurile Matte ale $llintei" s'au schimbat in
sustimitorii, chipuri teoretici, al brutalelory-ionceptil medievale si sillbatice
ale lid Wilhelm al 11-lea on ale lui Tisza".
Din cauza aceasta Arhimandritul numeste pe Ostwald si pe Hae (col
sfinti cari se schimba la fats ".
Dupa fel de fel de zeflemele earl se potrivesc ass de putin cu tonul
Re care trebue sa -1 aiba un preot, mai aels calugar si Arhimandrit, Articolul
bnchee ass:
Devi an gre$it (monistii) cu ce au Mad piind acorn, fiituledr $i-au pus
Juideidea in tine nu erd de nada iduit. So' se inchine $1 ei, cum ne inchintini
noi, slintilor, can nu se schimbd la fate', cad numai acestea stint adevaratele
calditze ale oniului in viagi".
Felul in care Arhimandritul pune aceasta problems este dezastruos si
pentru sine Insusi si pentru Gazeta Preotilor" si pentru Georgescu-Dusumea
si pentru Biserica ai curd apdratori se pretind ei a fi.
Tu Arkimandritule, sub obladuirea lui Georgescu- Dusumea acuzi de
vesinceritate pe niste 111%4441 4dandu-va de exempla pe voi, czedinta voastra

.si viata voastra. Nu vedeti vol insa ca aceasta pretentiune este de un Tidied

www.dacoromanica.ro

330
care atinge absurdul? Voi ati vazut ce atitudine au luat, au lost siliti sa iar
in diferitele tari nu numai invatatii de toate categoriile, dar preotii de toate
riturile Voi ati vazut ca preoti crestini an Italia au schimbat, patrafirul pe
arms si ca acela$ lucru s'a intatnplat in Franta, in Germania, in Belgia, in
Serbia si an toate tarile In razboi. La noi, tu insuti Arhimandritule, preot
cretin, ai scris in Arnvonul" indernnuri la razboi si te-ai rfacut aparatorul
conceptitlor pentru care ridiculizezi pe Ostwald si pe LIackel. Iata ce zici tu,
ce recomanzi tu preatilor, pentru ca sa dovedesti a esti patriot:
El (preotul) va could sa infdreascii prin rugdciuni, sluibe si viva:dart
moralul soldafilor ". Va da ultimele consoldri muribunzilor si va savarsi ultimele datorii crestinott fafd de cei ce au mutt pentru patrie. In galsul lut
trenturotor de vesnica for pomenlre" se cuprinde Iota rdsplata bravilor
sodati ce s'au dus cu atatea doruri aprinse In groapa comund a tuturor.
Pentru (Venn cari viler chinurile mortal pe cdmpul de luptd, mangderea preotului e o alinare. !dm al se due la Cel de sus, fiinded si -au fdcutdatoria, imbracil in lumina si lericire ultimele clipe ale existentei for ".
Cand Arhimandritul is in batae de joc pe Ostwald si rre paekel pentru
lucruri pe care el insusi le propovedueste cu atata entfaza, isi poate inchipu
oricine ce situatie nenorocita si-a creiat atat sic insusi, cat si tribunei de pe
care vorbeste $i cauzei pe care o reprezinta. Daca Ostwald si tlaeckel merita sa lie ironizati si luati in batae de for-, pentru parerile lor, desigur Arhianandritul pentru aceleasi pareri pe care le ironizeaza la altii merita sa
fie scuipat si huiduit mai ales cand vezi fatarnicia lui de o perversitate, atat
de mare si de Tara.
Dar problema aceasta mai are si o a doua tata.
So' se inchine $i ei, cum ne inchindm noi, slintilor care an se schimba
la lard, cad numai acestia sant adevdratele cdlduze ale mutat in via(a".
Cine vorbeste asa doctorului Thiron, lui Ostwald si lui Hackel?
Vorbeste Arhimandritul Itdiu Soriban In Gazeta lui Dusumea!

Din aceste acre ti -ai inchipui, ca ai in fata to niste oameni tall et

in$i$i ar Ii niste adevarati 'gulp cari niciodata nu au mers pe doua carari,
cari niciodata nu s'au contrazis, earl ar fi dat in totdeauna exemplul celei
mai perfecte si mai desa'varsite morale a crestinismului! Si totusi cantarind
imurejurarile .5i cunostintele ce ai despre aceti oameni, vezi indata, cititorule, ca nu se poate un exemplu mai isbitor, de araganta fariseica, de fatarnicie si perfidie!
Oamenii acestia pangaresc memoria sfintilar care nu se schimba la
fata" cand ii au ca modele ale credintei si vietei for pe care publicul o cunoaste ,destul de bine. Vorbeste despre sfinti cari nu se schimba la fate,
Arhimandritul care Il Mtn pe non! ,Mitropolit Atanasie, numindu-I in discursuri la ospete Atanasie cal mare", spre a-I categorisi cu atat mai mare
inversunare ca pe un Anticrist in articole anortime publicate pretutindeni.

Vorbeste Arhimandritul cue stria despre P. S. Episcap Gherasim al Romanulni ca si ingerii trebue sa-i villa In ajutor" spre a se uni mai tarziu.
- cu_ parerea altui camelon: Trebuia caterisirea, Eu asi fi votat caterisirea".
Vorbeste Arhimandritul care a batjocorit toata ierarhia, toata preotimea,
toata biserica, pe care a numit-o barlog de .netrebnici, petera talharilor,
coala perversitatei, negatiunea crestinismului" spre a se face apoi eel mai

www.dacoromanica.ro

331

aprig sustinator at ei, si spre a credo ca poate sta de vorba astfel cu invatatii lumei. Vorbeste despre sfintli cari nu se schimba Ia fata, Arhimandritul care a avut indrasneala sa se impodobeasca cu munca altuia, si totusi
sa se bats in piept ca in tara romaneasca n'a mai muncit nimeni, cu atata
competenta $1 cu atata avant cum a muncit el la Mica Bib lie"!

Dar cate nu s'ar putea spune inca despre acest om, care s'a descoperit cu acte si docurnente ca cel mai perfid cameleon ce a existat vreodata!
Suntem datori insa se recunoastem un !um. Arhimandritului Scriban ii
lade foarte bine in fruntea gazetei lui Dusumea. Ei se potrivesc de minunef
Ba chiar Arhimandritul reprezinta modelul desavarsit at scoalei pe care o
urmeaza Dusumea. De ai cauta s descoperi in Dusumea toate trasatttrile si
toate nuantele acestei scoale ai intampina oarecare' greutate. Ai gasi si la

Dusumea ca I-a atacat pe fostul Mitropolit Atanasie, spre a putea sa. t se

tarasca mai uwilit la picioare; al gasi ca si Dusumea, fostul procuror sf
acuzator din Consistoriu, sfatueste si indeamna in calitate de aparator, pentru
cativa zed de lei, la dolicte, la fall in acte publice, la crime impotriva came-

nilor nevinovati; ai gasi ca lucreaza si Dusumea pe sub pamant ca cartita

tesand ,tot felul de intrigi si meschina'rii, dar e imposibil sa gasesti in mod
desavarsit toate nuantele cele mai desavarsite perficlii. As ca din punctul
acesta de vedere, recunoastem, era o necesitate ca in fruntea Gazetei" lui
Dusumea sa se infatiseze Arhimandritul Scriban, spre a ofe.ri modelul desavarsit al scoalei si al mentalitatei pe care o prezinta farizeismul modern"
din Biserica noastra.

RASPUNS REVISTEI ROMANIA DE MAINE" DIN PARTEA

ROMANIEI CRESTINE"
Revista Romania do maine" in numarul 11 din 15 Octombrie 1915 a
publicat un articol intitulat: Romania Cresting" in care, ocupandu-se de nurnarul neatest 11--12, din Septembrie 1915, ne aduce o serie de acuzatiuni,
dupa piirerea noastra grattrite $1 cu total neintemeiate.
Numarul criticat at Romaniel Crestine" a publicat in 8 pagini, NoraNile" Episcopului Sofronie dela Ramnic, aducand in text o serie de documente, dovezi si argumentari, pe care nimeni nu le-a putut si nu le poate
pune Ia indoiala. Nici Romdnia de maine"
oricdt s'a silit sa ne critice,
n'a indraznit s tagacluiasca adevarul nici uneia dintre doNezile aduse de
noi, pe care se bazeaza scrisele noastre. Romania de maine" insa vazandu-se
nevoitil s recunoascil temeinicia dovezilor prezintate de noi, isi faureste un
principiu fall, din care apoi isi trage toata argumentarea impotriva noastra.

Ea atirma: De vor fi chiar adevdrate denun(drile grave ce se adac until

mare prelat, oricdt de vinovat ar ti, nu erd mai demn sa se fi mat altd cafe,
1113 memoriu prezintat autoritatii cultelor, dat chiar publicitd(ii, fiind o cangrend unde bisturiul chirrrrgulni trebue sd lucreze energic? in nici tin caz lust!,
acest gunoi de acuza(ii, nu trebuid sa-si gdseasca ospitalitatea in coprinsul
revistei Romdnia Cresting".

Acesta e principiul fall, esentiamente fall al Romaniei de maine".

Dupa acest principitt, Romania Cresting" n'ar avea voe sa publice,

www.dacoromanica.ro

332
s denunte niciun abuz petrecut in sanul Bisericii, ()Heat ar fi faptul clei do-

cumentat si de adevarat! Ca sa placa Romaniei de maine" si ca se tnefito

a se intitula Cresting" dupa critical nostru, revista noastra ar trebui numai
sa jaude si sa aduca osanale tuturor factorilor raspunzatori din Biserica,
chiar clack' ei s'ar tine numai de nazdravanil si de blestematii!
Va sa zica un crestin, o foae care.se chiama cresting', nusikoate publics in nici un caz", de vor fi chiar adearate", despre un prelat, oricat
de vinovat ar fi", dovezi si fapte care se pot expune intr'un mentoriu firezentat autoriteitii cultelor, dat chiar pablicitdtfi, Hind o cangrenO uncle bisturisd chirurgului trebue sd lucreze energic!"
,,Conceptia religiunei crestine este oare de a nu se respects nintic, dar
ebsolut mimic?"

Dumnezeu si blandul Christ adus-a oare prin invataturile, prin jertfa

fiinjel sale, vrajba si rautatea in omenire?
Si acorn lint rOsund adanc in suflet cuvintele sacramentale, prim care
ingerii vestesc nasterea lui lisus Hristos: mdrire tut Dumnezeu, pace pe pimind, band voire intre oameni! Astfel aduce Romania Cresting' marire lui
Dumnezeu, pace si iubire intre oament? Sant oare crestini cei ce scrim in
aceastii revisits'?"

Da, zicem noi, dupa conceptia celor dela Romania de maine" despre crestinism, dupa judecata acelor earl cred ea spre a fi crestin nu trebue
sa to atingi de laptuitorii de role oricat de vhtovaji ar ft" si de vor fi chiar
adevarate denuntarile ce se aduc" se intelege ca nu suntem crestini. Dupa
Evanghelie insa, dupa exemplul Mantuitoruluir al profetilor si al apostolilor,
cart au mustrat pacatul si-pe pacatosi expunandu-si chiar viata, An ravna"
pentru Casa Domnului,
dupa pilda biciului impletit pentru a scoate afark
pe cei ce facusera Casa Domnului pesters de talhari, dupa cuvintele lui
Hristos care spune pa'catosilor: vat voute, si: au socotiti ca am vent! sei
aduc pacea pe pains-int? Adevor zic voua, a nu am venit so aduc pacea ci
rtizboittl"
dupa aceste toate, cart difera cu total de curioasa coneeptiel a
criticului anonim dela Romania de maine", noi credem ca suntem crostini
si ca mai ales revista noastra este o foae eminamente cresting,
slawa
foae crestnia din Romania, si care oglindeste viata bisericeasca dela noi,
ass cum este ea.
Dupa ce e rasturnata opinia criticului dela Romania de maine" ca
Hristos ar fi venit ca sa aduca pace"' plicatosilor, talliarilor si rau-facktorilor, de cart, crestinilar nu le-ar fi permis sa se atinga, ne este foarte user
sil raspundem ,la toate celeialte acuzatiuni ce ni s'au adus.
Ati chit revista Romania Cresting" No. 11-12 din Septentbrie 1915?
....4ji gtisit oare in tot coprinsul o singuril idea cresting ?"
Credem si noi ca critical dela Romania de maine" cu conceptia po
care se bazeaza, n'a patut sa afle in tot numarul nostru nici macar o sir guru idea cresting. Cititorul cuminte ansa,
omui cu judecata sanatoasa
a putut sa vadg ea faptul de a denunta abuzurile unui simoniac, care rapeste
painea dela gura saracilor, este o Idee cresting; faptul de a denunta po tut
episcop care pradg mangstirile si locasurile sfinte de avutul lor, on le tramsforma in locasuri do imoralitate este o idea eminamente cresting; faptul
de a lug aparare,a victimelor impotriva calaului lor, de a fi de partea odor

www.dacoromanica.ro

333
apgsati si nedreptatiti este ideea cea mai cresting; faptul -de a anara raitduellle bisericesti inrpotriva unui arhiereu care, pentru specula baneascii, a
inundat eparhia cu tiparituri nelolositoare si cu calendare gresite din punctut
de vedere al datinelor si satbatarilor, este iarrasi o idee destul de cresting;

si in slarsit, faptul de a te ostenl sa alergi pe drurnuri si de a te expune,

pentru a servi adevarului si binelui, facand lumina asupra incorectitudintior
si grovaziilor nemai pomenite, de care tips o eparhie iintreaga, este nu munai
o idee cresting, dar este chiar vn sublim apostolat. Si acets .apostolat estecu atat mai sublbn si mai slant, cu cat_din cauza lui te mai expui si la nedreptati ca acelea pe care ne-o face criticul dela revista Romania de maine".

Dupla ce crede ca ne-a dat Bata, dovedindu-ne ea n'am fi crestinr

Oentruca dam la iveala ce se petrece in Biserica naastra, onitioul ne Inviotueste ca De ce Romania Cre$tina" nu ne desvdlue abuzurile ce se petrec
fn Biserica catolicd, protestantd, ebraicd? De ce sd Infiereze numai pdcatele
Bisericei ortodoxe?" Aceasta ludecata este absolut paradoxala: n'ai voe, nu
411 crestin dacii te ocupi de cele ce se petrec fn Biserica ta, claci dal la
iveala abuzurile chiar Hind adevdrate" si denunti pe vinovat oricat de vinovat ar fi el"
$i in acelas timp esti Bator sa dai la ive-ala abuzurile cc
se petrec" in alte BiSeTiCi: ebralea, protestantd, catolica, budista, etc.!
Un astfel de om,
criticul dela Romania de maine"
cu cateva
randttri mai la vale se exprima despre clerul altar biserici, ask: In alte
preolul e lipid omului civilizat; carat, de o curafenie exemplard, simplu in
port, umil, bland, Man, dar foarte demn, !carte con$tient de cum trebue etc
fie sure a inerita respectul tuturor.
Cuvantul ii este cumpdtat, infelept, si dacd pentru sine _este aspra
indecittor, pentru toff ceilalfi crestini este bun, milostiv, ertiitor cu greselilealiora. In prezenta unui asemenea om al Bisericii, credinfa renaste in Damnezeu $1 Coate sentimentele adevdrate crestinesti prin WWI".

fSintetkatii, aceasta ludecata, vine ask: In nict an caz, de vor fi chiar

adevdrate denunfdrile grave ce se aduc, oricat de vinovat ar fi" cineva din
clerul bisericii noastre, Romania Cresting." n'are voe sa se ocupe de ele
si sa publice lucrurile; In sthimb Snsa Romania Crestina" este datoare sit
desviilue lucrurile ce se petrec in Biserica catolicd, protestantd, etc." din altetari, de si acolo preotul e tipul omului civilizat: curet, de o curafenie exemplaid ...foarte con$tient de cum trebue sd fie spre a merits respectul Nearer,etc., etc.".

SCRISOARE DESCHISA PREOTULUI ST. C. PAUNESCU

Directorui revistei Romania Cresting."
lubite Prate Pdunescule, si Scumpul meta Coleg,

Te vestesc, iubite irate, ea a gosit ceasul trist sa ma despart de Romania Cresting' $i sa" parasesc Jupta bisericeasca.
Ce vrei sit" mai lac, iubite Irate?

Am luptat, cea mai !run-Loma si tea mai cavalereasca lupta ce se

p.oaie duce, si am luptat cu armele cele mai puternice si mai sdrobitoare, cese pet intrebuinta lntr'o lupta leala. M'am lent de nice insinuatiuni si, sub

www.dacoromanica.ro

334
cel mai riguros control, m'am servit in totdeauna numai de documente $1 de
iaximiie, in totdeauna numal de adevaruri ce nu se pot tagadtti si cari, tot
-cleodata, constituesc lucruri de cea mai mare insemnatate, prin faptul a an
pus $1 pun, an demonstrat si demonstreaza, tuturor, gravitatea chestiunel
biserice.sti la noi, lamentabila ei acuitate actuala si necesitatea urgenta pentru rezolvarea ei.
Activitatea desfasurata, $1 lupta noastra dusa cu acest prilej, au lost,
inteadevaT, neinehipuit de grele, 5i nespus de periculoase si de istovitoare;
dar noi n'am crutat nimic $1 incordarea noastra a lost intr'adevar uriasg.
In alte tari, cu alti oameni $i cu alts mentalitate, negresit, o asemenea lupta
Isi putea da, chiar in rastimpul intrebuintat de noi, roadele cele mai foto-sitoare.

Dar aici la noi, ce sa iese, iublte irate, dintr'un corp putred, descompus,
plin de infectiune si de duhaare, $1 aruncat in camp, prada vanturilor $i corbilor, ca oasele din Bib lie, in care Proorocul Iezechil (cap. 37) vedea imtreziciunea $1 descomponerea morals a poporului iudeu, ajuns do sclavie, pen-tru faradelegile lei?
In Bib lie, duhul lui Dumnezeu a suflat peste oasele moarte Si s'au facut
-vii la niustrarile lui 'Imechil. Aici, la noi, insa, se vede ca Bunul Dumnezeu
-nu vrea sa sufle duh datator de vieata.

Sub impresiunea si sub convingerea principiului dogmatic $i canonic.

pe care it invatasem $i la Seminar si Facultatea de Teologie, cum ca episcopal este In Biserica si Biserica in Episcop, si ca toata puterea Bisericei
se concentreaza anume in colegiul Arhiereilor .lui Ifristos, care la not este
Sf. Sinod jal st. BiSerici Autocefale Ortodoxe romeme, cand am trecut pe te-renul practic a1 vietei, desigur, era natural ca toata atentiunea noastra sa fie
indreptata asupra Episcopatului, Si cu desavarsire dela el sa pretindem tot
dmpulsul $i toata indramarea necesara bunului nostru mers bisericese.
Ce s'a intamplat insa?
Candeste-te si cumpane$te numai unele imprejurari, de and ai intrat
tu in lupta bisericeasca, alaturi de mine, si in cari imprjeurari ai avut $i tu
Toluri de capetenie.
,Revoltat $1 sufocat sufleteste de atmosfera creiata prin acuzatiunile
publice numai auzite, pe seama cui ma rog? pe seama Mitropolitului Tarei,

care era Frarhul tau, si care era aratat lumei ca Arhiereul cel mai impoviirat de 'Wale huncsti"
ce ai facut tu?
Ai cerut in modul cel mai sincer, eel mai demn, sa se faca lumina, si
sa se spulbere acuzatiunile si atmosfera nenorocita. Si ai facut aceasta bazat
pe sincera convingere $i pe naiva credinta,ca din interventia to nu poate sa
rezulte deck eel mai mare bine pentru prestigiul Bisericei, al carei devotat
servitor si iusufletit apostol erai,si esti!
Pentruca acuzatiunile erau adevarate, si deci nu se puteau spulbera,
In loc sa se faca dreptate, ai vazut
cum a vazut-toata lumea, = monstruozitatea ca acuzatul sa se faca judecator, sa-St judece singer pricing si sa to
condamne In chipul cel mai pervers. Numai sufletul tau stie ce ai simtit, cand
ai vazut nerusinarile la cari s'au pretat, ca niste slugi criminale, membrii

www.dacoromanica.ro

335
Consistoriului (Mitropolitan, cari to -au judecat -in numele celni vinovat $1

impovarat de pacater
Miselia omeneasta insii nu s'a marginit ati impotriva fa. In dnvatamain at fost judecat ca *Fla Consistoriu. Al fost exclus din Invatamant, pe
motiv ca vei fi caterisit din cler, si ai fost caterisit la Consistoriu, pe motiv
cii vei fi exclus $1 din invatamant!
In lot de dreptate, $1 de intronare a demnitatei bisericesti, am vazut
ca Episcopii 51 Arhiereii no5tri, in cea mai supreme sfortare, isi aparau, cu
-cea din 'Irma energie, spetialitatile patatelor dor, in pacatele tMitropolitului
ajuns la bara ludecatef.
Acesti oameni, pentru apararea propriilor far On, nu s'au mkrginit
nurnai sa apere si s achite pe cel asemenea cu ei, .dar au fost in stare sa
comity si crima de a condarnna pe eel drept.
Dezastrul era menit s devie fara precedent si incomensurabil, mai
ales tend credincio$11 au luat cuno$tinta din numarul chitantelar de plata,
ca Arhiereii savarsisera crima, impotriva celui drept, vanzand dreptatea
pe bani.

Prin legea de constituire, I se dedese Consistoriului Superior Bisericesc competenta do a judeca ai hotari asupra cazurilor de caterisiri ale preotilor. In virtutea acestei legi, caterisirea savarsita asupra to in mod ilegal,

de spiritualul (!) Consistarin at Arhiereului cel mai impovarat de pacate

lamesti", a venit inaintea Consistoriului Superior Bisericesc. Oricare alts
institutiune, incorporate la oricare alt organism, in locul ConsiStorittki Superior Bisericesc alipit pe lank Sf. Sinod, chiar data nu era dispusa sa apere dreptatea, ar fi gasit, desigur, un mijloc prin care sa-si valideze dreptul
4a existents si sa dovedeasca cum ca traeste 51 se misty. Consistoriul Superior Bisericesc insa din nenorocire a gasit cu cale, nici mai mull, nici mai
putin, decat sa se desfilnteze, in lapt, singur, renuntand el insu$1 la competenta sa legala, lepadandu-se de atributlunea sa, prin motiune scrisa, $1
idovedindu-se astfel dintru inceput ca un corp na scut mart, Maga un cadavru
infect.

Dar tate nu s'ar putea spune in acest sens despre Consistoriul Superior Bisericesc, ale carui discutiuni $1 productiuni oratorice, publlcate in
,,Monitorul Oficial" $i in Biserica Ortodoia Romana"
not de-am analizat in parte acum de curand in Romania Crestink", dovedind ca sunt un
monument nepieritor rldicat incapacitatir, ca bietil consIstorioti sunt analfabeti si cu desavamire lipsiti de once putinta intelectuala $1 morale! Cate
nu s'ar putea spume despre aceasta institutie si oamenii ei, pe cari nimeni pank
in prezent nu a ramit sa-i poata lug tin serlos!
Le-am atras atentiunea asupra unor chestiuni care-i compromiteau
si faceau Biserica de ras Anume, Intre altele, am scris negru pe alb, cu litere
marl de abecedar, 51 ea numere aficiale din arhiva Tor, a Ministerului si a
Sinodului
ca hotarirea pe care o luasera et
preotii Impreuna cu Arhiereii Episcopii
de a se corecta numeroasele si gravele greseli din cartea
Arhimandritului Scriban intitulata Morals Cresting "', comandata, oatita 51
tiparitA de Casa Scoalelor, nu s'a tinut in seamy si ca Sinodul, indus in

www.dacoromanica.ro

336
-creme, a hotavit cu totul altceva decat ce potarfse mai inainte, cand a luerat
impreuna cu preotii In Consistoriul Superior Bisericesc.
Ei an numai ca n'au luat nici o masura, dar, cand s'a ivit un nou caz,

cu lucrarea de Dogma lice a-Profesorului I. Mihalcescu

dupa ce au.

gasit-o plina de erori $1 erezii, acest rninunat corp, care este Consistoriul Su-

perior Bisericesc,.si-a deelinat $i aceasta competinta legala, pentru ca Sinodul sa-1 compromita iremediabil, aproband cartea ffira nici o obscrvatiune, din cele ce se facusera la Consistoriul Superior Bisericesc.
0 clips am avut impresia unei Veculegeri supreme din partea Cortsistoriului Superior Bisericesc. In aceasta institutie tot, dar absohtt toti, air
recunoscut adevarul problemelor grave puse In Biserica. Ce nenorocire Irma.
*i ce motive pentru noui desnadejdi! data cu recunoaste.rea, au $1 shntit
prolund totala for neputinta de a se ,ocupa de ele $i au declarat ca, deli ranile sunt mari 01 prirnejdioase, deli Naga se Intinde si ouprinde totul, totusi.
nu e vremea ca medicul sa apese degetul pe buba, si sa Ineeapa opera de
tamaduire.

Bletul Consistortu Superior Bisericesc, cu membrii Ltd cu tot! intr'adevar,.

se ails In situatia menarocitaui bolnav, care vrea mai bine s moara, decat
sa lase doctorul sa-1 umble la ranile care-I dar! Se afla In aceea$i stare de
mentalitate, In care se anti bolnavul care nu permit* sa 1 se ajute cu nimic,
nici macar sa i se deschida ferestrele, sa i se curete patul $1 sa i se mature-.
prin casa!
Acest bolnav crede ca e mai bine sa duca o viata, cum o va da Dianneze r, cu rani, cu viermi, cu puroi, numai viermii sa nu mai fie rascoliti sisa scape de durerile riiscolirii lor.
1

In dorinta de a face sa inceteze abuzurile ce se petreceau la Casa

Bisericel, am ridicat glasul nostru si am denuntat aceste abuzuri, in credinta
sincera ca autoritatile in drept, cari purtau raspunderile dupa lege, vor
midsurile necesare pentru curmarea raului.
Cu dovezi, cu documente finvestite cu toate elementele oficialltatii, cu
faximile din Insasi Anhiva Cased Bisericei si cu sute de numere oficiale, am
tlenuntat persoane $i fapte precise, furturi $i delapidari, si tot felul de abuzuri si de incorectitudini strigatoa.re la Cer.
Tocmai autoritatile la care apelam noi, erau insa bagate pans in gat,.
in mocirla tuturor infamillor. Primal act pe care 1-au savar$1t aceste autoritail, a fast provocarea unei anchete inchizitariale, din care sa se afle, nu

tine stint faptuitorii si dna faptel denuntate sunt sau nu adevarate, dar
tine sunt denuntatorii! In ancheta terorista care a durat blot intregi $1 care
avea de scop sa descopere pe denuntatari, instruiau afacerea de spionaf
si delatitme" tocmai vinovatdi, cart au ajuns unii inaintea Parchetuluii, far
altii la Vaca'resti!
S'a dovedit ca Administratorul de atunci, in vederea operatiunilor,
schimbase pe toti functionarii vechi $i corecti cari puteau sa-i stea in pale,
$i cari, fiind in relatiuni cu fostii adrninistratori, puteau sa -1 denunte, cand
surprindeau incorectitudinik de cari ei, ca functionari Incercati, erau in stare
s3./$i des seams irnediat. Anchetele au mai constatat ca 3n deturnarile si
risipa necinstitil a fondurilor Casei Sfintei Bisesici ortodpxe roman, erau.

AV-

www.dacoromanica.ro

337
amestecati, cu sute de mil de lei, protectorii Administratorului necinstit, $1
earl s'au simtit datori sa is toate masurile ca, pe cat posibil, afacerea sa se
musamalizeze.

Au esit constatari de furturi de sute de mil de lei; a esit nenorocirea

unor functionari atrasi In cursa de cei marl si din cant acestia au facet apoi

tapi isplisitori", a esit, in fine, terfelirea acestei sfinte (!) Case, inaintea
intregei opinii publice, ca o spelunca de tathari, a esit constatarea ea ceeace

s'a petrecut si se petrece la Casa.Bisericei, nu s'a petrecut si nu se poate

petrece 5n nici o alts institutiune, din Cara noastra.
Postul Administrator, vinovat de moarte, cand s'a vazut strans cu usa
la Parchet, pentru abuzurile savarsite, a ridicat frumusel mainile In sus,
nu numai In fata pr oteetorilor sal puternici, cart erau inberesat sa -1 sustie,
dar a ridicat mainile In sus $i In fata noului Administrator, strigandu-i, in
genunchi: Nasule, scapa-ma si-ti voi fi devotat toata vieata". Grate unor

asemenea legaturi, asistam astazi la spectacolul ca nasul" invarteste si

el, cum vrea, ca un atotputernic, afacerile la Casa Sfintei Biserici, sporindu-si

milioanele facute numai de pe spatele Bisericii, tar final" cel vrednic de

fpuscarie, opereaza si mai departe, nesuparat de nimeni, In dealul sfintei mitropolii, facarx1u-si in Biserica noastra toate mendrele $i toate interesele,
sub obladuirea Primatului Tarei, pe care-1 poarta de nas si'pe care 1-a facut
si de ras si vrednic de groaznica osanda din partea istoriei, prin IOW cum
a compromis pentru totdeauna orice urma de demnitate bisericeasca!

In vartejul luptelor noastre, precum era si flresc, ne-am indreptat sperantele noastre $i catre cea mai Inalta institutiune de cultura bisericeasca
dela noi, catre Facultatea de Teologie, si anume mai ales catre profesorii
cei tineri, can in cugetul nostru reprezentau puteri proaspete si intrupau
pentru noi nadejdile lnceputului nostru de renastere bisexiceasca. Ideile si
cugetarea aceasta despre ei, le-am avut mai ales ca profesorii tineri cunt
si of unii dintre cei ce an pus inceputul luptelor noastre de purificare in biserica. Din nenoroeire insa, n'a trecut multa vreme, ca sa vedem spulberate
si cumplit inselate aceste scumpe nadejdi ale noastre, nu numai prin faptul 2
Ca el au parasit lupta, dar mai ales prin dureroasa constatare ce ne-a fast
dat s'o facem, ca erau cu desavarsire nepregatiti si incapabili de o asemenea
grea si generoasa miseare. Curand, curand i -am putut vedea luand formele
cele mai detestabile, si prezentandu-se ca certati cu intelegerea oricaror ches-

tiuni bisericesti, si In razvratire cu toata randuiala canonica, mistica si de

inchinare a sfintei noastre Biserici,
Intr'adeva.'r, cu mare surprindere, am putut vedea pe profesorii de
dogmatics si de istoria Bisericei romfine, atacand principiul dogmatic, canonic si istoric al Indreptatirei si autoritatei ierarhiei bisericesti, prin bro$uri si prin organele politice de publicitate ale guvernului, spre a fi in nota
zilei. I-am mai vazut pe acesti profesori de teologie nu nuinai faeand toate
sforfarile ca sa nu imbrace haina de preot, dar i-am vazut, dupa propria
for marturisire,
spre stupefierea noastra,
CA nici znacar nu se due sa
se inchine, ca crestinii, la biserica, in sarbatori, $1 ca mid nu se spovedesc
$1 nu se impartasese cu sfintele taine. Din cauza unor lucruri ca acestea,
Sinodul insusi i-a declarat incapabili si nevrednici de atributul sfinteniei si
C. Cerndianu. Biserica din Regat.

www.dacoromanica.ro

23

338
curatiei de congiinta, care se etre oricarui crestin, spre a putea Indepini actul sacramental at depunerii juramantului pe Manta cruce, In care se is ca
martor at adevarului marturisit insult Dumnezeu.
Anhimandritul fuliu Scriban, pentru odioasele lot atitudini, i-a numit
tradatori ai legii Domnului", cari si -au dat mana la nelegiuire $1 la atentat
Impotriva Bisericei". Si ce am vazut dupd toate acestea? Am vazut ea acesti
profesori acuzati de nelegiuire" si de atentat" impotriva Bisericei $1 -au
dat mana cu acuzatorul lor, cu Arhimandritul Scriban, pe care II dovediseni
daca $e poate face
vinovat $i pe el de alte nelegiuiri, Inca si mai odioase,
Am vazut ea ei, de comun acord, au facut cardasie pe
aceasta gradatie.
viata Si pe moarte, sa lupte cu puteri unite impotriva noastra si impotriva
oricarei Incercari care ar tinde la demascarea si pedepsirea nelegiuirilor $i
atentatelor" din Biserica.

Ceeace s'a petrecut cu profesorul Lazar Gherman, /ntrece ,orice Inchipuire. Ce vina si ce imputari se puteau aduce acestui mare apostol al
stiintei si al neamului romanesc?
A fost destul ca, la tinmoment dat, Consiliul Facultatei de Teologie
dela noi sa se gandeasca ca sa -1 faca profesor la catedra vacanta de istoria
bisericei roman, Si s'a vazut cu cats furie $1 bestialitate cardasia s'a repezit
asupra iui, sa-1 distruga de pe fata painantului si nimic mai mult.

De ce au facut aceasta?
Pentruca li s'a parut for ea prezenta profesorului Gherman la Facultatea noastra de Teologie ar ameninta interesele $i combinatiunile for de tot
felul!

Spre a induce in eroare lumea, acesti oameni au lost in stare sa scrie,

sub iscalitura for proprie, ca profesorul Ghent-tan n'ar sti nimic, ea n'a
scris nimic, n'a invatt nimic si n'a citit in vieata lui nici macar un document
istoric.

Ceva mai mult, ei au fost in stare sa-1 prezinte !mei ea pe un sinistru

membru inrolat intr'o fioroasa bands neagra", care ar opera la intunerec,
sa asvarle in aer Biserica romans.
Si astfel, profesorul Gherman, aceasta forty intedectuala, morals $i
ideals, care putea sa iimprospateze atmosfera sufocanta dela noi, a lost
In Murat.

La Seminarii, cea mai mare influents in formarea caracterului o are

exempla! conducatorilor $i educatorilor.
La Seminarul Central, stapanea exemplul celei mai groazniee.anarhii.
Directorul acestei institutii, Arhimandritul Scriban, desfaSura o activitate de

cea mai condamnabila duplicitate morals, de cea mai perfidy intriga, prin
cari saps la insasi temeliile Bisericei.
Am dovedit, negru pe alb, cu scrisul propriu at Arhimandritului, ca
acest director de seminariu, pe ierarhii Bisericei romane, pe care di tarnala
pe fata, in discursuri clitirambice, in dos ii calfich, in fata lintregei opinii
publioe pe nume, cu epitetele cele mai degradatoare, scriind la adresa for
articolele cele mai injurioase, numindu-i nulitati", maimute", monstrii",
banditi", cu ghiare", concubinari", plini de pacate", etc., etc.

www.dacoromanica.ro

339
Am mai dovedit apoi, tot cu scrisul propriu al Arhimandritului, ca pe
'profesorul cel mai influent dela Seminaral sau, si care joaca. In Biserica rol
pe actualul Administrator al Casei Bisericei, 1-a denuntat
de mina rota!,
opiniei publice ca rolul pe care -1 joaca in Biserica est rolul lui luda al
Bisericei".

In loc sa se is masuri de aparare si pentru prestigiul scoalei si pentru

prestigiul Bisericei, a fost dat ochilor nostri sit. vadkcea mai nenorocita si
revoltatoare promiscuitate, cel mai dezastruos exemplu de degradare omeneasca. Ieranhii cei cu porecle si ponoase, ca si Iuda al Bisericei", desigur
simtindu-se uzi si putrezi pans fin maduva oaselor, nesimtindu-se in stare
sa ceara nici macar o desmintire de forma Arhimandritului, n'au a:flat altceva mai bun de facut, decat sa se imbratiseze mill pe altii, sa se pupe, sa-si
tie discursuri, ca si cum nu s'ar ft petrecut absolut nimic!
Acesti oameni insa s'au inipacat nu pentruca s'ar fi iertat anal pe ghat,
nu pentrucd si-ar fi ultat vre-unul ura impotriva celuilalt, ci niunai petnruck
a$a le-a dictat, pentru un moment, instinctul de conservare si mijlocul de
a-si putea menaja interesele si de a nu mai fi date la iveala pacatele tor,
ale tuturor.

tare numeroasele acte de rasvratire si de anarhie, am denuntat Sinodului cazul cu Mica Bib lie", despre care, in acea vrente nu stiam ca e
plagiata.

Directortd Seminarului Central si Uirectorul Seminarului Veniamin"

din Iasi, nesocotind dreptul de supraveghere si binecuvantare al Sinodu lui,
au tiparit cu mare graba si au pus in specula acea carte, Willa de neinchipuite
erori de tot felul si la poarta ei plina de injurii la adresa Sinodului. Atat a
trebuit Sinodului: ca el sa-si deslantuiasca adevaratele sale sentiments impotriva Arhimandritului. Acesti oameni, can nu indrasnisera sa is nici o
masura impotriva subalternului tor, cand le dovedisem cu faximilele Arhimandritului cat ii bicuiuise de cumplit, acum, crezand ca este momenta! sa-i
plateasca, n'au facut nici mai mutt, nici mai putin, decat sa decida cu totit
isgonirea celor doi director) din fruntea Seminarilor, hotarind, in sedntil
legal constituita, destituirea tor.
Constiinta tuturor credinciosilor, adanc ranita ,de odioasele nedreptati

savarsite cu prilejul procesului sinodal, panda sa-si is revansa si sa pedepseasca pe Arhiereii cari se aratasera atat de nelegiulti judecatori.
Oricat de vinovat era Arhimandritul fats de ei, si oricat de grave
eratt abaterile lui, constiinta poporului crestin nu patch fingadul ca acesti
oameni sa mai poata condamna pe cineva. Si de aceea, ne-a lost dat sa asistam la cel mai infiorator spectacol de anarhie si de degradare bisesiceascli,
pe care not ne-am suit din rasputeri sa.-1 inlaturam.
Pentru a deschide ochii lumei, ca in cazul Arhimandritului ea era in
eroare and ii lua apararea, pentru a da Sinodului elemente de care sa se
foloseasca impotriva vinovatulul, am ar'atat $i unora si altora, ce soarta nenorocitli a pregatit acest Arhimandrit Bisericei si cat de distrugatoare este
actiunea lui. In acest scop, not am dat pe fata nesfarsitul cortegiu de injurii,
marl, sudalmi, infamii, insinuari, acuzatiuni monstruoase, batjocuri triviale
i insulte nemai pomenite, pe care acest Arhimandrit, director de Seminar,

www.dacoromanica.ro

340
intretinut cu cea mai pornita indkjire, la adresa tuturor membrilor dingy
Sinod $i in toate ziarele si publicatiunile periodice, ca in chipul acesta sa-icompromita $i sa-i terorizeze.
Cu Sinodul insa, cu membrii cari compun acest corp, not am avut nenorocirea s vedem, lucru nelnchipuit, ea ei, toti, infricosati pans la moarte,
de grozavtile ce li s'au pus in spate, s'au grabit sa der un rasvot, sa ridice
pedapsa directoriloc de seminarii, pe care n'au putut-o apnea, si din nou sa..
ajunga unit In bratele altora, pupandu-se $i tinandu-si ,disoursuri!
de-a

Nicaeri, ca la Seminarul .Nflon Mitropolitul", n'am aruncat cu atata

impetuozitate $i elan buzchiganul nostru cel nestrujit asupra balaurului cel
cu mune capete, asupra fiarei celei zosii, :cea cu sapte capete, 5i cu zece
coarne, si cu mune pline de hula, pe care se leagana muerea cea curva din
Apocalipsul Sfantului loan Teologul (Cap. 17).
Faimosul Rigurozu" a fost destituit nu numai din directorat, dar 5:
din profesorat, pentru jecntaneala elevilor, servitorilor si furnizorilor, pentru
desfranki ale curviei, pans si cu spalatareasa Seminarului in insusl localul
Seminarului, si pentru diferite alts murdarii si infa-mii de tot felul, pe care
not ne-am si Tu5inat a le scrie!
Destituit si alungat, cine s'ar mai fi putut gandi si cine $i-ar mai If
putut Inchipul, Ca aceasta lepadatura si acest gunoiu aruncat la maidan, sa
fie cocotat din nou fara nici o judecata si justificare In fruntea Seminacriului,
uncle sa domneasca si sa troneze, fara sa se intrebe trimeni ce e cu el, uitanddu-si toti de toate si traind in cea mai perfecta cumetrie?!
Deschid Apocalipsul si repet cu Sfantul loan Teo logul: Vai, vai, cetatea cea mare, cea imbracata cu vison si cu porfira si cu Tosu, si paleita
cu our si cu piatra scumpa si cu margaritarurl, ca intr'un ceas, s'a pustiit

atata bogatie!". Vavilonul eel mare s'a facut local dracilar, si paza a tot
duhul necurat, si paza a toata pasarea necurata si urita; Ca au ajuns pacatele
Vavilonului pans la Cer" (Cap. 18).
In conditiunile acestea si pentru aceste motive este desigur si foarte
explicabil si foarte natural, pe deopaste, fuga cu duiumul, exodul" nemaipomenit al elevilor din seminarii si al studentilor dela Tealogie, de care final
toate ziarele Si revistele bisericesti, iar pe de alts parte monstruozitatea masurilor inepte si inutile de constrangere, pe cari le-au luat si le iau neincetat
conducatorii Bisericei, ca sa imipedice exodirl".

A patruns, temeea damn mare in Casa Domnului, lath' care este cea
mai groaznica nenorocire la care s'a ajuns si ale carei consecinte mid nu
se pot calcula.
In adevar, am avut prilejul, sa vedem ,parohiile si bisericile transformate

in anexe ale unei societal femeesti, sa vedem intronarea flirtului mondem

in Casa Domnului, sa vedem femei inzorzonate si spoite, Si ofiteri lovind
pintenii si zanganiud sabiile, ridicandu-se pe arnvon, $i parodiind astfel, in
cea mai ofensatoare atitudine, sublimitatea predicarei crestine. Societatea
Ortodoxa a femeilor romfine", indrasnisea-si lua rolul sa apere ea credinta
ortodoxa primejduita, pretinzand ca trebue s dea sprijin inaltei ierarhii bisericesti neputincioasa fata de atacurile violente can sdruncinau autoritatea,

www.dacoromanica.ro

341
lerarhilor! Aceasta societate insa a ajuns tocmai ea, nu mutt dupa Intlintarea
ei, sa loveasca, cu ultim dispret si cu intentiune ferma de a nimici, arice lama
de autoritate prin care sinodul si-ar fi putut aduce la tindeplinire hotarirea
sa impotriva Directorului Seminarului Central.
Fritz tot felul de relatiuni, de cambinatiuni $i de sentimentalitati, precum 5i prin felul for firesc de a privi lucrurile, femeile ortodoxe roman au
ajuns sa sprijineasca tocmai ele, pentru sustinerea Arhimandriitului Scriban,
acele defaimari, denuntari si
prin press si prin propaganda personala
hale grozave la adresa tuturor membrilor Sfantului Sinod, prin care Arhimandritul a $1 isbutit sa infricoseze $i sa desfiinteze orice semn de autori-tate bisericeasca.

iesind in mod fatal la iveala pacatosenia si decaderea conducatorilor

no$tri bisericesti, ei au ajuns in chip fatal, la discretia celui din urma palltician, ca sa be bats din picior 5i sa-i joace cum ii place, iar amestecul politicianismului a putut dug cu usurinta acele proportiuni incat sa transforme
Biserica in papule a jocurilor politice!
In framantarile noastre, ca sa pornim lucrul din iloc, am facut ape]
la toti oamenil cu raspundere si in deosebi la ministrii de culte.
Dar, tine se mai indoeste acum de lipsa de pietate, de lipsa de respect pentru cele bisericesti, $1 de lipsa de prudenta, de care acesti oameni
rinul dupa altul au dat dovada, cand i-am snit sa intervie?
Cine se mai indoeste astazi ca acesti oameni, In fata problemelor puss
de no!, netinand seama nici de canoane, nici de doctrina, nici de vr'un pram
cipiu de morals cresting, Vara frica de Dunmezeu, s'au facut raspunzatori
de cea mai Brea osanda din partea istoriei, dand ultima lovitura de gratie
bisericei?

Le dedesem prilejul sa ajunga oamenii cei mai marl, silt poata crew
cel mai stralucit titlu de recunostinta din partea ,Bisericel si a neamului, Si
cand cola ei s'au afundat toti in cel mai groaznic blestem! Cu toatae 1audele ce-si faceau, cu Coate meritele ce-si atribuiau, in realitate insa ei prin
instinct simteau nenorocirea in care i-am varit, si de aceea acel groaznic
sistem de persecutiuni impotriva noastra, acea groaza de fantoma care ii
urmarea pretutindeni, $i care la un moment dat i-a adus la atata exasperare
incat in Parlametul Tarei sa se poata cere ariularea noastra fizica, moartea
noastra.

labile Frate Pouneseule, si Seumpul meu Co leg,

Doi mitropoliti cazura, Sinodul a murit, C. S. B. e in stare de apoplexie, Casa Bisericci e descaliiicata, ministrii de culte comprom$4 prestigiul si moralitatea profesoriloa., mai ales cei numiti tined", dela Facultatea
de Teo logic sunt nimicite.
nenorocit cu care nu mai simpatize-aza
Arhimandritul Scriban e
decat
pe cum se spline
cateva dame ortodoxe", tar lorga nu mai are
in Biserica nici macar prestigiul arhiereului eel mai impovarat de pacate
lumesti", care ilancezeste acum, .uitat de toti, la Manastirea Cernica.
mat 1-am coborit, pe Iorga, ca e sortit de acum inainte sa fie vesnic
.aliatul betivului Cernea 5i al unui nefericit dement spre a ne fnjura pe noi.

www.dacoromanica.ro

342
Cat de Inuit s'ar bucura $i cat de fenicit s'ar simti altul in locul mein
pentru asemenea succese pe cari nu e sortit sa le alba orciine in viata. Pen bru mine insa, pentru cele- mai intime simtiminte ale mele, aceste succese
sunt izvorta unei scarbe fara seaman $i at unui desgust care ma doboara'..
Cand ma ridic acum $i vad in jaml meu numai ruine si lesuri ma ingrozesc
$1 ma cutremur ca aceste lesuri si aceste mine zac in intunerecul mortei, sr
nici o raza de lumina nu se aratii de undeva, si nici o mans miloasa nu se
iveste sa curete terenuliingropand hoiturile precum se cuvine!
0 singura preocupare aveam: sa apasam la capatul parghiilor bisericei

noastre in scopul de a se produce ridicarea vietei bisericesti, fiira sa ne

,putem insa inchipul ca edificiul fiind putred va trozni din toate partite si se
va desface din toate lincheeturile!
Nenorocirea mare este ca pe cand am fost in stare sa producem sguduitura, nu vad deocamdata putinta unei reconstituiri. Aceasta putinta nu o
vad pentru doua marl cauze: 1) lipsa totals de oameni devotati Bisericei,
cari nu sa se depede de toate si SA is crucea spre a urrna lui liristos, dar
sa-1 vezi ca ar fi in stare sa sacrifice eel mai mic interes al for pentru cauza
cea mare a Bisericei; si al doilea, ca asemenea oameni cari compun Biserica
romans, ingroziti de cele petrecute, sunt in stare sa faca arice, numai de
chestille bisericesti sa nu se mai atinga, ca nu cumva sa se primejduiasca
nenorocita viata pe care o duc.

Din aceste motive, in mod fatal am ramas izolati in lupta pentru

restaurarea Bisericei. Poate ca aceasta lupta ar reusl de acum incolo sa
rastoarne pe Mamona 4i pe Moloh pe care am isbutit sa -i desvelim in toatrt
goliciunea for inaintea lumei care a ramas inmarmurita si ingrozita de tine
troneaza in Biserica.
Cu adanca durere insa trebue sa-ti marturisesc ca eu nu ma mai simt

in stare sa mai continui o astfel de lupta. Scarba a patruns prea adanc in

sufletu1 meu si ma simt frant in doua.
0 lupta vitejeasca si cavalereascii, timp de opt ani de zile, am dus-o,

en toate sacrificiile $i cu sfortari supra omenesti. Acum insa cand ii vad

atat de netrebnici si lepadati de Dumnezeu, marturisesc ca nu mai pot si
chiar de asi mai putea nu vreau s'o fac, caci nu vreau sa ins cobar in cele
mai de jos ale piimantului, in intunerecul cel mai din afara, unde salrislueste
51 roade viermele cel neadormit.
Stapanitorul intunerecului e tare, e atot puternic, ingerii satanii pazesc
caile Bisericei si impiedicri pe cei drepti de a patrunde la altar, iar Satana
cel mare sta pe tronul-Lui Dumnezeu $1 cere inchinare; taina fara de legii se
lucreaza iar credinciosii sunt amagiti, spilimantati si clatiti din minte (Pavel
11 Thesal, cap. 2).
In fata acestei star, mie nu mi-a mai ramas decat sa astept pe Domnul

isbandirei si mantuirei si sa strig cu profetul Apocaliptic: Vino Doamne

lisuse''.
Februarie 1916.

'ss) C. Cernaianu.

www.dacoromanica.ro

DUPA RETRAGEREA MEA DIN LUPTA

1916-1918
Inainte de razboiu. In timpul razboiului.
Sub ocupatie. Tradarea Bisericei, Tradarea Patriei.
Cum se apara tradatorii.
Sincer si nestramutat in hotarirea pe care oluasem in
mod public prin scrisoarea adresata fostului meu tovaras de
lupta Preotul St. C. Paunescu, n'am mai scris nimic, si nici n'am
mai vorbit nimic in chestiunile bisericesti. Toata lumea, si mai
ales prietenii mei, ma considcrau ca pe un invins nenorocit, ca
pe o ramasita aruncata la marginea marei in urma unui groaznic
naufragiu. Unii ma invinovateau chiar pe fata, ca am dus lupta

pica departe, cu prea multi strajnicie, si deaceea am perdut

totul. Bictii oameni, vecteau ca an rarnas iu picioarc, la putere,

carmuind Biserica tot acei adversari cu care ma rasboisem si
ale carp r fapte le infierasem gird crutare dar in zadar. In acelas
Ulm) acestia se ridicau tritunfatori si-mi aruncau ultimele batjocuri prin reviste, prin preotime si prin once mijloace aveatt la
indemana. Amintesc numai pe apreciatul profesor universitar
de sfanta Teo (ogle Dogmatics D-1 I. Mihalcescu, care in Re-

vista Ortodoxa" imi da sfatul crestinesc mantuitor ca nu-mi

mai ramane nimic de facut decat sa ma spanzur ca luda. Erau
toti la largul ]or si-si faceau interesele dupa plat, plini de bucurie ca au scapat de mine.
Incepusera fierberile premergatoare intrarei Romaniei in
rasboiu, si toti acestia, in frunte cu Mitropolitul Conon si cu
Arhim. Scriban se transformard in matadorii gigantici ai tuturor

revendicarilor noastre nationale. Se ridicara si se pornird cu

toata presa, cu discursuri, cu telegrame, cu solemnitati, inaltand

in slava in fata poporului roman imaginea protectoare si salvatoare a nebiruitci puteri a Rusici ortodoxe, si apasara cu aceasta

inadins asupra tuturor factorilor politici si in deosebi asupra

Capului Statului ca sa intram cat mai grabnic in rasboiu.

Nu peste mutt timp insa, aces ti oameiti aveau sa se schimbe
en totul, si sa se denunte ei singuri in fata lumei ca n'au nici o
cotrANcre, nici tin pie de const'inf,a, nimic slant, Si nu cunt
decat niste trestii care se apleaca in toate partite dupa cum bate

www.dacoromanica.ro

344

vantul, fiind gata sa se faca orice numai ca sa-si crute pielea

lor, care singura le este tot ce au mai scamp pe lame.
Iata un document prin care Mitropolitul Conon dovedeste

aceasta, in zilele triste ale ocupatiunei vrajmase si tocmai atunci cand el trebuia sa ramana in picioare pazitor neclintit at
credintei stramosesti Si sa se arate adevarat roman si patriot,
dupa cum ii placuse sa trambiteze.
Onorate Donimde Theodorian Carada,
In vremile astea grele, fac apel la sentimentele D-tale

patriotice, si to rog sd primesti postal de Director al Cancelariei

Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, in local d-lug Profesor D. Boroianu, care, absentiind, se considerci demisionat pe ziva de azi
31 Decembrie 1916113 lanuarie 1917.
Primeste ale Noastre Arhieresti binecuviintdri.
Konon, Mitropolit Primat".

Cititorul stie ca acesti oameni mi-au facut acuzatie de

tradare a credintei stramosesti, pentru simplul fapt ca aveant
cunostinta dedemult si prietesug cu d-1 M. Theodorian-Carada,
cu care lucrasem in primele faze ale activitatii mele bisericesti,
atunci cand si alte persoane ca Dr. Cornoiu, Arhim. Scribal!,
Mitropolitul Athanasie Mironescu, etc., lucrasera impreuna cu
D-sa, cum am aratat in volumul meu Patru ani de lupta".
Trebuia ca insusi Primatul Tart, Mitropolitul Conon, sa
fie manat de dreptatea dumnezeiasca, spre a-mi da satisfactie
deplina, dovedind ea el era in legaturi de prietenie cu mult mai
stranse decat mine cu romanul unit cu Biserica Romei, cad de
aceea 1-a chemat sa stea alaturi de dansul in capul Bisericei.
Mie mi se imputau ca o crima, legdturile cu d-1 M. Theodorian-Carada, pretextandu-se ca oricine vine in contact cu
D-sa, nu poate decat sa lucreze la daramarea Bisericei ortodoxe
romane ! Iar cand era vorba de ei, si de relatiunile for cu aceasta persoan5, atunci nu mai exists nici un prejudiciu pentru interesele Bisericii ortodoxe romane, chiar atunci cand i se incredintau in many aceste interese sa be conduca!
.Data $i un alt document din partea sefului Partidului Con-

servator-Progresist, din care se poate vedea concertul I. P. S.

Mitropolit Primat si al Sfintilor Parinti din Sinod, earl chemau
in mijloc.ul for pe d-1 M. Theodorian-Carada, supunandu-se sa
primeasca chiar si conditiuni, pentru salvarea intereselor for
personale si scontand, fara nici un scrupul, interesele Sfintei
noastre Biserici ortodoxe.
12 lanuarie 1917.

Scumpul meu Arnie,

Am cercetat si cumpdnit toate obiectiunile D-tale si cred
in circumstantele de fats, ca este un interes superior sci le inlaturi si sd accepti delegatia la Directiunea Sf. Mitropolii.
www.dacoromanica.ro

345

Surd chiar multumit ca Malt Prea Sf. MitropoIll $i ca unii

Sf. POrinti din Sinod s'au gandit la D-ta. Aceastd simply desem-

nare iti face o datorie sa aduci prinos munca $i cunoVintele

D-tale.

Stint incredintat ca Malt Prea Sf. Sa, de oarece recurge

la D-ta, este si hotarit sa accepte cele cdteva conditiuni de cari
mi-ai vorbit $i cari singure iti pot permite sa functionezi cu rod
si cu prestigiul necesar.
Striing mina scumpul melt amic.
Al. Marghiloman".
Cum ca actul Mitropolitului Primat Conon si al celorlalti
membrii ai Sinodului, cari au concertat impreuna la numirea
d-lui Mariu Theodorian-Carada ca Director al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, era dictat numai din motive personale politice oportuniste, se constata din faptul ca a urmat indath vrajbh mare,
certuri si irnperecheri fiird precedent in analele noastre bisericesti. Au inceput sa-si fach acte de acuzatiune unii in contra alfora si sa formeze dosare voluminoase cu incriminari,"marturif
si destainuiri din cele mai grave, cari sa infioreze pe credincio$i
si nimeni sa nu le mai poata dh de chpataiu.
Din aceste lucruri de necrezut, reproducem actul de acuzatie al Mitropolitului Conon, in contra Arhiereului Evghenie
Humulescu, precum si partile mai de seamy din rhspunsul acestuia titre Mitropolitul Conon.
No. 15, 4'17 lanuarie 1917.
Sf. Mitrop. a Ungro-Vlahiei.
P. S. Arhiereu Evghenie Pite$teantd".
Prea Sfintite Pcirinte,
I. Noi, Mind act de insulta grosoland ce Ne-ati adresat-o
fatci en toti cei ce inconjurau pe d-1 Marius Theodorian-Carada, care a veldt cti scrisori din afard, pretinzand local de Director al Cancelariei noastre, ce nu era vacant, insultd adresaid nouci, in nzonzentele cele mai amare $i pline de ingrijire asupra intereselor biserice$ti, ca Calendarul, etc., despre care
cred cd vci aduceti aminte bine, cum V'am atras atentiunea aiunci imediat ;
II. Aveind in vedere cd Prea Sfintia Voastrd V'ati perlids, in numele meu, fcird sa fi fost autorizat, sa induceti in eroare
pe Prea Sfintitul Arhiereu Teofil Plae$teanu,Vicarul Sfintei Mitropolii, ca sa isccileascci in numele Nostra o mijlocire titre Minister, pentru obtinerea numirii $i confirmcirii d-lui M. Theodorian-Carada ca Director al Cancelariei Noastre, comitand cu
aceasta o inselciciune pedepsita de legile civile, $i inlesnind acestui D011112 mijlocul de a Ni se impzine, fdrci vointa Noastrd,

ca Director ;

III. Prea Sfintia Voastrd, uitiindu-Vd cu desciviir$ire

datoria arhierascci $i puncandu-Vd la disportia d-lui Theodorian,
www.dacoromanica.ro

346

de a inlesni inciilcarea drepturilor Bisericii, de cdtre o astfel de

persoana, carele este esit din sanul Bisericii ortodoxe, aflandu-'
se eterodox si in comuniune cu alte rituri, afarei de cel crestinortodox. Prea Sfintia Voastrd conlucreind astf el la scopuri ascunse si descoperite crt aceastei ocaziune, avand tendinti cu total
vatameitoare Bisericii Noastre, pentru apdrarea ceireia si Prea
Sfintia Voastrd ati jurat la .4rhierie pe Sfintele Canoane, pe can
sunteti dator a le peizi,iar nu a inlesni altora ca sei tenteze contra
acestora si ale Institutiunilor noastre bisericesti.

Pentu toate acestea legate si canonice motive, Noi. ca

chiriarhul Mitropoliei Ungro - Vlahiei $i ca Primal Ef or al Mezdmintelor Brancovenesti, V'am suspendat dela toate serviciile

Bisericii Domnita-Balasa", cu data de astdzi, zizza comiterii

neiertatelor greseli de mai sus semnalate. Trimitandu-Vii aceaski decizitzne, si invitandu-Vd canoniceste ca sei Va faceti serviciile arhiereSti nunzai in Eparhia Argesulizi, ca Arhieett titular
de acolo, crt nwnele de Pitesteanul", avand a prinzi de acolo salarii dupa budget, etc., ceeace este conform en Sfintele Canoane
si cn Legea Clernlui.
Data astdzi 4 lanuarie 1917.
(ss) f Konon, Mitropolit Primat".

Iata si partite mai principale din tiispunsul Arhiercului

vghenie Pitesteantd, din 5'23 Martie 1917:

Malt Prea St Wife Stdpane,

Precum V'am spits si verbal, Va spun $i aerial in scris,

ca zm pot intelege cum ati ajzzlis I. P. S. Voastre sd and tratati in

feint cum m'ati tratat prin adresa No. 15 din 4'17 lanuarie crt.
Intr'adevar, nici astdzi nu pot intelege cum ma faceti pe mine
rdspunzdtor de numirea d -lui M. Theodorian-Carada ca Director al Cancelariei Sfintei Mitropolii al Uzigro-Vlalziet si cum
geisiti ca asi fi vinovat pentru acest lucru pe care I. P. S. Voastrd alteidatei it apreciati cu totAaltfel.

Aduceti-vd aminte, Vci rog, cd inainte de Cracitin, in 1916,

fund la ordinea zilei hoteirirea Guverndmantidui Imperial in

chestia Calendarului ortodox, 1. P. S. Voastrd, deschizancl vorba
ceitre mine, V'ati exprimat zicand: Ogre n'ar fi bine sei ma consult si cu d-1 M. Theodorian- Carada in aceastd chestie ?" 1. P.

S. Voastrd ati addogat, precum stiam deja, si cunt stia multi

Mine, cei 1. P. S. Voastrd Va aflati in foate buni ferment cif d-1

Theodorian $i ca -1 yeti chenza la 1. P. S. Voastrd.

Am aflat apoi cei in zit:a de 26 Decenzbrie, adicd a doua
21 de Criiciun, d-1 Theodorian-Carada a reispzins la chemarea
1. P. S. Voastre, venind la Sfeinta Mitropolie, uncle a stat en I. P.
S. Voastrd in consfatuire, trei ore, si ca, dud ce a exit, 1. P. S.
Voastrd ati binevoit a-i trimite, acasii la d-sa, prin aprodul Mitropoliei, tabloid fotografic at Marelui Colegin electoral din 14
www.dacoromanica.ro

347

Februarie 1912, cu un autograf al I. P. S. Voastre, tablou care

I'd reprezintd in momentul and multumiti Marelui Colegiu pentru alegerea I. P. S. Voastre ca Mitropolit Primat al Torii.
Odatd lama acesta pornit, I. P. S. Voastrd, dun?" ce V'ati
consultat $i cu alte persoane in privinta d-lui Theodoriatz-Carada, ati aims la concluzia ca sei-1 numiti Director. In ziva de
31 Decembrie 1916, fiind de fatd mai matte persoane, pe can
le-ati intrebat, cum nz'ati intrebat $i pe mine, si care au visit
hand hoteirirea 1. P. S. Voastre, ati chemat pe Pdrintele Econom
G. I. Gibescu, Sub-directorul Cancelariei Sfintei Mitropolii $i ati
fcicut scrisoarea de numire a d-lui Theodorian, scrisoare pe care.
dupe" ce ati semnat-o, ati dat-o, cu bald binecuveintarea, d-lui
M. Theodoran-Carada. In aceeasi zi, d-1 Theodorian-Carada a
lost instalat in functiunea de Director din ordinal I. P. S. Voa-

stre, de ccitre Prea C. Econ. Gibescu, care i-a predat Cancelaria $i i-a prezentat personalul Cancelariei, fiind de fat?", intre
altii, $i Diaconal Niculae Popescu dela Biserica Cotroceni, secretarul revistei Biserica Ortodox?" Romdnd" a Si antului Sinod.
In rdstimpul dela 26-31 Decembrie, I. P. S. Voastrd clubzuiati, tratati $i priviati chestiunea d-lui M. Theodorian-Carada
foarte bine $i foarte simpatic, impcirteisindu-ne pe toti de astfel de sentimente, ceeuce, in deosebi, ne-a $i determinat, pe cei
can eranz in lurid I. P. S. Voastre, in zizza de 31 Decembrie, ca sc."

reispundem cu toll/ in zmanimitate, in mod favorabil la intrebarea I. P. S. Voastre, de a numi pe d-1 M. Theodorian -Carada
Si fare" ca einem se" fi fdcut vre-o obiectitme contrare" sentimen-

telor I. P. S. V.
De aceea, tare nem nununat si and minunez de intorseitura pe care au brat -o lucrurile, ca se" flu feicut vinovat si rdspunzcitor de numirea d-lui M. Theodorian-Carada si aceasta
de indatti ce I. P. S. Voastrd ati ajuns se" nu vci mai itztelegeti cu
(Mitsui, adicci din zitza de 3 lanuarie 1917. Reispunaitor nu pot
ii, chiar data 1. P. S. Voastrd considerati ca tul lucru ran aceasta
numire acunz, pentru cd 1111 eu, ci I. P. S. Voastrd a?i fdcut -o, iar

rolul nzeu in aceasta chestie a fost mai mic $i mai neinsenznat

deceit al tuturor,

dupii cum smut $i eu mai mic $i mai neinsem-

nat deceit toti cart ne-am ocupat cu I. P. S. Voastrd impreunci

de aceastci chestiune. Dar, se vede, cei tocmai pentru cei surd cel
mai mic si mai neinsemnat dintre toti, in nzomentul ceind ati vdzut cd nu V?" convine sci lucrati cu d-1 M. Theodorian-Carada
si cand vrdjmasii au rclusit sci ded in fata I. P. S. Voastre clues-

tiunii o infeitisare cm total alta dealt cea reald nz'ati lucid pe

mine tap ispcisitor.

Cum am putut face eu pe P. S. Teofil ca se" iscdleascd in
numele I. P. Sf. Voastre o mijlocire ccitre Minister pentru obtinerea numirii $i confirmrii d-lui Theodorian, inlesnind acestui
domn mijlocul de a vi se impune faro vointa 1. P. S. Voastre ca

Director, cand numirea d-lui M. Theodorian- Caradaa o Wuwww.dacoromanica.ro

348

Isercili I. P. S. Voastra personal in ziva de 31 Decembrie 1916 $i

cand insu$i I. P. S. Voastrci o inmanaserati d-lui TheodorianCarada, iscalitci de I. P. S. Voastra 9

Cum am putut induce en in eroare pe P. S. Teofil? P. S.

Sa fusese de fatil la numirea d-lui M. Theodorian-Carada de cdtre I. P. S. Voastrci 5i chiar luase cuviintul, in sensul vederilor
I. P. S. V. $i ale celor de fald, ca sa-I numiti Director al Cancelariei. P. S. Sa $tici, prin urmare, foarte bine, ca mijlocirea cdtre Minister era o urmare fireascd a numirei filcutd de I. P. S.
Voastrci, era o simply chestiune de cancelarie, care i$i urmd
cursul, incat in nici un caz, eiz nu aveam cum sa-I indite in eroare, inselandu-1 ca sci isccileascii in numele I. P. S. Voastre.

Acuzatiunea aceasta ce mi se aduce, are insd o singurd

insemndtate si aceasta favorabilci mie. Anume, din ea se vede
ca P. S. Teofil, care fusese de faki in ziva de 31 Decemvrie 1916
- la numirea d-lui M. Theodorian-Carada, nu $tid nimic ca en
V'a$i fi insultat de fa(ci cu tog cari inconjurau pe d-1 M. Theodorian-Carada", nu 5tici nimic ca I. P. S. Voastra ati fi fost sapdrat pe mine, cad atunci P. S. Sa in loc sa asculte de mine,
care ma serveam de numele I. P. S. Voastre, ca sa -1 induc ire
eroare, nu near fi putut crede, ci cel putin ar fi venit la I. P. S.
Voastrd, sd vd intrebe ce sci facd.
Ce sci mai zic I. P. S. Stapdne, cu privire la a treia invinuire,
ca eu uitandu-mi cu descivdr$ire datoria arhiereascci 5i punkin-

du -ma la dispozitia d-lui M. Theodorian-Carada de a inlesni

incdlcarea drepturilor Bisericei de cdtre astfel de persoand
conlucrand astfel la scopuri ascunse $i descoperite eu aceasta
ocaziune, avand tendirni en totul vdtcimdtoare Bisericei noastre ", etc., etc.?
Dacci eu, smeritul intre arhierei, m'am filcut vinovat de
astfel de lucruri, in chestia numirei d-lui M. Theodorian-Carada
ca Director al Cancelariei Sfintei Mitropolii, atunci desigur, in
nici itn caz, nu poate nimeni sci ma invinuiasca mai Inuit pe mine
decal pe Inalt Prea Sfinfia Voastrci $i pe to(i cei ce an conlucrat
la aceasta numire, impreunci en I. P. S. Voastrii, precum se vede
$i numai din cele expuse.
Nu trebue sa sfcir$esc aid reispunsul men, pentru ca si I.
P. S. Voastra ati avut multe $i multe motive cari v'au deternzi-nat sci procedati astfel.
Venind la I. P. S. Voastrd, mi-ati spas, spre tdmirea mea,
cum al eu, impreunci cu d-1 M. Theodorian-Carada, si alti barbati din Bisericii, urmciream nici mai mutt, nici mai putin, dean
provocarea inlocuirei I. P. S. Voastre eel putin cu o locotenenta
metropolitand (in care a$i fi avut desigur sd figurez en in primul rand). Pentru realizarea acestui scop, I. P. S. V. ati fost informat ca. eu
impreund cu un alt Arhiereu
asi fi fost la oamenii politici ca sa uneltim contra I. P. S. Voastre 5i ed tocmai

www.dacoromanica.ro

349

in acest stop am consimtit $i not la numirea d-lui M. Theodorian-Carada la Mitropolie.

Intriga aceasta infernald, a avut urmarea al, in primal'

rand, I. P. S. Voastra sci suspectati pe d-1 M. Theodorian-Carada, lkinuindu-1 ca vred al Vd compromitd, lucru care chiar
a doua zi dupd numire a Mad imposibild intelegerea dintre 1. P..
S. Voastra $i domnia-sa. Neintelegerea dintre 1. P. S. Voastril
si d-1 M. Theodorian-Carada, n'a Matt dealt sei Va incredinteze si sci Va convingci, cum al lucrurile ar fi fost intr'adeviir
tocmai a$ci cum le insinuase intriga.
Para lel cu intriga inlocuirii 1. P. S. Voastre, turburdtorii,
nefiind siguri de efectul ei, an cautat sa faccl din numirea d-lui
M. Theodorian-Carada ca director al Cancelariei, o adevarata
monstruozitate, manila sd cornpromitd pentru totdeauna pe cei
ce an fdcut-o, pentru cd d-1 Theodorian-Carada este unit. Oamenii politici, doamnele din inalta societate, preotimea, in frunte
cu administrafia bisericeascci, toti pe rand an fost instigali in
sensul acesta si pu$i in mi$care.
In imprejurciri ca acestea, extraordinare, $i in mijlocul rine
atmosfere prielnicd insinuatiunilor, este explicabil 1. P. S. Stdpane, cum s'a fcicut cd I. P. S. Voastrci V'ati ncipustit asupra
mea, fcicand din mine, care eram credinciosul 1. P. S. Voastre,
an vrclima$, care trebuie distrus cu once chip. Prectzrn $titi, impreunci cu mine an fost in I. P. S. Voastrd si alti bcirbati distin$i ai Bisericii, dintre cari unii Arhierei ca si mine, $i, cu roate
acestea, numai en am fost lovit, pentrual eu eram acela care
am demascat de atatea on pe turburdtorii Bisericii,
urntand
intru aceasta numai sintimantului mai de dragoste altre Sfanta
noastrd Bisericd ortodoxd si ccitre lerarhil ei $i deci, der, eu,
mai malt dealt toti, eram tinter atacurilor si intrigilor lor.
Mi-am dat seamy dela inceput cum an decurs lucrurile $i
am judecat al dacd m'asi fi plans cuiva de nedreptdtile ce s'au
facut cu mine, desigur Va intdream $i mai malt in banuiala I. P.
S. Voastre lard de mine $i lucrurile, lard indoialci, ajungeau In
scandalul urmdrit de turburdtori. De aceea, am stat inclas in
casa, n'am primit pe nimeni, nu m'am des in nimeni, m'am ferit
de toti, pe cat s'a putut, ca al las timpul necesar ca I. P. S. Voastra sci Va conviftgeti cd nu am fost si nu sent in nici un complot, al nu am urmdrit si nu urmdresc nimic altceva decdt apdrarea $i promovarea intereselor Sfintei noastre Biserici, chiar
cu riscul persoanei niele, si, in sfar$it, sa vedeti cat de mare este
nedreptatea care s'a fcicut cu mine.
A rabdci eu insii si de aici inainte al planeze invinuiri nedrepte, atcit de grele, asupra mea, in calitate de Arhiereu at
Sfintei noastre Biserici, ar insemnci ca eu, din cauza ca nu-mt
fac datoria deplind de a ma apard, compromit pentru acum $1
pentru mai tarziu, demnitatea, prestigiul $i autoritatea V a celorlalti P. P. S. S. Membrii ai Sf. Sinod, cari cu totii am consist -www.dacoromanica.ro

350

tit in avele imprejurdri grele la numirea d -lui TheodorianCarada ca Director, $i, in sfdr$it, ar insemnd ca lacrurile sa
,rneargcl Mind acolo, incdt sa fiti compromi$i insu$i 1. P. S. Voastrci prin faptul ca ma acuzati pe mine pentru lucruri care, cu

actul scris de Par/lite le Econ. Gibescu $i dictat $i Isccilit de 1.

P. S. Voastra, se pot dovedi oricand ca nu pot fi puse in sarcina
mea, ar insemnd deci ca turburdtorii $i-au ajuns scopul.
Dar, Inca- data, sa nu fie aceasta, 1. P. S. Stripcine, nu hisati ca vrcijinasii pe earl Satana i-a ridicat in mijlocul Biscrien sa-si ajungci scopul.

(ss) # Evghenie Phisteanu".

Dar oamenii acestia cu care nfam luptat in zadar cei mai

trebttia
frumosi ani din viata mea pentru ca sa se indrepteze,
sa-si dea ei singuri lovitura de gratie. Toate nelegiuirile le savarsisera Dana aci, fatd de oameni, fatd de institutiuni si ,de Dumnezeu, hIrd sa Ii se intiimple ceva. Ei erau meniti insd a sdvarsi
fapte urite condamnate de neamuri intregi si in toate timpurile.
Frebuia neaparat sa vie ziva in care sa sdvarseascd crima cea
mare si oclioasa a trlithirei neamului for si care-i considera ca pe
si numai astpiirintii sai, sfinti, Area sfinti si inalt prea sfinti,
lel peirea 'or sa fie desavarsitil.
Tata groaznicul act al tradarei si al pierzaniei for :

Cheanarea Mitropolitului Primat.

Romani Moldoveni $i voi Romani de pretutindeni adunati
hare Carpati si Prut, (Haiti glasul fratilor vo$tri din Romania
ocuparci.

()Vile Puterilor Centrale stint in treccitorile Carpatilor, sunt

la portile de sus $i la portile de jos ale Moldovei. Ele inainteazd
si tara vu fi din nou cruntatii in sangele ei.
Noi, Mitropolitul Primat al Romciniei, am ingenunchiat
dinaintea altarului $i ne-am rugat Doinnului pentru mantuirea
poporului nostru ci s'a umplut biserica de Lumina mcirirei Damnului $i asupra noastrd a venit duhul cel bun ca sa slcituim sfat
de pace in cetatea noastrei.

Tara vrea pace! Prea molt a fost pus spre pustiire cit-

prinsul tdrei. Peste cele patru aripi ale piimantului a venit asupra noastra sfarsitul nostru.
Cele inalte ale tdrei an pierit;
puterile noastre ear,
surpat; multi din fiii tarei an fost uclsi; altii s'ctzt risipit prin tciri
strdine, unde cuprinsi de foame se sfar$esc.
Dar Domnid Dumnezeu s'a indurat de tam aceasta. El a
iniblanzit inima biruitorului cdtre not $i a fcicut dintr'insul tovardsid nostru de muncei pentru mantuirea Romdniei.
Tarani, fargoveti, slujbasi $i once ati fi, aveti bona incre...

........

www.dacoromanica.ro

351

dintare cd biruitorul care intre' in Moldova nu e setos de rcizbunare, nu ucide, till jefueste, zuz dd foc, nu pustieste!
Aci in Muntenia, averile, casele, cinstea noastra a tuturor
eta fast respectate.
Laolaltd not am muncit ctinzpiile tdrei si ele au dat roadd.
Dumizezeu a potolit mania rilzboinicului si a binecuvantat munca
noastra comund.
Nu vd temeti fratilor si nu apucati drumul pribegiei.
Cu dor si gand de pace tie intoarcem cdtre voi si vd trimitem indemn stdruitor se' stati si sd rclintineti cu totii la locurile
voastre.
Ati apdrat tara cu vrednicie. Datoria v'ati fcicut-o pe deplin. Multi dintre voi au ccizut aptirand mosia strcimoseascci.
Astdzi puterile voastre sent frante. 0 singurd datorie ccitre
taro mai aveti: se' nit pcircisiti pdmantul tdrii, se' nu lipsiti Romania de puterile voastre, se' nu puneti bratul vostru in slujba
unei cauze strdine.
Staff pe loc fratilor!
Rcimaneti intre Carpati $i Prut, nu faceti din acest ran ro..
manesc hotarul despcirtirilor intre inimile noastre !
Rcimaneti pe pdmantul strcimosesc, lcingd bisericile cicidite
de Stean Vothi cel Slant; riinzaneti Maga holdele care si de aci
inainte vor hrtini neamul nostru.
Aveti incredere in nzarele si milostivul Duinnezeu. Aveti
incredere in Pronia lui minunatci care ridicci pe cel surpat si, din
dciraincituri scoate din non, la fat(' soarelui viata si mai frumoasti
ca mai 'izainte! Aveti incredere in viitorul tulpinei romanesti!
BucureSti, 24 Julie 1917.

Dr. Konon Ar. Donici, Arhiepiscop si Mitropolit Primal;

leofil M. Ploesteanu, Vicar; Arch. Valeriu Ramniceanu, Vicar
al Sf. Episcopii Buzau; Archiereul Meletie Constanteanu, Vicar
al Si. Episcopii a Duncirei de Jos; losif, Archimazzarit de scaun
at Sf. Mitropolii; Econom Ovidiu Musceleanu, Director al Cancelariei Sf. Sinod si al Consistoriului superior bisericesc; Econom G. 1. Gibescu, Directorul cancelariei Sf. Mitropolii, Archimandritul Scriban, Director si profesor at Semizzarului Central
din Bucuresti.
Eu strigasem cu sufletul sfasiat de durere cand m'am retras din lupta bisericeasca repetand cuvantul Apostolului: Stdpanitorul intunerecului e tare, e atot puternic; ingerii Satanii
pdzesc cciile Bisericei si impiedicci pe cei drepti de a pdtrunde la

altar. far Satana cel mai ski pe tronul lui Dunmezeu si cere inchinare; taina hire' de legei se lucreazci, iar credinciosii stint
amcigiti, spciimantati si cicititi din minte".

Dar nimeni n'a luat atunci aminte! Eu spusesem neincetat

ca conducatorii Bisericii noastre nu mai pot face altceva decat
sa aduca plagi si nenorociri ,pe capul bietului nostru popor! $i
www.dacoromanica.ro

352

daca nirneni nu m'a ascultat atunci, a trebuit ca timpul si faptele

istoriei sa donsfinteasca zisele mele.

Cad inteadevar se va putea sterge vreodata din Istoria

neamului romanesc acest act de tradare?

Din contra el a facut sa tremure de scarba si de indignare
inimile romanesti de pretutindeni $i a fost inregistrat cu durere
in toate actele de seams ale vietei noastre publice, ca sa ramae
eternizat ca un monument de cea mai trista memorie. Pang cand
si opinia publica streina, in sferele ei cele mai largi, a fost cuprinsa de indignare Si aliatii nostrii au cerut cu staruinta guvernului roman sa is masuri grabnice pentru infiera_rea tradatorilor
impedicandu-i in primul rand ca nu cumva sa pangareasca cu
binecuvantarea for sarbatoarea sfanta a intrarei triumfale a armatelor romane Si aliate in Capita la Tarei liberata de sub jugul
dusmanilor! Apoi guvernul spre satisfactia opiniei publice unanime a luat masuri sa se demita toti semnatarii Chemarei Mitropolitului Conon", din propria for vointa $i nesiliti de nimeni"pentru a evita scandalurile unei judecati senzationale a atator
inalte fete bisericesti, acuzate de crime in contra Patriei'. Analele justitiei au luat tf ele act de aceste fapte cari stint adevarate
crime in contra Patriei". Suprema instanta de Justitie a Tarei,
care este Inalta Curte de Casatie a trebuit sa vestejeasca prin
discurs solemn la deschiderea anului judecatoresc purtarea incalificabild si nemai pomenita a conducatorilor acestia biserieesti.

Iata ce cuvinte a rostit D-1 Corneliu Manolescu-Ramniceanu, prim presedinte al Inaltei Curti de Caasatie si Justitie.
ASi fi dorit din toatii inima ca in fata evenimentelor fericite
de astazi, sa pot terming aceastii cuvantare, fora a aclauga nimic

care sa actual o umbra in starea naastra sufleteascii de astdzi.

Nu imi este insa permis ca inaintea Inaltei Curti de justitie, in
zitia deschiderei anului judecdtoresc, sit' tree cu vederea asupra
tutor fapte cari intereseazii foarte de aproape Justitia. Dacd evenimentele prin cari am trecut, ne-au dat multe dovezi de sentimental de datorie si de Patrie, de care e insufletit poporul roman, ne-au lasat insci sa vedem ca acest sentiment nu este la
toti la inaltimea datoriei. Au fost desigur romani cari din convingere si din aprecierea diferita a intereselor tares, an crezut
ca ma trebue sa intram in razboi in contra Puterilor Centrale
Si au cautat sa micsoreze rigorile ocupatiunei; an fost insci si
altil cari $i inainte $i dupii ocupatiune an aparat cauza vralmasilor Si s'au pus in serviciul lor, numai din interese personale.
Nu pot termind faril a vorbi $i de tin fapt care intrece in
gravitate pe toate celelalte. In timpul ocupatiunel s'au arutzcat
din aeroplane, in nenumarate exemplare, in transeele soldatilor
nostri si pe tot frontal armatei noastre din Moldova un manifest intitulat: Chemarea Mitropolitului Primat".
Am speranta di se va putea dovedi ca aceste iscalituri
www.dacoromanica.ro

353
au Post fal$ificate, cad nu e cu putintd cd atunci cdnd in ajunul

laptelor dela Mcirei$e$ti, Mdrei$ti Si Oituz orice suflet romanesc

tateptd liberarea tilrel, de pe scaunul cel mai inalt al Bisericei

romdne sd se aducd cele mai marl laude vreijmasului care "Vicgrukeci, devastd, nu cruta nici o suferintd, nici o umilire popiuu,

'land romcine, si sd se indemne la dezertare soldatil cari se aruncau in luptei, cu un eroism recunoscut si admirat chiar de
vrcijma-Fil nostri, pentru apararea ultimei portiuni de teritoriu
scdpatd de invaziune. Nu este cu putintei ca acesti demnitari al
Bisericei romeine sd fi spus soldatilor nostril in acele momente
cd nu mai au nici o datorie de indeplinit si sd -i facd sd considere
ca o cauza strains pentru bratul lor, cauza noastrd $1 cauza alia-

Nor no$trii, cari continuau sd verse siingele pentru libertatea

natiunilor si cari grin luptele for victorioase yin set' ne aduca
astazi pe leingd liberarea tdrei, intregirea neamului romanesc.
In interesul chiar al celor iscdliti pe acest manifest, trebue sa se
facd lard intarziere lumina si dupci lumind Justitie. $tiu bine cd
lericirea cere indulgenta si ertare. Nu ne este insei permis sci
ertdm fapte cari stint adevarate crime in contra Patriei.
Declar deschis anul judecatoresc.
Asistenta izbucneste in aplauze entuziaste".
Cu drept cuvant, cum s'ar putea califica aitfel deck crima,
fapta inaltilor nostri conducatori bisericesti ? Atunci cand

soarta intregului neam romanesc ajunsese pe marginea pra-

pastiei, si cand totusi sufletele noastre isi puseserA cu tarie toata

madejdea in Dumnezeu, ca ne va mantul de vrajmasi, intarind
bratul sfintilor nostri eroi dela Marasesti, Marasti si Oituz, ulthnele noastre redute de aparare, atunci acesti conducatori bisericesti descurajau si demoralizau tot sufletul bun si romanesc

in numele autoritatii for sacerdotale, spunand: Am ingenunchiat inaintea altarului si ne-am rugat Domnului pentru meintairea poporului nostru, si s'a umplut Biserica de lumina Meirirei Domnului $i asupra noastrd a venit Duhul cel bun, ca sd
sIcitaim slat de pace Peste cele patru aripi ale pdmdntului
a venit asupra noastrd sf &Vial nostru. Cele incite ale TOM an
pierit; puterile noastre s'au surpat.... Astdzi puterile noastre
cunt frOnte.... Tara vred pace.... Datoria v'ali feicut,o pe deplin....
0 singurd datorie cedre lard mai aveti... sd nu puma bratul vostru in slujba unei cauze strdine.... Stall pe loc, fratilor.... Domnal Dumnezeu s'a itulurat de Tara aceasta. El a imbldnzit inima
biruitorului cdtre not $1 a Meat dintr'insul tovard$ul nostru la
munca pentru mantuirea Romdniei.... Aveti buna credintd ed
biruitorul care infra in Moldova, nu e setos de rdzbunare, nu
ucide, nu jefueste, 7//1 dd foe, an pustieste.... Laolalta not am
muncit cilmpide Tdrei si ele au dat roadei. Dumnezeu a binecizviintat munca noastrd comund.... Aveti incredere in marele si
Milostivul Dumnezeu. Aveti incredere in pronia lid minunatd,
C. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

23

354

care ridicd pe cel surpat $i din ddrtimdturi scoate din nou la

fata soarelui viata si mai frumoasa ca mai inainte".
Ce minciuni $1 ce perversitati mai marl decat acestea puteau sa debiteze acesti oameni, spre a dovedi ca nu suet altceva
decat criminali de ultima si cea mai infioratoare speta ? Dumnezeu, Patria, Neamul, credinta strame$easca, iubirea frateasca
nu eras pentru el decat cuvinte magice cu care s insele lumea,
spre a-$i putea face interesele $i aceasta chiar cu pretul dezastrului neamului for intreg !
Dar dupa crima, acesti oameni trebuiau sa-si dovedeasca
si miselia, prin felul cum s'au aparat, cand au fost tra$i la raspundere. Ei au .pretextat si pretexteaza necontenit ca li s'a impus sa faca ce au facut de catre oamenii politici de talia D-lor
Lupu Costake, Virgil Anion si Grigore Pisculescu. Intrebarn pe
tot omul din aceasta tara, satiates la minte si cu judecata dreapta, daca poate sa priceapa acest mod de aphare, cand e vorba
de persoana inalta a Mitropolitului Primat al Tarii $i de Arhiereii $i celelalte fete ,biserice$ti de vaza, care-1 inconjurau. Noi
credem si sustinem ca chiar daca ar fi venit vrajmasul, care ne
ocupase, si le-ar fi impus de-adreptul, cu toata puterea Iui, prin
schingiuiri pans la moarte, sa-si tradeze Cara, dupd cum an tradat-o in momentele :sublime ale tragediei ei, ei totusi ai fi trebuit

sa reziste cu eroism cretin, infruntand total $i martirizandu-se

pentru mantuirea neamului lor.
In ce timpuri ne trezim $i la ce oameni ne gandim din trecutut crestinismului sau al istoriei noastre bisericoti?! Capeteniile noastre bisericoti de eri $i de azi nici ()data n'au siattit
si nici ca, le-a trecut prin minte lucrurile acestea, El sustin ea au
trebut s se supuna fara nici o impotrivire puterei si autoritatei
improvizate a functionarulul Lupu,Costake, a profesorului Virgil Arlon, si a bietului Pisculescu, cari ramasesera in teritoriul ocupaf, si pe care fetele ,noastre bisericesti ii cunosteau
deaproape, caci acesti oameni atat inainte de rlsboiu cat $i in
timpul ocupatiunei vorbiau in fata Mitropolitului Primat cu ge-,
nunchele plecate", cu capul descoperit si cu mainile la piept!
Ce supterfugiu slab si rusinos! Adevarul era ca Mitropolitul
Primat $i ceilalti semnatari al actului de tra.'dare nu puteau sa
fie determinati la, aceasta de cele trei persoane polilice pomentte, dar nici chiar de tot poporul care ramasese sub ocupatia vrajmasului, daca Mitropolitul Primat Insusi impreun'a, cu
ceilalti semnatari nu ar fi avut convingerea for intima $i neclintita ca puterea vrajmasului care ne cotropise va famanea.
de-apururea in Romania. Aceasta convingere catacteristica lipsei totale de sentiment patriotic se vede din cuvintele nenorocitei .Chemari" care spun: Cele nalte ale ta'rei au pierit; puterile voastre s'au surpat", cu alte cuvinte total era perdut si
nici Dumnezeu nu mai putea ridica puterile noastre. Atunci stawww.dacoromanica.ro

355

Taniti de aceasta convingere ei au simtit necesitatea absoluta

sa intre in gratia vrajmasului stapanitor, pentru a-si pastra locurile for de capetenii bisericesti si spre a conlucra si a se impartasi cu vrajmasul de beneficiile stapanirei viitoare a acestei
cari ').

Dar cu prilcjul semnarei actului de tradare, s'au dovedit

si apttcaturi de perversitate Vara_ seaman. Unul dintre semnatari

si anume Arhimandritul Scriban s'a invoit oil Grigore Piscu-

lescu sa-i dea chitanta la mina ca el, Arhimandritul, a iscalit in

alb si prin urinare n'a cunoscut cuprinsul actului de tradare al

Patriei si Tronului, al caror sprijin se aratase mai inainte
cu atata imbielsugare de vorbarie si scriere. De ce a luat Arhimandritul aceasta chitanta'. dela Pisculescu? Pentruca el era
eel mai inteligent intre ceilalti 5i a lucrat cu mai mutt calcul la
consumarea tradarei. El a ca'utat sa se puny bine cu vrajmasul
cuceritor spre a-i infra in gratie, dar in acelas timp a luat masuri s se asigure si in viitor fata de romanii tradati, in cazul
intamplator ca puterea acestora nu va ramane stearsa cu totul
de pe fata pamantului, ci dimpotriva va ajunge sa poatil fi chemat candva la yaspundere, dupd cum s'a si intamplat. Sw poti
ebliga pe prietenul Grigore Pisculescu sa-ti dea declaratie la
mina ca ai iscalit in alb, si n'ai stint ce iscalesti, increzandu-te
numai jn el, 5i sa nu poti obliga pe acel prieten sa-ti spue cat
de putin la ce are s fie intrebuintata iscalitura ta,
aceasta
este o problema pe care numai Arhimandritul Scriban a crezutca nu o va putea rezolva nimeni. Ce vor zice in fata acestei
probleme oamenii cari stiu de prietenia stransa dintre Grigore
Pisculescu 5i Arhim. Scriban si cari mai stiu ca in timpul ocupatiunei Arhim. Scriban era nelipsit dela Casa Bisericei de
Tanga Grigore Pisculescu, iar acesta insotia adeseori pe Arhim.
ca sa nu fie singer la mesele copioase pe care le da la Semi narul Central. Pe de alto parte ce va zice lumea bisericeasca si
1) Ca o dovada despre aceasta convingere a Mitropolitului Conon si
a sfetnicului sou Scriban din timpul ocupatiei sunt dosarele Mitropoliei
Ungro-Vlahiei, unde se vede ce masuri an luat ei impotriva preotilor cari
indrazniatt sa pomeniasca in biserici pe Regele Ferdinand si sa se roage
pentru armatele romane. Astfel pe temeiul No. 437 din 16 Tulle 1917, Dos. No.
63/917 al Mitropolici, Mitropolitul 'Conon care se sfatuia cu Scriban califica

pomenirile regale regretabile abateri din partea irlior preoti nedisciplinati,

aceasta it priveste pc diinsii personal; dupd cc vor priori cuvenitele mustrari
si din partea Chiriarhiei Tor. lar P. P. C. C. Protoerei sent obligati a supraveghea ca asemenea repetitii de greseli provocatoare, care ar da loc la intampldri vatdmatoare clerului sd nu se mai lace. (ss) Colon. Am beat cunostinta" (ss) Proteoreu Ec. Joan Georgescu; .,Am .luat cunostintii" (ss)
Protoereul Pliisei de jos Econ. Tr. Vintilescu
Aceste masuri se luau cam in acelas timp ciind trimeteau pe front
Chemarea Mitropolitului Pritnat Conon".

www.dacoromanica.ro

356

mai ales doamnele ortodoxe, acolitii, ciracii si toti satelitii Ar

himandritului cari-1 Stitt Ca ,a fost in timpul ocupatiei, ca st acuni

confidentul si sfatuitorul Mitropolitului Conon? N'a putut

Arhimandritul sa afle deadreptul dela Mitropolit cceace nu a

voit sa-ti spund prietenul Pisculescu? Iscalise Arhimandritul Ina-

bitea tuturor acel act de tradare, caci in text 11 vedem iscalit

eel din urma? N'a putut intreba macar pe yreunul din ceilalti
semnatari cari erau iscaliti inaintea Prea Cuviosiei sale.? He

acesta chiar si Economul Gibescu, Directorul Cancelariei, care-i

era nu numai devotat, dar it respecta si sta smirna inaintea sa.
atat la Mitropolie,. unde-1 vedea ca este factotum, cat si is Biserica Domnita Balasa, unde Arhim. ajunsese sa rapeasca locul

Arhierului Evghenie Humulescu cel prigonit de Mitropolitul

Conon? Unde mai punem ca, in timpul ocupatiei ca si inainte
de rasboiu, Arhim Scriban a fost omul care mai mult dczat orieine era in curent cu toate chestiunile bisericesti, chiar si cele,
,mai neinsemnate, ca s nu zicem ca a cunoscut in totdeauna._
cel dintaiu si a piprtit toate intrigile cele mai ascunse cari s'au
urzit in Biserica noastra?
Dar Arhimandritul a mai sustinut si sustine in apararea sa
$i faptul ca i s'a luat semnatura de catre Grigore Pisculescu,.
numai pentru a doua ,editie a Chemarei Mitropolitului Prunat",
adica atunci cand se epuizase prima editiune si dupd cc Germanii au crezut necesar sa mai confectioneze si sa mai trimita
cu aeroplanele o alta serie de exemplare spre a fi imprastiate
pe frontul romanesc. Ace las lucru i1 sustine si Pisculescu in
Clopotul" din 3 Decembrie 1919.
Ei bine, nici dupd ce trecuse timp de mai multe zile" intre
prima si a doua editie, nici dupa ce publicul din Bueuresti, si
chiar din provincie, luase cunostinta de Chemarea Mitropolitului Primat" care ajunsese in mina multora prin foi tiparite
sau scrise cu masina si cand toti oamenii, mai mult sau mai
putin competenti, discutau in diferite chipuri acest eveniment
politic de o gravitate exceptionala; nici atunci cand iscalea in a
doua editiune Arhim. Scriban nu stia ce iscaleste si tocmai de'
aceea trebuia sa is chitanta la mand dela Grigore Pisculescu
spre a se putea desvinovati in viitor ca a iscalit in alb.
Asa a putut Arhim. Scriban sa atinga si de astadata culmea perversitatei.

Efectele pe care le-a prod'us in opinia publica actul tradarei Mitropolitului Primat Conon si al tovarasilor sai au fost,
dela inceput si pant astazi, numai protestari, ,si strigate de condamnare din partea tuturor adevaratilor romani. Cu toatii censura si starea de asediu presa a putut vorbI libera cu accentele
cele mai vestejitoare infierand crima si n'a fost si nu este om
aceasta tart, care, pretinzand ca are competinta sa vorbeascit
in numele opiniei publice, sa nu blameze st sa nu osandeascri
www.dacoromanica.ro

357

lard rezerva si lard nici un fel de scuza fapta criminals si purtarea infama a fetelor bisericesti sub ocupatia vrajmasului! Singur D-1 N. Iorga se ,arata $i de astadata intr'o lumina cu totui
stranie. D-sa nu numai ca nu condamnii pe Mitropolitul tradator
Conon, nevrednic de nici un lucru bun in viata lui, ci dinpotriva
D-I Iorga face elogiul solemn acestui trist personagiu, pentruca
a fost silit sa se demita din scaunul primatial.

In adevar iata ce s'a putut chi in Neamul Romanese"

No. 356 din 29 Decembrie 1918:

Demisia Mitropolitului Primat.

Mitropolitul Konon e adus a face paretisis", ca atatia

dintre innaintasii sal, a caror nevrednicie intro privinta sag

in alta ie$ise in vileag si nu se puted uitd $i ierta.

Totu$i Konon Aramescu Donici a fost un cleric de o viatei
nepatatei si an bun, un entusiast Roman. Moldovean de origuze,
inrudit cu neamul boieresc al Donicestilor, el a fcicul, pe vremea
lui, ass de departata, butte studii intr'un spirit slinatos. A fost in

Iasi un profesor de religie con$tient $i respectat. Trecand in

tagma calugcireasca si ajungand episcop al Hu$ilor, in local pe

care-1 onorase $liinta teologicci si cinstea persozzald a lui Sillvestru Beilcinescu, a gospoddrit cu harnicie, tragere de inimti
$i economic, leisandu-$i biserica in buns stare....
lntr'o vreme cand un infect vant de scandal bated asupra
Sinodultd, Konon episcopal Hu$ului s'a impus la Mitropolia de
uncle plecase un altul a cdrui retragere plind de cciinta n'o votn
tulbura cu niciun fel de amintiri, printr'o reputatie itztactd. Ce
s'ar fi putut spline impotriva bunului administrator si strictului
calugar din Husul cel scutit de ambitii si de critice?
Ca $ef al Bisericii Romaniei, demisionatul de azi a stint

sa nu se amestece decat in lucrurile de cea mai netagOduita

competenta'a sa. Trail in Palatal metropolitan, unde introdusese

o foarte blind randuiald. Era ca un fel de stare( al catedralei lui
Constantin-Vodci Basarab.

In neutralitate n'a scdpat un prilej ca sa Winne necesi-

tatea indeplinirii idealului national, $i din aceasta ,cauzei cuvan-

large sale erau suprimate la Monitoriu" $i uneori oprite si la

gazete. A !acid slujba din August .1916 pentru binecuvantarea
artnelor romane$ti....". N. Iorga.
Daca punem acest elogiu al Mitropolitulu Conon alaturi de

cele scrise in Neamul Romanesc" unde i se cerea de demult

aceluiasi Conon nici mai mult nici mai putin decat dernisiter
din Episcopia Husilor pentru incapacitate",
cititorul trebue
sa ramie inmarmurit de contrazicerea flagranta in care se pune
singur D-1 Iorga pentru Mitropolitul Conon. De ce nu are D-1
Iorga macar scuza ca a trebuit sa-si schimbe convingerea pentru sustinerea sau apararea vreunei cauze mart Si drepte, inaintea careia toti trebue sa ne plecam capul?!
www.dacoromanica.ro

358

D-1 Iorga insa nu se multumeste numai sa faca elogiul

trist at tradatorului Conon, ci aduce si motive de scuze spre a-1

apara de neagra vind in care a cazut.

Iata ce mai spune Neamul Romanesc" in aceasta pri-

vinta:

Ea trildarea se datorote tin s'o spun, ca un act

de dreptate nu numai vrastei innaintate a unui aproape nonagenar, lovit Inca de acum vre-o paint ani de paralisie, ci Upset
de independentd a cdpeteniilor noastre biserice. ti, deprinderii
in care sunt inveitati de a urma infra toate vointa politiciazzismului nzirean".

Tot inaintat in varsta, aproape ,nonagenar", si tot lovit

de paralizie de acum vre-o patru ani" era Mitropolitul Conon
cand se afla Episcop la flusi $i cand Neamul Romanesc" ii cesi
rea dimisia" pentru incapacitate"? Priceapa. D-1 Iorga
cui i-o mai places
modul acesta de judecatii, istoric si edificator pentru toate generatiile, ca Mitropolitul Tarei si capeteniile ,noastre bisericesti" nu trebue sa fie trasi la raspundere
pentru faptele for oricat de oribile ar fi, din cauza lipsei de independents si deprinderei in care sunt invatati de a urma intro
totul vointa politicianismului mirean! Noi am aratat iu alts
parte cum trebue sa fi Jost purtarea Mitropolitului Primat Conon

si a oricarui erarh si fruntas at Bisericei, daca ar fi crezut ca

patria, neamul si credinta stramoseasca erau singurele lucruri
marl si sfinte in momentcle de grey primejdie prin care am
trecut!

Dar D-1 Iorga pentru a aOra pe Mitropolitul Conon comite nu numai delicte contra principiilor adevaruitii si moralei
religioase Si patriotice de care trebue sa firn condusi, ci se pogoara pand la falsificari istorice ,marunte pentru a putea sa coloreze cu ceva sclipitor persoana opaca dar nefasta care a inegrit Scaunul primatial al Tarei! Asa D-1 Iorga sustine spre a
lauds pe Conon, fiul gramaticului pops Amnia din cutare satulet moldovenesc ca ar fi inrudit cu neamul boieresc al Donicotilor". Se stie ca D-1 Iorga are slabiciune deosebita pentru
moldoveni si mai ales pentru boierimea noastra din trecut. Ne
avand nimeni alt atribut mai calitativ pentru persoana lui Conon, D-1 Iorga a trebuit sa-i dee un certificat istoric ca este lebedenie cu neamul boieresc at Donicestilor, titlu pe care Conon
it uzurpase si pe care astazi 'i-1 constesta prin protestari publice adevaratii urrnasi ai familiei Donici. Iata o scrisoare" pe
care a publicat-o in aceasta chestiune in ziare D-1 Nicolae Donici, magistrat.
Domnule Director,
Neavdnd nici un soiu de vanitate nu ne-am gandit nicidata se/ relevant faptul cd unii oameni at adoptat numele nostru
lard nici un drept. Devine insd o datorie sa declarchn astazi cif,
www.dacoromanica.ro

359

in special Mitropolitul Prinzat, asupra ceiruia apasa o extrem de

gravel acuzatie, necontestaid pana azi, poartei numele nostril lard

nici un drept, caci desfid sa mi se dovedeascei vreun raport de

rudenie sau aliantei intre lnaltul Prelat si marile familii moldovene$ti, cu care totzgi acest mime e legat.
Am vrea ca aceastd contestare sit nu fie interpretata decat in sensul ca nu adnzitem sei fie asocial numele unei fantail
de oameni de treaba la o a$a mizerabila crime'.
Nicolae Donici

Noi am mai discutat altaciata cestiunea uzurparei ,numelui

Donici de ciitre Mitropolitul Conon, si am oferit un premiu celui

care va putea dovedi in mod temeinic ca Mitropolitul Conon

poarta pe drept acest nume. Si nimeni n'a raspuns pant acum
la oferta noastra afard doar de d-I N. lorga pe care insa vedem
cum it desminte de categoric D-I N. Donici prin scrisoarea de
mai sus. Acum D-1 N. lorga ar trebul sit' se sinti obligat a restabill adevarul in calitate de istoriograf, si in caz eventual, poate
eastiga premiul, pe care de data aceasta it oferim indoit.
Dar fapta D-lui N. lorga de a se ridica aparator at Mitrepolitului Conon si al celorlalti tradatori face pe on si eine se' se
intrebe cum se poate impact aceasta atitudine a d-sale cu put-tarea ce-a avut fate' de nenorocitul Mangra in contra carttia a
aruncat toate blestemele $i urgia indignarei pentru tradare nationalii, mergand pang acolo se' -1 alunge ca pe un caine din sanul
Academici si sit pima pe studenti sa-i sfasie hainele si se' -1 bata
in curtea Academiei dupe' ce luase masuri ca sa se inchida toate
portile $i astfel se' nu poata scapa pe undeva. Bietul Mangra!

Fusese el oarc mai mare tradator decat Mitropolitui Cc:non,

Primatul Romaniei, care s'a ,facut instrumentul vrajniasilor neamului nostril nu in timp de pace, ci in timpul celui mai grozav
razboiu care a fost.vre-odata in lume si in elipele supreme cand
se hotara existenta sau pcirea intregului romanism, atunci cand

vietile ostasilor nostri $i toate puterile noastre trebuiau se' se

jcrtfeasca fart crutare numai pentru a ne mantui ? !
D-1 lorga a fost apoi ass de strajnic judecator, in materie
de nationalism, incat alaturi de Mangra, a condamnat pe toti

fruntasii politici ai Romanilor din Ardeal si pe Episcopul Miron

Cristea, pentru declaratiile simulate de devotament ,pe care acestia au fost siliti se' le fact Statului Austro-Ungar in timpul
razboiului. Cine nu stie cu cc simt de scuza.
si chiar de justificare
au fost primite aceste declaratiuni ale fruntasilor andeleni in opinia publicului romanesc, atunci cand ele s'au produs, caci nimenia nu s'a indoit vre-odata despre simtimantele
inalterabile romanesti ale unui Vaida Voevod, Mihali, Episco-

pul Miron Cristea si ceilalti, caci infruntasera pana aci toate

urgiile sovinismului maghiar, pentru apararea si conservarea
www.dacoromanica.ro

360
neamului lor. Numai d-1 N. lorga nu a voit sa final seams de
nimic si i-a condamnat cu toata rigoarea D-sale, cautand sa le
discrediteze orifice valoare, ca si cum numai D-sa ar fi rarnas
singurul aparator al cauzei romanesti. Reproducem din Neamul Rornanesc" No. 18 din 11 Mai 1914, urmatoarele, publicate
sub titlul Cavil Mangra.
Vasile Mangra din Oradea-Mare... nu puled set rze aducei

acest suflet care se sald$lnia intr'insul cand era un biet pop&

sarac, manat din proces in proces, cu perspectiva temnitei inalate. L-a pierdut. La sfdr$itul unei audiente, la iscalirea unei
scrisori, la facerea unei fagddueli, la cdpcitaea unui scaun de
deputat guvernamental, candva, in ratacirile Int printre amicii
lui strdini, el a mamas fard dansul.
Si &Wend an se =Old inapoi, dupd ce zapisul satanei
a fost intarit cu slova de sage. Animus, cu idealul sou, cu prtritatea sa, s'a dus. Si, in loc,
ca sd se tie hoitul,. a mamas
anima inferioarci, asemenea cu a animalelor: setoasa de ca$tig,
de brand, de biruintd, de razbzznare, capabild de miliciunei $i de
vanzare.

Atata aveci in el fantoma en val negrz, pe pletelc albe

rare, pe supta fats livida, care a rcitiicit deunazi prin Bucurari
$i s'a abeitut pe &incite Acadenziei.
E de mirare co toti ,s'au dat in lcituri, ca toti an facza ges-

taari izbeivitoare inaintea fiintei Mai suflet, care lorcea garniari

perfide inaintea altarului culturei romane$ti ? E de mirare cet

tineretul, vdziindu-si-1 in IWO, l-a respins cu brutalitatea pe care

o treze$te in cei cari sunt mai noui in vista, kzfati$area nea$teptata a iazuzelor cu miros de putreziciune $i cu Nein) sa

tanice in orbite ?
A plecat! Se poate plunge orient. Nu-rni pass. Am Post tie
totii in dreptul nostru. Ori nu putem Verge $i pe haina altuia
puroiul ta$nit din rtinile namului nostru?
Dar, dace!, totu$i, $i in ace$ti osanditi ai faptelor lor, din.

cand in cand tresare o licarire de mustrari, Mangra Vazul at

avea in astfel de clipe, altceva de fcicut: Sa se planga pe et
insus !"

N. Iorga.

Reproducem lards urmatoarele, publicate tot in .,,Nearnur

Romanesc" din 1914, No. 35, sub titld Ztaa lui Mangra".

Este un om cdruia i-am facut nedreptate $i ma grabesc

sa o recunosc.
Acura cateva Zuni se infilti$th la Academie ut: bdtriin calugar, palid, cu ochii vicleni sub luangul val negru at camilafcei
arhiere$ti. Vasile Mangra e un carturar at Romanilor de dincolo,
Rzz iubitor de manuscripte, un ovz. ca interes peritru cercetarle
www.dacoromanica.ro

361

istorice, .un spirit isle( si un condeiu bun. Pe vremuri era cunoscut ca un calduros vorbitor, ca un agitator teinut de unii $i
iubii de altii. Cu firea lui focoasd, cu spiritul lui vioi, cu sincerele
legaturi ,ce le avea in Romania, a Meat bine pe vremuri, a fost

purtator de steag preotul cu crucea in frunte". Apoi a vazut

in mina maghiarismului democrat o 'ultra de episcop $i 1-a orbit

stralucirea ei. S'a Wart intimul lui Tisza, agentul guvernamental, deputatul patriotic". A fost atacat $i a tacut. A lucrat gospodare$te insci $i dupd aceea in Vicariatul sdu al Oradiei Mari
$i se nude ca lui nu i s'au inchis $colile romanesti.

Noi $tiam Coate acestea. Dar stiam si politica pe care o

face, cuno$team afurisania mai puternica dealt a darului situ
arhieresc care s'a lcisat asupra lazi din partea conducdtorilor

romanismului din Ungaria. Nu ne-am crezut chemati a o disculd

si ne prive$te numai aid ce s'a fdcut, ce am fdcut toti la Academie, ne-am ferit de el, 1-am ignorat, 1-am silit sd piece dintre
noi, am pecetluit cu sigiliul venerabil al culturei romanesti mormantul in care it inchiseserac.in frunte cu d-1 Vaida, cu 4-1 Mihali, $efii fratilor no$tri de peste Carpati.

Si azi ?

,,Azi nu e rand din ce scriu d-nii Vaida, Mihali, Episcopii

ceilalti, nationali, carora li s'ar fi fdcut la Bucure$ti o primire de
Rege victorios, nu e an rand din ce scriu ei toti, laici si clerici,
pe care Mangra sd nu -1 iscaleasca. Si nu e un rand din ce scrie
Mangra, pe care, azi, domniile si Sfintiile for sa aibd curajul de
a nu-1 isccili.

Si de aceea Mangra tace astdzi. Numai el! De ce ar a-

natematizd pe Tarul Rusiei, cand o face Mitropolitul stiti. De ce

ar denw2tc1 slavismul, cand lucrul e savarsit de intreaga clasti
coriductitoare de acolo. De ce ar striga triiiascci infratirea romano-maghiarti", cand o striga pcirintele Cristea ? De ce ne-ar
chemci sub steagul austriac, thud de milini maghiare, cand Voevodul" romtinesc Vaida ne-a ,chemat de malt, ca orice Aurel
Onciul bucovinean ?

Mangra tace, mediteazti,

tornicia lucrurilor omene$ti.

si bucuros, rade de nesta-

Jar, in ce ma prive$te pe mine mdcar, cred ca rdu and

procedat cu Mangra. Oinul avea un singer defect: cd a fost mai

inteligent .5i a luat-o mai de dimineatd. &reuse invidio$i pate....
Sa-1 primim deci la Academie, sa-1 chemam, ,sd ne settzcim! Si fiindcd -i place sii aibd in jurul situ cei mai vechi apostoll ai credintei romano-maghiare, sd alegem ca membrii corespondent? pe Seghescu si pe Alexis, profesori de Universitate,
kr, ca sd nu lipseascci nici Burdia, cu care a ciocnit .paharul in
sunetul imnului maghiar, episcopal Miron dela Caransebes, sa-1
facem si pe (Jamul saracul, care nu stie carte, director al bunurilor Academiei.
Am zis $i am salvat sufletul mica":
N. Iorga.
www.dacoromanica.ro

862

In Neamul Romanesc" No. 1, din 13 Ianuarie 1914, sub

titlul bnpaccarea romdno-maghiard. Pentru impacare. Parerea
Episcopului Miron Cristea", D-1 Iorga scrie :
Punctul nostril de vedere l-am exprimat dela inceptif.

A cere drepturi nationale pentru Romani, e a infati$d

deci o fcitarnicie.
pretentii neacceptabile pentru Unguri,
A cere drepturi cetatene$ti e o ndivitate $i un non sells,
cdci ele an se cer prin petitii, ci se inteleg de sine.

...Ori, nenorocire, iatd ce triste glastai de implorare a

fratiei" ridica episcopii no$tri, chiar episcopii tineri, ca Parintele ristea dela Caransebe$.
Dupa ce reproduce parerea Episcopului Cristea, adaoga:
Oh, Supplex libellus, parinte, oh, milogeala strabund. Si nici
macar la Imparatul, ci la Tiza Maria Sa".
Dupd toate aceste lucruri, marturisim ca nu putem gas1
si nu ne putem nici macar inchipui, care ar ,fi motivul interneiat pentru care d-1 Iorga nu numai ca nu condamnd .pe Mitropolitul tradator Conon, dar chiar ii is apararea Si ii face elogiul, dupa cum am vazut. Numai in lumea misterelor nepatrunse
de mintea omeneasca se va fi gdsind poate vre-un element prin
care sa .se poatd deslega aceasta problems pe care d-1 lorga
a pus-o opiniei publice romanesti, prin atitudinea d-sale. Daea
ne mai aducem aminte Si de faptul ca d-1 Iorga preconizase pe
Arhim. Scriban ca cel mai vrednic de a fi Mitropolit Primat"
Si aceasta o faced sfidand cu manic Jupiteriand toate obiectiunile intemeiate contrarii ce s'au manifestat, atunci iarrisi marturisim ca ramane .tot un mister pentru not Si scopurile pe can
le urrnareste d-1 N. lorga cu nationalismul d-sale, cand vedem
ca spirijineste toate putreziciunile cari au fost in stare sa savar$easca acte de tradare nationald, adevarate crime contra
Patriei.
Ce ar fi lost daca Arhim. Scriban ar fi ajuns Mitropolit
Primat ? Nu i-a vazut d-1 lorga semnatura pe documentui cel

negru al tradarei ? Pentru ce tace d-1 N. Iorga ? Pentru ce

nu-si salveaza incd odata sufletul, cum a facut cu d-nii Vaida,

Mihali, Episcopul Miron Cristea si Mang,ra ?
D-1 Iorga a cerut pe vremuri in Parlamentul Tarei, ca un
salbatec, suprimarea mea, pentru ca m'am ridicat si am luptat
sit se distruga putreziciunile din viata nationald si anume in
primul rand cele din Biserica, pentru ca acolo, in institutia de
capetenie si cea mai profunda in inima neamului nostru, am
vazut eu ravagiile groaznice ale infectiunei sufletesti pe care le
produc aceste putrejuni. De astadata cer yi eu nu suprimarea
vietei D-lui N. Iorga, pentru ca viata oricui trebue respectata,
dar cer suprimarea scoalei nationaliste plina de patima, de nedreptati, de ura si de rautate a D-lui N. Iorga, care de atatea on

www.dacoromanica.ro

363

5i-a permis sii sustie si sa apere putrejunele noastre nationals

si sa discrediteze valorile.
Scoala aceasta poate duce la urmari cu atat mai periculoase, cu deosebire pe taramul bisericesc, cu cat d-1 N. Iorga a
rausit sa-si stabileasca o reputatie de magistru in viata noastra
culturald ,si sa profite in acelas time de starea sufleteascd a
poporului nostru, care s'a desinteresat complect impreund cu
politica Tarei Romanesti de Wand acum de Bisericd si de chestiunile bisericesti.

Intre atatea probleme interne, cari cer urgent dislegare

in viata neamului romanesc, problema bisericeascd trebue sa
ocupe un loc de.primul rang. Este datoria tuturor sa-si intoarcd
cu grabs si cu tot dinadinsul atentiunea catre Biserica si sa conlucreze Ia purificarea ei. Pentru ca sa se poata savarsi aceasta
opera de purificare, fara de care nu se poate face nimic serios
si temeinic, toti acesti oameni nechemati, earl Wand adult au
compromis Biserica, trebuiesc pusi la locul for si impiedecati de

a mai putea sustine putrejunele si de a distruge sau discredits

valorile.

vaAmAlli 1 PERSECUIU flIE.LETI

indreptate impotriva mea. .Coalizarea lui Scriban cu

nemtii i cu catolicii in timpul ocupatiel spre .a ma
desfiinIa. Para la Machensen prin scrisoare autografa
a lui Scriban impotriva mea.
Cum am putut scapa.
Retragerea mea din lupta a fost o masura si o proba de
Inalta abnegatie cresting, pe care mi le-am impus, depunand
armele cele mai puternice .pe cari le aveam atunci in mina si
declarandu-rna invins, cu credinta curata si cu nadejdea ca dusmanii mei, sitntindu-se invingatori si satisfacuti, isi vor imblanzi inimile si-si vor putea indrepta pasii pe calea pacei $1
a dreptatei.

In zadar insa a lost aceasta jertta a mea. Stapanitorii

Bisericei si toti cei impotriva carora eu dusesem lupta profetica de iinistrare pentru relele ce savarseau, in loc sa-si revizuiasca constiinta si sa priveascd in jurul for in ce stare nenorocita au adus Biserica si cats dreptate aveam, ei au lost cuprinsi de o bucurie demonica, in fata retragerei mete din lupta.
Pana ad ma credeau un pericol iredutabil, care se ridicase amenintator impotriva nelegiuirilor din Biserica si a vietei lor
ticaloase. Cand li s'a parut insa ca ma clatin, ca sa fie siguri
di nu ma mai voi ridica niciodata, ci s'au repezit Ia asalt, toti
www.dacoromanica.ro

364

din toate partile, impotriva mea, s ma nimiceasca si sa stearei.

si urmele existentei mele.
si in deosebi Candela"
Toatd presa lor bisericeasca
condusa de bunii prieteni ai Arhim. Scriban, n'a incetat de a
arunca asupra-mi tot noroiul calomniilor si insultelor celor mai
triviale si revoltatoare. In acelas timp s'au luat masuri directs
dela oni la om, prin teroare si promisiuni, ca nimeni dintre prietenii si cunoscutii mei sa nu mai corespondeze cu mine, sa nu-mi
de se poate
sa ma inmai vorbeasca, sa ma ocoleasca sau

suite, and ma vor intalni. Rezultatul a fost ca parte din prietenii mei
cci mai slabi de Inger
s'au si lepadat de mine;
.altii au venit la mine, intr'ascuns, m'au pus in curent cu contplotul urzit impotriva mea si a lor si mi-au expus cu sinceritate
motivele grave pentru situatia lor si pentru care nu mai pot vorbi

fatis cu mine; altii, in sfarsit, nestiind ce sa faca, si voind sa

slujeasca la doi domni, au mers pang acolo, incat m'au rugat
sa le permit a ma critica in fata dusmanilor mei, ca astfel si
poata scapa de prigonirea lor.
rata de Episcopi, cari aveau in many soarta preotilor

castigati de mult pentru lupta mea; fatd de Administratia Casei

Bisericei, care putea lua in orice moment, orice masuri, impotriva oricarui preot si functionar, cari ma socoteau ca pe un Nut
prieten si sprijinitor al dreptatei; fata de profesorii Facultatii
ale Teologie si de directorii si profesorii de seminarii cari dispuneau de viitorul copiilor si rudelor celor ce pastrau relatiuni
ideale cu mine: fata de Soc. Ortodoxa, fata de Ministrii $i de
toti oamenii politici ai Tarei, carora D-I N. lorga be cerea suprinarea mea, fata de toti acestia, ce asigurari de bine si ce avaatajii puteam sa dau in schimb prietenilor si cunoscutilor mei, cari
erau pusi la greaua incercare de a ma parasi si hull? Le-am dat
libertate tuturor s faces dupes cum ii va povaWi constiinta sau
interesele Ior. M'am gandit ca au fost in lume alte suflete marl
cari in lupta grea si plina de jertfe pentru ideal au fost parasite
de toti in momentele cele mai grele ale misiunei lor. Este prin
urmare usor de nteles cum partidul fariseilor, dusmani ai mei,

putut sa alba unanimitatea glasurilor impotriva mea si sa nu

se gaseascii nimeni care sa-mi is apararea fata de cele mai a-

dioase calomnii si barfiri ce se raspdndiau din toate partile im-*

potriva-mi. Eu insa vedeam totul si ramanearn linistit si consecvent hotarirei ce luasem de a nu mai lupta. In loc de a raspunde
cu contra lovituri vra$masilor mei, eu luam masuri sa ma retrag
din procesele. uncle figuram ca advacat impotriva lor. Astfol
intelegeam eu sa aduc pdnes la sfarsit jertfele impacarei. Ca &
Hu fiu ispitit a raspunde provocatiunilor, care deveneau nesuferite, m'am retras chiar la caminul parintesc de unde plecasein
din timpul copilariei. Imi inchipuiam ca cel putin acolo in santil
famines nu ma va mai urmarl rautatea lor. Ctitorii insa vor vedea cum in ura ,lor desfranata impotriva mea nu s'au marginit
www.dacoromanica.ro

365

s ma prigoneasca numai pe mine ci si pe bdtranul meu tata,

care nu le Meuse nimic $i nici nu stta de ei.

Marturisesc ca atunci mi-a fost mils de ei, vazdnd ca

Dumnezeu nu-i poate erta usor, ci ii lasa parasiti sa savarseasca

welegiuiri care sa le atraga rusine si osanda mai mare in viitor
pang la pierzanie. In acelas timp vedeam bine ca nici mie Dum-

nezeu nu-mi acorda gratia de tral in pace si de a vedek mai

curand zile de indreptare in Biserica, Para ca sa mai fiu pus la
incercari si silit la lupte cu ei.
Declaratia rasboiului m'a surprins tot la caminul parintesc.

A trebuit sa yin la Bucuresti pentru a-mi regula situatia militara, fiind vestit ea sunt urmarit aci en toata strajnicia de politia civila si militara, in urma denunturilor de tot felul facute
impotriva mea. Prea sfintitele fete bisericesti, integrii teologi,
pazitori si aparatori ai ortodoxiei strabnue, precum si toti poll ticianii bisericasi mai mari si mai mici, isi pusesera toata na-

dejdea ca numai prin rasboiu se vor putea scapa de mine. Dotfce

saptarnani am fost purtat cu santinele, din autoritate In autoritate, nernancat, nedormit si tratat cu injurii si brutalitate. Actele
mete de reforma insa, care dela inceperea luptei ,bisericesti fu-

sesera necontenit supuse la revizuire, mi-au justificat situatia

si de astadata. Aceasta s'a intamplat insa numai gratie fapttilui
ca s'a putut gasi si un om impartial, care a tinut socoteala de
acte, recunoscandu-le temeinicia legala, cad la inceput altii mi
le aruncau in ochi, nevoind nici macar a se uita la ele, si apostrofandu-ma ca Stitt. ei cine sunt eu, Cernaianu".

Marturisesc ea daca asi fi fost tratat in altfel cu aceasta

ocaziune si daca nu asi fi vazut urtnarindu-ma pana aci ghiara
prigonirei salbatice si criminale a vrasmasilor mei,
care m'a
inspaimantat,
eu, deli reformat, asi fi intrat d9 bunavoe cu
drag $i cu entusiasm in randurile ostirei fie chiar alaturi de cei
trial neinsemnati oameni care aveau sa lupte pentru infaptuirea
n3arelui ideal de desrobire si intregire a Neamului nostru.
Noroc insa am avut ca n'am intrat in rasboiu. Caci fratele

acelas nufne Cernclianu", care coil

vazuram era bine cunoscut si vizat, a fost trimes in rasboiu
prin calcarea legei si, apoi suprimat miseleste in locul meu.
Multumesc deci lui Dumnezeu ca m'a .pazit sa nu am aceeasi
meu Dem. Cerndianu,

soarta ca si el, de a murl faith' nici un folos pentru nimeni. Dar

lasam aceasta chestiune sa o lamurim la locul cuvenit.

A venit retragerea dezastruoasa si ocupatia vrasmasa,

care au turburat total, punand toata lumea in primejdie si confuziune. Fiecare om cu stare. sta ascuns in casa, cu grija in san,
si toca ce avea strans in Camara si in pivnita; numai cei sarmani si oropsitl erau nevoiti sa iese si sa alerge incoace si incolo
dupd nevoile vietei.
Atat prietenii cat si dusmanii mei, stiau in care din aceste
doua categorii de oameni ma surprinsesera evenimentele. Purwww.dacoromanica.ro

366

tarea prietenilor fats de mine am aratat-o. Dusmanii hiss cari

ramasesra in teritoriul ocupat, furiosi ca n'au putut O. se scape
de mine bagandu-ma in valtoarea rasboialui, ate inteles ca nu
trebue s inceteze nici un moment prigoatia In contra mea, cii
sa fats tot ce le va sta in putinta, spre a ma desfiinta grin mi-,
zerie in acele timpurt de lipsa generaia. Astfel Cana a inceput
sa se organizeze un fel de administratie romaneasca, de catre
romanii de seams ramasi in Bu.curesti, si cAnd cu aceasta ocaziune se eautau tineri titrati si oameni destoinici', cari sa poata
iinpune respect viastnasului ocupant cat si eetatenilor dezorientati cu totul,
atunci dusmanii mei condusi de Arhim. Sciqban
s'au dus, din casa In casa, la toti barbai4 fruntasi, incepand c u
P. P. Carp, Marghiloman, Lou Costake, D. Nenitescu, TzigaraSamurcas, si i-au rugat, si conjurat sa is masuri anume ca nu
curnva eu sa ocup vre-o functiune undeva caci eu sunt marele
conspirator impotriva Bisericei, avand legaturi cu catolicii, si
cu alte societati secrete, periculoase sigurantei publice. Rezultatul a fost ca deli fusesem chemat in mai multe parti oferindu-mi-se insarcinari, in cele din urma parerile s'au schimbat
si mi s'a intors spatele.
Situatia mea devenea din ce in ce mai critics, fiMd lipsit
de toate si izolat de toti din toate partile. 0 boala de care su7
feream din, copilarie si care a fost cauza reformarei mele din
armata s'a agravat in acea vreme, fiMd absoluta nevoe de operatie si tratatnent special, care ar fi fost stump $i pentru bogati
chiar in timpurile normale. Toti doctorii pe car -1 t.onsultasem
isi exprimasera unanim parerea ca singurul mijloc de- scapare
este operatia, si eu insumi simteam pericolul in care ma gasiam.
SA fi avut bogatie, sa ft trait viata imbelsugata, in timpuri de

liniste, si tot ar fi fost o nenorocire sa te supui u ei operatii

grele si nesigure. Dar sa nu ai mijloacele de trai a . zilei si sa.
nu poti lucra pentru nici un fel de castig, /ci din con a sa. fii ne-

voit sa stai ascuns de frica dusmanuluy care cutropise tara si

peste toate acestea sa fii urmarit si prigonit pas cu pas de dare
vrasmasii frati ai tai, care gasisera 'mpul prielnic ca tocmai
atunci sa te loveasca si sa se rasbun Aceasta este o grozavie
cum rare on se poate intampla in iata omului. s
In acele rnomente m'am gand' ce sunt, ce am ajuns si ce
trebue s fac pentru a ma salva,Niciodata nu ma ingrijisem
de soarta mea, dar atunci cand a trebuit sa ma gandesc $i s'a fac
si pentru mine ceva, cu amar trebue sa marturisesc ca m'am
gasit in acea stare nenorocita de a nu mutes face nimic pentru
insasi viata .mea. Ca un copil naiv si ratacit in lame printre
streini n'am avut catre tine sa-mi indrept privirile si nadejdea cu
incredere deck spre bunul si nobilul meu profesor dela Semi=
-narul Central d-1 Virgil Anion fats de care pastram de pe ban,
die scoalei cele mai frumoase amintiri datorite unui adevarat
profesOr. D-sa se ingrija in acele vremuri pe ,cat se puteA de
www.dacoromanica.ro

367

trebile Ministerului Instructiunei publice $i Cultelor. Toata lu:

mea bisericeasca si din invatarnant, refugiata si dezolata, cauta

sprijin si orientare la D-sa. Eu, care fusesem acuzat ca sunt

platit din fondurile catolice cu sume marl de bani si dela alte
societati secrete; eu care eram invinovatit ca fac santajuri si
excrocherii in toate partite nurriai pentru a castiga bani, n'am
avut la cine sa ma adresez si sa cer ajutor, cand a fost vorba

sa-mi salvez viata, decat acolo unde mergeau toti Romanti nenorociti din cauza razboiului.
D-I Virgil Anion avea ca si altii ideea despre mine ca ma
g5sesc in tr o situatie materials Luna, dupa impresia luptelor
purtate de mine si pot zice chiar din zvonurile raspandite, ca
asi primi bani dela catolici $i din toate pantile. Cand m'a vazut
insa, a ramas uimit de starea in care ma gaseam si s'a induiosat adanc, cand s'a incredintat despre nevoia care ma silise sa
reGurg la ajutorul D-sale.
A scos din buzunar si mi-a dat 600 lei, cu cari m-ant si dus
a doua zi la Sanatoriul Sf. Elisabeta si m'am supus operatiei.
Prietenii mei din Bucuresti stiau ca ma gasesc in spital, Hind
ca le spusesem si cunosteau deaproape starea mea, mai ales ca
facusem apel la ajutorul lor, pentru a putea plati operatia unui
doctor specialist. Dar nu numai ca nici unul din ei nu mi-a imprumutat macar o centirna, ci m'au parasit cu totii, nefiind macar unul care sa se intereseze ce s'a petrecut cu mine is spital.
Cu nadejdea la asemenea prieteni puteam sa mor de mii de on
la spital, si sa fiu ingropat fdra cosciug si nepetrecut de nimeni
pand la vre-unul din santurile in earl se ingropau nenorocitii
in acele vremuri cumplite! Aceasta proba de incercare a prietenilor
pe care se vede ca Dumnezeu mi-a dat-o
mi-a sagetat sufletul si mi 1-a umplut de durere si groazd, dar in acelas
timp mi-a luminat mintea ca sa vad intre ce oameni am stat si
am luptat eu atilt timp, pentru idealul cel sfant al indreptarei
si al binelui in Biserica neamului nostru.
D-1 Virgil Arlon se convinsese indeajuns de falsitatea legendelor scornite despre mine, aim si de idealul pe care 1-am
urmarit in luptele bisericesti si de aceea, dupa esirea mea din
spital, a binevoit sa-mi dept si ajutorul moral, pentru a esi din
situatia penibila in care ma adusesera adversarii mei si pe care
n'o meritam prin nimic. D-sa a inteles ca este bine sa fiu plasat
intr'o functiune, m'a recomandat sa fiu avocat la Epitropiile
Bisericilor Sf. Spiridon Nou sau Sf. Vineri Herasca.
A fost de ajuns insa sa afle adversarii mei si despre acest
lucru si s'au pornit din nou cu furie impotriva mea. S'au strans,
s'au sfatuit si au ales delegatie cane sa intervie ca sa fiu inla-

turat din orice insarcinare bisericeasca si tratat ca omul cel

mai periculos pentru Biserica. Dar d-1 Virgil Aron, vdzand ura
for patimasa, n'a tinut seams de aceasta interventie. Atunci adversarii neimpdcati au intervenit cu mijloacele can le stau la
www.dacoromanica.ro

36S

indemana pe langa epitropiile respective si au cules tot odata

semna."turi dela mai multi preoti, intre cari unii imi datorau recunostinta, protestand cu totii impotriva recomandatiei ce mi
se facuse de d-1 Virgil Anion. D-sa n'a tinut insa seama nici de
aceasta protestare, care inainte de toate era ofensatoare.
Cu venirea la Ministerul Cultelor a d-lui S. Mehedinti, s'a
repetat protestarea pomenita, la care s'au adaogat si intarnpinsari din partea epitropiilor dela cele cloud Biserici. Ministrul
Mehedinti, sub influenta Doamneloriortodoxe, a gasit interneiate prolestarile Si intampinarile facute 5i astfel a satisfacut
pe adversarii mei. Trebuie sa spun ca d-1 Mehedinti era unul
din oamenii cari ma cunosteau si avea oarecare consideratie
fati de mine, daft- din acest moment n'a mai gasit de cuviinta
nici macar sa-mi raspunda la salutul ce i-am adresat, cand 1-am
mai intalnit. Asa sunt unii oameni!
Desi nu ar merita, totusi socotesc ca este bine sa se stie
cuprinsul acelei protestari, precum si numele aceior preoti vrednici, cari au inteles sa apere Biserica de pericolul ce ar fi putut
veni asupra-i din partea mea, Baca asi fi indeplinit si eu un modest serviciu la nevoile ei.
fata documentul :
Dommde\Ministru,

In dorul de a (Mad persoanele ingreuiate de imprejurdrile

prin cari trecem, Onor. Minister de Culte $i Instructie a impdrtit ajutoare intr'o largd mdstird. Probabil, tot in scopul ajutorului, s'a cdutat sd se ded diferite slujbe celor in stare a le indeplini. Subsemnatii socotim insa, ca, dacci ajutorul se poate dry
oricui, chiar si vnijrna$Idui, slujba insa nu se poate (Id decal
cella ce are conditiunile morale a o indeplini. Din pricina aceasta, am fost mirati ca Onor. Minister de Cu lte a cdutat sa ded
slujbe bisericesli la persoane cari in nici an caz nu pot std in
slujba Bisericei, din cauza purtdrei for morale, $i a batiocuritor aduse acestei Biserici inslisi.
0 asemenea persoadi, Domnule Ministru, e individul C.
Cerndianu, cunoscut speculant al chestiilor bisericesti si priceput exploatator a tot ce se poate exploatd in Bisericd incd de
arum aproape 10 ani de zile.
Acest individ, care a batjocorit Biserica Noastrd in chip
odios, factindu-se agent chiar de ac(iuni strdine contra Bisericil
noastre (lucru ardtat si in Sf. Sinod de P. S. Arhieren Evghenie
Pitesteanu), acorn pofteste sd se infrupteze din bunurile aceleiasi Biserici, pe care ani de zile a ptingdrit-o $i lovit.
Onor. Minister de Culte insa tocmai pe acest individ 1-a
recomandat ca avocet la diferite biserici particulare, precum
Sf. Vineri-Herasca, Sf. Spiridon, etc:
Dacd Onor. Minister a facia aceasta fdrd ca sd stie cu tine
are a face, Noi, Domnule Ministru, ne simtim datori sd Va aduwww.dacoromanica.ro

369

con la cunotintd tine e persoana in chestiune $i sit Vd declaram cd ni se pare peste putintti ca unor asemenea indivizi cornpromi,si mind la gradul de a nu mai aveit nimic de pierdut, sa
Ii se mai ded $i pozitiuni oficiale in Bisericti.
Socotirn o datorie, Domnule Ministru, de a Vti face aceastd
comunicare, avem onoarea a Vet' rugd sa primiti asigurarea distinsel noastre considerafiuni.

(ss) Arhim. Scriban; Preot P. Bedreag, Bis. Iancu Nou;

Diacon Stefan S. Popescu, Biserica Sf. Spiridon; Pr. Eugen

Barbulescu, Bis. Silvestru; Preotul George I. Negulescu; Preotul I. lonescu, Biserica Spirea Veche; Diaconul Nicolae M. Popescu, Bis. Cotroceni; Preotul N. Popescu-Fiturei, Biserica Sf.
Ilie, Ca lea Rahovei; Preotul Gh. Pciunescit, Bis. Caramidarii de
Jos; Preotul V. Bejenaru, Bis. Caramidarii de Jos; Preotul St.
Popescu, Biserica Manu Cavafu; Pr. I. Dumitrescu, idem; Pr.
St. Georgescu, Biserica Apostol; Econom Bidoianu; Pr. L. Andreescu, Bis. Oborul Nou; Preotul T. Popescu, Biserica Sf. Stefan Cuibu cu Barza; Preotul Al. Popescu, Bis. Oborul Nou ;
Preotul N. Marinescu-Frasinei, Bis. Mantuleasa; Preotul Const.

M. Petre; Pr. Popian, Bis. Precupetii Vechi; Econ. D. Georgescu, Bis. Dusumea; Econ. G. D. Serban, Bis. Schitu Magrireanu.

Nu le doresc nici un rau celor cari au iscalit acest act de

micima sufleteasca, dar tiu sa se $tie ca faptele lor, asa cum
le am in mina acum, si le pot dovedi orisicand i-ar trimite pe
unii diritr'insii la puscarie. Nu m'am ocupat in lupta mea bisericeasca de acesti mai mici, dar sa-i fereasca Dumnezeu sa ma

ocup vre-odata.
De altfel, oamenii acestia ar putea fi iertati in ce priveste
actul ce au savarsit fata de mine, caci ei nu lucrau liber in timpul cand au sernnat impotriva mea. Ei erau, ca $i cea mai mare
parte din clerul Capitalei, sub influenta nefasta a Arhim. Scriban, care, in acele vremuri, convinsese pe toti Ca puterea lui
este nelimitata. Cu Romani fruntasi din teritoriul ocupat, intelege orisicine ca sta cum nu se poate mai bine. Dar acest trist
personaj ajunsese sa convinga acum pe Nemti ca le este de cel
mai mare folos pentru scopurile for politice. El era acela care
condamna in toate convorbirile politica intrarei noastre in razboi, pentru ca am fost nepregatiti" si de acest lucru sunt vinovati in primul rand M. S. Regele si d-1 Ionel Bratianu, declarandu-i incapabili". El a- fost acela care s'a dus la Cercul Militar si a vorbit ofiterilor germani, spunandu-le ca 11 doare inima
ca Romania, printr'o nenorocita conducere, a rupt legaturile de
prietenie cu puternica Germanie $i astazi este tratata ca duemana, cand toata suflarea romaneasca din aceasta tars a dorit
atat inainte de razboi, cat si acum, si in viitor, sa fie luminata
C. Cerndianu.

Biserica din Regat.

www.dacoromanica.ro

24

370

de cultura superioara germana si sprijinita de puterea invincibila a arrnatelor Imperiale.

El a fost acela care punea la cale cu renumitul Otokar
Schlawe, Presedintele Comunitatilor protestant din Bucuresti,
oniul insdrcinat in Romania Inca inainte de razboi, cu presa si
propaganda filo-germanh, leghtura Bisericei romane cu cea protestanta a Germaniei, pentru a se opune pericolului comun"
al catolicismului. In acest scup, a si tinut la Casa Scoalelor
o serie de Conferinte biblice, dupa metoda protestantd. Aceste
lucruri le-a facut Arhim. Scriban si din nevoia personals ce
avea de a castigh simpatia Germanilor protestanti, spre a se
putea apara de razbunarea catolicilor, de care se temea.
Manevra i-a isbutit, caci s'a si ajuns la o lupta intre protestanti si catolici, pentru castigarea, sau eel putin mentinerea
terenului de activitate bisericeasca si scolara desfasurata de
cele cloud confesiuni in Romania.

Dar pentru interesul sau personal, Arhimandritul nu a

pregetat sa se preteze la on si ce act nedemn punandu-si in

scena duplicitatea caracterului sau. Astfel, dupa ce castigase pc

protestanti, nu s'a sfiit sa caute a se pune in contact chiar cu

catolicii, spre a le face declaratie ca in noua stare poltica

creiata Romaniei, rostul Bisericei Ortodoxe s'a schimbat si datoria conducatorilor ei nu tuai poate fi de acum inainte alta decat sa caute sa lucreze, pentru a restabill incetul cu incetul legaturile cu Biserica Romei. El a cerut si obtinut dela Mitropolitul Conon delegatia de a merge la Arhiepiscopul catolic Netzhauler, spre a-i intoarce vizita pe care acesta i-o Meuse Mitropolitului Conon dupa readucerea moastelor Sf. Dumitru Basarabov furate de F3ulgari. Daca Arhim. Scriban ar fi avut un
caracter sincer si statornic, si daca n'ar fi urmarit nici un interes personal ca sa se intaineased cu Arhiepiscopul Netzhamer,
atunci ar fi trebuit sa nu primeasca delegatia de a merge la catolici, chiar daea i-ar fi fost impusa aceasta delegatie de catre
_Mitropolitul Conon. Ce usor s'a lepadat insa Arhim. Scriban
de laudele sale proprii trambitate in toate partite, prin graiu si
scris, ca numai el singur este aparatorul intransigent si nebiruit al ortodoxiei romanesti strabune in contra pericolului catolic. Asa, cei mai multi stiu ca Mitropolitului Conon nici nu-i
trecuse prin minte sa intoarca vizita Episcopului catolic, ci, din
contra, s'a exprimat de mai multe on in urma, cu regret, ca s'a

lasat pus la cale de Arhim. Scriban. Dar, pentru a ajunge la

catolici, calugarul Scriban, care s'a dovedit un mester special
in a face tradari, caci is declaratie la mana ca nu stie ce iscdleste, s'a servit de odios.ul tradator al armatei romanesti din

timpul razboiului, de colonelul Sturdza, care era prietenul sau de

dernult, si care aveh relatiuni stranse cu Arhiepiscopul catolic,

precurn si cu toate capeteniiie nemtesti din Bucuresti. Numai

dupa explicarile, recomandatiile si asigurarile de bine facute des-

www.dacoromanica.ro

371

pre Scriban, lui Netzhamer, de catre colonelul Sturdza, Scriban

a putut intra in casa lui Netzhammer si s'a simtit usurat si incantat, cand s'a plecat inaintea lui si i-a sarutat myna.
Pand la ce grad de intimitate ajunseserd relatiunile poli-

lice, intre Scriban si Nernti, se paare vedca din i.tyul ea S::'ban era nedespartit de ofiterul german Dietz dela Ministerul
Cultelor, undo -1 vizita aproape zilnic si cu care a banchetat la
Seminarul Central.

Dar, ce va zice cititorul, cand va afla ca. Scriban nu se

multumea sa-si asigure numai prietenia ofiterilor din capul Ministerelor, pentru scopurile sale politice, cari 1-au condus la sem-

narea actului de tradare, ci a intrat in relatiuni cu insusi Ma-

ckensen, Seful suprem al puterei germane, care ne robise ?

fata proba: Calugarul Scriban a publicat singur, nesilit de
nimeni, in ziarul Romanintea" No. 309 din 14 Decembrie 1919,
urmatoarele :

Citesc cd s'a Prins corespondenta Maresaalului Mac-

kensen. De va fi asd, probabil, se va gasi .i scrisoarea pe care

i-am adresat-o la 2 Julie 1918.... si in care-i denuntam inscenarea

lesutd contra mea cu procesul la Tribunalul german".

Va sa zica Scriban putea sa scrie lui Mackensen si sa astepte raspuns, chiar in acel timp cand pentru orisicine din teritoriul ocupat, era oprit, prin ordonanta specials, s se adreseze direct lui Mackensen, pentru once motiv de reclamatie ar
fi avut. Aceasta insa o faces calugarul Scriban, pentru simplul
motiv ca era Dine cunoscut lui Mackensen din vizitele pe care i
le Meuse atat in numele Mitropolitului Conon, cat si pentru sine
$i castigase favoarea de a fi prima orisicand in audienta la maresal. Am vorbit mai sus despre planurile lui Scriban si Otokar
Schlawe, in chestiunea legaturilor ce trebuiau sa se faca intre
Biserica Ortodoxii romana si cea protestanta germand, si trebue
tinut seamti. ca Schlawe, care era consilier de primul rang al
lui Mackensen, in Romania, a trebuit sa recomande cu multi
caldura pe Scriban si sa-i castige sirnpatia celebrului feldrnaTesal, care era inainte de toate un protestant convins si devotat
sprijinitor al Bisericei sale, spre a se iutinde in lume.
Ce scria nenorocitul Scriban lui Mackensen, ne spune singur: denuntam inscenarea restita contra mea, cu procesul la
Tribunalul german ". Asa dar, ilustrul si Prea Cuviosul Scriban,
nu era altceva in timpul ocupatiunei vrajmase, decat un derumtafor catre prea dreptul si prea puternicul Mackensen, sub ocrotirea caruia se punea. Pe cine denuntd" el si cite denunturi a facut, nu spune, dar eu afirm ca cel putin in scrisoarea de
la 2 :tine 1918 m'a denuntat pe mine, cerand cuceritorului stapan pe vieata si pe moartea nenorocitilor Romani din teritoriul ocupat, sa is inasuri, daca s'ar fi putut chiar radicale, im.-notriva mea; asa intelegea calugarul 'crestin si romanul vestit

www.dacoromanica.ro

372

Scriban sa se scape de mine, in vremea ocupatiunei, cu ajutorul'

puterei nebiruite a lui Mackensen!
Dar sa trecem peste orice consideratie de ordin national
romanesc Si sa punem chestiunea din punctul de vedere al dreptului ornenesc. Sa vedem deci daed denuntarea in contra mea
facuta de Scriban lui Ailacicensen cuprindea ceva adevarat
si drept, prin urmare daca prea cuviosul calugar era indreptatit
s o faca, pentru a se apara de un rau pornit asupra-i din partea mea.

Reproducem o scrisoare a avocatului german Widenz,

scrisoare pe care a puhlicat -o tot acel Scriban in revista

innoirea" 5i Universul", $i din care se vede care este adevarul cu inscenarea" tesuta in contra lui la Tribunalul German_
D-iiii Lonsilier Juridic Dr. Schwartz
Trier, Viemarkt 15

Prea Onorate Domnule coleg,

Am primit zilele astea amabilul d-voastra rdspuns la seri-soarea mea din 12 Februarie c.
La cererea d-voastrci din 11 Martie c., cu privire la pers-

pectivele procesului, rcispund respectuos cd Romania n'a incheiat

o conventiune speciald cu Germania, pentru protectiunea propriettiti literare ci numai Cu: Italia la 23 Martie 1907, cu Franta
la 19 Julie 1907, cu Austria la 4 Mantle 1910 $i cu Belgia la 1
lunie 1910.

De aceia, pentru Germania, nu se poate &yea in vedere

deceit legea Presei dela 13 Aprilie 1862, impreund cu modifiedrile din 1904. In aceastd afacere, esentialul este al aici, in Romania, lucrarile literare germane numai atunci se pot bucurci de
protectiune, cand s'ar girsi si in Germania reciprocitate pentru
hicrarile literare ronztine$ti.
Va nog, deci, sa binevoiti a cercetclacolo aceastd chestiune
de drept.
Afard de aceste date, vii mai fac atent asupra faptului cd,
la tribunalele germane de aid, exists tendinta ca, pe cat posibil,
sa se rezolve lute chestiunile in litigiu, prin trarzsactie, $i, in spe-

cial, prin termene anume fixate in justitie pentru a se incheiti

impticarea. Ca acuzatii nu vor puled refuza ocaziunea care li se

of era, de a $terge aceastti afacere prin bund intelegere, socotesc

ca am dreptul s'o cred, pentru faptul al
dupti cum am aflat
A'oici. Aceasta scrisoare se refers la prooesul Micii Biblii, care se ga6a.. in 1916 inaintea tribunalului romanesc. In 1918, a fost trecut is tribunalul nemtesc din Bucuresti, inaintea cliruia a aparut ca acuzat Arhiman
dritul Scriban. Prezenta scrisoare provine dela avocatul german Videnz,
care pleda contra arhimandritului si era comandant al garii de nord din
Bucuresti sub ocupatie. Prin ea, el informeaza in Germania cum sta cu
procesul. (Nota Arhim. Scriban in rinnoirea").

www.dacoromanica.ro

373

singurul motiv pentru care imputerin Palatal arhiepiscopal

iticitul roman a inceput acest proces a fost de a face scandal in
&hail preotimii ortodoxe, dupd cum este obiceiul sciu.
In celace prive$te chestiunea dovezilor, pare sigur faptid
ca reproducerea repertnisci, faro autorizarea editurii Mose lla, se
poate dovedi u$or.
be altfel, Malt Prea Sf. Sa Arhiepiscopul mi-a declarat per sonal cat, in interesul catolicismului, e urgent de dorit sa se iced
dovada jilridica, daca e cazul, ca aici exists fart literar, si accasta in special contra Arhimandritulai Scriban, mil din eel

mai ticaloi agitator! razboinici contra Austriei si care are o

intinsa si arogantei activitate literara. De asemenea, nu e nician
molly de a lasci pe ace$ti acuza(i sa continuie a scoate ca$tiguri
marl din fapta for contra legii I. P. S. Dr. Netzhammer, cu care
am avut o lungs conversu(iune, va pane sa mi se lucreze
confiden(ial
an memoria special, grin cineva care cunoa$te bine
toate i(elc referitoare la aceasid afacere.
Nazarie e de altfel un om lini$tit. Avocatului Gerrit-liana

insa m'a sfatuit sa nu-i fac onoarea unei vizite1). El este an

redactor Mira valoare at unei foi murdare2).

Dupd toate cite ni s'au adus la cunotinta asupra moravurilor din tribunalele romanesti, an se poate pane nici o nadejde
in ele, pentru o cercetare juridica tenzeinicti. Munca principals
consta in cateva anzanari de ciite 100 de franci, a$d ca procesele

greu se ispravesc pang in 10 ant, si atunci, in cea mai mare

parte, se sfiirsesc cu sentinte favorabile pentru cei cu influents

si, in special, pentru cei puternici politiceste. De aceia I. P. S. Dr.
A'etzhammer este, casi mine, adanc incredintat ca plangerea
d-voastra inaintea tribunalului romcinesc niciodata nu va gas)
ca$tig, $i mai intai se va tdrageini foarte malt. Tribunalul german va Nerd inca aici, nici vorbci, mite hull dupd incheierea
Neil. El are insa atat de malt de luau cu supu$ii Puterilor Central(' aliate cart vor sir -si salveze preten(iunile for dela tribunalele romanesti $1 sci si le asigure la tribunalul german, Meat
uncle -plangeri ailing se" -$i vada fixat termenal for abia la 4-6
saptamani dupa ce all fost inaintate.
Poate insa ca yarn ob(ined o incercare de tranzactie pe
mai curand. De oarece plangerea ii priveste pe toti amzatii solida, se vor infati$d 1111712ai cei prezenti aci si nu va mai fi nevole sa cateptanz intoarcerea celorlalti din Moldova.
Ce Vain scris la 12 Februarie c. asupra pdeii era an zvon
fats. Astazi insa pot sa va anexez o Male of iciald specialcl. In
1) Cel care da aceste reatiuni asupra Parintelui Nazarie si avocatului
Cernaianu e tot Arhiepiscopul Netzhammer.
2) Se mai gilseste acolo, la adresa avocatului Cernaianu, din partea
Arhiepiscopului Netzliammer, cuvantul, 5ters cu condeiul, Erzgaunt.r. pe roinaneste arhipollogur. (Aceste note sunt ale Arhirn. Scriban).

www.dacoromanica.ro

374

orice caz, panel la ratificare, toate roman aici ca si mai inainte,

si aceasta, de sigur, va aved loc abiet dupd multe sciptcimani.
Oricum, autoritatile COilor Ferate trebuie sd ranzilie aici incei si

mai mull. Nu pot preveded data en nu voi fi transferal mai

inainte. In orice caz, nu voi aved sa mai astept atilt de mutt deciziunile d-voastrd, ca dela 20 Februarie-11 Martie. Scrisorile
fac deja Mind aici 7-9 tile. Dacei puteti cdpcitet sigilare eu cearei
rosie dela un biurou militar, mi-ati puted trimete reispunsul d-v.
lute si sigur, ca afacere military, chiar $i inchis, dupd ce insd
l'ati prczentat oficiului militar.
Actele dela tribunalul romcinesc le-am scos dela 22 Febr.
c. Au numcirul dosarului 2274/914 si constau din 137 de pagini
cu o pleingere foarte senila si in care lipseste once desvoltare
juridicd, dar en multe amdticiri. In cazul cad vet hotariti sei le
inaintdin tribunalului german, va rog se" -mi comunicati imediat
conditinnile mai ameinuntite in cari editura Mose lla ar fi gala
sa rezoive chestinnea pe tale de tranzactie, deci minimal de despcigubiri fats de cele 125.000 de fr. cerute pawl acum. Asemenea.
in ce priveste predarea tuturor cliseelor si a exemplarelor nevei 'Witte, cum si renuntarea de a profita mai departe de Bib lia

lui Ecker. Deci sa fin investit en dreptul de a Ind hotdriri eu

de aci, lard a mai intrebd la d-voastrei, si sa mi se trimeatei si
procurei legalizatd.

Cu colegialei slime!,

(ss) Videnz.
P. S. Peale ca ar Ii bine, in cazul ceind editura d-voastrd

se decide a se adresd tribunalului german, de a-mi da o seri-

soare catre avocatul Cernellann, ca el sa -mi preded toate informatitmile si aerele cari i s'au Crimes. Ca colaborator insa n'am
sd-1 jail, peturtted am aici la indemeinci elemente mai butte, ca
sa -mi traducci din limba romand".

Cine nu vede din cuprinsul acestei scrisori ca eu, Cernaianu, nu numai ca n'am luat parte la redeschiderea 5i stramutarea procesului cu Mica Bib lie" la tribunalul german
caci de acest proces este vorba ci din contra am fost cu totul
strein, de cele ce s'au hotarit cu judecarea lui? Eu am fost numai invitat pe neasteptate de care editura proprietary a Micei
Biblii", prin noul sau avocat Videnz s predau documentele si
situatia procesului lard nici o alta explicatie. Atunci ce motiv

de dreptate 5i adevar avea Scriban sa ma denunte si sa ma acuze

cu expresiunile cele mai grave si nedemne prin scrisoarea adre-

sata marelui 5i atot puternicului Machensen? Am vrea sa publice calugarul roman tradator, favorit al lui Machensen, scrisoarea in chestiune spre a se vedea intriga si calomnia criminals cu care ma vary in ghiarele protectorului satt. El nenorocitul nu urmarea altceva decat desfiintarea mea prin orice mijwww.dacoromanica.ro

375

loace si concurs de imprejurdri si ura lui, neinfranata impotriva

mea nu putea fi egalatA decat de aceea a lui Netzhammer si a
catolicilor sai. Acesti streini, dupd cum se vede indeajuns din

scrisoarea lui Videnz au avut si ei ocaziunea nimeritd tot in

timpul ocupatiei vrAsmase sere a-si ardta sentimentele duundnoase fata de mine, cad m'au considerat in totdeauna ca pe
adversarul for eel mai puternic. Si era natural acest lucru prin
faptul ca eu ducand cu toatd strajnicia lupta cea mare si sfantil
pentru curatirea Bisericei noastre ortodoxe de tot putregaiul si
de toti conducatorii nevrednici, caci numai astfel se poate regenera si intAri institutia nationals fundamentals a romanismului, prin aceasta loveam indirect dar sigur in succesul misiunei catolice in Romania, care in nici un caz nu se poate realize
decilt prin decaderea Bisericei noastre ortodoxe nationale.

SA ne gandim acum cat de mult a fost speculate im-

potriva mea de catre Scriban, lorga si toti adversarii mei, calomnia miseleascd declarandu-ma ca eu n'asi fi fost si n'asi fi

aitceva clecat un agent in slujba catolicilor si omul lui Netzhani-

mer! Trebue sa credem cu totii ca exists dreptatea diannezeeasca si pe pamant, caci lath cum se desvlueste adevdrul si

cum se spulberd in mod providential chiar de catre adversarii

mei o insinuare perfidd cu care m'au ponegrit atata timp si pe
care nu o puteam spulbera prin nici un alt mijloc, Did chiar prin
documente, caci cu ce se poate inlAtura o insinuare care nu are
fiinta deck in sufletele celor perversi.
Dar sd revenim la denuntarea lui Scriban facutd impotriva
mea la insusi Machensen. Aceastd denuntare nu era indreptdtita
pe nici un inotiv de adeviir si dreptate, intrucat precum s'a vazut
mai sus eu nu contribuisem cu nimic la inscenarea procesului
la Tribunalul german impotriva lui. Ce-a urmat insd pentru
mine din aceasta denuntare nedreapta a lui Scriban? Am fost

cAutat de politic germand in Bucure.ti, dar n'am fost gasit

tiindcd eram acasa la tars in jud. Gorj unde am stat tot timpul
verei. Aflanci despre aceasta m'am inapoiat la Bucuresti si m'am
prezentat la Comandaturd, unde mi s'a facut mustrdri pentru

ce nu m'am prezentat la timp. Dand explicatiuni ca nu ma

aflam in Bucuresti mi s'a luat apoi un interogator lung si amdnuntit despre situatia mea actuald, despre trecutul meu si despre ocupatiunile ce am avut si am in prezent. Toate vorbele si
tot gestul ofiterului care ma cerceta dovedeau ca acel om era
convins ca are dreptul sau eel putin ordinul superiorului de a
se purta en mine in mod aspru si grosolan. Dupd ce a obtinut
rdspunsurile la toate intrebarile ce mi-a pus, s'a sculat de pe
scaun, m'a pironit cu privirea si m'a intrebat cu gravitate solemma: Ce-ai avut si ce ai cu 1-lochpriester Scriban?" Eu i-am
faspuns ca am avut cu acest om polemici prin press, in chestiunile noastre bisericesti si ca am sustinut, ca avocat, mai multe
procese impotriva lui in fata instantelor romanesti. M'a intrebat
www.dacoromanica.ro

376

numai atat?" 57 i-am raspuns: da". M'a mai Intrebat apol:

dar acum nu ai cu d-sa la tribunalul german procesul cu Mica
Biblie ?" I-am raspuns ca acest proces 1-am sustinut la instantele

romanesti inainte de rasboi, iar acum firma Mosella Verlag a

insarcinat pe un ait domn avocat sa-i sustie interesele inaintea
tribunalului german iar eu acl nu mai am nici un amestec. Atunci
ca si cum s'ar 1: simtit usurat mi-a spus cu tonul unui om care

vrea sa dea sfaturi: rau ai facut, si ai face si mai eau, dacd te

vei mai atinge si de acum incolo de aceasta persoand distinsa".
Dupd aceasta m'a condus intr'un alt birou si a prezentat interugatorul ce-mi ivase unui alt ofiter care mi s'a parut ca era colonel. Ace la dupa ce a vazut intregul interogator, m'a masurat
si el cu privirea si mi-a spus cu ton sententios: Esti liber, cu
conditia de a sta la dispozitia noastra in timp de o lung, si, de a
te prezenta imediat la chemarea ce ti se va face". Am plecat,

Cand ath e$it dela Comandatura, printre cele din urma santinele
dela poarta, si am respirat aerul liber in strada, in fata Cistni-

giului, mi se pares ca \ad in toate partile silueta neagra a. calugarultii cu sufleatl si mai negru decata ci
pe care r.
poarta. Stiam din experienta luptelor ce avusesem arnandoi de
ce e capabil sa faca pentru a denatura adevarul si a ma im-

prosca cu toate calomniile, pe care numai un creer bolnav

putea sa le iscodeascd numai si numai pentru a-si raz-

buna pe mine caci numai eu ii rupsesem masca de atatea ori,

si-1 aratasem opiniei publice ce figura hidoasa este. Marturisesc

insa ca niciodata nu m'asi fi putut gandl ca Scriban sa fie atat
de aberat si decazut incat sa faca denunturi impotriva mea po-

litiei vrasmasului care ne cotropise tara. Ca el ma denuntase

si ma reclamase chiar dela inceputul ocupatiunei la toti oamenii

politici ramasi in ,teritoriul ocupat, la Ministerul de Culte unde
se afla D-1 Virgil Anion, si in toate partile precum s'a vazut in

alts parte, punand si pe altii sa ma denunte si sa ma reclame

erau desigur fapte destul de grave, din partea unui, calugar prea
cuvios, dar nu erau o ,crinta capitals. La urma urmei aceste pa-

cate se savarseau'intre not romanii si nenorocirea era numai

ca n'am putut fi scutiti de ele nici macar in vremea cand ajunsesem stapaniti de altii.
Ce trebuia sa fac eu acum? Scapasem de moarte odata
-prin operatie, dar de asta data ma gasiam ingradit din toate
partile de puterea lui Scriban si a prietenilor sai, avand si concursul politiei vrasmaului. Ma simteam ca tin vanat inchis din
toate partile si care nu mai gasia nici o poteca spre a scapa de
urmaritorii sai. Am inceput sa-mi dau bine seama ce putere castigase Scriban pentruca ajunsese en totul in gratia nemtilor. El

iscalise cu un an mai inainte actul tradarei dovedind prin aceasta ca este un colaborator direct si pe fata pentru realizarea
scopurilor politice superioare ale inamicului. De aceea nu ma
mai miram acum cum m'a denuntat fara nici un scrupul polities
www.dacoromanica.ro

377

germane. Groaza mea inst.' nu a fost mai mica afland atunci imediat ea Scriban s'a Idudat in fata preotilor la soc. Clerului Ajutorul" ca m'a denuntat direct lui Machensen si ca este sigur ca
se vor lua masuri spre a fi pus la locul meu. Teroarea lui Seriban se intronase in toate autoritatile si cercurile bisericesti. Nimeni nu indraznia sa-i obiecteze ceva si sa nu i se supuna. Cand
m'am dus pe la Mitropolie toti cari m'au vazut au ingalbenit si
m'au invitat, unii prin rugaciuni, altii prin apostrofdri .sa nu ma
mai arat pe acolo si sa nu mai cer sa fie servit oricine ar fi, caci

daca va afia Arhim. Scriban ca m'au lasat sa -i intru in cancelarie stint nenorociti. Insusi unul dintre prietenii mei pe care
ma bizuiam mai mult ca pe altii a avut fata de mine in acel timp
aceeasi atitudine ca si cei dela Mitropolie, sfatuindu-ma sa inteleg situatia gravy in care ma gasesc si sa nu mai dau pe la
Mitropolie. Cdeace am intampinat la Mitropolie, intampinam si
la Casa Bisericei, si nu numai eu, ci toti preotii si alte persoane
cari erau stiuti ca prieteni ai mei.
Scriban triumfa. El reusise cu aureola prestigiului mare pe
care-1 castigase in fata nemtilor, sa electrizeze pe partizanii sal
si sa-i asmuta din nou cu furie impotriva mea, iar pe de alta parte
sa intimideze pe bietii prieteni ce -mi mai ramasesera credinciosi.
De aceea nimeni din acesti prieteni ai mei n'a avut curajul sa
primeasca sa-rni fie nas la casatorie, temandu-se ca nu cumva
sa-si atraga ura si persecutia lui Scriban. In loc de a se gandi
vre-unul sa -mi is apararea, si sa se stranga toti in jurul meu spre
a ne apara unul pe altul
ceeace de altfel ar fi fost inutil, caci
Sci iban era prea tare, avand de partea lui sprijinul stapanitorului indiscutabil al zilei
toti ma sfatuiau cu insistenta sa rna
duc si sa ma stabilesc definitiv undeva la tart., caci a mai rdmanea in Bucuresti si a mai esi din casa insemneaza sa ma nenorocesc singur -si sa-i nenorocesc si pe ei".

Aveau dreptate bietii oameni sa fie inspaimantati, cad

Scriban Meuse in timpul acela cateva victime, despre care se

dusese pcmina. Astfel, dupd staruintele lui, nenorocitul Sofronie

dela Ramie a fost inchis, de administratia militant de ocupatie, iar Pisculescu si Dietz luasera masuri sa trimita in Iocu -i
ca girant pe Scriban. Este f apt auteglic ca protopopul Bilnescu
dela Ramnicu-Valcea a fost chernat Fa Casa Bisericii, pe cand
Sofronie era inchis si i s'a pus in vedere de catre Scriban sa
fact pregatirile necesare, spre a-1 primi in curand ca loctiitor
de Episcop. Alta isprava care a indignat si a scarbit pe toti,
a fost aceea ca se lauda ca dupa cererea lui, politia germana
a arestat pe Arhimandritul Galaction Cordon, dela Mitropolia
Ungro-Vlahiei si ducandu-1 la politie, 1-au dezbracat pant la
piele sf 1 -au gasit plin de boale lumesti. Spre dovedire, Scriban
afirma ca poseda fotografia cu aceasta scent scandaloasa si

imorala.
Alta victima a Arhimandritului Scriban, a fost arhiereul Ev-

ghenie Pitesteanu, fata de care a Intrebuintat toate intrigile si

www.dacoromanica.ro

378

calomniile, spre a-1 compromite in toate cercurile politice $1 bisericesti, pana in punctul de a-1 ucide moralice$te. Si aceasta a
facut-o Scriban numai din motivul ca 1-a vazut din intamplare

cu mine pe strada, vorbindu-mi prieteneste. Urmarind cu perseverenta diabolica pe acest distins Arhiereu, a reusit sa.-1 goneasca din Bucuresti,
aducil in starea cea mai neagra de
mizerie $i sa nu -si mai gaseasca loc nicaeri, decat lute chilie
darapanata la Schitul Trivalea din Pitesti, unde se mai afla un
singur calugar, iar Scriban i-a uzurpat locul de arhiereu al Bisericei Domnita Balasa din Bucuresti.
Mai este o victima a lui Scriban, de care trebue s se induioseze cititorul. Este bietul ieromonah pribeag Calinic Popp
Serboianu, care, cu chiu, cu vai, ajunsese si el preot ,la Biserica
Sf. Ilie Kalinderu din Bucuresti. Si pe acesta Scriban 11 socotea
prieten al meu si de aceea, avand toate mijloacele la indemana
in vremea nemtilor, nu I-a crutat de nici o mizerie. Numai cine
ar putea ceti rneinoriile pe cari acest biet om a trebuit s le faca
la Ministerul Cultelor si Sf. Mitropolie, pentru apararea sa de
persecutia lui Scriban, precum $i dosarele anchetelor ce le-a
avut in acel timp, ar putea sa-si dea seama de ura si paganitatea
cu care Scriban urmarea pe acest mai mic frate al silu, pana
sand, in sfarsit, 1-a $i facut sa piece dela acea Biserica $i sa r6
mana pe drumuri.
Cu asemenea fapte de teroare, Scriban ingrozise in timpul
acela toate sufletele slabe. Toti cei cari se credeau ca au suparat vre-odata cu ceva pe Arhimandrit, tremurau acum, as-tepiand din moment in moment sa fie loviti de razbunarea lui.
Dar la ce trebuia sa ma Wept eu, care $apte ani de-arandul it
batusem cu biciul de foc, ca pe Satana, pentru viclenia, mandria
si ipocrizia lui ? Acum ii venise randul teribilei flare ca sa se
arunce asupra mea cu toata furia si sa ma sfa$ie. La Mackensen
fusesem denuntat si politia military germana se pusese in miscare impotriva mea. Cine putea sa ma apere de Mackensen si
politia lui, cand Maresaiul era convins de catre Scriban, Schlawe
Colonelul Sturdza, Dietz si altii, ca trebue sa se is masuri strasnice impotriva mea, spre a ma face inofensiv pentru totdeauna,
caci numai Cerndianu era adversarul cel mai de temut al lui
Scriban, devenit atat de pretios Nemtilor ?
Chiar de ar fi fost cineva in masura sa-mi poata lua apararea fata de ace$ti puternici vrajmasi, cum asi fi putut ajunge
la acel cineva si cum 1-asi fi putut castiga sa-mi is apararea ?,
Adversarii mei ar fi putut si acum sa insinue calomnia pe care
multi naivi ar fi putut s'o mai creada, cum ca era Netzhammer
si catolicii sai, cari puteau sa ma apere si la care as fi putut sa
ma adresez. Dar, s'a vazut din scrisoarea avocatului Widenz

ce relatiuni au putut sa existe vIe -odata intre mine si Netzhammer, cand acesta recomanda avocatului Widenz sa nu

cumva sa-mi faca onoarea unei vizite, etc

www.dacoromanica.ro

379

Asa dar, eu eram singur in fata atator groaznici vraj-

masi. Priveam speriat in toate partile, sa zaresc vre-un Liman

de salvare. Nu vedeam nimic nicaeri. Asi fi cautat calea justitiei, dar nu mai exists, in acele vremuri, in teritoriul ocupat.
Ce ar fi trebuit sa fac eu atunci, ca sa scap ? Si care altul
in locul meu nu s'ar fi simtit in drept sa recurga la orice
loace, pentru a scapa de pericol ?
Turburat pang in adancul sufletului de indignare ca Scriban dupa ce s'a desbracat de calitatea de Roman, prin faptul
ca a semnat actul tradarei de neam si astfel a intrat in grata
inamicilor, iar dupa aceea simtindu-se sigur de rilusita, m'a denunfat pe nedrept si Fara nici un scrupul de constiinta acelorasi
inamici, spre a se razbuna pe mine, m'am simtit in dreptul men
cel mai slant de legitima aparare. Mijloace juste si leale insa
nu puteam sa am, dupa cum s'a vazut mai sus, in fata inamicului cotropitor si care proteja pe persecutorul meu. Atunci m'am

gandit sa gasesc un mijloc, care departe de a fi vatarnator cu

ceva vre-unui roman, sa pareze insa Jovitura lui Scriban, in
masura in care mi-a aplicat-o. Nu era alt rnijloc, decat sa produc desorientare si confuziune intre inamicii mei si astfel sa
alp cercul for talharesc si sa scap. Mijlocul a fost urmatoarele
randuri pe cari le-am scris avocatului Widenz :

Stimate D-le Widenz,

Aflu dela prietenii lui Scriban, cd s'ar fi plans Excelentet
Sale D-lui Feldmare.Fal Mackensen, ceranda-i protectia in procesul en Mica Riblie". Amtinunte precise insd n'atrt putut aved.
Va saint. (ss) C. Cernalanu.
Bucuresti, 22 Julie 1918.

Voi ski la Wei, in Jud. Gott sa-

tul Racoti, vre-o trei siiptdmani".

Mi-am dat adresa, dupa cum o dedesem si la polifia germana, ca sa fiu la dispozitia tuturor, in cazul unor noui cercetari fata de mine, dupd ce introdusesem pe Widenz in scene.
Obiectivul meu era sa pun in cumpana in fata lui Mac-

kensen Iran) parte pe Scriban, devenit scump nemtilor prin

semnarea actului care demoralize pe ostasii rornani sa nu mai

poata lupta la Marasesti, iar in alts parte a cuinpenei pe Maiorul

Widenz din armata imperials germane, care, oricum, trebuik

sa pretulasca si el ceva pentru Mackensen.

Prezumam
$i nu am gre5it
ca Comandantul Suprem
Mackensen se va gasi in incurcatura si nu va putea sa nu se intereseze mai de aproape, spre a cunoaste adevarul din denuntarea
pe care i-o PAcuse Scriban pe nedrept impotriva mea Si in care
era implicat si acest ofiter german.
Desigur ca facandu-se noui cercetari, Nerntii vor fi inceput sa se imperecheze intre ei, pentru Scriban Si pentru Widenz,
yazand ca in realitate numai acesti doi erau impricinati la Triwww.dacoromanica.ro

380

bunalul german pentru procesul cu Mica Bib lie, iar eu n'ave-atn

nici un amestec.
Timpul insa trecea $i evenimentele politice si militare se
precipitau in asa fel, incat sileau din toate pArtile pe Mackensen
sa nu se mai gandeasca decat la tactica retragerei sale cat mai
repede din Romania, $i nicidecum sa se mai poata ocupa de denuntarile" lui Scriban impotriva mea si a altora !
De ad incolo, dreptatea lui Dumnezeu venea sa rasplateasca
cu milele sale ccle bogate, jertfele mari ale eroilor si martirilor
neamului nostru, iar eu, cu sufletul plin de bucurie, uitasem de
relele ce trecuse peste capul meu. Altfel stateau insa lucrurile

cu Scriban. El era amilrat si infuriat, viizand ca puterea nemtilor in Romania cade, si el in zadar a trecut de partea lor, cu

pretul traddrei de neam. Nici episcop nu putuse ajunge, cu toate

staruintele ce depusese la Iasi pe langa membrii Parlamentului
ales in vremea ocupatiei, si cu toate intrigile si amenintdrile cu
cari terorizase pe membrii Sinodului, avand in aceasta privinta
cu total de partea lui pe fostul Mitropolit Conon.
Dar arna.rul eel mai mare pe care-1 inghitea ziva si noaptea, era nesuccesul lui pentru a ma desfiinta, cu toate denuntarile si uneltirile facute nu numai la oamenii politici filogermani,
ci la insusi Macsensen si pentru cari fapte el se temea ca odatd
si data va fi tras la rdspundere de mine si acuzat in fata opiniei publice.
Pe de alta parte, ochii autoritatilor superioare romanesti
se limpezeau si au inceput sa vada cine este dupa fapte, iar nu
dupd vorbe, mult laudatul si lauddrosul Scriban. Cercetandu-se
gestiunea Seminarului Central pe ultimii ani, pentruca Scriban
cerea dela Ministerul de Culte sume de bani, pc cari pretindea
ca le-a cheltuit din punga pentru aceasta institutie, s'a descoperit toctnai contrariul, ca Scriban, Directorul, mancase multi
bani ai Seminarului si pentru aceasta Ministrul Simion Mehedinti a fost nevoit sa-1 revoace din functiunea de Director, pe
motivul de incorectitudini banesti.

ROLUL NEFAST AL 0-LUI N. IORGA IN BISERICA.

indemnarea la crima de omucidere impotriva mea

i savarirea acestei crime asupra fratelui meu, avocatul Dem, Cernaianu. Nedreptatea i ura faVa de
tatal meu, Preotul Ion Cernaianu. Dezastrul
ireparabil al D-lui N. lorga,
S'a vazut Wand aici in ce stare de josnicie dureroasa s'a
infatisat Biserica noastra incepand in anul 1908 $i Dana astazi.
Lnpte inversunate au turburat-o si au sguduit-o Wand la temelii.
La not Biserica decazuse de mult prin faptul ca rautatea
www.dacoromanica.ro

881

si -destrabalarea coplesisera pe toti conducatorii ei. Nu mai gasial, dupe cum nu se poate gas1 nici azi, decat rari preoti cari sa
reprezinte pe urmasii apostolilor si pe pastorii cei buni in mijlocul poporului. Mitropolitii, Episcopii si Arhiereii se intreceau
unii pe altii spre a duce viata cea mai paganeasca si scandaloasa.
Nici unul dintre ei
afara de P. S. Gerasimu al Romanului
nu se mi5ca din loc deck pentru bani, si cati mai multi bani,
pentru petreceri si satisfacerea vanitatei, prin slujbe, facute credinciosilor cu pompa si poleiala orientala, dar cu sufletul gel de
credinta si sfintenie. Locurile vacante de ierarhi erau ocupate
de calugari nevrednici si de contrabands prin gratia politicianilor la picioarele carora cadeau Si se jurau pe cer Si pe pamant
ca be vor servi in toata viata for ca cele mai credincioase si plecate slugi orice interese politice vor avea. Despre vre-o initiative culturald, religioasa si moralizatoare a bietului popor intu-

necat, sau despre punerea la cale macar a vre-unei opere de

binefacere pentru nenorocitii si dosaditii de care a fast si este
plind aceasta tars, nici vorba sa be treacc prin minte acestor
oameni. Din potriva ei mancau banul si agoniseala vaduvei si a
orfanilor, pentruca singurul scop al vietii for era imbuibarea
pantecelui si implinirea tuturor poftelor carnale. Toata lumea
de sus si de jos observand de timp indelungat aceasta stare decazuta a capeteniilor bisericesti a inceput sa se indeparteze de
Biserica 51 credinta si dragostea sfanta a credinciosilor pentru
invatatura cresting s'au slabit din ce in ce mai mult vazand ca
aceasta invatatura nu mai este urmata si respectata nici chiar
de propoveduitorii ei. Stricaciunea capeteniilor bisericesti s'a in-

tins de sus in jos, pang la preotii de rand, ass incat multi dintre acestia vazand pilda rea a vietii conducatorilor for si-au intinat si ei viata curate si virtuoasa de altadata cu tot felul de
pacate si vitii care scandalizau sufletele poporenilor.
Bietul popor vedea totul, rabda totul si trecea totul cu vederea. Desi era adanc scarbit de amestecul acesta urit al stricaciunei cu sfintenia fetelor bisericesti, el nu se putea totusi
deslipi cu totul si nu se va deslipi usor de credinta in sfanta lui
13iserica care a fost, este si va fi in veci limanul mantuirei popoarelor. In astfel de stare poporul nil mai ramanea legat dc biserica decat prin cultul pentru sufletele mortilor lui scumpi si
iubiti precum si prin necesitatea primordiala si inexorabila a sufletului omenesc de a cere ajutorul puterei supreme a lui Dumnezeu in nevoile si primejdiile vietei. Forma aceasta primitive
de viata religioasa au trait-o insa si o traesc pang azi toate triburile salbatice. Dar invatatura dumnezeeasca cresting care a
regenerat lumea prin dreptate, sfintenie si iubire nemarginita
catre aproapele, nu se intemeiaza numai pe credinta primitive
in care capeteniile noastre bisericesti au fa cut pe poporul nostru

sa cads. invatatura crestind cere fapte vii de curatenie, de

dreptate si de iubire pentru toti oamenii. De ad se naste morala
www.dacoromanica.ro

382

cea noud: lupta sfanta pentru binele universal al omenirei. Cat

erau si sunt de aproape sau departe conducatorii nostri bisericesti de eri si de azi de acest ideal maret al crestinismultti?!
Pentru acest ideal ne-am rniscat noi dupd 1907 impreund cu
tot ce avea rornanismul mai luminat ca minte, si mai curat ca
suflet. D-1 Iorga s'a ridicat cu indarjire in fruntea tineretului
cult si a infierat abuzurile $i corputia conducatorilor bisericesti
si politici, cerand restaurarea sfinteniei in biserica si intronarea
vietei cinstite nationale in toate institutiile noastre publice. In
jurul d-sale noi am fost printre cei dintai si am pornit cu en-

tusiasm sfant lupta pentru curatirea tuturor relelor care ro-

cleau terneliile vietei neamului nostru. D-1 Iorga: devenise in

scurt timp apostolul mare national si crestin al rornanismului.
Catil poezie si cat farmec imbatator ne impartasise din sufletul
sau D-1 Iorga in prima laza a apostolatului d-sale! Nu vom uita
nici ()data acele clipe fericite ale tineretei noastre, cum nu vom
luta niciodata arnartil care ne-a Inveninat sufletul dupd caderea
D-lui Iorga din rolul inalt pe care $1-1 luase de a regenera biserica si din care avea sa urmeze inaltarea si intarirea sufletului
nostru national.
D-1 Iorga lovia .fara crutare in toti cari savarsiau vre-o
-nedreptate in viata noastra publics; D-1 Iorga biciuia pe cei vitiosi on cat de sus s'ar fi aflat ei; D-1 Iorga acuza toate partidele Si pe toti oamenii nostri politici pentru indolenta si nepasarea criminals ce aratau fats de chestia romanilor subjugati,
precum si fats de suferintele poporului de jos din Regat care
se mistuia in mizerie. Singur D-sa se credea in drept sa se revolte, sit judece, sa condamne si sa supuna la pedepsele cele
mai strajnice pe toti conducatorii nevrednici ai acestei tari ').
.1-3i a rettsit. D-1 Iorga speriase pe toti. Noi 11 urmam cu caldura
sinters a entusiasmului tartar i cum nu 1-am fi urmat, caci ne
robise inimi-le pentru cauza cea mare a mantuirei neamului
nostru!
Dar aceasta luptil mare Si mareata o pornise D-1 Iorga
profesorul talentat dar sarac dela Universitatea din Bucuresti,
care nu se simtea indeajuns respectat de colegii sai mai biltrani,
nici macar pentru straduinta mare ce-si dadea de a lucra mult,
si a produce cat se poate de mult pe terenul istoriografiei si al
publicisticei in general.

Taniirul profesor"
dupd cum 11 numea raposatul V.
A. Ureche
si-a aratat dela inceput pasiunea egoista de a se
impune colegilor sai si cercurilor culte printr'un debit mare de

munca intelectualii. Si inteadevar lucrarile D-lui N. Iorga an

produs admiratie, mai ales prin cantitatea decat prin calitatea
lor. Dar D-1 Iorga insult a ramas nemultumit de lucrul sau.
Atunci a inceput atacurile cele mai violente impotriva colegilor,
1) A se vedea Patru ani de lupfd, D-I N. Iorga si Biserica".

www.dacoromanica.ro

383

si fostilor sai profesori. A lovit si a batjocorit reputatia veneratului sau profesor de istorie V. A. Ureche, pentruca se pretindea
mai chernat decat acest batran luptator nationalist en sufletul
vesnic tanar si curat, spre a duce lupta nationals nu cu jertfe si
abnegatiune cum intelesese acel batran si altii ca dansul din
generatiunile din trecut ci pentru a'si servi interesele personale
si a ajunge mare in Cara aceasta ca orice politician. Egoismul
it impinsese pe D-1 lorga pang acolo incat sa nu mai poata ingadul existenta nici unui alt profesor de istorie cu reptatie in
Tara romaneasca. Se cunosc atacurile patimase $i vehemente indreptate impotriva D-lui Al. Xenopol $i raposatului Or. Tocilescu, pe cari daca i-ar fi stat in putinta i-ar fi gatuit fara nici
un scrupul, numai spre a-i inlatura din calea sa.
Om cu judecata si cu purtare de savant, edificatoare pentru
tineretul universitar si pentru public era D-I Iorga cand arunca
cu calimarile in capul bietului Tocilescu la-Acadernie, si cand
loves cu bastonul in cancelaria Universitatei pe colegul sau prefesorul M. Dragomirescu?
Noi care ne tineam de poalele D-lui lorga ca copiii, fa'ra

experienta, nu intelegearn, ba chiar ne bucuram Si ne entusiasmam de aceste apucaturi critninale ale apostolului nostru
national, care ne atrasese in juru-i, prin atatea si atatea gesturi,
cuvantari si manifesta.'ri seducatoare. Cauza luptei impotriva nedreptatei, brutalitatei $i fariseismului din Biserica si din toata

societatea romaneasca era ass de mare incat am fi urmat

pe on si eine ar fi ridicat steagul, necum pe D-1 Iorga care imbratisase aceasta cauza cu atata tarie si cand se buctir in fata
tuturor naivilor acestei tari de reputatia celui mai mare roman
si savant intre savantii lumei Pentru aceasta cauza mare am
zis not ca s'au miscat dupd 1907 tot ce avea romanimea mat
distins si a pornit lupta sub comanda D-lui Iorga pentru curatirea tuturor rautatilor din societatea noastra incepand cu Bi-

serica. caci ea este scoala cea mare a moravurilor vietei popoarelor.

S'au slivarsit lucruri marl in primul lures al luptei pentru

regenerarea Bisericei. D-1 lorga a condamnat cu toatil asprimea
amestecul politicianilor en interesele for meschine in trebile bi-

sericesti. A zugravit in paginile Neamultt Romanesc" scene

groaznice despre viata scandaloasa ce o traiau in biserica si
afara de Biserica pastorii si arhipa'storii ei. S'a opus legei sinodale si a incriminat pe Mitropolitul Atanasie si pe ceilalti
prelati can hotarisera tradarea drepturilor sfinte ale Bisericei
pentru interesele for proprii si ale politicianilor, can ii ridicasera

fard nici un merit pe scaunele de ierarhi si le cereau in schim

aservirea Bisericei intereselor politicianismului de partid. Ne-a
poruncit noua teologilor si preotilor cari-1 urmam sa ne ridicam
la lupta, sa scoatem reviste, caci opinia publice ne va da puterea spre a sta in fata acelor vanzatori pe cari politicianii i-au
www.dacoromanica.ro

384

adus in episcopatul romanesc" 1). A imbrati$at cu caldura atitu-

dinea P. S. Episcop Gerasimu Safirin fata de legea care nu

era altceva decat pactul nelegiuit al instrainarei drepturilor bisericei yin mina politicianilor.

D-1 lorga provoca in sfarsit $i se angaja cu firma de savant si apostol national in toate luptele ce se dedeau pentru
dreptate Si adevar pe arena romanisrmilui atat in vechiul regat
cat $i dincolo de hotarele lui in provinciile subjugate unde palpaia focul vietei romane$ti. Numarul ucenicilor naivi cat $i al

partizanilor cu interese politice crestea vazand cu ochii; D4

lorga devenise sef de partid si acest partid isi alcatuise un program de lupta, prin care se revendicau drepturi pentru popor
si care drepturi cuprindeau implicit in primul rand marele si ineontestabilul drept al partidului D-lui Iorga de a veni la putere
spre a realiza drepturile poporului. D-1 Iorga devenise aidoma

politician si partidul d-sale compus an majoritate mai numai

din studenti $i alti tineri entusiasti si naivi se prefacuse partid
politic in Tara romaneasca. Dar in masura in care se ridicau
actiunile politice ale D-lui Iorga, in aceeasi masura se slabiau
convingerile noastre despre telurile inalte, ideale si sfinte ale
apostolului national. Partidul National-liberal vazand mi$carea
mare pe care o starnea D-I Iorga in cercurile sociale a gasit
oportun sa-1 asimileze. D-1 Ionel Bratianu i-a deschis o poarta
din dos la Camera Si 6-1 Iorga a intrat in parlament. Cum s'a
schimbat omul Si lucrurile lui! Profesorul sarac si ambitios,
muncitorul plin de sarguinta dar rasvratit de soarta lui incepe
de acum inainte sa se potoleasca primind un tain bun pentru
munca lui. Ateul si fostul socialist 16rga primeste cu placere dela

raposatul ministru de culte Haret mil de lei ca sa faca istoria

bisericei romane dela inceput $i pand la zi. Alte some de bani
i se acorda profesorului lorga de catre D-1 P. Garboviceanu

administrator al Casei Bisericei pentru ca sa culeaga docu-

mente, inscriptiuni Si tot felul de valori din trecutul nostru cultural national pentru comisiunea monumentelor istorice. In sfarsit tot raposatul Haret a acordat din bugetul Ministerului alte
mii de lei, subventiune pentru D-1 Iorga spre a cerceta bibliotecile si arhivele romane si streine si spre a culege documentele

pe Care le va crede necesare pentru scrierea istoriei noastre

nationale.

De acum inainte D-1 Iorga a devenit protejatul, prin nece-

sitate, al tuturor guvernelor care s'au succedat la carma Sta-

lului. Isi avea locul asigurat in parlament si facea politica partidului d-sale prin intruniri si prin Neamul Romanesc" in care
injura de toate neamurile pe on si cine i se naza'rea, lard a se
1) A se vedea Scrisori deschise" ale D-rului Lazar Gherman repro-

due in aceasta carte.

www.dacoromanica.ro

385

incumeta cineva sa-i ceara socoteala. Aceasta o facea in public, dar in culise faced curte si plecaciuni Intelepte" tuturor
puternicilor zilei spre a-i face sa inteleaga cat este de nobil si
cuminte si cate servicii pretioase ar putea sa aduca personal
Si

cu partidul d-sale cauzelor mars ale politicei romanesti.

Puternicii zilei, factorii politici determinanti, pe care ii

inciinta D-1 lorga necontenit, era natural sa-i ceara anumite conditiuni spre a-I putea primi in haremul for politic, Si d-sa a $i luat
masuri sa-si schimbe numai decat toaleta WA de ibovnicii politici dupa care umbla spre a putea fi imbratisat de ei cu tot focul dragostei. Noi iubiam papa la adoratie pe D-1 lorga cu toata

pasiunea curata- si sfanta a sufletului nostru, dar nu puteam

sa-i dam in afara de aceasta Hies aur, nici putere, nici marirea
dupa care se lacomia cu nebunie sufletului d-sale. Ceeace gnu
puteam sa-i dam noi a gasit din belsug la stapanitoriii atot Duternici ai acestei tari. Atunci D-1 lorga, asemenea unei curtezane
care a existat in toate timpurile intre oameni 5i care inversunase
dupa ea tot tineretul locului facandu-i sa se ucida cu (eel din
imprejurimi pentru dragostea ei, ne-a parasit cu viclenie pe neasteptate 5i a alergat in bratele dusmanilor nostri, fara a se uita
/a ei ca sunt batrani, garbovi si rosi pans in maduva oaselor
de toate boalele spurcate. D-1 Iorga a lost atras numai de sunetul banilor 5i de sclipirea podoabelor pe care i be intindeau
aceste ruin de oameni spre a ipacatui cu ei^ Si grozav si neertat
cablestemul iadului a fost pacatul curviei D-lui Iorga cu politicianii putrezi $i viermanosi ai acestei tars. Pentru a fi pe placul
for d-sa a trebuit sa li se vanda intreg si desavarsit, cu trup si
suflet. El a trebuit sa-si renege intreaga personalitate de pans
ad. Din ateu cum se vadise prin faimoasele sale cugetari" a
devenit ortodox bizantin infocat; din istoric critic impartial in
chestiunea inerestinarei noastre a romanilor 5i a legaturilor ce
am avut la inceput cu Biserica Romei iar mai ttirziu cu a BIzantiului, D-1 Iorga s'a facut acuzatorul nostru excomunicandu-ne din ortodoxie, pentruca am sustinut si am desvoltat aeeasta teza istorica,
indiferent fiind noi, daca chestiunea ar
putea fi favorabila catolicilor sau nu,
ci numai patruns de
constiinta datoriei ca adevarul data descoperit trebue expus
lumei in toata lumina lui. D-1 Iorga care prosiavise pe Episcopul

Qerasimu Safirin pentru curajul crestinesc cu care s'a ridicat

sa infrunte talazurile abuzurilor politice care navaleau de presi nu in biserica de parada a Romaniei,
tutindeni in Biserica,
ci in acea Biserica curata a constiintei poporulu nostru pe care
marele Episcop intelegea sa o respecte orice om politic si bun
cetatean pentru a se putea pastra deasupra noastra ca un ideal
neatins de nimeni en vre-o intinaciune si astfel sa ramana
acelas Iorga
isvor perpetuu de moralizare a poporuiui,
s'a prefacut in dub necurat si s'a repezit ca din zapodlile iadului
C. Cerndianu.

Biserica din Begat.

www.dacoromanica.ro

Si

386

asupra episcopului sfant spre a-1 inegrl cu noroiul si balele lui

spurcate cerandu-i caterisirea".
D-1 lorga care infierase pe Mitropolitul Atanasie si pe toti
tovarasii lui atat din Sinod cat si din lumea politics, pentruca
vroisera sa" zminteasca Biserica si condamnasera pe episcopal
nevinovat ,.care si-a indeplinit credincios slujba lui Dumnezeu",
i-a reabilitat de astadata in bloc, iar in local for a pus pe Episcopul Gerasim Safirin despre care crises ca toti ii vor inconjura ,cu simpatie si-i vor std intru aparare cu toate mijloacele si puterile lor, sprijiniti pe opinia publics pe care vor $ti sa
o miste".
Ce curtezana oribila prin inconstienta si cinismul ei devenise D-1 lorga! Cand 1-am vazut incotro merge si ca e gata
sa se scufunde cu total in noianul nelegiuirilor si pacatelor 1-am
cautat si 1-am rugat, cu smerenia si timiditatea de ucenic at sau
ramas Inca credincios, sa ma domireasca cum va crede si cum
va vrol despre strania si neasteptata schimbare a obiectivului
luptei si mai ales despre incalificabila purtar-e4ata de noi si de
chestia bisericeasca. Un nor de ura si fried in acelas timp i-a
trecut peste fats fostului nostru apostol si mi-a raspuns scurt:

lasati-ma in pace, n'am nevoe de nimeni; pentru ce ma turburati ; fac ce vreau; mi-e mild de d-ta altminteri to -asi invarti" eu ; (Ina asi fi ministru de culte v'asi desfiinta" in 24
de ore". I-am raspuns atunci: fa aceasta si fard a fi ministru
de culte" si 1-am parasit cu impresia ca este perdut si nimeni

nu-1 mai poate intoarce din calea pierzaniei lui.

Mai tarziu vazand ca d-1 Iorga ne improasca en invective
in toate ocaziunile si ne discrediteaza in tot felul, cu toate ca
not nu suflasem Inca nici un cuvant rau in contra d-sale
am
intervenit prin D-1 A. C. Cuza, prieterial eel mai deaproape si
en autoritatea morals incontestabila ce-1 distinge si 1-a distins
in totdeauna, sa roage pe D-1 Iorga sa se astampere, s nu ne

mai nedreptateasca si sa nu ne mai compromita, cad noi nu

am facia nici o greaala decat aceea daca poate fi socotita gresala

de a lima cu sinceritate si consecventa in lupta pentru binele

Bisericei, acea linie de conduits pe care D-1 Iorga ni-o impusese
si o trasese si in planul general de lupta pentru regenerarea Si

imputernicirea vietei noastre nationale pe toate taramurile ei.

Interventia D-lui Cuza a avut darul sa intarate si mai rata
pe D-1 Iorga, caci ea s'a produs cam in vremea aceea cand
d-sa incepuse s urasca chiar si pe D-1 Cuza, despre care toata
lumea poate fi sigura ca eel putin D-sa nu-i gresise cu nitnic
D-lui Iorga, chiar daca s'ar presupune ca noi am fi fost mai
slabi si i-am fi putut gresi cu ceva.
Vazand ca. d-1 Iorga cu toate abuzurile savarsite asupra
propriei sale persoane nu-si poate potoll patima de a pacatui
tot mai mult si se sileste s abuzeze in mod excesiv de rabdarea
noastra,
1-am rugat cu energia ce ti-o da dreptul legitimei
www.dacoromanica.ro

387

-aparari fatd de orice infarn, sa inceteze cu calomniile si intrigile

In potriva noastra $i sa repare cum va sti pe cele savarsite viand
atunci, tar de nu, i-am declaxat, ca ma simt chemat eu Cernalanu" sa duc lupta impotriva nedreptdtei Si ticalosiel cu toate

jertfele ce mi se vor impune. L'am facut sa vada ca in cazul

acesta din Lima Irma eel dintai din numarul tobosarilor si

.panglicarilor de bald care au inselat opinia publica si si-a batut

joc de sufletele increzatoare romanesti, este el Nicolae Iorga
si in contra lui vom indrepta lupta noastra in viitor.
Atunci D-1 Iorga s'a infuriat ca un tigru si a scris impo-

triva noastra in Neamul Romanesc" cu condeiul inmuiat in

otrava de aspidd invectivele si trivialitdtile pe cart cititorii le
cunosc. Do astadata D-sa care desfata si gadila de mult simturile tocite $i depravate ale politicianilor se gasia In situatia
lerodiadei care in loc de a se parasi de faradelegile ei a turbot si mai mutt in pofta-i de a tine pe Irod in mrejele ei $i nu
se gandia la altceva ziva si noaptea decat sa gaseascd'

prilejul sa ucidd pe loan Botezatorul care-i vadise pacatele $i o

mustra ca sa se pocaiasca. Ca si Ierodiada, spre a fi pe placul
ibovnicilor sat politici cart -i acordau toate favorurile de care
nu void cu nici un chip sa se ilipsiasca, D-1 lorga a inceput sa-i
asmuta impotrva mea cu tot felul de part, ca numal eu singur
sunt in stare sa le turbur viata linistita si fericita 51 astfel sa se
grabiasca a lua masuri pentru desfiintarea mea. fata ce declark
In parlament insusi D-sa: M'am exprimat cdtre mai multi mini.stri de culte, etc.". Atat de mult isi prostituase D-1 Iorga sufletul Si se demoralizase singur incat spre
complecta ca.riera vietei nu-i mai ramasese decat sa apuce $i drumul crimei.
Si dupa cum se va vedea I -a apucat. Cum s'a manifestat in mod
expres criminalitatea inascuta a D-lui lorga? Cand am publicat
lucrarile mele Biserica $1 romanismul" si Patru ant de lupta"
prin care supuneam judec.'tei publice adevarul faptelor istorice
si politice petrecute in Biserica noastra $i in care D-1 Iorga ju-

case un rol atat de nenorocit si de odios, d-sa in lac de a se

lupta cavalereste cu mine la lumina zilei si in fata publicului,

prin arma condeiului si puterea presei de care dispunea, s'a dus

la ministrii $i a facut apel la puterea for oculta ca sa ma suprime talhareste, pe tacute", ;,cu masuri pe care puma! mistrii
sa be stie", in a.sa fel ca un rau sa dispara pentru totdeauna,
fiind Mat din radacina".
Mitropolitul Atanasie si Ministrul Haret se multumisera
cu distrugerea carierelor noastre scotand din preotie
Si din
invatamant
si trimitand la cazarma pe doi prieteni ai mei,
-tar pe mine in forturile Bucurestilor tot ca militar uncle trebuia
sa mi se agraveze o boala din copilarie, care a dus la reforma
mea. Indemnurile D-lui Iorga si staruinta sa pe langa ministrii
de a ma suprima au avut succesul dorit de dansul, caci ministrii
au putut fi determinati sa is masuri de execute impotriva mea.
www.dacoromanica.ro

388

La Ministerul de razboi ca $i la Ministerul de culte numele de

Cernaianu" era bine cunoscut $i se vorbea despre el punandu-i-se in sarcina lucrurile cele mai oribile, 4ar care in realitate
nu erau decat minciunile cele mai sfruntate, necontrolate de nimeni. In registrele Ministerului de razboiu figurau insA .cu nu-inele Cernaianu" nu numai C. Cernaianu soldat reformat 1) dar$1 fratele meu mai mic D. Cernaianu sublocotenent in rezerva_
S'a Intamplat ca acest frate at meu avocat ca Si mine sa-si faca
stagiul militar in acelas regiment si in aceeasi companie (Reg.
1 Cetate, comp. 17-18) unde eu fusesem inrolat pana la refor -marea mea. Oamenilor din contingentul meu, la regiment si la
campanie le eram cunoscut personal, dar la Ministerul de rasboiu eram confundat pe deantregul cu fratele meu mai ales dupa
ce $i el a lost reformat dupa cum se va vedea mai la ,vale. Acolo
TM se preocupa nimeni decat de numele Cernaianu" pe care
11 condamnase la moarte D-1 lorga in numele nationalismului
d-sale. Incepand din Martie 1914 sublocotenentul D. Cernaianu,_
duat drept periculosul C. Cernaianu a fost chemat necontenit la
tot felul de concentrari 2) pe care de-a facut in conditiunile celemai nedrepte dandu-i-se In totdeauna in mod abuziv serviclile
cele mai grele de indeplinit si menite sA-i sdruncine sanatatea
5i viata. Bietul om strans in cercul de fier al disciplinel $i al
despotismului militar a trebuit sa se supuna $i s indure toate
relele papa cand a lost lovit de boala cea mai gravy care secera
pe nenorociti. lata actele din 1915 care constata aceasta boala:
Bueure,ti, 25 August 1915.

LABORATORUL PASTEUR
Director : Dr. T.' Bernard

No. 2788

Sputa Domnului sub-locotenent Dumitru Cernclianu, dirr

Reg. Y Cetate, confine numerosi Bacili Koch. Pneumo-coct nu
s'au gash".
(ss) Dr. T. Bernard
l) Cum am fost reformat, se vede din urmatoru1 Certificat.
Ministerul de Rdzboi, Direcfia VI Sanilard.

CERTIFICAT.

Se certified prin aceasta cd Stat-Majorul General, cu adresa Na

203501910 a cerut a se verified, conform rezolujiei Ministeriale, reformarea-

pentru inlirmitate acordatd Mat-alai Cerndianu Constantin, lost soldat ca

iermen redus, in Regimental 2 Cetate, $i a se reveal asupra ei, de va ti
cazul.

Comitetul Consultativ Sanitar al Armalei, examinond in sedinfa dela

4 lanuarie 1911 pe namitul tandr, a constatat cd ref orma a lost bine datd.
Director, Medic Colonel Dr. Dumitriu.
Seta) Biaroului, Farmacist Cdpitan Indescifrabil.
No. 403; din 5 Aprilie 1919".
2) Ordinele de chemare No. 3548 din 1 Martie 1914; No. 243 din 13:
Aprilie 1014; No. 243 din 2-3 Lillie 19L4, etc,

www.dacoromanica.ro

389
Societatea pentru profllaxia
tubereulozei
4itatil $1 Sagatorial dela Faro

CERTIFICAT

Subsemnatul doctor in medicinci, medic at SPiialukd Si

.S'anatoriului delz Filaret, certific ca domnul Dumitru Cernaianu,
avocat, s'a prezentat la consultatiunile acestui sanatoria in mat
mune randuri $i am constatat ca sufera de tuberculoza pulmonarA, ,cu numero$i bacili Koch in sputa.
Leziunile pulmonare fiind destul de pronantate, pacientul

are absoluta nevoe de o curd higieno-dietetics $i medicamenloasa de cel plain $ase luM de zile, intr'una din stallunile climaterice.
Medic-$ef,

L. S.
(ss) Dr. H. Popescu
No. 255. 1915, August 28.
Urmator dispozitiunilor medicale dela Sanatoriul de tuIerculosi dela Filaret, fratele meu D. Cernaianu s'a dus In loca-

litatea climaterica Predeal Si s'a asezat in casele lui Anghel

Bondoiu, supunandu-sc tratamentului prescris de medici, pentru

salvarea sanatatei sale.
Aci a primit urmatorul ordin telegrafic dela regimentul sau:
D-lui Anghel Bondoiu
pentru Sub-Lt. de rezerva Cernaianu Dumitru
Predeal
In conformitate en ord. corpului II armata No. 7803, va
-yeti prezenta in ziva de 22 Septembrie ora 8 dimineata la spi-

talul militar Regina Elisabeta", pavilionul medical, sore a fi

examinat de o comisiune medicaid asupra scinatatei".

Comand. Reg. I Art. Cetate, (ss) Colonel Referendaru
No. 3445.

Prezentarea la spitalul militar Regina Elisabeta" a

avut loc dupa cum se constata din urinatoarea adeverinta:

Si

Spitalul militar Regina

Elisabeta"
Servicial medical

Sublocotenetul D. Cernaianu s'a prezentat la examenul

medical asd cum se specified in ordinal telegrafic No. 3445, urmand a se reintoarce la Predeal, de unde a lost chemat.
Pre$edintele Comisiunei,
Medic (ss) Colonel Indiscifrabil
L. S.
www.dacoromanica.ro

390

Ceeace s'a constatat la acest examen medical Reo spune

victima, in memoriile sale pe care le pregatise spre a putea core
dreptate, prin judecata, cand se va putea, in viitor, dupa ince-

tarea starei de razboiu:

La 22 Sept. 1915 Comisiunea de reformcl a Corpului If
Armatd (func(ioncincl in localui spitalului militar Regina Elisa-

beta, Bucurati) a constatat ca safer de infiltratia vdrfurilor

pulmonare $i a decis punerea mea in retragere, spre a-mi could

de &Imitate".
Comisiunea de reforms medicaid legala a Corpului de Ar-

mata are, potrivit Iegei, atributia de a decide asupra reformei

militarilor
sau de a pune in retragere pe ofiteri,
pentru
cauze de boale si infirmitati calificate de lege ca incompatibile
cu serviciul militar. Deciziunile unei atari comisiuni medicate
legate nu pot fi atacate decat de Ministerul de Razboiu si numai in cazuri cand s'ar fi constatat erori sau fraude. Era acesta
oare cazul sublocotenentului in rezerva D. CernAianu, care dupa
cum s'a vazut mai sus, fusese supus cercetarilor medicate minu-

tioase si riguroase spre a i se constata boala de care sufered?

Nu. Si cu toate acestea, Ministerul de rasboiu, unde numele
Cernaianu" era detestat precum stim, a cerut fara nici un motiv serios prin nota No. 10509/915 a Comitetului Consultativ Sanitar al Armatei sa verifice deciziunea comisiunei medicate legala a Corpului II Armata si sa-si des avizul asupra trecerei in
pozitie de retragere pentru cauza de board (infiltratia varfurilor
pulmonare) a sublocotenentului de zererva Cernaianu Dumitru,
din Reg. I Art. de c,etate.

Cum s'a executat nota No. 10509/915 a Ministerului de

razboi, serviciul personalului, se vede din urmatoarele ordine
militare care s'au dat:
ROMANIA.
Comandatnentui CM 11 Ilucuregl

Reg. 1 Art. Cetate

Ccitre Sub-Locot. Cerittiicinu Dumilu, (Predeal).

Vi se trimite in copie ordinal Ministerului de rcizboiu,

(Directia Sanitarei) No. 13148 din 9 Octombrie 1915, pentru intocmai executare.
Din ordin:
Caput biroului ,mobilizarei,
L. S.
Locotenent (ss) Al. Russo
Copie dupa ordinul Ministerului de Razboiu (Directia
Sanitara) No. 13148/915.

Am onoare a vd raga ss binevoiti a da ordin,sub-locot

de rezervei Cerneilanu Dumitru din acest regiment sei se prezinte

la &east& Direetiune, Str. Lueger (fostei Fiintanei) No. 11, in

www.dacoromanica.ro

391

ziuti de 17 Octombrie a. c. ora 10 dimineata, pentru a fi examinat

de Comitetul Consultativ Sanitar al Armatei".

Directora Directiei Sanitare,

Medic Locot.-Colonel (ss) Dr. Indescifrabil.
p. conformitate sergent Mi Su Bdzvan.
Prezentarea la Comitetul Consultativ Sanitar al Armatei
a si avut loc dupa cum se constata din urmatoarea adeverinta-:
ROMANIA.
Ministerul de Rgsboiu
Directia /1 Sanitara

Sublocotenental in rezervd Dumitru Cerndianu s'a prezentat si a lost examinat de Comitetul Consultativ sanitar al
Armatei, precum zice ordinal 13148/915, iar acum urmeazd a se
reintoarce la Predeal, de uncle a lost chemat, iar de acolo in starlit:lea climateridi ce-$i va alege (Novaci).
p. Preqedintele Comitetalui,
L. S. Medic Lt.-Col. Dr. Indescifrabil.
Ceeace a hotarit Comitetul Consultativ Sanitar al Armatei
dupa examinarea facuta ne -o spune iardsi victima in memoriile
sale prin cuvintele urmatoare:
La 17 Octombrie 1913, Comitetul Consultativ Sanitar at
Ai nzatei, ca supremd instanta medicaid, a confirmat in total decizitinea primei comisiuni, $i a hotdrit punerea in retragere e
ofiterulai. Lucrul s'a consetnnat in procesul-verbal No. 16 din
17 Oct. 1915 al Comitetalui Consultativ Sanitar a1 Armatei, care
proces-verbal s'a inaintat (cu No. 143951915) Ministeralui de
rdzboiu, pentru a se emite decretul de punere in retragere".

Adevarul celor relatate de victima in memoriile sale se

dovedesc intocmai prin urmatorul certificat:
Ministerul de:Rgsboiu
Directia V/ Sanitard

CERTIFICAT

Se certified cd servi&ul personalultd din Ministerul de

Rdzboi cu nota 105091915, a cerut a se dd avizul asupra trecerei

in pozitie de retragere, pentru cauzd de boald (infiltratia varfurilor pulmonare) a sublocotenentalui de rezervd Cerndianu Dumitru din Regimental I Artilerie de Cetate, fiind propus de cdtre
Comisiunea Medicaid legald a Corpului 2 armaki, inaintea cd-

ruia a lost trimis.

Comitetul Consultativ Sanitar at Armatei, examintind in

Sedinta dela 17 Octombrie 1915, pe numital ofiter, prin procesul

verbal No. 16, aprobat de Doming Ministru, a opinat afirmativ.
www.dacoromanica.ro

392

No. 17817 din 10 Dec. 1919.

Dupa cum se vede se indepliniserd cu exactitate seven".
atat la Comisia medicaid legald a corpului II de armata, cat si

la Comitetul Consultativ Sanitar al armatei toate formlitAtile

prescrise de lege, si dupd care Ministerul de fasboi era obligat
sa procedeze numai decat la emiterea decretului de punere in
retragere (reforms), prin urmare la liberarea de orice serviciu
militar a sub-locot. de rezervd D. Cerndianu, pentru a se putea
ocupa de Ingrijirea sanatatei sale. Totusi Ministerul de rdzboi
in dispretul legei a comis intentionat eel mai revoltator abuz de
putere, cu nota No.
din 11 Noembrie 1915 catre Serviciul
Statisticei a repartizat pe sublocotenentul de rezerva D. Cernaianu la un serviciu de biurou in Minister.
Nedreptatea isvorita din abuz insa nu s'a oprit macar act.
Ministerul de razboi nu s'a multumit cu masura arbitrary 5i abuzivd de a legs de un biurou pe un om care suferea de infiltratia varfurilor pulmonare cu bacili Koch si cu leziuni pronuntate" ci dupd ce s'a decretat mobilizarea 1-a trimes in tabdra
dela Dadilov si aiurea dupa cum se constata din memoriiie
victimei unde spune:
Am facia mobilizarea, pcInd la 11 Octombrie la Dadilov.
unde timp de o land a avut loc cel mai salbatec bombardment
aerian, care a desfiintat cornplect tabdra. E usor de inteles conditiile de trai intro tabdrd bombardata ziva si noaptea, and de
30 de on Irebuici sa alergi in trameie, uneori sumar imbriicat
(noaptea), uncle zile in sir Flu se git'sici nici Nine de mcincare si
wide o multime de oatneni an fost trecuti pe buletinele of icicle

ca inebuniti". Starea mea desigur ca s'a resitntit, din punct de

vedere al stintitatei. Alimentatia bogatti si linistea fizia si moraid
recomandata de doctori,
lipseau cu descivviirsire.
Dela 11 Oct. piind la 31 Dec. 1916 am fost repartizat la
Depozitul de prizonieri Bar lad, untie am avut dese misiwzi de

a conduce, pe jos, convoiuri de soldati 5i de a transport"., cu trenul, prizonieri la Mare le Cartier General (Penis) pe vremuri
cond circulatia era foarte anevoioasd si pdgubitoare unei sdnatriti subrede.
La 31 Dec. 1916, prin ordinal 1366 al Depozitului &Wad,
mi s'a ordonat sti transport, pe jos, pe cea mai znizerabilci vreme,
un convoi de 900 prizonieri, dela Bar lad la Sipote, adicd distantd
de peste 120 km. Toate explicatide mele si protestdrile contra
unei asemenea mdsuri (D-1 Nic. Dobrotescu, jude de instructie
la Chilia, este martor) n'au paint aduce revocarea ordintdul.

Pe drum m'am imbolndvit gray; In Iasi a trebuit sd fiu

internat la Spitalul Sf. Spiridon, aci am stat o land, apoi am fost

pus in retragere pentru tuberctdozci pulmonary cu twill in

spilt&
cu mentiunea in actin medical ca boala este agravatel
www.dacoromanica.ro

DEM. CERNA1 NU

www.dacoromanica.ro

393

4e serviciul militar in campanle. (Decretul 152/1917, Monitorul

Oficial" No. 285, pag. 8083, coloana 11)".
Sa fii pus in retragere inainte de rasboiu (17 Oct. 1915)
prin deciziunile instantei sanitare supreme a Armatei (Comitetul Consultativ Sanitar) pentru tuberculoza cu infiltratia varfurilor pulmonare si totusi Ministerul de razboi, cu dela sine ,putere sa te mobilizeze si s i te destineze in timpul campaniei sa
transporti la 31 Dec. 1916, pe cea mai mizerabila vreme pe jos
convoiuri de prizonieri pe distanta de 120 km. dela Bar lad la
Sipote ca s mori pe drum alaturi de acesti oropsiti ai soartei,

aceasta este crima omuciderei. far apoi sa fii pus dirt nou in

retragere in Februarie 1917, cu tainuire vicleana ca si cum ar II

vrut sa dovedeasca Ministerul de razboi ca n'a stiut nimic despre
punerea in retragere din 1915, ci si-a facut datoria ImpartiaFsi

fara preget cum in 1917, cand s'a ivit cazul, aceasta este o

dovada de ipocrizie si cinism care revolta nu numai pe vii dar

si pe cei morti.
MCA in adevar ce i se da in mina nenorocitului sublocotenent Cernaianu Dumitru la 3 Febr. 1917:
Bilet de Clasare
Sublocot. Cerndianu Dumitru din Reg. 1 Cetate, neiscut
la Godine$ti-Gorj 1887, a fost examinat de subsemnatii $i s'a

constatat cd este en total impropriu oricdrui serviciu militar

pentru motivele cuprinse in actul medical incredintat corpului sau".
Iasi, 3 Februarie 1917.
Vizat de
Contra vizat de Medic Maior Dr. Parvulescu.
Supravizat de Medic Colonel Dr. Indescifrabil.
No. 257

Cu inima sangeranda de durere si constient de nenoro-

circa soartei sale, sublocotenentul Dumitru Cernaianu avea dreptate cand scria in memoriile sale imputand Ministerului de razboi urmatoarele:
Cert este cd Ministerul de razboi ilegal a ref scat in 1915
punerea mea in retragere pentru boald incompatibilei en serviciul militar,
Si consecinta actulni sau arbitrar este cei ma gcisesc invalid, cu cariera sfardrnatei, $i neputand nici macar a nut

ingriji cum trebue, resursele inateriale lipsindu-mi complect".

Acesta este halul in care Ministerul de razboi adusese pe
un om asupra caruia n'avea nici un drept ci numai pentru a se
satisf ace simtul criminal; al unor bestii cu chip de om, de a
face rau, cand cred ca nu vor avea sa dea socoteald nimanui.
Era pe la inceputul lui Februarie 1919, intr'o dimineata
sfasiatd de ascutisurile crivatului cu spit de zapada cand esind
pe poarta, un factor postal imi intinse o scrisoare. Era dela fratele meu Dumitru. Am deschis-o cu nerabdare si i-am citit cu
www.dacoromanica.ro

394

Infrigurare cuprinsul. Imi scria ca e Inca bolnav, poate pe sfarsite, si ma ruga cu staruinta sa iau masuri spre a fi transportat
cat mai curand dela Piatra-Neamt uncle se afla, la casa parinteasca in Racoti-Gorj spre a-si implini ultima dorinta de a-i yedea pe toti ai sat daca s'ar intampla sd-si dea obstescul sfarsit.

Sub-locot. Dem. Cerndianu in spitalul Sf. Spiridon din la0.

Am facut tot ce am putut in acel time nenorocit care n'a in-

cetat nici Wand azi, cand omul trebuia sa -$i faca mai intai testamentul Si apoi sa se expuna primejdiei de a calatorl cu trenul.
Tot parcursul drUmului n'a fost decat un chin infricosat pentru
sarmanul bolnav care a trebuit sa suporte 4 zile si 4 naafi de-a
www.dacoromanica.ro

395

randul asprimea gerului cumplit care naValia prin giamurile si

usile sparte ale vagoanelor, precum si lipsa complecta de odihna,
fiind inghesuiti si striviti, dupd cum se stie, toti calatorii dirt
cauza multimei for nenumarata. Eu care 1-am insotit si erarn
zthavan, multumesc lui Dumnezeu ca am scapat, cu viata din
acea calatorie primejdioasa, ffind nevoit sa stau dela Chitila
pana la Pitesti acatat cu rnainile de o bard de fier a scarei care
ducea deasupra vagonului, iar cu un picior sprijinit pe tuniirul
rrmri alt nenorocit calator care se afla mai jos deck mine.

In sfarsit am ajuns la Racoti. Si mare a fost durerea si

amare au fost lacrimile ce s'au varsat de bietii parinti, frati si
surori si toti ai familiei noastre, cand au vazut pe scumpul for
intors acasa, dar mai aproape de lumea mortilor deceit de a
viilor.

Si intr'adevar peste o saptamana dela sosirea lui in sanul

familiei, s'a stins din viata ca o candela batuta de vant mai

inainte de a-i se sfarsi untul de lemn. Asa i-a fost soarta sa
moara in floarca tineetei cand ii suradeau toate sperantele si

sa fie victima nevinovata a rautatei acelora pe care i-am aratat

in aceasta carte.
Vestea rnortei lui am primit-o, la Bucuresti, unde ma Ina

poiasern, prin umatoarea scrisoare a fratelui nostru peotul

Vasile Cerndianu:

Frate Codine,
lubitul nostril Mitt, a plecat in vesnicie, Vineri dimineata
in rdscirit de soare. Mi-a idsat pentru tine o scrisoare pe care
(1-0 inaintez alciturat. Si ne-a rugat pe toti sd nit-1 plcingem prea
unlit dacci-liubiln. El a murit ca run stoic, vorbind cu not mind in
ultintele clipe si asigurtindu-ne ca nu e miihnit cd moare. L-am

inzropat dupd propria-i cerere sus la bisericd, plans de niultcl

lime, Durninicci 17 c. 'route formele si dorintele-i pe care el int
le-a propus migcllos de aincinuMit au fost executate si vor fi.
Ural vei veld pe la not vei vedeci ca stim sd ne achitcim de da((Wile sufletesti pe care le avem lard de un frate iubit.
A lost (le pdrere sd flu vii la inmormtintarea lid pentrucci
druntul e mai malt deceit mizerabil $i en trenul nit se poate cdIdlori".
Dumnezeu sd -i astearnci cafe mdndrd.
Cu dragoste multd,
Racoti, 18 Febr. 1919.
(s) Vasile.
lata si scrThoarea ce a scris'o pentru mine prea scumpuI
irate murind irr locul meu, Si care, desi era constient de acest
lucre, nu mi-a imputat niciedata nimic, caci era prea nobil si
avea credinta nestriimuiata in Dumnezeu 5i dreptatea lui.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

-397

SA scrie acum lorga Si sa vorbeasca tot ce va vrea ,Si cum

ii va placea ca sa se justifice on sa se lepede de odioasa crima
al carei autor moral este si pe care a savarsit-o cu concursui

ailugarilor ticalosi stapanitori in Biserica si al altor ticalosi

din lurnea politica si miltara .pe care si i-a facut slugi inconstiente ale instinctelor sale nebunesti $i criminale.
Sa vada binq, ca prin crima savarsita n'a atins obiectivut
vizat, a cazut victima fratele meu nenorocit Dumitru Cernaianu
iar eu C. Cernaianu am ramas in picioare; contra mea deci sa
ridice acum din nou pumnalul ucigator ne mai avand nevoe s
ceara ca in 1914, ministrilor in parlament suprimarea mea, caci
are putere nelimitata mai mare decat a ministrilor, sa faca ce
va voi, in calitate de pre,sedinte M Camerei.
Sa dea ordin slugilor $i mamelucilor sai oficiali $i particulari spre a ma executa si sa se adreseze in primul rand tovarasului sau Scriban, care in declaratiuni scrise $i subscrise de
el catre Ministrul Cultelor $i catre Curtea Martian, a dovedit
ca are in rnana lui unelte de executie sigure, ca Doamna Alexandrina Caiitacuzino, care, din manie religioasa si alte ieluri
de manii, e gala orisicand sa impute cu revolverul.

Dar ce va zice cititorul, cand va afla ca banda oculta a

lui lorga a si luat noui masuri de desfiintare impotriva mea, insarcinandu-se insusi tradatorul Scriban s ma dea in judecata
Curtei Martiale ?
Toan lurnea va concede ca numai niste creeri bolnavi ca
ai lui lorga Si Scriban au putut concepe ideea ca. acelas Scriban,
care ma denuntasc lui Mackensen, spre a fi desfiintat, in timpul
ocupatiunei, are dreptul sa ma denunte de astadata Curtei Martiale romanoti, spre a fi desfiintat in numele Regelui Ferdinand:
Astept cu seninatate rezultatul denuntarilor facute la Cur-

tea Martian de catre tradatorul Scriban impotriva mea !

Puterea politica a D-Iui lorga, care i-a venit la timp, nu
poate fi folosita mai bine si la nimic decat impotriva mea si in
sprijinul valorosului si nedespartitului sau prieten, dupa cum a
incercat s'o faca prin Ne,amul Romanesc", dar a fost impiedecat de cenzura 1).

S'a vazut pang aici indeajuns ura salbatica cu care m'a

urmarit Iorga, Scriban si toti cei in legatura cu ei, pentru a ma.

nimici. Aceasta ura era explicabila pang la un punct, fiindca
dupa ce m'am despartit de d-1 N. lorga mi-am respectat cu sfintenie botarirea ce luasem de a ramane neclintit la postul meu
1) Doinnule Director... V'am trimes un articol cu data 4/17 lanuarie
c. pe care 1-a tAiat cenzura. Tot asa mi-a facut cu altul din Neamul Ro
manesc" Arhiut. Scram (lzbanda No. 359 din 20 Noembrie 1919).

www.dacoromanica.ro

398

-si am dus Wand la sfarsit lupta impotriva D-sale, care denaturase

-adevartil si derutase opinia publica prin mijloacele cele mai

false, in chestiunile grave ale BisericeLunde trebuiau si se puteau lua la timp masuri salutare de indreptare. Numai eu it demascasem si-1 biciuisem fara preget, ca si pe Arh. Scriban, pen-

tin ca se aratase un apostol fall, un lup imbracat in piele de

oaie, care nu poate sa faca decat ravagii in calea lui.

Ce a avut insa cu tatal meu, Preotul Ivan Cenulianit, din
Racoti, Jud. Gorj, care nu esise din satul sau decat pentru trebuintele Si nevoile mari, care-1 sileau sa piece pe drumuri ?
Apostolul national al miseliilor, care nu vorbea deck do
sfanta dreptate,.a fost impins de rautatea sufletului sau, sa-si
riizbune
numai pe mine, care reusisem s-1 cunosc 5i sa-1
-ark lumei cine este, ci a mers parg acolo, sa is masuri de razbunare Si impotriva parintilor cari ma facusera.
Am datoria sa spun aici cu glas mare, spre a se atizi cat
mai departe, ca tatal meu a fost, acum 26 de ani, victima unei
grosolane 5i odinase erori judiciare, care s'a putut savarsi vre-

data in Romania. Dar, aceasta eroare, convenim cu totii sa

afirmam, ca nu s'ar. fi comis, daca Justitia ar fi fost la Maltimca ei.

Justitia insa, care nu se intemeiaza chiar din origina el

pe altceva deck pe sfintenia constiintei morale a societatii in
care functioneaza, nu putea fi la Inaltimea ei, intr'o tara in Cars
Biserica, criteriul constiintei morale, era decazutd, fiind panaritri prin toate nelegiuirile conducatorilor ei.
Preotul loan Cernaianu, tatal meu, a suferit un an si ittmatate in inchisoare, fiind judecat si condamnat cu usurinta,
pe baza depunerilor unor martori mincinosi, al caror sperjim
a lost si este de notorietate publica in localitate si se poate dovedi oricand cu acte strict oficiale isi judecatoresti 5i pe cari le
tinem la dispozitia oricui.
Nu ne-am ocupat 'Ana acum de o reabilitare pe calea jttstitiei, din cloud motive principale: 1) Pentru ca Preotul Ion Cernaianu din Racoti a fost dela inceput si este si acum considerat
in tot tinutul sau si imprejurimi, ca o victima a nedreptatei si
tocmai pentru aceasta este cu atat mai iubit si respectat de toti
cari-1 cunosc; si al 2) Pentru ca mi-am dat seama ca lupta mea
bisericeascri a starnit asupra-mi toata prigoana puternicilor ziiei, si astfel am avut cuvinte sa ma indoesc de jurlecata in-war-0AI a celor chemati sa o faca. Ma retrasesem insa din lupta bisericeascri si anumite persoane clericale, cari cred si lucreaza
cu zel crestinesc pentru purificarea si intarirea Sfintei noastre
J3iserici Ortodoxe Nationale, au socotit ca a venit momentul sa

se indrepteze prin Biserica macar in parte, dupa cum se mai

Meuse si cu alti preoti, nedreptatea savarsita fats de preotul
Ion Cernaianu, care se adresase printr'o cerere Consistoriului

_Superior Bisericesc. Cum a aflat insa calugarul Scriban, rnemwww.dacoromanica.ro

399

bru in Gonsistoriul Superior Bisericesc, despre aceasta cerere.

a si dat fuga la Apostolul lorga si i-a cerut sa is masurii cat mai
repezi pe langa Ministrul Cultelor I. G. Duca, spre a nu i se recunoaste vre-o indreptatire tatalui lui Cernaianu". Rezultatul
a fost ca Ministrul Duca, intetit de Iorga, s'a prezentat sagetos,
cum este, in mijlocul Consistoriului Superior Bisericesc, si in
momentul cand se discuta chestia Preotului Ion Cernaianu, a
cerut cu autoritate ministeriala mai mult decat discretionara, sa
nu cumva sa indrasneasca cineva sa is partea acestui preot, caci
atata time cat va fi el ministru, nu va putea trece nimeni peste
vointa si hotarirea Jul. Si astfel batranul meu tata a fost imbrancit dela usa Mattel institutii bisericesti de catre Ministrul
Duca, indemnat de ,Iorga, Scriban Si altii, pentru ca ceruse acolo
pentru ultima card sa i se faca dreptate. El nu ceruse de astadata decat sa i se dea, conform hotarirei sinodale din 1899,
ceeace i se recunoscuse si i se datora: reintegrarea in toate
drepturile sale preotesti, care la urma urmei se reducea numai
la redobanclirea modestului salariu de care a fost si este lipsit
din 1893 pana azi. Sa-si inchipue oricine ce suferinte !amare sufletesti si materiale a trebuit sa fie in casa unui preot dintr'un
sat sarac dela munte, care preot ajunsese sa i se pateze nu.mele
printr'o nedreptate strigatoare la cer si era nevoit sa-si intretie
familia de 12 copii numai din mila credinciosilor, iara el sa bath
toate drumurile, spre a i se face dreptate.
De mic copil, auzisem necontenit in casa parinteasca suspinul dureros al tatalui i mumei, pentru nedreptatea care apasa
asupra for si care din cand in cand era exploatata de rauvoitori. Asa am crescut eu in copilarie, adapat din amarul suferintei si al revoltei sufletesti impotriva nedreptatei.
Cand am cunoscut apoi, dupd ce-mi facusem educatia in
scoalele noastre clericale toate relele, nedreptatea si paganatatea care se savarseau si se savarsesc mai mult ca oriunde,
chiar in sfanta institutie conducatoare a sufletelor, .Biserica lui
Hristos, sufletul meu a trebuit sa se umple de revolta nemasurata, si nu se putea sa nu due lupta pe care am dus-o si o vol
duce-o pang la sfarsit impotriva tuturor carturarilor si fariseilor
fatarnici ai acestui neam.
Ce motive sufletesti puternice, ce dureri morale si materiale au sfasiat pe D-I lorga ca sa poata fi chemat sa dual.
lupta .cea mare si sfanta in mijlocul neamului nostru impotriva
nedreplatei, singurul si eel mai mare rau care dararna puterea
sufleteasca a indivizilor si a neamurilor?
Dupd cum am vazut D-1 Iorga nu a fikst-stapanit dela inceputul activitatei sale de alt simfamant mai nobil si mai mare
dealt de ambitia sa desarta. A atacat pe fostii sai profesori spre

a se inalta pe sine la Universitate, in be de a ataca cu pu-

tere si desinteresare vreunul din relele marl sociale care subminau temeliile vietei noastre nationale. S'a infasurat apoi cu
www.dacoromanica.ro

400

steagul tricolor si a aparut in campul istoriografiei noastre nationale desgropand ca un cioclu inconstient si infam osemintele
niarelui Voevod si erou al neamului, Mihai-Viteazul, si scriind
deasupra for cu mana pangarta eticheta miseleasca condotier".
Ce suflet blestemat trebue sa fi avut acest Iorga cand a indraznit
sa intunece lumina de luc,eafar din alts lume a sfantului martir
al neamului Nicolae Balcescu! Si in ce baltoaca plina de miasme
si de uriciuni i-a placut s se salasluiasca acelas suflet al lui
Iorga, cand a serfs pentru bani si favoare istoria familiei Cantacuzino, spre a dovedi ca Nababul si Prensul Griguta se trag din
os sfant dela Bizant si prin urmare trebuie sa fie respectati si
venerati, cu toata mostenirea lor, de bietul popor romanesc,
ca sa ramana in blagoslovenia lui Dumnezeu ! Ce mijloace
drepte, sincere si curate a intrebuintat istoricul Iorga, cu aceasta ocaziune, pentru a desradacina din constiinta ,profunda a
poporului nostru amintirea nenorocirei lui, Suferite ani indelungati din partea fanariotilor $i ale caror urmari se resimt si azi !
Dar sa-1 lasam in plata Domnului pe acest fall si periculos.
apostol al neamului nostru, care a fost in stare sa faca tot ce
am aratat papa aici. Scopul salt final a fost ca prin sgomot,
laude, amenintari, momeli, intrigi, temeneli, calomnii si chiar
crime, dupd cum am vazut, sa cultive fanatismul hational, din
care sa-si creieze un piedestal politic, spre a ajunge si el, ca
atatia altii, stapanitor in aceasta tars. Si a ajuns. Astazi 11 yedein in fruntea reprezentantilor natiunei intregite, fiind partizan
al pacei, cu stirbirea drepturilor noactre de suveranitate nationala si economics, pe cari be avusesem mai inainte de razboi
si cu pierderea unei marl parti din Banat si a sufletelor romane$ti, cari se gasesc acolo.
Cat de intransigent era d-I Iorga altadata, cand stria la
toate raspantiile, pentru ca s'a schimbat numele in ungureste
ale vre-unei localitati romanesti din Ardeal sau de aiurea, sau
pentru ca a fost arestat de jandarmii unguri vre-un roman, care
purta tricolorul! Astazi insa, Iorga nu numai ca este indiferent
Ja strigatele disperate ale banatenilor si ardelenilor, dar ii si
ameninta, spunandu-le: Sa fiti multumiti voi Ardelenii, ca ntr
scriu nimic in chestia Banatului"1).
1) Carnitetul Cercului Rornanisnrul Ncu", a puhlicat in ziare, la 16Decembrie 1919 ,un rdspuns D-lui lorga", din care extragem urtniltoarele:
San poate fsi fnchipueste d-1 lorga cd toald miscarea noastrd nationald a inceput -numai de cdnd d-sa a fost ales secretor at Ligei!?
, Dar, tocmai aci Mind istorie si nond de tot, pentru d-1 lorga. D-sa
a intrat In Liga numai in anul 1908, adicd dupd 17 ani de activitate a el.
Alationalismul, asd de frenetic astazi al d-sale, fl cduttim zadarnic intre 1890
si 7965. Ba, mai mull, toate atitudinile d-salf de pand atunci, eras in conflict
en cele adevarat romcitte.ti. Cine mai bine ca d-1 lorga frzsusi stie cd a trecut'

www.dacoromanica.ro

Preot ION CERNAIANU

www.dacoromanica.ro

401

Sa nu ne miram, daca maine va apara cauza evreilor, Ungurilor sau Rutenilor din Romania-Noua, cu aceeasi strajnicie
cu care i-a combatut altadata, daca interesul ii Olt dicta s'o faca,
caci marele apostol e in stare s faca orice pe spinarea neamului ; cu singura conditie ca sa vestige ceva fie pentru punga
sa cea large, fie pentru faima numelui sau.
Prevenim pe oricine sa nu se mire ca atribuim Iui lorga
o indemanare deosebita de a -si intinde ghiarele dupd bani si
de a-i aduna cu lacomie din toate partile. In afara de subventiile
de tot felul ce am spus ea a primit si primeste dela Ministerul
Cultelor si dela toate Ministerele unde i s'au cumparat cartile
sale, cari umplu beciurile $i nu le cite$te nimerni, Iorga mai pri-ine$te de multa vreme o recompense lunara dela Palatul Regal
si, o, ru$ine nationals! politia a fost puss de Guvern in Moldova,
sa strange bani, cu lista de subscriptie, de pe la negustorii contravenienti si alti napastuiti, pentru Biblioteca si Casa de lectura a D-lui Iorga".
prin tabora socialists dela Contetnporanul", pentru ca mai tdrziu devenit
istoric, sii se rcizboictscci cu condotiertd" Miluii Viteazul, si ntai tiirzitt iardsi"

sii fie asti de nationalist. Mat sa scrie, cum a facet la 1898 intro gozetti
ocazionala Camara Liberldlii", pentru comemorarea revolutiei ardelene
dela 1848, ca do -i plat dectit popoarele cari nu se ;king nimiinui ca safer,
nu-i oll dommtle lorga, la unitatea nationalti?!
Cine stie ionisi mai bine ca d-I lorga, ea in 1913, d-sa condanuid
actinnea noastrii din Bulgaria, zicdnd cd not n'avem ce cOtzta peste Duntire;

ca, in l919, a SPRS cdtorva persoane, pe cari to cunoaste foarte bine: S'a
liti multumiti voi Ardelenii, di nu scriu nimic 3n chestia Banatului !"
,in shirsit, a$d de na(ionalistul, astcizi, pentru noi, d-I form in 1914
tut ajunsese so inteleagO revendicarile nation ale ale altora, cari cc privire la
Alsacia si Lorena, d-sa spurted in Neamul Romdnesc" (27 Julie 1914) :
dotta provincii, din care cea mai mare e an vechiu teritoriu ga-rnan, anexat
de Ludovic al XW-lea tor, $i ramas totu$i german".
Ce sa mai zicem si despre sentimentele germanolatre ale d-lui lorga,
ciind tot in Neamul Ronninesc" (31 August 1914), scrid, dupti strivirea Bet,
giei: Germania, cea mai formidabila opera de solidaritate umana care se,
clinoa$te, a bhuit; e un popor aiuns Ia culmea desvoltarei sale. Oricinei trehue sa recurioasca
cretul per national si sit-I imite".
De altfel, toatii alitudinea d-lui lorga, in limpid neutralittitii, a fastde continue semne de intrebare, de asteptciri, de neclumeriri, cart e drept
nu ne mirau si nici nu aveau sd lie cede din urtnif.
,.Cant d-1 lorga a trecut prin attitea cltitintiri, and cuwitzhd d-sale se
coloreazd camd intr'un fel, and intr'altul, dual' impreturtiri, nu este cludar
din partee sa, ca mai perzisid sa fie cenzorul altora, al acelora cari at avut
creaintO, and d-sa tea avnt-o, au vorbit hotlirit, cand d-sa a tdcut $1 am
artilat o statornicie, care d-sale i-a lipsit ?
Comitetul Cercului Rontilnismului Non"..
2G.

www.dacoromanica.ro

40'2

Ce sa mai spunem despre castigurile ce a avut in timpul

razboiului cu vanzarea Neamului Romartesc" pe front, a carui
tiparire o .plates Ministerul de Razboiu, Banca Nationale, Banca
Romaneasca si alte institutiuni financiare ? Destul este, ca de

and face nationalism, lorga s'a imbogatit, incdt nu se poste

sti ce mai face cu banii si a ajuns totdeodata si la apogeul puterei politice. Tocmai in aceasta situatie fiind, ne facem da-

toria sa-1 demascarn pe de-a-intregul in fata bpiniunei publice

romanesti, spre a-si di seama generatiile de azi, sau cele de

maine, ce fel de sarlatani monstrii pot creste pe trttpul unui popor credul si ingaduitor, cari-1 pot amagi si duce la prapastie.
Acum D-1 lorga sa face ce va puted: on sa se ascunda de
rusine si mustrare de cuget dinaintea oarnenilor si sa caute pe
Dumnezeu, cerandu-i iertare cu pocainta curate, ori, de va vol,
s ramdna still-At-tit tot de duhul cel rau pang in sfarsit, sa se
repeada asupra-mi.
Suprimarea mea, pe care o cerea altadata unui Parlainent
roman, sa o face acum singur, caci are toata puterea in mans.

Eu ii stau drept in fata, caci dupe cum a murit in locul meu,

fratele meu, pot sa mor si eu oricand, in lupta pentru dreptate
si adevar, fare de care vieata nu pretueste nimic.

www.dacoromanica.ro

IN ROMANIA NOUA
cu nadejdi de Indreptare i cu forte nol, lupta trebue
dusit pana la capat pentru izb&ndirea dreptaIii
i a binelui.
Neamul nostru a lost bantuit de toate relele in trecutul lui
istoric si aceste rele i-au adus robia de veacuri, de care robie,
abia acum am scapat politiceste.
Aceasta liberare politica nu am castigat-o politiceste intreaga dela noi si prin noi, el cu ajutorul altora. Mai ales sa
multumim lui Dumnezeu pentru ce ni-a dat. Dar pe cand robia
politica din afara a incetat, liberarea cea mare a sufletului neamului nostru din robia neagra a minciunei, a nedreptatei, si
ipocriziei este departe de a fi realizata. Invatatura lui Hristos
singura, prin Biserica Lui, a avut si are chemarea de a infaptui
opera desrobirei sufletesti in sanul tuturor popoarelor. La noi
insa am vazut ce a ajuns Biserica lui Hristos prin con-ducatorii
ei si ce opera de desrobire sufleteasca s'a putut face pana. acum.
Neamul romanesc este intregit azi si daca el este menit
sa traiasca si sa straluciasca in viitor, trebue sal cuprinda In
sdnul lui toate elementele sanatoase, energice si luminate care
sa regenereze prin lupta curatitoare institutia sufleteasca a foeporului care este Biserica.
In Biserica a crezut si crede poporul ca este adevarul,
dreptatea si sfintenia. Cand aceasta credinta s'a clatinat din
cauza vre-unei profanari, orice popor-s'a sguduit din temelii,
si au inceput lupte uriase pentru apararea, restaurarea si conservarea tezaurului scump si sfant al sufletului lui: credinta
lui, legea lui, nadajde,a lui de mantuire in viata aceasta si in
vesnicie.

Si luptele acestea s'au dat fara alegere impotriva duzmanilor din afara cat si dinauntru. Istoria nu a inregistrat niciodatl
in omenire razboaie mai crancene si mai indelungate cu varsari
www.dacoromanica.ro

401

de sange $1 distrugeri mai ingrozitoare decal pentru ideile rollgioase, adica pentru cauza adevarului, dreptatei si sfintentei pe
care le revendicau pentru sine fiecare din adversari. Dar numai acele popoare au invins care au fost vrednlce de revendi-

carile lor. Omenirea insa a castigat in totdeauna dupa aceste

Mime oricat de rele ar fi fost, pentruca constiinta ei s'a ridicat
$i s'a luminat tot mai mutt spre a intelege binele. Este o lege
permanents $i imutabila in aceasta fume care pretinde ca orice
bine .in aceasta viata s se castige prin lupta st cu jertfe.
Noi ne-am facut datoria $i am dus in Biserica noastra
profanata de conducatorii ei asemenea lupta, nescutita de jertfe.
Sufletul candid al Eugeniei si al fratelui Duumitru sunt jertfele
nevincvate ale mortei, iar Episcopul Safirin, Preotii St. C. Paunescu, tatal rneu si cu mine suntem jertfele unei vieti pline de

amar si suferinte pans In clipele de acum. Au cazut insa si

multi dusmanidin randul celor cari profanaserit cu nelegiurile

for adevarul, dreptatea $i sfintenia Bisericei noastre si in contra
carora am indreptat lupta noastra dela inceput. Faimosul Mitropolit Partenie al Moldovei, necuratul Athanasie, si tradatorul
Conon ai Ungro-Vlahiei precum si nemernicii Sofronie si Seriban, sunt marturii furierare ale luptei noastre pentru curatirea
Bisericei, iar Boroianu, Oarboviceanu si lorga sunt si raman
pentru totdeauna prizonierii nostri de razboi, cari nu mai pot
vedea alts scapare decat in nadejdea gratierei din partea invingatorulie.

Acum ar trebui sa ne strangem randurile cei cu inima

curatd si cu cugetul Malt, pentru intarirea si preamarirea nearnului nostru prin sfintenia Bisericei stramosilor nostri. Unde
sunt cei chemati? Cu durere vedem ca si de astadata conducatorii Bisericei lipsesc dela postul datoriei lor. In loc de a-si lua
crucea lui Hristos pe umeri si a pa'si in mijlocul poporului spre
a-i lumina si a-i mangaia sufletul coplesit de toate nevoile si
durerile, acesti conducatori se aduna., se sfatuesc $i se pregatesc

prin toate mijloacele, cum sa dea lupta mai bine impotriva

statului abia in formatie al Romaniei Noui, spre a obtine dela
el puterea politica si materials asupra Bisericei. Aceasta este

problema cea mare care-i preocupa in momentele marl si grele

prin care a trecut Si trece neamul nostru.
Sa judece toata lumea daca acesti oameni care au comic
si comit nelegiuiri fats de legile dumnezeesti merits, sa li se
acorde acum drepturi si mai marl politicesti asupra Bisericeil
pe care au compromis-o si au nenorocit-o dupa cum am vazut.
Ei acuza statul, adica poporul intreg, de soarta nenorocrai
a Bisericei in loc de a se acuza pe ei. Ei sunt orbi si nu vad ca
in clerul romanesc nu sunt reprezentate toate fortele sociale ale
natiunei, ci numai o minoritate neinsemnata de oameni slabi si
fara caracter, recrutati din clasele mercantile de jos,. mai ales

dela sate si apoi dela orase. Sa se invredniceasca mai intai

www.dacoromanica.ro

405

Biserica prin conducatorii si toti slujitorii ei sa atraga in sanu-i

cat mai multe valori din toate straturile sociale $i s is aminte
mai. intai acesti conducatori $i slujitori la imparatia lui Dumnezeu, pentru ca toate celelalte sa li se adaoge lor. Pentru moment insa datoria statului trebue s fie ca s is toate masurile
pentru ca chestiunea autonomiei bisericesti sa nu fie compromise de acesti oameni slabi la minte $i tari in patimi $i sa nu se
mai poata face nici in viitor cand Biserica va fi pregatita pentru
aceasta.
Regula cea mare si generala dupe care sa se deslege problema rena$terei vietei bisericesti la poporul roman de azi, este
departe de a fi gasita $i formulate de slabii conducatori de azi
ai Bisericei, cari nu sunt decat tot cei de eri. Ei nu sunt in stare
sa se ocupe decat de mici amanunte cari stint niste exceptiuni
la exceptiuni.

Alti sarmani pretentiosi in competenta bisericeasca isi

inchipue ca se poate cladi un edificiu nou cu materialul putred
bisericesc pe care-I cunoa$tem. De aceea au laudat si laude cu
lingusiri prin reviste noi, pe toti erarhii compromisi si declare
ca prin aceasta se face opera constructive in Biserica, fats de
cea distructiva din trecut !

rata de toti $i de toate aceste manifestari noi ne men-

tinem punctul nostru de vedere cunoscut, cu singura deosebire

ca in Romania noud de astazi, spre deosebire de vechiul Regat
de eri, avem incredere deplina in fortele intregului nostru neam
ca va curati in curand toata tina si spurcaciunea ingramadita
asupra sfintei noastre Biserici fie de conducatorii ei nevrednici,
fie de politicianii nelegiuiti.
Sus inimile romAni, caci sfinte si mar: sunt ceasurile pe
care le traim!
Bucuroti, 1 lanuarie 1920.

www.dacoromanica.ro

t4fleftri`IC
r"44C

fee

ir

L.,
4,1

k-

V.440.744p.,
'1%;15MI

AMP

Preot ION CERNAIANU

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL
PARTEA I..

Prot) lone $i start biserice$ti, discutate de mine in Vestitorul"

$i Biserica Romana", in 1908-1909, $i cart an rdmas incd
nerezolvate .i actuate, dela pag. 1-50.
Cresfaturi de pe raboi; Revista Biserica 01--todoxa Romans "; Patriotismul fetelor bisericesti de azi; Administratie bisericeasca; Mora litate
clericals; Tipografla CArt.ilor Bisericesti; Demnitate Episcopala si Sinodald;
SIMba" dunmezeiasca; Riispuns unui preot; Toleranta, intoleranta si erezie;
Delimitate mitropolitana; Alosterriri bisericesti
frecutul si prezentul; Concursurile la Seminarii; Pedagogii dela Seminarii; Spiritualii Seminariilar;
Educatia crestina in Seminarii; Directorii de Seminarii; Fritarnicie si amugire; Profesorii dela Seminarii; Starea Bisericei romane, oglinditii in '5-vintele preotilor ei; Manastirlld noastre; Lupta in contra legei sinodale a
Consistoriului Superior Bisericesc.
PARTEA II.

Probleme, fapte $i skirt biserice$ti, expose in Vestitorul" $i

',Romania Cre$tina" in 1910, pentru a combate abuzurile
$i rdtacirile cart abundau $i abundd in viata noastrd
bisericeascd, dela pag. 51-77.
Fost scalar eatre fost profesor; isbanda D-lui Qomoiu; ICriza din
Biserica; De ce nu ne mantuim; Biserica si Romanismul; Propaganda papists; iDesmintire calamniatorilor; Watacirea Ortodoxii"; E eeva putred in
Danemarca"; Lectille Mesterului-Lac'atus"; Riisbunarea Nlesterului-Ldcalus".

www.dacoromanica.ro

408
PARTEA

ILL

.Fapte si docunzente publicate in ',Romania Cresting ", in 1911,_

si din care se vede-ctun au judecat $i judecd toti oametzii
pretinsi cornpetenti vieata noastrd bisericeasa.

Caractere de teologi, prigoniri $i nedreptati; roini $i

imoralitati, dela pag. 78-129.

Anchetii de Anul Nou; Acte, documente, fapte: Ce zie: Arhim. Seriban, A. C. Cuza, N. form NeamulRomanesc", Athanasie Mironescu, Cuvantul devArului", Antm Pietrescu, Nicolae S. lonescu, C. Erbiceanit, I.
Mihalcescu, N. Dobrescu, Econ. N. Popian, Callist Ialomiteanu, Consolatone, Gherasim Episcopul Argesului, Econ. Hie Teodorescu, Dumitru Sacnese% Econ. Th. Baliisel, Calea Vietel", Preot V. Enaceattu,Ainvonur,
Protoereul Tincoca, Preot C. Provian; Onisifor .0hibu; Th. Pacesect, Arhim.
V. Pula; Protopop Raiculescu; Econ. D. Lungulescu, Pastorul Ortodox ",

Revista Culturala", Tribuna Bisericeasca", Viitonr, D. G. Boroianu;

Julian VriNescu, etc., etc.; Luati aminte; Putem noi sa tacem? ; Persecutiile impotriva noastra; Apelul la Patriarhie; Document de imoralitate; Pana
card ?; Spectacolul dela Ploesti; Ce zice Facultatea de Teologie din Car-

nauti in chestia bisericeasca: Dr.E. Voiutchi, Dr. Vasile Oheorghiu, Dr.

Valerian Sesan; Dr. Saghin, Dr. Lazar (Merman; Dr. Clement Popovici;
Dr. Th. Tarnawschi, d. P. S. Mitropolit \Vladimir de Repta; Dr. Silvestru
Octavian Isopescul; 0 petitie adresata Sinochilui; Un document.
PARTEA IV.

Ce figuri $i ce caricaturi au apdrut in cursul procesului Sinodal

din 1911. Arhierei judecdtori, cari intrec in crimci chiar pe
Ana si Caiafa, vCazzandu-se pe bani, dela pag. 130-150.
P. S. Gherasim Safirin, Episcopal Romanului; Profesorul Dr. C. Chiricescu; Proiu Mitropolitul Athanasie Mironescu; D-1 Ministru C. C. Anion

si P. S. Episcop Nifon se felicita; P. S. ,Nifon si I. P. S." Athanasie; S'a

gal-sit; S'au vandut pe bani, ca Iuda; Cu cat an fast curn43arati judecatorii
)ifpiscoptdui de Rornar.

PARTEA V.

Cum a lost rdnita constiinta publicd prin Judecata Sinodald din

1911 $i cum s'au ridic.at glasuri de pretutindeni impotriva
acestei judealti. Opiniuni despre problema bisericeascat din Regal, dela pag. 151-181.
Ziare din Ardeal, din Bucovina $i oamenii dela not despre criza
neastra bisericeascii: Revista Preotilor" din Ternisoara; Parintele Terentiu
Bitgariu; Romanul" din Arad; C. RAduleseu-Allotru; Lumina" din B-LIC3villa; Cuvantul Dreptilter din R.-Valcea; Revista Bisericeascii" din Bueuroti; N. lorga; Dr. Lazar Oberman; Arhim. Scriban in Neamul Ramanese"; Protopopul Dan din Bucovina; Preot D. Braileann din Bucovina:-

www.dacoromanica.ro

_409
..._
tititnie Cartialut; C. SpaniSteanu, Dr. Erac lie Steriatt, Mircea Deutetriad,
Principe le Leon Ottica-Durnbriiveni; Joan N. Polychroniade; Larasi Ardealtd
si chestia noastra bisericeascii.
PARTEA VI.

Cum se schinzlni 1)-1 lorga in toantna anului 1911 $i love$te pe

neasteplate, cu intriga $i calomnia pe Episcopul nzartir Gke-

rasim $i pe ucenicli sal, $i cum is d-sa mdsuri teroriste in

Regal si peste hotare, ca seir compronzitd lupla pentru regenerarea Bisericei. D-1 lorga in fata istoricului cretin Lazar
Gherman. Arhinz. Scriban trece de parlea D-lui lorga. Competinta D-lui forgo $i a Arkin:. Scribal, in materie de credinta

crestina ortodovi, dela pag. 182-206.

Uneltirile D-dui N. lorga impotriva noastra; Lepadarea Prcotultti C.

Noraritt; Rispuitsul D -ruhii $aghin; Scr;soarea legunienului dela_ Putna;
Rdspunsul D -lui N. Iorga gi al nostru; Raspuns D-1ui N. dorga, de Dr. Lazar
(Merman, Dr. Valerian Sesan si Dr. Me Piisailii; Ingenunchiati de D4 Iarga;
Primul rilspuns pentru Ilona atitudine a Pdrineltil Scriban; Seriozitatea si
Consecventa 1) -dui lorga.
PARTEA VII.

-Grija politicii din anal 1912 pentru alegeea altor lerarhi, in lucid
color cazttli. Candidali mai nevrednici deceit Athanasie cel
pacatos. 0 indsurd imorald a Ministrului de Culte C. C. Anion.

in chestiunea alegerei Arhiereilor. Societatea Ortodoxd a

Ferneilor outtine privity de preo(ime. 0 fats bisericeascd cu
dotal fete ridica piciorul, ca animalul din fabuld. Alte fete
biserice$ti, cari distrug morala publics. Demascarea Deconului dela Facultatea de Teologie D. G. Boroianu. Cum s'a

silit fostul Ministru de Guile Haret sd denatureze adeviirul in

chestia bisericeasat, dela pag. 207-223.

In pragul alegerilor; Scrisoare deschisd D-dui C. C. Arlon, dtlinistrul

Cultelor si In_structiunli Publice; Societatea Femeilor ortodoxe; Rasputts unei
reviste bisericesti; Economul Dr. C. Popescu-Rigurosu, profesor si director

de Seminar; 0 ma-surii dreapta; Dela .Mehedinti: Reviaorol eparhial Georzescu-Dusumea; Scandalul Universitar; Ritspuns D-lui Spiru Ilaret, la brosura tl-sale Criza bisericeascA".
PARTEA VIM"

Cum s'au adeverit, in 1913, spusele noastre despre jefuitorii, delapidatorii $i tot fetal &e hoti cari au operat $i opereazd la
adeipostul $i in numele sfintei noastre Biserici. Conducdtori
biserice$ti bufoni $i incon$tienti, cari fac Biserica de ocard.
lnalte fete biserice$ti cu moravui tigdne$ti. Cum se infciti-

-$eazd Sinodul ronidnesc el singur ca instanta cea mai inwww.dacoromanica.ro

411

constiento si deceizutei. Cum dovedeste Ministrul de Calle C.

Dissescu, Drill fapte palpabite, ca Sinodul Bisericei din Reged
Si antoritatea liii recunoscutci prin Constitutie, nu insemneaza

nimic. Cum re injury in gura mare teologii Sibieni sf apoi

nu pot ser se coboare sd steel de vorbei" cv tine, ceind le ceri

socoteala de ce to -au injurat, dela pag. 224-265.
cinn si-a ilustrat D-1 Boroianu activitatea ca administrator la Casa
Bisericei; Fa lime-Mill Librarici Nationale"; Furturile dela 'Casa Bisericei.
D-1 Baroianu pe niana Par kite noui fraude si furturi to Casa Bisericei.
chetului; 1 alimentul Societatii preotesti Proyidenta" si a Bancei Ochiul lui
Dumnezeu-; Ce e ierosilia; ,4.Preotii se pot recgsatori"; Comedia Sittodall.
o hOtgrire inconstienta si funestili; 0 scrisoare patriarbalg; Presa si clerul;
Uituc caraghios; Carne-a de cal; Dela Mezzafanti la Conon; Salidarizarea
Lorbilor; Scrisoare deschisg Mitropolitului Moldovei; Pentru 1'_Tus.:opu1 Dv-

ngrei de Jos; Un caz gray; Certificat de incapacitate; Mica Bib lie cu

Icoane" in lata Si. Sinod; Intre Sf. Sinod si Ministrul Cultelor; Cum si-a
facia Sinoclul datoria; Soarta hotaririlor sinodale; Penn i! teologii dela Sibiu:
Cum au rgspuns teologii dela Sibiu; Teodosie Uzurpatortil.
PARTEA IX.

Cum se manifestei lerarhii hi tribuna Senatului in anal 1914.

Ceilcciri de lege pentru favoritism. Cum se provoacei scanda-

luri si se wince rusine asupra Bisericei, prin neghiobia,

inddrdlnicia, prefeiccitoria si lcicomia unor ceipetenii bise-

ricesti, dela pag. 266-281.

Ca la tumid Vavilonului; Nedreptate si favoritism; Trei adrese Mitropolitane; Dr. S. 0. Isopescul fin Orient; Studentii in teologie chiania Mitropolia la ordine; Un scandal bisericesc, cc an se mai sfarseste; Vizita
'l'arului la Constanta; Mangra si Mitropohtii nostri; Din ope_ratlile Staretului dela Calditrusani; Cum e .plagiata Mica Bib lie"; Deschiderea proce,
sului pentru plagiat si fort literar inaintea Trib-unalelor romilnesti.
PARTEA X.

Cum a lost robitei biserica Olteniei intereselor geirbovicenisawtun in until 1915. Figura sintstrci a Episcopului Sofronie. Cum
a fost pedepsit D-1 lorga de istoricul crestin Lazar Ghernzan
,51 cum dud aceasta D-1 lorga disperat, a cerut Par lumen-

tuba suprimarea lei Cerndianu". Solidaritatea Ministrului

de Crate I. G. Duca cu D-1 lorga in chestiile bisericesti. Fumtiri si pretentii nebuneSti in capete ccilugclresti. Sfaturi si
indernnuri la nelegiuiri. lmperechieri si anarhie in Consistoriul Superior Bisericesc si in Sinod. Dupa toate acestea, retragerea mea din lupta bisericeascd, dela pag. 282-342.

Porcii salbateci pustiesc via Dorrinului; Dotnnul N. lorga redeschide

rancle Bisericei, imputand altora pgcatele sale. Un rilispuns ce i se cuvenea.,
din partea Dr. Lazar Glicrinan; Cunt posteste D-1 lorga in _Amara sapt'linctna a patimilor-; Mizeria lorghista; 0 cerere catrt Parchet; 0-1 Ministru

www.dacoromanica.ro

411

t a Duca. $i chestia bisericeasca; Un preot nelegiuit; Arhim. Scriban it

bate ioc de Consistoriul Superior Bisericesc $i de Sinod; Sfintii cari tut se
schitnba la fata; Ra'spuns Revistei Romania de Maine" din partea RomaMei Crestine"; Scrisoare deschisa Preotului St. C. Paunescu, Directorul revistei Romania Cre$tinii".

Dupa retragerea mea din lupla

1916-1918

Inainte de rcisboin. In timpul rasboittlui. Sub ocupatie. Trcidarea

Bisericei. Trcidarea Patriei. Cum se apcird trcicliitorii, dela
pag. 343-363.
Vrdsmdsii $i persecutii mi$ele$ti indreptate impotriva mea. Coalizarea lui Scriban cu nemtii $i cu catolicii in timpul ocupa-

tiei spre a ma desfiinter. Para la Mackensen prin scrisoare

autografci a lui Scriban impotriva mea. Cum am putut SC(117(i,

dela pag. 363-380.

Jlolul nefast al D-lui N. lorga in Biserica. Indemnuri la crima de
omucidere impotriva mea $i savar$irea acestei crime asupra
fratelui men avocatul Dem. Cernaianu. Nedreptatea $i ura
fatii de fatal meu, Preotul Ion Cerndianu. Dezastrul ireparabil al D-lui lorga, dela pag. 380-402.
.111 Romania noun, cu ncidejdi de indreptare $i cu forte noi, lupta

trebue dusd pinta la capcit pentru isbandirea dreptiitei $i binelui. Autonomia bisericeascd. Regula cea mare. Datoria
.Statului, dela pag. 403-405.
SFAR$1T

www.dacoromanica.ro

28655.Tip. Profesionali, D. C. Ionescu, str. Cimpineann, 9.

www.dacoromanica.ro

Preotul ca pastor ; rostul lui social

Biserica si Romanismul, studiu istoric

Patru ani de lupta (1908-1912)

Secretele turburarei" bisericesti

Infruntare nesocotitilor profesori si teologi

din Sibiu
Biserica din Regat (1908-1918)
Conflictul cu biserica ort. din Basarabia
Primejdia bisericeasca si nationals din
Basarabia
Idolul si ingerii sal

1908
1909
1912
1913

1914
1920
1923

1924
1934

In SEMNELE TIMPULUI IN BISERICA NOASTRA" au apArut

r

No.
No.
No.
No.
No.
No.
No.

2:

Varcolacii in biserica

3: Tiganii in biserica
4: N. lorga, idolul neamului romanesc
5:

Aflati adevarul din eparhia R.-Noul Severin

6: Menajeria sacra
7: Daramarea idolului (In lupta cu monstrul

ce se pretinde anger)
8: Idolul in fata justitiei
9 : Idolul si blestematiile din eparhia Olteniei
No. 10: Idolul neamului capcaun at cinstei, at prestigiului si al demnitatei nationale
No.
No.

No. 11 :
No. 12 :

No. 13:

1926

Focul mistuitor in loc de foc sacru in biserica 1926

Sosit-a Anticrist ?
Galeria monstrilor si scorpionilor: Un episod tragi-comic, din istoria contimporana

1928
1931
1931
1931
1931
1931

1932
1932
1933

a bis. aut. ort. romane

1933
Raspuns adversarilor mei spre eterna for

osanda
1934
No. 14 : Tendinte de reabilitare a unor mame urgi.

site si a unor copii desmosteniti

1934
Premergatori idealisti in tendinta de reabilitare a preotilor vaduvi
1934
No. 16: Continuare de opiniuni si studii publicate
pentru promovarea dreptei cauze a preoNo. 15:

No. 17 :

tilor vaduvi
1934
Raport General asupra activitatei Asociatiei

preotilor vaduvi din Romania pe anul

1934

No. 18: Primul pas spre realizarea practica a idealului de reabilitare a problemei preotilor
No. 19;

vaduvi

1935

1935

Oprirea racasatorirei preotilor vaduvi opera

a celor mai abominabili monstri politici

si religlosi in numele Mantuitorului.
1935
No. 20 : Cancerul Bisericii noastre, studiu istoric si
scripturistic
www.dacoromanica.ro

1935