Sunteți pe pagina 1din 50

30{}

$f

gellla

1l:1

:l*Tl-:.-ril]\ r: 1q

llrr:,li:ll: {-l itli,ti,-r;ir: iirti-.r<irrtl"Lr' i'r'istti.: i,i irtr.ti.itr-ti it :r.ill:iittt 1";.1,ir;,i,"-- -

"

nii L':i1:r un lrtriirni.li YiiiirLi iro tr.].r1i. ti'r,tr'1,::1il s;aie" ,--i iiu.ritir-i
al Lrl-Ioi r)i{i1tii:tiir t::lri i:r'i-riL1lttr,r. {.ntcligcit!-lr nlii.Ltlllli"r nir ,.'j,." ,' r,r,,i\t-i,.r .rr, ileral:I :i lirLlrrl :i nii pouli: li riir ci itr,;i,-l i,-luriem.:ntlr.i lii litiil,.i. Xi:itrtlti:!;:r,-:t.
irr sClrilrrl,. 1'.s1.'i, r,irr'1rb)'i,.'!rt,tr: gtptti,ti.ti tr.. t!Uliti.
iuitrlil'.,.lttla irLtrrr'.tl:l

t-,iiter-irLi rrl,i'ir(lt1it,'1-ji r-sir: rlclica-i <ltoari:itr-. tir.:l;i-ri.r:.;i tilli::'r::r:iii-r.- txli rliilrlal


d.c IairtLii r.'i r','i)r-(),.iiir'r'1-rrlt irioiogir:ir lrnliL. Ii t',tnirt."r 11,'.r i-1,,lil-l.)rtuccr,. i,..1r,i1,:t,logicii, tl;rt-li r.i,r iitttlrljttllLi,-':t c:t 1'r.1)r(]i.itrcf t-1.a, L.!t{. liilil:ilJil ntr lr it ilrLll lna. i)1litrlnd
;rl nttlttl'ir'i, iii'Litri'' clti;tt- c:L iicfil,:rtii s'.i iil r.ii:. ili: il.itrr, ,'jrr:il in:Lillr,. e .i in:r tirx-isprofrinrli s:l s,' tlatiiioi'it-tc in tLrtii,c::s. 1::. i1-iir,rrttt, cri ttr.air:r-1,: ni,''ji,.. ,-tr,-. 1r)L i.irl

in{tlrurtli.irr:i;1i,, ill ilti,,)t"tlti,rtefii'i cat''r t,,'rrrrj ,r i

r 1;;ri1:iLr;r.:,

.:

:iLrir't.t-5Li1ri:

irfitl

dir-itr'-i.in .ilrlri('i'' ,;i si' r'r,tilrlt iriitilt--,ilr ili{)cl:s rlLr l-r'1;r'i;ri 1{tr.,i'r-;fi. ;r,,1riol.ig,r,'.
cliLl cllrr-' irt-iil i:rtr,-.,i,::ir,hirLtt'r:r ilrllli sirt.tln liu iu irrii,r'rs;rt,.,r-il i:.rl:l 1'n,-,Lri tt r-t,r
cliganiiill,-'1,' r',1 ..iii, lortna -*lr Jrioiosila" \ici o str-uctLil-ii n.i'i,' ill iitf,.,iiotul '-trrrl:trsl.ll1Li, {r,il .' iiii li lilsi. ctLr:LLir t1c o iiin!li r-ic, r.i,-r luirt ,ir-r r.it:t ri .rr,- ir'- r{ lt,.l. .- l
j.i siui., 1;r ir.l ciun :rit iai)i(){itL.:rj 11lt {lt'iir.tiislt., lricir.rgic.
1"rgiil,3 1-,1rr.'1ri,.rrt, iii'
I)L: lLi:, i';i. 1:t i'r-it:,i llLi:rut-iii: ia iiii'triir.1 siir.tr.:ttriiLor- ntitJ.r'r'.i:,i1it -1::.tio-ternl-icri"il;.
r.irrl ii i't):r'i r.t:r:!rti'r acotro Liriili.r incirpi: rc!r{i,1rL[{)/(it ;!itl rrrtii,-t ri.t tii'u iriol,r:ic, stllnC
ci uil i{.it'lll 'l}1 ti '-iitct-ilL irLi ir,ric totu.si ril-i c1 ;triiil li}:lclrit. }il'ucit1i":r i}.'r,.il p,-rt
pcseLia ittiotrn:ili,' ilrcrriiL llcati"rl ii se rt1li,.)11urr.r. il',li- ,tu"iti,:Li iilrt-li i-:., ac,.:i-li ir
in{ornr:rri,' .:r. lrr:t iltt'r.,tlu;i t1i. tlnt.

LrTfJIl i,.t{ul'fl tr'i,lT.t?


l'int:li, ,,tr.'tt: 'i,, rtr,rlt.iJL]riiliil.,: tit ira ii ina-ini,; iir:rit,t !lr:i. t[,:,,-:'it.i.,]," trrollL:.r--iie
uitdc i11c!"1-rr.' i'iii,.;r: i-,ii lr':ii,ria siiti iltsititt tit c,:iitli,.l L!.lrc lltul,: r.1jt., ot'*:lnr--1.-. (-':ri'f
comiluit cciLiie..iii': r'ii: A,-iiciL r"ir',1 sir se tJl:r-niit.ite 1a llir.,:i:1nri-:ii.tuo1rlil,.iat'l
..Dq l;,,i.t, ii:':'r,-rir:-I1 :i r.:rlrinr itir'''rs, de 1a;ricrtrui <ie coaititrxii.. :1'l 1n:1i,lri'ri
ilevii ll r-it. lt,,'tri.:ii lL giisi cind anurne inail-riia tieriut "..ic. r-lliteliuL 'l-lj lri ','iuluL
aratii. rll'r" r-) )iii:.1ijii1ii{ del'irle ti,:: atunci cinrl poscrlii si o intii:,tLr,-.;r.llir.Lrt:tr. ,ill.: r-tr::'cscbire ii:,i:illJt;,,1::ii': rii:.,ii:aiive lizice, care sint prin ric:iiriti,: iir:,,clli-"r-., !r riiiii,l';urir r-it i::rlL ii s:1'r,1iri,ri'a. <i.i:risiiiivi cu i;rlrl:j,:-,chiilcl... ii::r-: ,;ii:l r{i r.rii.'znt .,'A
fenontr:n,.li iiiii,j,ir..i:tii.J',', j 'i,r.r ,',, ,r,nru ti cie 1:.r ceiti:i i:r s,-i:. iii * tr,.h,,ii s.-i al;ai'i.
ia o a.:rlll;iil--i ,:,,:ri-,ic,.iL.i,' riinl:c,il;rri, f.r-,:.:.i. i1ii.*ialir-, iirlr: 3i:. 1il.:':,p'ir-n.ti ;1y, ,:: i.ir,ni.
Clll}? r:l.lii;r i-:iirl,.',,
J"ir.., ,;-li i,,rr .-r::..::1 i.i.Llrtlt:' ir.rl'lii ajr: ger:i::tr:i rl:;itl"i,-:i :lil?rl iril.rli! 1l l':
llr(rbill:i' ::t i:;it .' '.ii l.:,:r.;i.i1.i:,l"cl,L i,:i::1lilr:t r:.lln;l''ii::t,: ].1 {l:1"!'i:l o
:

i:i: ' r:i


apari r-,,i:-':,:.

in
;i

cei.:.i],l1_rl

llllll!

i :.

".
-

:' " i 'i;

si l].il"..
"a:;1":\

'

;,ll--til,',

r I

: ' -,.
'

. .,',

cltiD INCrirJij 1I.\TA :

301

:r1 lln si,ireor complcl de org-aur:lc, cr1lrr sint uritocondriile, tctic,-rini,cnrlopiasmic,


lizr'.romii, corpurilc Golgi ;i, in organisrnele autotroiictr, irlastk1tlle" r8.
ln privintil a1:ariiit i' cucario-'-tcior sint cluroscrtte cLoui ipol-eze: a) teor ia
cc..rl"i sittgLtllLlc; b) tt'ori.t sintbioticit.
Iu caziii (r11, r'r'1u1a,rparc cr1 r-lrlnirrcr a unei cr-olu1ii plebioticc. adicir tiupl-o
:rr.ol.,.rtio chinicii ieprcrtergS"toarcaparifiei vi,,:iii ;i dupir constituir-ea unolvezicule
l;i c:11-c ,,{ir-rctr,rafiiie sini ioar"tc irnportatttc, c(lca cc (ie) pcrr-nite sir" prezinte o
:rir,,ii',:i:e in{rnitii. c1c clir-crse rnoleculc in interaclittuL: intre cle si cu sursele de energie'din univc.r's {in mocl esenlia1 cncrgia clecti.omagucticiL ladiatir de soare)" 60'
finii.' d.in aceste'r,ezicule sr-. apropie de-r'iatir in nrisura iu cnre fluctuaiiile dirni71u01;.2i, iar atunci cind sistL:mu1 ilevine cilpalril -sir sc reprodr-rcit" itr rnocl conform,
:.clicJr zLpale un prograLn, atLrnci aparc si celr-tl:t r-ir: primitiitir: ,,Prirna celuli" a
3parrut in tnotnentuf in carc precizill reaciiilcr ca.talizate in sirilr.l unci vczicule a
<}cr-.'rrit suficientS- c:r si- permiti"L reproduccrea unrti ftrogtam (ansarnblu organizat
*ie instr-ucfiuni opcrertorii)
cu rur rninimurtr dc erori" 61.
-ca
o teorie care a{irmi. cir viul inccpe cu celula siL schi{eze u n
Este normal
irroriel irr care 1a incepr-rt a apir.rut l>rint,n t:eluld i:ic. Accastl prirnl celuiir a-fost
;;rccariotl, r1ar,,evoli1i:L r.a couduCc in tnod esen,iial .1a o ck:zvoltare <1e reglaje,
irit-,,' se traduce prit aparifia unci cltrxP(trt'ittLtittiiri tli:n cc in cc rnai pronrrnlate
ca-ie sii perrnitir-un lalinament a1 extcuii.-i l:rogramului" 61, ccea ce duce la

ceiuia cr-rcarioti.

Con[onn acestr:i teor-ii, r-iul a apliut prirna oarl- ca ceirrll ;i apoi a cvoluat,
c,:iuia org:rniz,indu-sc mai binc. Ilifeiitcle rxgaue alrar treptat prin hirgirea celulei
rrro-,cariott, prin invagiuarea rnttnbranei celulale rtlc.

Tcoria iimbioticl-- {b) sugcreazi rnoclui in care s-a trr'cut de 1a ceir'rla prosi nnume prin ilcluclerca sirnbioticiL intr-c, celu16
prir.;arioti inai rnare a u11o1' celule plocariote mai tnici, de diferite tipuri. Lar
ipli, ,,dupl cr1nl a s:-rgerat l.Iargulis (1970) 6', iiroteza sirnbioticl arati c[ eucaliotcl": autotiole au cyohiat din er.rcariole hetcrotro{c r-ia includerca unol' nici celuie
plt,lariote care aL1 fost convcrtitc in plasticie :ruloreprodr.rcitoare" 6;. Cu alte
;nr-intc, prin includerea de tip arnoebrl (fig. 1), dal {[ri1 digcstie, s-a trecut l.a
ccnstituirr::r dc eucariote. ,\celsta irr inserrina cii- -s-au incltr.s deja organ'ismetsi'i
lar!' triiesc in sinr,biozS. cu olgarnisrnr-rl rnai iuale. lJe accea, celula ar fimai curind,
inttrpreti-m noi, un ansamblu de or"grnisme vii intr-o unitate vie, la" fel cum o
este un an'samblu de celule vii intr-o uuitate vie.
-,,lant5- sau un animal cont
(ic iaptul ci riratci:ia r.ie cunoa$te in rnod constant
Daci mai finern
3slxilenea procese, ieori:r-:iirnbiotiii p:uL'i{ fi ver"i{icati rsi clJ expcrienlabiologic5
actuali, -q.ftfel, au fost sluLliate plasuricleic' iracteriilcx 6d. loate plasmiciele cntloscute
siill riin -\tl ,\i. lilc ircl -qi sc ieurii:ns*li cl,r crourozomii ba.cicriei sau pct si existe
scp:i:a1-;i sii. sc r',:proC,,;cii-, it; ac,-:slc citnditri, il cch:1:i, separat: ,,1n mc.'t1 uzuel
o sir:guri* copic:r irl'.rinritlei csi...l pitr:tittil in c-rirrlll Lrrr;tttl'irliir, ;i at';nci s,l tip11llc
c:r ..r.:plirral,:a plas,nirli:i s,l g.lrie.tl,.] sui; rlti c':tlii:ol sl-i:ingi;irt. i)aci sc predrlc ilsl
:nai mr-rll.. copii intr--l c:lirlil iin rnoct,-:bi;n'l:,it, itile 5 si 2-r) attlnci plasrnirla
st: rjises[.: sub irLr r:...rii'r-rti rrlirlllt" il rrir,-i rr;:,rirl, ];l-r-Lnl'-1 -l'c rn:tri sint. sub control
,.Li 1ti;-r-;uijrl riri,'i . .ir ,j;il'"!-;,1 ; ' .. ' :i.' il: L,ttL'l': ,'.i.zu,'i irt:, : .plit:..at.
'rgati,
ccnliitltiij"
si rl,l r'1rc,, ilr. Lil ,::.r'i,.:;. i,r.;.lei i:,irrr: ir:uLii r:l:lsrrrida {'\r:ai and
ree cit,,
;arioti"r- 1a- aceea eucarioti 63,

rjl-5l" s:
Pl;r,i1irijelr: r;iri.i li1;i,:i:gie rir: .!i-))i i:ir",, i,:.,! iili',:,';iit iL:ltn';, a.iLillfa Ci'iisr.i 111-t
esil ca":.:nl s,i in;iiti,l iii.'.;, ,:,-i.. :,.t'.ltii,r.1:t',: lt:. ii:.;,,,:'ioiiri rtn'-:i c,:j.ulir it;.Lci.:riale"
Si;lt vil sit.* nitj Urillli:,r'ii"ii" i:,.r.1,i":iir.t.ii,,r r,j.i:' .i.-:i.'., qrri:rti,:i ,:i:l"a1i, aii.,-'ai'i ;i,:ntlinat'l
;1i il1'oijiilfr.
-Si:
:rrii cui]ijsc ,.,ii;;,,:, virllit;:i 1ii i;,.rlti',rrii c.li',,, i.,'-i"ie;l irt di]i:rjt,.:.pl<.rL*.lcl;.re:
j'c'i'iiti'' i'ri;.rtei:iaL: {rfe s6
qi
f*r"r: 1,1!i?*j l,"u alJirir,i.: r:ii., in :nt;rr':j.;::, s:Llti.r:.it.:
.fr.,la

CLi, ,ve

:,

'l

i\n.{?F:RI-A "JItt

stabilesc in citoplasml siirt estntiale pentm viata gazdelor 1or " (js. Sini binc cuno:cule ;i caz,urile organismelor ;rnimale rnuitjcelulale cal'c cupr-incl bactelii utite
ln interiorul lor. L'xaminind o gami. lalgir dc asemenea simbiozc, Lauise Il. .Pr':er'
gi John It. Preer Jr. trag urmirtoarele coucluzii:,,Un mare asortiment cL1 cogtinuitate gencticir incluzinci
- acizi nuclcici curat i,

virusurii,
- bactcrii
qi ocazional chiar.'cucariotc

infclioare s-a stabilitincelulelc a nuuieroase organisure.

11 .Scncr-al, e-t-isti. un tra.nsfer ereditar de la o generatie la alta, asexuat ii timpul


diviziunii celulei sau sexuat in -timpul .proceselor cale implicir fuziune protopLa"uricl. Transferul pr-in injectare.din rned_iu este rar sau absent. Nurnai foafte poll*e
din aceste elemente sint capabiie de nuitiplicar:e in afara gazdei 1or. Uneori, cu ioate c[ nu intotdeauna,.ga?d?,in mod evidcnt, bcneficiazi"- de prezen{a elementelor
infectantc (tcrmcnul de infectant este folosit la modul gcneral, ;i nLi in sensul iu-i
rnedical, n._ns.) . In unclc cazuri gazda este.atacati... Adaptiriie gazclei;i a unui
asemenea clement implici a.dest'a-schimb.',Llimajore in ambele si sulereari cl legi.-

turile, in mod delicat echilibrate, sint totu;i vechi

fn viala si evoiulia gazdei" ee.

;i joacl rolurf

funclamentile

Important este faptul ci. stiin{a biologic5. confirmir existenta v,ir,r,hti. irt, z,i.,i.r-.,
a unei boctcrii,l)e carc toati lrrmea o recunoastc vie, iru inl;riorwL ltrei ctLttle - ii.
De ce nu ar Ii, dacl nc referim numai la citatul de rnai inainte, si airnsul :er:
chiar anuirrite structuri rnoleculare de ADN entiti"ti vii intr-o ceiirid" r.ie?
\iirusul prezintir calitatea unui corp deoarece se inveieqte intr-o membrani
proprie; el se reproclucc, estc aclcvirat in interiorul unei celule, dar se rcproduce
ca un orgatrism. }fotivul pentm care nn vi.rus nu este considerat vju esie acela
c5 nu se -reproducc singur, in_ afala celulei ! ca ;i cum un anumit organism nu
ar avea dreptul s5.-si alcagiL drcpt.mediu in care s[ se reproducS" o ieluil vie!
Faptul cir virusul r-eptezintd o rruitate, care se ap5.r5. ca^unitate, este dovedit
qi de acopcrirea }ui cn membrani.. fmportant este faptui dacl virusul are introdeschidere sau nu, pentnr. a {i siguri riaci este viu sau nu.
Din- punctril. de r-edere Lrarc r1e interescazX., in lumina moclelului ontoiogic
pe care l-am adoptat, viul ar putea si aparl chiar ;i in caznl tlnor anumite rnole*
cule de ADN gi i\RN, dacf, aleste molecul.e al oferi secretul introdescl"riderii. llin
momentul in care o ruc,leculi. trcce la reproducere, indifcrent in ce mcdiu, ;i pres'int[ in"trodeschidele, gi prin acrasta o unitate pe carc urmeazS. si o aprofui.Oet*"
ea devine o moleculS r'ie. Se paie ciL r,'iul apare ia un nivel molecriia^r complex,
tn anumite structuri molecularc, 1i atunci am putea vorbi intr-ac1evd.r de tre6erea
de 1a rnateria nevie la materia vir', prin intcrmediul malecule,i tii. 7)r: aici ar purce
lncepe evolulia materiei vii. I'roteinele, se pare,.cl nu ofer5. sansa motrecule.i vii,
dar ile sint necesare pentru sinteza ADN ;i pentru funcfiona.rel r,i'.riui care ajunre
treptat La for:na cle celuli. viata, r:xtrem, extrem de i'udimental5., ar inceie iu.
o r.rolecul;i ,,introdeschisS" cri reproducere, deci cu una sau nai nrulte forfre ds
rnolecule I ii ;i de ;rici ea iqi va asncia tot ceea ce este nece-car pentru a se rlesfdgura prin evolulic ajungind ia fantasiica uzin5. molecularf, si ihjrnic:r pe care s
constituic cclula. Dai r:u acc;,1*"t;i ueinli este determinaatS. pentru via!:I, ii uumai
suslinitcarc de via'{[.
Prea nult ciut5.m" viul ir acciistl uzin[, cincl ea cle fapt nu face ciecit sl
amplifice vitLl. Bioiogia rnolecuiarir ",'a ajunge sd" descifreze rnisterul viului a,lilncind
procesele cr-iantice pfnir la ine:;r,.1ir'riiii primari ai materiei. Tocrna.i accesul iaunul
din acegti ingredienf i conferi vitir:i *aracter de unitate si corp, respectiv prir: feno*
mene de ;iatur5. cu;rnl.ic[ spccificii {plin i;ltrodeschiclere cuantic[) care asigur*

Clr\rD Ii\gCErrFj Vr.AT.A,

303

icr--:sul la inform:rtclie. Asifel altare p,rsibilitatea dc cuprindtrre a telci entitS,{i


i1e matcrie vic intr,un tot unitar.
Evolulia biologicL tretruic sir aibI" o ricli.cini ir. 11r jocui riintre structurl si
sens fenomenologic carc incepc cu rnoleculcle vii
terrnini" cu anirrralul cel
:nai er.oluat pe carc il cunoa;tem astirzi, ornutr.
IOTn $I lillt.Anrli'!'Ij $I$I.1OGlt.\FI{]D
1 -A,rrir lloller, DiscoeerinE tlrc bctsis aJ lifu, an intyo::luclirstt to MolecL{Iol biologv, New Yorh,
It'Ic- Grarv-l{ill, 1974; autoarea afirrnir: ,,Ceiu1a estc astir-zi iclentificati, ca cea rnai simpli, structur*
capr:r:ri15, dr:.rizltA,, crestere si rnultiplicali:, e)ementul constrtcti'r clin care sint alcftuite toate orgar:i.srreIe, plante sau animale" (p. 4). in ultinrul tirnp, unii lriolc.gi recunosc viafa si 1a nivel subcelular: Arrtoine l)anchi-n, Ordre et tlynanique d,u uiuani, chemins de Ia bi,ologie moliculaire, l'aris, Editionq du Seuil, 1978: ,,in 1338, bota.nistul l{. J. Schlciden qi zoologul 'I'heodor Schnann it.n enun}at
-i,Jeea c5, toate fiinteie vii sint constituite din celulc. uniliti structurale
5i luncfionale autonomeFutmr s5, remarci,m cS, aceast5, idc.e re<1uc!ionist5,, clle consisti in a cd,ut:r o subunitate elcmentar5,,
lernl:r a incerca explicareil sllucturii 9i {uncfionii:ii orgauismuiui intrcg, cste paraleli unei atitudinl
.'-imi-iare, care a colldus pe chirnigti, in acceagi cpoc;i, si entrrte teoria atomiclu" (p. 18).
3 Antoine Danchiu, cp. cit., y. !8.
a Tabel compus dupd,:

-\ltoine I)anchin, o.p. cit.;


- a)
bi .\nn Roller, of. cit.;
*- c1 G. i{ontaleriti, Fron. A.yistotle to Dentouiius r:i* Dnrain: a skoyt swruey oJ a long histotic.ni and Logical journey, in I'. J. A1ra1a aud T. l)obzha.nskv {eds.), Slrdles it'r. the philosophy of
biali.ry, London, Macrnillan, 1974, i:. 3-- 19;
* dj Ernest l3oesiger, Euoltttion,ary theories a,fter Lanzarch and Darwitt, in F. J. Ayala and
T. llobzhansky (eds.), Stu.dies in the philoso.l,h"v oj bi.oiogy, London, llacrnillan, 1974, p.3-19',
Bruce -\1berts, Dennis Brar', Julian Lei';is, Xla.rtin ltaff, I{eith Roberts, James tr}.
- ci
-$atson,
]i{olecu.lor biology of the cell , Ne*' York, Garle"nd Puhlishing, Co., 193i;
- {l Isaak Asimov, A shovthistoryof biotogy, London, 196-5 (cdifia in lirnba rusi.j, A. Azimov,
FIyat.Eaia istoriia biologhii, Ilosliva, llir, 1967;
* g) }{arc J. rle Brabandet, Le ctt:sqtttlttte ei !a tie celirtlnirt, I-a llecherche, 19.83, juio,
p. $10-820.
5 Jacqr.es Monod, Le insarrl et Ia *icissiti. Paris, Ilclitions du Seui1, 1970.
6 Jacclues MorLod, On, chan,ce and necessity, in 1-:. j. r\vaia and T. Dobzhausky
{eds,), Studidt
in;iie,l:hi!os.:phy oJ bi.ologt', London, Ilacmillau, 1971, p. 36.0.
' 7 l:tiaune Rabaud, f,lements de biologre gindralt.. Palis. Fclix ,\lcan, 1925, ed. II (prima edi$e,
i911rl , p. 89.
8 .{utoine l)auchin, op. cit., p. !9.
e E. D. Garber, Cylogenetics, in I.,esiei Goidstcir, Darid 1I. Frescott (eds.), Gell biology,
'.=ttr. I, Genetic twch.ani,sn't.s of cells, Nerr Yorl;, r\cadernic lrless, 1977, p. 236.
10 E. f). Garber, op. cit., p. 235.
r1 Mihai Drd.gi.nescn, Ccnt.extulistovic a,l revalttti.ti bioiogice;i biochiutice, comunicare la sesiunet

;trir:fific5. Reuolwlia biol.ogicd, I3ucure;ti, r{cadernia Iteprblicii Socialiste Romiinia, 21 octoinbrie 1983.
12 l'Iilrai Dr5,g.'rrrescu, Pro.{unzi*tile lu+itii ntateri,t le, IJrrcrric5ti, Editur:a Politici,, 1979.
13 ljtie:nc ltalrau'1. ol. ,,:.. p. 3\- ['{-.
ra Aristote, I-es-f:Lrt.'ies des aninit+tt.t, Paris, Le"r .Llciles Lcttres, 1956; putem gisi inci ia Aristo*
t,;1, sub o a,l.Lrmiti, {orili, ideea, unei alhitccturi de {uncliuni: ,,Plin fnr.rcliuni colflul}e, infeieq pe
s,ctlca care se intilncsc la toate anima,lele. . . A:;t{el ,3.eci, pcntrn .toate {uncfiunjle care sir-Lt snbordonais altor;r este evide:it c6, organele ia care corespuncl. ace::te {uno}iuni sint in aceiasi raport ca gi
'funt4iunile insegi" (p. 20). $i rnai deparic: ,,nurnesc p:cpri,:tA-ti gi funcliuni, nattcrea, cresterea,
!$!i:reunafea, starea de veghe, som.rlu1, nersul si tot lt :rr intiincgtc de acr,lasi orcliri la animaie.
i,r;i;: p&rli irtelec nasr:.l, cchiul, fa!r, iltreagir; {irlaic diiiti'e eie sc nunreste un niern}:ru" ip,ZOi,
15 Mihai l)rirg6:resr'.r, Siii:t!,i si ciuili:clic, trlucure;ri. Editlrrir" Stiinfi{ici
;i linciclolredicS, 198'1.
16 f:hir,rits lI. l,,Iar-x Slru,t:l.i;'t's et f,:n,rli::t tut
Pit',!'111,, iti71,s!6iaaislr, Fnrclarneirta, sciertiae, .rcl.

l, 1980,5r. r,i"i.
1? ih;d.:.r;, ,:. ::1.).
19 tlla:rlr Ij::i'rio-:'rl.

{tv!,yc:: uatiort. u.

1e T, [_"..[{eu,j..:rsrrr, Titt jitness


2$

p.397.

\'rr.

i-r,, .Jar:.ro,-r, Orgaroi-zsii,:t:.

'1 ",',',.8. Ca.;iltcii, Ti;:t

jtr

zui.sdoul

r&t:ri'ttH't:i;itti,ii-l a i'i!it.Iyttn;:a!,

l'i:l,ydt ia ict t;:!:i.i,citi; i,.t;ld:'intentttic, 18ti.i.


eytti.ti::trnr:r.j, \l.r.r: Yri.1;, Ila,cmil1a.l , ig13.

t.!

o!

l.,h1,rid.o';i;fi; i;tlr,it(rtes!-r, Ph!'siolofiiL:ai f{r::i',:rv;,


bad1,, l{i.r;';

ri ltttti*;lryitl*.i,

1,.'r,;.

l"lil:,
;Hiii,

1!.}j'?.

d.i:s

i:i*p,

cle -{Jiic,, -{, tr928, r\'Iai.

9, t9:9,

hX.ATEI]iA

304

i'IE

i:r \-cl-i .u ol. crl. Xl. I)riLq:irrtscu, \'. Sirhlca.r'.r, C. lliliccailil s"a., j'rc,:urs'.;t i roit;itti ,:i :tltttr:.tdrcfd, )iucure;ti, l}lii.rira Acarlcniiei lic!-.ublicii Socia.liste ltuni.nil, i979, p. 6, 8, 13-- i-1, 21--r9,

4t-46,47-5i.

:a S1e[a1 Odobleja, psy6ft;'tr'r's Cc;:..ona;r1i-slr, i'aris, ]Ialoinc, 2 roj., 1!).13- l9i, (vt:'i si
irr iirnb:l romi.irir,: $tefa,n ()ricblej:r,, Psilta!it:tia.t)ilsojrontasl(i, J3ucnresii, i'}litrrr:'" Stiin't:ticd,

ed.i1tia

si

Jincrclopeclicd,, 1982).

:5 \,L ])rirgd,nrscrr, P. Gcln, C. Iliiiirccilnu, .\1. Ginoulescu, {i}r' -\l $tefan, \:. Si"hle:r:u:
tnti lIritircr, .liucuresii, lirlilru a Academir:i }lt'publicii Slcicialiste Rornjria,

Odobleja bclwct:t ..Luil.lrc


198

p.
-

1.

16
X50

\-czi o pre;.gIt:u-(] i," rlrcr a.scmcrrl'ii iiraxreso in ]I. Dri.girnescu, ,Slt.lrliri ;i ,:itili:ttitt,
- l{,ri, un<le estc citrt:1 ,si Li}rliogralia rie }raz-ir,, 'in special lucrilrile }ui I. Prigogrr.ie.

er!, cit,,

:1 \'ezi, spre c,xcmplu,


57'
'\rrn lioller, clt. ct!., P.rlumcsc
i3 Aninalele Jonrtaie dintr'-osirrgul:icclul;ise
proloz.rarc: anroebe, {lagelatc, ciliatceicSint 1,1iqla1c pentln oir nu-;i prorhlc singurc hra,na, spre deosehire de pianic, care sirrt autotr,]i-e,

Animalele obliir hrana, r.lin afarir prirl ingcrare (heterotrofe).


?e Toate in{oi'mr"!ii.1e autolului dc:spre Paul Weiss provin din lucrarea: Jule Good{ie1d, Changi,pg strategies: a, caupat'isan., o1 rtclr.:r.!i.oni,st ctltiludcs'itt biological and neilical research it't' the nin,sieinth, antt ttt:'entietJt centuries, in .ioi. ]i. J. .\1';113 a:rd'1. Dol-.2hot,511' {cds.), Slurli,es in, the fltilos:air,y
oJ biotoqy,1.r11jon, Jlacrnilirri. lu-i,1'. u5- \rr'
3$ Fa,ul \\.eiss,

-4ninal ytati.ic;t. as

-<,r'sleru

t'eitctiott: tJrc or:tentcLtiatt tautnycls li'ght ancl grau'ifn' in

btittrjlits i\'a:rcssa), ]3io1ogia gelreralis, l, 1925, p. 167-248, dupE jirne


Goodfield, ol. cit., p. I5.
31 Fanl \:r,eiss, Ilr
frob!.c:nt af rii !ulii,idral,i!y'in, deuelo.pwent, T]re American Natura.list, 7{,
1940, p. 34--i6, rlupa June Gootl{reld, oit. ttt., p.77.
3j paul \Vei-.s, l-ronl cell !t, melec",tic, tJie tnolecttirty control oJ celJula,r attitit!-, J. II. -{}ien ied.),
Nerv York, Ilc. Gra.rv IIii1, 1962, clupf June Good{ield, op- r:'it., p. i'9.
33 Paul Weiss, ?fte cell (ts c rrn:j, Joui:nal oi theoretical biolcgl', j, 1963, p. 389-"197, dup*"
June:]4Goodfieid, o!. tit., p. 79.
Vezi, spre exemplu, Miialr Zele1;' (cri.), Auto.poiesis, dissifati* s!ritcttncs a,nd, sttnla.tr;vus
sociai ovtlers, 1\tashing;tcn, IAAS, 1980.
35 Pe.n1 Weiss, Orc flns tlocs ttot equ,al t,-e'0, in F. Schrnidt (ed.), Tlie neurosciences, liew
York, llockfeller Ljniversitv l'rcss. 1968, dupi June Goodfield, of. cid., p.8{.t'
ir6
June Goodfiold, a,!. cit., t:. 50"
37 i'anl Weiss, (1968), af. cit., clupi June Goodfield, p. 80.
3s \fihai DrA.giricscu, On tlrc rtctlt.u'e oj bi,ological IiJe, preptittt, Iiucr:ie;ii, 1977; perxru mai
th.e resiing fosrzrr-s a.[

sauite detalii, veLi .Pvl.fun:;milc ii+tttii tnaieriale, 1979, ed. .1r., p. 2A7-213.

3e Antoine l)arrchin (191E), o!. cit., p. 291'


a0 Mihai l)r6ginescl, Sfre o tectrie generald, ain,l'ormaliei, Dreprint, Bucurelli, Institutui L-eniral
pentru
Colducere si Infolrnatic;, mai i9E3.
41 W. \\". Thorpe, Ilecluctianism in Liolog3t, in Ir. l. Ayala. and T. Dcl-rzhan:rky (eds.), litulies

in

t.he phitrosophy oJ biol'ogy', I-onclor-r, .l\'Iacrnillir.n, 1974'


a2

lbidrcm,

p.

p. 1I8'

118,

{3 Victor Sf,hleanu, Eseu de tti.ologie inJortnalicn.ald, I}ucuregti, Editura $tiintific:., 19Til.


aa Clra,rles l}irc]n, Chance, nt.cessit3t und, .pwrpose, in F. j. ,{r''aia and 'i. Dobzhansirv (eris,j"
SturJies i'tn the philosophy ai biology, London, I'Iacmillan, 19i4' p- 233.
a5 Theodcsius Dobzhansk-v, Chunce antl, creatiaity in, eaolutian., in F, .J. A-vala ana T. Dobzhansky (eds.), Siil.dres in the philosoi:fu o.f bialogy, I-ondon' I'Ia,cmillan, 1974' p. 331.
at lbidern., p. 331.
a? Faul P6stc11icu, Teoria aopr j:!,ex7fi4|. tici,os, ulil,nuscris ue,publicat, 19'l:1, nrenlionat tle Iie-rista
1945, No.- 1*2; p'blicat ln volurnul ed. M. Fritginescu
Stiinfifictr. ,,\i. Acl;rmachi" (Iagi), x\,\I,
q.a.,'I'recu.rsoyi rr'tx6,ni, ai cibenr.etidi , Liucrue;ti, ECitura Academiei ltepublicii Socialiste llc,mflnia,

p. 1.23--125.
;\iexandrl Giuculescu, Ipc!,e:a inginerult.ri Paul Posteln'iail: de lo dt'ctt'itele att reac!:t la
M?t, t1.ori.el cibeynetic ai u,nitersutui,, in vcl. erl. l,I. J)r'irg5,nescu,;,a., Pt'ecuvsori t'owtAni, ai ttl,t:rsi,etic'ti,
Bucuresti. Editur"a Acardemiei Republi.cii Socialiste RornAnia, 1979, p. I03*115.
ar'Ricirard G, W. Ar:riierson, Tlie lLiogetaesis oJ suprettxotrecular stvt,tciure.s, in Lester {,ir:lclct..in
vol. l\r, Gene exprassiofi: tre.rttiaiiu't and tha ltdhat:ir'*r
an<l Davirl I[. Prescott {eds.), CeIl [;iology,
Nert Ycrl<, Acadernic Pre-<-q, '19E0, p. 429aJ
' proieitt'.
' w ]biriew,
p. 429; paranloeciurn {:ice palre <lin ciliate (sau il{uzoare) - vezi nota 28; l.ricrafe:t
citat[ a 1ui de ferra este urnrdtcarfta: li. de "lerr:a, Sorae regulatory inlevactiotts betueett, t:t:ll slt'ttctures &t t,t:c suprarmdeadar leael, Iliol. ir.e'r. Cambridge Philos Soc",53, 197E, p,427-463.
s1 Richard G. V{. Auclerson, L,i. c.ii., p. 429"
sr
C.:ldstejn
aciri ivLberitanu amd epi,g-enel.ic !'fis216111trur, in Lester
-Ja,rrine llei,qso.n, 7;s11-ps6l.eic
"Vork, :ricadcntio
4nd l)av;d I{. Prescr:tt {eds"), Celi bialc.4t, ,ro1. l, Gtrletia Mt'e(hanisms of cells, }ierv
Press, 1977, p, 378.
6s lltitlew, p. '113.
1.979,

aS

t'T:llt

rjudr:rt si 1lilrrn;;1j.:' ,

1,{-"i:IJ|t \r|\iA

305

jt:tr l 195.r.
,\ntoirrc l-]arrr'!:ril, r:1.. ii,'., t-. 2{i l.
iru \-i'zi
l-r:rfiair. r, il-:;, lrL sl)t1lial cap;1DL:lr 3 si l.
5i l ti,'iziurti':'.
yttitt nt.ito:ti rtrpr()alucir irrtreaglr irlor;ririi-ic g. r;r 1icii, :lrr ri -.osclrire ,i,. rlciozi.
a:i;a ('iiiar o tli.ziziuntr clrtc sepat:i"r irriormzrti:t errc{'lita,r; irr iiorrir jnrliLlitli i1a, orgr.rri:;rlreie cit sexuaii.lirtr-i; .;rzi ,\ritoi;r: Ila,ncitirr. ap. .i1., p. 7l-.t2.
r

:,:;

i:l

li" -\1-alir

a'rril'l'. j)cbzhan:'h)'ic{1s.i,,jlrrrii,'.r in:ii:

1).21')5.

;e \ltoine

l)a;rr:1lilr, '-'1. , il
ll:,itient, p. j.i i.
't1 lliirl,em, ir. .l-:l).
tt{t

ir, :r{-

l:hiltstl.l'it'L r,i bt,'i;,::,, l-onrlcr, }I:lr;rni1ia1

j\ii

"J.Iiident.
'ir (i. I-ec11-arrl firr:irlrins, , j,. c,i:., p. .j9j-2,-)(i.
'ii L. \Ia,rg-ulis, Ot i.s,,in .l !.!iltr\-!)ti. ;r'Jl-c. -\trrr lIa-zerr, 1-:;lt i lt:i.zi:rsitt l)irss, i9r(). ci;.1., dupd
i'. Led_varLl Stelrl;iu:,. ,,1:. t:it., Jr. J!,5.
dr' (i. i-r:ci,vlurcl St,:bbiirs, a.l. .1i.., tr. ,19,5.
ti0 T.rruistr il. I)ret:r: arril
Johrt Ii. f;-ecr ]r., ltilttt'iionri i i iri,itiiotis t'i.e.inenls, in T-esitr Gold:;icilr an(l j)l,"rir1 JI. .P;est,,{t ,'crir.l. t,.', L ,l,:-t,,.r,rl. 1. (ilr11:i ,tlrthtnisnts .i cclls, -\or,,' yr:rk, Acar-lrr-,ric l,);:oss. \) r'7 , p. .111 -.1.15.
'r7 i ititit:nt , ir. ,125.
ts ILiCent, r. i..15.
i'1! I birl.:;n. ir. .ififr.

CA1'I-fOLT,:I,

il{ODELUL ffHNERAL AL ilIATERIEI

IiII

oltT0BIoNTtrt
llacir, in conformitate cu consiclerafiiie din capitolul precedent, viul ar trebui sit sr nranifeste la nivel in{racelul:rr, intrebarea care se pune este: de la care
nivel?

s[ rlspundem la intrcbare vom recurge la concepteie ortoviul este ;i o problemi de ortofizici.


Constituirea universului se face, dupl cum am r.5.zut, prin dezvoltarea de
ortosensllri in in{ormaterie ;i cuplajui informateriei cu lum.atia. Astlel se nass
cuante de spafiu gi particule elementare. Dar in acest cuplaj pot rimine si lacune,
prin care informaieria apare direct, in univers, sub form5" de cuante, deSi ea
este in fond, in acela;i timp, substratul cel mai adinc a1 matetiei, . cu proprietii! i
cu totul particulare, pe care lc-arn sugeratin capitolele precedente din acest volutn.
'locmai o asenenea cuant[-1acun5. are caracterul de ctttt.ntd printrc cuantele
de spafiu qi particulele eiementarc, dar are;i un comportament propritr.,.informaterial: ;tim ce fiecale,,punct" din informaterie este o unitate adimensional5",
nemetricii, care poate fi privitS. ;i ca infinitf, dcci care nu mai poate fi cuantd.
c| o ,,bucatir" c1e informaterie care se poate desface intr-o in{initatc de subbuclfi, {il:care din acestea intr-o noui infinitate ;i a;? rnai departc. Cuanta-lacuni
este rnai curind o tr.ttt'icunrttd,, lfuL ca aceasti denumire si ?nsemne ceva de genul
antimateriei (mai e\ai.ct, antisubstanfei) . Antimateria cste o form5. de materie
in gnivcrs care se deosebcgte cle naterie prin inversarea anllmitor proprietlti, cum
ar {i sarcinile electrice eile particulelof elementate componente. Att'ticuanta saw
atanta-lacurud. se deosebeste .f'u,ndernantttl de toate celelalte cuante rlin univers.
pcntrr,r a incerca

{izicii,

dr'oarece

lntr-adevir, cuantele de spaliu gi particulele elementare se gS.sesc sub o ,,carcasi"


de 1um3tie, deci sint constituite rlin lurnatie si informaterte. L,neoii ele pot fi
privite cir ;i cuur ar Ii cnt'su,Iafe in lumatic, {iecare din e1e, dar in fond, dupi -cum
im vlzut, procesele de bazl au loc intr-o informaterie unitarl care senrelte drept
supcrt pioccselor care prin lurnatie apar rlrept cotnportatnente cie particule
c-le^mcntar-e (si cuauta de spatir-l e-ste o particulii elemcntarl) . Fizica privegte particulele clelnentarc ca si curn ar' .fr capsulate, rccunoscind, este ader'Irat, cd acestea
trebuie sii aibi un con{inut; c.irtolizica tgi indleaptii atcnfia asu.pra ploceselor
ig{ormateriale, pcntru. ea capsu};rrea. e-cte r:elatir.ir, pentru ortofizici procesele
de baz5" sint iriforn-raterialc, insa-r sub cuplajui cu lulratia totul se desiltooar[,
ceea ce ;i constatim in univcisu\ fizic, con-torm utoi: a.l11rnlitc li:gi, unei anumite
iogici, firlir nici un fel c1e C*'iere.
C6 totul aita este situatia cuantei-lacunf, de fapt o a.nticuanti, a1e cirei
ortosensu.ii nu rnai sint firate prin lumatie. Din conilf,, anticuanta se g[se;te
in situa{ia inforrnateriei ,,libere", nec.r:.plate ctl l:-1matia,,$aia sd fluctueze in ortosensuri,'sl genereze'noi ortosensuri clin sine, calc 1:rot dispS.rea, clin rnomentirl ln

}iODEI,UL CI'NERAL AL I\{ATEIiIEI 1III

cale llu st p1'o(lucc 1111 tlori cul)laj cu-lumatia, prin teri:r-rarc. I)ar, in acclasi tinp
ea n}l_-so Sisc$tc in situ:rtja cu totril liberi a lnfonnati:rici, ci sc giserstc ca anti-iuantii priutlc cclc']a.itc cn:rnte ale universuhri si r:ste normal ca dn.rrc c1c sd,
aPar;i auuiliil.r: intt:raclirini. O aseucnea cuantir-lacLrnr-i, infor-nruicriali,
1r"t"*

:ntt-:t- iu interac!ii-rnc crt i:cleialte structuri constittLitc clin pai ticuf.. "i
"i"i.1"tii*
i]cuttu a conlet'i;lcestora, atunci cind intcractiunea se clor-cclesie farorabilir,
.olli"tclr utlci clltititi vii. intr--adevi.r', cinpiL ltilerea noirliri, uumai informaterja ar
l:ittea erxplica t'alititilc .o.g"niutn;lor-i'il,- in""pi ncl cw u,ni.totea lor biolosi;; ai irr.i,,,,
;nd cu frocesck nrL.t'Lt(ll-fiiJtologiL,t. Consideiincl cir- intr-arlevir asa ii"., ri.i"iii",
iuanta-lacunl sarr antici:anta o vom nvui oytobiottt.
Yotlr ollscn'ir ci nuntiri in{orrnateria sub for:rnli cie cuanti.-lacun' cstc ortobionl , nuurai ac'ijca carc apare priir ochiurilc ,,ca,:casei'; lumatici unui unir.-ers.
-loatc
Lln intrce uui\'ers sc naste cliiitr-un
ccielalte ,,punctr,,
l,piurct" inforr"r-ratcrial.
rrare 1111 ltasc ttnivci:srtri si constitl-ric
infolrratci'ic,,libcr1", ncstructurirtt'i, nu
corrstitnir: orlalt,io;rlt.
Antictlanta ortobiotrlir:ir nu rstc vic, ta cstc in{orrnateric cu proprietirti spe.:iiicrcr lrle accstni ingrecli.'t'r:rtcr';rtic f.'darnental.
Ortobiontii cxisti oriurrclc in univcrs, allturi c1c cuarrtelc- clc spatiu si cle
prrrticrrlcle elcincntarc.
0|tttit&,tct''ir,.cfcrtttcazi"tatunciciridunortobiont str ata,seazi unei structuri de
Pariicuie clcmcnlalt, proltlrbil rjr: o l'crm:i dc la cale intr--aiier,Lr putem spulle c[
;i inccput viata.
parci ciL rtt"l rti'1:ttbi.atr! ai: lrcbtii slr,. sc atascze 1a o structurl-L clestul cle cou. Setini*rl
plcxi,
se*rr.. rlc tot ca(,,I c..: crrncastt-'r a>iizi r^' -ctiintir.
Sit st: atasr:zl iltloi"stntr:turi molcci'.lurc in sPilalir
l.rl.ii, .iinr .int nroluculele
'ie AI).\? Str'ucrrrril, rrrrtl, .,,i,,' ' ,-;;;trkt. sint cxplicatc prin {ortele fizice care
st t:xcrcili inirc :;rltni si.niulcciij,_,, lxlcum intr'. ins.lli'p5rtilc'un.i
;i
-ofaairi*
iotnpicxt-' (.c lrr irilli':r rclitic un,,ortbbiont"
:Au m.-Li,trlrl1i,'ccea-.tr-.t"tii
ce ar fi acelasi
-ilf
tl:Lr
sri
'l5tcl.u'
. Prtslipiuttnt rirril singur, in ju;:ul uutri anumit"
i"
oc lortai I1-I lilcr tlll ca-:4 ru:a tlin fcrtele t:iuroscute din iiziciL (respectiv
perrtru. tol.te
tipuriic de icgirturi inoleci:trari:) lrr,ritr.r cir ircestea sc t'x,-r-citi intre structuricare
-'e.g5"sesc sub forma c[,']irilrati,j;i in{ornlatcrit-., pc c,inrl ortobior.rtul cstenumei
j!,.,::lin orlclriorr,-iiurin jurul.ro"i
.i,, t;;;;
f:l:::11::i:,;
llllorlnatcrl;ti, tlt'ct, cat pl'(]ct!, trcbuic s:i uiociucl
",irur.ii"'rtir.t.,ri
si in substraitul"ul.
informaterial
-.e
:] :|:t"::l1i rnoi.ecur;rre r".:specrive, aclici or'o'o'lir"ri'rir.ii;,it- nl .o;;p;;;;i;i";

:r CriaIltlCe.

lucruriie trebuic si iir,: rrrivite, cliit doui puncte Ce veciere, la dor:E


-^,_.^,?-,:i.1Y,
;liYetllrl
dllerltr':
a) la.nivr:3ui c""rtritL:1or si strui:it.ti:ilor aiomicc rnoiecuiarer, in g;11'g caz. ata-si
:area u,:rui crioi:icr:t li:- pr.rilir si r,, n;anifeste prlrlii-;";;i'a"-'ruril'-"pr*,""i-ra
=?y d," ct-'rectie a fc'rleior s1('({I.rln;rgn,-'1icc cari intervin tn constituirea molecnlei.
i-ii:
dac{ i:c_ir:ragini.r:: crloriicntiil"i:a * pa"rticui[, atunci *t*sr.r"r1 iui cpa.lticii
ia o structur;i n*JLccurali., r:;rre ci.i:r,ine r.ie'prin.n."**to,
;r ;;;il;i:t;i
;;;;;;l
nrccar-..icii clarLticc, a,i.icir si nu nc ait.,pi,inr r,r
: ,::lljj^:itil" "in1:ii ciin*<lclui
ta.una r:ar.c si. in:brace pr.inrr__.in nor <lc pr,:bai:iftate r]e
:",::ij,:|.|-i^l:lj:i'lli:i.:
irDzltIS stl'rictill j rrr'loc'Lliiii.'i.:-tspliii"'6; d.e:igrrr s-al i--iltca recrirge'si la 11n lrodel
-:irnplificat, rirrp'il c'.in se pt'ir-cc 1:icr:urjir: si in cas'.ri l'i"ioii *tirt",u.i*i :;au :nolecuLci.
'ilste tr:niant cie a .lti;*t,i ci" l-,::cr:-,ai ,', oltiirriJ *"i.r"r"rj in clice ar nrr-tea fi
:;iiui eir.1_c,bio*r.
,,r.ia9i
,ri"U""t';i;;-;
:::::.:"?:ttrntervinii
,lta:,IrJi .
fu
'-]i]ll;,.i
;i detr:rn"ririar;r :,:ti-'.rrtr:rii iina.r,: i inoieculei, d;rr,-;; i,r-r"o,d
forrna Li-J-r:or iri.irrctii ia fortele cla:rile cunoscute. F:or-ta. ,,bi*:^"^tii',:."}
ltqtct;ujl
io3tci' t;ebr-ric
-tl {'e foarte sja'l--ii, ileoarcce r",lirii ei n,.r ,.:ste de a r-euni atolni gi
rnolecirle, lntr-o s+;ructurir cc-rli;le.,li.. r:j nr-im:ri ,1"
* .oriiuri *".=utuin o ,r*t*tr, *p,i"

l*

C*p,-;;,G

:\i,a.'t'i

.1

ll \ \ :il

l'iiicIt. I )lil',i .-ilt-lrttilll ,lgyt'iii {'i \ii-r1('itltli iit

,'Lir',-r

li

1111'.'l

i111r1L'ti.il"

lrli :L'

r'')rll1it:i"

ii'1i ,r rlor i.iLl-L a cxistr'tr!t;i rrirci Ioi'te snirlitulltllit't'. Iiinrrirlil cli ilai'it5i:t L':'lt' {oat'1-'-'
slalrii, .lt.,r stint rl;lci ;i ciit,l '.'r iri-l)11lr'a 1i pLrsi irr llitLt'rrli. {) 11*t'111i't,r'll iol'{i
tr1.r:lr 1i insl-L total rullii \ll1 11,-,':L'l,lr.'L rlL'crlt-'1rrit.t lor-tl ,lirr !1ii\'1-'l's, ;tiLrl iiitlrl
c..i to11.,. lrol{rt}t. rlclii'l"L din irloci'si' c:r.r-r' lrr.L lrL lrazir rtirltt:Li rloLtl"L :Ltlrst;.Ltttt' trlipt1116iei('. llnr:r1iil. si ipflrlnrulL'r'i:1, si itr cltrr: infort.-ratr'iilL lorrr-li i-i'rlrrl liotrrritrl';
5) i..L 1ir-clul jnlorrn:rtcr-i,'i, siir(tn'nl cilra l)():ri{r ('\irlicil llrotlttl jil t lii't' -rcoll{t'lli ilpitirtl cptir-iLtii yii, clrrlir-:1t rrtl itittti (-'i)rir si lr.t,citt e l, llll( )l L)l-1r{ (':t' i t nrr,i5unoloqi(.,'. \u lir li tr,rcLrr', ;i nir:i nii lllttcm ritLlrllc l:L Lrtt alt lrrrtcit'l ric |t-inciltiti, cf in :lrlrsilltui inlrirrna.tcrinl si s,-'1';nsl itLric rtttilttlclL <.lt' l:lti t' ltllliilt{'alll ill,li
itriiittr. i,rinciltirlclL- {aD()lDCnr,lirt iirior'-rttlllr'i'il sini ,1,'ti't"ttlitl;rt,r (1,'()fto:(rllsilri.
r{-Ji.,.risc;.i1-ilr.: -iirlL si ll lra;,;li yrli;,11'iqtiLtilor l)llrticrllrL;r i'1i'ittr.'ni.1rt-'. ll}iLrl-lIt:tiltiliie
ior sint il r.rltilniL instnitl, lL irrf,'r'a.irtiltrri itttt-L'otttisi'tlrLu'i itl ilri,lltllalcri,'. IIani{]:iIe
f,tst:ir-ilr'rLin Or-iolrirtni sirtf io1- ()1-t(lS{r'iir.trIi. tItlt'1liti't'll ailri')i'i)1ill'.' t:i1t'iiL-r'r-'it
:r1 t'tl,:':
r.-1, :r,,,. i,tt :li'rl ,l,'()i1,,-, lt-..i l"'l):r!l';lt ';rl, it;ltti,,t t,ii9:.' ',1i;i,l
ltrai ujls tro:ilrilit:itilc s;r1e llttL'ittlitttt'iit t.rrlostttstlli. ll:rr.r;:'it:r- t-Llr{.'liilliljtr'llii cu
lunt;r t ilL.

iil' itlitriiilttlL:titl.: .i
i".
ittlltrl
,,(ll'tilscnsrrt
li-,inatir lir ca1
glr9l,iontll poscrlii or.toi('nsrLl lnrxiirrtltiLtiiL ltrii:i:Lr ilt irttr',-';irli.'lt lrli. ,.lzLti;iiti'})lclJlicll-1.i
nccLlplirii l,.ti i'.1 lrulatic. iit lrrii'inlri ofto.i-'rtsuiil()r-Li)1)'J1{)3ir',-r s,' i)illltl
jrL ()ltoc\i-'r:i:lr:l-r cir 11spiip grtos{-.1s ..1 ,.11i.11 ttziLal s.rLt r.1ll i)i1r):tr:)tts ltl ',tttLti .il'. :,lllri
tential .,Lu rrnrirrlr.. i,,it'i,r.,i ,,,,r.trLi<ttttrl i'ii'. si: lllltiiilr.':.ii iil;iliitiLtl i:z',1a.1 tl-ir-lir,t1it,,i,,u:rl, ilir yilLl 1t tf(ri)rLi :-iiL i:rcc:r.lri1. itrtr-rt ,,lttolt'ctrlli" r'i.,'.;i irl'li r.1,,' o lol-tl'tii
llicliltlr'r.i11ralir co1)tplictlir, rrt tobioninl tlcliui.r :li lrtl:,i'i1r' {)1-i{rsLr1)s111 , si)aiia,l uztlLl !t-.iilc1- Lrir, o clLlrilt:1. tlr: slllli iti s'.rtr ('il oricr,' iriLr-i icttll-i ('Lrillr.'lltrlri-r. \ullai
il

1i,,.'lrr1 c:it'r, i1t'lncirzri. r{'.1ii1riiiil iirrrii

:rst.lt1 .-;t.i).)atl ltst'zii irr sttatirLl trzLilLi :ri 1>o;'.1, -r'L Jr-titrit,'t',':L t;ii;"i.,,1,'sc!t:Lii;',t l)('!l'l r1l
i.),ri i-L ;r:rl,-te cotttini' si lril-,, {)l-i-oSi'iI:r.lf i :,i)aliiilLr Citf i
r)fgarLi:.11,.11 ..-1 * rLir-L spaliu.
-si

:iiri cltrlil',.: l)t-c7j{-'11i2 irr liitl siratii i)r1or'\istuitia:alc, stti,i:rcL:ttfit siraiiilltli li.:zrL:i.1.
lIai cirlilt,Ll'iir:1:i 1r','1r-r'ir.'::li ii,'itlLziil, ini.r'ticit rlilittLri ilt-itl arlttl 9r"ilL1l'i r-1,' r'ci:itll'Ll-iifi, <lcri.L r.tLi, sliaijlrltt it.,:'.i:ir.', ..-;if iriircl otrtiiti' 1111i!.i.tt':r ,1tl'.t'. (\l rl,tlliSnl r-irr.
1[e1!i1L r'L,rr r;itti>t'nsririioi 1.olt,,1oqi.i' ii1{] orioi)i{rlltttliii i:t Lrliil,Liliill iir 1r:ll'Ll lt.in1
ci t,j nr.r,:.it.c cuitlat lli L'.i.lruiii,.r irt trilr,,i iliir'r:tjrir';isi'lr
lroiil,'iL iili:rii ',.' -.-.ilrl.L li:lL'.i.ol'1o('-\!aat
tti'i;tti" :,li iirr o })r'ol-rl"jttlte
...
rc{.riis1i
c{rli:cri.
sens c;ii
1-.i'i',rrti.',t,rti'.
r;r tlul1i {ri'1i):rt'lis lticti,.ir-, tllt ,r1 t,,r".1 - il) i:iiii' ol.'Lll,icitlitlili. -\tr lli li ,,'xrLll: i'l.l :iii;
l:,\isj.i: :.i lr'111. ofioi(t1t:.ufi lri,xrl,ir',r, i'r)t-irtltlrr:iiii lrl-1 rlirirlrltlli',1i, (:if .;,i cciot"ilili,l
itt tt,, i)ui{ri)1ilil1i ;i lllt lilLi!,' ''ir'ril,'itlltl','. 'i'llil:i. i::','ll :lL,"r iil'ir'r';Ll:iillilr' 'lilr! i.'si.,,l at.ii
tirj rtol.rl1iti,r. i.tii jiri,ir';r,.:1itii:l'tr ,.ti't',,-.' 1l:iliicliir^ir: r i:lili il1 l..;i' i ' llr' {, I iil 1it
,ir i!i!

iji{}tlit:i;i
'a,ti;',

li cliir:
i,f,.:
Lrtr'

t,

r,.i {- , iir, .-.t: .. .'. .r.ii 'ii' li:,i-,

,.-)t'i/,'t.i

:r(i

i).iii):luir.',.L:i
r.: :r,Iili.l i.l i'

r"r1l

nl i l,

I i: i/

..i;ilL:l-'l1l::i,''ll
l)-l ii,3r:):i
l- 1"-r:li1 i.

..i

l::, '.

,1,.:

r,

rr:r'..

-,

ir lll- 11 "r,1.... !:
i.l]1i.i.ir.i ': .r ,' : l I l
r.

'

i,,,1

:'

1 i-!iii,:,. r1'rllllrl
'

t,i.1

r-' {ictCi-

l'::l''

{'

it{OD!:Liit, t;ENE it.\ i, Ai,

lU-\T',i:lll ii

iii-Q

1rtri

1',tittl

Clasa dc
.)ItCSf: rsit fi
Ch I

lseus

Xll,ilrnellal
Dr:

i;LL

1rP,,ili

SrrLt:1asr,

0itosensul siiliboliz:r,t prin ltlfltnlarair ,.it t,i stit", crr coLupoiri:riic le

11:

(]ft':)sii1l'ilt:

{l

(Jrloscnsrrl
I ', ;i

irsc r''z;iti

rriititii,

:i11,.j: ,.'J..t.. ltei


.'r:hilii:rLr.

q'ri

;i

u!

asiqtrii rrni{,.

1r;1,1

51r1i.

I
1

|,t1)t

[,, r:ir;;

:ii ti

ji iitl.rtitt...'r'it, r:i..te::i! r ;tiuL)fa, i trr.i:r:


esprirn:l tcrrdirrtr cJrutdrii r1i' ortc,-,':,Srtti. l.:1t. r,fiu:r.llSrrl cAr,' i;)il.lit:1 li an:lrilia orgar.!isnrclor'/ii
itrtr-rrti uli'rcr.,.
{.lpiilqg115si rk:sf:isur"rrii

l;::,'

oj fost':t:rrl .iLr, l-i 1.. -. r;i,ii:ti,.

si diversitatr:a luirrii lir,icrialc, contiliird o contrrdictic fundamcr-.lli:


echilibrri si calacter tenilenli;r1 s;;ir
cii:

zechiii br

()rtrsensuri

Orto.sensusi

lul,:lameuta,lc

to

sr:

t i: rrel

rr.

\<r*11r.i

tr:',:-: d.. r"cir,j,titi ir.rr.^ ,,i)L1,

drIUirtr.

J iir icrmltcri:rie.

Solati.ct

tr,i(.

i____

re

{drrivate}

-Jir sia::rr,'ir: :i;:


,'1!c d.tLrr l;tl

u,'l
1

.:

-t

ar!;sen-;ur

ij;:

i)t:11i,";211r.,

tttis,:arc

Inilnttateriil din subsli'atul unui

u:iivels

de termind, uu nultrai spatiui


uzua1, ci 9i alte spatii ortocxistentiirle subiacente.

Jo:rrr:i, ln ro1. in creltella, expaltsi1i('it, tt1t11l ltil1veIS.


-Joa,c;i

nn rlr'l in apadlja ortobiorti-

lor, prirr iill()rltlatei'ia


j)lat'" cu 1u;t.:lrtia,.

iS.sard necu-

Lit iti,letacf'i:;;tt

(Jltr:ssusuliie tipice p*ntru clcter'


nlin,lrea lririrnilof de stale al*
parliculL'l r)r c1rlner taiO.

lJii:il !tt

{i,l:cslnint,"lo

il i:,rcst capi'roi.

. -l-r':rlltit a cxpiic;r tciusi u.iiilaiea ulrlii ci:il..1:l.i:iiir. r,'iL'r, cric ile liial sus 1111 sint
lntr.-uri trLtrmit f i:i, uui'latea a.siquriit i. r.i,t inliir:r:ai:i:,1-i,t trellnic s.i 1)ogl;
;;lil:lt'nt,: slrr,rctuliLi' tnsleculare si sii coirir-ii:l.tirt ,r:,,-rti.!:iil ia r. t-o1'rtia ioi. Linitaiea
iiii lroai{,' ii r-ru c-1-ri{eiloInen, ci un fcnorncii t;;ii", .ia ici cllt:i coilSl,irtnti;* ori-ltlj r.:i
:iir *.'star ri.lr. cpifedctnen, ci lru fenlunrlt af1,i"1."
In-1 ru.i.'iita unrl.iilii olgarri-iil-11l-1i r,ju. cti ii, i:'.r. j. ititllli:rt r:.ii'lilcr ir.li si s'ir.'ir,r.
ila.ie :ir" ir,t'ti,t puteriia _ dc a ;.irfluenia litr',-.' -' :. . ,. .: ,rr.'i;ior:tlrl. :,:i r.tal;r:l.l,r:i.
"1fle:,ta. a'-'li oriose.iz.,iti lti+,'i t,,:. ,itt:'ii1::;rjl.,;^,.-i;jj-if.lr-1.ae;i :i;il'-1.--rtiL :.,,r :': ;y3,1,r,1
alslife:iii ticcii initCeri:ind ilrli,i-ri,il Jei r;* i':r'i..ir:- 'i;irr.u: cal.: rirl)niin ;i ,:.'-r:,iiitiiiu:
a.fieSirt
:-'uli.- lFjit:..'.

i-;i.iU{:turi.

810

MAT:ETIIA VIE

Orto-*ensuL biontic de influur![ ar trebui s6. 'iu,tllr.cd in toa.tc particulcle apartinincl organismului viu un ortosens suplimcnl-al care sI" ofcre, prin insnsi acest
ortosens extins, unitatea intregului organisr-n si caracterul 1ui de' corp. Iutr-un
fel, acest ortosens unificl structura de pa::tii:uie elementar-e, atomi, molccule, str-uctl.rrir supranrolecular[, celuld, organisnr. Datolitir acestui lrroces, prin ortostnsul
biorrtic cle influcntS., orlobionlul estc iniluen{at ;i poate infiuenta structura la care
estc atalat. Ortosc.nsril biontic ck influcnti, cu ridlcini in ot'tobiotft, se bricunSl
dc graciui tli' libertatt ai ortolrioltnlui de a genera ortosensnri prin {luctuatie sau
<ieterrminatc cle insfui cuplarea- lui Ia o structurir. Ortosensul biontic r1c influenlf
e-,:it nt,otl.ttla.l intr-o anumitir nrlsurir dc noi ortosensuri care s-ar nasie prin {luctualic in informateria ortobiontului si acest lncru ar putea influenta strr.rctura La
carc e1 se gi.se;te atasat si interac{irirrilc ei cu alte structuri. Cu altc culiti.te,
estc dc presnpus ci o particuli elementari dintr-o molecuiiL lie sau uu orgalti.m
vitr are o miirime de stare in nlus, t'syialsild, rtotlrulabild, carc determiniL interactiuni
qroi, tranzitorii, {oartc slabc- probabil, dar care pot conduce la cons{:ituirea unol'
-rtructrrri noi, ca1'e pot rimine dupl aceea stabile prin forlcle clasice uzuale,
accstera {iincl conduse, catalizaie, la stabilirea unol structuri sau procese. Apare
deci procesul de interacfiune dintre structural ;i {enomenologic, cuplarca lor intr<r
unitate sjntactic-sernantici variabjll. Aceasta ar insemna cI" are loc ;i procr'"C
inr-crs, atiici,L constittrirea unei structuri prin joc euristic formal, prin interacliune
cu necliul sub efecttl unui agent iizic t-xtern, iar noua stlucturi siL influenlez,e,
in nioci invers, ortosensul biontic de iri.fluenti, ducinil Ia dezvoltar-ea c1c noi orto*
sensuri in informateria ortobiontului. In acest mod s-ar putea explica cuplajnl
stmcturl-infolmaterie, care sd. justi{ice constituirea unci entitlli vii.
Procesul clcscris mai .sus comportS. doul momente : 1) atagarea unvi ortob'iowt
unei anumitc structuri, fenomeu deosebit cle selectiv; 2) intrarea in functiut:e a
t;yto,ceytsrtla.ti hiout'ic d,e 'influ,en{d care asigrrS- stmctnrii o unitate ;i in acelagi tir-ip
o interaclirinc ttouci intle structurS. qi procesele fenomcnologice de ortosens.
Probabil cii se constituie ;i un ortosens aI r,tttitdlii 7a o aserlenea entitate
vic. Acest ortosens constituie s,jrrsl/ unitirtii unui or"ganism. ln jurul 1ui, la organisrne superioartr. sc pot asocia i-o:rtt selisurilc pc care accste;r le clczvolt.l . Setisuri,lt: skrt tit,[t1111 artoi*tsu,t'i tlc:t'oiiatr:. irt, lcp;dtril'ti cu oytosetisr,ti (: sansul] utiiti{i'+,

F8RNEH.i,!] TI{.1TE}iIBI YII

IIodciill luatcriei lii, (:rrrrl:i iniii ir:airite, t:rczinti, dupJ" p[rer.'a rtlastril"
aviintaje iricornparabiie I'atir der toair: nodeleie anterioare e'la.borate cle filr:sofi qi
i;iologi. El este un rnodel matcriaiist car"e oferl o explicafie a ull(-rr fenr:mtrie
speciiiccr rlrn.teriei vji care nu pot fi rcgate, ;i anr-mre fitr.omerutl wr,i,tdtii. d,e t:orf,
sensib'iiitaie al lnlti organi,.;r:r liu, apoi a proceseiar menf.atre ;i .psi'ltal,ogt'rrt"
si
' tleSingtrul
piinct ciclicat iiiorstituic orr"to-scnsiil dar el trebuie si-fie un prr.,ces
fiiic in n:at*rie, si amrr:re ln irfc.rmairria cale are tocmai aceastS" proprietate tie
a deel'olta orti:sensuri. in Frir'.r:l :irld, ortosensu-]. nu este ceva in^sine, rupt d,j
;rr;rierie, gi r-i*':i nu estc l'orba cie * ti,:':r'ie idealistir. In aI cloiiea rind, mateiia vie
sr cea nevre nu -crnt constituii-e diir ortosensuri, ci clin inforrnaterie si l,.rrnatii,:,
p;ii,:ipii llatcrjalc {u"ncla"meutalr ri ;,.rirr:r:rdiale.
liu ar putea fi il:.r'i-:. cun:x.a i,-rsrrL unei teorii

dua-liste? irualisrriril iurnatieii:i*i:nratr:i:ic nl1 e:itc dliaiisn'rril l:iairi'iai-idcal, ci o proprietate intrinsecir milteriei,
el" comport?ttd co;:tra<iic!ii funi.iir.mcntatrc, confirmind materialismul Ci:rlectic"
Diri acest punct cle vei-icre, mr i:n-rati: fl '".crba de u:r dualism fiic,sofic. Iiici orto-

MODELI_IL Ct&N].I1At A1- ]tr{A'it{al11lri 1IiI

5t

din irtlorrnatcric nu poirtc Ii consiLlclrit ca r-iil principru idt:al, nrental sau.


intcfigent, coeri,stind cLt tnateria si lrnrtiucinti o substantl duali ma.tclial-ic1cei1i..
Si. ;r':' gindim ciL ,,duaiitrLtca" sulrstanli--infonnirtie {unctioneazir in 1llod curent
in r:,rlr:tilatoarclc clcctronice ak: cpocii no:rstlt', in loi,oti inclustriali, iu instaiatii
de ,r,.rionratizarc {lexibilir ctc., fiir-ir ca cinetil si considcrc in{ormatia ca un Principiu irleal carc ar prltea e-\ista in :r{ari- cle orit:e substanfi sau care s-ar atasa,
ia ;'lincipitr idcal, intotdeauna substantei. Fi-rr-ir inrloiaiL cirL o aserrenea lorm!. c1e
du:,:ii.rl ,,substantir-in{onuatic" irxistl-1, <1ar aerc-ctr cstc un dr-ralism stins, un dualisru.
spei.;ic lumii matcriale in iotaiitatca ei. {nform:rfia nu ar pulea csista fi.rir su1tstatiii!, fi.riL naterie gi dcci pr-incipiul fundar-nental cstc intotdeauna cel ntaterial.
.Acr,r.la nu insca.rlniL cir informalia nu se ridicii, tn lumea rnateriaiir, la ini"ltirnea
notjrinii clc nralet-ic ca irnpoltan{d 1, rirLr- lltin accastir nl1 se alirrni u.n dualisua
tiic-",.rtic, ci o speciiicitatc contrarlicrtolic lr rrnitiitii nutttriei.
{-}rtoscnsul este o infornrafic fclioluertologiciL, o {onnl- r1e ir-rfolmatit' c:Lrc se
ina:-:li'esti. cer proces fizic specific, sursir a {orrncior dc infomratic cu ciue sintcrre
uiai 'ribisnuiti, rcspcctir. a inlonnatici siritactice ;i a in{orm:.r1iei cu scurniiicaiie
fr.rr::lrii. Dc ce am pr-ivi altiei informatia tlin profunzinri, considerind-o ca un
eLer--n-::nt duai, independentS. qi separatiL dc matelic, cind in unir-crs nu pr-ivirn
:i ::lt putem. prir.i lucrurile intr-un i1se1'lienca rnorl? intl-adcr,ir, l1u sint motir.e
perii.".t a aduritc un punct dc vedtlc dualist in scnsul strict fiiosofic al cuvintului"
Tnsit trebuie sit adrnitern c5. lurnea pro{undir., ortocxistenfa, posedi proprietifi
iizice cu care nu am {ost obisnuiti ir '.rniversril c'.rre incepe iu partiiulele elente;.iriar-e. 'locrnai studiul accstor ploprictati r:oilstiiriic obieitul oriolizicii.
Xlcvr:uincl la molccula vic- sau lu- priiria formiL de entitate vie, oricare ar t'i
aceaiia, putem remarca cYa ca lcagrT doui pzLliert ale rnateriei : palieml ortoexisten?.ial cu paiierul universului spatio-ternporal. Aceastl dubli siructuri cle bazZ,
a u;rei entititi vii olcri posibiiitatea unui joc informational tipic fenomenelor
meniale. Sintenr deci c1e p5,rc're ci oricc entiratr- r'ic, incepind cu cca ntai clennelll:iri, pt'ezinti pr.rcesc de tip lrrelltal. Aici sint llect:sare douir ol-rsen'atii irnportanie:
ortoexistent5. nu se mani{csil" pi'ocese rle tip nrental;
- in
in rnateria vie elenicnia.r6, i,ri,occselr: rrlcirialc sc dcs{i"soal5" {i.ri. intcligcnfi
- congtientS., rcspectiv constiintiL.
si i;'rr5"
Se t.:L observa ci nu csic cazul unui rcr-L-rclionisnr, deo:lrece r"r'rcntalu1 nr1 ''se
vetlu;r.1a procescle.clin informaterie ca jrrgreilient prirucrdial, iar psihologicul apare
nur:ai pe o anumitii treaptl" de dezvoltare a- viului, ;rtunci cind se foirneazi un
sisttm ntir\ros. De ia infornaaterie 1a mental sc facc un salt, iilr de la nentai
I"a ;,renta1-psihologic un alt salt, ace:ite saltui-i Cepinzind rle organizarca rnate:'iei
si iiind deci proprietS.{i emergcnte.
-Lp:rritia con;tienfci-c1*sinc 2 si pr: acca;iii i>e-zl a con-stiintei este posibild.
i.n clganisme mutt urai evolua.tc, carc pr:rnrii, il:;,ntr-,,: plasticitate rnult mai inarr:
c&irr estc aceea a sistcmului ner:\'cs, consiiiuilerL nnor str-uc"luri carc siL codiiice
su.b {ormi. de semnificalie o se::ic dc sellsuri tc:r-rmelologict:. Structurilc de senlnifica;ie cir.p!.t5. apoi o anunitl indepentlen{iL gi ..rrrtoLrieiripularra 1or oferi caiitiltea
de i:rtelig',:n!i unui crgari-*m viu. Ca prcbir. cai lii,::liirilc tic].luir,r s5. si: prtzinte
i-n ;''cesl ,-itod o constituie fa"ptril c5. aserl.r;itc:r. :,:.1',;ijturi (cu scrnnificalic jor-Lraid.)
furi'.'qioric.rzi si in a.lara organismeloi r-ii" in initligrr:1*'r- artiiicial.;r.
Ce1tr,ie mai sLis a.ratir c."r,.rn proces;li:nil,i ii-ri itlplicir :leapi.rlt ili'.ciigcut:.,
trrieetta rlir: unnii :rr;irrind 1;e llan rnelrtii: ;.r:iiiii l.r organisine superioiiic iir:,lati,.-i.1nlu}

siste]l., llef

vo::i.

ln s.:liinb, sinltiu ri.c i,'i"rere c5. fenoxca,:Lt

de s':mtifit:.i{ie3-a si

d.e acee;i

n$ punem

i-rslirc).ogice pr,:slrprir: fem,uieneie

seTci1l.ll"

e:r?iitetii ir:tre ticntel

qi

psil-.o*

hiAl'ltiilA

lilii

:irtiiicitrii i'. F-r'Ilcrir0lclc rl,-'nt:lk: sir-ir. niai getii ialt clecit r:cli: p-.rhciogict:, iar'primclc se i'ir.licir la;ri.,-r:lili proccsclor i;siiroior:-ic,: nunrai cincl oritanisrnui
estc cililabil .{ii 6pg16'vc {onric flc-rilril :rt :r'r::ucturi cu. ,.clrnilicatic, cLrcii cer cste:
cazul llL oiSirni:ntclp t'rt si-1 , l: lt{ l'\ r;:.
\iu1 inccpc prin a fi meiriai ;i sc i)ezr.citiL pcntlu a rlclcni lrsihologic, litlict
i;i constitr.rie struciui:ilc neuronicc. torilralc, lllc scnnii'icatici.
Ilste intcresant ci \'. l:1. lir-lrnlil (1069)'t afirliri ci ccI mai irnport:int ll1cri1
pcniru onl r',u csiL'1-,l,icirica iiil.r';.rri), nici rrnterca (Adlcr), ci jntck:sul (rneaningi'i"
E-ste ferl indciali. o rt'cuncilslcr,-'i. jlni)ortantei lielii spiritualc penlin om, cratre
por.Ilestc din procesele mentale si psihologir:e.
. l)in pllnct dc lcdcrc infornatior:il an: putea dcc-scbi n.rai rnulte formtr de

crl

\'(:)dcri-c

\ 1tL,

a) Entitl"rti r,ii incil,i,'nte :r'iraLtt'.e prin ataqarea cirtobjontului 1a o structuri,.


molecrila.rir. complexi- con{erindu-i acestcia o unitate, dar firrii sir se prociuc5" inchielerca entitirtii intr-o mcmbran; pc'ntru a concretjza caracterul <1e corl;. Vom uumr
tt4frtbiotr!i asemenea er-ititlti. cai.e pot fi, spre. e:cmplu, rnolecule de AIIN, c4;ryl
sint plasrnirielc:. Infrabioutii au c-ic,ar o activitate rrtcntalir rudjment:rri.. nercullnd.
Drocese rie interactiune structriial-fenontenologici care si"r pi-otiuci su{iciente in*
fluentc rt.ciproce pentrll ca ,,organisrnui" si-si rr-rodjfice {or:na sub iic{iunea 1or"

lnfrabiontii ar fi, totu;i, molecule vii.


b) Entitnti vii cu sensibilitate cli: ccrp manifcstatii prin constituirea

Llnei

ntemb;:ane protcctoare, clar f5.rl capacitatca cle a sertproducc -singurc intr--un rn,:tliur

netiu. Vorn rrumi naezobion!'i astfel de entitSli car,-'au o activitate mcntali. ceva
mai dezr.oltatir, dal nu suficicntI pentru a nlarcii in stmctriri variabilc influenleie
unor ortosensuri fenomenologicc si reciproc. Asenrenea entit[ti vii s?nt o seric Ccr

din cetrula vic, preium'si r.iiusurile.


c) Entitnli vii car-e, prin constituirea, intr-un coril, a unei rizine chirlice gil
molccr-rlare, se pot sustine si rcprodrrcr: intr-trrr rrediu neviu. }.:te cazui eviilcnt
a'v celt.tlet, dilr oricare organisrn viu stibcerluiar carc ar troseda iisemenea prourietfiti ar intra in aceea;i r:ateg;olie. Activitatea lor rnentalir este mult mai bogatd.,
rlu este exclus ca structudle sau proccscle lor interne si codi1ice o anumit5. inforinalie8, sub l'onn5" sintacticir, care 1;oate imbogi{i inteii,r:!iunea structurl-sens.
fernomenclogici, fir5. a se ridica, insl la. ap:uilia rrnei scmnificafii. Ceh"rla nu es'ce
inte1igent5.. Nu vcm da o denumirc spcciali acestei categorii cle entititi vii, ce,il.
rirult anr Dutce adiuga la termernrl de celuld. cuvintul biontic: celwie biotttice"
tl) Org,:misnne s?Lx,Llticelstlarr. .ftiri :;istcno taey?:os, curn sint, spre erenlplu, planttle. Procesele menta-le la asemrnea organisme sirit, dupl" tcate aparenleic, rnu-li
:nai clezvoitate, rnanifestindu-se sub forma uncr sensibilitS{i care pot tri inregistrate priu erfecte fiziologices-i:. -ia.quadish Chunder Bose i185.C-1937), bicfrzi.
cian indianl3 Cin Calcutta, care a adus contribulii in clc,aeniiJe electrcmrgneli*mului 9i fiziologiei plantelor, credea chiar c[ plantele au un ,,mecanism" nervcsl4.
Pentm el, in ir:teriorul plantci ::c t:-ans:mite o informa{ie pe catre electric[ ;i n*
prin scvii, ad.icE nu prlntr-un prcces hiclromecanic. J. Ch. Bosc constati c[ propa*
Slarea informat:iei se filce prin,"exciialie protoplasrnici ca rsi in nervul cxcitat al
iiairnalului"ls. Planta nil are, trtugi, *n sistem nervos, nici inteligentil, dsr Frcce'ceie nentale mult rirai dezl.altate, ::uslinute ;i de o structr:rl mai a<]ecvati,,
poi fi probabil rnai u;or studiate.
Este interesantd, clin puncttl nostru de vedere, gi urn:dtoarea afirrnaf;c a lui
,y" Ch. Bose: ,,Un crganism viu poate sL fie privit, dintr-un l"-,unct de vrt-lcrc, ca.
c silrrrpl5 rna;inE. Dar pentru a pirstra aceasti maginl la lucru, in tcate acele
ruoduri complexe gi rninunate tLc care este capabii6 * de la mir*carea mecirnicfi,
la :,enzati;l zvicnindd" si ia gindul :pontan *, este necesar ceva mai mritrt Cecit
organele

nerrecfiunea mecanice. J1a poatc sb izbucneasce cu

via![ nurnaj cind este ptra.sat$

Ln llgi.tur

i coii.stanlS"
tt,.,'lc de colnenia.rir.
,i.'

crL

'tlltt

oi

i':li' iiirir-t:rsir6i":i

\luuape ciL nii mai avr:ii

Ceea cet Jrutenl tcllliilcit- 1a oi.sali;)irLriu irurltii:r'lulare. ili|li si:ii:tii nLrrr,'cs (:rstc,
incntlLliL cal'cj poiiti,t ii, indir':cr, r.lt:ir,rcirrtir :iziologic. ,\ci:Listir licf it'iilrt:

*:ivitate

,'--r'.'ri.r1ir. rlu t')tc deos.'biti.. in pi-iirt\,iir, rii' cr,'ll il ('cluioi, cici lri ci6tr-iisti,' sernnj:jr.:,;i ;i iiticligi-rtiill, i.l:ir csit l'ti'.rit ttrri iiu":','o11lLtir ^ l)illrrti-lr.i nti iir.l ,, p:,iliiiiog.ir:
'.,, ,iir cuno:ic ])riii|l ul psiitoio3ir'' iLi ir.iirrii rrirLir:t'iu1':.
ium sc r-r:rlizta;-ii iLrsi- rinitltira iriatrir':1i cit:lLi'ri cciulei claci. clc sinl col.rti'litirr' tlin tltrii tn',tltt, t'ntitl",ti '''ii, cli','it.
ril itrin:iiiit. in ca;,;irl crlrili'i., Estr:, ct'iijn'..,::t. nttccserii o cxtii-rtlli,r !i ii:itrlt'iriliri ljiri)11.j rrcl1il-tl rn;rtcri;,i lie. {i rt\1}liclitr
'::r:,:ll,tlii a tliiiiitii rLLnri cfl*lr; :;i a',,n,.ii i,lS'.i11isll rliir ccliiii'tr:ebuic sli :.., i,::rzeze
ilje l.-ollciil)ii,.i lle riai'; oti;sc.iiii.t,,:re. Irl,i-i--.ilcscliir.lafe:L .,t llt;;Lt,t l-;,:1,;.t uLLi lillittlLi i,r., .rul
:,r1,;i,.ir;p1, ci
1i pe rur r;olectii, r'ic orioiriolli c:rr',:,, i'iin,l'r'er:ini ;;riir cirioseiro.,r.i'l,l,-o,:i,.u-':opologic.'1i rLr: inliucntii iir:utrstr:ii,iri in[;unartrri:il. {ornicir;:it o -ititll,rl,, jur-:.ir,-l;-:::,:r,iclli.'cil gent:ralir., imicii,:i intr-i:gLii.rii ()rr,111i.irji.
itt'lt'cticst'.liiJrrj'r'iI i)o:rte {i o,tirt.glrii cu:irtt.ir-l:rcrii.rii -i:rLt u1t colt'ittiv Cr aSi.li' cn,.:li
:il::r.illaj. l:a lti:,:Llr ilrsl"i ca utt ilttolrltn rllrir:, din irriitct dc vcritt;.' 1n;r..i-o.(,)1)lL, itL-1,.i-11 rr-gallisli].
_Ilal t'sii: inic"io.'colriciL, _itt.;:'L r.:olfei.'L ciirtici-ci' rrr:rcloscoPti:'corttului
',.,in. Introilc:clti,ltrea ,rstc, itr licclas.i tilni). lti.fo,rr:LrDii.-urlicr:oscopicii ci;itor-iti. icgi,ii.iriij l)o cat o -i..Lcc intri: luntetr cir:inlilir si jrirnrli pro|trr-rclll.-j in iirr,.', unncazir ciitcgoii:r r.:;'!,.r;ii,:itt,:i.rtr iltt.!l'ic,:ittl;.!t'a aiL sirr1.,l;. )tt,t'i:{)s.
,lgt.-' cvitle;ri rrj". lli'i;r sist.ern-Lrl lal\ ()s, tlt:rti:ii.l ','ir: ilLcc ltit ilntror-tarit llils inaintt.
.\p.'.:irirr :ristcrttirhii ni'r!'os c:itr r!ii r,)z'-lliiii :ri cr oiLitioi bi.oloqicc. ar-iiril rirrliiciiti
ii,; lLrlii vii:, dultl'i clLrn [iilt i,'i)::ilr',.'.,,': rit t.:Li-.ill]1i1 irrececiLril'r. i)asu1 intltor-tarit
rri) rt:,:lt(.: i1 i:rr:r un of:l,.rl;.:iri t i.r ,L::Li;, i .'.Lt'l i:;i ri.,;.: t'r;1,.i i:ir sistclr 1tt'l-\.\)- L,-.1_e :,Cula
r.i ir,.cerii, iiilr itiititt 11t: r't'rilt'rt iitlor-it-tlrtion,ii, l.i lri-,-rai.:irr (jar s,,;t;rri li,lllr.. ])i6 :icest
11,,:-:lill-It iiri:r.:}:rC Sli At,,: , 1r i;rt .'l I i ;. ,..il ltli,.,' Ct:: till,r,
5i lipel:i .rit-iiCluii
'i-ti-:,-'11
-lt ,;:'.:iLni:ittt,-rl i'iu c.LrL-: crriliiicl-i ..r .,ill', i'rr-ttii. ri,.; nLor:n,.ile irricrliutai- ilttriitctir..tltii:,
.lr r'trCiLil iitconjulirl,),r- .11 li::'LIr it,,i '.r r.'1.lir)5f ri.,r ii ststr.rtul..ii iilrvos. Sa ]roiit:
:rll:l:.ri:t ci"t- tilicl, lit. r:ciLiii li cl-S,irlislll, ;r' ilil"i'. ,.i.t..it riiri:,'{)j irrlcli-t-,.tlttiti Stt 1;a.tr,,aLz:it
:ra :fLlcl ,ii::r sot:trttico-rnoicc',illLt:lL :rl :.:,'lts ir',:lr.ir;ltoitgic, :ti cl-g:itii:snrc].c au ::i-iteiil
.t,:.i .._)s

inloriulr.ti:L s,-' lt:i;r,.razi-r l)a ti:irji

l.:.r.1,r. t:

- :itrLic tLrril :roitt:rlico-moiccrrl;:.rii i.) , - )riilct rlia sisirnLr,lui 11cl-\.'{).i. :il.i,. {.t,rii ir;,ii:;,i itol
!ii!-i.tiif:r i'.i.i in{oln;itianalrL (,!.,),
-

<1,-.

ti1-, ,li'r), r.ltLl

ritlii

ales

-- seilsul fcnon.tr:tiologiL: ial.


nlu it j:.i stli.ict

s,li-,oiiui :;is.lliitr,rlui rlci\-os rlclic.i,


rirtuiri-i r-rllsiiciiirle:L noci-tslL,iL llellti-11 a
li :r i
lir.:rt lir-'er:li :';iir itr.,t,. .Li,rirlcti,
.ii,1ri,ri-:r irii. silb iornra. inicligrntti :riilllri.ii,;.
- I-e3irlrria ,!r ? c, La tr-r:rir: i-rli:l.i,iil,' r ,i tr'iiii :ri:.ti,i-'rli ncri i)s, ..tj)ai'c Cl.i {) prG
-rltr'r-:iL {L-,rirleincntiL1iL, atit -r lrioloqici ci', :;i il r;';ilrii,ricii, ain llr.rtca s|ur-rt ;i
" liiirr:ei ;rilorrtlltiei. llai iii fi-'1 rit i'ulirLarn.,'r,iliL.'i ,'.i,,r si 1,:gi"iui::L ,;!'. e 6 ;i chinr'
:ll!
.',

t-iu

rLliloi

inir-,ii-r-irti ir..ii.ri,' .r'.. r r,-,

p.r trca,irti s-i-rparicitri-r,


-11-q.itti:-ilnLiL
i:1-,1: la.i riclivitr,,ic lLb-ir:rcli :;i lr'tirr-iti

-3;

r-.rl rL

.tt '":

\11

-r tr'.g:Lni,'rni.ic rnirit.iceiitlai-,, cLr si::t i :ii iti:


;ii r'-:'.'oiri,tlzii la 1cEiit,Liri,.,'. * c. si;iiiriei:.
i: ri:-,. r:.',i sPiill':.rl;. .,: ci,l',i;,.

i-,

.r

.r:,

-1i:l

1.r

51 *, c ol',qani51ir,-:ir:
clrnsiir,.:)'rir, inir-'1i;:.'nt ii, cr.ll "

1r'-:it i 1if ;t.

3tt

}dA'TE&IA VIE

Nu am insistat mai

sus,

insi, evident, unitatea organismului multicelular

cut

sistern nervos este asiguratl tle un proces identic de iitrodeschidere cu cel zr1 tuturol celorletlte clase de organisme.
\toclelul general al materiei vii erpr."s in acest capitol permite .o erxplicare a

neg1turii intifie clintle fizic ;i biologii, dintre neviu^;i r.iu. De {,"ttt, biolttgtml'
dupl" cum am
etVt
_fi,zic nlai pwliu. o(ti;;tittit, anir:rat in cloul straturi ontice
pre{eral termcnul ,le bionti,c), un fizic.in-care procesele inforvlzut"n(de nc""rl
"d
direct, ,iin plin. Biologicul este fizicul infonna.tional itlir*
rralionale se manifesii
deschis in inforrnaterie. Biologicul este {izicul virr'
trizicul neviu poartii in subsolul l,.ri proccse in{ormirtionalr:, in inforn'raterie
prin ortosensuri, dlr ele nu au flexibilitate ;i se mernilesti- sub carcaisa lulriatiei
in univcrs ca for{e si procese energeticr:.
Fizicul viu izbucne;ste in nniveLs, d:rtoritir introdeschiderii, prin deslS-;ura'rea
directi a unor procese'intormafionale. I.izicul r'iu este fizic neviu cu comlrortaurent informaiional structural-ienomcnologic.
l3iotrogia este fiziciL plus iniorinntie :;tructrrrai-fenomenologicS..
Robotul cu inteJ.igentl arti{iciall nu rste biologic cleoarece nu posedl deci{
inf orma!ie structurall.
in ilmina consideratiilor de m:ri in:rir;te, nuurai cioul giiin!e rlrnin cr-r adev[rat funciamentale: ;tiin!a fizicii qi .'qtiinta infornatiei.

\ il'I.E I I xnlillR}\ i.It II lltllt!

GA,{[:iICE

1 .r,{ihi.Li I)rirg[nescu, I1.tjornai!,:.";.st;'iiiir:r-ri i1977), r:omunicare, Rucure;ti, Academia Repubiicli


Socialiste 1ionrAnia-, 24 oct. 7477 reproiusa in'rolumul autorithii ,1 doua rn:olufie indttsitictld', Fucu'
regti, Editura Tehnici., 1980, p. 156-16i.
2 }lliirai Dr-d,gi,nescu, Prof*nzinti!e h.ni.ii :+rctlctlald, cilp. Experi.rtentul con;tien!ci, Bucureltj'
Editura .Po1itic6,, 1979, p. 137 - 157.
n }lihai Dri.gd,nescu, Setnanticd si subicct, preplint, Bucure;ti Institutnl Central pent:: u Ccr:-

ducerc si Informatici, mai i983.


1 }lilrai DragS.nescu, Cansirlerdtti jilcsofict-rnaltmatice astrpra legdL.urii d'intre Jorwal si ret'crn'ual ,
?fefrint, Bucuregt.'i, Ilstitutul Central-peil1ru Conducere;i Inlormatica, mai 1983.
5 patrick \\:inston (ecl.), The psl,cholcgy o"f rcm|uter ulsiort., New York, !Ic' Grarv Hi1i, 1975"
6 Dr. y. E. Frankl, Red,uction attd,ytilrilism, ir A. Kocsiler and J. R. Smythies (eds.), Faycn,?
*'t6trctionistn, Hutchinsorr, London, i969, p. 396--40E; in acest eseu autorul, cat'e estt ntedic,
a{irmi ci nililismul pe cir.re i1 aduce reduclioirismul;tiinfific pr.cduce la oameni aproape l$ll diir
nevroze (ne.,zroze dat6rate unor cauze noogenice), care i;i au originea in gindire ca llr[lare -:i ur.iri
nacuunr Jxistenliai (cita.t dnp6. tAr. lI. Thoipe, Red,uctionisnr in biologS', in J. A1'a-la, T. Dobz}.eusliy
07a' p' 134-135)'
{eds.), Slzdfes i, th'e p,hitosif'hy oJ bir:Iogy, l.onrJon, I\Iacnillan,
? ,,The rvill to mearing the mcst basic sroti-rational force in man" (voinfa de iulelege.re

-(sau
de sensj'ca cea mai {un<1amenta15, forfir motiva}ionali a onului) afirmi Dr. V. E. Flanki, dupA
135.
p.
oP.
ait',
W. \V. Thorpe,
E Vezi capitolul precedent.
e l{arioara Gocleanu, Eugenia Grosu, E. Alexaldrescu, Ditt'colo de tdcevea plantclor, comu{iicaie
secfiunea ,,Bioinformalii" Jcelui de iil ll-lea -sirnpozion Bozele biologice ale frocesclov de e|:urare

!a
si praiccliei medtului, Bislri{a, -s-7 noiemblic

198 1.

G. Constantinescu, Marioara Codeanu, A. Bogoza, PetJeclionarea- af F.vata,riz


-\. 'fimo;enco,
'eJectului
Bachstey, comunicare la secliulea .,Bioinformalii" a celui de ai lT:lea
d,e obicctiaat'e a
sirnpozion Bu.zele it,olagice ale proceselor rle epurare;i, prot.eciiei mediulu'i, Bistri.ta, 5-9 noiembrir: 1981'
11 }{arioara Godeanu, 1!I. Anton, E. Celan, Relalia om-fla+t.td eddenliatci in inJrarogu, ccirrarnicare Ia secfiunea ,,Bioinformalii" a celui de-a1 Illea simpoziol Bazele biologice ale !:roceselor Ce ep*^
tnre si proterliei ned.iutui, Ristrifa, 5-? noiemhrie l9B1'
10

l|f(]1)ELL:L {ill}!-F:ii iI. r!.i, r'c1,tT'itliil.ll \rII

.t i

r: Martitl Mon:rsti,:r, \[u.zi.r:,t si sulrrllj ,i.: ;t ur:i-'i; bl,arlte!e, carte-disc (dupli o slirc cie presi.,
Soil',r::a, 9 august 1978) irr c;rrr::.tritcrnl inc.iude cele ;r1ili iecente cercetd,ri ale unol cercctaitori lapo.
i:ezl, strietici si:lrneric:trri, c:r,ft ij{)11!tatir iir, Dl:i,:1te un rudiirterrl de activitate ment;rlir; plii,ritele ar
:r""rG i'ilzatii de suk::irrfi sr ri: pJi,:erc. .\stf|i, iijtr:-rt llrl|l.)iarrtir rle suile1.e a.rrrrorrioase 1:)latrtele ar

:iqrie:nai
mai rapiil.
line;i
i:' Sii, nu se co&llli].1 : cu Srtvi:iiilr'rrrllti: iJ'ri{j
Ii\!}7.-'r'):{), trrt dirr (lrt.lcutta, r-epulat Iiziciar-',
,*:eatirul urtci ru..:clrrlici sl.utistr, ' anlic Ltr fct'rL|icr l -t:Ltist.ic;r 13rrse- liinstcin).
li Jaclr.iaLlish ChLrrtrlt:;: Llu';r,', 1'lr,: tL(i L'rNS lplerit;tn).;nz ,',i pLo,nts,
^\crv Yor1i, (},1cutta, I-orrg;lul.;, (i-rean rlrir! Co., 192{i.
Jr'
.|acluadish Chu'til:r 1.lo;c, lJiLtlLt !uirJt'62hs anLl 1lrr'ir ytuclatit,rrs, Ne\\: Yolt, lrlacinilla::,
i!r:,7.

ii
i'

inteliqen,fti, Cori:+rtln,);alil.il, t6 septcnrirrie 198i, p.4l replr;<lus


iLrili:"titt, Bucurcsii.. jl,iitura $tiiri'rfic;L 9i liriciclopedicn, i93'1"

il,till:uol-til

P}IT}IILE} E ilLOSOFI(-H

,tLli qlUX Oi}.$Tililtll

lb[*LTEtrlIEI t"Iil

ElrfiLI'TXEI HI

rI*OTlizi FlL0stlFIC'x

iI I'IltrtrCll'I[

$F

$TI]];'!l]:IC

}i"obicilcle iilosolice ale crri;crltciii iulrii:iici r"ii :iri :rpitiut inci r.ij:r :Liilt,:hitate, la fiiosolii grcci. Iile lt;r ii r-cllriLtc iutr-un mod viguros abia la inccri.,Lit-i:l
secoiului XIX, piin I-arliurck. Cei':, cc rre ittieicseazii in:rcest capitol cste.ii'-leiFreTarl-il cliluritciol r-iziuni filc'sofir:c .cau chiaf teorii biclogicc in lr-tmina. mocltliilltii
iilosolic rrl tit;'1tIi^i r ii ne ('i,,( l--;r: 'll:i"t l' :n c:ll'i1ttI,'lt 1;irolit';:t '.
]Iocir:l1l materic-i vif coirtur:lt irr r;ip;to1ul r;lccedcnt constituir: o ipot,ezi,,
c.iar, c16p5. cum a rornarcili Phiiil-;l liranli, ,,cind incept'in sir lu:inr iu seri{)5 llli
con::ideritic o ilrotezir, a1"ttl-tci o nuiirir) 1ti:incipiii" 1. Irhilipp liranli cbseLva cir-s-ii irr+clus o r-upturi,r lL iep;itLrrii dintr-c iilosoiir. .,ir
gtiinti-i carc rr,,,ol.,ir, r-e{iLcnt1. in,ririte,ic act'lLsi.i niptLrrir,..iegirt,.tra.lintre qiiin{ir
s i fiiosofic crii 1111 lilnl cu rlorriL r:a.pr:te: unr-,L c1in capetc fiind :rcc1a al o1rs,-':r.1ri;
diler-t, ci:i."ii:rli {iinrl i;ur',{ikisofic, unde sc t,llrbcic:,tzd^
;.i er;ireriruentuiui ;iiiltiiic
';i inteiigib;Le
gcncii:1e
irrin r,1,: instiL, :. O lecrie ";tiin!itic::r poatr: {i r,
i;rircipii
i erigi inti,' i,ccste riouir c:r1;r'lt'. l:'ilcrsoli:r caiitai sii oiele cr. pri'"'irc gertci-tiiil. tr.:;Lllr-faiumlj., in intrcgirlea ci, ir; i.,r-,'ip c.r ,-lc-,i:rr:niiie ;tiiu!ei se ccupl ile. nn_ .1::1.,8l,1.
sau aiiul al rcai-ititii. 'locn:rii riir." :lr:t'st mlrlir', rrici Jizica singurf,, trici 1lii,l'ltgi.r
sing-r-rrir nt irot cferi o .;jzirLrrc {cnrral:r- as11}lri-Lrmii ;i nici 11 1l-:ii p'lt sii
rieir-oitc, :;itt,ltirt'c,, teorji can: sil c'.ri;i'jlrli irit.;'r':ig:L lcalita,i.c :r lttoirl'iul,ri ior rlt;inenir:-. Si iiziciLl;i bioloi;irL sc Slise:t: irl iiiitr'rt:' o iilosrlfic Lrir. aceca diir r-ohin:tii dq
{aqir aiiitI ci ric fapi'intp:i'r-i1 lcr t:stc |,.)n1.iiiL.Ilr: :rcecii e-cte nevL;it-'t.le un trlc,ri.t]
ol'rclcgic ctlrc :rX- tli::r un- noii imi--'lils ircestoi stiil-rte' -'\nl t'izut inslL cI. u1i e'semeneaL-nociel cir',cc la o anrrnrjti irr:ific:iic i:. c:clci tiouiL ;tiinte, dar n",r prill rircir.rclrionisn'rul contemporari ai. iiiologici la fiiriciL, de;i in parte el este iusiliicat,
il.,it, uitlencaz.i-;i lizica si bioiogia 1a:,iLlseit.
ci pnntr-unul mult ilai prcf'.ruii.
-iLciici.
lri ir.t:itt'r'iir rlirr ot-toexisten{ir ;i procesualita-tea.
pt-iirorc1.ia1c ille n'ratcriei,

ei

intt:r'r-ri", iniorrilationalr'1.
,\ccst rc.clncfir:ni:rtn 1tartia1, t't-clrr.cljonistrr

scrts',tl bun al clrr'"intr-rhri, nu este


ioloseascl toli ingredientri cle 1'azL
rlin carc se orga-nizeaz.i- materir- ,.itir iliferitele ci iormc ;i c1:1-Pl91iil-ti-}91-f":'prietirti ca rt,r.tltot ail acestor or-,"'.aniziiri ('"t';:i 1i tcr-n-retrul RtrI)UCJ'iC\IS-]i il:
de cnviute de 1:r sfir-siti:l I'chrnrtjui).
giosarul
*
Ipotcza lilosoficii po:rte ci,.lveni principiu cl:rcri ea- are r-r raliunc in r:rl;qlti
cu cul.ro:r5tcrca actualii, tlar .qi cu unitic:lrca. cunt)alterii, oferinci o bazi pentttt
expiic:irciL ruici rrrrltituciini rle irrocese la f rc,nticr ele cunoa;terii contcmpL,i'l;.11i-'
trpott:za ortoexistcntci, :L lumlttii'i ;i inforntirterici, cu toate cir o-leri. posibitritatea'cxl,.iicirrii trne i serii clc irroc!'s. f izic,-', biologice. ;i mcntalc, trci-rriie .ii {ie
supuslr- iri cclc clin urmIr experjmijntrilrri, Si trebuie siL e--liste .un expcrimcnt lrr--,t:l,r!toi cale sir r-alidcze clin lrurct E 'r'crlr:r-r: ;ttinfiiic noua ipotezit. Credcm tir, ur.

-11n

rcclnctionisrn altsolut,'ci urrul ca:e

cirutl-L

si

irr

l-a{ } il

i,uitlr n'rl.0s(]Fj.cE At.ti

cuNoAS't ERIr

.ivr,q.?}.I

Irr \ ir

'lJt

asemeneir experiment se poatc reaUza iocn.rai in clonieniul biologiei, :ri materiei


vii, deoarecc irceasta din urmi- are ur1 .rcccs direct in nratcr-ia pt'ofundir. nalr cheia
acestui expcriment ar puiea ii prlrrct-ca in evjdentir a criantei-lacuu5, adic5" il
cuantei-anticuantir sau or-tobicrrttrlui. Mir-x Plancli, in anril 1900, nu a gi.sit alti,

ie;ire in fatir unor erricleutc r:rperinrentalc directe dccit siL pc)stl]leze cristenta
cuantelor. Philipp Flank considcril- cir Ma,.; Planck este cel (rrre A geirr-iirt ,,cea
r:rai revolufionar'l ipotezi a secolului XX" 3.
Acnrr, din considerafii fiioso{ice in raport cu stacliul stiintei corIL-n}pot'ane
si trl unor eviden{c empirice, dacl nu experimc'ntale, sc impune postuiarca unui

-iloces oarecrlnr invcrs, de la discontinuul hinii cuanticc lli coiriinr.tul corixLrilol


iii, a;a cum este perceput din e1c, nu numai in raport cu cle insele, ci;i cu 11latetj.a rlin rnediul inconjurirtor. Acest fcnomen coutinuu este rin scls, ailiclL r.in crtoselts acliaccnt ortc'sensuiui (: sensul) unitirlii unei structuii r,ii. L tr :rscnii:nea
lroces poate ti produs nunrai cie o o.toticttilttd, care in partc are comp()rtaruentul
rrnei cuante, dar care introcleschide o structure n-lolecrrlali intr'-o iniornraierie
!n care se pot irlocluce sr-nsrrrile continuului;i uniti.fii, precrinl;i alte srnsuri lca
irl'oces(,' informationale Jcnomcnologice).
IJeoarecc anticuanta arc, it.r p:lrte, caracter de cuar.rti, ca orice rr"irticulii
elementar[, sint unele s1,.eran!e ca ea s5, poati {i pu,rl dircct in evicientii. I)aci
insb. efectul ei in dornenir,il cuantic spatlio-temporal ar fi mult irrcir slab cir s:1 poatl
ii m5.sura.t ;i pris dircct erperimental in^evidentir, inciL vol mai ri.mirr sanse
pcntru evide,nti cxperimentzrle indirecte. ln momentul rlc lail credt-'nr cir sint
iuficiente a;:gunente bazate pe er,idente empirice si riltionale, ca sii nn rr. ai
insistS.m asupra celor filcsofice, pentru ca ipoteza aiittctLtuttci, ir,r sndllli nroilcl'rlui'
ontologic i.L.If ., -c;, ile jusi,iiicat[.

-\IttSTOTEL

.str

U-tTHItI:l lilE

Stuciiul ralional a} natuiii vii a inceput in Grecia artica'r. -lilinrcon ,.*.'c. Vf,
!.e.n") stricliazi anatomia crganismclor vii gi cregterea 1or clin cmblioni, Itripocrat!
iaprox. 46A-317 i.e.n.) i-.une bazele medicinii rafionale, insr cei calc :n'c.r sa
cerceteze cu mare atenfie lun.rea vie ;i in special regnul anim:rl a. {ost Ai:istotcl s-ti.
i)e aceea cl estc considerat intemeietarul zoologiei, in timr-i ce cicr,ul ::irr 'lcoilast
t.372-2E1 i.e.n.) a pus bazele botanicii descriind citeva sr,tc c1e plrLrrtc ;" -\r-istotel
a stndiat circa cinci sute Ce aniniale, dcscriind deosebirrlc dintrc t-lc. l-stc lerr-rarcabil, spre exemplu, faptui ci cl gi-a dat seama cl delfinii nu -cint pe;ti, ci mamifere. Dar ccea ce ne inter-eseaz'a mai mult este pozilia fjlosoficir a hii -\ristotel
fa!i. cle nattr:r vic. intr-untri din micile sale tratate cle;tiinlc n:ii-ulalc' .'rlistotel
a{irmir: ,,...la toatc cite sc nrlmesc vietuitoale qi desl--r:e caic zicern cii tri,iesc,
ia cele a;adar ce au parte de aceste dou5. (r'rc'au s[ sprLn r,le iirca dr: r'ietuitor
;i de via!ir), e necesar ca una ;i aceca;i s5" fie partea pc tcmciui cir-r-eia. trliesc
si le putcm numi viefurtoare. Clci r"ieluitorui ca viefuitor, nu poiite sir i-ru tr-iLiascir;
ins5" in misura in care triie;te nu inseamni neaplrat ciL c;i anin-ral: irlanteie
tr'5"iesc, e clrept, dar nu au senzafie, iar prin simtire cleoscbim lLnimalul de ceea
ce nu e animal. Sub laportul nurnS.r'uiui, agadar, este nece,sar ca lrartr { r-espectir;[ sl fie una gi aceea;i, dar ca esenli sir fie multiplir;i ieluritX; ciici e-<en!a
animaiului ;i vietuirea nu sint acc'la;i lucru" 8.
Acest citat este {oarte intercsant. Pcntrll -,\ristotcl, plantele si :inirna'lc:le
sint esentialrnente deosebitc; chiar animalele intre elc,<i plantele intre ele sint
deosebite. I)q,y toate fix[ c(:t]$ i.tt. co,tttct?t, ca,l,itatea tle t,iclr.tirr,'le z,ioit)i, rlt: a trd,i,
{&.re se bczea:tti pe tnnil gi. acc!*,grprincipin {,,parte". in citatul slu). \'iata ccnfine

IrA'Iilt:iIA l,rtl;

deci nn principiu fundamental pg_bul1 clruia,apare ;i multiplicitatea. fiinteior


vii, principiu pe care Aristotel nu i1 1eag5" in tnod explicit de notiunile sale: fundarrientale de materic ;i formi e.
Aristotel acordl o rnare trtenfie organizdrii,, piirtili: atrimaleior (organele) fiind
adaptate functir.tnilor lor. El afirmir: ,,...escnfa otnului cxp1ic5" ot'ganizarelL lui"
Clci nu este posibil ca el sL cxiste f5.rir plrlile care il coustituie... Si lucruriir-'
ia fel pentru toate fiintele pe care natnra,le organizeazit" 10.
se petrec
-Aristotelesteace1aca'reridicI"categoricprob1elrravitr1ui
.de{inim c;rracteristicile r-iului, sir cicscriem cee:l ce csle, sir sprirlclrl calt-i t'ste
natnra, proprietilile sale. . ." 11.
fotugi, datoriti modr,rlui siu de a intciege rn:r"teria si {orina, el tinde si
afirme cir un corp I'iu ar datora inai rnult, decit sr,rbstanfa ncvie, Iortnei, ir-rteleasi. c:-r suflet sau ca,,o pilrte a su{letului" l?, satl c.r ,,cer/a carc nt1 poate exista
firir sullet" 13. RsTsllrele sale privi'roare 1a sufletul d,eplin ne arati- ciL ;\ristotel
se ginde;te la o ,,structurir" rnai complcxl- a sufleiului cnre cuprtinrie c parte,
ditltoare de formi, car-e t:ste,,cer':r", poate chiar un lci de substan{ir.. Ei spune
ci trebLrie s5. studicze acest su{let, ,,claci nn su{ietul intreg, cel pr-rlin aceasti"
parte :r su{letul,.ri car-e face ca fiinta vie sir fie ccca cc cste'; s[ se;tie ce este
iufletul sau aceastir parte a sulletuiui gi sir sc ctttroascl- er.enitnentele care rnodiuaturl- poate
fici substi,urla sa par-ticuiari., cu :rtit rnai mult cu cit cuvintr.rl
14.
(1e
\iiziuuea
anin-iateric
de
substan{I-"
aceia
sensuli,
acela
dou5.
avea
;i
mistl a lui Aristotel este, sc poate observa, extren de nrianfati, apropiinclu-se
de materiaiism, intr-un mod care poate fi inteles in lumina inclului lutrii rnateriale,
de;i, inevitabil, lipsitir de o limpezime pc crlre ar fi putut-o oferi nunai o viziune
informationalS. asupra f ormei.
a{irml": ,,CiLci or..ice parte a unui anirnal nu ^.poate: esista {iirir mate'\ristotcl
rie, clupa crLm nici matt'ria nu poate cxista singuri. iir rtrefinit-ir', ^ceea ce nu
are cle i.,. .otp nu va fi un anim:Li;i nici o parte de auimal. .." 15. in viziunca
lui Aristotel, materia nu poatc exista firi {orm5., dar nici folma siugnril" ntl poate
determin:r o iealitate, gi, in particular, organismul rriu. Nici sritletul nu estc {olma
singuriL. .\t-istotei o spune in inod erplicit in legi-ttr.i'ii cr-L cr-eierul, afirnrinctr ci
1(r. I)e :tceea, ccea ce este
,,srifletutr se formeazi. intr-un colp cle aceastir specic"
parte,
acea
acea
subtil in suflet cstc tocmai
,,sttbstantir" iirrl dc calc el nu
ar fi sutlct, ci materie flrl viaiir. I)ar Aristotel uu ne rnai spiinc rrinic desirre
o asemi,ne:L substantir, cerind nnrnai ca ea sl fie stucliatir. Faptril cir aceasti
parte c1e sr,r{Iet este un princiitiu univer,sal rr:zulti" gi din afirmafia c:'L existiL o
dc suilei;i in plante 1?. l)cci eristii" o sr.rbstan!1, uningredient.necesar.pentru
parte
-tot
ceea ce este viu. Noi am gisit c:r acest ingredient este informateria, ca principiu,
materie profundS- cu propr:ieti.ti inforrnalionalc {cnomcnologice. ll:r este. aceea
care corLtribuie dircct 1a formo, iu sens aristotelian, a tot ceea ce este viu, dar
;i ia forma, tot in sens aiistoteiian, a ceea ce nu este '"'iu. !-orrna aristoteliani se
inanifesta o dat5" in substar-rla nevie si cii: doul. txi in substanta vie, indirect
prin substautele componente gi direct prin cfectelc strr,rctural-fenomenologicc asufra organismului viu. Orto{izica este discipliwr care irlbri"figeazS, prii-ind .naJ.u1a
$i originea materiei nevii ;i vii, atit liztca, cit ;i biologia intr-c rinitate deplini..

OI'SCiRTES SI 1-{'{,T.\IIIF]. {I}1 F]STfi 1TI.1{TE.1.

Ifin antichitate

piiriL in secohrl al XI:IIl-iea, biologra irrogreseaz6.exirem de


nici nir aplruse dcrrr-rmirea r-le biologie. }I{rmer,rtele mai import-ante
care pot ii r-etinute iniep abia din secoltl al XVI-le:r. ln anul 1543 Andreas
nent. De {irpt,

p&oBr"EIlIE

r'-

JLO

SOFrCri

^LE

CU

NOA,!

ittRlr

j\.r-{1.r.jr{

rEr Iir.r

:119

Vesalius (1514- 156a) pubiiciL- r-olunrul ,,I)cspre constitutia corpului uman" cu


multe ilustralii executate de elevii lui fizian. Fiincl prima irrcraie e\acr:r despi-e
anatomia omului, cste consitleratir ,,la fcl de rcvoluiionar-z-1, prin irnportanta'ei,
pentru biologie
cartea lui Copcnic (l5-r3) <iesPre fizic.L'' 18. Am1,1,le 'c.:111;
-ca.;i
au ap:"itut in acelii;i au 5i.nu nrirnai punctele cle'veclere alc lui Copeqtic a" tost
considerate erctice, dar' ;i lucrarea iiri \resalius.
Al doilea moment important i1 oleri, in secolul al X\rII-lea William Harvey
1657) prin publicare a cercetS.riior sale asupra -sistemului circulatoi, in
i f 578
anul -1628, in volunrul ,,Cercetiri anatomice asupra^mi;cfii inimir;i singelui la
animalc''-^Apari{ia acestei lucr5.ri cste considerati o aclevfuatS, revofti1ie in'isioria
biologiei 1e- Aceastil luctare, care dupi mai bine de nn secol cot-rt;t-r.r.L ie fi,
admiratb- dc \roltaire, ave:r sir contlibuie ia considerarea naterii vii ca tr"a"o."l;i;,
in cele ntai rnulte privin{e, dc materia nevie. Se;tie c[ I)escartes (1596-1650].
rnlrotluce in :ecoiul iil NVll-lce dualismul corp-minrc. p,,nrru cl , .orput-i.i,n
ai omultri este un automat, o ma;in5"- la-care se ata;cazi"ratiunea, inti:lige1ta.
.i srtfletul. in schinrb, attirnalt'),';i celelaltc tj,'tuitoaie sint numai lrasini',-ii.
Cu toatd. critica ce sc.poate aduce aJti.zi accstui pti*t J"
a"ii^-ii"lrf"t".
""a"t.,
corp-minte nu este inci rerzoivati., r,iziunea filbsoficl a iui
Descar-tes a' avut o
rnare.jrrfluentf, asupra Cczvoltirii biologiei 20. Ea a incula jat ccrcctarea organisnr.lor Yu, a acL'stor maFrnr automaic crr proprietatea de a li rii. ln ccca-cc .p:.i_
veqte duaiismul corp-minte, pe care;tiil,ta ionternporanl- nu a reusit s1L rezoiv.
nintea rd.minincl iicir neexplicatl din plnct a" .l"J.i" ;ii;"tiii., pnut" fi;;i.;:
"i
lionat, dup5. cum am ariLtat, in cadrul^ortofizicii. l,Ii,nte'a cste onleraclitnt,es,
d,,intre
structurd spa!,io-temfortzld.
sens. fenornenolog,ic in ,htfortuaterie. Oiice organisrn
.gt,
r-iu care posedir_aCeast5. interacliune este ;i-rrr-, proi".or- nental. Cincl Jpar. si
Mit-tt,it
'lrocese_strttcturale de semnificatie, atunci apar ;i fenomcneLe 1;sihologice.
animalelor cu sistem nervos contine proc'cs" psihoiogice, in 'tirlp ie procesele
'apar
mentale.ale organisnleior in care nu
itr:ucturiale senlnilicatiei nu au si caracter
.,:sihologic.
Revenind la firul istolic dc mai inainte, urmeazi. secolu] al XYIII-1ca, care
in dorneniul formcior cic viati. liste sccolul
tltaT"l^de opera lu.i l-innt1 (1101-i778), dar 9i de sennele de inir-ebare i'iclicate
de Buffon (1701-1788) cu privire la mociificarea forrneiol de viati sub influelta
mediului inconjuritor. ln"acest -.ecol, Voltaire (1694-,1lig) se intreabi:,,ie
inecanicd incomprehensibilii. a supus o,rganele sentimentrilui
$i glnclirii:." 21
Tot el obsei-n'5": ,,L'nuI spunc: omul-este un suflet unic cu
un cor-p... Altul
asigur5._cir., omul este un coip_care gindegte in mod necesar" 2:r. si m,ii rieparte:
,,Filoso{ii imi spun: nu r'I in$elati asi,tpra acestui lucru, omul este'cu totul hit"t:lt
cle celelalte animale; e-risti' un sull-et spiritu_al ;i imortal... Ascult pe acqti
inae;tri;i le rdspuld...: I)ac5. omul are un suflet ca acela cle care voi ni:r asigura!i, trebuie s5. cred c[;i acest ciine gi aceastS. cirtill au unul cu totul asemine;61'3 23. $i in continuare afirmS.: ,,Alegefi cleci, sau s5. atr-ibuiti un suflet spiritual
unui__purice, unui vierme, unei ara[nid.e, sau si fifi automati ca
;i ei"'za.
Voitaire, ca pi Aristotel, caut5. si. afirrne c5"' accleasi rxinciuii
trebure sL
hime
pune
vie.
problcrna'
Voltaire
iir
nohol
=fl5';luiasci in intreaga
"i-atot.
,,. '-.probabil numai "printr-'n exces riciicul'a" .r'irilt"te oarnenii isi atr-ibuie
ura
suflet de o .Igcig diferitir cle aceea care animd. brutele. Este deci'clar cd, pind
:n prezent, nici filosofii, nici eu, nu;iirn ce este acest suflet; eu m-am cor.iir1t
c5 este ceva cornun intre anima,iul' nurlit or.r, si acela care este numit bestieS5. r'edem dac5. aceast5, facultate comunir. tuturor acestor animale este materie
este epoca clasificir-rior- (sistematicii)

sau nu"

25.

Iar la

aceastS.

din urm5. intrebare, \;oltaire rdspundc: ,,Este irnposibil, mi

se spulrc, ca mateda sf, indeasci. Eu nu 'r'f,ql aceasti imposibilitate"

:i. Si mai,

320

ivlt:rf'ERIr1" i ll

cclltt1rl oiLltlcltiior rsi alrilnalclol' cstc Lln


departci ,,...e11 cre{1 cir- accst 1)rincipiu
-Chci,
ciacii cec:l co sc llunleste su/'kt at li
rnar-^erii:i.
I)urlnezeu
rlat
clc
atiibut
o fiinfi sepalatir, tl: orice nirturit ar di aceastX {iinti., a-r trelir-'Li siL cicd cir esentt
gitr.lir"n sai1, altfcl, nLt at a\-ea nici o iclee rlesitre rtcta'stii subsia.nflL.
ei
"ri"
tili
cei care au admi:l un su{let imatcrial ar-r ios.i obli'?ali.s:i. -\pl'rn:l ci"
tr-a fel,
intc.tdcriuna... [constatind ci in soinn uic-i orntrl ;i .nici.ilnracest sr,Lflei ginrli:;ttr
"gind.lscl
sl
... llaciL srifletul nu ginder;te intotdeau:rli. estr: alisurd
malele nu
r;.
g-sr:n!i
giutli"
delLeste
acee:t
substaniir
a
cirrei
o
omrecunoa;tem"in
Argtimcntul cu incetalea ginclirii in sornn c:.tc pretluat, protrailil, tle l;L .\risto24.
iirlortant este ins."r. i:iirtul c\ prrn,t',i.fi'il a i,rrL: st*it lo. l,rr,'a t'i.Liti, ghttlirti
tei
gi swflctttittz, clupl cum a{irnri l-nltajre' sjnt ttnl:ttlL) tlli rfi'!lcrlr-ri" l)umnczeu sc
gese{te, c:i;i la \cu'tor-r, numai in,spatcle tnatcr:iei, ca prim tn.otoL itl vizirtnea
iui Aristctcl, clupii care n.r:'.tcria se rles{i,loarir clc llL,.cine_s.-:\ce,:a5i icl:'c o r-o11-rreglsi si ia l-amarcli, carc estc plimul male {ilosof al l,'ir-rlorici riupil --\r'istote1.

{;i\i}l{lii \ }.{ [

{,.\R1.1{iil

I-arn:.icl< (l711- l32r)) esr ' .i irr-inr.rl :iLi1.-)i' al uti,-ri lcorii .i cYolirtitri. trdeile
in accst sens 1c,-a r-.,pus 1,cri'rr-n lx.inta o.rriL in auttl ii:i{Ji ilrlr-r: lcctie tii'
deschi,-lrre a unui cur--s c1c ,ooiogie30. tr.1ri i s,: datolelte, iu txiucipai, ;i _terrnenui
de bioiogie . il {olose;tc, sc l).lrc pentru uiima oar-ir in anul 1E04, intr-o a}tl-L lccti':
3:,
cle desciri,lerc 31. lteia termcnul c1c iricilogie in lucrar-ea srl de f-i1o,.olit biologica
zoclogie
rlc
in
ir.:ltat'.il
siu
r'ii,
apoi
stiinl
a
corprti.lc,i:
i1lelegind prin biologie
;i
1'reyir-antis
a aniirai.:io. ,aan"-,'.t"lrtatur"'. iiranq.,it .facob tnentiitnelLzll cli tr-:trnarcl;,
ra'
qi
Ok,-'r-r au lolosit aproape r:oncornitcnt tcrlncriu.l-,,lrioLcgic"
' La,rnlircli alirm:L:',,Sit 5tie c'.i oricc ;tiin!i trtbui,,r :-iL aibiL .l iloiqin srL ;i cii
liumai ir: aceasti ctile cii pcatc 1':rcc progrcse 1s1lc":;;.
lrcritrLr Larn:ircii, cot1,.i'iie r-ii ar-i iosl forn-iatc siiccr::;ir.':r(;-;l,, ii{' la cclc ma^i
simplc r:iltre cele nai compler.e. l)c accclL ili ptollilltu ,.ir siuciiez.' atlitlralt'Le cei
arrai sin.;rlu organizate, irer:tnr cri numai c:rz,Lrrile cu itlganizltrc;L ceii rliili clcmentarii ul putia ofeli setrciui r-ieiii. L:rmurcli,se intrr:r.t-).'l: ,.in cc consisll rcalmente liata;i care ,*int contlitiile l)c carL: l,.cest fr:notncl n:rtuitll 19 c_crc pentr"r.r
a se li'otlitcc'gi pentrr-i a-;i pute:L ltrchilrgi durata jntr-trn coi'p"? t3. l.a accasti
intleii:;e, cl rilspr-urcle" ,,' ' 'aur fost :rtLrnii conviu-t ciL numl'Li in ccl m:li simpll"
ciin toate organtzirile :tnr puttlr g,irsi rnijloactlc proprii llculrr.r a gXsi lciutlr'
unti Probl"cnie atit de aifici1e...r'r:rv. I)e la iiinla c.:iL i'uai ilici ;i sinrpl:i, cle
ia un',,i,r.nct aniurat" piniL iu anuniilcle supclio:rrr: si lir.trn ,,existi in urod elident o'gradatie mraniatir"'10 spune l-:un:ilck, recriirosciud ci rtn trcbuie si ri.asteotii,t 1otl1:i la rr tt'r'ct'rc lirri;,i'i.
'E:;i,.r iL aici uir :rspcct trl conclptici bi'.riogii:c: a iiii i-ai-,larcli iI:irl1pr:i ci'lruiL
n11 s-::t. insisiat piniL iri ])rezcnt. Nc'icrsitatt'ir i1t a giisi st:c;:ctu1 iuturor-fr.lrrrlt,Lol
d.e viatii, in proiunziine,^la olgenizatea cca tl:ri simirli, ia irulrctul sau itiot'ttLcla
de rrilitiL, :"o, it ter-tncnii cle li.stilzi,.iil cea rlai ciencnialil sllucttiri rllolectlla.ri
vic rcPi.''zintir r-in rr-iori {unclauicnt:ri r1c.a. prii'i luclur-i1e. Lania;.'l;l,i il',t I lost irlsrl llioiogica
4cles i1 tunpui r.ietii salc ;i r,-pera sa {ilo:,oficir, dc {apt ct,nlcil';iiL
a r[m3s t-tccxnoscu'ti'r tirnp'dc 5O c1e ani. liar',rin a rc{:unoscllt it:. tuocl clcscliis
rneritele s:Llc 11, c'ial si as'tirii,,;idrlara"tcle saic jclci sitlt !{fioaPe ignoiate in lilant:t
gi in rir-.' lr.1rti" r:.
' Iiloiulia ilateii'-ri yii cstr o 1eg-il:rrc ]-lclrrt1 itiurlricliI :'' ' i-rzr-rl' r'ictii tin''i:
,sI- ciezr.glit, orgr,"nizirr-ea si chiar ili c,onlirurri ;i sl'i rtrtlltiplici: olgantli:" '3' 1:lr

sale

f'RO

IJ

{-EME

F ILOSOF'1

CE

Ai-Ii

UNOASTNT{fi i\TATERIEI

lTI

321

ir: altfr. parte, siri.rliniaziL: ,,A;a stind lucrurile, daciL descoplr cL naturo opereazir
ea singurf, toatc prodigiilc pc care le-am citat; cX ca creeaz-l organizarea, viafa,
scrtinentrll insu;i; ... nu trebu.ie sir recunosc, in aceastir facultate a naturii,
:rrlicir in lucrurile existente, r:xecutarea l'ointei sublimului ci autor, care a goit
i ;i t:a sf, aiirl accasti facultate? As admira mai pulin mlrelia puterii acestei prirne
r','r.lze a tot ceca ce existir, dacl ci i-a pldcut ca lucmrilc sh fie astfel, decit dacl
l-';'rr1 tot atitea lrcte aie puternicei siile voinli, ea s-ar fi ocupat si s-ar ocupa con::uru incl rle rletaliile tuturor creiiliilor particularc, ale tuturor rrariatiilor, ale
ruturor drzvoltr'riilor si pedeclionlrilor-, :rie trilLrror distrugrrilor ;i reinnoirilor"
,i;{r-un cuvint dr toatc schirnblrilc carer so p:tri--c, in genrraL, in lucrurile care
,;c+-:?"

q4

{istc evicient punctul si.n dc vcdere matcriali,it, de 1ip aristoteiian, divinintfiind clecit, cvcntual, nn i;iim rnotor, flrri ,.:-1" se rnai aurestece dtpir aceea
;n treburilc naturii. I)ar, r-nai important. I.arnarcl.:, in citatul de n-rai sus, p1a:,-riz5. in ordine: organiz'trea, z'iafu, sentr"*tentttl. l iata cste ea ins5.;i organizare,
,:;,Lr or.ganizarea poate si aparir-;i fiLr'5" r'ia!iL. I.amalc,k plaseazi viala intre orgarriz.are 5i sentinent, iar sentirncntul la e1 are ul1 sclls mult mai larg decit inleI 1ltnr a.;tirzi. Pentru L.amarck, o garni. 1arg5. cie aclivitirfi inentale psihoiogice
-,rrt sentirlcntc: ,,ln rlc'{initir', convirrs cir nici o a1t5. matcric oarecare {materia
:i,rvie, n. ns.) nu poate atr/ea ca proprietatc {acultatea de a sztnli si con', ii"is cii scntinientul insu;i nu este decit un fenomen rczultind din func{iunile u.nui
.,str:ur ordonat, capabil s5.-l produci, voi ciruta care ar putea fi mecanismul or:li,riic care poatc cla loc acestui admilabil fenonren, si cred. ci l-am sesizat" u5.
.'.i i'nai cleparte: ,, ,.. am avut ocazia sir recunosc c[ pentru producerea sellfa''it,i.titulu'i trebuie ca sistemul nervos s5. fie deja foarte compus, cum trebuie sl
iitr inciL si mai comple-t pent;:u a t1a nagtcl'c fenoirlenelor de i,tdeligen[d" a8.
DacI" sistcmul nerr.os este foarte simplu, atunci el nu seivegte decit 1a ex; itirlra rrriscirrii oleanisnrului, cl prorJ.ucc nunrii fenomenul cle 'iritabi.litate: dacil
irrsir c,ctt nrai complex, sc prorluce fcnomenul de se*firn,ent. T)upi ce face aceast5.
:ifinna!it, f.arnarck cieclari-l: ,,Nimeni, dupi cite qtiu, nu a acordat atenlie acestui
iucru; rLstfcL cir- ace:L:stir tracuni relativir la cunoa;tere:r nneia din cauzele celemai
qr11ls:rnii:e ale lcnrrrncnelor principeic ale organiziirii anirnale . . . etc. etc." a?.
liLra

Accst irnni:t dc r.ederc nnitar asuDra iritabilitlfii, scntimentului ;i intcligen{ei


cu irieea dc a girsi izvorul tuturor acestora in formele ceie mai e1enrcnta.rc aic inatcriei r,-ii ne arati ci Lamalck a scsizat, intr-adev5"r, problemele
lirndanrtntalc atrr-: biok:giei. Lalnarc,k a{irmil: ,,La sursa lor, fizicu,l ;t maralul'nu
sint, i:-rrr"i indoiali, rlccit unul ;i acelali lucru" u3. Et a{irmi iegS"tura dintie aceste
<ir.rui. llrnomenc, iniiuenta unuia astlpra ccluiiatrt: ,, ... aceste doul clase de 1ulruii, criie au r.i strisil comnni, reactioneazi una a.sr;pra celeilarLte, in speciai atunci
lin<l p:rr a {i clt rnai sepal:rte .,."'e, cici ,,efectiv, ari inceput sl fic studiate
rrr,.riiir ilouir. tipLrri de obiecre atit dc distincte in aparenfi, in omul. insuqi, unde
trganizarea, ajunsil pc cr"{mitre cornpozifiei ;i per"i'ectionirii, oferi in cauzele feno:irr.rnclri' cie viafi, in crle ale sentin'lentului, in iine in celc aie facultS.lilor (super-ii.irrie, n. rjs.) dc care se bncr-rrir, cea rn.r.i marc complicafie ;i unde, in
ions,.reiil{it, estc crl mai greu citr:l- srrsiza sursa atitor {enomene" 50.
[ia1-,iul ciL nirt'.rra er,olueazi" pinl acolo incit un corp viu s[ aibil facultatea
de a fi;l'r'na iciei, de a {ace judecili, de a gindi ,,este cea mai mare din rninunile
irl c;ii,r irnterea naturii a putut si aiungi, dar pr de altl parte, este proba utiii.zlir:ir unr,ri timp considerabil, naiura operind toi-ui numai in rnod gradat" 6l. Care
sint slrrselc acestr.rr fenomenc se intreabl Lanarck? $i trebuie sir existe asenenea
srtrsr'l, naturale, dil moment crl nltllra vie cr',rlueazi de la sinrplu la complex,
r-li'osti-.irc:i eselili;rli" ciintre iiintelc vii fiind complexitatr:a organiz5,rii, El i;i e:iiriirni Iri"mtntirrilr asttel: ,,Dnci animal':i"-, cc,nsitlerate prorluc!iuni alc naturii,

,i-:'.ii'obollrl

2l-c.?5!,

MATDRIA VIE

JZt

sint fiinle deosebit cle surprinzirtoare pr-in facultatea ior c1e a s.'nrjsca, ulr n,ii,il
nuntir dintre elc sint cu atit mai mult, prin {acultntca dc a simti (in scns r:Lr-rltal, psihologic, n. ns..)" s:. Si mai departe: ,.lnsi ia fcl cum aceastir {a":-"iltate cie a se misca este foaric limitatl in cele mai imperfecte dintre anirnalc, r.ru,..le
ea nu este deloc rroluntari" si rindc nu se producc clecit ca urntare o ultor r::.,-itafii ex-teric-r:rre,. pe nritsurit t'c sc.pt'lI,'ctioncazir apoi din ce in ce, ca ajringc :i;--i
glseascri sltrsa in anirnalul insusi si .sfirserstc prin a fi srrpusi vointei sate;- la ;,.i,
{acultatca tlc a- sirnti cstc incir {oarte oll.scurii-;i foartc tin:itatl in anirnalcle nndc
ea inccpe. sir er-ristc;- 1.rc tnlsut'i cc t'ir s:i: <iczlolti in nrod progrcsiv si atin*i1tgradul princiital de tlezvoltarc, r'l! rcusestc sir {acrir sir. c-riste in iinirnal'facultiitilc

care cor:stitriic intciieci-lta" 5:1.


_ _S9 poate otlscrl-;r c:"r l-ainlii'r:l< lr r-irlicat cclc clouI" nrari probleruc ciir'.e:il1ri
deschisc si astirzi il bioiogrr:
a) olig'inca si caraclcrul cclei rrrai simple si clementarc riniti"ti elr: r.'iat:'r;
tr) crrt-.'r sc trece de la llccastiL unitate clcnrcntall de liat5" ]a ,rrgani.-r , .1r
cu con;tiiniir si crcatoarc cl,' culiur:i, siiint[, tthnologie si artir.
M?i pritenr ol..srlr-;r cir- f,al:i:rlc]! 1 pxi problernele in urod coreci. \'iata ir;oviiir: cliu uatrita insisi, de la siire, luind 1:r. inceput fornrele ceic rnai r,lnmen'ul..r',
gi evoluin<l c5"ire lonnc complexc. \ici uir iirgredicnt fundatncntal nu poatc r.irirr--a in {orrnele con-lplexe care.*cir nu 1ie girsit ;i in formelc cele n'rai-sirupJ.c'li.
r.iati. I)c-'oscbirilc riintrc orsanisnre sc bl;z-c;rzil nunrai pc difcrcn!c in orgairizai,gi complexitate.
Conlinrrtul. coilcrct al tccriei cr'*lutici lui I-amarclr, tieoscbit)i. clc accca a ii.i,
llarrn;in,_ a fircut pe istorir,'ii liiol-ogici sir- nurneasci- aceasti, t<:aric i,ransfoy??!:s?n.
Pentm Lamalck, erroh:tia se |rodricc.prin transf<.rrm5"ri cle la simplu la compii':i.
intotdcauna iir acest st'ns rtutc, el afirniinrl cl-riar ci viul se naste in continu:ii.,'
prin generatie sponl.anee. IJai:r:irin caracter-izeaziL astfel pazi\ia t"i I-o*ur"f.,
",i,,
g.eqa cg privelte. cauzeie inodificlrii, cl lc a.tribuia in-parte acliunii conditiilorfizicc de viatl, in partc incmcisirii dintre forrnele exislente si'indeosebi intribuinti:.rii si neintrcbuintirii (org:r.nelor), adic5" efectelor obiceinlui . . . El crcti, ;
de a-selnenea intr-o lege a dezvoltirrii prog-rcsive" si.
Jlcsi tcoria eloluiir:i -qe bazc:az:i astlzi pJ conceptrrl sclccf iei naturale elabcqi:
cle ,Dalrlu'in ;i Wa,llacc, se nranifcstL tunriinfi d" a iicoillor"-lntr-o &srricnc?. r,.'i)rie a evoluliei tsi eir:mente lamarckiene. Danvin insusi avea sii. spuni:,,Am 1,.capitulat faptcle ;i ralionanrentele care m-a1l conr.ins i:e depiin cir spcciitrc s-ii,,,
rnodificat in cursril trnui indclungat proces tlc clcscc.ncicntir. Acest li.cru a fost
efectuat in -special prin seleclia, naturaLi ;r illlr)rcroasc vaiiatii succesivc, r-nir;i ,.,
utile, aju.tatI in rnoci principril" cle efcctcic mostenite alc folosirii si ncfq]osrii,
pirrlilor *ci intr-un moci neitli:oriant, u<licir in legirturir cL1 srrlrcturile idaptlr-r'
tr-ecutc saru prezcnte, cie ac{iunca tiircctil :i conditiilor cxtcrnc, si prin viriati:
carc, in ignoranfa noastri, tri st: pai'cir sc ivcsc spontair. Sc pare-cri iun sirl,estinrat frecvenla si r,aloarea acestor- tlin urmir. fornre de variatie, care d6c l:r
modificirri de strucitirir pcrn:attctttc. jnLicpendcni cle scit:ctia naturaiir. }-iar cnll
concluziiie rnele au {cst in r:hirriul timi: {oaltr: gresit infelcsc si s-a spus ci ;:f.ribui moeliiicarea sprciiicr cxcirr*ir. sclt'ctici naturalc, irni pcr-rnit s5. cnbserv cir i':r
prima ctii{ie a accstci iucrirrj, rit si in cr'lc utnrf,toar,', al,, :}s('zat in pozitia
ccl:
.
rnai eviclcnii+. - 5i allrilre ]a sfirsitul iniroducerii - 'urnriitoar-eie cuvinte: r Sint
convins cli selec{ia lla.turali a lost :lrijlocul nrirrlipal riar- iru cxclu-siv c;c ;r,:liificare tt"

sr''

l)iir s;i rcvettirt'r

1a. icxt,-rlc r,riqitralc ;rlr' 1ui I-arnarck. I)upi cl, tra.r:slorrliirilr: canr prod^uc evotrrlf,i:i fr;rnlelcl-rle r;i;,rti clr ia sir.nplrr la c-omplt:x, icnt i* tir:rlr
56, sc <J;ttttr.'sc ri," r'i::tts1;,ltt tlat i.tt.lcrt:c si c{1il'n.d organisrlc,lor ri,.
lla.s clt 1r;ls
Accctii.ul'e:,1,.' 1:us rle X.anrlircii Lrit ('ri'irt.rrr,.slrl/fr'rir' irtttyti,', aal-(, :ll-'<.lctcr;ltina, ili;

PRO

13

LEME ll ILO SO FICE ALE

UNO AST g i'l I{ r\,{ATliF"lEI

VII

323

in:isi natui:a rlaturii, cre;tcica complexiti!ii, rlir-ci'sificarca, aparitria organlor


si tunctiunilor. Rolul rnediului inconjurdtor nri tslc neglijat, dar nu este consiLi':rat cictenlinant. Ilin accst ultini punct cir: vedcre, I-ai-r-rarcl< gi l)arlvin se

a:ri.]m5.nl- inc5. o dat'L


In ceea ce pri.repte circwrnstan{ele inteyne , dcosrl.rirea

intrc cei doi este imensi.


circumstanleie interne, in ultim[ instanll, se ba.zeazir pe: o pro'lr';i,;iunc a rriului in a cigiiga funcfiuni n<li pentru care i;i organizeazi" evolutiv
.-xr.:une noi. l-a l.)aru'in, circumstanlele internc sint rnutaliile.
'rloveclesc
ci nu este
lircir tliir anrLl i80 I, I-amarcli afirma: ,,Ai ptrtca rsl
i,r:;r-rc ioLma, fie a corpului, {ie a pI"rfilor saic. clir:e dir k:c obiceitlriior, manierei
,.ii"a tri.i a animalel.oi; ci, clin contri., cir tocmai obiceir-tliic, manicra de a trli
-l l.oate circurrrstantel.e influente sint celc carc ar-r constituit, in tirnp, forma corr-;ul,,.i si a p5"rfiior auimaLelor. Cu forrnele noi, noi {aculti.ti au tos! ci;tigate;i
inr,:tul cu incetul natura a ajuns in stadiul it-i cate o vedem azi" 57.
Punctul de pornire il constituie acea propr:nsir-inc ciLtre funcliuni dc care,a:niltearn neai iniinte si pr carc Lamarcli-nu o iroate cxplica,,spunind nuillai_:
,,-\vcrn toiugi un presentirnent asupra existenfei acr:stei puteri interioare ..." 58.
i iialisrn? Nu putem trage o asemenea concluzie, deoarecc 1a Lamatctr< totul pro'. ilr,: din mateiie, deci niai curind accasti. propcnsiune este o proprietate interrri
:i i-*ateriei care particip5.
la organismul vir:. Ortosens? Am fi inclina{i si dlrn
o .i.semeuea e:<plicafie, -dar lucrurile trebuie sL fie examinate in lumina teoriei
si ii:ctiei naturale, care nu poate fi pusi. la indoial5", deci ccva rnai tirziu tn cupiinsul acestui capitol.
liranqois Jacob comenteazf, astfel aceasti putere interni care tinde neincetat
sii ccmpuni organizarea pentru oblinerea de noi funcfiuni: ,,Este o forld. de
origine cam misterioasi, o < putere D care, cu toati profesiunea de credinll vnatcrrir-listl a lui Lamarck, se inmde;te intrucitva c'.r forfa vitail: ea este apanaiul
.ri/.irlsi!'al {iinfe1ol organizatc, cstc ader'lrata s,:rsiL a aimoniei gl a regulariti{ii
iil progresiunea fiintelor" 5e.
Aceasti- putcre, iiLri" a neglija roiul elcmcntclor structuralc, este nurnai apalrrjrrl sr:.rsci<;r nrateriale cafe particip'a la cornpunerea organismelor vii ;i ar putea
:i tlc ordinul unui pl'occs informafionaf i,n nr,aterac, exact de tipul fenomenologic
l,r:(-:pLls de iloi.
l)e attici, I.'ranqois Jacob, partizan prudeni ai biologiei rednclioniste, rnole'.;uiaii:, in ilcheicrea volurnului s5.r-r ,,Logica viului" scrie el insugi in fafa nepurirriri tlu a crpiicr totu;i viul (dincoio de aspectul di: ma;inf, fizico-chimicfl):
.,in ulii;r..i anelizir, proprietS.liie atomilor pe care le descriu iegiie eleciromag:rrtisinui:.ri iui lIa:lveii tac posibild. insir;i cxistenfa tuturor organizSriior', a tuiin'i)r sistcmelor ;i tllturor ierarhiilor-" 00. I)ac5" lucruritre ar sta exact aga, atunci
;ril \'{)ril putca c--<plica niciodati procesele mentale gi psihice, care fac totu;i parte
i ": i irr. i'rtid,:nt, lilancois ,'l acob, continuir: ,,5-ar ilutca ca dcscrierilc s5. curiiiidir 9i alte lcgirturi posibile. IncS.tuqall insiL in sistemul sln de explicafii,
.:iiilta nu poate evada din e1. Asti.zi, l.umea inseatrnl mesaje, coduri si intoriii:ti.ii:. n:rr: rniine, poate ci o altir inr.estigalie va ciisloca obicctelc noastre de stue-liu Dr:rlrru a lc recompiinc intrr.un spaliu noul" 61"
.t1t presentimcnri ln ultimele cuvinte aie ciirlii saLe, un traureat aL rrrerniului
{obcl r:rrtici intrcaga stiin!5. conterlporani inc5"tusatl, intr-artevlr, dupiL pS.rerea
--.rrir,isiri, intr-un rnodel ontologic ciepfuit, tecorespunzf,tor. Cheia trebuie ciutatd
in lrihrcilea proprietifilor in{ormafionale ale lurnii materiale 9i, dup5. cuilr am v/azat,
i:r r"ecriLoirpterea i-lnor spalii ortocristenfiale, subiacente, spagiului uzual. Viul
iii,lctioncazS" si lnir-un asernenea spaliu. Nu au llsat oare Lamarck ;i l'ranEois
,.f rii:ob por{i deschise cltre conceptul in{ormiltt.rrisi din orloexistenll? Sau cel
ilrtin nu l-au intuit intr-un mod surprinz'itor?

i.ri Larnarck,

MATERIA VIE

321

X)ar sL ne intoarcern la Lamarck, pentru carc,,cxcrciliul victii, si i:a o ci,,nsecinti. a rniEcX"rii organice care ii constituie activitatca, tinclc fhri incctare lll
nunai si extind'I si s[ dezvoltc orgunizarea, insX. ci tinde, intre aitele, si nrrrliiplice otganele ;i sL lc izole-ze in lS.casuri particularc" 6?. lar ,,utiiizarea obisnriiS.
a unui organ, in spccial dacii estc puternic exersat, {orti{icir accst orgau, il tlr zlt,l1i.
ii crerstc clirnensiunilc, ii nirirclle ;i ii cxtincle facultltile" 6:r.
,\ccst lucru 1)1-csupunL- nrostenirci'r clin gcneralie iir generatic a caractcri'lor
dolrindilt:: ,, . . .fi<'cait' organizurc si lirciuc formir obtinutli irrin accastir ortline
a lticrulilor si irrin circur.rrstatrtcle crtL.,r ilil colrcrlr:tt la ca au fost conscnratt' si
tr-ansmisc succe.siv plin gencrrrrii, 1:ini cincl sc obtin noi rnocLificiiri alc ace-,ior
forne ;i ale accstor or.r,aniziri, p'.: iicccasi c:ile qi prin uoi circunrstante" 6r.
(,cit.'ticlL inc,lt't-tti tnt t oiif it itti irrsi rilt as('rrencr.
l)u11c1 rir' r'cdeL, . ('c,r;i , ''
se tr-ansnritr: creditar sc tran-(rllitt: prin genomnl cromozomic si ,,ultima snrs;-L a
divcrsititii organici-- cstc mul:rtia" 65. traL mutaliile si efectele lor sint rlc{initir.itc'
prin selcctie n?lturalii. \u p-oatc exista nici o indoiail clin accst ilrulct rk: r.cr.l,,:',,.
Cu tc;ati: ac<-'stca, pc lingli t'.rlr!itrrtctz s{yttctrt.rrild, <lcterminati tle gclic si ir,
lond clc acizii nucl,::ici, bir-,logia ultinrilor ani purie in cvidentir si o iru',ii1,rte f ir ttlionalii ciire (lepindc cle restul activitltii celui.rrc (iu alara acizilol nuclcic'i; ';6"
-{.ccasta clii urnrii inlcn'iutr insir niimai c:r o ri:iod.uiatie il creciiiiitir b1z;}tc
pc acizi ntrclcici, c;rre ritilinc ir;nthtntntai.: ,....r'rIr'in1;11-r'2 gclrornrrlui Porrtt'rl'r l:r
il-i{ldulal:r cle constringeri struciura.le sau {unctionalc ctrrc llar sir. scape conti'olu]ui direct al qenel<.ir "6? si carc ,"intr-rtn fel oaiccarc s?nt auloprri:etu.atc" 0s, drrci
sr: transrnit r:reditar. ltcstcnirca funciionalii cerluiarir neccsiti ,,contitruita.il-li ccltiici
ca un intreg" 6e, ins:i.,di{icul t;rt,-'a c,lnttalit :r problernei rczicii in relatia circui;rrl
care cxistS" intre acizii nucleici si coinponentele celulci ncbazate pc acizii nucicici.
Ultimcie rcgleazii sau rnoduleazli e:i1;rcsiu glnornului la eliferitc rriveluri, i;r tin:.tl;
ce genomul controltazir" specificitatea tuturor componentt-.lor celuJare. Capacitaila
accstor cr,imponente celularc de a interactionrr cu c-rprcsia gcnomului este, de accr'e,
progranati" in insi;l sccr-cnta de acizi nuclcici. I)e acce:L este dificil, concepl.tr:rX
qi cxperimentai, si st'pariim in creditatea celulei rolurile respecti\/e ale acizilor
nucleici -.i ale conlponcntelor netrraz:rte 1:c acizii nuclcici" ?0. Faptul cir pontr:
erista si o componentii ci.'editari" neirazatir Fe acizii nuc.ieici nu arat5. cI- ob{inr:ri:a
tinei atruni'ie stiiri stabiie dc cl"tre un org4anism, ceiiiiii, starc lic structurali, t;e
funclionalir, se poatc transmitc generaliilor urtr:irtoare? Biologia contcmporiirr:,',
confirnr.r. accst lucru. Sc afirmi chiar cir ,,mosicnirea functionaiI se nrlnifcsti
ca o fixalie (dedicare) fatS de o stare i;articularii ... O lnerlorje a acestci ch'<liciir-i.
{fixlri) c,*te menfinutl..." ?1, tc]ttarcindn-sc cr-r ca arc posibilitirti {oartc rcstriir..,t-.
de a l'irspuncic la rnodificirilc dc medili, la it.i ca si genomul.
Ci-:le de mai sus nu inseamnli recunon.st.crca rrnor fasibilitdli lu.ntarciiini.c ,i.n
eLrolrtllc,.ir\rd, o consti{u,i tiota doitt,i rttutti l {':.Jol1t,!i,ci, ctnn, ittsrtsi, Damtt'n tt afirtri,al.t
Nu capi,tl urml"toarea forrlularc a lui Larnarck un anurnit in{eles locrnai in
vizirurca biologiei celuiiir-mcler:r.rl:rre:: ,,. , .starca orgaliizirii in ficcurt: cr.ir"p viu
a fost obtjn'.rtir, putin citc putin, urin pro{rcsirL ir.,flur,irici rniscirrii flu;dclor si
prin actia aI schiruJ-ririLrr- la {;rr{r Acfstc fluicle lru fcrjt continilu slinu-ce in ;iatru-ir
lor si in starca 1oi- irriii st;act-':,iritciL oiiisnuitii;i ric-ccourl)unr:r-iior i,Jepcrdition) si
reinrrr:irilor-

joi"

:r.

s:t.t{

}tiif}t\(;}it{ r:f }}r (}r.{h;t.t

C) ine:ircare iiilc-tsi;n1 iL r.l{r ;i init'{t li trrir.rsi(}iini-<niul l:ituarr:kian inlr-o tcorie


cr;nrprt:ltcnsirt;"i iir.)ilriilre liricianriiui iir'',",.in Schrldingr:r ?ll. t1;
eutnsitl<:;-li cli rla;-vir:isu.)ril ,.';itir'ri;;itrilici o pi'rsiti','ti','il sr;n.;1t:"i rJar:i .,sir:i1uni pas;

a crrolutiei inai

FROBLEME FILOSOFICE AI-E CUNOA.STEIIII }IATARIEI rr'II

ai cvolrrtiei sint mutaliile spontane ;i intineplS.toare, care nu au nirrric ccxttr.iir


cu cor]lportarneiltul inclividului in tirlpul viefii" ?{. Remarcind ciudirteniiie anirr-,riletror, jnclusiv ale insectelor, Schrddinger constati specializarca lcir in tntt':i:'i
rleosebit de studiate, pc care, dac5. nu le-ar {i creat natura, ,,nimeni n',r si l,r-r,r
toate provin r.1in
fi irnaginat" ?5. tr)e aceea el afirml ci ,,estc grc'u de crezut cir
;t;. Si n.rai <lepari'r:
c acumularea intirnplStoare D stipulatii de teoria clarlinisti"
,!...ar fi greu de infeles daci dezvoltarea unui nlecanism, organ, cornportan'.'liutii ar {i fost deterrninatE. de un sir }ung de evenimentc aleat'oiii, independcnte
unrrl de a-ltu!, a;a- crlm nc-an obignuit sl o gindim in termenii conceptiei iiiitialc a lui Danvin. ln realitate, cred ii rrumai startul iniliatr, imperceptil>il, <iintr-o
anumitir direc{ie I are aceastir stluctnrl. El genercazl prin sine-insu;i cilcumst;rl{ele care t< lovesc materialul maleatrii r - ?7.prin se}ectie - tot nlai sistcn-ratic. in
directia avantajului ci;tigat la inceput"
Propensitnea lamarckianl" dcvine deci o mutatie, Jlc crrc o irnurniti ilr:ljlriiitate, modulalie in termenii Janinei Beisson, ai- permite cor.rstituirea trcptat.r aunei functiuni, orgirn sau a arnbelol deodatl. Seleclia naturali rimine prt:ltcurir'renti, dar ea se manifestS" atit in raport cu mutatiile, cit qi cu procesele celi s,l
transnrit ereditar si care nu se bazeazd, pe ac-izi nucleici. Fundamentalt' rirtr-,ii:
rnuta{iile deoarece lle se procluc asuptra ma?eriei ereditarc cerrefixeazi caclnt}sf ir,'ral aI unui organism, dar in acest cadru, sulrsumat lui, o ar:lumiti evolntir',itr
tip la.rnarckian este posihiJl, ceea ce nici Dart,in, dupir culrr i-r"m viizlrt, ni1 :].
negat.

lntret-,area care sc puue este aceca daci genele pot fi nrodifical'c srib acii,.inea exerci{iului vielii -c,i a influentei mediului inconjurEtcr-. Piui- acttm :-is1;i-':t.',il
biologiei moleculare Ia aceastl intrebare sc prz1q cL este negativ. Iiai r:riiiir'-i,
tot o anumitir mutalie va fi selecta'Ll pentm a .,confirma" a.numite trirsiituri ol,tinute prin ,,ereditaiea" bazatit pe componentc diferite de acizi nucleici. Cri .ilit
cuvinte simburii principaii ai evolutiei rlmin tot mutaliile;i -rclectia ;rainrijrl ,
qlar lor treb,uie si le adiuglm ,*i ,,modulalia" iinpusir dt r,rercilitt! t,itiii ,
cun-l spunea Larnarck. Iar pentru noi accst erierciliu a.l r'ic{ii se cli:s{ii;o:rii
atit in raport cu mediul inconjurirtcr spatio-temi:oral, cit gi cu rnediril profrt:'i"
informaterial.
Erwin Schrodinger p-i:ezlntir importairtl" pentru {jJ*:ro1'ja- iriologici ?8 :i rjil
alte puncte de vedere. Intr-o alti lucrare?s, reflectinrl asupl;r matericji "' ji. i'l
afirmi ci ,,materia vie, cu toate c:i nu chicleazil rr legile fizicii,r, asa c'11111 &'.1 fi,:t
stabilite pinii acum, poate s:i implicc (( alte leei alc fizicii i>, ir:r1 licciln{rtci1'.",
dai carr:, odati rerrelate, vs1 dg.,'eni c r:artc:la Icl de cscntiall'l a act:stci stiirti,-:
ca ;i primele" 80. Si r-rii tit'irx1l, : ., ttrin ur.rllzir(', nu trcbi:ir: :ir nc rJcscLuajr,;.r
di{icultatea interpretS.rii vie'tii prin lcgi}e obi;r:uite alc fjzicjr. i}rnim ci ir-'c::'rri
aceasta rczulti din cuiiostin,i'L' ''r' , Jr',' lc-i,rn e iPirtal rlr-1 ';, sil-ur,ilr';r lr'" 1r:r, i
vii8r.'I-rebuie s[ finr pr,.giti'.i si g',';sirn un ncil tip <1r.: ]cgL'tizicli cc o don'iir.'..
Sau trebuie sl o numinr lcge l,rrfizicir, llcirtr-ir [r nu Slr-:1]rr' ,..iirr-,'rfizicit?" s?. I-a cl,.r,',
tot el rlspunde: ,,}{ii. Nr: ci-e ql asta. I )eoarccc noul iiliricipii;- c-cte o ler1i' i':;i
,--uri irfizicil": nu este, dupi pirrert-.a llL'il, nin.ric altccva. dccit 'rt;-r pr-i:rc'iirinl
"eorit'i
tice" 83.
Schrr:clingel nu :nai rcuqr,';tt: si 1;usti{ictr cl1r11 riecauica cuantjcir .ri' il'iiii'l
expiica viul $i nici cei putin crlr.ar'lintea {i c;illzr prin cart, l-ar putca e:;piii:r.
Singurul lucru pe carr: ii rirai poate spline in inclieierea :u-grrnrcrttltilor sal,: r'st',:
acela cii materia vie este ,,infirptuit5" dupil principiik: ciiliuzitoi,.rc al,-: mrcalj'-'ii
cuanticc a l)omnului" 8'. t.um si explici a1tfetr faptul, a. 3;inclit probal-'il Schrild,ingcr, ci, pc rie o partc. ,.rorpul meu {unclici:eazl c.i. 1ul ;]lrrci.nilnr i,"ir:' ;:r
conformita.te culegi.lc Naturii" E:' ;i, irr dc aLtI parte, faprinl cir ,,stir.i totusi. i,lirr
incontestalrila e:perienta clirct-l ir, < ir ji ccntrolt'z miqr:lirii,:, a.lr rililr '.:f cclt l',:

I\{ATERIA \TIE

8s, cir ,,rr Eu r


ii:oi,5.{1"
- sint pcrsr-rana care coniroleazl- <r miqci.rile atomilor p in
conforrnitatc cr-r I-e3i1c )iatulii" s?.
Este rcmarcabil faptui ci" Schrrjdingc.r intuicste nccesitatea unui principiu
.i i.ric nou pcntru a e-rpiica viuL, respingind in mod deschis vitalismui; de asernenea,
j';iirtul c5. acest principir-r trcbuie s5" fie foarte pra{und, attt dq profund cit putea
1'r lristi{icat la inornentui rcspcctir', adicir ia nivel cuantic, iar de aici s5" se ajungl
irL erplicaiea puter-ii informationale a ui:ui organisrn superior care, din gindul
:.-.ii. si utilizezc lcgile n:iturii. Nu gAsirn oare aici, indirect, o anumit5" si vagi.
r,rlrtilic a cuantci-anticnanth, a oriobiontuiui pe care aln {ost obliga{i s5.-1 posliilrim
.l,i.ii6giioentrll a explica tocrnai proccsc-1e carc au fr5.mintat si frfunlnif fizicienii"

;i

{ilosofii?

Apare, in orice caz, nccesitatca apro{undirii biologiei in adincinr.c, dupi


irliru alrca sri observe si Mario Bungc:
,,in biologieabia daci dispunem-dc unele teorii comprehensive care s5. o{ere
-,rrr caclru general pentru formularea problernelor. Cu exceptia unor domenii specirlc, c;r biofizica sau genetica, aproape fiecare problemS. trebuie sd. fie tratatb
r'. inod separat, adesr-'a bazindu-se mai sigur pe fizicS" sau chimie decit pe biologie.
T;. rnod uzuaL teoriile trebuie si fie construite din fragmente ... Ne agteptftrn
i.iiusi ca, pe misur[ ce biologia se dezvolti. ln adincime, ea s5, punl ]a fel de
:r:clte qi de grele probleme de interpretare ca ;i teoriile fizice de azi" 88.

,tl,FlflEil tr OTKrl ${ F$|(OM$NELE VTETII. VL{TA $I REPITODUCBIIEA HI

tir anul 1924, Alfred J. Lotka public5. o lucrare de fizicS. biologic5., de fapt
rl,.r trriologie matematic5. se. Acest volum este interesant din multe puncte de
','i rlcli:, cleoarece se ocupA de definirca vief ii, de evolufie, de fenomenele de
,tchililrru gi neectrrilibru, dc aspecte cibernetice biologice si sociale 9i de problerna
lii'rurii constiintei.
;\iired l'otka, d,;p[ ce aLtalizeazL problema definirii viefii 9i constati. cIriici o iLrfinitie existenti nu este acceptabill e0, declari c[ abandoneaz5. incercarea
{l.: l. rl1&i defini l'iafa: ,,Problema este nu atit < Ce este viafa r ci <r Asupra ce
r::.ilL'ir1 cie acord s5. nuinim lriaf I p "e1.
l'rcirLric sii. recunoastem c[ nici astitzi nu dispunem de o definilie riguroasi
:i vi,-.!ii. Arn r.izut ' ln capitolcle prece<lente cf, autoreprodlcerei este
fr-rtcicauna prezent:i in fenorrrenclc vielii dar ea poate fi programat[ gi
ir, ifi1o111enelc lehnicii. Am fi tentafi s[ enunf[rn c5. viafa lncepe acoio
'-:r',li-' sc coirstitrrie lln procesor fizico-chimic cu acces (introdeschidere) in infor:;ralci-ie. I)ar acest lucrn ar putea s5. insemne acceptarea vie{ii numai de la o
ll;rtti- cr'r'-a- rnai evoluatf care se constituie ln procesor fizico-chimic independent,
c,.ii'il cste celula sai-l el'entual o organeli" intracelutrarl mai complexl. DacL viata
;;ri1;g o-.1i-'t, trebnie si rnergern totu;i la structura molecularS. minim5. cu introtr sclridere. Acolo iircepe viata sau senr.iviata. Se poate observa cum, ckiar tu,
i':t.,:ir.i. ,i'r,0tle/,Ltlttt, ,rt,ost'ytt, o il:.fiuilie rigwrotzsd a uielii este grew d.e dat pentru cd.este
.cttlL t{i gdst)t o "f:rotfiieri clard ttttve ne'ti,u. gi ui,tt,. $i totu;i, sintem de plrere c5.
:irtsal'ea unui ortobiont j.a o structul[.rno].eculari. reprezinti. inceputul fenomenelor
s;- via|;'1. Aici clemarcatia aparc netf,, chiar daci definirea vielii intimpini il
cii:rtirlu.rre unele greutili. Lotka are dreptate ci e.xisti si un anurnit arbitrariu
i'', c,ir:i'inirea vietii. Am putea spune, spre exJrnplu, c'l- uia!'z reprezi.tttd o forwd
!::' {ii:'tnir{tre ct ,iittra;l,tscit'irl,are, aui.u,d ,proprietrili d,e reprod.u,cera etc.
l'roblcrna evolui-ir:i, Lotka o priveste pe un pl.an rnai generaL <lectt cel stricl
, i.,li'.jit', i,r.firniirrrl cir ,,evolutia cste isiori:L unui sistem care este sup[s 11no1

PIi,OBLETIE FILOSOT"ICE ALE CUNOA$TERII MATERIEI 1/II

ez. De aceea, e] trateazS. semnificatia statistic[ a irn'ersiprocesele chimice in lumina cineticii unor reactii cle-.o'ise pr-in

schimbiri ireversibile"

bilit5tii studiinci

ecua{ii neliniare. Ajunge la ecualii diferentiale neliniare carc'descriu o nr:,r-e


bog5"{ie de fenomene, de stabilitate ;i instabilitate, Lotka fiind f5.r-5- indoialir un
precursor al teoriei structurilor disipative elaborate de Pligogine ;i ;coala sr:.
Acordi cea mai m.arc atentie stirilor de echilibru dinanic, dar deplrtate cle echjlibrul static, pe care le po-sedi si organismelc vii. Pentru Lotka, 'nu numai olgi,nisnul viu, omul tn particular, dar si societatea este mult indepirtatl, ca matrir-i,:],
dc echilibrul statice3. IJar aceasta nu este numai o proprictate a rnaterici vii, rri
si a celei nevii, care se autoorganizeazl" in structuri disipative fizice sau 'ftzit<tchimice si de care viala profitir in folosul ei. O celuli biologic5. este fiLri indorali
o structuri disipativ5 care isimentine autoorganizareape seama energiei si sribst:intci primite din exterior. 'Incl mai inaint"e, Errvin'schroclinger a'vea's.1 enllii{l
ideea ci un organism se hrS.neste cu entropie negativl sa care coilpenseazir- prcdrrccrea ctre cntropie pozitivS. si in acest fel organisrnril i;i mentine organizarea ,n
condilii depirtatc cie echilibru. De fapt, olice structurir disipatir'5., si ce:r fizicl
sau chinticd, se lir5.ne;te cu entropie negativl pcntru a-;i mcntinc organizar,'.i.
Schrodinger aduce ins5" un argument in pius, care se pare c[ a scipat ;i liii
Lotka gi lui Prigoginc. Structurile disipative vii se rt:produc, sc inmullest', --t:
rlspindesc iu nise ecologice favorabilc. Acest lucru apare extraordinar din prrrit:t
de vedere fizic! Schrodinger a sesizat acest lucru, incadrincl fenomenele dc rcpr';ducere in categoria celor care produc ,,ordine interneiatl pe ordine" e5. O str',,:ctur5.disipativii apare prit ard.ine frin, fletctualie (Prigagine), dar apoi se r:cprotiri,,:
prin ard'ine d.in ardine. O structur[ disipativi. vic cauti s5. se inu]iiplice, ceca ':c
nu intilnirn in lumea structurilor disipative ncvii. Ordinea vie cautir sir ,.e nruliiplice gi chiar si constituie niveluri superioale de ordine. Ordinea vie cre,.ic iii
tirnp prin evolu{ie odert5 cu diversificarea siructurilor disipatii'e vii, ceca cr i:i.{)
pe Theodosius Dobzhansky -sf, afirme: ,,tsrobabil viata primordiali era u;liiorir:i.
qi limitatl spalial. Viata are, totugi, o propensitate de a se extinde mercu ca mir:-,i1.L
de tipuri gi ca mas5, si dc a se rS.spindi, de a invada si asirnila merru noi nrt,.lji

9nconjur[toare" e6.
Din nou, propensitate! Si fie intr-aCcvI"r reproducerca naturalil lezultat.'':L
unei propensitn{i, spre deosebire de repicriucerea altificiall telino]ogici" carc e..to
rezultatul unui program? S[ continir totu;i genomul, gena proprici ]ui rcl')r{)duceri sau a celulei din care facc partc si, dcci, rcproduccrca natural6 sii st: i;l:.zeze tot pe un program? Atunci, intr-adcr ir', e:r'nta vietii ar clcpinde dc jr-itlr.,deschidere inir-o structur5. care confine si un lrogrorr, pentru rt:protlucerc. I)rrr:i
structura are iln pr-ogram pentru reproducerc, dar nu poscdil introdcschiclrl,r,
atunci ea nll este vie. Se pare cir oricc iepiociucerr- estc lcgatii dr,' un prograrr,
deci de informa{ie. Dar si introcleschidc.rca reprczintL rrn ;rcces ia o s.uhstur,iiL
informa!ional[. Aceste inf'crrnatii sir-rt dc natni-I- clifcri'rI, insir, in princiniu, r,,,
ffuiL lcgiturl intre elc.
Dateie biologiei nlolecularc contcmporanc confirniL laptul c[ ltplicar',:r :.,:
face conform unui progran: cle repiicart e?. A^ccst lrir-m inct'p.' t'..r insusi nratr.;riui,li
genetic al unei ceiule ;i evident al rinui vinr:r. In c se;rti, rc1:licalc:r. tlel,ruie cxplic:;',ii
pentru dubla elice de ADli: ,,C'onsi<lcrir'Lii la un nir,el supcrfici;r}, -utruclcra A!i)'i,
srrgereazi. un mecani-"m atrlg6tor si slniirlu. pcnfru repr)icalra A]);rr {\1ilt-scr,.:
;i Crick, 1953) ; cele clorii tranluri (bcnzi) alc eiicei clu'r;lc sint -<,.:paratt, trirlti'
de polimerizarea deoxiribonuclcotidelor- pe lanJurile Jrirrinli pcntni a forni:r cir-,:,lir.
copii identice. 'fotu;i ... s-a constatat repeclc cir ploccsnl <1e rcp).icare l:r-:ct:slrl
un aparat enzimatic complex care este rnult nrai scfisticat rlct:it siinpla 1;r,.rmerizarr: a nucleotidelor iiirectionati <ie cor:formatia plrintilor" ss.

NIATERIA VIE

5'r8

La celdcle procariote, cum sirlt bacteriile, pentru ca dubla elice cle ADN
si fie supusf, teplicltii, ea trebuic sir se desfacir iu t1ou5. benzi .scparate q;i rleci
,,sti: neceiar uu proces cle iniliele a acestei desfaceri gi, in consecinfir, al -replicil' Iar initiclea cste un proces enzirnatic legal intinr ;i de cregterca. r.'elulei, deci
ol,, func{ionarea intregii- celule ee. Iniiierea -se produce insl tturnai in anurnit',:
iliilrri ale genomului. Important cste insi ;i faptui c[ enzirnele care catalizeazri
i'r,limerizaria noului AfjN, in continuarea celui vechi, silt polimeraze care:

,r,.pincl cle codul pe ca-re i1 poarti insusi genomul i;\DN). Cu alte cuvinte, progla,,:'r1 de bezi al polirneriziLiii Ai)\i sc giscgtc irr insuli AD\-'ri carc cste lcplicai"
i r ceea cc prir-clte -initierea, e:r este produsS" tot de ni;tc proteine (proteirrl , de
s1,i),!t:al.ca benzilol de-r\DN : sttand separation trrroteins, SSP) atit,in celulele
.il,rcariote cit iit ceic eucariote 100. {r' fi iusl posibil ca- aceste p_roteine si. pro;i

iirir-I" nuinai fixarea separirii produse in alt mod, lucrurile nefiind incl suficient
<ii: clare. Se pare ci in bacterii originarea replicirii depinde de membrana celu-

j,.i

101. Oricurir ar fi, se contureazi ldeea ci ADI{-ul genomic conliue inforrnalia


(;irrigrarnul) propriei saie replicd.ri, in cadrul unei uzine chimice cuu] este

r:i itria.

limpul la care are 1oc replicarea depincle parci de o oscilalie de relaxare,


t:;rici pentru o serie de structuri disipative: ,,trni{ierea apare cind se acumuleazi
lri curiul ciclului unei celule (tirnpul intre dou[ diviziuni ale celulei, n. ns.)
s*ficicntir pr-oteini inifiatoare . . . Atunci incepe replicarea prin trecerea moleculei
tii: AI)N printr-un ioc fix a1 meml-iranei care conline proteinele care cata)izeaz'a
r,rplicalca* (explicafie pentru celule plocariotc', t ns.) 102. . D-eci, dup1 -divir-iiinea celulei incepe siirteza proteinei iniliatoare si numai ctnd se acumuleazl
suficient;- proteinl-incepe inifierea unei noi repliclri. De mellionat_c[ iocul. de
])i. ulcrlbran[ in celula procarioti care line locul ribozomului din celula eucarioti
rr ;i i'ost r"rurnit re,pli.zoni. Timput de replicare depinde de timpul necesar polimeriz.:ir-ii copiei genornului plus un timp necesar divizirii intregii ceiule'
in mod similar se prorluce si replicarca mitocondriilor ;i cloroplastelor (r1in
r,'luk'ic planteior) care conlin cite un cromozom r03.
)ivizir-rnea oiganismelor unicelulare poate continua la nesfir;it, de fapt atita
li;n1i cit cxistii sdrse clc hranir. Aceste organisme nu sint-programate_ si moarir
rl.,ia sine. Ele nurnai se divid. Este curioasl aceasti mui{ificare, celulizare, in
.r,i'::nrt'nii o.1sfi7ig:ii, care depinde de o inforrnaf ie structuralir., sintactici. Si, repreziirtc rir.rc in{ormafia sintactici tir replicarc o structurare ca reflectare a un'-ri
cr,,osr,lis c'ie clirtiziune? Dacl a?a ar sta lucrurile, atunci ortobiontul, in calitaie
r:.' cr,lantiL, :ir ttebui si. intervin[ in insisi structura ADN ;i, dcci, ar trebui ca
,,:ilLrinqa iui sir. fie sesizabil5.. Dispun"rt oot" de clatele stiit iif;ce necesare in
rlr.r.ustir <lirectie? Frobabil c[ nici ilu atl fost cirutaie si nici nu aveall cttm si
{i,' clntaie f5.rl un model ortofizic al rnatei:iei vii, dar de acest h.lcru ne vom
{-:{'Lrp:r. irr capitolul urmitor.l
"ir"cbuie sir. existe un secrct irl faptutrrii ci nun'lai viala a putut construi proc:esc
lrr,it ri.c complexe ca cele pc care Ie observlm in rnateria vie-";i pe care ea_ conirnur,- sii tre producir prin om gi societaie, dacir ne glndim la rafinamentele tehnicii
'1

si r:i:itr"lrii

ccnterr:porane.

-{-rrmta organicS. nevie, ca;i lumea anorganicir,__nu ar fi piltut si a,socieze


i: siiic rie prncese organic.: ca ccie care sinl stabilite inrr-o celulir sau lntr-un
r;r'x;L,iisn1 multiceiul.ar clacl nu ar fi intervenit ceva care corrtribuie gi la crcativi,,.irr,, rniului generator de structuri si sisterne complexe. Este clar c5. ceva in
.,.ir,r,.,i intero'erill in organizarea materiei organice gi a p.rocesuaiitS.fii.-i, faf[.de
i,,.,, cc ;iiin din ;tiinla actuall. Nr:rnai organismeie -t_t"t uo.condus-tra apa-ri1ia
.li-r {}:",ji.i.{iJ pi rroi filncliuni, 1a aparilia sistemul-ui t}ervos. Viafa, incepind cu celula,

Pn{}BLEME

il

ILO SOFICII /r r_E c

uNOA.S'rERM{A't'EitltiI \ttl

'l',

[1

magini ciberneticl ataI i'rocesc


infornratc- it lr:torrnote;io
-..-r-J
rs:ruirrr iorusrLv
licno:ner,c(ogicc
EInfrabiontwl, {yyi cap. 7) nu cste incir
tnircdeschidere
o rnaginl ciberneticS. care s5" se autosustjni T
] iI
estc

mare parte o

iq o surif,
ilti
*:^r-y (fig,
tt:-- l).
riaJ;
'\

f,'nomenologiciL

dc la sin,'; nici chiar ntzoAi.uttu! (r.ezi capi:),


outorncid
Moqin&
"?.^:;;.J;''
rn care cadru putcrn considera si rirusurilc til]["ml
| (incepinu cu caiulc
(cibernetic&)
Dar aceste structuri sint vii datoriti accesului la infonnaterie.
Si. revenim la Alfred J. Lotka. Dupi
ce a examinat in termeni matematici procese
Me diut
chimice, biologice si ecologice, treiind la
probl.ema congtiinlei,
generall a u.ui ors:;-pe caie .nici eI nu o Fig. t. orga,izarea
poate scpara de problema
,risrn"'iu.
viului, afirmS.:
.,Schen:a generali a naturii poate fi infeleasi"
rnai convenabil dac5. r'om considera djjeritele obiecte materiale, ca {iind d.oiir r,::
cu moduri graduale de forrne de constiin!5. {conscionuess) decit si le presupuut.'nr
in mod net-divizate in conqtiente si incongtibnte'; {;;.----' Este un punct de vedere care reflcciS. ideea unit5tii lumii si se dalor.:i.'
;i faptului ^c.a i-o_tliq a renun!at si. dea o definif ie vie{ii, nbglsino unae si-i;i;:;r"
lrontiera. Citatul de mai sus reflecti insf, un punct-tle i'cdere iaeafisi:'I\;,,;;
ir" ne da seama de acest lucru s[ urmirim curn raiioneazS. autoru]
citatuiui tle rirai
?nainte. ln primul rind, afirmb. el, ia o* .orr;iiitr1"
l"gati de metaboli"pr,
".t"si. juspectezi ci star,::i
de excitarea procelelor metabolice, incit ,,esti condus
constienti. poate s5 fie lntr-un fel corelati cu starea de tranzilie prin care m:1r1.ria trece, tn desfdsurarea ei, de Ia o cornbinatie molecularb.'sta6i1a l2 n!1;1" rri;.
. .. cq sl cum in starea de tranzilie, cind nu avem nici precedenta stare nolt.t,.llar5", nici succesiva, ar fi loc pentru_ manifestarea congtiintei. Din materie, piit lt-,,
,*eschidere tranzitorie in miterie?
mai departe, lntrucit atribuie o formi de conqtiint[ si mal,.:.i,,i
_ D,il9l merg.e
ano-rganlce
nevlr, care ar putea s5. aparl ,,se pare, din natura unor ilashuri de
o durat[ aproape infinit de scurtd-" ioc. p".5 -materia se prezinti. cu consliinii
in intervale extrem-.de scurre de timp inseamni. c[ cevi re petr"i" l;;;,,i;;
intervale. de- timp, lie materia se descbper'5. pcntnr a lSsa sX izbucneascl t,r.L
(Lln Interiorul ei' Automl spunc c5. aceasta,,poai. fi o proprietate
rratir-L a mirl,.rici" roz, ceea ce ar insemna un punct dc veclere matciialist, insi irrai inrDorrr,r,i
ni sc p-arc iaptul cd Lotka are o intuitic a unor p:'oprietifi ,i"u."t iL"
tilri",l,
"f" ;l:;: -j1._pI9f"y,"i*i p" care cI le.intcrpreteaz;" prin -;-,i;fui._;gtii",t";, i*;;;i
nrb'l in. lrpsa unei conceplii spccifice asupra profunzirnilor maiericj. "
}'Iai muit decit atlt, Lotka crede ci as6menea procese, de tiuul constiiui.r
cnm le.numegtc g],
putea infiuenla eveninrcntele f.jzice. S-ar putea .J i:qi;
(uramlcll si nu tte "r
o suficient cle precisi reprczentarc a faptclor c5ci,,sili-r,r
rSeparte cle a fi rczoivat coruplet problema universulli" roa. gs]1 s-ar putea
ia ,;1n
se fi {inut- sealna c1e amrmili facfori in ecualiile clinarnicii, iar ,,o cJntia;i";;;
nu.aparc in ecuatiile de lucru cerre descriu legiie ric acfiune ale'sistemeior fiz.ii.
sd joacc totuli rtn ro1 irrporta.nt in_evenimeritelc lurnii" ico.
$i n:ai departe spun,.:
ecualiile dinamicii, oricit de perfect ar reda c.rt.ul' anurnitor' eyenirir,elte
f.,.. .. '
fizlge, ar.putea s5. e;*eze in intreinc cie a retreva sau a da ."pr.ri*;;;*;;l;
subiacenli (dc substr:at, ,,und.:rlying") care ar pntca, dc fapt, dl tie cc n..'-nitlcalle tundamcntal6. Intcr{erer:1a congriin!ci. in nrccanicd ai yrutea fi foartc realL
9i tot':gi gur1uJ er,'erd-mentelor sva a.f orti $e ticplin d.eterminat ddiegile ai"n*i.ii;-rt"
Dac[ citirn onJort'naterie in ]oc <le con;tiinld, citatui de niai *, .upeie
sens acut pentru nci: nu se aplicl clrmva moleculei vii?
"*
,

MATE&IA VTI

TT$IF'ICAREA

I}INTRE FTZICA $I BIOLOGIB IIRII$ OITTOFIZICA

de {apt ia fizicl, iar


rtnor
volttme apartc. In
obiectul
constituit
au
biologiei
r,r.,,lrlem,'1e tilosofice atre
l,..,,lrrl lrecur, Engels, in,,Diilectica naturii", retl;cltc ! Priml'u-iziunc gencrali
fiiosofica, pentru ipoco moderul, asupra tuluLgr stiintelor' Du-gir.aceea, probleir,lc stiintei, in general, au preocupat pe toli {ilosofii, aproape fir5. erceplig,
$ar
,, iito."ii" a laiurii care si lini ieama, dn, acelasi tittr'p, de maternatic[, tizic6',
am pretinde ast5;zr, de noua ;tiin!5. a informaligi "" 1 fost inci
iriologi* ;i.
'Piircrea
noastrl este ci o asemenea uizirttte gaterald astt/ra gt'idnfei
r.caliziti.
,lroott
dectt .pe b.aza utcui rnodel ontologic c.a.re sd. jrt'stifig2 art'icwlare a
realdza
ti
i,t
,frin
tnsdgi",.t'izittz,ect, asrt|ra r,atu'ri,i httni'i m,ateriale. Iin asefllenea
tttistot stiinte
lr-,".i"f .rt" *od"1.t1 I.L.I.{. Un accent unificator in acest modei il aduc infor:nal;,, .ti irlgr"clienfii matcriali fundamentaii care asiguri unitatea materiaiS" a lnmii.
irirlt t"t"""i informafiei ii va {i rezervatir ultima parte a acestui volLrn-r, de;i inforeste prezenti, dupA curn s-a putut obsen'a, atit il analiza proceselor tizice,
"i"ti"
lr celor biologicc.
cil si
'S-^ spus ci,,Piofurrzimilc Iumii matcrialc'' rcprczintl o {ilosot'it'a it'lfortttaeste o filosofie a lirmii materiale, in carc informalia joac[,. intr-adeti,.,i. Ilc fapt,'important.
Sint bine cunoscute, in literatura rloastrl-..;tiinlificl'
;i
rol
i.,i,, .rtr
1u-114.
{ilosoficii, iucriL?i speciale dedicatc stiintei si filoso{iei in{ormatiei
filosofie-gencralii a gtiin{ei
o inccrcare d";^;;;;i li;*" ;i bi'rl"di" intr-o
115. Autorul, afirrnind c[ filo1968
anul
Barraucl..in
de
FI.
a i,,s1 prezentatl
J.
iolia trlbuie sE se rcfe-re la toate stiintele nu numai la fizrcYa, igi propune ca in
constatir, o antinomie
atari tlc {izici. s5. eramineze biologia gi estetica. Barraud
116,
biologiei
a
ace"a
fizico-matenaticiL
i r..i"
;i
.a{irmind cf, pentru filosot'
""p".ien{a
e-l*petietrta {izico-matematicl nu este esenlialir: ,,Fie ci esle sau nu obiect'i,ini"i c,11r1 cste intr'-un {el oarecare sediul unei antinomii conceptuale intre
i"-t,1*",
c.rnlitatesi calitateirrcadmlspa!irr-timprrlui.Deaceca,clnuportc;i_nu va.Putca
gi crr.etit. mei
ii ,,i.jodeii ralior,rlizat intcgrat prirr aplicirrca rnctodclor.ltiinlc^i,
u,,,,i,r.u cjt stiinra rrilot, lizici rnalcrnaticit, se apropic pcriculos, in anuruite'-iomcx!?.
i,il . ,t" un irunct'tle ruptlrr[ intre real;i desemnarea sa simbolic["
l" fapi, omgl se gisc;te in {a!a lcialiei.dintre "foryt,7l (descriptibil niatcmatic,
cnr'rtitativ'sau calitatir'' lingvistic' logic) ;t tt'eforwnl (neclescriptibil rnaternatic'
iii"a i" cserrtir dc originc fcnornenologici), probtemf, atacatS. ;i in alte lucrlri 1i3I)acir reialia clint"re formal ;i neiormal apare in lumea li:,'rcit, este ader'lrat
lp. u1 nil,el foarte acltnc, sub acela al particulelor elementarc, nai cxlct a1 ortoe.:i=tentei si la gcneialea lurnii cua.ntiie, in schimb in biologie ea al)are iu rnod
'la nivclLil mar,:roscopic al organismeior vii'
d.ir,rct,
pentlu l3arrau,.l, triologia cste ,,o lume concretiL care rS.mine neiri misterioasi
11e' cl afirru.l c/it'
ciccif aceea a fizicii si a ibstrac;iil-or sale logico-rnatematice"
_""" an problerlelc' fundamental.. ale_ biologiei :lt:." a99e? a unt:i. cunoas,teri
racorr-lare
l*iio""t" u ii"qil organizate ln raporl cu. lumea iizrt5'" 120. !'e-L aceastir"
intrun
viitor
intciierabili
filosofiei
devine
. i,i*ii r.ii la'lum",.-a ncvie ,,situafia
titrp
neccsari
aceiasi
itr
apaic
cunoalterii
rleci
unitatcd
1i
,.,,-,,f-,nirii apiopiat,
1':
irr.rr"titrlU,'t ur. pr,,,-rliqind pr.urctele de vcdc're a]c unor nrari fizicieni ca Bohr
de vedere al trui ,Htisenir.erg, ac.cla
ul-jf"ir""U"rg, Barrau,l inclind. cltre punctul
rz:,
c[ ,,acordul iizicii cir filos1[]ln!isd
gi
bioiogie
lizicir
intre
ii ,i""i unifiiirri
1:t.
biologie"
trccc
sofie
Prin
"-'
Bar:raud *. pt.o.ip[ 9i de esteticii. deoarece..,,eptgtic.a;i biolcgia.par inseparaj;ile pe plan conceptual" 1e5 datoriti unor similaritS.fi in relaliile dintre fonnal
,i o*toi*ut. I)e aceej,,fiiosofii nu trebuie sn se fimiteze nurnai la informalia f izicoCele rnai

rnllte c5.r!i de filosofia ;tiinfei s-au refelit

]Bi,El/IE FjLO,qCFICE AI-?; CUNOA,S.|IEIIII rIA.rEiiIEl VtI

3ll

i.

maiematici, ci s5" construiascS. un rationalism care sii ingiobeze in mocl egal bioloria
;i;iiin{ele umanc_in general" ue. g" rea.junge l" ilp";;;i-ele vetlere afirnrar ri,r:
Marx incl in secolul trecut 127.
. 9rr*^ esi'e -solufia...filosofic5. pe care o propunc I-I. J. Barraud? El caulir ,;
o ipotez,5.
dc lucru (iniltirna parte a volr1prsP1u,lp.,,in plofunzimi",.exp-unincl lzs,
-admitind
trni -s[11J, ,.,rcalisti si neidealist|"
dupL R. Ruyerli$ existento ,,,,,.,
rlimensiuiri- ncgeornctrict', a rruci i'cgirrni ncspatiaie, iu car-i ar r.\j{,1r o cr}i,!-::.
virlu;rlL. absoiulh., rtnir ers;rli. aircntiopicJ" 130 si car'(' poate dei'cni actrrali. ,,ri,,,a.
cu,,prima singularitate sar: prima nr:sirnctrie pe catc^ar procluce-s 11j5ss1gs') i3lllledern ci. se poate constata inc5. o datl intuitia unei ortoexisteirte, ca lj1
rpaliu nemeiric, atit ta R. Rriver cit. ;i la H. J.' Bairaud. Encrgia 'rii" ,,r,-",
:pal iu, r'irtuali, riltjnrul o coniideri incognosciSiia 1t? intrucit :ri r{'1s{ s i,, - i
{rreeze un model al profunzimilor. ln schim6, une}e din reflectiile autorujfi ,,i1i
Ceosebit de interesante. El afirmi ci ,,pentru raliruri actualmente ncfornri]:ri,ii,,.,
lntr"teria rtie se dovedqte a avea un sta,iut dime.nsional diferit" 13s, ceea ce a;j;ntegte de statrrtul bi-ontic ai tnateriei vii din mocleiul nostru. Fentru ]Jari;:ii.i
intre_-organismtil r'iu gi clergia profundS se manifest5 fenomene cie r-ezon:ri:1 i
mu'trtiformal5"lBa, ceea ce am fyte4.interpreta ca fiind o intuilie a jocu.iui cijnire
:tt'ucturir 1i sens fenomenologic din modelul nostlu:,,nu existn nici imanellir,
lrrcr traescel+S."t['ci rezonantS., creieml actioninci, in acelasi tin-.p, c:r reccr-,.!i
rio^
*:1 Cfillt?tOf

,. Acest exc'mplu, ca qi altele preceCente, aratS- c5- existd- la ca,meni de stiii:,-;l


'iiir donreniile iizicii si biologici,ca si la filcsofi, o intujrie si o ca11rrr,' r r,'.',1
-s5.

prr:funzirni ale materiei care


expiice r-iul si legdtura pi-ofrinriS, rlintre r:iat,,r-:a,
i'ie $i cea nevie. Pentrri aceasta elte nevoie'insf de con.*tituirea lrr.rli dor,r,,r,i,.
rie studiu, filosofic ;i ;tiintific, al mater-ici profr-lnde, -pi"oclrperi
acjici o crtofizici.
r\semenea problbrne au <ievenit astS-zi tir. ;;;i
ale {ilo-cofiloi .,r
r,amenilor de stiinti, ci 9i aie politicii in
.dom_eniut itiinlci in uneie ;iri. :-ipr,r,'
irx,eilpiul lntr-un fpori iclresat'Corrgresului S.U;., ili"iii"t fu pioirfii,","ic i,ij;rrtci ;i tehnologiei,
in viitoi, se acorcli. o aienfie ticorrbiii. cir,.,,nrui,:.ir;
ttl. It 1i
',llz]ctl ccn;tttnfet" -g,stqzi
ccest lapcr-t se aratL: ,,Experinreutc Lect r:it. rrr-ir ,;',,Ycrlcrea- ia distanti"
.si ,altc studii iu parapsihciogie s'.:gerea-2f, ci e:ristir o i, i1t ,::.conr:ctabilitate I a minlii urrlane cu altb m;n1i
9i iri maieria. Aceastl interconcrl;i;.ilitate-.apal'e a fi {unclionald ln naturd si esic arplificatd" de intenfic si ei:.,tie. ^. liu exist[ nici o
-certjtudine asripra i'ezu]tatelor care lor {i obiinu1e ti :rr
lundamentale gi expioratoare care sint in curs asrlpla fizicii corr-.':crcetirilc
rnfei" rez.
. . A'"'em irnpresia- drip5. cum am arb.tat ;i in altb- parte 1s8, cL rnodelul orrlrizic
al profunzimilcr oferd" _posibiiita-tea modelS.rii multor procese parapsihoio*
uice, dar nu ne vom ocupa d-e acest iucm in capitolul de fi1a.

S?'Iltl(iTtitti$,L gI F'ENtllfEn*CIL${;XC },A Uiy $RGANISRI U


Llnitatea functional5 a unu crganism este-;i;*;;ldat,
constatatir gi reeuiroscutii de bio*
'fi
k:gie. Aceeasi rinirate fur:cfion-aii. .l pt*r;*tl
org.anisrn multicelular culn este omul.' uneori 'se rpnt ! ci intregul ""
orgor.ir*" comportl 9a 9 celuld. 13e, alteori se obselr,';i c[ protozdarere, ",,0.* toate
ce
sint, unic"J.irlq." ;"toj. fi ]a fel de comp{ica,tc si versatile ca rrrulie oig""ir-" *"liir'u.
cciularc"
0 ccluli c'a protozoaynl diditriun; |rcr-izutii cu ciij indatl bi.tindu_si
cilii in ap[,si inaintir-rd cir rnare vitez[!ru1. FGsofui H. -]. Barraud ,;;;;dr;

N'TATEIiIA VIB

a'i )

Dllnct dc r,edere: ,,Unul tlin faptele cele rnai tulburltoale este acela al
^...sr
unicelular, n. ns.), care, in
:;;rr;rli,;;,lt,,toi- u"*ul"i (protozoar, animal
superioare"-" 112' $i rnai
animaielor
:rrtr-rmite crilzurl, *ut""."-p"rabii.o acela al
in sensll gestaltist ai
<i,,,partc, spune: ,,i" ;;{-i;tid, e;ti constrins ,sir. admi{i . . La accst
asupra,elcrnentclor-.
intrcgului
a
constahta
l',1,',i"n..',r,,,i'l'l'" r,,-i"tii^i"
la conceprefcli
nc
de
a
afarl
irl
pare,
rrir,,1 nu t'xjsli o cxplicare posibill, se
nu poate
Filosoful
verticalr.
t
fcmati-sm
1"i,.'..-.;"-'i"otAo"oi" morfogenetici.;i
epistemotrogie
intr-o
concepte
a:^e.stf
integru
a
de
constate
"li"t"i"o
drcit .sir
""potiUiiit"1?a
stati.sticd" a viului sc bazeaz[ pe o contradiclie
i,
fiz.tc.-\', r43. Pentru
stailstica caut[ sir asamblcze rela]ii discontinue, in tirnp
i;,;; funclamcnrate:" 1a{.
continuu
cc ti'.rl cste
I)c 1apt, i,, -od.tot nostru, viul este, in.acelasi.tiurp, discontinuu-continuu.
frrin introdcscl'iderca in in{orlil ..tc rliscontinuu i,-r-rp"liot ,tr"tt tiar continuu
forma' de urlitate,
(a
informaterie
de
confcrili
."
nr:trcric. lrentru
-doua strttcturS"- spa!iaJ""itii*u
o
s[-i
corespuncii
,-1.',. Of :i po;ttiL i't".tio". c*tt ncvoic ca
cibernctice (prima. form5.de
,*i,"rt'ri}'"il*t-r-e-.I .""rtituie o r-efea cle regla]e
n* comportrl alt[. disca
a{irmi
,,"iaia
nnrra'd
H.
;1."t;;
1.
;;;ilj'""p
tn organism 'iu jli
rnoartea
cu
c''.Linuitate dccit *ioar1"u"'rt;, cle fapt, odatii"
*ir.,rd.e co'tinuitatc^ iii-it"t"n,
-lfourt"tr1minind discontinuitatea care sc sr-lpllnc prccesul*i
inseamns. trece'ea de la continu''i-cliscontinuu la
:;;,;;il;;;;;;;a;;;.
;t*;r:ii"; ;i'il"ra.i.n- .ulitalitot antientiopice rclati'c pc care 1e lnscda orgar-ri'tnu1

r,'ir-r.

il
Reve'iuri la comportamentul plotozoarelor, un alt erempl-r
-interesant.
jrrl
100
tlc
in
dimensirrni
+tll.:
r- rr-czirrtl inshitirca Jc .itre w didi;titrtrr (dc
abie c* ccra mrLi ttrici ri6'
,,,;:;i;;;;t,;;i7ri,",,,,",ui utt prolozoar cle dimc*siuni
l.a.cgrp? $i
Sir fic oare acest ptor"r-p"i molecular, ;i nu o acliunc de la corp
g*itl.tii
{enomentrl
c[
la-c.orp.nu'inscamni
l"
iotp
a"
acliune
o
1.."
-este
a^.,i
ittdoiull cii intervin acliuni rnoleculare,
;;';;;i;rl;n"i'o.ll.,in viall ielulei? Fi,teelud,a
procesele rnoleculal"e, clar cste. sigur
nirnic din ceca cc priue;te viul nu poate
putte problema: cunl se reaLi''-eazd'
s"
atunci
rrnitai."'.otpotuil,
si
inten.ine
cit
;i
nivelul oiganismeior f:iri sistern
I-a
ui"tte fehornene?
s-ar putea rcaliza dccit printr-o
nu
";,,;r"r'i";:u;ttt'-ti.rtr..,
lr.rr:oi, conexiunea riii*t"tn:-tenornenologici
.
I'iu' de citre
anurnitl moclularc a-rtateriei lrevii carc" participir.iri organislnul
subiacent
spafiill
ile
ortobioDtrilui,.in
oiioscD.suril" f"r,r,-r"*oi;Si;" <ic influenil
at putea
viu
a
olg;anismului
tleschisS"
informateria
inforinatcrial. C* uri. lirft"t",
care
cler:tromagnetice
prelr.Latc"d': forft:le
;;",id;, catalha,, pto."i. care .i, fic apoipft..t
prin..mcdulalie
gcuerate
{i
,,iorfe1c"
intrrvi:,r in mod ruto"t-. tiJ r1e mari ,nr
ililijate intr-o
i,,rioirrn"t*ria1e p."tiii- a- l"i puse in cviclenf X, nr-rmai cxpcrimeute
as('nenea <lirr:cfir: ;ir'- putea spl1ne' ^
c-rrc i,n partc este
I,Iai cxisiI. uri teilcmen pus r.n cr-idcn{i dc --L,iologir- ;i.{ ('3'irtfll('
};lilClnUtttl
l:iOlOgrtt'.
cr'a''Ui'iior
Jl
aCela
r..i;)licxt. irr frerit rrr'L.rpliCa,:
chirnicc
ia:
ceasu"rile
elcctronic':,
calcr.rlatoarelor
ir.ir.- ..r,ri' ,iliI.."';;-'i"oo,irii"
tilLtll
chirnicc..,\cestt
lcpreziirtir oscilairi tipir" i; structuii <lisipativc
{1 1e11f
-o
hii'loeice sint crpiicabile. Dar sc maj const'lti iln ttp de ccas' sL- pa.re c$ de
sctrrirnbirrilor
,,I)acir sec.,'enta
;I','"ri;,,r;'o"r*li.e iit,*td. rLccunoscr-rtir:
z.ilci ('Ltlrr)r"pir-'il ' org.rnrsil;ii;.,;i; p|rt,.cr 1:rcd:ctibiii, curn arafise:rlternar-ca.
in
nr'od cortsilut:zai(rf acc::'tui
scllimba
pcntru
gcnctic
nrul ucate ti urng1.1,trraf
subdivizirrir':
o
sint.nurnai
lroristcior, orga;;;;."-{}"i; ,irr;?i]"i ipinroro"i."icns.1 ()cn3tau'!'ax (aperfinind agrupnlui
de.cetrule
nisme ,-rnicelulare cuc)iriote, 11'
lui, care
in
activtatea
ore
24'de
c1e
litin
un
;;;."t- "i Ai"oyiigiiiiis prezinti
ie
condilii
iir
de.
rnen]inut[-timp
9ir
coilrinul c]riar dac["-i"trri"'"rtu
13p^temin"l
.r.'!:c
organisrne,
rnulfc
r1c contin*b" ilun:;nare. Asemenea ceasuri biologice.ex_isti-tlr
1rr'
Jn"r- *".orrrismul ir:r ritrine un profund mi5fs1"

F'ROBLEME T'ILOSOF.ICE ALD CUNOAST'EITII IVXATERIEI

ViI

FiLiir indoialL c'i si accst ccas sc manifesLir chimic sau molecular dar se pare
ci. r'l estc clirect controlat genetic. SiL reprczir-rte oare un aselncnca cL-as, ;i pbate
sinl qi ali.elc, o urrrrl-, intr-un {ei oarecarc, a tactuh-ri (ritrnulrri) cosmic? Daci
itri,'itnatcria poscdiL rln aiierrenea tact, fenornenologic, nu va tinde el si devini.,
la o scati proprit' organismeloL, unul str-uctui:Ll? Lucrurilc sint incl nult prea
'confuze, pe partca lor stnrcturalii-, pentru a ne avcntura pe acest drurn.
Biolcgia moleutlovri. este tlcocanttlatd o biologie styttctttralti cale ?ril a gdsit tncd
fu'ntcct de legtiturti cu, ,fenamenologiu,tl. Dar incepc sir tindir intr-o asemenea dircctie, dulii.cumobserrrS. foarte frumos Franqois Jacob: ,,Yiafa nu mai esie interogatir ast[zi in laboratoare. Nu se mai cautir deslusirea contulurilor ci. Se ulm5.r*iic do"r analiza sistemelor vii, analiza structurii, func{iei si istorir:i 1or. in ircelasi
tirl; insi, recunoscind finalitate:r sistemeior vii, insearnnl"r sii adrniti cir- nu se
mai poatc face biologie fir5. a te rcferi in pcrr.lauenfir la proiectul,> organisilIt'lrlr, la, < sensul I pe care-l con{erii insiLsi cristcn{a lor tuturor structurilor si
tunciiilor. Accasti. atitudine difcr-iL nct tlc conccplia recluctionistir carr: a pledom inat il"titer rrreinc"liranqois Jacob :rvanseazi coni:eptul rlc 'itr,ttgroru 11e, sinlilar holotntlui lui A.
trioestler, tiinlele vii constituindu--oc printr-o serie de inrpachetd.ri. Jliccar-c impachetareestc un integron. Viata se pi't'zinti" atunci sub {orrna rr.nci icr:Liirii rie integroi'ri Am fi de zrcord cu un asclnenoa lririrct dc veclcrc c{acii ficcarl inrcgrcn
.ar i-cpt'ezcrtta si o integrarc fcnonrcnoiogicir. car:c sir-i a-'igur'.'unitatr-'li si conti<r

nLlltalca

Arn ajuns iutr-ader-il intr-o situalic curioasi. .[]rrvin Schrodinger ob:.trva

cir itainte de i\{ax Planck si mecanica cuanticir-,,tot ce r1L1 era continuit:tir; irirea
.absurd" 105. Astizi, in lumina biologiei rrolecularc stiuctrlralc, continuitatt'.r apare

absurd[, paici" nu-;i g5.se;le Iocul. I)oar tcoria rciatir,iii.tii a lui ]linstcin a rcusil:
si nenliniL continuitatca la un inalr prcstigiu ;tiiniiiic, continui.i cri-re rcprczintl,
firi indoiaiS", o r-eflectare a cor-rtinrir:It'ri proiund a1 n:rtricli orioeristenfiaic a
ur.:.iversului.

Poatc cir in studir,",l rnaterici r.ii ai trebui sI" sc lini cont (lc cc;L rnai veche
ol-'servalic aiupra unit5.lii unrii corir viu erprimari astiel ili: r\ristotci: ,,Oi:icarc
virlriitor sr: miscir intrcg cinci sc ivcltc o senzati,."' 151.
Cit de tuliruriLtor-estc cornportamcntul unrLi t.ri'gani:iti lrtit t1c sir:rirlu curn
eslc un vir,usl Tulburirtor pentrii cl iutrcg compoiiuii-rc:ntul p.o:ric fi e-rplic:rt in
teriuenii biologiei rtolcculare structurale ;i totusi ...
Dar s5, r-rrmirrinr nlai iniii laprclt:, r'ecurginC 1a r.rn -*tutli\', cr?rr'i.i;nerr,llrl asupra
m*dului in carc un vims intr-I" inlr-o celuli", sc multiplicii, piiriseste cclula ;r
se iirdreapti cltre altc celui i5'i. \rirusrll s'rr:di:it, Si,'V (Semtriki ]iorest viius),
este constiti-rit ciinl"r-o molecuc de ARrJ, monoban'lir, confinind un lant <ic l7 200
nucl.eotide, incirisir intr-o carlitli -*ferici clin prorcinl {130 cle rnol,:clrLc t1e protein.-i), iar aceas'ra fiind invpsi r1c c.r men:brani sirnilali. rnembranei cc'iriiclor
pe {lirre ic inl'adca.zi-r, avinrl clitir.ius inseratc in :irenri:;ralil un ic1 rlc iLc,r, fiecare
ac irind format cliu trei prin inc (fig.2).
Virusul aie, iir totalitactliut ilra lne'i-.rLr dc {i.i0 ;111,;5ti,:ni (tie Z a ;i iri
i{embrana (fig. 2 c) c:;tc corni)ils din rloul si"r'atuii clr rncli:culc lipiiir: tr-:. capeteic hicli,rfobice in a{ar5.. I'Iolcr:ulelc lipide au 1;csi:rii l:ite.r :r"L se clcpl;r.lrczr: 1:,.tr:ial,
d"ind. mcilbranci irroprictii{ile unui ilchid. Itt r,rt-'i;ibrarr."t :,,' s[:;csc ,,ilrii;:i.,-:" 180
de ace
:\utorii remarcii faptrii ci:.'ir,,rsu.1 intr5" tn ceir,rl.l. rinr'.i a;i.ir:ral p.: accr.:i-*i cair:
ca orir:ar* a1tI rnolecu]i. necesar-5. rnctatrolistnuiui cti,"r1';:, aciicir i.:iin erliiocitozl.
Accst l*cru este adevirrat ,,din puncttil dc vcdi:re" aL cr:liiici. ilar rJii'r ct:l aL .,'jrusnlr.;i? Artorii spun cL virusiri e.:;tloai,eitti, ia ini;air:a 1n c'-:iu1ir", o ir::.r''i.: ir.portan'r5. a cicl.rihii celula::.
"

MiT.I'hIN"

VTE

l-.mr.r
'lrve
!!,lc lt occi-.s icl,

ir:

rie

--^r^i..r,

icclsi:r

I
:\

i!:\
,,ri

,.ll

,tl

Froteint

:
F'ig.

2.

\rirusul SFV: a) imaqinea virusului; b) schema virusului; c) acul


virusului (<Jupi Kai Simons 9.a., 1982).

PRO I! I,EllTE

FILOSOI.ICE ALII

Endozom
I

,A'
()
\Vz

UI{O-T,S1',[RII

A,IATEJ3

IEI VII

JJ3

Lizozom

)l

.--JJ il
ti

Fuziuneo
rnernbronei
virqle cu
rnernbrano

!lar

'on

ccosidei

nucleore

limozornului

Fig. 3. lriitrundcrea virusulrri in ce1uli (dupi, liai

Sir:rorrs

s.a., i95Jj.

ln fig. 3 sc prezinti. pi.trundcrc:r r-irusuiLii in cclulir.


Este stiut ci. intrarea in cclulii ir rnarilor molccule si irrch-rsir- a lirusului nu
sc i,-joaie {ace prin ciifuzie, ci printr-un n}ecurr1is111 c.lre impiici--L particinar.o *tli'a
a incntbranei. Ace.:t rnecanism concrct es1.e rnolecular. Dupl -.oor i" poate obsei'i;ir, dupil cc virusul se apropie de mernbrana ceirllei;i se-ata;cazn,Ji cei, lingiL
^membr;r.n:r
o. pl otuberanf l- a rnembranei,
sr: retrarge pcirtru a sc'iniil1r'el in jgiul
virusului (sau al altei macromolecule) sub forma Lnei vcziculc. ln .,,t" ai,, 11i-,*-,
Iirusul a.1,tlngg intr-un lizozont ce contine enzimr: care in moC norinal digcr-iL substanicle (AeJfac proteitrele ;i acizii nucleici) aclusc rlin cxterior. nr,.-=? p.ti"o"
uil lapt specific virusului: membran:r l'iral5. fuzioncazir cu mernbrana lizozornului"
dui:5 cum sc aratd. in fig. 3, ceea cer libereazii viru.sul c1e mernbraniL si sub forml
dr.: *ucleocapsidl este expulza.t in citopiasmS.: ,,Cr:rcetarea noastre'a arlt;rt cir
acr:ll de proteini si membranzr r.irali- asigurl" nu numai r1n strat itrotcctor lrcntru
ilur:iseg1tp.id5.; cle joaciL un ro1 cr-uciai in eliberarr:a particLrlri iri citnpla.,ii," ttt.
Li;rttzomul. tru-;i mai indepline;tcr functia obisnuita, ii este obligat de str-uctura
rncl,,,culaLi. a virusuLui, fiir5" nici o indoialii, i1c str-ucturi,- molecdirr-ir, sir litrereze
nucleocapsida..r,imsului in citopla:;rnii. Procesul se peillcc su{icir:nt ch r:rprd pentru
ta,i:nzirnele din lizozorn sd. nr-r aibir timpui nccesal pcntrtr a dtgratla i:ucleor,apSiar;l

aratl in (ig. 4. In prirnul rind,


in r-rdclea repliclrii.
Ili,: aici tnainte, mecanirmele moleculare aLc cclLrici slnt folositr de programul
ARN ai virusului: ,,Ce1u1:r a fost transforuati intr-o linie rie asamtriile'pentru
qrorJqllr_a dc noi_irarticule viralc" 1r+. l" fis. 4 st-r 1:oali-'o'l>sr:rvi.L cr-rm mo1,:cula
dc ARN se. rnuitipiicl, in intrcgin-rc, intr-un nnirriir'di: r:xempliirc, ficcare <icvcniltl m;Ltcrialul genetic intieg a1 r.iitoarelor i;artilnir viial.:. infolmatia ,qrlr:iicir
neccsari- replicd.rii AI{N sc glscltc in plirna p,rrii:;r molrculci,1c ^iiili. i,r a
rlr:ila partt:-sc gi'stlte inforrtiitia gcneticir pi:ntru rxoducr:t-e;L piotcir::cicr n.lcr:::are
viri:su1ui. Pentru i.iecare ..-iitor: r'irus ircbul..' si aii,'-L loc sintcz-r 1lrr,r1 ,;1 .1o,. iret'csarc. In accst scop, sc nultiplic;'l separart ;i acerle prirli clin inoieclli..i AlRir care
ticitrmin.i" sintez::. proteineJ.or, p5rli care scrvesc nurirli ia tralnsmilcri:;l inforr;ratici
lr{j{:csar:e in acest sens. Irroteint cobs'itl,:i sc fornicilzii. 1tc l-ibozt-.n:i, i;,.r G:tit rLin
Urrneazir.reproducerea vimsu|-ri dr:pir cum

9_apsida. eslc. inlS"turatii .si molecula

c^e:ie

trci p;oteiire

sc.

dit ARN sc

dc,;{5so:trir-

ss forme;rziL folcisincl rctici.ihd ,:rlriopiasr:lic, r:-!jr.

:tiv apilrstul

G*lgi' Acelc sin'L t ansportate prin rncur'brana ccluici- iritli 1a ioJri-r uir,.ie se gi-

IvIAlf}.jRIA VIE

'; (,

.t1*t

s8$F
'*Ttr

z6

il:

<-_N

tl
a

(-)\
ij,
g\

i ro
n7,

i?

Iil -rl
ttt

III

SJ

o,^
O-

'nz

.3

L)

(/)

(o
N

a.rurrldag

ut,

s6:l

zc

_;;;.i

g
EEo
3
a e'iiU
o_

*l

C,

rc
'-O:l

coF

_9

9"
:]N

6.=

EE"
tr
qcT'

.L

(,c

o
C

=N

96

[.=

. E'o
1:p
\/ xo
)

60

=d

_9

.s ;
4t_
l(

b
o
N
o

4[

E-l ll-

t'4

#,L)
."^_,9?
P-g'c,
.a.E

'L-L
.!tro

o
U)

isili

il-

:'a
p6

lL

[()

tF

rcd

h\\ o

s,

ll

$c
EU
q)

E
&N

"i

n\l

eli
fill
Bll
uO
.c

--

^l
t)

:
UD

P//\\
oI
\\

.K

ir

JN

=
.\r

It

iiir
il
EP

o (J al,}

\[ll

@'>
(\

/f

si
a /-------\
-E 9xr
{]
OLJ

rA\

I
!j
c

a
e)

+
ri:
f&

TNOBI,&I\TE FITOSOFICE A!-J:

'U},]OA'5TNRII

\{,{'TI:RIEI VII

337

sclte capsida. Aici, Ia nucleocapsieif, se ata;eazi o parte- din membrana cel*lei


als's6sf1:'proteicc i;i,r'rr fabricatc'gi se emite'in afara-celulei particula.viral'i. $e
ilpt, sc: einit rrn iirare nunrir de particule virale, care se indreaptS' dupl actea
:i')rc iiltu r:elrrlt.
Sr stic cir cchila cste vic. Cornportamentul ei f.ata, de. virus poatc.fi pritit
:itit c1 .i" l,r un corp la altul (celula-inghite un corp) cit gi la nivei strict mtrlci:ular satr tit, anrbcle'titocluri. Fin,ometrcle de strwcturd'ntetg rnind' tn mi;rtd cu fil:artrr.nelt. rdir scri/s, dar cste posibil ca un automatism strrrctural, molecular, sil iltl
inai iinplice fcnon:ene de iens. Fenomene de sens ar-putea s5" interlinir in situalii cu tolul noi, neagtcptate gi numai atunci s[ inducl unele modific[ri strucI riralc carc si. ofere ielulei ariumite posibilitXli de adaptare la noi con<lilii cle
itediri.
,\r fi posibil ca ia un animal uniceiular, care se deplaseazS, fenomenele^ cle
sens sir fie rnai des {olosite decit la o celuli fixati lntr-un organism multicelrriai'
[-a olganismele multicelulare fcnomenele de sens vor fi folosite mai rnu]t la ni*
velul intregrilrii organism decit al celuleior sau organelgl 9i" care este constituit.
Aceasti in"tcrpretal'e, in iumina modelului materlei vii din capitolul preced.cnt,
justi{icd a{irmalii}e ;i constatirile experimentlle despre c-omportamente similare
ia animalc nonocelilare ;i aniiirale multicelulare, complexe'
l)ar iir privinta vir-usului? Se spune cl nu se reproduce singur, dar de fapt
se re'p,radwcc'gisindu-;i n:ediui prielnic pentru aceasta. Indiferent daci a evoLuat
precJlular sati rnai cririncl, posfcelular, i.vind in vedere c[ folose;te r-r-retabolismul
Lelllei, virusul are una din cafitlliie vie{ii, aceea a reproducerii. Dac[ am ]ua
fi numai un automat nlain consiclerarc numai reprodncerea, el incl ar putea
-urr.
molecular? Am {ost
autourat
lccular. Dar nu este oai'e privitl ;i celula ca
in fala atitar
molecular
automat
un
numai
este
celuli
nu
ci
ncvoili sh afirmiirn
teatitili de care trebuie -ci linem seama si am fost obliga{i sZr ciutdm un moelei
.., o Jo*ponenti o:tofizicS,'a ceiulei. A trebuit s[ presupunexl cir- aceast[ leg'1turl in inf]orrnaterie trebuic s[ sc petreaci la un nivel mai simplu ,]ryii .* ol
celutei si se pare cir acest nivel estd legat de rnoleculele A: $nN.si ARN' Ynru
reveni l*opti acestei probleme in capitolul urmltor. Va trebui se recunoaitelTi
cl si viruiul este viu" nu numai ciautomat molecular, dar ;i ca avind introrleschirlere in informaterie, nura:li cir jocul dintre structuri 9i sens {cnomenologic
este extrem de redus poate c[ la un r.irus conteazl numat sensul- unltattl ia]ra
alte modulafii cle sens, cu exceplia unor cazuri cu totul excepf-ionale.
Ne creim atunci o imagine^ a organismelor vii in care jocLrl dintre structural
ir,"toro*i, fonrrat) ;i fenominologic (irefolrnai) cuprincle diferite nuanfe, grad:tiiCu cit acest joc esie mai rigid, ?nai'constrins,_ cu atit. organismul-viu va ap[rea rnai curincl ca o structriil automati, cu cit acest joc va fi mai larg, cu atlt
el va avea ie;iri din automat, momente tranzitorii neforrnale care se vor tran-cpune,
sau uneori caiaiizincl structurXri indelungate, in structuri fornr'.:rle.
iralzitoriu
- a.".tt joc
incepe si se llrgeascl din ce in ce, odit[ cu aparilia sistemuXui
rlerv*os ;i pd mdsura crrytcrii cc,mplexitllii iui. Originea sistemului newos- se g.lse;tt:
iii i"ir'li':ocJ structural-fenomenologic, acc:;ta-determinind structuri care sI-.1
i'al'otiz,:ze.

TBORIA

LUI IIARWIN Fr $gsewmtrRll,E nI

"leoria evoluliei sub forma sa dai-vinianl reprezintS" o. mare *cucerire .;tiin*


l)arn'i1. i1:;u;:r
fi{icir chiar dac[ aceastl teorie trebuie oare-curn l[rgitl, 9'1pe curn
f)arwin-Wailircc.
teoria
riumit[
este
ne-turale
selccliei
teoria
Uneori
i ,*.,.r,rorout.

I\I"A,TERI:1. 1JUI

ln:'rti L)ar*'in afirmd.: ,,. , . tt.oria sclcc!i, i natrrralc ASa crun r loit ermisl" de
d-l wallace fi de mins" rsi, recunosc?nd ast{el cii. iclci similarc au fost emise si

de -\ifred Russel Wallace (1823-1913).


.. in,,Qrlginea speciilor" I)arrvin mentioneazi.: ,,nu arn intcnlia si ml oc'p
ait'i err ori,qinca capacitit'ilor mentale,si nici cu originea i.ietii ilsisi" r;,;- l:n,uil;
printr-o its{-rlnenca.dclitlitarc, prin obsen'areei ate-irti a viclii Liolqgicc l,:; ;
se ilreocupe de originea ei.;i. de.fenornenele rnentale, a reusit t,-rotii. ru ;;;.;per-irc.-I)ar poate cu- preiul, inevitabil, al neglij5"rii roliihii rinor factorirrr"rrtr,li
in er.olutie, in sensul din acest t.olum.
Potrii'it teoriei .lui l)arwin, se.Ieclia naktr-alti actioneazi. asupra utrtnliilor.
Astirzi uavictliil'e au fost puse in cviden!-E s.ub.fgrya3utaliitor.ur" -r.
1,rnjo.1r,
tr]:]l:;li*"1:c",1:j]:,,i".ge-ne, in moleculelc de ADli. Ce inielegc ins:,1 Daii,vi;;ri;
ztari4ii? .In primul rind, uarialiile sint cauzele interne,' circumstantele irrter.ne
cum ar-fi spus Larnarck, aie elohitiei. Ilanvin splrne: ,,.,. rlau *o.i L"u"a-"r"._
l1t;r1 cfccrului aclirrnii directe e conditiilol inconjurf,loare clt'cit r.r"[i'i"nA?,ri"
- -- ----*-^';<tre ii laria, datoritf, unor caLtze pe carc le ignorim cu totul', 15?.
iJa.nr-in a constatat . experirnental r':rrialii 1a organismele vii. Ei obserr.i.
,,piante .c.rre au produs in mod biusc un singur mo{ur" avind 61 c"ractei nou
;i. itneori {oarte deosebit de caractercle ceiorGl}i mqguri ai aceleia-si fif"r.ta, i;'
dintr-un ascmenea mugure pot fi crescute apoi plan"te modificate.'
cum apar.'u'arialiiJe?: ,,Hazardul, dacl putern si.-l del,lmiur astfel, poate
fi.. cau.za datoritS. ci"reia o varietate se deosebegte ln privinla vreunui caiacttr
de formele parentale . . ." t'e, spune Darrvin.
l/arittli,tt se clatorqte umri ht:ard, si estc morncntul sir ne intrebSm claci
acest hazarcl este num3i o intimplare structuralS. (rnutafic) sail ar putea si flqc-t1oilc2le.;i un hazard.fenomenologic care s5" inifie)e o variatie rttit.t"i"U" .iri*
dacri printr-.un rnecanism'fizic rnai comnlicat, rnai clelicat, rnai profurrd.-Dir;'p;;;;
de virle:ri-. filosotic avcm motive si d"iiide'r- i'ti;diij;".i'r;;;-iolsr;i ip doli ctase:

Xltttali'i

Vario"lii ltriiL loazaril

Prin
Prin
Prin
Prin

erori de replicare 'r ADI{1rio


efeclrrl ltdiatiitror 16I
efectr.rL temperatur;i ridicate 162
efectul unor agen{i chimici 163

)Iodificdri ale strLrrtuliior ereditare provocate irr ultimi


instan15. prin f luctua!ii fenomencloEice sau procese
aleatoare {enornenologice.

Se ;tie cl 1a acela;i genotip pot corespundc ru"ai multe fenotipuri. Cu alte


c6vinte, organismele vii dilelir intrc eie, r1u se constrtliesc. la fel (cr: exceplia
celor cale sc reproduc prin diviziune), dar aserrenea varialii se datoresc condihazard absolut. f)ar-rvin observa
liilor de cre;tere ale organismetror, ;i - nu unui
d.in a.cest i;unct de vedere: ,,Vedem astfel cd. multe schimb1ri rnorfologice a1e planielcr pot-fi atribuite legilor cre;terii si interacfiunii p5.rfilor, independente de
se1cc1;a naturaii." 16a. Asemenea variafii sint considerate de Dobzhansky ca fiin,.l
rlatoiatc in{luenlei rnediuiui, f[r5. influen![ asupra variabilititii genetice 165.
lle asemenea nu vor fi considerate variafii prin hazard fenornenele de incrur-.igare si, cleci, de reconebinzse a genelor gi nici procedeeie moderne de ing'i-

pRoBl,EllrE }'ILOSO!TC&
"4I.1. ( LliOA,s'I.E.ttli

;tt:t'ic, q':itciiiii i-,rin carc se inanipulcazf, 5;enele.


,re

i.

tic:1 sinr factqli

tlc variabilitate

iri'ili l ril : i lrt,: gctlt'iii:ir

i)rlil

r.rr

irrii pri'

llar

I\.,

A.|I:;RJEI VrI

rccombinarc:r

339

gi

ingineria

g-e-

g;enetici:

rnutatii

haz-ai

rJ {
I nroditriciri initiarc

cnon:enolot-;c

rccon-rtoinalc

inginer-ie geneiicir {transformarc}.


'l't:t,l'ilt tttoilc,lli a-evoluiiei arc- in centrul
ei doi factori: cu,wta{ia (ca ultin:E
-'.irsil a. i volurtiei) si sekc{ia ti,fiturttlti (care controleazh. rnutatia in raport cu 1e''oilc adaptivc aie speciei) 1G6. \r'n estc oa'ye cazwl, sii. reaetyitn'la Dartriiti. sr' sd .wt
':l ;nitt'utt, s,ftt,r,t. z:ariolitlor'p.r,iu, h$zsrd,tntnoq,i la
+nutal,,io? In acest mcd, fIrL a jn_
iirrrr tcoria lui,[]arlvin, dripiL cum nici teoria rnutatiilor nu este infirnati, se
I,roatc {ace ioc ulor piocese fencnrenologice prezente in lurnca r,ie, iq qent; ,.i,
1i nir nrnnai pe plalli.l mciri;ll al :iniriialelcr.
Dal s:i rer-eniitt la tt::tul original al lui l)anvin si pcntm precizar"ea conLr.-rptililli r1,.: :;trlct:!'ic itrtitssl,i,. Perntru .l-)arrvin, selcctja naturail" insearnni ,,pd"strarea.
;rcclct- r'iu'iiitii carc sre ivcsc si sint folositoar.. {iin}ei respectir.'e in coriditiilc ci
ii.e via'i.vr" 1{;?. Si in al'15" lrtirte: ,,scicctia na1nra15. ictioneazii exclgsiv prin listrarea ;i ac',.irirulalea vr,jitiiioi- fc,lcsiroarrc in ctnclitiile organice la carJ est"tr"lusi orice fiiritl in tc:itc pericadcie victii" 1$8. Pentru Dairvin, selec{ia natgra]1
duce ,,inr,r'itair;l ia l.r-cgrerui trcptat al crganizirii rna'ioritirtii organis^reloi. r.ii
iiir lurle" 16r), clai ,,... seleciia natr-rrald aciioneaz[ prid viali
9i frin nioai-te irrin sttpravietriircar ceiol mai upfi qi piin Cistrugerea celor 'mai putin 3pfi" 1;0,
tleoarecc ,, . . . t'xtjnctja si sl'ieclia natur:tliL merg min[ ilr r,j111;' rir.
lir ceea cc plirrestc faciciul tinp, ,,seiectia rr"aturall aclioneaz;. nrrmai fclo.ind arantrj,i.' ;rrcl r al'.a1ii ltsc,atr ii .ucces;r'r:; ca nu lrcalc face niciorlat[ :a]ruri rriali si.i:r'ir,g1r:, cj inaintri;ra raideauna cu'pasi ntlii, i;guri, d;r.l;;;;il,-;;,
i)arwin cclrifirmind, dln acest prine't c1e vedele, pe'n-aniarck. $i pentru l)arlviir,
organeic cc:l1der;e s-:ru {orma,t ir,ri1. modific5,ri nu:rreroa.se, -ouccisive, clar piin
selcclie na'rurall bar.atl, pe variatii. Cind ]]arwin spune cL ,, , . . structpra {iei1rei
plrti a.{ieciLrei specii, indife:ent la ce:,erl,c;te, este sun;r- r1l-ineroaselor schimbiri
moltnite priri c:,Lrc specia a irecr:t in cursul aciaptlrilor ei succcsil'e la objcejurj
;i conditii cie vialii schjnbate" i73, apr-oapc r:-am putca si ccosebim aceast; fortrluLarc de una de tip iamarcliian dacl nu am ;ti cir Darrvin sc referS. l;L selectje

ratrrlall si ta.iia-tii-plin l.iazard.


Pelitru l)ar*'in, spre exerupiu, cchiul este prcdus prin seleclie lairrra.ld:;r.
ilar tccmai acest lucru estc tulbrr-rltor. Ile la rri punct iotosensibii pini la ochi.
cvolutia. prin selectic naiuralS.;i mutafic trebuic sir se bazeze, in ultimi jnslanii..
pe mutafii ale genelor. E:<istf inerent in naturi. un catalcg
"l i"".l"ti;,;,':,;;:
rute concr-et prin
sf;"
_fi {nst scLectate pentru a pro<tice treptat oci,'ut
"$]ulg!1tr
con:ple:r al animaluiui? l-unclia dc vedere si slr:sul (cirtr:sensul) veherii s5 nu
joace nici. un rol.in <ieterndna:.ea sau atregerea mutatiilor? Este'greu de crc::rrt
c5. nu a intervenit ;i un factor fencmenologic. Ilarwin insuqi afiimi;',,1)esi 1u
: r'ent nici o dovadir conciridcntS de cxistcn![ a unei tcndin{d innf,sculc la or-ranisn:c titl.t'o dezvolta:'e progresisl. iotusi t'c.nclinllr eccasta rczultir in tncct n,ll,i:.ar din acliunea ccntinuS. a selecliei naturaLe ..." 1?5. Ei respinge totusi, iq cclc
ciin urmi, ideea unei forfe sau tendjnfe interioare, aritind cd nu eite ner.oie
si sc invoce o fort5" interioar6. ln afara tendin{ei de variabilitate obignuiti. 6rmatl
<jc sciectie naturaier?6. Toatx problenra ,. ,Ldrr." 1a moclui in carJ uour" ,r"ni"I ilitatca, asupra cirrui {api Dantjn nu :;-e putut lironunla. ln sr.hirr,L,, bioiogir

rlolecularil. s-a pronun!at: n*n-lai Jrri:r mlrta!ii.

'340

MATEITIA \ifl.]

fiarrvin a obseir.,at insl ci variabilitatea nu cste uir paran']etru r-igid. Lineie


an o mai rnare tendinli la varia.bilitate dccit aitcle, iar accasta din
urrriL poatc fi inih-renfatir tle contliliile de r-iati, lucruri lle carc bioiogia contcrlirorauir 1e-a confirrnat.
Singurul lucru pe care biologia conicmporani nu-1 corrfinnir total clin tcoria
trui I):rnvin estc principiLrl luptei pentru cxistentS.: ,,I)aru'iqr a acceptat, nn firri
czii:irc 1i?, .sloganul lui }{erbert Spencer <r supravietuirea celui ma-i apt in lupta
pejliru vialir" l ca o descriere alternativi" :l seiectiei naturalc. AstLzi, acest terruen
cel rnai apt, dal si ce1 tolelabil de apt supr:rvietuirar: nepolrivit. Nu numai
ie.',, ^si sr'r('pt.o(])lcp" 178.
Iir finc. I)anvin a fost irnpresionat de marea dii'crsificare a r.ietii, cousiderind-o chiar un pritociltiu a!, uie{'i'i:,,Ader'5.rul princripiuhri cii clezvoltarea maximii
a r.ietii nr.r poate {i realizati decit prin mari diversi{ici.ri ale simcturii -*c 1'sd1i.i
in nrrllte imprejurdri nals13lg" r?e.
I)ar ce poate reprezenta acest plincipiu? O propensir-rne naturaliL? Ue ce nu
l-ar',r lcga de constituirea universulni expandind dintr'-un ,,punct" <lin ortoexisten{ii, datoritl unor proprietifi inr-.rcnte informaterici, clatoritS. unor ortosensuri
{unclament:i1e? De ce viul nu ar contiuua, prin mijioaccle gi conditiile lui, o ,,a
,cloua. crpansiune" cind el este dircct legat de inforrnateria ortoexistenlial[. Nu
se poatc ca fenomenologia ortosensurilor sL nu-;i spun5" direct cuvintul si asupra
orglr.nisme

vitrlrri.

La problema de mai inainte, riciicat5 de Darivin, un cvo|-rtionist contemporan


se ?ntrcab5. gi r[spunde: ,,Diversitatea organici. e:ste irnpresionaniiL, mjnunati.,
{ascinantiL sau exasperantl, dup[ gustul si temperamentui ficclruia. Are ea vreo
funcfie biologic[ si vreuu sens ? Este ea numai un produs al unei exul:eranle
crciitive a unei zeitE.{i sau a1 unor iorfe ale nattirii? RS.spunsul cste dat irnplicit
in,;cricrilc 1ui Darrnin;i chiar ale lui Lamarck. El a fost articulat de cleatori
teoi:ici biologice moCerne a evolufiei, S. Tshetverikor'(1926), It. A. Xiisher (1930),
J. Il. S. Haldane (1932) ;i Servall trVright (1931). I)iversitatea or-ganici estc un,
r5.s1-r11n5 ai materiei vii 1a diversitatea de mediu si ia oportunitatc:r diferitelor
mol!'"rri cir: via![ pe pianeta ne35l1[" 180.
Ilir,.p.rrnsul nu este decit patfial satisficf,tor. De {apt, nr1 s-a rispuns la semnul dc intrclrare ridicat, clc citre Dalrvin, prin cnrrnialca principiuiui maximei
r.lsi:intiiri ;i diversificS"ri a viefii.

IlAn

TEOR{A STLUCTURAI)a, A SVOLUT{ilr,


$I I'{}SIEILIT,{TEA UNEI TEORII STRUCTUftAI,-FEI{}MAN0' Oft{CS

Anurnite insuficienlc aie teoriei neodar-vinicne a cvolutici, bazatf, pe rnuta!ii


naiurali (ln loc de variatii prin. hazard. si seleclie naturall, clrln a
seiecfie
9i
preconiz:rt Darwin), au fost recent scoase in evid:n!5" 181. Susurnr: Ohno remarcl,
pe baza uncr rezultate experirnentale realizate intre anii 1970 9i 1980, cir in afari
de xnu,tal.'ii. (exclnzind, dupf, cum am v5.zut, recornbinS.rile prin lncrucisare si manipulii.riLe geneticc electuate de cltre oamenii de stiin!1 prin tchnoLogie geneticl)
un ro1 irnportant jcaci fencmenul dt,t'l'icdrii getr'elor.
I)uplicarea gt:nelor se poate face prin do*L mecanisme, dar nu vom prezeni:r ai.:i decit unul dintre ele: poliploidirarea. Ea se rnanifestl la organisme
cu eelule eucarioie care in mod norrnai c,rriXn 21y' cromozoni. Fiecare pereche
de croilczomi este formatd. din doi cromozrni idr:ntici (negiijind eventrialitatea
unei rir:L{.;L!ii la umrl din cromozorni). Prin priipioiclizare se pr,rrluce la un mo-

PR()IILE&IE ['ILOS0I: i(]t "d{,ri C{itdaJA.:TER.il xl-{1.tir{iEi tr,[I

??
??
li
li
co it\
It
t

lt

Peie::h*o Peiechec
nr.2
rri. i

34{

n,?vaY???

[-)
Dub{ore

liiil:lj
L),'-)cc
iiil

xiit

Cr3:n;sm iairccioil

rt-I rif.'n lr:i.

i
t*.

iE-

+tTTTT

ttd6

0rgonism diploid

(cu 3x?crcmozemil

liig. 5, 1'r'occsul duplicilii {cnelor.

raeni dat o dupiicarc a tuluror cromozonlil,rr, deci a tuturor genclor unni individ.
Un organism diploid (cu 2l'cromozomi) dcvine atuilci tetraploid (cu {A- cromo:trui). Fenomenul se pctrece la plante, dar;i la unelc animale ncvcrtebrati"
in special pe;ti ;i batlaiicni: ,,Un'organism tetraploid posecii. deci patru c6pii
ale iiccX.rei gene, fiecare fiind prezentS. pe acclasi loc pc cei patru-crornozoini
oma'logi. Pentru ca s5. apard" o reali diiplicar.' a unei genc, trebuie ca o tetraci.r
uade figureazl aceasti geniL s5" rcdea dou5. percciri separate. Ac.-st luclu se obtine
pri;r rctnanieri morfologice carc schirnbii" folina cromozomilor ln sinul tctraclelor'f r*:.
In lig. 5 se aratl sr-rgestiv 183 ce se intirnp15". in moci schrinatic, in cazul unui
crgiliti:itn diploid fictiv cu Z '... Z cromozqmi. Se obsc5-iL cir se obtin perechi noi
rlc- crornozomi, ader'[raie inovatii iriologicc, ci]ea- cc, d,:p5. autor"ul men{ion;rt.
a. conclus, de fapt, la t".tciu,fitr, scrnnificativi a pe;tiloi' pi arniibiilor. Susnmu'O1rgo
sqil-;irirri ci- orin dupiicarc s-au obfinr-r.t lunctiuni intr-arlevir noi si accasta ar

fi r:uzll rcali a

er,'o1r-rfiei

Curlic:rrc este capabili, r:a singuriL, sii a'iuci urr'beneiiciu irretliat org"anismplil"io'"
Susilmu Ohno criticS. teoria evoiutiei bazatS" ire irntnlii, dcoarece mutaliile
pr*,1uc numai a1etrc alr: uire-i gene (r'ariatiiie gr:ne1or se rlrllresc aleLi:), clar aceste
valralii nu pot produce funcliuni noi. Dupii Oh.no, sclecfia natnraii bazati pe
xr$tatii c;'i-e conservatoarc cici are 1a disprzif it: urrrnai r-ari.ruic de {nrctiuni blologice. .si nu Junciiuni noi. Itutaiiile, spu.nr cl, nr,r pri il.(irl{Lr inoviri biologice.
El t:riticit chiar;i ideea sclcctici niituralc: ,,nLl selccfia n;irrrali c..Le proJesul
inot,:;tor esenlial al evoir-r!iei, ci mecanisLn'trl care sustrage gtrl,:ir ;.rcir-rnii c;i, rLJici.
dupiicar,:a genelcr" 18;. AceastS. cr-iticir c.;tc clc neintclr:, eri.r:i ioai-t': bine proccsele cli: cluplicare pot {1 privite ca" cvenir:rente in n-Latcriahrl _q(.lrjfic,.j.-ci rju fcl
de rnniafii, care-.oricum trehr,rie sI" {ic ,,vcriIic:rtc" tn rlcsfi-rur:arr:a vietii orgaaisrn*lili in mediul inconju.r:ir.tor:, cl:ci si tie srlurusc stlcc!iei- naturalc. 'Sr pire
ci autorul, care are rracrite inconlcstabilc in prilili:rea in er,;idenlil a fenornerielcr
de duplicar"e a geueior', prive5lc luciuriic. 1:L un ni i.el pri-.a clctalirl, prea rigi,:i,
in piivinla selecliei naturali si a rnutaliiJor.
Este interes:Lnt, ilc alifel, cir" liu:;urmr Oirnn rl;i o trxpiicatic a fcirourenului
pus in evidenli la rnauiltre, utrde rn:r-icriaitl- gc:r:riic Aili\i',ror:iirr.= pe lingi porfiu:r: ",codantc" (c:.rt': au scrn;rili.'eii.' ,1: c.r:i'{r::: .':,:, ;i plrtirriri nccoiiantc:' .,Consider c[ aceastd a.c*rn.nlarc tie nu.clijcLi,;]e ln exc.::; r,:rte prt-.iui !)r: cc;,) i-au. pllitin
verteirratele pentrLl a fi puhil crea tuuc;iuni n*i priri ilu1,1 cirrr'a lie i.]ijir!i:. in

lJ42

MATEPJA vu;

definitir', iuaiirtc de a reuqi sE" crccze o notil gcni funcliottall, trebuie sl fi i ''
flcute numeloase tcirtativ'e de duplicare. In cea rnai marc palte cle au con'!':n
i* s""" netunclionale. Lungile poiliuni de ADN fdrl semirific-aii9: ad[ugatr,: ia.
sfiriitul pirtilor codante a1e-unei gene, reprezintl, ln ochii mei, fosilizarea acct"tlr
l*.l"tl"d" rie. lrr schimb, ln particular pentru mamifere- Ei 9m, Ohno cste de, ir";;;;;t" aparigia lor nu " tnui ar,ut loi prin noi dupliilri, ci prin c1i{eren}itr':e
diferitelor copii de gene.
!n iinii generale, lucrlrile lui Susumu Ohno nu infirml, dup[-.p1:erca.noa:L-'i,
teoria strgcturall a evolutiei prin rnutalii si seiectie naturalh, din contri, iryl'cai putea ii incadr.ale in clasa muta,tiili'r.
;eti;d; .; ,roi pro.*r* structrirale care
iiasifica muta{iile in trei categorii ;3:
1970,
anul
in
inci
Ile altfel, Dobzhansky,
L. trhrta{,a genelor, adicl inlocuirea sau ;tergerea de nuclcotidc intr-o st'. r:une AI)N sau ARld a unei gene;
\L Sctaim,bdyi strwctu,rale cronrozomcle, tare afecteazl alanjamc'ntele.gent:tr;
intr-un cromozom (prin pierdele sau duplicarea cle gene sau numai schtmbar.:r'
nozitiei
r - 'ilI. lor) :
Sih,inftiryi ,ttagii,erice, care afecteazl numXr'l de crornozomi.
O remarc5" important.i asupra teoriei evoluliei prin selectie naturalS. .c-tc
aceea ci seleclia naturatrd. nu se produce TYpL? Slnel.gr si cromozomilor, li:clr.,'ia"Ji, ci in mod direct asupra organismuiui-fiinlei vii care iB8.
iloart;. un anurr:'i:materialului ereditar
a
itructuri
gencm, deci asupra lntregii
"""--S; *ii ..rtr6";te de -us"*erre" o 11uryit_e ,,respiratje" a clubletror elice cie
hidrogenice.djntre bazele timinir iT
ADN,-"al.e faptul ci periodic leglturile
-in care pot interveni leglturi cu aili comi"ut:i
mcrnente
desfac,
(,e.) ie
+i
13s.
"ai"i"a
chirnici
Se 'oare deci c[ tcoria neo-ctrarvilristi a evolutiei, pe ca].e o vom nurni lgsri:r
,trot,ciw'yild a cuolu{iei, se g[segte pe un teren sigur, indiferent de cauzetre varr,,
ti-iloi
- - eenet:ce sl ructurale.
ln"tr.ebarea care se pline este aceea dacir se poate elabora o teorie structttv,:,'
fenonte,,olopic(i Lr. auolxtt,iet, care ar t-eprezenta un a1t moment important dttp.L
Ii Dani'tn, in:;ir intr-o cor-rtinuitate fireascil cu ace$tia.
Larnarck
"*^
ft; i"i"l,.le la ob-.er-,'area nntulii r,,ii, :r formclor c-irr..cti-a le-a dat nasi; i,-'
riluitcal'e prin ,,inventiviteie"' nu llerr-'lite ca ;rcestea-sil' p'-ratiL fi expiicaic"nl"ln''r'
structurale, lorreaie icreatii <lc sirr:la JIT, cum lc vcn nuni in l.'r''.;riit"t
I\i-a a ace-ctui "'olr'lnr).
tc:r a""ri.iici
lJc ce apar, sprc e:-:emplu,.f,ornieie uoacroscopi.ce-:rle. configula!iilor dtl crii.:
l;r flutirri? Clorn itr.*.teici:'lc;5rilo,ptere, carc cuprinde gi flutririi, ,,couiinc. cl:,.-Itlo aoo cic specii si ficco.rc' cliptri cle 1's31g fi distinsl dc cc]i:laltc nurnai p: ::-1e0..Dac[ se examincazl prol'lcrtra din pii"
.o1fl1'.ot"1io iclooaie ;r ai'ipiior {'i".
,l".r.l,r.r. structui;iL, iucruiilc iln sint simple, dar in cr:.rs cle ciarificare, Inci r1 :-.
B. N. Schr,vamvitsch din I-cningratl ;i Fritz Stifert din lrreibrrrg au- reniar;g20,'u,*"ftan
.nf
;i inctrependcnt, c5 toa"tc configurafiile -desenclor alipilor lepirlop",creli: se inscriir intr-irn arhctip sau plan de bazii: ,,Nici o.specie cttnoscutit i,.tieslaEoari iriiregul plan. tr'lanul este-con{iguralia rna-limir din care derivi ccnj.prin c;<trimaxeil sau cxag.eraiea rinor c'Icncnte si suprimart;:
l;.""!ii concrcte"
101.
riltora"
Cu alte cuvintc, observatorul;:iiinlific uman, pe planui congtiinlei 1rri, obseivaceastl regula.ritate generalS a ccnfigu'rafiei. desenului de 1':e j]iiPtl3 lepicloptereio:
E,a ur- nutca f; qbsertati qi dc rrn sistc;n dc inteligenll artificial[, fdrd incioi;i1*
clar f1iit se'sul fenorreiroicgic car-r: insote"qte lntelesul uman.
--'
f-irt"i-r.tii"1lli.'rf ptairiiul g"u."ol';i al cinfiguraliilor particulare este in:a
sfructural.

TfiOBLC$Itr !'{LOS{JFiCE ALU

UI{Or{.1T-EF,U

Nf

.]\TERIII VII

:143

Tot structurale estc gi originea ace:itol configuratii dac6 ne gindim cS. ele
.rli deterininate de gene, inclusiv cr-rlorile {care sint determinate tot de gene) ,

:a: confi6;uratia se construiegte, in cregtcrca aripilor, prin semnale chinice celulare


:a:r con{erl inforrnalii dcsprc pozifia celulelor 1er. Toate acestea sint fenomcne
-.::

-t1,,:

:'..:,':i

turale

$i totu;i, confieuraliile respective sint flcutc ca si fie observate, ca patternt,uroscopi;e, dc citre a19i fluturi, insecte, pS"sirri;i animale. AceastiL obser-

'.' ,.-j:.'

cr.l'c deterrniniL sensul clirect

al configura!iei, continuu, nestructural,

cste

'r:i rlroces fenomenologic. Iriinlc1c obsen'atoarc {olo,sesc sensurilc fenorncnologice.


,lal'r sensuli sar-r ortosensuri sir" nu fi contribuit cu nimic 1a apalifia acestcl con:ig;i;x1ii prin intermcclir-rl sau prin interacliuneil cu pr-ocesele structurale? I'rea
=: Li nelogic5. natura c1ac5. procesele {enomenologice nu ar fi inter-venit dc 1a in:-:r:ri;i nuulai la sfirsit, pentrr-t observator. Este cvident c[ obscrvatorr-rl insect:i
i.: iloate dispr-rne de un progran de intcligenti arti{icia,iir pcntru a. stabili coni:l Li'atia unui fluture, ci leuscste sf, integrezc fenonenologic structur-a configu--::i,.rrra15-. Iar o asernenca con{igurafie si nu aibir nimic rle;r. face cu ortosen.-l:':, r tspo]ogicc pe carc le pr-ocl-rce inlormaicria sau carc pct {i inciusc in in:.tr',:r atcrie?

llu ccle de ilrai :iu: lrrclr.l si

spuncnr ci, in examinalea tuiliror proccsclor


tlebuie sir a-,'ern intotdcauna in r.cdele 5i Lrn punci. <le r.cdc::e fcnome:-,,,, Iir:, nu numai structrlra1.
(-r-r.m sc poatc cxplica, spie esemplu, cornporiaincntul alnoebelol socialcl
-\:-',-"'l,rele care tliiesc in sol sc hrS.nesc ci-r bacterii, care -1a rindul k:r se aglo:':;,,;t26" ln jrirul r'ldicinilor rnoarte si inseclelot moatte. lutr-un cln3 de .of -sr:
rnii dc auroebe si milioane de bactelii. ExistI" specii dc amoebe car:e au
-i::r:c
.-.:, ,.:ontport;rmcnt cu totr:1 p;rr-ticLrla.r, drept care se nulncsc am.i-rcbe sociale, Ase-

',

ia!5"

..r:';i:'i1 specii sint Dictj'sstpfu,e;u rt,Li,cr.t,yoirLes gi Polt's/hanliiit,nn, itiaiactttrrn 1e3. Acestt:


--l:r',,.-be trS"iesc ca arnoebe intliv.iduale atit tirnp cit au cu cc sl se lrri"neascir.
-:
-lriual pinir consumi toati: b:tcteriilc. IJin actst ntorncnt, un trurnir de 100 000

amocbe socialc sc rcuncsc intr--o rrasii unicd. ,,care :l rlcl'cnit un organisur

.:r-rrticelular-" ror. lplr-adcviri', cc|-riele inccp sil se cli{crentiezr firnclional ji noui


'-.-.rni-{m se transformi treptat (in fig. 6 sc prezinli cazul" I}ict1,-osteliurn mucu::,:,ies) intr-un corp cr1 frucl: o tij5" celulozicl., tiin cclu1c rnoarie, ,ci o capsull in
-.,:'. cu irlnoebe inclividualc cilpsulatc carc joaci r.;lul tilrr spori. I)e aici sporii
:'i li deplasali de apl, de vierrni, de insccle sr, ajun;i in zone caide gi urnede,
elibcrinci ;lmor:be individuale caic iric.-'p ul) rl1.)11 ciclu dr vi;L1ii. iohn
'- 'lt:sfac,
llonner
i
a studiat sr:innirlcle chirnice c.lie rtretirtmini organizareir multicc'

'.il.r:ir.:r arnoe.bcLor sociriic;i a giisit ci. cclc do:,'r'1 specii rn'lntion;rtc rnai inirinte
'-,..'r,caz:;'t substa.nlc chirnicc diferii-e (acr:,;ie sdb:it?rnf\r st n'.1illrsc rrt'r/tJ.slJrc: Citri.:
": iirrl i)ictyosteiium csie AIIP ciclic il) iar llentfi.l tr)o1-1.5p.11strd!'iiutn r.iolaceutn
.,. o rlipcptidi; ts;, ccila ce 1*.: irermite sii sc aglomcreze ildepenricnt, chiar tlaci"
. :';"isesc impreunir. Ar:iorr-:l se iirtreabir cum e putut ovolu{r:l siL trrroclncl asc..'.-l,ril. fcnomene, ct-rtr irlgxp sil fic inleLc:re dili puncl de rrcrier'"r sLruct'rrraL, si
:-:ri a-uume s-a 1:rodus cvolulir:. tLc 1a un Lip dc scmnal chislic 1a altu.1 pentru
:... -i:c:r-rr: specie de :r.r'roebi sr:cialir r;li-si piLsl-; c;:r indiviclualitatcil? r\i{P ciciit:
::.i un ingredicnt atit de cornun in celu1e incit r:1 a fost prob;Lbii prirna. aclir.:;r,r. dar airoi ar-r evotruai amoe.Lrc sociale cu alti: iipuri cirimir:e de at;rasine. I-:L
.,-- ":asi funclie, cvoluli:r a glsii opt t\r.rri de acrasiiit ]es, cceiL cc parci clir. clrei:.,'iui I-amalr:k, si anittne cir sii;,tctulitre satisi;c rnor te;riiinle fr:ncfior'ale ociatir
-: r;i:;tLa.rca spr:cificitirlri unei spccii vii. tr)ar cr: pctltc leprezent;r o tcnrliir{5. func:.i:;.r15.? )inmai un ortosen:j fcnoir-renok;gic ar putl:a oleri o ase::rclira tendinli
:are in fond estc un proces inforn:agional in spatiul sutiiac*nt air:lent or3.r,ris-

MATERIA VIR

314

Formcieo C

Concentrorec cmoebetcr

Amoebe
individ uole

unui orgcnisn
muitrcelu{or

ef, ^

-b

'db,.

ir^
fl
I't,{
i:l

d""

Forrncrec uner
Dro!'ubercnle

'f
\

$yj

i-'i'cces de

diferenliore

o ceir.-rleloi

'

Foi-mo f ;nclll

Fig. 6. Organizarea amoebelcr sociale intr-un organism: cazul Dict)'osteIium nucuroides (rlupil John Tlter Bonner, 1983).

viului, daci. nu
mului viu. $i
-;i apoi, de unde atlta inventivitate in organizalea
o euristici fenomenologicir pe ling5' cea- structuraii?
ar interveni
Desigur, asemenea aspecte nu sint incl elucidate de gtiinfi, dar stiinfa. prive$te deolamdatf, numai in dircctir: stn:cturall. $i ea gEsegte tot ccea cc ii trebuie, in limitcle m,:deluhii ontologic contemporan, ln analiza structurali ,<i
molecularS, deoarece orice proces fenomenologic carc este studiat gi de ;tiin![
astirzi este rnatedalizat intl-o structuri. Organismclc in{erioarc siut mult 1:rea
pentru ca ;tiin{a sii le fi descoperit fenomenologia. Nur '
tranzitoriu-jettonr,enolog'ice
-si omrri
sint apioap,,: f crrtr,atittti-fct:atntt;,t!ttgi'cr.
;rrrirnalt'lc .*upcrioarc
Tn finc, in acesl paragrrf vom rrrai trecc in rcvjsti iuciL rrlr asp('ct intr'ic:ar.l
al lorrnelor cle via![, si anume compoltarea ,,altruistl" a unor p[sf,ri 1e?. Este
ca.znl speciei Phoenirulr.ts po*pureots ciin Afri<;a, paslre care se luinegte cu insl.:.
-.i ca:,'-trlieste in grupuri d.e la 2la 16 pisdri din care nuinai doul sint reprcduciLloare, iar celcialte sint ajutitoare pentru hranii gi apirare. Acest comportarnent este justificat cle conditiile aspre de medir! pentm aceste, p[siri, a c5.ro:
:ingur5, raliunc pare a {i supravietuirea speciei. Selec}ia natural[ e:;te ,,contrclati" nu mrmaj-de condi{iile de mediu, dar gi de cmd,iliile sociale ale ac::rii:
*rupuli, intre pirslri -otabjlincin-se o reciplocit.ate care se rcferS, pentm plsirrlt
uintito^.*, la dleptui de a inlocui o pasirre reproducitoare in cazul dispari{ie:
;rccstcia (datorit[ irnui aninral de plad[ sau altor cauze) sau la posibilitatea unt:
prigralii in grup, in juml a doui viitoare pisl"ri reproducitoare. Strrdiul cor::.poitanrentutui acestor pisdri timp de ? a.ni de c[tre J. D. Ligon qi S. H. Ligc:
i dus la concluzia importantei mediului social, allturi de mediul ambiant, pentri
seleclia naturalL a unor pdsiri cu comportary.gnJ aparent altruist, _a99siq pisin,
eonformtndu-sc unor reguli sccjale in care rolul lor nu este totuqi definitiv fixat,

PROBI.IIITI] FII,OSOF'ICE AI-O CLTNOA$TSIITI I*TAT$IiIEI 1{t!

3{5

,-:;r. in caz!-d inscclejor socia.L:. Totu;i, ajuiorul reciplo. 1a pirsiritrc sturliate nu


r'rt-r: egal de o partc ;i dc aita. print:ipaiii benriiciari fiinri, in intcresul speciei,

rile rcproduci.toaie.
Exemplul dc mai sus arati. iir5" indoialiL irutcrea sr:l:t:iici naturale . -rTa selec:i':lr,i un cornpoitament social altruist care se transrnite ereditar, dar care tlu
1..r1;rceintl sirrgura stare posibili: oricare pasirc are lansa de a ajunge reprodu*
::,.r,tc;irc, de;i nri *ioate ajung, iar intre grupuri se manifesti" atitudiui cle agresi'. ii:ritr iegati: dc apirral'ca teritoriiior pe care lc ocupi.
Dar de unde gi de ce acest efort al viefii in a tinde la supravieluirea fiecitrei
:ii;,:cii? S-ar putea spune c5. el este cuprins ln insugi programul viefii, dar acest
li-{}gram este si cl rezultatui unei evolLlfii clintr'-o rnaterie ne'i'ie care nu manifesti
rieioc o il.setrolfca tenCin!5., degi nu putem nega fenomenul de er.'olufie gi in materia
:1,-rvi'u. De ce numai odati cu aparilia materiei vii incepe gi tendin{a supravieluirii
si inmultirli oric,irei;r din formele ei? Nu-si are sursa un asernenea program intr-o
.ni'r:irnafie {cnomenologicf, rnai proftnciii Rispirnsul s-ar putea .'a iie d.in nou
r-ri"ioiizic, respectiv programul structurai fiZic si fie reflexul unui ortosens
ir"li,';rmafional. Cind qi ci:rn a inicrvenit prirna oari acest ortosens ;i daci rnai
intrrvine, aceasta cstr o problenrI tie oCofizici.
i'.i..s;;

T E]ND

[i{ T[1

FE

NO]I E.$[}LOGIC E, EVOTU'IIE F rZ

tC A

l$[ EVOLU TtrE BXOT,OGICA

'\lnintearn rn:.i iruinte dc c-r.istenfa Linor fenornene de evolutie in nnteria


li:vie. niiLri inrlcialir cii aparif ia mTteriei vii nu a fost posibili decit printr-o
.rni:rniti cl'olulie prealabili a rnateriei organice ncvii. Acest lucru este recunoscut
r1* biologia conternporanh. Evidcnt, nu sc plrne scmnul egaiitX.fii intre evolulia
prel:ioticf, ;i evolufia l;iologici.. Evolulia prebiotici a dus la apari{ia aciailor nuck:ici gi proteinelor', dar rolul principal revirre acizilor nucleici: ,,Oricare ar fi
i'ort pa;ii prclininari ai er.olufiei... odati ce evolufia acizilor nucleici a al,ansat
rh;i acolo incit si specifice (codifice) enz.inele care ajutd. la propria ior labrica{ie,
ii;irliferarea sisteinrrlui dc replicare se va fi accelerat ifilens" 1e3.
Yont renarca aparilia unui sistem cu conexiune inversS. care origineaz"i in
rii:i"lul rlllcleic;i care se intoarce asu.pr* I,ui i,nsu,;i (fig.7) . Aceasti" pornirc a
irri.rri sistem c1e conc-riune inver-si, din sinr: si pentru. sine, nu reflectii o propriet;rL: or'r-oexistenliaii. profundi, acceagi care ti.ir. nagtere qi unui unir.ers care se
inii-odesciride in propr.ia lni substauii <le origine? Procesul din lig'.7 nu ate Ia

,:'f,i\ +,AFi\

---,'{
::-/

_+:::'.;.z

i\]\
/1

r-netnbolic*

Enzinne cqra

F'zpirclt'a
I

ajutd

{a

replicoren

F Dftl

i
i

t
ADT{

7" fjit:lul AI)N - prctelne * A[:N.

]VIATERI.,\ VIE

346

e1 numai tranzitoriu,-pin[ la aparilia st1'r]r':


fenomenologicltl.nu ar mai intcrvt:r':
aceea
?rrpii
claci
chiar
;t*ti ;;-l;;$;;t,
:.'i"Nu ar fi nimic nog in acest luciu fa{l cle insl;i constituirea, din matcrie
fenortr.r':i,rinformationale
pio..*.
baz[_
f''6i, a rnateriei "";i ;;;;';i-"-u ut"'la
-'''
cieosebire ii*o..t* proccsele fenomenolcgice ar intervctti
i"g";; ;;i;;"r"
rL,'-,r'
materiej,
al
;i"t; dc tipil ortobiontului, intr-r'rn riou etai de crganizare
*ai materiei
--F;;;i vii.
(fig. 7),-sint sLLl-l:,
ci acizri nuclcici. molecule care ,se .autoreproduc.
'.
sclectiei naturale este astfel explicat de bioiogie ,, ." polinuctreotidele nu :rl'
abstract. Ei'-' .'.:
.tii.iii'4" .i"rUoluri care i:oartl infonnalic intr-un rnocl
spccii'r',
Sec'cnlele
lor.
""*iicomportamt'ntul
afecteazl
care
.fri"rl.e
;;;;.iil;i"
in .si;ecial modui :r
llc nucleotidelor guverneazl proprietilile intrc'gii trtc]cculc,asociatii.(intr-c
hr: )
carc molecrrl. ia 6 conformalic' in solutje ....-Ascnrcnt;r
Jr) :'i'
dltcrlle
prodtrc
ns')
n.
nucleici,
ecjzilor
alc
rlc
lcg,lturi
ccmpieil-rc"tar.c
.
irr
dcpindc
care
',r*'icir
for*[
ia
o
intrcg
un
ca
tl!"t..utr
iar
ti-idi'rnerr.iolra),,,
;;qgt-; ,1." ,"i.l"1,t" nucleori<ie1c.,r ei" 1$e. Vom continua acesi citai, dupir *n ;ni'

bazi. si un substrat fcnomenologic, tie

nI:irlu.
Nc ln1rebfun inci o ciatl clacl toate forlele moleculate care intervin au ie::i
calculate .., o o."ro.n.a precizie ilcit nu rrrai lasl loc nici unei fel de intervcnti:
anurnitor c,r:io".i iort" pru.l*." d" ,ln ortotriont, cel pulin- pcntru .caLaljzarea
urmiriq:r'
capitoiul.
in
"sd.-i-formuiirn
i'cerci
voru.
p.
.n""
nelpui"r.tr,
il*",rtii.
puliu
in.t;5cel
intr:rvinir,
;.;;ri" siguri dar nu'este exclus ca o alt5..for![ -sf, aseillcnea for!6 treb.uic
sr'
o
Principiai,
per'ranenl;..
cesc tra'.zitorii, clac,i, n* itr
posibiliilt'-'a
avcm
rnateriali
este
uatrira
c5.
;i
con',,ringere,r
avem
intervinS. ciacl
si psii":a;; l.rrrorpt*. arll"i, *t tiebui s[-rcfuzlm realitatea noastrir.mcntalil
{iecc"rt
IJar
subiee:tiv.
epifcnomen
"
la.un
reducind-o.
l";i.t Ji" .ii"p"f iliiiri"i,
'experien!a
t'sti
.1i
coniinuificatoare,
continui
sa,subiectivl,
ciiitre noi ;tie c[
attrnc:
rc.cunoa;tem
nu
s[
i"-iJ-0"-r:."IL o*i t"uiit"t.u'i"conjuritoare. Nu putem
""
o rcalitate fcnonrenologici.
$i nu p'11cm, atrrnci' s-o..rulem dc desfl;urarea m;ttrclc a irtrcgii materii vii'
rnult
rirai
ri.i it=l;i ;i cu atit
---iiniari ls nuclilcfrrloirlrli;" g"n"ri.l (geirotipul) este iuprinsit in,secvenla
nuclcic ustc L')iacid
de
niolcculei
tizi, in tirnp cc."rr;s"i"ii"'i!i.r'i"'r."=1"na]5"'a
cum {r'Ji:
poiinucieotid
fenotipuiui:
echivalentn
.siclerati .r o ,1i."rif!state
"Un poaltl,infonnafit irr
importantc:
molecula cle ARN ... are doli caracteristiii
ar" r'
s".ven1a ei de nucleotizi care sc transmite, prin Pt:t"*I, de repltcarc 11 c;ri:
ns').
n'
tridimensionall,
(impachetare
structuri unici a"--lo*p..tut"
dori[ tridetermini. cum va l""itio^"" ;i rdspunde la condilii externe. Acesteingrediri:i.
doui
cele
sint
funcfional5"
situri - una i"tot.,.r"iioiruia, icatlia
ca evolu{ia s5. aibi' }qg" 200'
nccesare
'"'-ili; penlrti
dupS' cum observrtsc i;'tii"j)iritr*;n hi';;.;pitii ]ocul ei in cvoiu{ic,
sau are mai cur'r '
strucruial
irnui
I-anraicl<. Eirr,.1i.rneu--.ti* t"rritatul
.joc ilurcl la originc funcfiunea ai'
csie
?
Fircrea
o origine fenomcnologici
'rtece'' =
determini o itnctiunc in materie'
u" *to."ns 'oastrl
;r;;.;;;";;;;ffii;:
unei strucir'r:r
d; il ;;."n, 4ri" i",* ir, .urrrl organismului viu) la realizareaexisti
{uncii'lri
inseamne
nu
9e lq
renrezintS" o functiune neformal[zor.,i6s351a
ci nurt':-formale,
{unc{iuni
,.int
matematic;.
de
descrise
i;fi"i.,";""t--r*i.ii""i1e
r''
determinatii
este
:'ateriali
lurnea
i;ti;f ;t;r;g;n*" ;;,*;tt ; funcliitor in
ir*"'r-deci,
nevie,
materia
cu
raport
i.n
ip"rilii^-J" r"t*U""1 iroi
numai strucrr:r;se
"ii"r."i"ti.
;;;;;;" i";;li.*i ;" 1at* materia vie nusursel6
-po-ate.explica
fen6menologice'
lor
si la
si
!. : ,
t^ in mocl firesc trebJi";;;; ii"aii
*r"i"il!-i de -catre fizicr se bazeazi- pe_,llT:.9j:,?'11:..
-puirctul
ti: l-Xn -"Ji.e ri. .rcCere al fizicii, elolutia.incepc o$at1 cu aparttta -sagctir
csi-care
.lementare
particule
<Jeodat;" i apariti* colectiv*lui
pJll

come

^'c#;r;;;;"t;;;i

IrRo

R t,Ti.lri

I- t L()

.'c

IrJC F: Ai-

ti

UIIO ^\;5T.SILtrI N{_\Tn

P.

tli

I V.iI

-:-:luie 1illi\rersui. 1:rtr-a<lcr-ii, ficcst Punct d.* vcderr: 11 consir.lcrS-r:r c]orect si in


i-.rr'rform'tate cu principiilc or"tr:iizicii.- iivolu.Lir- csLer lcgati rlc fcnr;rlenul irJver.
.rlirliiltii fizice asr:pr:i ci,ruia tr)rigoginc a insista.t atit dr i'rruli, cxtinzindu-l si
iii dorncniul cuantic !0e. Existi. o er'oh1lie a colitporl-alucirtului colcctiv n1 par-ti,-:r;jr;lilr eieineniare ;,i o evolufie la dvel mol.ecufar carc duce la apari{ia itr".
:ir:-ilor disipative.
dorneniui reac{iilor chirnice, o ,,uimitoart:
'\cestea piezinti., in
''rrir:tate ds fcnotli:ire
cic organizzre'r 20'3, ccea ce, dupi Prigogin*, prezinti. interes
.irr,rtru bioiogic si constituie un punct de intilrrire cu biologia moleculari. Atunci
i':..i sc poatc e.xplica numai structural, spune in esenli Prigogine, itrin procesc
:;:.ce inolecuiare. In tcoria sa fizic5., infonnafia nu i5i are locul, ea reprezinti un
:i.roui de interpretare aL unor procese fizice ;i atit. Pentru structuriie'aisipaii"e,
ir:ri;e si biologicc, prircipalul fcnomen in evolu,tie i1 constituie bi,furca{ia. Un
;.iilii',rn dc rnoleculc in interacfiune, carc constitr:ie o str'*ctur5. disipativir macroiir-.{.,oic[, poatc ajtngc Ia un punct crilic, instabil, unde i se deschid cloul stEr-i
ir'l>ibile: ,,,.. spre cc stare va evolua el? Aceasta depinde de natura fluctLlafiei
ii?,r. Ya veni s5. destabilizcze efectiv sisternul instabil si care se va amplifica pinl
L:r r ealizarea uneia din std"rile macroscopic"J posibils" 'ro{.
Fluctualiile fiz|ce fac, pentru un asernenea sistern dinarnic, ciin rnomerrtul
;n care condifiiie la limit5., inifiale, nu conteazl (fapt specific fencmenelor nelirdale), ca el sL evolueze, inthnplitor, intr-o clireclie san alia a bi{nrcafici. Evo-

lirtra, s-ai face alnuci diu bifurcafie in tri{urcatie, imbintn,l hara'rdul bifurcalici
1r-t:i;..rlval prin.flucruafie) cu necesitatea parcurgerii drumului lntle doul bifurcafii.
.Nu pot fi negate fenornenele de bifurcafie ale structu.rilor disipative gi piobaiiil ci intervin si in structurile disipaiive vii. Problema este ins5" urmitoaiea:
daci. o celuil este o structuri disipativS. veritabiil si teoria lui Prigogine se poate
tp).ica Jn linii mari gi probabil ci. ascmenea {enornenr: se gi manifeste in ielule
{cu re{erire Ia dinamica intregului de procese dinan'lice din celuli), in schimb,
pcnlm genotn sau numai pentru un virus, teoria sa nu rnai poate fi aplicatI. in
rnocl sigur. Genomul, inclusiv l'irusui, rllr s?nt structuri disipative, ci configurafii
incleculare relati.r foarte stabile, cu o rnare ineriie, reproductndu-se cit mai fidel.
il:rp5" cite stin, strnctnriie disipative fizice ;i chirnrlce nu se reproduc, iar Pligogine
lu a luat in seainS. fenomenul reproducerii.
In schimb, 1I. Eigen gi tr'}. Sihuster stulLiazir principiutr autoorganizirii struci.iii:ii rnolecuiarc si:b forrna unor hiperciciuri 205, car-e ini,tiazS. proceie de rcplicare.
'l.In ciciu
catalitic lormat din ciciuri qatzrlitice constituie un hlperciclu care poate
ir descris pritr ccuatii cliferentiaic rieliniare, ca gi siructurile clisipative. Teoria
iii:'rerciclu.lui permite o expiicare a generirrii codului genetic qi a informaliei siniactice.pe c.arc acizii nucleici o pot purta, explicare pe baze stru.cturalc. Apari{ia
unui hiperciclu este ins5" un fencrnen extrem dc ra.r (rnai mult decit atit, seleclia
:-:nui hiperciclu se iace o,1atf, pcntru totdeauna a'ls;, eI fiind o veligi interrrrediari
inile o pr:linucieotidS. qi o celuli procariotd.. Autorii presupun ci. intr-un hiper,-:,riu se realizeaz/a o legX.tur5 fnncfionaii carc il olganizeazi., da.r- ni-r pot inc5"
;:iiciza culn anrlnle apal't accasta, i)iesupuuind in schimb c5, hipercicluf trebuie
s:i. aib5. 1ln prccursor 20?. d)e aceea incl nu se pot resprnge gi anumite ridS.cini
fg:r:ornenologice a1e hiperciclului, degi el rimine un fenomen stluctu.ral. Atit timp
,:tt considerS.rn c5" viu"l incepe cle la ce1u15., etr se incadreazl" in stmcturiie disiuaiive, dar al unor structuri dlsipatir,'e speciale, cu informalic genetici. gi cu feno:r:,r;re de reprodl"rcelc. Frigogine poate a{irnla ci. informafia genetici cste un
i,.irriltat ptodr"r.s dr: inslri structura disipativi". Fosibii. l\tunci si genomui nu ar
r: irllceva declt o parte a st::ucturii disipative. Odat5" constituit, ar putca avea
.-;i "rn ca;:acter independent, ca probi c[ ar putea ileveni si un virus separat. Am
put:a admite clriar ci'r. o asemenea structurS. cap5.td. qi proprieiatea de a se re;roJuc*, antrcnincl dnp;i aceea reproducerea intit-'gii stl'ucluri disipativc. In acest

34E

MATEBIA VIE

nrod am distune elc o iecrie ,qtmctural-moleculari a liuiui folosind teoria s",:-i-tcclisipitive. In ace-st ca<lru, c'oltlia s-ar.expiica.prin bifurcafie. Ja.r.briui.o,,f;;i* se rizoh,l c:r 11rfitare a llnor: fluctualii microscopice, care se ampiifici ;:rtni:'
la nivclgl rnacroscopic al stmctur:ii. ln aceit mod-s*ar ajunge de la celulir l:L t'm,
nici un {e1.nu ar__pirtta
1;ri1tr-o serie de bjiurcatji. Teoria_ar {i structuralfi" si in
superioare. Plntru
t{Sanism.e
la
alte
Ia
onr
si
l.xplica procescle fcuomcnologicc
care s-ar clatr,ira
fluctua_{ii}or
a
ii.aceea
ar
fisuri"posibiii
singqra
o- il t..i loc,
no ,-r*"i mi;clril dc agita{ic tcrrnjcir, ci si ur:ci introdescirideri in informaitrie{enott:'ti,'.-" or" fluciualiilc'"ili"pt;i -A.m ajungc .1a ploccse.jnfornrationalc
in.genom
inclu-'ir'.
ei'
drepiurilc
;r in
toate
iriforinatia.in
iogice care ar r"plr,'u.
-nu po,t e-xplica liul in intr.t'-linre,
r"T"l;; cu alte ciryintc, str-ucturile disipative
o parte a compollameltului 1or strucl,uraL,, dup:i cum. bifurcatiilr .:rii
oi
^*rt^i
r-i .tefl.. ivohrlia ;i iitoria in intregime, ci nurnai o farte djn euristjca foinralii, slrticturall a elolttttel.
st
ln ccra ce prive;te teoria lui M. Eigen ;i P. Schuster, -9.a ,comple.teazii,
r:onprivin{a.
detalii
in
multe
inai
ofeiincl
iui
Frigcgine,
poatc spun", p" n.""" a
itii";tii'inforrrlralicl structurale a [eiicmiilui. Dar acest detaliu intermecliar {c.i"rte
i*p"trur.t, nu inii"turl pcsibilitnJile informaliei fenomcnologice_de.a.infh:tnJa
inflrrualia structlral[, clirpi cum'arn ;i rcmarcat mai inainte. Teoria trui E'igtn
si Sclruiter nu face decit'si aclinceasci explicarea structura.ll a gcni:zci l'ir,iui,
iata n o erplica cleplin'
Nu creclcm clcci cl {izica actriall poate cxpiica ",iul in intregtme.ct, a9a cun1
a ficut pinl acun"r, numai pirii alc trul. Numai o fizicS. care \',a cuprindc ;i^ctlg.
firi.t.,:.i putea explica viui;i'calea cle studierc a acestuia cste aceea a adintirtr
pentm a ajunge,
iontilu" a secret.rlgi victii,'studiini tlirect formcle de vratir,
o asemenea
trilr
Cacl
formc.
mai
el.ementarc
la
ccle
f-amarck,
cerea
clupi cmur
fomra cLeme:ltaril nn este exact o .ctructurl disipatir'6, ]ucnt1 r'a trebui acceptat
ca atarc, chiar clacii ccluia ;i alte organismc multiceiuiare sini structuri.disipaa;'" {..f^; io iptot*ntic statici. gencti-ci Ei. informa,tie c.linamicl-crediiar[).
crdinci din dcz.ordine in
Structurile clisipitile explir:i fc.".rte bine apariiia
-l-a'.ficut
pe tr{enneth Bouldrng
ce
Ceca
.onaitii a"-i"r".:-illbru ternicdinamic.
pcntru
oart'cum
idee
estc
o
...
Aceasta
instabil
este
ii,r,..I"r"., ,,Haosul
Soc-an!3
leglr a cl.:'::a
o gencratie crcscutii cu ideea conceptuiui de entropie xmplicafia
este aceea cX ord.inca este instabill ,si cir toa.te procesele r.-luc
"la.-iut*"al"au1icii
,:restere
a haoqului" 208.
o.
C;#"larea lui Kenneth Boulciing este- deosebit de pro{undi. Putem spune
i*ottr"ieria, g"neratoare de ortose"n-suri, produce instabiiitatea-o-rtoexistent"ei,
"e
;;";;;;; ;i-ai"u"*i"" de universuri. Dacir i:aosul, folosinrl vechiul ferrnen di::
iitosofie, es'te materia profundd, atunci eI este instabil. I)a.r haosul, fu- imagin-ea
caCrul stabil
;;;.H; .""fi"" li un'{actor clc stabilitate, iurnatia, care {ixeazi"
se opnn
la
car-e
terrnodinaniic,
echilibru
lui
citre
gi
al *ni"ersului fizil tendinla
fizice, cu totul temporar, ;i organismcle vii, relativ a'nt:;ir";dtil; disipativ!
u"tiopi.", fb.r; "a exclude tn viitor positililatea unei interventii constiente in ir-pentru a obline efecte- antientropice absolute'
formdtcrie
-----donvinfitd.t-r*
ci fizica actuall nu poate exp]ica pe deplin viul,.fa.pt r':rurloscur de ?ot mai mulli fizicieni, inccpind cu. lleiscnberg '1i Sclrrodingeilrri;
biologi au tendinla, fie'si rndrturiseasc6 acest lucru in moql deschls, tre si :t
rlapropic
-'tll'. de't'italism.zoolog, afirm6: ,,Problema real[ a vietii nu este aceea ci
II . Thorpe,
si.ructurile si moleculele ln'ictuti p;ir' :ir sc comp)aci .o ,"rp.ttorea legilor clrno::nc*te ale fiz'icii si chin-riei. Mistenrl real este criginea unor co.nstrjngen lcarte
zu$.
fi
functiunt"
rrrobalrilc carc inhami aceste legi pentru a incleplini animrilc
conqtilnii:
cll
nn"p",
u'
iJs"t,
,:ur"
i;il'J'i;;.;*;r,"'.1 clc,ilca nrjstei

;;;tkt

;;'w-

})F'O4il,E)iIE l-il-OSOFICII At-E CUNOA$TERII

\tArl:it]EI \iII

:149

,,' .' .i1 tlc tlcpartc..idacii cste a;a) ccLrorild scara aninrai:i, sinten:r jrrs{ificati rlin
pullct, cic r-cdr'::c stiirr{ilic in a colisidera <r constiinta l ca. fiincl prezcnt-1" :.:it,. Si
iriai tlcpail.c, rh,rltii cr' r-{'dunoAStt- cii anirnaJele au anrlnritc forlrc cJe consliirtii
spltric:',,I"i,i<lr:nli sirgtrr':rziL cir la nilclurile in{crioare ale ;t;li **i"ii.:;, 1'',,"siiiurar. tlacir ca existi, trebnicr sii {ic ric nn tiP foartc gcncral, putenr:l'lnic, u,jstructulat":11. W. .ll.'lhorgrc tinde si adliili rrn anurnit dualisrn car. s-i!i-naniicsta oclatii c:ri {nrntc}c ce}e rlai ek:nrentere lrle vietii. In oricc caz, elt.ciai.iL ti,
nc gIsinr. la {-r6nticrclr: qtiiltci actnaie.:1:.
f lt.ar!* lJirth, cic ar-"tttturlea zoolog, fact'a{irmatii sin-rillrc cu W. I}. I'Jrr:rr1:r:ls.
]lar-inclu-sc 1;c o hogatir literaturS. 11' cl ajungc Ia piirert:i c5. ,,rlc la 1;rr incl, put
evolu{ia lt constat !n elaborarea in comtin a rinor: clcljuentc ileniaj-l:,.-jc(."':15.
Lharlcs ]Jirclr tiu poaie -'it creadl. ci er,enimentele rncntalc ap;11'nrnrai 1-, (r .r1rrmit1 treaptS" de cortplexitate a viului, ci cle lrcbuie sir iniervin5. cli: lr;
l,rin incc;rut, tnsi. cl tindc .q5 afirnic, <1upi. \4/hitehcad, cri in cclc din uuri rr:irii se
rctluce..la n:intc, cf lnlrt'g univcrsul este minte. Dc aici facr: apoi un lras, cii::c
t,rttaJ6

/I9

7-lrcrtdasztts llabzhan,sl;t,, revenind asupra tcoriei clolutici 217, afii'r;-rii r',rririi.


icnr-t:le; ,:Dup4 toate probalrilititile liata'a apirut numai'o singurir
*ari rjatrr. 5iiu,
:,ulu'ai-it,ruit
'lacii au fost c.iteva apari,tii :ile lietii din inatcria iucrt5., atirnci
uunriti riesccnCei:tii rirrcia clin .srii-'r:ic plinordiele. ;lspectul unitillii -,,t"tli lirriz:,t
1rc lrc;z"ii nuclcjci, cc<lul gcncti., oi.r-r;ll'".jzii din carir sint eonstjtuitt proi"i,r,.t,
r'1c., ll. ns. ) cstt: astiei rrqoi rxplicat prin origiircr,r comunl a t'"rtilrcr 1lr-

!ticil vii" zrr.


adus dc llobziransliy cste conrringltor. A.par'ilia vielii r':r'Lr. rin
- Areuurentul
ftrrcrtrtn
rar, cu atit mai rai- cr1 clt este unvl s{,rictu,ral-feilotninologic', clupi p}rcrca lloastrii. I)ac[ al ii rtrimai ulul siruchwal,, atunci, ln rnod -fircsc. - i.iuta
ar trcbt'i si-ruai apar[ din materia nevie. in cadml modelului onto]ogit: ;rclr:al,
trrati:rialismul ar trebui sf, sustin|,<i a:i aparilia spontanS. ir virtii,-ri;rr nl o
facc, in.fa!a evidenfei i:mpirice, a* l" ll'astcur iircoaie. gt i"si;"",'in.i, iur,.,i,iii'ratea sjntczei vieiii in cprubete, daci s-ar repeta coriditiile primordiak: ai,: ap.aritici vietii. De fapt este nerroie de un pr*..,J stnicturai-fenJmenologjc , lrr.l ,.-l,r
rrutca producc ia fel dc ,,ri.(or" ca si o sintezir structurali, dar tocnlii r.iirrclc
rinit[lii victii p*.pdntint si lipsci gcnenitiilor spontanee ne fac s5. crcdeur cri ;rrocesuX structlrral-icnomenoiogic nu c'ste ihiar atit de automat. S-ar
lJUt(:rli cr' lul
ortobiont atras de o anumiti structuri s:i nu formeze un infrabio:it d;ir:i. nlr

,,crritc" urr odosers bialogic de iri,.flttenid,. Caracieml euristic aI generir.rii i']c: t;itgsc'rsuri, ;i cicci al u.rmi or:tosens biotcgic de influenli, ar pute:i face ca rit,:i{i,ria
prirrrclor rnoiccu.le vii sd fie cverrimentc extrern de rare, jai astizi, iiaca i;,ri r;iciecule vii ar aplrea, nu a]. alca nici a sansir si snpravietuiascf 3n luptii cu crlrlalte oi-ganisnle vii.
tr)obzhanskrr -"e intreab5" daci din tot ceca cc sc cunoastc asltiz-i ,,r:nrt-'uzi:
ca problema evoluliei a fost rezolvatl cu exceplia unor rnici cleta]i;r'' 2:r!'" R-cpunsul siu este:,,Nu, exist[ probleme c]c bazi care-si asteaptS. rezoh'a;-ca. ]iai
rnuit, acestea sint probltme eii pro{unCil seurnifjca{re'filc'scfiiir si unrnistrh' :2{i.
Obsen'ind cI Leoriei evoluliei i se aduce llneofi critjca c[ nu est.: ii i'.crie
;tiinfiiicS- (cr^tic5 rcspin-<ir astlzi, in generai) deoarece nu sL- pat face 1.rrtciictii
i-'e: bazn ei, llobzhanskv rernarci cuir nepredictibilitalea este- cer,a rrcr,.lr i1
i:lsii"si natura cvoluiiei. Ei spune: ,,evclutia r-iu este nici dctcrminislii r:jr:i r;rnirist5. I . . . imi place s-o nuntesc crcativf (cu ioaie cii nu lli se,nsui lui Bt,rg:,ri:,)"rzr"
Ilcntnt ].)olrzha;:skv, c;-eliiie inseau.ini proclucerea dn l:c,u, oi etolur,jl ir,tn'il
ar:c:,t hicrrr {ar:t"': .,i-iri;ie} r.; |r.'rslr.ciivii mai }argI in tin:lr, glsim c6 nrx;l:iir.r: ini-