Sunteți pe pagina 1din 49

T'.I,III f I.^.TE?

,]A I,E

eJtomaf discrtt

SE T"{AI-.IZAREA IS.{T INUA


f

li

Fig. l.i

ig'

16

vitaica intcgratoar* a crcierulni, pril ce cir.lncntc rnatem.aticc? Existir stdri' i't:lt*


cle -st:rrile.T^"tt^li-:1
Ei'ttto(,u,t), p"-.ur" lc rtritiirn cu .i, -sprc deosebirc
.!:''.-:,.','::
ant r::ittta
ififuieiitshstdritc itittgi,,r.t,tcrt,t o nr',tL!t'imt,, ila-ci ar {i o,mullilnc, atulcr
inclepenrk:nfl
de
gradul
rt liig .17), {a1
relaliile clintre ,''.*t;fr."'lti li
rn s1;ccral ,il ielot'spirituale, ne ar-ati cir stali-a
rciaiivi al stirilor irt,:i{ia.roiii.,"tiiiiit,t.".
e se obline m:ri curind dintr-o suprn1r.in"i. " .'"tei st6ri integrll:.T.: Jr:l'ltlit
iegati
tlc mrrsinri CLr o :t?re 1, "; .,,i,' n't mai -a"piltJ: d,i.rccL de.tntg'11.,\'i:q
,)l
" Jjacir
vt-([ele 117'i',
E,' cstc rt n:iultirtrcl, ci...ril cc cstc plauzibil din ptruct dcu1l punll s':ln
este posibil cr, la ii";;
f*ncL clin m*lfirnea ttr sir corespundl.
r"' Traiectoria stin-Lai multc plncte ln irmi{in'rca Il's:i. uii contit-tuuur de stilri
E"' Schiml-'arta
de
determinatl
i"rl
;.1
rilor noastr" ir o..-=i;;;i;;r,t,;";1roii,,]i
schiml'arca
iniluenla.;i
insir
poate
nrn;itiA,
in E,, ciatoritir lui lrl'',:,rif'i.i,tr:,,i,i,t,
[ie
magin'l'
stirrilor
asupla
stirrii di' rr, re{lccr-i*.t ,'.1".11't slirrilor integratoare
cale
speciali
de
cxti:em
ilrtegratoare
-pitt"i" "gcneratoarc,
rtipr:czirltir- i'sii ii"i',4-i p,ii",i fi n-r:.a star:e
in care ne aflliu in
ccirti*tr*. r1,:,tr ctl ,
atascarir l'.ri e'
intr-un dialog coir
magina,
'n
itirpr*ottl'cu
il,lliffi."'"i'r,,i"ii.i'i',i;;";i.,
.
in ma;ini :'a*
',,"oitJ
aducem
s-o.
care
pe
ct*trat, usre pc'si5ii]t ,r''.t.,tii" llt';iit"ti,
in acr:ii=tir
inrrodcscniailp^;ilransmisibile
at1;rptat.si creiim fo'r,, =i,.ciiicc,
izvoarelc
la.
.lurnii ri' i.r "
rrour'i rlirec,lie. ir" tt rl"i"'rJ'il.- iirito..tcsclris, cu acces
'oare
ln.;llri}
E",sint^infornraterre;r
ii'
ti"i", r" pr:inc\ti,r, i" ,jni,itt sens. I). {apt ;i
inscriere se iLiir:aceasti
am'vlzrrt'
,.ilrpir
cdm
.trr,
nt inscrie in il'rforrr',,,trlri",
i'o.e.i 1',"".i s-ar.pierde con5tienla 9i insirli
.qrc:azl-i fdri. a.,r r.r1)"".1,.,-i"*irtit,
(este
lrrt
Jormall
numa"i
este
li"
'r'
,iibiiitatL'a de cr,,,'a1ir) S,"1r^,,.i""''f.it t' in
'i deschis[ intrebarea dacir E' i:ar
ri*nlne
i"'..'"1;
;,;;i.,1).'ltr'r:"porf'.., .rli''i"-,'','i
picrizrtu"fti,",,. Toate itanil" lui nl sint in principiu
cLiee-t inatetraric,
ciurpr-rl
in
automltului'
"tt"'"
flii"
,,t3ctu"i"
i;ilc, dar nu ;i stiLrile lui ll raic s,r .,*"r.J ;i
am vlzut' este:
c*i,
dupi
E,
Ial
rclati'li'
lostru mcut;rl, intr]o"'i,rit.ircnie*iii
gi
- o intrcclescltidcrc.
fn-.5. in staciiul actcat
Jlcsigilr, n:ai inain',e 31n c--iiirlnlat r'l1mar iLlei generale, pe allu1llitl er.;r:o
bazate
idei
iint
Acestt:
mult'
mai
ntt e'st*
a]

;tiinli:i

i-rosibii

/tt.

,/*\
,/\
{
I
{
}
lttl
/ 6" f.t- -X,.j ;: /

(ll!

Fig.

17

/rn

Fl

Frl

L!

{\r--^,a.---*n
{'i
euf
-:
(" rl-, -! "'i''.
(_:f
!

Fig. lE

SISfEME INTRODESCHIStr

151

teplie fiiosoficS", rezultati dintr-un mod de a trata filosofia punind Ia


baz5 exoe: rrncntc Iiiosoficc pc care ]c consictcrdm rundamlnr"l;";i
;;.1;iii"T""pirri,
i'
;d
'prezenL na le infirmd. Ideile de fal5 pot constitui un ca'dri, g"rr"roi
p;;t;-;prr_
.t''rtd,ar,:a atttonratelor gi o,r,trltti in' rilatria tor inti,md.-9
dintre ceea ce este automat, lingvistic, simbolic in om si in_
.;orllaterre,
,I-cgitu.ra
pnn ceea ce considerim a fi intr-odeschidlrea omului, t"pterinle
al ptoblemei. Acest aspcct pcarc asigrira inteGgcrea formelor Jom*i
:1
,utPttt
ri ice
conttttue de citrc onr.li s-ar. putca- ca, in pioflLnzimi, iimbajul iri"i-iii"""r
""o-"se hrzeze Dc ascmcnea lorme {lri dimcnsir;". i;f ;lest aspect
'-i
ridici.
si posi:'iiitatc'a ,t,-t"i f.'no-c"ologii-J*-o.Ji"!.lirologic care siL poati.
fi
inscrisi in^pro'u'zimi p.'ntru a da o scmnificatie viabila rornl.ioirtni"r-iti"""r".
lnci-.un aspect care se referS. la om si viala .u tpitlt""il. l" ." n".'-li"i*Ylra
md5ur5 conceptul
jc

i"ri"."i-i-iil";-=;a.r#,i""'ffii,

sistern introdeschis p,"t.tlro n*,;b19


iespre viaia sa,spirituaid si_rnoral[? Din,aces.t.punct de veclc]r? ;;"r""
;;;," 1i:."
cu trederea riodul in care Platon a abordat ridicarea conqtlinlei
;;;"'1"
;i""ite
r-ia!5. spiritual6.
mesaje pc carc autichitarca, pr-in praton 18, il aduce
^*^_Ylll 9in.principalcic
acela aI frurnuseiii morale a omutui. ll"'"i ocup[rn de'radicinlle
?::liliij:le.9i
ccesttlr
mesal, clar este.;igu.r cd" observarca atente a oamcnilbt ..te.tioi-al"
t;d;i;;i,"
a*tichitate de citre gindit6ri chinezi, sumerieni, aal."l, ."ia*;;], si
*rl.i
a dus la adunarea multor elemente care at1 permis fiiallzarc^ gindiril -;;1";;i""
a lui Platon gi ge'erarea unei. operc, fere inctoiait, pii;; ;i u'ranititii.
rlaton a mtlttat pentru ridicarea firii umane. tit a observat o-irl gi cetatea
a ciutat s5. dezlipeasci omul de contextul rui social. omur si cetatea Ie
qT
;i
studiazr impreuni. Dar^viafa de zi cu.zi a
!i
ccrndiliile rnateriale, rtw geneieazd. de ta tt,,t
ltn,iii"jt-lriinit'setrea ruoyald e omului.
-rcestea se pot obtine, daci nu se recurge.ia rcligic,'prir.--'.ait"ti", pri"';iii"ie
-'ri {iLosofie, prin
-studiu ;i reflectare. Nufrai d.rpa'a.cJu,--dup1 ce si lc-au insrisit
le acest drum dificil,
acci car.c s-arr pit.ins .t" n.."rl"i;j'1";'1"'por';oii;;''i"
:nod congtient in Iiat6.. I)c aceca Platon r.co:naud.it .n u,,il'"n"n,"5i,#,,it"fi"
50 ani dupi pirerca lui1, si jntrc intr-o ascmcuca
i,.riooj;"a,,.i,,a,r".i'ri[].
i1t..; Ptntt"t ca apoi si dcvind" fic educatorji tirrercloi.qcncr"lii-i,,""0ri.";""'"ri"crurLlor morale, fic conducdroli ai cctdrii. ril
i,r"Fo"ir."rr t;f;l;;;:r,nijiri,
ci oamcni utili societd!ii, inletepli-educarori
,i1uini"rcpii-.",'Ji,Jtlii.r'!' ""ru) Lr
.P1aton nu respinge inleleptuf rcLras itrtr-o r:..rt Ji ;r"*i;, clin carc sL tri.iasci.,
d'aci
cetatea nu este pregS.titd. pentru a-l utiliza s""tf".e sistemul
ceiirtii nu
ag'ecazI" valorile De carc lcesia-rc- reprezintd
' -r'
sau ;hil. ii;.;;';;G;'"ii;r;"
:a i; r'iata iu pericbl.
Piaton relieleazi neccsitatca t'itlii st'irituale a amuhri cau.tt. Lt'tte irt
sitre ,feutr1
'i. Via!a spirituaii estc ncccsari socirtiliifrriru.-,i.i."i"'..; f",rolr.r,,f ..i, i;;i;,
-:unta, umanisrnul .,si inlelcpciuirea pe carc o aduc,_..
. Ce este viala spirituali i unui popor? Astizi ne intretXm, i* l*'rina
alc
crrrn.anr-p,,t,'a inlclege,.',,ri t',;t-,e con;tiinta sociali
'ltimesi
:'jl._pt_oq,'g:c
'id!a splrlruala a ltiinlci,
llnul Pgpgt iI a oin('liirii itr ansamblu. trnraginea cla..ic1
o
ro,)'lionlei social'e polte. fi inleleasi ast\zi ca un progratnent soaial,, care ar subzista
!rl-i un,arumjt gr15i de inilependenli fall
de supi,,rtril tiituli, reprezentat de comiel. cuni proglaineirtul
J; i"d".is:1Lrr .;;;-;"";it;;;
^.-:l:llit-.,."^ll,iriit,ia
j,rti t{: riiu:iurile roivo:LSe ah crcicru!Lri.
Teoria mar-xisti ,;^;;;l' '.tj":',tt3
a constii.rfci s.ociaie nu impiedic6;i o asemenea abora"i"-c-""r;";;;;;
"
_:!i,^?r
rrtrCa'
co;nponenter cu caracter sociai a vietii spirituale. Viata spirit"^if
it
i-'
"ii.
.co'llponeflti a civilizafiui. iim.arl-c L)e cer-re va'trebui re o aal,i[e"i-i" .,"rlt"i."
:elafiiior dintre oameni, la binere
roij corelat. cei mai *"rl
citre teoria sistemelor, cltre utilizarea metod"i"t *"t.*rii..,Uiii;;;"ilj;;;ii:,
u calcuiatoarelor

omur"l.;;-;;';il;.!aii'i""i

tr

a.)

]]ROITU}{ZI]UI1-E LUIVI'I \,IA'I}I'RIA

I.I'

asupra orga'izlrii si mt:todelor ele contlucerc cantitativii. Sc' r'a proS;resa mu11
;i natcriale. pc ca;-L:
Ji"'.."ri""puncte eie *"ccier.,, avincl in vecler-e fortcle ttmancmetodclc
noi o cxt'l-pc
care.
atrac(ia
la
clispoziliL',
p"""
ti,
;i
.r.i"t"t"n
Prccum
neliniltcft;
cCnc
i't.n1r1 :ij,:lt
;id;;.;;;riiicr=t.rioi;i',,,ntrizia;iilor: noului. Ceca
uiut ot1i...tele fundartrtitllrit dt- cililiz:Llic , aic societir{ii .;i, corolarul lor, r irLl a
ifiiitr,ir:',- Conilzia ciiritrc -cisttF.1 ;i civilizafie lasir -sistt:mul intr-o evolutie.intriirsecl i' loc tie a i'i irn supr,rrt cleiicat, firi'al civilizati,:i. Nu credem cir sistcrnil]ii"fr,ti" sir- regl:zc vi:rta spil-itualit la- fcl cun'r rt:gkrazir c-'conomier' AceastI indepcn.si.qte:rrtlc'ti lerlatir,ir a. r,ietii Jpiritualc cste nect:sarti pentru..insi;i dialectica
ci'iiizalie . Import;rnt cstc ca. sistemul sir- cr-ccze conditiile ctr o I'tati -s|lrlt11xJii -*11 .icsf:1;oal., vlriat, cu rliicritc nroclur-i dcr abordart'. Numai a-r1{e1 intrt'aga.
societate poatc fi -qu-.trasl stagnirlii.;i viduiui spiritual'
y.::,-,.r---.:.
lirancis ]lacon ne-il tltras atcntrir asupra experirnentului, obserr"lrii naiul'i::
qi ..rtti":ir;i ;tiinfclor po;ritir-e, ailpra riplicnrii accstora pentm a irnbunilri{1
i-iata ornului. Kari llari n scos in evidcntir rolul condifiilor nliitcrialc, ecotrotltlct:
to1.i, dupir ct: a,ii"'"i4ii, f rumusef ea st-rciertllii gcncratoalt' c1e bun[stare ])cntru
umanitS"lii.
ale
tlccltoare
ne{ericirilc
ii"..rl-'pri;1i {iltr.ri r,mar-risniuirii
.Actstt'a
a trecut'f i' J"lar
;;;il.ti ;i ast:'izi pti t1n g-lob tcrestr* cl' o grca ilrersfenile r'a
aspira-.
Ii;..i ; prlevi.zut viito, ul sociaii--sr si nrai alcs conrunist, carc. asigura'
putctt]'
lu
super-ioar-ir'
spitituali
si
viat;r
binL:lt'
,Si
!iit" ..rpir;oare aIc unralir.'llii,
estc un bine lcgat
supcrioarl
spiriltali.
li:Lia
ci-r
Piateir
cu
cle
acortl
fim
ii. ,r.,
-ilir*i"
social ;i s;lirir1. Esenta rnrsajirlui iui Platon va continua siL c1'rttli:
J"
r-irntrnitatea citrc criintj, iar llar-x n"-,, ,,.:,t"t pe cc cli putcm *sil' ne constrltiur
ql1-uttttti citttr' ac,'str' , ltjltti.
lumji'
Asistlm asrizi, pe <i,: o 1,iirtc, irr ;rproTundarea "stiinfificl a naturii. aginrlirt'''
cu
actalala
in
raport
in;tiin!1
strrrnii
*i,lgolarit,:iti
matcr-iale, girsincl oni.i
linsulii:. ;i";tiinli{i.r::L ;at, til dt' aiti }l:rl-lcr la generarca unor filoscfii iralionalistr:'
,..1'1t.-ii rrlt. rr,,iruiirri,'i ':,,i, i, C,'t'ii trlrrnii. Dintr-rirr alt utrrrct tle vcdcre, struciurir'li''
;;ii;;';ri..;";i ioui",r, r;utciii sr)Lri-ic, iir nivclul unrii automat programat._:S: !t1:.cuTr]
,:,, cer,ii trtlmic ritiscat ,lin ioc. i-,-lu-t,,'ri c'"tc a;a cul[ ne ap;]re, dar nu numat
lingtl""
lui
}tars
daforitS'
(l66tr-:'",licti,,
;i
ii,i H,,g..l a ic>.t recirno-.cntir
;,,, ;;;;.
rcalitate a iumli iratclia-lt.
ca
-* c.;-pinion
a inraginat, rJar 1u a ricrronstrat in nici un fel o existenll a. irlcjlor
.,ri.t;-,ri iI p1ls pttiott'itt-ttnti rcialititi tnai 1--rofuncle' pe,care matorialismul {iio:iofic nu ; piate ircctr t-u rccit'::tia. Plafon a apreiia't capacitatea a" g]t]lllt:
plin de adntiraile' a,col]sl1:i.:it
ltroi*nr1i. a oniuiuj, i-1.:. lci:r,inr:scut {ri.il'lust{ea;i,
cE sint cufrlnsc. rlrf l - i']
r'r:rul
reaiitate,
i.n
siite
o
rr.,,i.:r id,:iie fc crire ltl ;1;if tralc- l.ritnt.li'ij,,'",,],, 1,11.,'i,p',rr,,, i,l, , .,lil 1,rr,,,i ,.1 'o.rcl..in:rrc t[c co|ii imi:r'r{ttte
^Profr-,ndul
lri l)l|.ir)'lri
l)laton a sesizat proi,,"rar.f ;i J" inlt-orai i:.: t--l suportul iurnii'
inversaiil.
reflectarea
pii'
ji_rtereseilzi
ci^
tocmai
r,,rir. ia.tl"rrtr sa i,jt.disiii.
iju nc
e st''tti i'
in
acestc
pcsibitrl
{orin
ir
sul:
o
scirilatii
;;r
,.t1L:i
atc;il-lc,
i-.:*.1;l:iri
;i .1i..torsi,,,rati, a
spuar::l
JJi:rltirn i)l:iton gtiiirle rtstc ci,iitait'a '..-i('1ileiirllu:iirilc" a. l-tlmii cleoaicce,
acct'lrili
deCit
SttS
rlt,:i
r,:rj.ii:":tiirr1,i
cr;t,ii
iliit.irca
.1,,,c* nLl 1rOi r,.,arin.u,i,.
jrrvizibitr
nr'i'
irrmii
ci:ii:
ciin
in
.n.,,"'r,r" c:l- oiriect i*ir',,.,,r1r, ;i inrizil.,il'r'ri.". Acest
j.zvorul
c':nil.9i-stek:lt:
Platon
Pentru
iurnii.
,,-qi
urt" *;rt;. ii i6.niiJ,-.r iit-,-roitrtf
,rrrrlt'.irr
viribrl.i, ,:iar e ir. sini irfr:ri,r:rt't ltrmii itni::'ibt!e citli jiiilelrlc
!1'!':':i::
si'it lt it"J*tirili-ii
,fr- irit4il,;otlrc. Pla.tql ai'irester-:ii i;isii. in ir-t'burile- intciii;enf ei crin\
idc:;]isrn,
-r:r:11cc'tinr'i
genereazl
el
Asi{e1,
;.;;;, ri;]t,t" t. i"-",*ii*r.:r suilttultii.
carr a.r;r:,izal-o ri cirire caLe t-cia:rI" se indrcIte
;Git'o-rcalitate oiricctir,l_pr)
ct:ocii, ;iial-:'i;rin ii,..ligerrii, cu a.jntc,i:ul^ uniciilr,lj instrulnerii. :ra.jcr gtiin'ii{ir: a1
nt ertica.

tt lliirion

st:ulrt !i'.tt+ii, c':nfcrind p: ofu-rlrh;1ui.;:'roprilEi rirlicate 1a '.ln sriT;eriati"' rlir"i:-l'

i.ui1ici1 ideiioi er:r 1;errti


t:l,ti irrcrl.aie c:trarc "'li;r rini.,.ersitl n{r:riru
e

SISTEMtr INTBODESCFIISS

r lJj

tii', rroi a-m virzut cYa profntiltil pe care il rccunoa;tcm cr. surs5. a lumii rnateriale
in sine congtient, eseu,la luwii atit dt, ctiu,tatd de filarcli se afld nt,a,i urrtnd
iti iottsti,cn.lo;i cott;tiin!* noastrd, in putr:rca noiLstr-ir cli' coristrucli"e, ric stiLpinire
a Iuateriei ;i in crea.lie. Esen{a lurnii stir dc fapt in in,:lui lurnii rnaterialc, in
,ii:il,-'ctic:iL nrirteriei, clc asemenea in cunoastcrca si creatia noastri" ;i ru putcne
r-,iLtttc nici o iclce ;i nici un principiu norill tlin pr-ofunzimile lun'ii maderialc.
l'loi:iLlar poate rezulta filosofic numai din atiturliuea no:rstrir- fat5. dc lurnera
lrr.rtcriaiit in totalitatea ei, ea cstc un produs istor-ic;i social, rlupi curn arlLtir
itfarr. C:rra-cterul istoric;i sociai al moralei cstc fundatricntnl, iar I'iaton, filosofii
iticrrli;ti ;i- rcligiile gre;esc cind teoretizea::ti dcdttcerca ci ciin principii ca.re ne-ar
vi'rri clin alt5" llartc. Cout,pou,enta filosaJicti a rnoralci trroate rezulta numai dintr-o
iiiitudinc .sociali faf ir cle inelnl lu.mii materialc, din inttlcgci-c;r precaritilii victii
iloastrc dar.;i a mircliei ei; dar la fel de binc am pu.tra ar.ca o atitucline
tirii morali. in rarpolt cu inclul lumii uratc'riafc. E.;tc c,ijca cc credti c5- a sesizat
\ittzscire care se ridici cu vehemenll impotrir-a deducerii filosofice a moralcl
cir cii"tre Platon;i a derivirrii reiigioase'a moialei <1e cl"tre cre;tinisrn. triog.l"i.t
i-.ri Nietzsche, care nu a inteles rolul socialului, fapiul cir in' rnoralir cont ftotte tLta
sotiald este cleterminanti, lla dus la negarea moral,ii in g.'nrral. i"ti-i"i i""i"-it
p".rr filosofic, in raport cu esenla gre;it in.teieasi a lumii de iAtrc lilosofiile ideatristi.:rntirnorala lui Nietzsche nu'npit"'cu iotul ilogici. Dar dac5. con;tien{a ,loast,-i
.;r. con;tiinfa sociirlir sint partC a esenlei hunii rnatcrialc, dupir crirn rezuliil rlin
tiziunea noastr5. matcrialisti, care' inglobeazlL ;i profr-rnzirniler lirmii, atunci c0tt1p{)it:;iel,e socit';l'd. si .fi,l'osoJicti ale moyal,ei nrt se pot decit yetryr,i. Ituptura cle sociaf ia
\ietzsche este mai dcpartc dc ader'[r dccit sa].tr-rl pe:jic soaial al lui Platon.
Pentru Platon, in profunzimile lumii trebuie sir- domneasc;,. armonia, deci {mmo- ri, iar cunoaqtcrca ade.,'ir-ruhri despre armonic ;i frumc-r rr.prezintd. bincle . Bincle
r
'ic chiar aceasti" cunoa;tere, deci este ;tiinfa suplerniL. $tiiiria supremi- inseamnl
l,r.i-ticiparea onului ;i a societllii la prolundLrl i;i:imrtir. pe ca.rc I']aton iL nume;te
r :'istenfa puliL, pentlu ei, ornul
;i societatea .ru url llunct dc reper', accla d,e a.
ri:ri1c si" se riclice insi.:re narile proftinzimi, cr'ltrc arntonie, frurnos si hinc.
Desigr-rr, Platon i:;i cii sc!1n1;r c1e r-calitaira i ictii rn;rtcri:ile. Cinci porneste
-,-: I'r'oicctez.' u cr:titLL, irrt.. r,;.. crr cci c rt. ;r:;Slil.i lLr-anli, locuinti. si ihrLriciLrr;jrrlc, 1a carc :rdnugiL fr rind tot ccca r,'c o .-.ocieratc incurnbi ca bazra, si
-riilr:;rstructurir. I)ar dr:rqtc ca ceta.tca ;r omui, dczt'oltinrlu-se contorrn nnor
i':i"pr-oirrii, si ;c. a;lr-o1'ric in acelaqi tirnp, sr"L ti;rrli si ctrriar sir-;i clcsfi.;oare viata
.,-r,tiorlll arrironiei, il'umo;ului 1i lrinelui silf1'rur. :arcinl-.-nltrii,n de c1ifici1i., dar
,l irr: sc iere;tr: siL-si ima;-intze iro'1r:hrl
ririli'ccti,iti car:e ai irnpiini acc:te ..iir.t*.
{'-lcilc,,':ornr-rni,'ii'tuiLri antic" ri1 lr-ri Piaton iezujiiL ilin eiortul leglLur-ii dintre
'r,:ia1 Si cxisi'-'n1ri, dintrc vi:rta acii.,-iL sor:i;L1ii si cnnoasttrc:i c:tistrntci in proiun.i:inile ei.
I)r {airt, .Plarton 'itliil. un pfea 1r:tiit ac.r-.irt rrir .,a1'111onia" ilin pro{unzimi"
:,lrl1 spLlne noi pc orclinca rrce a .rc{-riiiji'.1, pierzind din I'ederc, irrtr-,: a111mii.:r
.r.r:i].surit" natrira rcalj" a fiini,-l utrrr-11,-, c1,,,-cltisir- ;i iniro,Jeschisi, neglijind rolul
1-:i care nivelul psiholo.:;ic ai oiluiui lL art in r:alitat'ea r.irtii sale ca inllir',.iii. Ornui
;l societatca nlr pot fi modciate ntntai conielirr unrri f,i1111pii carc ar fi c1edus-riin r:risterrla profunzirnilor, echilibi ul din-.:,-, .fr:ciriitr-c ;i introile-"chidcic nc
r.r:e sir. fim cic o in!elepcirini- intc.l,raiiL 5i nr.L --inilateralir. Iar acest cchili'irru nu
lc;a"tc ii decit ciinamic, nicit,detiL str.lril si l-.tlf.ct.
;.irr cstc

I)latonmaisDun'-rciiincLrrs,-i1 r'iefii:rui,.:cniuitribuicsir- sc inaLte

cih,:

c11n{,\:r+-

cxisictri':i. l.a baza i ictii r,piiituai,: :r,r-L, rri .trirut)i, -f a::ti a'rie li,t: shi;'itttcJe,
:': .tt ?t"zit ;tiinta: aritili:iic:, geomciria p)aiilL qi rl spaiir-1, astrotomiji. Accstc-.
.-.:in!t', t-lcsi irr-r dc-afir-cr cr-r ,,:rp:rrcntc"
;i rrri cu ,,cs:nt,'t, ne aprojtie, nt- prcgl,-.c, tlLrlrir cc 1'o11t trcc: prirl r.itrtoaltr:r ','i':iii pnblicr, pcntru etapcte strl:erioare
.

rr-ctr

ll1'{0if

l l) I

'r..rlqiil

Jh!.II.E 1-LlI"{MA1'ERIALU

.) ini'ttrcpciunii ;i ciLuii"rii "esenlei"' '1i'/it t]au cst(' 1i;l {l1l


(de carc' :t ocli.:r"
,,1ir",r;^i:i, r-lcoarecc sc--iniie'ir'ri;,2.-,, Si nlai r1t1}t cir:cit al:"are'ta
) t ir' c:t rlti.
-tiinta
't""'Ri,,.rlr,
excif icorirpJnentS:-i- r'ietii spirit*alc, este Ia Platon '.'.'uliiPlu:.este
ino{ensir
b"-icuriile
;i irlS"ccrile
':
tirrl ir.,,.i nfofesiLlili lircrrti-r',r.'ia care se a.daugS'
e-rte ln!clepti'-1t1,',:t]llil'.i1]t1."
il"^.i''t;i,'..t1 t:.,",it,tiea ii f runusr:ira corpului,cclor
necesarc \'1ci'11 ; dtrt Lrlr'' i":
ai=ptot"n ;i ctlrajul stliictului; 'rstc. posedarea
existenfci'
la'"
ni'clu1
l:it"
.---- ;; cuiioa;tcrea, ri'.iica.rea ouul'L1i
n11 llollli:l
U;,", i'ragi'ea rioorlr:i a lt-.m'ri naieriale rezult:r cir riimic spirituiil
se niis'|)
Con;tien!a
materiale.
lLrn:rii
;i--'pirittalul
i'
in
sine,
fii'ta.
i--"lot.iouirniii:
sup'rri
r1n
are
nL1
spirituaitil
cir
in.ceamni.
ir"i".r.,r t"*i; iri"rialc. Accasta nu
ac!:1,],1tilt'ln
f,i
a
aJ,t.'ire,r'
consiclerem
ii
:.'iii+.riulului
ilr;r; l-*.iiii c1,r .1,ri1iu ai
care-i coilft'rl' sensthllttAtt
,* o i.,i,rt,ln'!ir. nratr;i..ii clti,:.]'iti, tii prcp'rietili,
'.-":
metode
prin
r,. trebu,i..ei...tl"tern prin gtiin!5,
le .c-al:incInu le cunoastr:r:r'
,*.
-'"^ j;;
's[iirqiuicsc in noi
i
crei'r-]-r
iclcile noastre, in
i-le gincLim i., r","i"'l in care
crr''cirpult::r
arn
nosiru, la lriiia ior iiricl conci';ti in nraicria stralir;-lcmporalir'
c1e structurile acr'sit'c[ rru 1:em putea "i*froto tlccit icl,:i caic si lie aclnlisc
1:r extrenr, ]li :r' :s"
inrpins
siructuralisrr-r
1l
u1r
pinl
*ig"
rnatcrii. U*cori .,.
itleile, ciriar d';r
r-:i
tletct:nrinL
;ifu .; it-rJqi ntl..ort,i-crtjitrului.,,iLr'l.rcttlra ne 1e
s?'11 llttilli
declan;a
il-tccultrritor1,r:ate
contact-*l cu ertcriorr:i, Cli ilii:r-ii'L.li
lc,t
lJr()i Llcll t i rtlaT, a
-.',-.,itt:,
t""'i;'r'.;iitut"
o rclarivir ini:i.lrcndcrlLa p'-'ihologicl in raport cll struf liieste.atie'iir'trt, pc l1n supol't
,ii" .i";.t"t*i, irleiie iau na;tcre Lliir idi:i, p'sihoicgic,aceastl
a.tlmitlre nu iilst'at]rrl"'
dar
]e
acimit:1,
fe1
s[
irrtr-,rn
* t"ii.i."re trebriie
Firri inck''irl'1
structllraliL.
-"tt .qe,r.rale.;i n'.1 o ileterminare
;;;ii-; ;,r.puiii-r;fiLt"
mai,
ntult
rnai
-sa'r
i}'r-tin .llttf it.ttttt,.!t,,'it
ii rnaniitlstil-i
cir cxisti nuanre,
tit''rricarr :t ttl' i'ripsihologicr
Ilorma
al_e.crcier:ului.
.i.tit-ir" spafio-temporalc
accsior i'.jr:j.
conlticrtftr
,*-"."1,1i",i ir'cile*i. rleoseLite clacl nu ar ir,terveni
impiicarca lor- psiiricl prin con;tiernfli'
prirr co'iti.itiir. :i a-iiirr. liin cinrpul inental ne,rlil,trirm tll,'o|ict: c'.ructr.:l-i
:tLrsil;'i '
urec--iiste*tir, a\-ciri o' iii-...'it.,'j dt:irlinir-' t1e invcntii , ciil'; 1i iie ci:c'lrl'c" c1'-:
g.."1-:intlri-se intr"t: sttilciu:'ilr
r.r-r:r.;
csr-;
,ror,rn
ilil.;;t;:;';-',iir..,rf"r
'oinplicati"r,.t'i
ale iiiionnrteriei.
ji posililitnlile pennane't cieschisc
;r.;;;;t."
"- cLc accastir crtintlcrc a. psihic'-LlLLi
prorJusiVii;tit*tiut ,"r,1.lloJ-- Jirt ."t-ti;onea
Psi'h'iutl esic luinca idr'li'ri
nestr*cturat.
in
rti".i*ut
5i
;rostrtr, in p.rte
1,a-rte
plrsirrii p.sihic.''.i'ri
cstc
;;;;1;;, a s',:,rtime,ltcioi, o ",i;"t,:ii slti;'iiualtil
"oltoer;istcn!i". _con--rtiirr{a. e'sic ac.'a.I)arti :i'
Spiri',ua1ul
,*i
intie cxistenta sr-.atio--;ernporalii
"i.r.
S|irit"r:'rlrt-1
psihicuiiii nostru
1ri.,,tc ii. -l''-ricaiir r1e o marinll conlt.icufir'
-c:i
^r:L
alri.
d't
,L,l rinr,, i'sil'oloIi i :r ir:,1,i'i''Lrrlrri ;i

ale |i|iii ,(Pilit'r1aic,

a1

it*i--;l:c-'i

N0nlt SI Ri'lF:IiIUNTE

IIIBLI{}GX3-IIrICE

19,a5, p. 4il - iii'


'. 1L ll;:ilgiiresJ'.;' '5t:si.iri :) t!::iii:ci" t' lluclrLeslr' E,-litnla Politic6,
i Jbidr:rtt, 7:. 45i-'15?-'
3 II. D. Mesarc'rii :i '1. 'i-lllitrlllrf :: ' St i:l' :! 't.!tit s th(/)1')' ;t:.tIitlrttoii;trl -filiir'lrr:;''iis, Itr'r
liorlr. -{r--:'.denic PIe-s-", 1'1ai, Tr' 2:' i'-.tJ'
I ibideni.
r l:iaricesco Spe;a,i.i:la, Rela iit :'! sit :ti':i;r:' ]luculi-sli llt'ii1:ur;'L Stiintilie I si i,nciclcperlici, 1i'-j
_

'

1a

t I!;ideti?, p. i8l.
: -,.\'. \:. Ooint, Fumlc.ii;"tti,'ii: t;ii'ii:ti::tti:!i, i't -ttt\' ]!demulilttt i :air{tl1iuilattt tiiirt ' }I{rsl': ii';'
r' ltlti, iii!
f ztl;itel-."" zo ,.1iii'", ilil,

SISTEME INTNODESCHISE

155

ve:,sir:,.ti'*,lit:t;;;: lr,.^,!ff,:ll\trtttought from antient to ntcctetnrirpres, New york, Qa1616 g,,its I(rrrt ("ld'er,
tlber .formal unenclscheidbare scit:c dt:r Fri*ci.fia
x[atltetnatica *tzd ueyuandter
5v .,r,', t. .tro;t,ttshrfte fiir
.rrathetnaiii- ""^
,r7-it,irii,' :{,i6ii,",1.,'irr_,ns.
ritine,
op.
cit., p. t20i'.
]l Ibi,l.t)r.
)!g',i. p.
1L
ll0i.
Foundatiotts of nt'athetn:rtics: *tzsott:ctbte
ltcb!*rzi, in Scierzce, -ror. 189
,t* ,,,i-'ir'13)l;:";;rtj"r|;'.
r3 \". \1. Girrsko-r,
Vtedenic u hibeynetihu,liic.r. 196J,

rL I bitlr;n,
ir. 2rr!_JU7.
D. .jU l.
ts
John l.rrcas, if|r/. mttcltines and Gi)drl , ir|rol. I/i tttn,l,i.tint .i
i_.ny1!ltters ,,ttrl itttclli_
3ri; ,, Urrirersirv of \otre
.. l;j _21t.
iii;
1s Dorrald
_Darne fr".., .f"J" Danr,., 114;ll,
I'{acl(av, Minahke
^,
arte.facts, tn .rlt,--r'i,'n\ntotit!rit,tg
of mit'd,-cot.hrteys
ontl itt'lelligen'ca' univer-sitv of rvotte-iiiiii"iir'i"
oail"'p."rr, r\otre Da*re, I',iia,ra, r96J, p,
17 vcz'i fI Dris6'ncsc
225*24r.
a'
EIecl;'ouicLr si soc.i,tta.rea ii,,,r,l,l,,: ,;,1,''1o,,,u,,;."."
la Sesiunea stiiirtrlrci.din 2l ienuarie lg77 tl.e fa ecaJ"i"ii"
R.
S. Rornirria.
rs
11t111

\-ezi n[. Drd.siu.esctt,, Re.uolulia iti;njiyico_tet,n.icd ti


electrr.ni"a, in tul. Rct,oI:t!ia stiintiIito("t; t: "d'
5i moderni:avia forleror
prba"iri",''docrrerti , trditur,r, potitica, I976. p.
r0
r50_ Ib0.

vezi M' Dri.slnesia' sistim


^de
si cruntziiie, ih"";;;i'E;iiu.o"i,nl,rt"i, 1976, p. 463 .461.
vezi Edmo'd Ni";i;u"ii"Ai";;#;;'p;p"-rici,
Eucirre;ti, Editura stiinfificf, '1966;-il;;"i"Iii"_ao, !nt'ru,d*le,r-i)l ,orr,rrt!ca sistettietar disuctr,
20

sl al.r.,,ri._"dop.rzici,

Atgoritnti, azrtonrate
el'ect yoir,ir., no""i"9ii,'ilt*i
gtii.fi{icd, 1970.
A Gili. Finitc state systi*s. t";;i.
Yr ri, r[ce131u Hiri, 196e, p. i::6;-(;;)ii,""a,ri:."d. l.'e. Zatlett si 8,, l,ohi:. S.1,sterr,c l/,.r.y, \cw
r" ri,.'L*".t,i";ra,''iir.u...ti.
:3 vezi v' M' Gl.gko:r,
r-uedaniL' ,-'niirii"iie", ril--r, rrari"iul"o'ir.ua",.rii Edlu*i rcrinicil.
lt s s ' i96{; Joh'
Na,rr ulirai'skci
'-{ x".1t]titii, .T;t*y"';; te.tlieprolttc;,t:cditecr ancl cornprereri bv
urLanr, u'ri''eisify'-of riiinui( tjr ,"-, tqDn**"rii").r:r',
,i'o
lifia in tirnr,a ru\a, siir,
i:lr;,*tr7,Jrks,
i,..,'i
2s Vezi
Hao wang, ToLua,vd' m,echanicar maiitcnrarics, in tj]]{
of Resear.cJt
'ttttt Deuelapment, 'rol" +, iiao, rJ
p i-'{z""ti."pyaii,-at iri ,r,rt'. ii,, niotieitingJouritct!
of mi.rct,' cditat bv
-t,
a'd ri. 1. c,.o'-.oi1 ii',i""'urtli
ii'x;t';
ij ;l_i?;"
';;;-,,.';; iot,* Du,,,", rnciiana, 1e6.r,
A' N' whithcacl 9i B' Russel, Principio ,tr,r,tirctnrtic*,
canibrrdge, univer.sitrr press,
Ja1{}jiJ1:1i
i; H. \\'ang, ojt. cit.,
V. 91.
26 Ibirtem, p.
i t+.
2? Ibi,d.em, p. 115.
.finit e, calculato are

:t

Vezi

:8 Octav

Onicescri,

de

et de

.principe.s
ntatk|naiique, Baoute;ti, Editura
.l.ogirlue
R. S. Rom6,nia,
iS71, p. 19t.'
\'. Negoiti. si D.
Ralcs'cu, lI:ttlitni aagi -si. apiicaliite loz, Bricuregii,
Edi.tura Tehnici.,
1e7i: v. Nesoit.i si A. t_
'rf,rr.n,
r,). 11ale:ou, 1jlrliiro;;o,);', 'o.f
iirrr.l' ,rr", \i'
ararysi.s, Bir.khiiuser
\:erl:Lg, llasel und Stuttgart, 197j.
;.' J-"rj .\. (;iit . a1:. cit.. i,. 4t _{.j.
il r'emavck on ittccttt'ftetetv speaiJied a,,ton'tota, in InJormation
.,,, ::,,:;:f,t lt,l;or-l:t';1";']":Tr:
\-twi.'Lhom:rs Il. lllalii:s1ee, Digi.tal riesig:r. tuiih sitt;tduyt
I,tSI atd l_cf, Nei' york, John
.,r,,,.,..
g_,or;:J-r:l,c'rJ]ilicea'u $i il'i' Nicoi:r.Lt' Les i,:;r'ietiitu.ts cj;betttiiiqLtes cie l'.ctiaitd,er.",euse, ?tr,rts,
Yezi \r. t,i. Glusco-r, of. cit., p. 1:17.
:;'tL Vezi M. llr:iE;Lne.tcu,
S-'jsre ;,r ;i ciuit,izatre, IiLicrrcgli,
Etlitura poliiicd,, 197J.
36 \rezi
l. w. darlvrc, slr-"nl'. ii,,iili',',,r".,'"tiyrtrut i:jteoi.-ri, in vor, ed. L. A. Zadeh
yoik,
9i E. polak,
S;tsi em theory, New
Mccral, riiit, 196r, ;. jSi_+;2_'
"' Vezr'I. Y. Youug qi Thoma: iV. Cal.rer'r, Classijioation, estima,iiott, a?xd pdtteln,
recognition,
lderv york, Anerican Eisezicr pu)iishiug Ccri
l,rt:1, Iric,, i974,,
39 \--'zi Piarcri, llc
ict.
;3 \'ezi C. I. G,rllai,lsubt
-\!.ty.vis,tt.. .ctr:!;lt,ri.,.:r;r, ii,rc:r:tlti, E,liiura l,cliti:i, i976,
Aur:r".it'rrliei

re

pititosc;!,tJLie

cj!.Fl'i'oLUL

10

HXq}EIiT&NHH'E' trILO

SOETEC

ar trebui sir inceapl cil 11i] e\pe1'l]l'li!r'


cste fiinfa nolstri, sistcmui r:o-ct'i''
funclar'c'ial. rrr-*tro*-,iri.tilr.rt.ii'c"p.rime,',t caractcrtil
unui ciisnoritiv ':rtcri;il'
ne'.vos, creier.,il l" .,li;*l';L"totil;, Ji ,t"i"ci
Nr.restecazrr}stii,:pctitllrllrl:lllla;-:iniltlprincarc:mintcatrrrranS-arcil..ct'.i'
o antclogi' {ilosoficl' Ceca r:t: all-r'
ni-obicuia. existentei tlcc:.lecc nii tt. 1rr,r1,,.t,.,.ni
iclcii timri.astfei de expe:-iiltl.'
iori mai crirind ,r, ii ,i""ro,rilil"i,,,,'-,ri,,i'ltit:ttii
Dacii
iriLL'ti aie experimentul"i
{undarrrertal ca p"ri.i'J.--'1roi',;,,, in'iiiorofic'
iilosof satt oiice o'' frr"r'
oricc
cle
gir,.iit"
nostl* repetir lucru'i ct',no-iiut., .n., lilt"i
po-ate 'ur.pr:incic' iiuiiid cor:t 'l'
rnintat cle a,scntene; ;t;L';;;,'"t"tf
"t'
s-a lirsat condus tic t''n ainllsimilaritatea structririiot noastrc mcrrtalc. -'\utoriu]clacl iezultatclc carc s. obt'i:
init *rod cie gin4irc ;i 'tperimenta.i:.,'ir.t,1ii"t"nt
a.r,, siitl itu i111 caiacici ol' $insia ctisti:n{ci
,afinnorttor spaliul siictt!;:'
i't\ lleit,tru, ,,,, ,|,'rni ,ii,tfii'i';Lottli r:te suficitt^tiii.o
p.si'''
intiirde"
se
irestc
,,r c,:;'!ir'r'r!!i,lrJ'u'i''i;nr.'p.o"r J,;est.l riiiimiiri
cxtrlic:r''
iIl n* irripiicii ir-rsir .iirnr:rrcaconqtir.i:i'
rot timp'i, inai'rtr'iil."r'*i-it:;t'*^li. afirlmatia
ii') ll'1 a''-em nir:i o iI-npii' :'
a
n'r
i'iirii
lircc
a spa,;iului;i t;r.;p'.,i,ii.
c:';ist.r.rfci
in'ca.''t:'iifirmarca
*rcf a *can*il*i, ,r;.i. eristi'r-rtei. it,. caz*l itt, si;cliit Si' timf;, i'difcreirl. drr i
rliiinticul,
s1:atiul ;i tii'p,;1, pri-r,,-itca,t sc ir,,icieg,,--.
p,oti"marca existenfci exclriclc li:
1.

in

pi:otllcm:r ,-,ristcntci, lilosi-i{ia.

*eantul cste sa* ";r';;ii;;;;r.".$ili-i t"-od ti


n1961 3l rcr,l it t neantu l.
Existet.l!a,inconceoliaciuztralit,r:stelegatial;r11iii;itirnp;idacirrriritca,
i'tr'-o girdiie cil.re s-o il.rtciea:ii''
noastri nu o poa.tc i,r1i.ir-,,1*, s*5 aeea'tir formir,
tlecit s[ llrergem in r-loo-.er-'r
total, irr, tenneri,i ,i'',ri"r,tii .,i,,,?l;,.n.i ". riLmine
tinri: sau sir- 'e indojirr
s'a!iu,
cle
alc existe*1ei car-e'r;';";q; iiir-rir, ,t;t,."lo rtCeri':rriil' ;i
c1c miiloc :r' i:
G
a'1,ltirun.ie
-solrltie
total de cairacitelte:r"roi.,*ri dc
a
socjetirlii dc :''
si
a omuirii
aceea ,.1c a tr,lmitc ;;;;;-o t,i'l"itt"t" titottutt"
conlinc ,sPcr ii'
care
u"i-ut
c*noastc ar1evirrr-rl. A.,,incl in vcriere ;J";.g";l.li
niai piitcini"
mult
tlinlc.mentale
."pti"a.
il?;:il|i ;;;;i;,j,,, calc a.r putca.".t'."i" s5. tic clcclatilate de onru"l tlc irstlzi
dccit orn..ri, ..,rr,i".i in r,'ivet'r-:, tn:tnll; ci existir sau -tor exista fiinte clr''
o a'ari!i,,: .,i;i*..r.,"-."ti eitt."
llt.
;i totu;i' l]l]:1^'i':
'rcntr*
.i noai.r iriclr'-,' ,,,"nlu.r ''ir"1'h',' ll s''n"tlti cxistenla'
ca[)i1c1ti]tPir (i( i' ri;
cu
c-xista
\-or
sttt
:;ista
,.iii.
ai'
,,'ri",.j,..1.,1
,ii.t;,;
1;i:tt..i',
prcprir *ai muit sau mr::i ixrtlr'
la- por-iile c*noarfierii.-'i",;i ixrte'jaic, .""T;*it"
plrtc:r s-o solr-'''
piobler'"a'lt:i:t:l::i.tL'a
extinse, dai so-cinc;;;1"-;l;,'...,'itta" i;
lt-rai indclungii.t"
t.iiliir
iritr-rli:
tnarc
.q:.etrta.te;i
r;:ai
{icneze, estc :rdeyillat, cr:
clc 1a o gcrlcr.iiti.
E.xperienia rroil.ctriL lstorjcS' rll:-o' ;iriit^at cir prilr l].r:i":''i
ist'i-jtrii u'-'
existe'{a
pcri,ite
vi
ire
cit
l,';rt
ia alta- am prcigrcsoi-ot,-rti,-tn.l
-.r'""-il.i;i. ;:'\,,,tt"r,i ,-1eclcle
ii 4ispariiin ''pcciei noast: '
voilr oirrr pro.,.,,..,1
'ea

EXPHRIh4ENT FILOSOTiC

157

carc ar: putea inter\reni din iips5. de suficientS. cunoagtere si inleiepciuire sau rXin
cauza unui accident pe care nu arn avea posibilitatea re-t pr"*"im ar p11rca
opri cunoagterea.

. Iu timpul ce ne estc .dat s-ar putea s5 dezlegim problernele profuncle ale


existenlei;i.s5.-n-e prelungim
acest timp intr-un aiumit moc1, si. aic;aem gi-se
creem la nivelul surselor universului. S-ar putea ca incercarea noastri si. fie
eJerner5.;i si" nu reugim in.cunoa;tere. s-ar poiea s[ nu ajungem la tipui
de societate a cunoajstcrii I 9i .claci. ajungem, si" nu aefegim acel prag "iito,
critic
^

dincolodecarenimicsd.nu nemai poat1-clinti;i dupl care r,:oin!a


."pus5. caute prin creaitic noi sensuri in matei:ie. Avem in"oJ.ti3
noi, ..r ioit"
limitirile inerente oricdrof dispoziiive materiale, un mare izvor de .""o.t.".,
timp s5" faci .faf^a rlnor procese active, acfiunii
:,tq*
ln,1c1la;ispatio-tcmporall
tlce irl reahtatea
"onrtr" !io.inconjuri.toarc.
2..ln in-tclegcrea'cxistenlei sPatio-t,iinPoralc ca singurl" cxisteutd. nc izbin
, lnorI
in
evtcl','nt de anumite iimiru alc gintlirii ;i posibilitS"!ilor fiinlci noastrc.
I)e ce nu am folosi aceste limitc, .ur" ,-r"" sint djte'
de naturH., ;i ,1" .e ,rii
op-era cu e1e? De ce un asemernea procedeu nu ar fi un mod cle cunoagte.* filo"*
sofic5'? I-imitele noastre sint o reaiitatc obieciil'i. Experimentind si gi".:li"J i"
julul lor s-ar putca si. obtinerir uncle rezultate noi.'Concentriuclu-nl* iti i"r"t
oere r*rmai t'ito..o{ic, nu ;i ;tii;illi;,t'Al;r;;,i; ii;"
lgltor
li,-it.t, proccdlm
tttrc i* filozoiic
nu inseamni" a confunda fiiosofia cu stiinta.
Un experiment filosofic fundarnental poate deveni ;i .rn
ptiinlific- fundamental, c5.ci un asemeilea experiment trebuie s:r se"*p"riinelt
plaser* j*'io.i,
la frontiera dintre ;tiin!5. ;i filosofie. Gindirea filosofici. poate pieca cle la ';n
asetrenea experiment,
Filosofia se g5"se;te, dintr-un punct de veclere, la frontiera clintre sliiltiL .-si
ccea cc nu estc cucerit inci de
;tiiir!d., filcsofia exploreazS. uneori nrai adiirc cl.'cit
;tiinfa,.dar mai ne:sigur, mai ipotetic. Fiiosofia este mai mult o dinamici n
r-ii. $tiinla m-erge c1e ascrnenca si)re nou. spre necunoscut, dar iasi in .rrrri"
":iitd*r-,
sistern sigur de cunogtintc pentru domeniile clarificate. Filoso{ia, ceea ce i".ft-iirne;te,. poate deveni gtiin![.
Filosofia nrr se rapotteazi mrmai la ;tiin!5". Ea are un obiect qi o problern.rtici proprie. Conceptil inelului lumii mateiiale
justificl acest tucru. i" ooort
cu ;tun!a, acolo ulde aceasta nu acoprri. cunoa;teiea necesard, filosofiei ii rci.jne
;1 rolul de a..umplc intr-un._fel a.ctstc goluli. Asemenea goluri cxisti si iir rapo:-t
cu vrata omului ;i a societi"lii. Pr-rnctele rle vedere filosofice se pot d.ovecli ader-iiate
sau
sau parlial adeviirate dar influenla lor asupra ohului r1mine mare
dupi_lalse
c-um a dovedit-o intreaga experienll istoricS. a onninirii. De multe o1;, .."1
ce realtzeazi filosofia cste rnai iurind' o
in adincimea marilor intrebiri ale rnaterrer..froieolie fitoso.ficd, o anumiti luniinii
-,., Iroi":lia_fiiorofic.i -nu sc_pcate desprinde insi. tte gtiiniS, este o funcfie r1e
;utitnla actuali, dar-;i.de_.mcdurile de gindiru- ?lo omului,;i ele in cliversiiicare.
In acela;t timp, proiectia filosoficS" are o anurnitl continuitate proieclia cie ast-izi"
;i
corectind-o pe
_cea din trccrit, va fi si ea corectati miine.'Filosoful, i" t*;;t,
credea ci el descoperS- adevS"rui-i sau ci mintea sa a{irm5. ad"eviruri, atit ela
de uimit de ceea ce r"u;"o sL.inch.ge prin glnclire ;;;";l"iii
g r"-ii'rii"r"j.*
de astirzi, in nesiguranla. afirmS.rii cu atlta incredeie a adevirurifor pi"r"irtii-,
se p_are c;i a renuntat la continuarta proiectiei filosofice.
Lucrarea de fali este o llroiecti,: -filosoiicl ca rezultat a ceea ce nuniiln
experiment filosofic.,A.ccst exper-iment'trebu.ie s5. fie cit mai;tiinlifi" ." p"li"r,i,
i5.rE a evita insiL si. treaci p.e-ste c.eea
'd;;i;r.l;,
9e nu poate fi tratit 9ii*!iti.,
printr-un mod.ile gindire speiific. Filoscfia,
indreaptd proieclia -i"!ii
i'-rnzimile iumii' tsutem gnsi fraginente aLe unei'astfll de proieclii fiioroil.!
";ti" ii"rioarir cu adevErat

;i

185

PRC)F

UNZI!'XI,E LU}{[I

S,'IA'f

I,IRIALE

in arth;i in fanteziit liberl,,ca_-;i in ginrlirr:a oamenilor de ;tiinfS-;i"a oamc'nilc':


s"
i,r .'ioir.' piacticiL, i' gcneral. S-ar liutca ca din adruiarca accstor fraguren-tc
crperiueiruno-r.
a
fi
o
consecinfi
r\r
filo-ofrcc.
proieclii
i,- g:irt;"r.'J ,lro-"t ur-,ii
.lirp".r*tc, dat tutul'or acestora trebuie sx. 1i -se gitscasci
tiri {iloso{icc fragnent.r",
"ca
unitaiea itr si poatir fi l'ccunoscutl t1c uu dispozitiv incut:-iln liant pentru
rilrit ar.

DatoritiL faptului cl la problema fundarnentall a {ilosofici s-a li"spuns ,'lt'tm;'


tnttterialti; inateria este -factontl prim, conSt'iinla este foctorril seatntl", nulli a:
trebuie sir revin.{ la problema. fundamcntalir, ri'mi
crczut c5. filosofia
-ui
""
nunai te-gi iirat"pie atenlia -citte probiema omului, citre {unclamentci:
"iuaii-i
,ir,"."a"f"Si.e ale g'indirii ji cunoa;tcrii. Cred. c[ nu se poate retine 11n asemc]]ti

.estc

existc'tei 'or:r
l)irl)cr dc 't,<tcre. O-ri bi;;;;;; 'in t.i"ia""""t ptdbl"n'^
'p"tifif"
'i
caclrul rispunsului, matcriaiist la problcma
pt"i*1ii filoiofice,
""i
prea multe semne de intrebare p-enttu ca r-irspunsul la prr fsntlamentali.-Aveni
r"
bi*-n fundamentale !*b o form5. generalf, si. fie slficient. $tiin!a. moderni
intunecatt
.crc,:azi noi nedumeriri filosofice, dacX ne gindim la recentelc ,,abisuri
1a ccea t" n de'scopctit ;'
<le'-.coperite ir, .ur-ot, i*
"*p"tt.iouea'univcrsului,
etc'
moderniL
descoperS. biologia
Este in firei noastrl s5- clut5.rn lllL ptlnct dc reper iu profu'nzimea lucruril'-':
cic lucnn'i ina;aceea
;tiin!a-;i filosofia.. iriala este plinii
;i a lumii. De
cl iintotdi--auna
"otti.'a*
r'a
tindr:
a
liriiite.'Filoso{ia
gi
mlrginiri,
-tins. ;i.
!,i,o.r" dar de
c,.{.r cc inalti pe om. bin arpiralia ci citre profunzimi ca se dtsPrind'' ca. o..j'or'i=
,r,, i"eitrl" ir"fti"ui"tospiritualia ornului ;i.in ultirnl instanli, irr-tttrtt cililizatiJ)aci. rezumim, filoso{ia p5.streaz5. ;i astS"zi intacte ca1it5.!iic ei dintotdcauna:
si nc indrepte citre profunzimiie lurnii;
- sir
deschidl^ciri ;tiinltii, prin ipotcze rezultate din proiccf ii filosoficc;
-omului, la civilizalia societllii ulnant
-si contribuie Ia inillarea spirituall a
o pcrioadi in istoria olitettilii tn cri'
Triirn
valori'
dc
la corrsiituirea sistemelor
rrnrnai stiilla se dorlctlcgtc inci insrrlir:,'irti, dar ;i pro'icctia.l)ox5tri Iilu'of ir-'ir
,i.itiii" f"niil. Omenirea ale acr;zi nL'r-r,i, ,i'o corrpensr.re fiiosolici, cuic rru l)oitr.a
fi iiguratl decit de o filosofie materialist-dialcctici in coniinuu progre:'.
3. Ilacl nu ar fi exista.t nimic, cc ar fi eristai atunci? Lin spafir,r in{ini:.

in nc{iinlii, tntt'eant, ar ti totu5i ceva,


ar ii totu;i o existcnll. Neintul poit,: fi incl cei'a, mintea noastrS" il poatc cor.it:t'-t:::
posibilitS'!i
cle ,ri'olir,"t" lor"
rrrulru
cept,
uL r-r, , indiferent
":* * ,,, =ft^t"t*
'*- " !i",,,
_O:'^ linagllr-'
^."ot"i
o
asemcnoa
degi
iinaginat,
fi
matcl're
poate
flrl
t"tl". U" spaliu infinit
es*,e inai curind matcmaticl
i"ptJ're-p,rfrrn sti tt,t inrngilt;!rn, spaliul infinit fd"rI- niater-ir
Important
".t"
t.ostni, fdti a atribui altii laloar+
ii accst lucru este tofi&""t p.titrii c'-'rp:riii:ri:nt.ii
posibili,tuiea
tle a.n'e'ix,ttea'int'agitiit tt'c'ttt'r'.tttitccii
ritriuiii
i;.;-;;;ii*1t""""".tt";
dlplin'ltatea sa' Niinicul
nint'ic.in
ijn. r.r acelagi lucru putem sii-i alirmim 1.ls-rpie
iruagine in minti:, circi
o
nici
rirr
cir:razi
nimic
iniinit este n6antu1, ciar nirnicr.rl
:naterie
gi
ncintea ,rr,f!!:ti si-l coi:'
tinip,
nici
nici
spafiu,
nici
estc
nu
ti,;tniutt
de fiinta.umaira
refuzat
,,/,tpii, sa-t, aAi;td. Concept'r1 Ccspi,: irirlicui nll-r1rliit este
e:ip.elirne:rt:'i
u:.fapt
citnsiderl-rn
il
estc un'fapt-&p-rirn.trial.
;i i."rt lucruun
ri'zi'iimaterial,
r;ii
dispozitiv
cltieriiiui
f,rniliunir--ii
a1
rezultat
este
pciitru cir
l1'.;:t1:,
tai invariant, repetabii cle citre oiicine 5i cciisetlilat dc inulli fitosoii.
{'\r'i
p;t,,* ioii;'a"r$te nim,ic, alifel nr-r ar ii'ap.iiiuL sittLb',!r,tl .{ ,-.ttuittttt'l nituir'-'
nr-rasrri
intreaglr.
pciihiliL,
cirtti
iiil
niini,',liJii
profuncli
as11pr-a
itoaginea totali,
crstt
fiintl parci se revoltl, eslc t'-ribLrrati 1a cir-rta-rea aceslei imagini' Nimicul'
a1'
1lll
care
dar
vidi,
fi
Lrii'sinibol iiugvistic sau rnatematic, crlrn al -mtlfirnea
tttt
tr'ostrtt'
ftc'ti'
exlteri,tnentttltti
al,
wrcnrtni
Atcst
filosofic
ab-;olut.
iiri ,,ot".pondcit

col-r1rlet vid? Un asemenca spafiu, cuprinzii.ior

XiJ,iJIIII\1IEN?

TI,OSCIi

trt:c.ttt ctt, ;:ederea


l,]L

s:t

t'a! ;ottant,etttele

;i, ca ovice reztrltal exper,iwerttat,


pe care le z'o,r ttrttrdri.'\'orri rrofa

tr59

aa

ft,

uit, .pr,rnct tie

sprijin

.,i rtt)"
"rp,,.inrcnt
nu ne putcm imegina nimicul, utr-l putcnr"."'ut
.orl."p",
sirrlern .ot.t,.titii
l,,ll|'l|tlt
alirmam:
(IlI): nimi,cotl rru ex,istd.
Evicient, vom afirma:
(lY) : ex'istenla ex,istd.

t!*l!tl.;'i mi;careo. le uom recu,noa;le ca realitdtri, curtosnrie priu,r,oritiaf,


,. o/]t,.
^1"!.lj::l:
'
Lti
prttt, en+pirie,^ iay
-filosolic, e t lorntr dc t.xist cn!,i ai ,, rtt,lirici.
Primui nostru gind aiuprai-t.ri-stcirlei
se rcferS" ia exiitenla spatio-tenipoia,Ll,
degi afirmalia (iV) -este vaiabrlir despie t:xi.stut{a totatti. .Cl pr.rrrlronem insi.
nu;tiin de existenla totalli, ci nurnai cie e,tistcnla -rpatio-tempol"1:r, n."*-ioi"ci'
np t'stc tl:ria cnrpir ic.
\-a trcirtri si adirritcnr cli r-rislcrrl,r.s,\,t!io-ten.tlrorali, ca sittgttra
,;:td,
;xistti dintotdeqtmo \Y)., cdci tlac[ s-ar fi irir."t r;- ;:;"' rnoment c]at,cxisl
inainte
de ea ar fi existat nimicul, ceezr ce
.,;,r.tt pl" liiy ;t
este posibil. I_a fel,
^m intrciupe'pJntru
existenla. spalio-ternporalir nu -ce poatc
""a trece
in ceea ce nll

poatc exista.
. " -'\f i|rnaiia (\-) implicL un t:i{iotianrcnt. Pr;ntru a vc.rifica daci este aclerriiratl- sau
lalsa,
trebute si tn'mlit'iru cutn :urr11rc) conccpcrrl fiinfalea dintottleauna a cxistcn*
r ei. -\[c|grrtrl nte1111] irr t irrrp, i:ra|r,i,
,,,'".i r,rtotl*uuin-i,ru1:oi , {:-rri sIir.it. irir
p'oatc est--ntiahncr-rte fi conceput. l.ipo,,re fi inleles cle mintea'ingtotrJe
irr'frl,,i*
Itc'a' Pot si..accrpt e,ristr:nla. in tiirp citre oo in mod. ub.t;";f, ;"t""*il;,
dar nli crpeilntctttal filosofic, cir:i d,')i mintca nu rcfuz5 sL nleargi ca,ieldiltir
ciitrc -'oo in urmiirirca existtnt,'i, rrfuzS. insl s5. acceptc cS.utarc-a yesnic5. Mings
iirfinitul limpul'i reprezinti," o tcnrljnt.i" ;i o cipriin;r;-fii;;;ii.:,;t;;;
;i;;r;
runani. (\ l) rrr, [.aot . r:t.n'rittr{r, i,,;tcef,e fettotttettalot.3ic_ji:,. ,.,]ir:l]]lii'l::l,i?,Iiinl.a
I'\tta
dttttntt{toLitttr. Iixperimentind fitosofic n-.r pot in{clege'existenta f,irriot.l"ou1nn
a. existenlei. Numai ciin ptrnct clc veCerc matematic
''-- sc"- poatc
acccpta cx.istegta
r''
,lirtlotrlr'aunr.

Faptul

cf, fiiosofic sc po:rtc afirn-ia infinitatea timpului pe l.-taza conceptqlui


';i;,it*,,
Ilatcnatic de infinit nu -reprczintii un arglrnient
p.rturni. .1".1i
"r"i iinlrosibiiitatii-,fi"i.u1*i
,,'npi''ice, ;=i,t.;
ir.fi1, concelfe
l::::l",i"I-s.1..,,
lnapol
ta minus rniinit rn tinrP. .fizice.
tiojlea
argument
eite rnai puternic;i cle aceea
-,'\.1
are

valoarea unui experirreni filosofic, citci'el este cleclus c1c structurile noastre
:iT:"P]i^.Tl-q:t ." intr:tregcrea cmpiriil" clirectii a ir.mii, tere i"t.t-oii"t-i*.gi-

nllor

rnatemal tce.

erie. qe1t1u neri Ia fei c1e fundamentat ca.


l:i::lT*tul,(\iI)
;i (II).
c,e. exlteritit,.nirL (l,i , ti totnldrtti sritt, ,rfi rntali
l,
(IV
a
ltts, itt,
.,..:
),'rti_att
.I;'lit1 iltlllt /tt{totttltt,'t;1,lrt
:..1^,^,:,,

VI )

CntiC!tf-i,t 6,i r.y1'g!strlA c.,,.iSta dt'lttOldeAtttt'A,exlrerilt:;.,,ttl


tltt ce. l,a .tnfir.ur,oreq cceslci a.finn tli,t, .
"

.. -'\* ajuns la o contradiclie, icoarece nr1 anr._putut introcluce conceptul iilo'i'{ic <le t : - co, cu alte crrvjnt,-', uu este posibir'" ir""rroi*a conceptul mate:::atic de
oo intr-un concep'c filosofic .o ,ir,, aderrlir filosot'ic al txistentci.
Este
-rle'irat -c5" in acerst
a.ru intrat inrr-u*;tirpu, iogi.;;;;;;;1;.;i;;;;;
"a,
: afir.rnalia (!TI): c:';ist.e$a tri.sti Liu.tcltierin,a:,i-rnr, eiistri dititald;aur.t,,:t,. Iiea.mir-i-:n] cir aceastir afirmatic
sc r-r.:ferir la c-.risl-,:nta sp:rtio,teml:orali consid.cl:rtir ca
-rngura posibilii.
nc,ict,n'.rrcr,i:.ne :.ir o rulm

ca ;ita;.c ;i siL ne intrerri_in


.sic' rr,lcIirati
J_,\r'indafirnraiia(\'II)
il.;-; .. ^1r',rriti:l::
(vrr ) t fost oblitttrtd
ca o coutsttitt!d.
.:.rii
"r
iu't.,i r f.tri,t,;t! .i ilnsti,),.,.. ('i
trJtal a) ,,::;,o111n'.;i"1",: (II) ;i 1V4 p,:-r",iii;
."i"
.r

:,briie sir ne bazrinr, afirila{ia {\/trtr) ccniine

ir" ;;;;;;i"'nj"iiei

"!"rr,.J

160

PRO!-UNZII{ILE I.U}{U MATER.IALE

un aclcrirr dc tipul (\'II) sau, rnai curinci'


sintcrn obliga{i sii tLcc(l1)tillli
{r.rndatnentalc
cxperimcnir:
accstor
,i(-.1n, in lLrr.ra
gln'dirii
nl
imfortant.
iutrn,ent
u.tl
gintiirca
cil
rliak.ctici
.lI0Qstr.
- "fiiit"^!i^
apropjclca linrilclor
1t-tt; cste rczultatrrl rlcmersnriloi' gindirii in sit
rellL:ctc, diucolo
in
eiu
ar
cuprinsir.
Contladicgia
lltrtca
cillioatterii' 1r:,astrc.
<le acistr, litnitc, gn acicvirr mai prdfund, care numai supcrfici:rl -sit i;r {ortna
si itc('cpl;Ir('it alit'rirr'l\ ll). pt -r'irr.{r'rr'a c6ltradictici (\/ti) ar Ii o grt';call tlirr qrosolani.
S-lt' Pttt, rr
o
cro;trr
ai,'rncncA
fi
d"
i; l-f f-fft .i" ,iii adc.'ir absolirt "i
s;1
r'eflecte
transparcntiL
si
devini
contradicfia
*"i
;i
profundi
p.i.lir.l
f,i
i" -iaiiti,i,,t,ai
clc-c.art
clincolo
"
contrarlicfic,
ad.i,nc'qinecontra<lictoriu'sau ct o altd'
,
S-ar putea -cir la stratulilc ultinrc
J ,riiJ""r aclilci gi mii mult profunzirnilc lumii.genereze
diferitcle palierc de cou'
sI" glsim-elementc carc si
sP'lcr(':rzi con tt'a_^i,'irrot""ri;iloi
iia,lictii ri clcci striturilc ultimc si conIinL cicmcntc c.rrctrt'lttttt
t'l'' rrlfl{1.':''
pot.{i
rrniformc,..ci
rli.iile. Piincipiilc ultimc ale lumii nrt
contradictii'
gernercz'.e
si
capabile
ti"
ii
sau
scns,
intr-.tn
anumit
ii. i."troaiitoiii
Se poate constata ci" experimentele. (iI) ti (\T),.carc sint.cit. se poate clt
cntJrc, .1aci ;iim s[ le'separ1m bine -'in' punctcle 1or cheic <1e conr:cptel"
llr' .lt'r,ir
"irn
ti,c,irti.c';i matcinatice 1i, i,r'acesr sens, 1c c6nsiderim ('\1('r'illlcntc,
llirtttrtlr;i
{\ lir
carc
si'L.justilitt'
pro{r-tntli
rnai
intrevedca
olrrrnc
clc
a
nnilt,ititut.a
calactcnii
iirtro"cdem_;i
ci
sir
i" ii*it"".;t;-" fo"st cledusl. I)ar'nu numai atit,
,.iiirli:ctic sau gencrator clc c1ialectic5. al luurii profunde. A{irmltirr (\'Il) .c'-t' l']1']til:
liiir'r. la limitrJnoliunii de cristenll cll caic arn plccat.iu cxp.'titD''n],iJ "t
prolnn(1'
t\IaLl
nirnrentcle ulterioare, aclici. la palierul existenlei spalio-.temporalc'
illl, ,.i"tt palicr, insearnnir a Ciuta ceva dincolo de cxi-ctenlt.i:pirtro-lcll11)()ralii'
snllio-Lt'irt.iiotaii'
(.Llr' {'\{.'nt.rai si geiterezc t'-Listt'ttta
r ilr
'exisic'ga csiitenlei
;i llil cxptrirntntLii (\-I,
sir presupurr"* .1 ;tim dc
c'.rr'-'
r,oirstatirin ci.'existenta nu fiin{eazir c1i*iotricau'a qi iir urmiirip c.otlsecitrtclc
fiintcaz'L
exisftnfa
inteiege.
c5.
prliclttnir
clacir
1i,,^ a.."ig"-d" uici. intr-aclevI"r,
'tttt;te. odcttri
tiintotdeanne, uonx ad,ntite cd ea s'-a ndsctrt ltt-t.rrt, 111'0117eitt ddt satt tL'r' st
'r,,"tir-raty;ti''tint.pu,hi..
c-tistcnti'"
:
dacir
este
ptlne
se
carc
Lirmitoarea- intrcirarc
iniiini':
dt'ci
t
existat
ini{ial,
dat
ilirprtl*rui
rr r,pirrrit la un mbment ciat, citre a
9in9
t1 cririr
existenlci,
inaintca
a
apirut.
ci,ac1
accst
,,cine"
,i,"'"p"iiti"
$i
""i.t"tr1.il
?
Apzrri1ia..cristr:netc
lui
:, .,'r':*iiit A cxistat uir a1tu1 care i-a- ri;tl lir,;tt're ;i
siL ii r':ri-siar
-rlline duce la iileea cxisteriicl unui ,,cine" cartl
lci ia" uil rnomcnt ciat
r1c c:ti''difcr-itiL
cscn{iL
o
c3
met:.r,r::istciri:.)
eriitcnlti
inri.intc. Dcci lar o
{o
cLltloscutir.
tr-lltir
i
lly -.-;^t ^..r.: .1....
'- ''lfp"iiii"
od.alri ctt tiinf:ir! nt1 irt scutc;te cle o altd exisiet(i' it"'
eristenlei
-iursf,
profr-rnc1 triaterlall a c:<istculei,-o ovtoexi'slarlri' 9i n''i
r,.."oii-'pi*t" fi o
fatir tir: txisncr:pirrai o metaexrslenqi. iitio.iisttnir llt arF-r o cscn,Lf dr:osebiti

:'cale. G!ndirera clialcctici poatc accepta

intre ele nu erist5' o ltlptu: i'".:'


trnlit,
',\tunci
pLltem cmite urnito:.rrelr- ii:oiezl:
.-r-....-.A-..
si;elii-tsttbai'rLtt'r lrebt+ie ai:ulit i,tt vedrr:,sr posii\tiiil^, i,'r""rJtot.; de esistcit!*
ltiliittilcn tttt'ei tttci.ittct:istenf e satr' ot'tot:t'iste:t'lc '
e,
Jr;iisten.i:r spalio-tcniporall t-'"i-e scsiza'liL. cte iiinla "o1ttt:l ^p:1..1 ':,:l;:il:t
c t :::re titr, ;rt1n 9i c'tc couccptttL r{ ;/'ulL.':
1.r.i1i1,aii'r, ii'u1i ;i nriscair. llsi-f :'ri-r
,iirl moc1i"-,1 uzr:al de fL"trtionti.''
clit.L experienla troastri'Jir".-.:. in viala aci,.:,..
dc faliL noi n'L '.]:{li'l'inontlitul
,rtiut.
lil
a orga'ismului ;i si:itemuhii i1L-fvoi

clirect lnetacxisterlia 3au orioe'ristr'nta"


':lfetaexistepla apare ca- cef il ]lrcs1lpt-LS alitriri c1e ninic .{care n':t r:'':istii)
11t1 po'lir
L1*ene,
iiin{ci
a'g"ijer-:rr
;i
toaiii
prl"
hteta;;is;;;fr,
'-iintii
"-rl.t":L-rt:i.
fi r.crificatir. clirect ciai pute* concep,; c.r" ir i.fa-r'a existcn!ei :rr putea tr{isir:

ll11'1rf5"m

cc\-zi.carcs[nup'oatirfi'scsizatclirectctt*i"ttn'cclpulininelctuatrulstiLtliurLi

EXPERIMENT F{LOSOFtC

1$

,r..ilroiritcrii ;i clczrrolthrii umane. Anumitc rtzonanft sirilitualc alL: cxpcriL:n!ci


,,.r",r", incltisi.,, cea rcligioasl, conduc la luarczr iir consiclerare a rnctaexistcltei'
L-rai nictae xistenla inseadnii in ultimir instanf ir nu ttrtrnai iclcalislu,. ci 1i I)unrncz"'.r
.:a atotfiint[ m;tac;i;i""ti"in cu voinfS. $i drc'pt arbiirar clc iutcrir-cn{it. Li.-*'
1'.r t.1ristn riupi o inrlelunga-tiL expc-rien![ istoiic;. ;i rcligioas:i. nici ttn {apt r:xpeiii:r,-.:ita"i nrnlri^ unci astfri de mcitzrcxistcnte. I)e accca, porninrl de 1a rccillloarttiirca i1;rtcril-litirtii lnrnii, va trebli sh ciuiir.rn i1u o rnt'tar:ristettlri, ci urai ciuind'
':','nr'.ri si t';lli.
'1. Ce poatc fi atunci ortoex'islt' nfrl! Pctttrir inci:1lut aut iru1,i-a 1',rc,*ttir:.lnt: a fi
un sirnplu operatol filosofic, firrir scmni{iciLtic obiccti..'ir, oitligatoric.
Litilizintiu-l, l'onl admitc cir":
(IX) : Lutnca rnateri:ilir : e,ristcnll -r ortoexistcr-rlir'
u- t.,ot o pozilic maielialistl care nu cstc rezulr,at'-rl urrui
prin (Iii 'fLrndatnentai,
il;;ig; 'fiiouoiic
ccl pufin qiqi qc11:'r1,.cind nr-r anr evalu;rt
,,tp.tt"iJ"t
.iiii5l1te1e ortoe:risttnfci, ci consccinta cxperii:irfei clc viati ;i a poziiiei arloplate
::i sociali.
rn r i;,ta ltiinrilici
-clc
r ,.,.lorc iricalist otriecti'.':
fj.i""riJ
1- mctar::ristcnfiL : { iurctacristeirfS.) . ixiuc.e
a{i, i-r*"a iclcaliL : e::-istentiap5.rinc1
rlclir,a,La ;i infcrioalir nciae_xisttirlci"
iclee,
existenla
liL
i,rt,."l.ql realitate
hittrta ca
Fiiiii. riuaiistl cogsiderii de asenrenca mctacxistcirf a ca irleaii, jar
mai.crjalistd.
(mctacsisrtini.a).
I'ozitiir.
irteal
*r.i ainestcc clc rnaterial (cristerrla) ;i
consicicr[ lurnc:L ip totaiiiiLt" ..'rt"i"riaf l---1;i "tiiiit-tt,, ;i ortce;ristr:n1,a) li riacS
qinell cont clc fcnourenele de con;tiinlir carc irPar: in existt'r'rliL nu \-0111 |li'rt'll col1side::a ltrnlea ca o ltrnctic nunai clc ortor:ristcn!rL:
(,{1): iurnea rnatcriali,- * f (or-tor:xistenti)'
Dac[ iumca mateiialii : f (ortocxistentir), :rtur-Lci conitiinla -ru iri-'b'ci si
1a o i:r'o{n;inf..a ai" oitoc:<.isteniir ;i nc-:lm intoarcc la o trict:Lc:iistcn{li sau singurr''
detl'lluinir"
n'.r
profui'rzimile
c.:r.
il*,- a",,f:r.-lixpresi,.'(\i1 nc :Lratir
.ltifirca
ruatcriall, nr.,rrto cst.. d(. i.trmiuai.r ;i rlc cxisii:1tar coil{orrt cxpresici (1x) .
Ipotez:r (L-{) , utiiiziircl opcr"atorul filosofic oriricri-stritttii,.o l'aporthm la erperirri:*'tele funilamentale (II) gi 1ftt1. ln coirlormitatc cu trsper-irrcutelc (I{1 .:i lYI];
i*irt*t't1n are ,,perioac1e" cind cxistiL.gi,,perio;tdc" cincl nr-r existi ln ,,1'r':l'io.'dtlc''
cind nrr eristi, irr-r r5-mincm cu, nint,icrt,!,-c,,re n,r pcal-c cxista, ci ctt or[oe ristan!*
.r.ca in pr;n.ipi" ccortlonatr necr-rnoscutc noui., dit'.,ri're .<1e"sllafiir 5i
."i"eo"t* "^iiir""ti.
r

dcfinitit r-a1:rbili" in c:Lilrul


iirr*i n"ri
iftj, c-xperin'rentaliL, rirnines.pa{io-tenL.parale
r.'i.ni'.: i*ii-ii;;;.t;"r";;;JiJ.r"tii,- ;e.i i" zibsenia cxirtcn{elor
locul'
gilscgtc
t.tLr-;i'
iar'
rle:runa preze't[ otio-iti""!amatcrial;l,
'inricui

Afirmafia (IV), care este un corolar l-1 expcrimenlului (Itr), rii:lir-ic r-irlaLiia
dar gerteralizat5" stlb forma:
ti.
(XII): knnea nr,ntevialtl (: esisir-'nfir ; o rtoexistenl'!t\ e::istsi.rtit
t tilii s' :r'l][iIinrr
o;to,'.'iistctr!ri
:
ln
timp
iixisienla se mairifesti
li.spa!iu
cxislentei
prezcnla
in
festl in stare pr-rrir (atunci cincl. li1'r:;c1t': exi-.tenta-) rial
inter':Lciiunea
prin
poa.ie
cxistcirtei,
se poate manifesia prin in{luen!a ei asr-rltriL

ci cu

existcn!a,

iit:auua '
in raport cu (V; nu mai p;ten af irma cir. luiirea r11alclial'I c:tisL5" dintof
evidcut
rnocl
in
tirnnrrf
exisiii
daca
iru
;iim
c5"ci arttrnci cind. nu ave.n existenli
ilTe*.
n:
(SII)
trebuie
'Ji uncorr
afiriaalia (V) pentru
"ili;;i:;;;:,.f]orto*il
tnateriiill
a
""i=t",.i:,
titlp..[.ume
de spaliu ;i
maieriatri, in afara
"ti;;;;;;"sic1era1ii
pont" fl orto:xisten!1
9i uneori existen!i ;i ortoexisien!ir'
nu cxista
Experimentul (\rI) rirnine ,*i r:1 de{initiv valairil. lkistcnta actualir
cel(' dot+d'
Drci
orloexistin
Ji"
dt
zero
i*ttiit",d.intotdeauna, are un nroment
'tit'
11

*c.?5

fi6!

}.ROITUNZIIIII,E L1-lTTII LTATENIAI,Ii

ex[eri,literiic fullitrd,iltentale (II

) si (VI ), t'rin

irirodrtcerea operatorulLti liit,solic


Am ciitrtat iiL inllturiim contradiclia (ViI)'.i aci:st
lucru a iost posibil prin conceperea non-existentei sub forma ortoexistenlci.
Jn uicr un noment uu ne-an propus si" renuntLm la celc doriir ic.zr,lltate
experin:cntalc fund.amentale (Ii) ;i (\iI). Compatibilitatea lor pre"rupune insiL an-imiterea nonexistenlei ca o arinrniti. cxistentva,-dcci a ceva in afarl-cic ceea c.: noi
culloa;tc]n. ernpiric ca existentii. Acest c:\'a nrl poate fi nnrnai ulr opcraLtor' trogic
sau filosofic, ortoexiste nta este un corlcept cledus din prcmisc expc:r-;menilic
!n co;r{crmitate cu intrc'aga noastrL cxpcrien!5.;tiintiliii, nc a;tqttlltr co.r, !i,
il
fie :,upus5" r'erificLrii rr:perimentaic.
l{ecrinoscind coolt}otratclc specificc alc ortoexistcnfci ne cste grr'u si"r rlescifri"m dinamica sa. Nu rte rS"rnine^decit sir modellm dinamica genei'ai.i a ex,isir:ltei
tinind cont de ortoc-xistent5. O primit intrc'bale care se poi.te pu-ne cste r.ri:r:rirtoarea: cind apare existcnta c^e sn lntiraplii- cu oltoexistenta? l)ispar-c .s.nl sc coit";ilitt} inii-rin anurnit morlI intmcit ciistcnta si ortoexisten!a^se irot ,"ciiirnl;a.
intre.eit;i intnrcit arnbele sint materiaii:, apari-. normal ca clc s[ sa.tisfaclr un
principiu gcneral de conservarc:
(XII{) tr.:6 (existcn{i) -l-i( (ortoeristtn!ir) : constant. Acum, firr-ir incl,;ial[,
ar:r..foiosi1 t:illericnta uoastrii stiintificir aplicatir proceselor materialc. hliirin-,ia.
,,L" rirr -",rm irt cc uiocl concret estc icgatir ric uadsd'qi encrgie , principalele rnii:irri
carc lltr itt':reseazil iie procesele clc ixser\'.li:c a
dar ar'^ putca li ilc"iistet'riii,
ordinul acestora. Principiul de conservare extrapolat
la ortoexistcnlii ridici i-.1el;lcma "cemnifjcatiei mirrimii ]tj in functic cie ceei cc ar putea fi specific orir':sistenlci. Principiul
cottservare nu se'aplicir eristcnlci, ci lumii niati:riale . \ri:rai
itl altunrite conrjilii.di:si nurnai in llrinrir aprosima!ic E (cristcn!a) corrsruni. i':',r
ccsclc t]c cons*ri'rrc ai..' c'-risteii{ei nu nriri sitrt insiL rbsoluie:= ('};{1i'llt;r : ., ,1
<J.isp--li'c'a," poatc apirea
-ci deci poate evolna intre aceste evenimcntc clc':rf;r ii;.i,:
o,rtoe.r.istcrt{d, detsin, canr,patibilc.

St dl: plrif

is'.

In Ii:-:riita principiul',ri de coltscrvarc Iurlca nratelialir este o conslanti. si :..:.


]iot s",lg'i1 a ',irl:ritoarclc ;liodrti:i de cr-ohitir, ;ile eristentci, ilustrate grafic, ljl-it:i'ii
ulit:i::l:: ,'.::ii'nirii. j:r r'..-. I (lr, I,. t., ,i).

+l
I

l!

/i
1,

/:/
,/;
.,/

/;

u.
Fl

};XPERI$IENT FILC}SOFIC

xi:;3

evolu{ie iutre aceste mc}cazul (a) existeula ar aplrea si.dispirea.{e$..o


-anumit5"
cle cre;tere 9i d':sdinarnici,
o
(b)
or
mentc, pe ciuh'in cazul'

ln

"n"a'si
pot irnagina Ei alte mocluri (c ;i d).-.ln cazui (c; e.xist.enfa,ar incepe
dinrr-rrn'nucleu Ji s-ar extinde spalial clirc infinit, pcntru a dispirea la un trto1reli clat. trr cairrl (d) ar altcrna doul tiptrri de cxistenfe, ltua pozitivii;i alta
1c{aiir.l. Dc iapr, till ac principiul gcneral {ilosolic cxprintat .dc.acc=t,. liguii,
dispariqia exisdia'grarleie cle niai sris relatca.zir un singur {enomen, aparilia
"si
tentei.
'11 ceea ce prive;te replczentarea in raport cu timpul, timpul fiind un atri'
but atr existenfei, peiioadeie de timp dintre doul existenle nu. au uici o senr.ni{icatic. De aceea intervalul t din fig. 2 nu are scns. Existenfa.apare odatl cu
timpul propriu 9i dispare odat5. cu propriul- ei timp. Existenla dispare odati cu
spaii rl ii iropriu ;i apare odatiL cu spa.liul propriu.
' O cxiit"trql rd detfdsoarl in propliul ci spaliu.!l limp.Ea nu l)oalr..c.uo altir existenli. Tiiupii ;i spaliiic existen{elor diferite nu -sint compatibili"
loastc
'-*-'ii;;;;;;;;

---'S.

cLc':stere.

;;i;;

*"isie"1e

,i

de.lutt;eazl'odatir cu tirnpul. Tirnpui- tncepo

,,curgl" clin momentul acestei declan;lri, plin ,,culge're" ingelegtnd uu- termen
o" 1o"tE subtilitd.tile pe care noliunea ;iiinlifice de timp 1e poate cupriri.dt. Deci
co lfu existl.
t:
siL

_ ft,Aru

A_-/\o,
i,t
Lq

Iig.

-t

./

Tii'r

,/

7
//

nelimitat

limtlai

PROTUNZI\{ILE LU}'III MATERIALE

n64

spatiul

:;

Fig.

s-ar putea
Llar pcntm t:- -l lo? Eri-ctcnla odatl rleclan;atd, /evclueaze.si
inceteze
nu
si
(mi;care)
evolulie
aceastiL
prin
care
:rrodcic,
*riig;iX* ;i
.a

"I
niciociat

[.

din
caznl cli' fig. 3 a clistenta aI.clisplrea fleptat cltre -{- oo. ln cazul co
citie
inccta
aI
ci
f
elolulia
3c
fie.. 3 b ar cregtc contjuuu, in cazul dil fig.
rlirnininil practic coirstanti.
Ilentru a c:tamina ?ccste imagini I'om ob-cen,a in-primll rind ci am atribuit
diutre
nr-in jnot,'za (5.lil) rrri-intari,'nt'lrrnrii r1laterialc. ^Sirilplist- spus, :Y*] .
ltr
cazrtrtt"
',,-ri-t, ritr-r
L(,llslanli'
sr-t
tiehrtic
i
ortocristcrrr
.Iie
ln)'_,!% l:] ::l:
;i
plrrtial irr ,'xisrenii inct|ind d.9 la" t:0. uaci 11n nrlllsr 1r^rrsiormi
'"*i"t
"-*;.i.ni.
t ti'r';lciLzul (b) nn lioate fi .admis' rtit<lc'a ar tlel-.'tri
-t;;tiormlrii'ortoexisten{ci
rl.' coilscr'arc
ciilirt
in existcn![.. Dar ,nici o
tim;ta;;-"
o
.i,'';rrr.lo.,in:i
ncga,
ar
asta.
ri r.ln'isi, clci rc(
linriir:.c r.eqnicl ,ru',]n"ril
l:ilgip;l] ::]^^i":i
'
'r,iscirii
p1,':upune :chinrlrul dintre c-risten!i sr oriocr'tscare
ril
.q;;;.;;i
-n".ir
:
inireaga oi19"{i=1"1ti s-ar fi transforrnat in eristentl la t 0 in
?-"ie.
r''reoc1,atl'
reglsi
mai
nu
s-al
:
co.
adicl
-i*
cazul c, ea nl1 s-ar reglsi <lecit la t
o
Este ca si cum intr-uA?,er, scop.tl ortcexisten!ei ar. Ii.{os.t si creeze-existenfa
apaie
lucru
Acest
.-a
{i
dispSrut.
ar
irceca
brrpi
riit.
i"t.r"""iii;i
I"il, it.."it"
sl)a.liul ;i rimpul ll"p! .T'gf i1l,:.":17
;;';.i;,;;;;,,i. ili,i;t;uin cris.rrniu *'"
carc- vor tr desemnate pe scult sl1D
proprii
cristcn!a ar- putei ar-ca coordonate
ortoexisten!ei complet
Transformarea
o*o."ittJnfe'i.
denurnirea a" .oor,tior"i"f"
a ortoexistcnlei ;i a
te;nicd
lrr existerrl5 ar pute?'1i iotr..p.ttl, clir clisparilia
ncconceput.
de
i'tr-ade'irr
fi
ci'propr:ii iu.
"ooiC"n"tiior
singurclc carc nc-all mai r5mas de luat in considcrirre, ar
oazurilc a ;i
^"
simetrie la care s! Pot girsi jgtUrpri.,,"fI i-'.j, O^r, .li pitliu tlttt t;t,ttt't'e rieacimite
t: -f co' De accea orice
tificirri lizice, to p.li."i-t"'rp;"g" t.: :co ;i
finit'
eristenliL csistir intr-,-ln tiutr trropriu,
trrir-o altir imaginc am putea sl teprezeniiin o coordonatS' sinteticS a orto(fig._a).-O asemenea imagine
existt-ntei, .u ,,-.rrpli]*"ntarl'l spafiui'i ;i tirnptrlui
pornestc <lin nodul nostru rle a inlelege astiLzi lucrurile si s-ar putea si co1ldcscriere mai ccrectir
stituic'.in moclel e;itrem c1e in-rperfcct ai rcalitirlij. ]Iodul de
ci cu eristen{a'
legirturilor
al
ca;i
a ortcrcristr:lilci s-ar putL-a si. iie cu totrrl altul,
4a,
cate incepe si
fig.
cu taaic acrstca, .'or]r ,...,roge la ull moclel ca cel din

I'

EXPERIMENT FILOSOFIC

1{i5

unii fizicieni si filoso{i contemporani. Un asetnenea model sugereaz}iotit itit"t". ca din ortodxistenfi sir ia tlosi"te <louI e-risten!c cu spaf iilc ;i rimpii
ior proprii (Iig. ab) sal chiar'mai rnultc cxistcnle. S-ar putca deci si c-'iis[c o
in.acelasi sp?fiu' in sensul
rnuliitu,line'd"c existenle pe
-Nucare insl si nu le glsim
spatiu-timp-ortoexistenil.
;tim incl daci este posibil contactul intre aceste
eiistcltc, c1ac5. se poate iesi din spaliul Ei timpul existenlei noastre ;i in ce m5"sul[, tlaci intre eiistenle nu este posibil un contact, daci nu ar pul.ea aplrea
un anumit cuplaj prin ortoexistenll. Principiul de conservare s-ar _aplica - alunci
ortoexistenlei ii intregii multitudini ac existenfe, ,,legile naturii'f diferind de la
o existen!5" la a1ta.
Mi;carea universali a lumii materiale cuprinsi in principiui (XIII) ne corlduce ia acceptarea unor evolufii ,,periodice'f ale existetrfei, respectiv alc exisren{elor. In, ncetct;,i ticnp, ni,ci'o eristenld llu u{t. cunoa;te.t: *w. Existenla so
desioi$os.rd. dc f iecare dafd tn propriul ei, tirnp care este fitt'it 6ntotde&1{na'
"''
L.r-"" riatcrialS. crrno"{te insl t: *b? $i da, !i nu! In primul rind, nu
$tim ce inseamnl timpu] in' a{ara existenlci. Din timpul finit al unei. existenle
hate, gtiincl cl sint ;i alie existenle c.are pot apd.rea precedente sau succesive, lumea
materiall poate sh. nc afarci ca avind urr timp infinit.
In rapbrt cu existen!a universului nostru extrapolSm timpul existenlei. noastre
timp (care existi cit existi existenla) existi alte
;i ;tim c^l in afara acestui
aite
existen,te ;i d.eci ditt ttccst punct-d'e uederc pltT"
exiitenle sau r:or exista
sDune ci lumea materiali. este infinitd. in timp (de la t : - oo la t : f cc). De
DreocuDe

,rr',.

putea afirma

c'.t lwnt,ea mateviald;

titnp (XIV).

este'infindtd salt

-f.initit-irt
"'...uDup5" -cum arn demonstrat, timp-timpului
infinit nu existi, cici tiurp_ul .iu afara cxisinfinit nici nu trcbuje si se puni.
tcn{ei nu existir Ei deci problema
Pentrtr mecanismele minlii noastre, cotrceptul' m,atutatic d,e inJitzit estc necesar
in cele din urm[ si din punct de vedere Jilosofic, el reflectind utdirect o realitate
obi,ectiad., aceea ,? ilnui iiJin,it aparent a.l' h,tntid ntaieriale vii.nde di,n existenlrT. Conceptul de infinit estc necesar ca tocmai din- reflexia pe catc-*!. Prociuce in mintea
noastrl, prin contradicliile pe care lc produce, de tipul (VII), sir ne permitl sir
facem anumite proieclii filoso{ice in realitate'
O asemenei proieclie ar fi desprinderea unef artoexistenle, care ne_duce la
o existeylii canr,patibild cr.t, experim,entele fundantentale (II-) ;i (VI). Existeu,lo
este com,p:ati,bild.'cu experi,tn,entele (II ) gi (YI ) nunrai, dacd. edtn'itet-tr prezenla..ob'iectiad. a oitoexistenlei. Deci ortoexistenla trebuie s[ facir parte dinlumea rea][, tnaterial5", nu poate fi numai ull operator filosof ic'
5. Dacl in paragraful precedent, prbcedind la unele considerafii in jurul consearn6,
ceptului de timp infinit, am putut deduce o serie de aspecte de iuat in jnfinit.
ln^acest p"t"gtnf ne propunem s[ abord5m.unele aspeite. atre spafiului
Am consfatat ci o existenli cuprinde propriul ei spaliu Ei timp. De- astmenea
c5. nu avem informafii despre aite existenle posibile, decit doar s[ Ie binutm

existenla. SX presupunern c[ iir existenla noastri princlpalele lcgi


., variazl

Dar ar putea

sd. existe 2

legi
cu
"13faft,+

, :- , ,+.

.o +'
r?

Sau, cle unele gtim cii legea

existenlei noastrc nu cste cle fapt variabilS, cu timpul

Din punctul de veclere aI spaliu1ui am avea la dispo"llic -doui nretotlc Plincipale pentru a putea cuprinde o mullime de existenle. Unul din actstea l-am
iniaginit mai in-ainte (fig. 4), fiecale-existenll fiind ancoratl in ortoexisten!1,
cu iropriul ei spafiu ;i'tlmp. Un al cloilea modei ar fi aceia in carc ar coexista

166

T)iIOflL'NZIi\({I,E {,U\.{II l'{,\'I'ERIAI,A

o multitudino clc uiistcn[c (fig. .f), 1iL'carc cLl lcgilc ci si ficrcarc ocupincl uu
s1i:r!iu finit intr-uu spa!iu gloliai in{init. l''i(.cirr(. r,xislclltir in cr olrrliir ci isi
rlezvoltir propr iul ei spaf iu finit, caic
clispare oclatir cu e-xisten{a. Ar putca
atunci s5" existe intr-acicvirr un slratiu
infinit, desi {iecarc cristcn!ir iu cuiroa;ic nn spatiu finit? Ar insenna atrurci
sir
(conform fig. 5) ci spafirrl-adnitern
ar csisra si in lrfar:t eristcntclor
qi .:rr trclrui :ii arlnritt,nr cir ar. li o 1rr.,rprietate a ortoexistenfei. Spaf iu1 - or-toexistcntei consiclerat infinit iir clrprindc o iufinitatc de existen{e. lntr-adeviir, claciL achniteu o cristenfi,t, si
iuciL una, ;i incir u.na ctc., trebuic si
ar-lmitcrn o infinitate de existcntc si dcci
Fi-1. -r
un sp:lfin in f ini t. Ir-xis tcnteic ."rl" r'", .,r. cecl iul-r-utr puncl a1 spatiului or-toexistcntc'i vol iunoa;tc, r1c ia o {iintarc la altir,
legi di{r.r'ite. I)ai: acea-sta irnplicli o succr.sir.tnr. si aL'trclrui s:i a1-asirn ortocriistcn{ei 9i tinip. Acest timp tiebuie sir-1 ad.mitem infin-it irr arrrbr-lc'ifir".iii.-ij.'.i
ortoexistenfa al apirt-ca inf initiL in tirnp ;i spatiri, existcniclc finitc in'tirnp
;i
spaiitr. Aceasta ar in-qcmn:l -q."r rccunoastim s/,rlilrl si titrt.fitti, ca cntitiii ;Lbsciut,.r
carc pot fi si f5.riL vrt:o cristenfiL (poate'exlsta ulr lnorrcrlL i,r .or-, ii,
ortoexistentii -si nici o exi:tcnfi), deci f5.rir a fi atribuic aie existcntei.
".j"*^l*rr""l
SpatirLl
timpul
rimin.atunci
atrii;r-rte
ale
oitoe.ristenlei.
I'reluarea spa.liului si tidprilui
;i
tie cirtre ortocristcu{u" nc ducc insir la _acelasi cerc cle problemc'dezbiitutc ii paragra{n1 3 j--"ry poate fiinl-a.ccr.a dc l;r t:
-ry: adilra clintotclcauna, fie cJ si
oriocxistcniiL? -ij,rpeiirnentul (!-l) nu po;Ltc admitc iiintarca ortocxistentei c1c la
(',-i:t:.
t =. z '
-nc ptli.nr ;r-ixaj;L cu ririntea si liinta noastrii- ca ce\ra s[ fiin{cze,
ilc' iir- t "ltLrnci, crtoi.:xist,:uia al trcbui sl-r aparl orlatir crr timpul, crr
-..1or i:or:-Ei;,t,'i1irL
,aite cuvintc,
ir r- ii dt ir.pt ciistcntir.
ii ;..-;;, intoarce tu forrctoi
de plccarc cAlc itc obligi, clin norr, :.ii cil-utr"Lrn ci:va cliucolo dc existentiL.
I)cci
incil o dat.L irerbtrir: si ievc;rirn la idcrr" cir. ortocxistcnta cuprinclc rnai curinil o
altir cooriloit;rti sc.'r:r,.:"ai.i rlc.spai-it .si timp. Orloe-ristcnfa, lirin existentiL, p"ot"
fi i-iLportal'.-t roLrL:i'1a tirnirLli iLcesir:i' cxistcnle, dal oclati. 'eiistenqa
i".1i.'i"i,i,-'i"
illcirr.'ic r-.1 tirn'rr tl, oLLo,-'si-*lltitla riLmitinri pe cooriLonata sa. Priyiti clin cxistcnfa
ncrstiiL, tl irr tirrrpui nosii''.1, i:slr ca:;i cudr ortor:xislenfa al exist:r clintotdeatina.
D. acti;a in iniiit,,,a noastriL.rt)air i,i.,iea timpulr-ri intinit, rcflcctinch.r-se in {\.:lll
o contrilrl:cr,ir diul.Lrr:tic:i- ica1.:L i lurnii inatciiale.
i\{odL11 itci..r,ria 1l' 3- j1ir.1r:;ilir truirut'i1,: 1te sLlgercirziL itli:r:a cii oilocxirrtr.lnj-a trcl;rrir
s[ crrl;r'irrrll" rLi: aniriliit i;2.,'oi', sursi. :L tiillrilu,t, llcc.i ,tr,:: r Lttltu,,r'.itt tl,.:. 1,i.mp. fitpit
cif irl il-t' t,. l-:Liri siL crii-.iin.1:t li itn ;,ilrtl:; )ia.itl, Lr'\1 :.:z.,,cr aL s
,bu ii itlttt r.;aie se p-oatc
nii;tc icir'-o c.:ri:, I cni,j..
- {Jr-lli:..lisi.lrl-a tlrlui -'-ri 1tc;rtir. ccnline inlrc:r:.rL niriinl iLr ct;nscLi'arc, i X{IIi.
Ilril,'L,L r , ri. .. r) :il r'.:: l
- . ;tol.i,: S-it il{}rr :irri. .,,. r,l',rplia rtr Coorilonati, {iin..i o
p'l clirLr.'lt.lr,ttte;l ;ri -l-r1'g:;1l;1 11i1

rnlLrinl clistriir*it5

- o i:or: lin: i;-L :r:rat irrl r:,-r l.rt i r1im.:nsiuni


I)aci:ri
roiafinc-o in spa!i:11 cn trei rligrensinni, ai ti.chui sil- u-par.-r_ cr-t starc.
st.sr-ii
itlr.flci ct-'r'li d,: otilitlrLl cxistentei. IJcci ne rirrniue sii arhnitem ciL orto,;xistcntiL ai:e o ,,coorilonil.ti': proprie. L)acI", in acest caz, .*iiirur ;; ;;u;il;?

$xPERlilIENf FlrrOSOrlC

167

o cxpansiune ;; apoi o collccntrare, cind universul al ajunge, in cadr-u1 :rccstur


punci sau accst punct al rimine un ptmct itt'li'-tttr, .spclitt' sau,. odati
cu, concentraiea limiti, spaliul nu rnai are sens. S-ar trcce in acest ultim caz
la clinensiunea proprie a-ortoexistenlei, la rudimentul r1c :.pa!iu de care aminicairl mai inainte.
jtste un lucru cunoscut ci nu putcm raf iona nrpind spa{iul de. timp. Respileincl timpui infinit al unei exisfenfe nu putem :rdmite un spa-tiu infinit ai
u.".It"io. Ori.lc cxistcnll este finitir in spaliu si timp. Mode]ul din fig. 5 nu este
posibil, drsi cxistcnle1e'sa1e sint finite in titip ;i sliaiiu, deoarcce estc, dup1 culn .anr
arlta t, irr,',irrrpa'.ibii cri e-r,p*rinrcntcle noartic' fur:damentale. Ueci nu poatc exista

,rroclel, la un

nicicul-L ,rn tpoli,t infinit clc;i, privind din existcn!a noastr1 izvorul. acesteia 5i.atr.spaliului, snrsa^1or genereazi- in mintea noastriL ideca ultui lPaiiu infinit, reflcctlndu-se

.prirr at:r:astl corrlraclicfic tliaiecticS" un aspect profun<i al lumii materiale'


( );,tt.;.visl4la , !n af ara cxistcnlei, ,111.!, se clesfdgoarcT tit spnliu, ci tntmai prin
ex,istctiiti c.t:t ccinougte spa!,ittl. Dar ea conlitre rezervorul spaliului sub o fcrml pe
,,",. nir o cuucastem inci, rezer\:or care si conlinir inrrragazinati sursa stlbstanlcior rnateriale ;i energiei clin cxis.tenfc. Trans{ormdlile care au loc in ortoexisicn{1 sau intlc oltoexilter:!1 si cxisten{e ilesupun succe.siuni care ^irnpiici.,.dlpl
crlm am arltat, rrrclirr-iente de iimp. Principiile spaliului usi timpului i;i ati originea
ior ir-r profiinzirnilcl lumii n-rateriale, acolo unde de -'fa,pt cle nu existi, dar su'rsele |or'ne drrir, int,agi,nea .pe cdre creiemt!, nostne a rtfieclti ?[tielr'i -'prin iu]initri.li'"
6. -{m vr-rzut ci ru ir" putein a;tepta }a o infiritate clc e-ristenfe .s:lu _c}iiar
la o muitituciine tic cxistenfc intr-un spaliu unic. 'l-otusi, colform fig. 4b, ar
apirrea posibiic in nioclclul a-ncoriir-ilol iri ortocxistenfir o infiniiatc de existen{e
axa orto,'si:r.ctit''i'
lrla:lttr'
^ iJar-Itc
aceasla cstc nrilrai o imagine geoiretricir pe caie noi o prirt[rn riirr existenla ;i spatiul nostnr si 1ir' care. in.reaiitate, nrr ]iu'teill -si -:]u ii-vem. dreptul s-o
erxtrapblirrir la ortoexisie ri1:,". Ortoexi*ster-it:r nu ?l.re o coorrionatir dinrensionaii,
c1.." i" ar inscr:rna sir cxtindci'n spa{iul ia patrtl diinensiuni, ci r.il lle aparc numai
ca o coorclonnrtii s',rplii'itc:rtari, mai curind ca 11i1 ,,c:ri:al" suplirnentar' ;il iumii
mai multe
llaterialc. Ortoexistcnta Si-rrr putce dividc mirirneil cle conse'rttare in.tln
,,canal'"
existen{e, lieciirr: cu slratir.rl si til',rpt:} ci. Ori'oc--iistt:iltal ;r-r ptttca li
1l luirlii mateiizrle care sir implice airumi*.e schinrburi ini,re c,.:isien!c. l-ste posibil
c1 jle aceastii coordonatir s[ se iirtroducl sau -oir sc ex'Lragl cantiilfi din rrlirin:ea
iie tq,nstrvare (Xtri]-) ,iin si 1n exist,.'uria nciistr5., pc scania altor e-'<istente? Daci
da, in virtutea cSror lcgi sl'"u ciirii uicd {1e acfiuncl
lpoleza de mai sris {a,ce din ortoexistcnlir un canal.me.iei'ia.} de -"cltjnltr intre
cxis'ieirlc. Ca ;i curn ar c:"istar o extragerc de rraicrie si energic din eristenla
noastrl c?rrc ar fi tlausieratl ci iirtr-o altir existenll, i:recuin si inver,', ]ie o cale
ce nLt o cunoastem. I-a- limitl, in accst mcd s-ar nn;tc ;i ar dispi.rca o c:'isien!'i,
inclusir. a noastri. Ipotc'za ortoerirtenlei ca o nouil ccorrlcnati, ca un canal zrl
iuriii nrater:ia-le aiiitr-,ii de coordonatele cunoscul.e ale e>llstcr:1ci {trci coorclonate
spatiaic gi tinrpul) nu {ar:e clecit si lSrgeascl matcriaiist riolitnera cle lurle maierialI. Ortoe:-i-*ten!a rcprozrirltind profunzimile lur*ii ri::rteiiiile ar trebui s[ aibir
proprieilli specificc sub o {orm5. e:itrern cle elemr:rltar-ir, rlar' '-liu. cart, siL sc poati
naSic co.upii:"itatea c:risicr;!c.1or. Ortoe--;istcr:!er, rie;i nu r,';idc rlireci srrro acliulea
sin:lunlor noastrr', pcai.e {i cle<1usil. prin ra!ionauielte si {,'}i}}cr;mcntc filosofice
9i
. in cele din urmii. lizice si informationak',.
S-ar putea ca piirunzind tct mai adinc in iumea fizicii i:ai'ticnl:leti: .'it'l:l'.'ii'"
tare sl iniilnirir sitiatii tot rrai cririoase, ciici nc apiopicrn intr-uil fel iir coc'rdoiraia ortocxistenrei. 'in acest sens poa.te ii piivitu'si iriLrcci'ea de 1:. nrccauica,
clasicir la mecanicu cua-nj-ic[;i apoi poa.tr: ia o,,]r!c{:anicir" urlti prcfutldl, care
ne apteptirm -sI- sc bazeze pe principii inlormafionale.

168

r,NO!'UNZI\TII,E LU}III NI,IT{RIAI-E

Ipott:zlt rrrtolxisicirtci fu"cc rlin accustlr rrLl l)LlntiLi o c:oorclonatir a lurnii, ci


iuti'oriLrrtt si o fcrroutcnokr,gic specific:"r- in inngui acestci coorrlonate, ck: nati-rri1
Itl:Ltr't ialit.
I)in ciri.or-si:;tcn!iL.s-:11'I)tttca na;tc o ntriltitudinr.rltr cxistcnte, u.111 pliitr.t
:inil11rr si o irrfinit:rtt:. -l)ar" cl:rcir s-ar 11a;trr nLiluni o singuriL cristentir calc :ile
i'o: :ril'i .i o1'rir ij' ..-l irrrPii" 'h' ol)t ii,' ritrt r iztrt (lig. 2; t'.i nu rlt nici t.r s,.nlll;licatic. liiccarc cristtntr-i rliu ,,srir ccsirurca' dc eristintc poatc ilvcil anui)litc legi
rlifcritelc cxistt,'ute avind lcgi clilcritc. I)iver:sificarea lunrii s-err lacc 1li1 nunai
in caclrr,rl unei c:listenfr:, ci si prin toatc c-ristenfclc Posil;ilt,. or.loexistt,nIa, 1rr
cooLcilrttatil ei proprir:, dit naqterc eristcnterlor. liiecarc clin acrrstc e,ristentc cr',;lucali
in tirnpul ci, cL:il pcntru. ortr;cristcnliL, c:Lre nu cuno?l;te tirnirul, acestca ap;irca o pcrtllanerrti,t-, intr-r-rn lc1 realizabiic simult;r.n. Ortoexistc:nta nir sc poatc spulc
cai cxistir- tliutotrlellrlna crici L':1 nl1 culroa;tc timpul clar tocnai pcntm ace:t
1ncnt, pctttr-u cir in rapotl ctt or-ice cxisientir ea afarc ca pi,rrnaneirrti'r, ciL c:stc
infinitir iri tinrp virzutir din oricc cxi:;tcnfit. [,tttit,ca nt,riltialci aparr: ir-rfinitiL r-iLzutir.
prin prisrna. c.ristcnti:i. .\ prt:su1;unc o exi,st(:ntiL unicil, ccelt cc irntlljcl. o sLlccrsiune-de t:ri:;tenti: unicc, dircc l:i o permanon!l-r a c,risi-,-'ntclol in rJlxrrt cu ortoe-tist,-'trt;r. Ceit: doitri crt:1,'ri s( redt!c tlt'. -frt.t't lit uu,u,! siiLgtLr. I'uncirrl c1c -.'t:rltie
caru sLr ilnpttnt: e-sic (lc a Lc<-:onoastc multitudinc,a. de cxistcntc. Altfcl ortor:xistcnta
a.r: cirpil-ta rLn c:Lr-acici incon>istcnt in le-por'L cu rnatcriaiitatre lrrntii si ar- p,.r1,',:,
fi inrctprclatir- ruai ulor in serns idcalist suu clualist. O orioc-'ristr.ntiL cai-r' tli
Iliistcre c:iisicntei 1a un rlotncnt t1at, oCatiL pcntru toti1ea..'.ina,:lr fi iltr--..tdcvirun illpuls clirtin. Al:c:lsta ar fi o lurne inrrit plc:r- singr-r1iru"r irr raltoi-t cn im:t,qiilra
unei lutni matcri:r-lc in, carc -sir" sc dc'siiLloa-rc l)roccrse r|r lu sin,. .;i sii st'gt'ntitze
proccsc ciL r-eznltat al propriilol ri clcsiilur-iiri.
7. Llitneu- malerilLl.ir" 11c aparc aiunci intr"-arlcrriLr ca ortoexi-stcnti"r ;i cxisti,ntir.
I-iitnea inaicr:iaiiL co[lin(j o m:lri1ne rlc conser..r-arc (XIII) pc ca-rc ':rm pute:r-cr
nnirri plitr prescurtar-r: ltnndit (materia lurniinrateriale) ;i care itoatc fi coitinutir
in otto::ii-ten!r"r sa'.t tra-nsirusiL in eri:.tcntc, in concoldalfl" cu icgi fr-rndamcltak
,

coiiiiiltrte in urtor:riistcntiL.
l)in rnoitt,:nti-il in c:ric ilr,i,ncm proLlclna lc3'ilor sc ridici'L nn r-:r1 noLl clrr inti*biiri. Lcgilc rcptezintr'i r-cgu1ilc Cc tizrnsformarc, rlliscare ;i divcrsificare a.le rlaitriei. CrLnr anl1rllr,'insiL sint fixate lcgilc, in cc sub,stanfiL sint cle inscrist: si crim
an11]]ltl sint pr"rrt:tte c1c tot ccoa ce e,stc rrt;Lterial pcrrtr,-i ca resi)cctarc,,r lor-'sti fie
asigui'atiL? S:-r" pr:csupuucirt cir iri' caisia nn mori clc a. fi irnpiantate lrgil.. car-,:

din ortrl'-'xislcillir o c-tlistcntir pfccLrtn;i legilc acesteia. -\ccasta ipscanrpa-r


.pic.ltnz,it:iiic lnurii rriatelialc con!in ,,substanfc" cirrc nu s;itrt supllsc lrnor
ir:gi, rlal cari all anrlnlitc propr-ietiLli carc iL: f:rc susceptibiic dc a irrimi legr.
Lr-rmatia ar puLc;,r". {i rczr:rvorul tnatcrial a1 lurnii, care sir capcte transforraJri-,
si tni5carr:, prin.primirr:.r- intr--'irn:lilrlmit mod a inforn:rtici carc reprezinti lcgi::-r.
Ccca cc :Lt' inrplica faptrrl cir in profunzimi rnai cristir nn creuzet material ip &re
sir se_irrtgir-tealci. info::rnatiir ncccsarir legilol pe suportul unei substantc in{ormationalc rnatcli:ric f. care o volrl r.vtm iitfo;',tttaterie . ln fenomenele dintre ortce-xistcntiL qi eristenfir aparc o calilatc nouir, con;tiin!n ;i crnoa;teiea. Lunea rnatcr"ir.i;'r cstr: in r:scnt;i r't'atei"ie- (lumatic, in{ormatcric, substantiL cic.) ;i congtiilld.
iil iircalt cxistcntii se <1ez.r,oltii anumiic k:gi cic care accasta ascriltir, hn, .*,1o*strt-,-tt:ri con;iiinta ur sint posibile decit in ca.zul- in carc lcgilc dcterministc sint
t-:'rllitlt:tal,,r cu lcgi probabiiisticc ;i poatc legi vaguistice, circi numai astfel s-a-tun,ge lir. lnari1r,t1in dc clir,'ersificale, mergind pini 1a dreptui creatiei lil;cre a
cc,t;tiinlci. Inli:-aclevir.r, cLtnoa;terea noastrl nu numai socialS, rlar social-co,sntic:r,
sir sur-rnctt-t, nL1 1'r. adnce in stacliul in care sI" inlelegem atit de mult din lurnel
rnatr i'i:iii rnclt uoal;-e s? ;i ,,pr.ogramir-ml1 unni.torul expcriment existcntia.l. Ar
t-i ck: {irpt u11 acl al trumii materiale insirgi. Con;tiinla este insir purtatir c1e' dispoqciicr,:aziL
ci-i

EXPI]RI}{JLNT F1LOSOFIC

16S

zitive vii ale lumii ruateriale. T,'r'lrl i;i capirtir rolui;i ratiunca sa fiiosolicni iar scopul. ultim al societS.fii aparc accla ul cunoa;telii,.al participiu-ii la o cllnoastere
sociai-cosmicir ;i poa.tc 1a programaLca unui alt cxperiment existcntiai. l)eci, nu
i:xi.st5" ioc.pcntr:u un l)umnczeu, din contre,in cadfuilumiimliterjale lcgca t'i p1-1,'.-ecle ?/rr ai'Lt, acliv, o sociclt/e acli'.,i s'i. in cele tlin urrrit, o socit:tcie-cxiste"tlti actlvi..
:ubtilitrllile na;tetii viului ;i con;tiinici pc car:e accsta o realizcazir sirit cic datoi:ia.
;tiiirfei sir fic cxpi.ic:rte. IJc accera ttiint;r are i'rrci. de aprc,Iundat in iloriir-rnar"i dircctii:
-- i:e linia coordonatci or'Locxistcntialc :L lumii niateriale, aprcluudind ftno:.tteircle lcgatc r1r substanfr"i 1i erncrgic, dc legilc clc r:on.seLlrtr:c a1^e accstor-a, feno:ricnelc iniorinationalc, moclril in caLe sc gL.llcrcazii lunrcu. cu:lnticr-r;
- pc lini:r uhtlti,i, aprofundin<1 fcnotnenelc fnldzrrncntaie lrle vieiii ;i a1e
conqtiintei, ale cunoa;terii.
. Iat_ prin adincirca acestor dotri dircclii ne lllltcm intrcba claci rrnclcva,
in stri"fundurile acestor chutlri nu von glsi intilnirc:L ior in principiile iurna.tiei
si inforuratcliei.
Itecunoscind necesitatea cunoaltcrii ;i con;tiinlei in cadrul existentei, 'rrcbuie
-s[ ne inclreptS.m atentia ur.rpru tiitrt'i, in in1elesul cel mai tnrg ]itototi.,
c-a subsirat P.entru cunoagtere ;i con;tiinti.. in primul rind, atcntia ne cste atrasir
de viul individ, bineinleles, gindindu-ne la c,m ca entitate indivicluali. S-ar putc.a.
ca viul sd. se manifeste prin specii ;i indivizi, ca lege de ntanifestale a viului,
nttmai in e,.listcnta troasiri, la fcl cum poate nur'iii in existcnfar noastti sint
r-alrliile k'ei cu -l-.
I

Irrdiviclul esla o fttt'le a. t.f'ortuhti tlt cunaa;lerc. a [tnttii mnteritrle, fic cir
{iiosof, om cle;tiinfi, agricuitor s:ru muncitor. }Iatcrialiiatca sir e-risti:ntialii
il oblign Ia ruuiici., tlar ntunca a dus la formarca sa ea on];i cle accca cfortui
;naterial ;i e.corromic al socie tirtii nu este nurnai suport, ci ;i suisii pcntm ctll)oa;tere. Socictilile.viitorului indepirrtat lor fi tot ln;ri pronunlat serciei[!i alc crrnoa;terii...Individul cstc un norrtent al cunoasterif ;i in'r'iata sa pcr-ioadele
cunoa;terii ii ofcri o armonie strirlucitir {atri c1e lale trirgedia vietii sali cfcmere
tste palidi. claciL cste cou;tieirt de inir:etia. pc care o reprezint:i in himea nratclialir
r:onitiinta. rr-u nc ptitern a;lcpta ca fieterre individ sL fie ancorat puternic in
pr(rblelLll'le cxist.:nlci -;i crrnoa;terii, din contrir, r'om intilni toatc aiccntelc pc
care le observi.m in viata dc toatc zilcle, dar ;Lcca.cta- nu climinucazir roiul general al crinoaqtcrii, fa.1',tll c5" ea cuprincle tot. nai rnrilt sufiul 1,npo"i"lor."
-Con;tiinfa
Congtiinta fiec5.iuia cste strins legati de con;tiinfa sociall.
incli.litliLllii.estc utr irripuls, o pilpiire ircpetilbill, un.ici, c;r.le clispari: ocla-tir cir viata
colpului sirt. tl;Lr eare lasli intotdeauna ceva congtiinlci soCialc. ()mrr-l arr:, clin
tot ceea. cc ;tirn, cel ntai r:rult din lur-re;l lnateriali. in ll, iir:cit o: jce iilt r,iu cunos9uJ F; tle_cit oricare ait.l forniir a c:is'rentei. l{u ar ti c:xclu.s ca 1x-oiriictirtile salc
infeirmalionalc ;i psihicc sir fie intr*un anurnit r:rod ir::plicirfur sa.u. ii ir:rpiice clirect
e-sic

;i

informateria.
Al-put-ea avea.atrinci omul un anulrrit cr-rplaj in ortcexistcnrii? Sint ltosibile
oarc- schimburi priri ccordciraiele crtoexistenlei iltr,-l t,1r:ilentclc unci eriistente
date? Llaci acesf lu.'ru ar fi posibil, acest schim-ir a-r- irc-;-rin sI :'-P.irir intr.c oricaic
i;r:ncte ale univ'.:rsului, crici coordonata ortoeristc;:rlei cxciuric t;mpui si s1;atiul,
d,eci propa.gare'er. Este ca ;i cum prin ortoc>;istenlii'inireg ur:ir,eisi;l t-i.t ,geti irt
afara spaliuhii qi timpului, inncdat intr-ut siili:lu ;-.urc,i. E:listii, in aic.,st scns,
cimpr',ri ortocxisielitiale care apar in exisientii-cu ir-ansiilisic irr{iiiiil ca r,itezi,
cale ilt1 sc plopagl in tilnp;i spaliu, ci de fapi; plio oitcciistcnll? ]];:.cri adrriten"i
coorcionata crtoe,risteniei, asemenea fci:onrene apar p:iticii;i:li iro:ibiic.
Vor putea oarc o serie cLc fcnonrene fizice, rricrocosn,li:c si iire,crcco:nice si
de asemeicu, f.nu*"r,* I:iologice iri fie a;rrofuriciatc utiiizin<i ai..irilir".-.-"".pt;t

PROtrI]NZI1\{ILE LUNTII ilI.\TERIALE

i"7{l

nosibil ca rnttcmatica gi o nouir tcorie a inlormaliei s[ nc pcrmiti siL adin.i"i- i"i.,o*cncle dincolo de posibilitS"!ilc mccanicii cttanticc daci vom rncri'ca
.lcscrieri in cad,rul unor astfel de concepte?
Acestea sint citeva intreb5.ri in ciutarea profunzimiior acestei lumi in care
tr].qfe

cunoaqtern.
trlim ;i'E,xperimentind;i

rafionincl la^l.irnitele cu.noa;terii, utilizind ornul ca instrus-au impus unele-concluzii qi


inireigu
cu
=o scmnificatie.social[,'
-"rri'al*it,
6btinut o anurnitI. imagine.a lurnii mate;;i,;^;i.itoi.d.rnol. E"tt"pollri, s-a
mai profuldl decii universul in care
atturc.i'
;#;. f-rr"ieo -at"rlui5. ar apS.rea exist"o!3'
S.ubstan{eie profunzimilor lumii
c"re-t-o*
*r"-"tt:r". gi pe
"onsiderat
materiall nu sc glse;te
*uteriol" i',.t^apo, ctl o conitiin!5"-proolic' Dar lumea
in conformitate
fiinleazl'
ca.re
nnmai in profunzi;, .i -oi'..tti"A'il'existcnlc,
ii,sint
csistcn{c
Ljnci
ascmcirea
inlorrna[eric.
llroplii o tlczt,riir
",,"i",,;f,,-l"scrisc
unut proces
al
rezultat
ii
ca.
iit siraiiu 9i timir ;i, eventu.al, o con9tiinf
"uii^i,.
al materiei,
utr.produs,
nr,rmai
ei.te
nu.
Congtiinlo
a"',r,rrr:ti.irui",',t. iti"..rifi."t-e.
pirterca
erplicl'
Astfel
se
rnateriei.
gTulut
asupra
acfioneazir"
carc
ri.r,-u iactor
dc crea!ic, modclarea
"i
Ii ".,,,,i..f-iiii a;.r)r?r ,iatuiii, piitcrea lor de imaginatic
nlscu{t dln dcstalor. OLnul;i societatca,
'i creafte,
ii rrrr.f.,*.rr,.r mirtcriei drLpi"'gindireacltre
pcrtc_c,trune
ci_tre
construc{ic-,
tinde
vor
malcriale,
;.r;;;,, lumii
ii
dezagrege, limitind
s[
tinde
care
desfl;urirri
acclei
;p*ric
i';t
;i #il"r:"ii -,1.,0f4,.r."i"
=;
priu tcndinia 1or de.a stS"pini^materia' De ce oare nu
; ;;;t;;;;"o
prin
ortoexistenlei, c[ vom face parte ;i dintr"-o sociecooldonata
nr- nrrteilt imagiiia,
accastl societate, cu o cunoa;tere a,unsa.Ia_p-erleclll1ilc,
l"ti .r.*..ri.i !i ci toa'rhcrcator
programarea.unei exisielle cu leg.i diferitc? R[;';;J;;.rln'gindLrt ci
impotriva desfi;urllii 411STq.111"
e{oitul-nostru
noi,
d,.:
nploupe
-i,ri"A *'oi
care va fi comuitislnll'
spr".perf"clitlle
stad.iu
prl*
.rm,i.i.ea-a",,ttti
irr,*,r*":L
comtinistS.,
civilizatia
reaiizirm
ir"'-ir"1,rri pcntru accast:r il
ll!,:il" :1:,::::til
s-o co:rstrui'r mintal din ltilnti, umai1l5nl_..il
irr'oical:rilil'si. 'c-o .irnagi*fun,
alc curtoalie'''
r-iitoart
yef11
lprol)i. de socict5,iiie
.r-.,5;ir-f.- Niriritai :rsti'cf irc
cscurilc din
1,2. lnclrr:ilti.il- a.cc:toi cr,xsirlclctit,.r iilosoiictr r;stc llccilsar ca
ce,
I)LLpL
iabolator'
1t-":i ^i="1"
.,., ,l .r,,i,-,- sl iic accri-,i:rtc cti .noi,: prcalabile rlL:
r:risti'lriei 9i not]-cxisten{ci n"l csie . greil rlr constal'a-t c3. ])o
nenrle
t,'* rtt trioltlcirtrrr'r',o
j
si
,riL l'lL,,tt' ,titl" ('tr 2 5r)0 dc arr in i'rrtlir- alLi iiiozr'l i ai
,,'*'",ri,',n .o
anumrt 1rt-rnct
,,-t;,'l,i'iiii. Itfi"t"l qc cgnciitcc la fcl sa.u aproape ia fe1 pi11 la u1
intrebaapar.l
siL
aiupra
viziirni
unci
,6;t;..iot,,,tit"r-i;.;",;;ilj;;,
.c'xiitcnfci, legiituri, imporce
r,izillc
accastir.
tstc
ad:rrlratir
c1e
;i
:";':i;';i;"r"r".tel'.it
tantir, ar iLYcA penlru practica om''rlui gi a socictiilii?
praxisu)'ui
ItoLrrl unitelil tliptLc ctrloallcr.' 1i. aci.i-;itatea practicii, arlici a1 :r-rarxistir'
filosofia
r1t
0,, rifl,-ori. u-clpreii.rtl o lnare cucr:rii'c_ir- ginilirii uma-nc^a.dirsi
arul}ra. cxisteirt',i si. ir lr'mina unei
errii,*L infllenlcari"li p,oicclia {ilosltficir p.nliitit
cr'racler IilosocelitiL'si
t-to',rii,,acLi'it,iic.
1nr1glia[lslc,
r-rn,::ni.ii
ani ;i iniori,t
rr]i.i*iii
i]""?ij;tr,J-""';::;;',1;',,.^1ii.1,,.r^ ;i trarr:Iorrite sirbsta*il,
"rn
qi
rrn putc;nic
.1r
toate
rrc*,tciL
c;.a,
i,ivcnt,r
a
ii""ti",;t;;;i*;;';i'""t[,:t^,
-;i praxisrrl ca-relati.: fundc.incntali a
'Radu
consid:i'1
Florian
;;;li;.rt iilosofic.
r1c i:-';istcnJr a socie,;"u'i*r. '. coirsiituie naorlul
ifi;];ffii'"";i;i; ii^;;;';t;
cste hotlritoare
p'actici
acfiune^a.
func!ioni1,
tlti1"""-*it*rr1 "friJotlt... U.ilg"t,
c5. insu;irea spirituall a lealiiru'insearnuiL
ac"easta
cla:
ffiT".;;b.'i;-piniir*r"i,
itj.tii;" rr-rn,r,,.rri,9i cornponentl a praxis*lui ar fi mai pufin importautl' Se uiti
in sine rezr-rltatetre valiale ale
fi.='' ,.*rt ctz cd" ac1i,;rnea practic5. incorpoicaz[
subieciuini, ci acliunea practici nu existS. f5i:[ insu9irea spirituall
"*iil"rrtirarii
a realitlfii" B.
S.

EXPERIMANT F]LOSOFIC

L7T

Expc'rir-nentul filosofic poate fi realizat de orjcc om, atit ca jnelivid, ciar,


in acela;i timp, in context social;i ca o parte a reaiitilii sociirle. I)eterminar-ca

sr,rqia1;, ;i istoricir :r omului estc o iclce pr-ofund marxistS, care trebuic recunoscutir
trcntru orice personalitatc urrrani, Jir:carrc pc'rsonalita.te Iiind un monrent al nlei
rtircle istorico-socialc ;i in acela;i timp al procesrrlni :rutercrr-noagterii rnatcriei ;i

ai actiunii con;tiin{ci :1.,supra materrici.


ln accst esL'u sc rertine a-supra pr:ofunzinilor ltimii t'naterialc care confc.rir
irlinitului {ilosofic, pe care il suslinem, :rder,iratul siu inteles lcgat de potenfiali-

t;rte'a irrfinitir de manifc-start: a matcriei. llxistcnta spatio-trnrlrorall clecaz-i" j1


raport cu ortocxisten{a, dupir cum am r:lzut, jcleeir. elc in{injt {ilosofic in stncturilc noastrc mentale clar pentru o iungl perioacli de limp ace*sta a lost colfunclat ctt o form5" de infinit matematic. Prol'unzimilc lunrii nrateriaie, in con{orinitate ct1 praxisul nostru, le afirmLrn ca natcriair', cuprinzind substantr: rnatcri:rle
-rlplls(' unor anunlitr' lrrincipii nratcriale. Irr plrrs, rroi rrrr putt nr rt:crrnca;1t' qi
:rici nu rczultS. cir aceste profunzimi ar avca o voinli in sine, con;tiinfi. in sjnc
idei care ar susline o lume amS"gitoare. IJin contr5., lnmea material5. se diversifici.
'Jrin existenlir, pentru a-;i clezr"olt:r o con;tiinfi ;i vointa dc a actiona asupra
.a insi;i, ambcle posibile numiri la nivel socjal. I)e accca ac{iunea noastri asupra
;naterici rS.mine obiectivir, aceasta fiind dc' falit o idcc caracteristicl marxi-*mului, conformL praxisului societirtii rimane. In scrierile din tinerctc, Ifarx a sprri1L-r1 : ,,Omg.l
ltroclucc unir rrsul", ,,onrul modelcazl materia ;i potrir,it lcgilor
jmmosului", idei
tle o adincime incgalabil5".
Deci acfiunca congtientir a oamenilor gi posibilitatca cunoa;terii lumii sint
nuclce esenfiale ale proiecliei filosofice proprlse pe fonelul rnattcrialismului clialcctic

.1 tstortc.

I)eci nimic in ceea ce priveqte manismul nu impiedici rc-alizarc,a unci proiecpoate fi corcctati" prin rezolvarca
rrnoia dintre intreb5rile.pe care le riclicir, iar ca, in starca cle proicclie,
poni"
"o
i:retindc a fi adevirr, ci ipotezii.
Important este $i faptul ci avem nevoie de noi ploieclii filosofice pentru a
nentinc tensiunca filosoficii a r.ielii noastrc, pcntru contributja lor la.stabitjrta
sistemelor de valori sociale ;i umane, la r,--alizarea civilizatiei ca un complement
iiresc al sistcmului social.
$tiinla de az.i ridici. problemc atit de arsculite incit penilu a pltmndc in
profunzimi este nevoie de a filosofa, construind noi i1-.oLeze. I)ac5. priiim creicrul.
ca un dispozitiv rnaterial, urmeazl sir firn foarte atenti cum gindeqte a.supln cE]s1
l:rai prirrr'tive concepte privincl himea rnateriall cii cxisteltir- totalir sa:rr nuntai'
asupra existcntei spafio-temporale. Se va spulte cI., de fapt, ccta c.. ginrlegtc"
':reierul estc o gindire creatir social;i dcci nrr re{lecti. pr-opnctii{iic salc intrin-qeti.
-\ccst lucru t-'stc in ccarnaimare parte acicvS"rat, dai cr:cierui :rrc si () irial'1, putcre.
.le irnagina{ie, rlc crcafie si in acela;i tinp girrriirca este ricprnclcnlL si de structririle lni biologice, {tzice. Gindirca pe care o nrllliri-I r'>lperin:eut fjlosofrc cauti
.a pe o ax6. care inccpe cu ceea ce este deteirnjnat cle sti-ricturilc t--i ijzice, coltinui cu ccea ce este dcl.errninat social;i apoi cu ccra ce sr' ..jcliclcli;?,ri iri.dir;idual
:inir ia imaginalia ;i crealia libcr[, sir se pia-<czc ln partcir. cle incc,put a acestei
-re. In experimentul filosofic nu venim cu nici un moclel aii:tcr-ior arl li:r;rji rnatcriaie dar ne adresim structurilor noastre mentaXe, fiLriL a gincii tri;:1;-"i:;tic sau.
:riatematic, gi le inregistrim rispunsul. A nu pntea g-iudi, inr2g,11x,:inrti, trd.i
::rtr,icttl, are valoarea unui fapt experimr:ntr.l, rlegi este in accla;i t;rnn rrn'act dc
"'indire. A simti, trii, gindi, afii,rea este, ia fel, un fapt cu valoarcexpc:r'rncntali.
-\ccste doud. experimente {undarnentale nri :u1 levoie de i-rotiunile dr .y:,atiu gi
t::np. Atrinci cind recurgerrl la aceste nolirir:i qi ne iritrt'bint c',t:.1-ir.ir.{ilitatea
ior, reaclia creicrului cstc multipl[: {erion:enoiogic-fir:icir, nri;.tt:rla"Lich, fjiqsoficS..

tii filosofice matcrialiste noi. Froiectia insl;i

PROFUNZIMILE LU\fiI II'IATERIALE

LI:

Ca cxperiment filosofic fccllnoa;t9m..1t1qrai reac{ia fenotncnologicJizici a strucconferS.


tririloi noastre mentale, cu toatiL sllbiciunea pe ca{e empiria umanl o pcrmite
filosofice
erperimente
trei
de spatiu ;i timp. Dar aceste
"pot
""ii""lt"i
,l,6Ltirii."-.rrriti'mo6e-l gcneral aI lumii mateiiale, cate vine irr. intimpinarea
{r's.mintirrilor actuale ale gtiin!ci
pentru ascmenea idei prirnarc alc gindirii,
ornul a avut intotdeauna indoicii
-sir"
c ortoexistent6 rnateriai.''r. Gindicaute
curajul
ai,ut
ro
u.opi.o ."lrtcnlei d"t1
rea sa, ancoratir pt."-t"Ji-in i*ugi;ti mecanice,-in-carc. putcr:r.inchrtle ;i pc cele
.p,.1io-to-polalc,' tr-a indepirrtat de piofunzimile Lumii rnaterizrle'
CL.lt cle nrai sus scot ici puiin in'r'r-itlcnti dimcnsiunilc Iilosoficc alc omuluiAcrstea. uu sint clatorate imiginaliei sau gindilii sair: logice, claborate, ci unor
Jautc rlcrnentale a1c funcfionirii creierului ln gindire care apoi sint ampli{icate
sn. l)c acccl tlimeni"T"",,iria so:1,' li;i prin toL ceea ce imbogdlcgtc cunoal{r'rc'r
ii.i"if" {iio-;oficc aie'omului sint prezente-iii inunca sa dc {iecare zi, in prelr:cra,l"a-*iotcLi"i ;i i1 colstrucfiil" *1", ele iniireptil$u-l c5-tre. cunoa;cterca lumii
*ut"tiuf., a c,Jelfei gi profunzimiior ei, ridicind con;tiiufa ornuhii i;c ceie i'n;-Li inaltc
culmi.
No'iltr $r Ril$nRIN'lE BrBr,loGRAFrCll
1 Dupi societatea coruunista, {a25, superioarl a societalii socialiste, .sc poatc ple_veclca aparilia
,rnor societ'X,fi ale culoa;terii (vezi M. Dr[g[nescu, Sisierr.si ciuitizrt'lie, Rucule;ti, Editura I'o1itici,

1976i.

etc}
s pr-o{. R. ltir.clulef (1953) exprima icleea posi}:ilitafii de a imagina lutrri ctr te<i -;e,
-s Raclu Florian, Ilefler:!.ii asupra .fitazalici msvxiste, I3ucurepti, Hditura Politici,, 1974.
a Vezi K. Marx 9i q. Eugeis,'Scri.eri ctirr, tinerele, BucLrrc;ti, Editura Politicir, 1968, p. 556.

CRTCFIZICA

,,Ordirr,ect rtara!,ii a flr',iuers't't'Is{i, ca ;ir fename.,iitooi, utii,ttt si abveciat de ctt'gete't'l 'nostnt, trebwi'e
,; inA tlrtpt'corilal un, echiaalent d'e altd ordine,
vnecatt"icd"

X/IIH-1t JI.MINESCU,

Frag>mi:rttari'um' 2267i82.

se farm'a irt uiitar,


,,,, poatc itt g(tLere ttici mdcai sd le prettad'd':'
j 7.4 , I ttlvodtrcere tn m'tali:icd'
',' ,l Sl Lt: CO

iclcilc tlestitLate a
..(,it
'o,,r,,,,1 ,1,:shvc

tra:este t'n' tt'rtii selett de


,,f,Iistcrtil
'c:unoa5t; re&titdlii
I,UCL4

,,lfai

a'

ra!itntea ditt' tt'rtnd a existenlei" '


\' llI-AG,4, Cttltmd' si unto;titlld'

arlin'c decit ttt"inehr min'cinsrtmi este gt'ndul'!'

CONSTINT/N NOIC'4, Fooestiri dtslre

atn'

PREITLT

ti

.. Fir5. o ontologie coerentS. care s5. rS"spundi mariior selnne de intrebare ale
secoluLui-no3trl1, dar gi unor frimint5.ri filosofice pc care gindirea omului
le-a rnanifestat inci din mileniile II si I inaintea erei n^oastre, Iut" nici astizi
;tiintei

Ilu au incetat, nu mai este posibilS. o tontinuare a construcfiei'filosofice c;;;


;i ne,voilor spirituale ale omului ;i civilizaliei socioumane.
Nici un rnodel ontologic nu mai satisface, de;i nici unul nu poate fi total
respins, intrucit fiecare aruncS. o luminS. par!ial5",'directir sau indirecti, uneori
rdsturnrta, asupra unci realitd.ti, foarte complcxc, carc nu lloatc Ii rctlusi rtrrmai
la o uLtimi realitatc sau numai Ia realilatca iuconjrrrltoirc.
In aceastS. lucrare se dezvolt[ moCelul ontologic elaborat, in linii nult
mai g:nerale, in voluuul anterior ,,Profunzimile lumii materiale" (Bucuresti
Editui:a Politici., 1979). Este o inceicare cle a oferi o potiLlUt"i" aI a.pel,ir"
a modelelor. ontologice anterioare, in:1usiv a celui cu ci.re opercazi, coqti'ent
corcspundd.

sau iocongtient, ;tiinfa contemporanir.


.r1t. volumul antelior, ;i in r.olumul cle fa!i., automl a avut in ved.ere
^. 9i idei
citeva
de bazi, de la car:c a incerrcat sir" nu se abatb", qi anume:
lcspec-iarea ;i regisitea principiilor rnaterialismului dialcciic si istoric,
rntr-ul- inod fircsc;
;i confirmarca tuturor dateior sigure a1e ;tiinlei;
- rcs,oecta.rea
conc('perca proceselor in{olmalionale ca csenfiale in lumea ma.teriali,
insir' -'tb oricc foim5" s-ar produce aceste procesc, intotdeauna dcsfir;urarea lor
are ior in'materie, pe un .substlat material.
ontologic L L. M. (inelul lumii matcriale) elaborat in ,,Profnirzimile
.lurerii.l,toii,:lul
nlatcrial"e " recr-rno:Lgte.o eiistenli profundii, ortoexistenfa, in raport cu care
un univcrs, cum este gi universul nostru, are dou5" iegS.tur-i,' una d,e^ plecare clin
orto.eri"rtelfi, alta de intcarcere, de unde clenumirea- de legltirriL in inel intre

tealli;,,.'r lrlofundi ;i rea.litatea inccnjurd.toare.


,lir acest r-oluil se incearcS. o rnodelare mai ilctaiiai5 a realititii plofund.e,
a ontr'xi;tt:r.!ci, tinirrcl seama dc legi.tura ei jir inll crr rcaliiatca inconjur.Li.oarc.
Itrtrlrci; pro:c-rclc din ortoe:riste:rfi sint de naturiL fizici (chiar daci prezintd.

lr.anif;:stiLri. informa!ionale specifiie), filoso{ia ortoexistenlei, pe.ntru

cir'nu

se

poat: vorbi inci de o ;tiintl a ortoe;ristcnici, o ni;rrrim ortoiizice.


Daci am inccrca si de.;plinden o conciuzte care s5 calacterizfzc acest volurn,
at".rrr;i priircilralul rn-'saj ar fi acela cb- ui::it,pett, rtonstrd asrLpra l,u1n,ii ireltu,,ie sri
Jte sifit:!tu'al-jutont.:rtologici. In,;5;i liiinia va cleveni, dupli plrerea :r.utorului,
str:ultiut"i*-fenoarcnolo,gici. in.primll iind, accastir viziune ic I'a aplic;r biologiei,
apoi _iizicii, proJ.LrcilCl-sr o imbinare, in fund:rrnentele lor, a aceiior discipii"ne,
Ia fri curn cirimia gi fizica au astizi fundrmente comune in fizica cuantic;..

l'.F,ttIiri'rA

Ortoiizica ur prrti-'lr- clt'r'er:i in viitor- o lizicir a unui nivcl mai aclinc rlccit
In or';c;r,-.;istcrriii. tlc!;uie siL ailmitern l)l-oct-st: fizicc cu totul <leosebiLt'falir de iut.i-tr':r fizir:i r:nanticl-i;i Iatir dc lumczr ij::icir rriacro,scol)ici, ritrr caLr,: sli
lc g,tnc:Lcze;i sir Ic cxiriir:c pu actstea din i-.r'ntil. Ascnrt'nca ft'irotncntr deo-.clitc:
trel,,nic si pemritl e'xpiicait'a uni'rr.ru"i atit r" iiroc]('s{'irj,i: fizicc rizna}c, criantict sr
n:ir"s19,i1-opisc, cit:ri;r 1t'rrolr.t,.rrtt'ior lriologittt',;r natrtrii viulti si, in acclagi tilr11.
i! .1-rroc(-.selor tnental.r' ;i 1:si1lr-,1c.tgic'.'. lrrrrnll.i 1)1'oircsrc c1i car':i(,-t(-rr inlortll:tional i:rit
lisigilur- o ascmencil hgi,itni:ii. l)ar rtrt ir-r1;iiit sir irc astiil)iiril ca in{ornr:lfia :,ti.trc..
tr"ir:rriiL sir realizeze lti:c-st li',ctu, ci o inlor-itt;rlic cic tipul i:rk:i cnre integrea;zii iitir.-<r
unitn t,: lttmca c-rtt'i'io:ir:"r eliserontirrrtit ir; set-i:,.u'ilti nt(rntalii continue ale intagini!lrr,
aic infclcsului vo:'l.iirii, lttur:icii si frazu:loi: :t-rj:t.
Cr;nsiilerinti st,ilsul tncnilLi ca. ft'riotttcnoiogic, utrinci si nratc;:ia prcifunrll"L er
pu1,ca trvea i-iranifestiir:i fcnorit<'rir;1ogiee, rrritlii.c or"lo-.ensuii. ]nformatia fcn,.rirlr:'forn:riizu.t,
3rolclg'ic:i rcprczir.r-tir rlii l)ior.'i:r iiz.ic i1;cclfi.r c'r!ie , in sinr', nri iro:rtt, fi
nu.ste str-uctural in intcicsul ciiti;nuit al sirtii:iur.ii, dui cart loatt, prorhicc strr.:ctnrilri prin relatiile iiir Carc lc "stalrilt:;te intrc ortoscnsuri sau seirsuri. Se deschide
perspectiva unri inrlrin;liri intre formal ;i nelorrrral, intrc strr,rctural si fenomenclogic, intrc {or-n-rir si seirs in::ptctir- ot'tosrns) ('atc ar putr'a fitce licc.rste luire
nrari dt,: intelcs x. Inl i.rs(tinerlcr! imirjnirri pot sit f;rcir;i otricctul .;ctiinlcj, nn nLrtnai
{lel cu?rntic.

al filoso{iei.

Io{i.unea rlc ortost'ns dcschide lln citnI,'fcriil irerntru cxl;}ic;rrctr ma.terici 11{rii ,,-.tmctur-ii" ii-rternc a P:rrticr-rii'ior elt:nrentare, :[ ccimportamcnrlului nraterici r-ii, piill'L la pLo,:rst:lt: mcirt:ii-p:;iircloS;ir:e aLr onruiui. ln fine, se
poate elabora o tcoric gei'rcralii tL jr:fornt:rriti.
l)acir trceirstir cartc va tullrtiril ;ier citrc'r'a. iiutoiui trctmic -s;" riJilrturisea.sc'b
cir irr.r indriiznt';te dr:cit si fonnulcze o i1;olezir c?rre r('i)re;:intir un i:rfort conseca.'cnt, pe o linie c1e gint!ir.,: dc la crLle t'in vecl,' c11lir s-ill tna.i puiea :rlrate din rnor:rentnl in cale ca oferii llosibiiit;ltcl- ilc:r cxpiic:r, filosofic in ctripa irctual5., unitar, ek-rrnenii pe carc rrtiinta ic iri-ivl;tc tiilitinct sari inctiircir, filri. succes, si. le
lcdur:ir- unnl la eiltnl.
i)acir la incerpritul acr-.rl-r-ri secotr, Jia.x I'lancir (1930) a por:tulat e-r.isten{a crialt.irjloi, translcirmincl lutrtt:r. l'izici continnar. ctnl)iric:i, intr-o iunre discontinrri",
clrtoiizica conducc lir pc;tuiiirca tllrci L:ua]1te tltr iutoarcerc la continuu, o cuirrrtiranticuairti, c;lrc, atalatir anu,tnito:: stnictnri {izicc, le transformX. in entiti,ti vii,
conferindu-le cc'ntinuitate iiiternii. \unai ir-l raporr ctt organi-*rrtele vii, agregatr:le
de particule.sint llrrcepnt,:)"(Ircrt _coip'-rri tnlrr'rorcoPice, numai .iiturrii distingrnr
ccrprtri, nevii ;i vji, in i"inii'crs. O ascrncitcri ciiirntir-anticuantir, c:rre realizcazd,
cea rfe a tloua lc-giltrrrir in iucirrl lu:nii mateiialt:, intre reaiit:ltea iltconjur5.to:Lre
qi reaiitatea profu-ntiri, (l rrtllrjrli aitlltiout. ip 1'siitn nu *cr) d('nlorrstreaze stiinri{ic
i..r;stcnta ort;biontului, crie t'a.ce 1,-rgXt'Lrra diirirc stibst:rnta s'palio-tcrlpoiali'dir
r,rriivers' 9i ingredir:nlrli ini r.ir.niiLtionii ii;l{crinatcr-ial) ;Li cir.toci<iiten!ci,'asigurinci
introJesclticlerile ot'grini"rtt iol' r'ii, r'i nunrai, dupi i-'ostuiarc'a iili, imi;1s[ de moeiciLil otitologic adcpt:it, se con:tatir", pe baza clatelor a"ctualc aie ;tiintei, c5. existenla iui nu cstc imr:<-.ribiiii. ir nrt fi in-'posibii din punct dc vcdere gtiin,tiiic, poate
inscr::na pcsibll rliir prtt;t-rt rl'.: i ecierl illtso{icr. Cu :rceasta sc propule o 1ou5" ipo*
tezi. jrr ;1iin!i". \-a fi i'1,, r;,lirf.ir;:raii? ln:riomentui t1c fafti nu vedt:m un alt
;asi'ruir.l ,!',:cit'ol'rul,irrir.ri, ia iri1, 1' gt r- ;r '.ri,iLitii dar ;i ir tli{r:rcrrici cliiril'r matcria.
ni.-:ie ri vie , la c-tplir:a';i'a t;io.,rs,.'ioi: rtt:irtale ;i psiilologicc, cal-e nu s:nt identice.
Apnrilia intclig.ni,ei ar:iilitiale :ic[i+rt: url sprijin foarte prternic gindirii filosoficc co;:tem|orace. trniliig,.ntll aiiilicialr'1" nu ofet:r o metodi sau rltl insirument

rtii,

;i. nnrttirii

i i,'i;eic asprci:': aie ::ac;ti,'r rrj;;tri s;irt r-rri:,';iliiit.ir:ie si in yoltrn1irl ari';o'*1ui, S1i,it:ld si ridlizalie,
iincrcl r.,i:er,iir:;i, it.\ "i.
llditri;:a ftiirti{ir:ii'i.

.[] -11;,'.,':1,
1

TRDFAT"{

17?

in filosofic, ci cu totul altcer.'a: un obiect clc comirai:at cu rnintca umanir, crt


inteligcnta natunrli ir- ointiui. Infolmatia, in inatcria nevie organizatiL de otl,

poiric ciipirta atr-ibLrtirl interlig,-,ntci, inlocuincl, conlucrincl cLr, srru atnplificinci inicligerita- onrului. 1-:api.ill ciL intr'ligenta artificialir., ncvic, posctli" proprietiitilc
sr:innilicirtici, iil sti'tr:tu.ri1c ci i:rlornt:i.!iona1c, in rapolt cu o realitate carc constituic ,-lo:rrcniul ci clr.l i:.xPr::.tizir, lliptui cir iroatc intcroga. lutlr:a cu in-.truntcntc
ric trrirsurii silll Porltc ILrria ditiirrguli cri spcciali;tii untani constittii'.: o rcalitate.
llir tstc o nouiitti: al.r,:oir-iti irr i-.toria oiucnirii care, pc {c o partc, nc face si}
,-,lirnirril-nr oric.r cet'iLcter irleltli-si cr'tiu Iltiri priti-'a {i ailiiruit inteligcntei, silibinci
irlin lrc.:astir lti.,zitia orrl.oiiig-i,ri irii ilii:tc clcslrre o realitzLtc r.rltimir, nenrutclialir ;i
iiiteligcrri.ir. Pc r1t':r1tl"i p;rrir:, ii-ricligcnta a.rti{rciaiir, actionirtd lirahtic, discret
rcu inrrlesui dc r.liscronl.itu.o, tiatc.,ritir nroclului digital c1e {rinctioi'iare al calcul:rtoeickl' clccti'onicc), estc (lcc-jcbitiL rlr: inteliqenta naturalir umilnli, ca.rc disPune,
i:u i'i-icientiL, r.lc ft:nontrnc tllr:tns lr,rreimenologic. Aparc atl11-rci o cleosebirc intrc
si'rnnific:llii: si serrs fi'rrotnerrologic, rlilr ;i o completarc, implinirc rcciprocir. inte1'.'sLr1 deliliir iil minti'a. 1.1malnl"r estc rlrtcrrninat dc scmnificatie;i cle sensril fenonrerrologic, iil tiinp cc in intclig-cn{a arti{icialii, numai dr: semnificalia forma}1.
I)lLcir sensr.ri fenonrenolog;ic al tir;Janismelor vii este de aceca;i naturiL ca ,si
ortoscnsul tlin iliii-rt':tistcntir, c{rc2r ce apare irlteneiat linind seama de introdes,:lricl:rea oricirrrri orgrrnisnr r-iu in in{orma.terie, atrinci dcvinc posibili o inlelegcre 1:rrgi si completi. a. notiunii cle inlormatie bazatir pe structririr sir-rtacticl
-.crnnificatic formalir si scus (ortosens) lenomenologic.
in accst volurn nri sint atlcirclatc riecit anutnitc-aspecte a1e cosmosului, unir-ersului, matcijci ncr,'ii gi rnaterici vii, ale inforn-ratiej, {5"rii sir" sc fi atins stadiul
rurui tratat rle ontologie. I)ezr.oltarca clrrrientelor ontologice clin aceast5. lucrare,.
rlaciL ele sc vol' dovecli interneiate, \'r1 ccrc inciL rlrult timp ;i cfor-t.
Ceca cc insi. sc poilte constat:r, c,.1 siguranti, t'ste faptul ci filosofia tru este
rrroartir" ;i rrici nu tleLtiie rccoit-iti'uitlr . ('r.,it,strittlirt ci istoricii tre'buie ins5. coniinuatil.. iia irctruie sir sc coircentrczic asu ilra lronti,:rclor cunoa;terii pentru a
schita noi imagini il,rupra lumii mltt'rialc. Iar tlin accsteei sir erleagi- pe celc care
..inl comP:itibile cu eristentcle ru.t-ranir;i:,r;ciali, crl cc)nstluctia;i creafia telinologicir, ccononicli ;i splrituali.
A retluce {ilosofia 1a cunoa;ter:r'a ;1 iinti{icir" actualir, cind insirrci ;tiinla alc
r-nultt nedumerir:i, a-li imagina lr.i:ncil. in ittir,'qitrtcrz i'z in lirnjtclc cilnoa;terii Llc
astirzi, reprezintd., 1r'rrir incloiali, un c.rc'rr:i1iri 1,"si1-'il . lla.r cu cc drept ar-preiindr:
,;tiinfa c'.i lumea p<.ra,te fi intrl.easii ;i t'ri;licuti nrtitrii ltrin ccca cc cll. cunoa:(rte'
astirzi? llvident, nu arc nici un asrrlelica iirlirt. 5i totu;i, in;iiinla coiitctitpora-nii,
in explicalca minlii llrttiinc sr f.inr,'ct<t;r1. lnniai dc c<:ca cc se cullilii;r-c tlin fizica"
actrrirlir-;i biologia actr.r:rlli, {iirir u srr 1'('culloiiiric c:r1ita.i,cl,. clrosi:}'itii a proceselor
psihologice mentalc, faptul cii cle itll )l{r inc;tili:cazir d.,:cit in nrl:,:ur-it reclrrsli in
cunoasterea;tiin!i{ici contentp,Jrirlri. ilc:rtj;rL',ita1-ca psihit:ir., nt:Lnifrslati- prin,
imagine, srinet, gind, scntin(rnt. t::.11 consitliintl ca un c{rrc1. i,rl iritcrconectivi*
tirlii ncuronil.or, c'ind in i:lod cviiii.'iri. ii.rr:,r:ti'l ini.i-'lc<1i,.:c',i.,'itate nu tlt-ce :riciodatir
pragul coiitiiiuul'tri, sat1, este tl,-:clir;'ilti'L lnL cilii.irolnen. Pcntru ;iiinla actiialir, lumea
se i;rciride in cririer sul, f':rrtlia "rlr1r.li isti,rlt"t eiir ingrctlicnti fizici cuno:lcu{i, care
sc supun numai u11or tr)rocesr: iliorr:ratioriliLr: t1c tipul celor din intciigcnta arti*
ficialf. Filosofia n1i l]oatc ac'cr:"ita iiil as(:-rrelica pnnct cl.e reil,.::'c. ljesi e;r reciiiloalt{r;i sc bazeazl in;iiitif:r r:cltc;:r1-rrLLaiiir,. ca ittt. ncral,e irichicle oc]rii iir fa!a
rinor re'aiitiLti care se conturclizii. c* l.oaiir clririfltea gi i:;rrr: depii;lsc caiiiul for*
raal al ;tiial,ei de azi.
Jinind coirt de o seric dtsl ienoini:rnr car*:.rpar in fizicir tartjculcici: elementare - la frontiera de jos a iu.:;rii --", ;li,,.i r-le cele c;rre apal"in crt:icmj. si mintea.
umane
- ]a frontieta de sri:, a lun:ii --, rii'r cilceridle bioibgiei ;i i:L: ;tiin'tei infor*

178

I'R,EFAJ'.T,

naliei, filosofia poate deduce c5. cer trebuic sX-;i continue constrttcli3 ;i sr;,111zici o'noud reaoi,t4i,e ;tiiu,lificd fA'IfS), a treia marc revolulie..9up1 rc.volulta
trewtoniuna din secolul'at XVIt-lea gi revolu!ia cuanLic-relativistiL (Planck-Einstein)
a" t^ in""putu1 acestui secol. Acesta este ai doilea mesaj .gencral al acestei- c[r!i,
d; i;pi; ,J;.ototnt al mesajului rcferitor lei aparilia unei;tiinfe structural-fenomenologice.
--to|t"t=a

de fali reprczintb. o iruccrcare de filosofie asupra lumii, pornind de


dJele ;tiinfei contemporane ;i explcirind in direcfia a cee:r- ce este incii necuin hatcria prr-,frrndi. Autolul este,conltient dc {aPtul
loscst in'matcrie, 1
"t"ri."
poate
cdipoteza pe care o'prezintl ^un fi una riin ipotezele posi'rrilc. Dc altfel, chtar
caracter r.lestul de deschis, fiind rle aceea peripotiza diri acest voiotl are
tlctibiln. Al tr-eilea rnesaj gencral al accstei cd.r!i cste acela cir in cadrul nateridialectic ;i istoiic" sint posibilc, ita.i alcs cind sc ia in consideralie ma"fi.-"f"i
profundl, mai multe modelc cxrtologice, eliminalea unora dintre aceste
i"ti"
modele urmincl s[ fie rezuitatul progresuLui cunoalterii ;tiinlifice. Credern cii
inccrcarea unor asemenea modele, a irnol' asctt-Irjl1c'a ipoteze, este necesarS" - pentru
riirt"f"t* disct4iilor filosofice ;i ;tiinlifice, poate cltiar pe.tttu noi ciri de abordare in ;tiinil.
.
..:r,_-r:t:a:.it
Ca-r-e va'fi insi. iniluen!a unui nou lnoclel ont.ologic asrlpra spiritualitdf
urnane, acest important factor care:rlir-tur-i dc conditiilc materiale determini r'ra-ta
sociaii,r Acest lucru cletinde de moLl'.il in carc :;e I'alorizeazir oiice noul oltoiogie,
yal<rrizare carc se ba;zciz|" nu nurnai pc incelc;'rrce confitrutulni existenfei, naiurii
i1.. tirnp.ului. _\rizit'Lnca asupra ltrmii
;i r.uil"ti"i, ci ;l p" l"Jit6filc sociallistoti.'-or" o .o*pott.,ite'ontologicli ;i una axiologici, iu inflrrcnf;"1 -recillroci ;i in interc.iimprejur:1rile iitorice concrcte a1u socic.ti{ii, in volrrmul de fa![^.rtL1 s-a
"l1iu".
urm6rit o valorilicare axiologiciL a moclelnlui ontologic propus, ceea ce. ar fi dep5"rreirnpiiniie pe carc cititorul o va
;ii "fri""iiuete unei ontologiT. O ii-asemcnea
corectatl in viitor'
resirnfi, ca ;i autorul, ar putca
si {ie claborat ;i si apari, in intenf iile aufi
urmat
volurn'ar
acesL
dc altfdl,
torrilui, mult mai tirzlt, ins5. citcva intilniri;i rliscr"ifii a,vttte cn Constautin i\orczL
l""itil"it, pi:in indemnul cle a continua f irriL mari intrcruDeri o.ginalle -od]13
""
i"..p"te, t" l"ltirot"a lucri.rii cic fa!ir, Ilc asemenca autontl-tiuc. si. -1]t.t^:11lX
filos,ofilor ch'. Ilie PArr.u ;i Gh. \'lidufescu pcntru lectura, aprecir-rtlc ;1,o.?se.lv1tiile licuie a.iupia rnann.scii:ul,,ri, prccitnl $i tt.Ltr,tror r:clor caLe art conlrtlit-ltt la

tra

re:rtrizarea a.ccs'rui volr.ttn.


..11i1

0|tL'r.

FA}I'fIIA

cosMosul. sr

UNTVERSUL

C,{I}TTOI-UL t

IIODI|LUL I.L.If. SI

ORTOITIZICTI

lI(|l)lILLt I\ELt,Lt.I LLlttll llLtTEltIALE (I.L.il.)


in cirttarcli un()r .irrim-c elenlcnte ;i principii, omul a crezut ci otlatd. irnagii;i va prrtea cxplica lunrea. Ascmenea elemente gi principii le-a cluiat, ite
rnti-o rcalitatc proftrndi nedcfinitii, fic intr-un haos iati o
primordiali"; iie

:rate

"pe in ultim$ Dar;ntr-o sul,stan!i futidamentail" sau in citcva asemenea substante;fi'e


rii:ule cle rnaterie din care s-ar constrni lumea ca din cirimizi; fie i1 lrat'eiie
l,rofundir ;i form5, aceasta din urmi transforrnind materia in substantb., forma
rt'nind de undeva din afara materiei; fic in modele icleale (arhetipuri) cire ar sirlailtri irltr-o lurne a ideilor; fie intr-o voirll metafizicir; fie in divinit"t" r"o Oi
\ iriiteti.
Itoclelele oiitologice care corespuud acerstor viziuni pot fi clasificate in modele
i;ithiie, ct.t deschiLlere nt.ctaJiz'icri sau t.tt Jesc/idere inspVe frofw::inti mateyia.le.
Zr:rta de re{erintir. a lumii materialc in raport cu care rin irodel ontologic este
rlicu'iris sj-'u cieschis cl constituie univelsul. Uri mociei cntologicl".f,i.-"""3.;"";;
'-,;rir.t,r's 'incliis. Ilodelele carc
constrnicsc lumea din particuie elementare siirt, de
::grila,. irichise. Oricit am aprofur.rrJa prirrticulele elefrentare, dac5. dincolo cle ele
irLl lrai concepem nimic, unirrersul cste inchis. La fel, dac[, Ia extremitatea ceaia.ltiL, universul se incheie cu corpuri macrosccpice gi organisme vii,;i dincolo cle.
accstea nu rnai gisirn njrnic, uuivcrsnl este inchis.
Un univers inciiis.;i.ios (inspre plofunzimi) ;i szs {dinsirre viu) estc r:ln lni.,'ers t.otal, htr:ltis sau tn.clr,is in mod nbsoiztt.
I)ac5. universul se deschitie in prufuuzirni, plin confinutul pai"ciculclor elt:trentate, el estc ttn univers des,:/ti,s..i)ac5" insir cl sc de.schicle pfin organismele,
-,'ii, spnnem cii. este introtl. escltis .
Utr univcrs deschis si in1.r'c'deschi-s crstr un univcrs tctal dtsck.is sau descirfs
i;t mod, sbsolut,
ln cazul unui unirrers dt:schis nietafizic citre idee, niinte unir,ers:il:-r sau divi:litate (I), ori in cazul uuni uuivers deschis sarr introdeschis c5.tre o realiial.e
p_rofundX materjaii (II) estr: posil;il ca. nnivcrsutr si nu fic singurul existcnt.
\umai un univers iuchis in mod absr-rlut poate fi sinsurul univeri existcnt (III1.
In a1 doilea caz, universul se. gl-iiscgte in cosnios iar cosmosui lroate contine
lil] lltilner oarecare de universnri. In prin:ul caz rlu clefinim un co-irfos. .,*nii,eisrrtr
;i divinitatea nu constituie rin cosrxi)s. J.deile lui l)laton nu fac parte din unile1's sau din cosmos, ci ciintr-o lnmc aparte. Ccl mrilt s-ar puteir vortri tle un
cosmos metafizic. In al treilea ('irz, r-rniicrsul ;.i cosmosul coincid.
Cosmosul il vom inlelegc i;rtctdrauna ca uu ccsillos material. ftlcile existente in sine, mintea universal>J'", zeii, du.irrnezeu sint numai reflectiiri inversate,
rdsturnate cum spunea }itarx, ale unti rea.litlfi cornplexe ;i subtile care cuprincle,

COSMOSUL

Prolunzimita
mctarlel

Deschidare

lntr-odaschidora

Univers

$I UI\IVIIRSUIT

MODELUL I.L.M, $I ORTOF]ZICA

181

nu este material[, dar nu


;i in{ormateria. fdeea
la introdeschiderea
subtil,
<ie
m,od
deosebit
intt-.ttt
;;;;; ii a..it i" ittit"ti",
aceea, nu numai
De
informaterie.
c5"tre
rp4lo-t"*porale
configuralii
l"""riirt
general,
constituie lumea''
in
;r;;;i, .i ;l ia"ild "i.ir"l, crcagiile gi reacliile viului, ea.este materialir
intrucit
rnaterie,
dar
la
iro*ii
Lumea r1u se reduce, ;",l;ti,
nimic'
exista
poate
nu
suport,
pufin-ca
cel
materiei,
io afuia!n cosmos, imaginat in modul cel mai sintetic prin mr:delutr I.L.M., .nici un
oalier al lumii mat?ria:G nu este mai esen{ial deci? altutr' fotu;i, esen{iale par
{'"*i-;fiJ^pitf""ri-iie ;i palierul mentai-psihologic. (con;tiin!a) pseniialitall.3
se concentreazL nt atit in luruL deschiderii, cit a introdeschiderir untversttlut.
macroStiinta s-a concentrat pini acum in jurul deschiderii, dezvoltind {izica
apoj
intuind
microscopici"
fizica
plin
cll.a deschiderii
;i
;;;t;,"Jp;;;;i;,I
ptna
a
conceput
nu
aici.
se
ca
oprelte
profunzimi.
Dar
,existcnta unor
$tiinfa
'nu
a abordat-o. Trebuic insi si oba"^ir*rt"t"irii"["i.f.iacrca ;i, er'ident, nici
r".ia* c5. flri deschidere nu poate exista nici introdeschidere, ded,eaceea zona
a"."tia"tii nu poate fi socotitir neesenlialS. Esenlial.,.din"punctul,
1'ederq {
ctnooasteyii, estc intreg inclul lumii materiale' Escn[ialc, dtn ptrnctul de,\'edere
.al gcnerd,rii lurnii (unfuersului) gi al crealie'r, lumii, sint procesele din ;urul rntroaeihiderii, uneori in pro{unzimi, uneori in con;tiin!5'
ln fine, mai rd"mine de obsenat ci modelul ontologic I.L'M. este un model
din pro." t"u"_tl"-inversi (feed.back). Acest model arati c5. lumea sesedesfS;oari
intoarce asupra ei
i';n;ili: ;;^a.r"nia'" ditr pr6funriini, dar in ccle din urm5..
t*e.,i. Bucl* cu feedback iuprinde deschid"erea, u.niversul, v-iul-9i introdeschiderea.
ffioi-""printic, de fapt, ;i ibeea ;i creafia. ]tllodelul T,L.S, 4ggaje un principiu
.un"ii" extrem de'proiunil. Punctul de plecare al .buclei cibernetice nu pcate
profu.nzimile. 111.9:;
"it
f;;;* ;"portul intregii lumi materiale, in ultimS" instan!5"
transfolmd"rile
de
indiferent
atunci
;i creafiiie
valabil,
eJte
lt*"ioi"f iGrnetic
:diJ;;i;i;.iU.**tita, ceea ce se reintoarce in profunzimi trebuie s5' fie de aceeagi
desfdqu-rare a lumii
f,utrx|1f";;; ;"- pdaci, adic5. c-u cea ce t gi,ter.t .intreag.a
sL aib5" ingredienfi
trebuic
organisirele
f)e
aceea
ai"-ptof""zimi.
"r'ii
"J"'o*i"i"
fizici si pro..r" de ordin fizic similare cu ale profunzimilor. Ce anume-poate ge;;; 'd""-h:i"; ; i;-" pentru a primi intru sine rispunsuri de aceeaqi
natur[ ?
Pentru a rispuncle la aceastX intrebare vom o'bserva" c[ in modclul I'L'M'
se nresuDune a ce^profunzimile existenlei sint constituite din douf, principii maiurl*i", iumatia gi'inforrnateria. Ansarnblul.lumatic-informatcrie constituie ortoeste o materie_primord.iali nestructurati, dar- structurabilS"
"ittJtWi."G-"tir
informateria. Numai prin cuplarea informateriei cu lumatia
ei
cu
rr6e cuolaiul
;;;";;6'o'r, ntrilr".* ale clrui proprie-tl.fi.depind, in u1-tim5._instan!i', deunstrucy-1it*rnrii" dil irrfottout"ii.. it".rrla tuclei'cibeinetice I.L.N[., determinind

sistemul nelvos spalio-temporal

;;iq;; I-""rai" infoimateri". Punctul de plecare apare a fi o,strwcturd specificd'


irilnformaterie, structur[ carei se clezvolt[ datoritl irnor proprietili interngl PrL
rnordiale, ale informateriei. Punctul de sosire in informaterie trebgie sl tte reo*pt"t""'""or structuri sau procese satisficind.-o cerinll internS" a informateriei'
pr**r1p""ific in iniormaterie, d.enumirea ar5-Vom numi ,,ortosens" .rr,
"r"h"ne"
,rrrrtl, dis patrierul-men12l^-psihologic, legS.turii implicat1 de motincl legetu1"
"o
d.'lul I.L.\1.
ln informaterie, structuriie care se produc de la sine av la b?zl-procese .cle
otto*"r,--i"i", * Ei r"nsurit" mentale,'sint procese informalionale fenomenolosensuri mentale; ortosensul poate s[
;i; ili".*."ti ""i.ti;i-i;;rp;"a""t'de
mentale
a1e organismelor vii sint, la rigdul
existe si firl r."r-*L"i"i. S""r|titr
i;;,;i;';;;;'ll" i"1"ii'.lt;;. i; acest mocl se incfude bucia ciberneticl I.L.M.

t82

cosr.Josul. gr UNIVEESUT)

{.tr] ESTE (}NTOFIZIC,T

\untim ortaf'iiit:ri clonrcninl carc cxPlolcaziL {ik:sofic


rinci liz;cir
a ortoeristenlei. Rr:icritrdu-ire Ja nrocleiui I.L.-\I..schitat iriirosibilitatra
pat^gtuf.J pi...il.r,t,
eirtofizica" cauti si. tlescric proi'uirzimilc c.ristr:ntci, cleschicleria
univcrsulni, dar nu sc ocitp-ii rle. descrierca universuiui. (lu toate;i"introcli..l;,j,.rta
ace stea, un pi.i1.cipitr furrdamental al ortofizicii tr:cbuic sir fjc accla al racorddrii lo ,itrrorril,:rr'
e:r.istetttd. a^sttpra rtttitersttlti . Curroarstcrt-:r lizicii, biologicn
;i p.;1rofod;;'"."r,,f :,
nu poatc fi ru:gatir, ca poirte fi niai bine crplicati,, ;lr;;i;;;atir,
iar annrnilg 1-r'i1;1<loxrtri stru lucruri stranii in cunriastt:rc
pttea
re
ti".tn,:itl.^i";;r,
li;,i..;,i.
ortofizicii. Unclc din proirlt'nrclc erctr'rale _ai;ili"1ci pri rl e1]cidate i' cadr'l r-.ris"tc sc'baZezc pc L'r no' r'oc1cl
te'nt aI cruroa;tcrii, ititcle insir r-or trt-bu.i
o*ii.rlogic, er.entual pc ccca ce numirr ortofizrca._sii
Cit auumtl din mccanica ctlarlticir actuali.,. in special dacil nt-. ginclim la lizica,
particulelor ciemt-'ntare ;i teoria cuanticii a cimpului, iriterferearX ..1 ortofizical
I)estul de lnult, firrir indoiall, rlar crcdt-rn c:-.1 problema'ar trebui .l ." prrA ,riiili
,.lccit sc proccdeazir astirzi. l)c rcguli, se imagineazi" un model maternatii
abstriict,
txprirnind o logicii cu:intici., car:e sir cr:|liq.i proprietitilc particulelo,
llodelul este ginciit in nipt.rt cu nivr:hrl striit il p"r'tict f"lo, ,'tc-"r1t"i"
"I,,-",,trni,,.
a,.,il'-5.
c1 et,,rtspirir': profirnz-inr.i alc nrateriii. Deir asupra acestor
Ljl":1""1
1,r,rf,or,-'
zlml ntl. se-mai silullc nimic. ;\t' trt'lrui |ornit, cliu r:ontrii, de'la ultimul itrut ;rl
Profunzimilor nrateriei, dc gasit o.logicri specificir a fenomenclor profunil,, oloi*

s:i explice gcnerarea.particulclol clerrit'ntarc. I-ogica profunzimilor'.i'a fi .or"oi,L


elirci r,a cxplica logicil cuanriciL.
,,I)cschiderrar', in intcierul din 1'111.3g111fu1 anterior, o glsim in ficcar.c
ticul5' elerlcntaui.,
anulttc rn ac,:I, a cait: sint intr-adlvii clemcntare, ir,.rrlX,3r_
,i
".i
mai con!.in altc plrrticul,t'i nunrai urL ,,fragrnent" iulitratului piof.ira. ll*^t
chidcrea o gasirl ;i.in.-*patiu.. nrai bine tiliis in cuantele
c1e spaliir. tj"iii."t.t.
tleint:ntare;i cuantclc <lci spatiu sint clescliise in interiorul tror ii.t'rc acclasi.Jstrat. I)c acerr:a, oltofizic;r nu r)oerto facc o deosebire totalL intrc su"ii., :ri .,;;;
ticule. ('orrccptrrl sirnl'lu ,l! t,rrt,t,-',isl.(.11ir
jrtrare irrdrt,l;,; i;',;ri1;i ,:.,, ;1,,,;,
cuantice pe o .rnlrmitir r:irlc, inli.turinriu _1i'
)_._ 1ie altc.lc cii ;lnpr.olaiiie-;;i; iilr,
lipsitc dc sens i]1 f-irport cu iiro<krlul I.L.lI.'
Din nciericin: ri-.r
-irllt,,tn actii,lil tlircct asrlllra tleschicicrii. At*'ci cincl i:jt,cniin douiL .particrilc Llrltleui:il',:'t..ri
r.iicze rt,rrri t.a".rsf6rmarca lor, cir.rrl .,, ,rau
loc,
ce\:il ,tlin dcschidttca 1or, rlar tlc irclionat s-a actionat nu.tl,iir ir,,.il-ilnplicl.
oillelor
ca atarc. \Lr . priicrtl rLr'1 icnir rlilc.-L _".,tirt" t-ltschirlorii pentru'cri
,-,*
tit'
,
at'c,'-ilrilit, ticsclri,l<'t c;r- r'-lt' . ircop('r'itir 11,:
"" i.,
icrrl, It, ,,l,nt,.irtorl.- itii.l;,
lirri
1.,i-ocesul deschiCcrii gi lcinciriderii tor, r-jacii el ai ar,.,a loc atunci.irra pnrii:i,t..i.,
se transforml, nlr*1 iltttlim inrcgi'.tla. Stiln sir iruegistrlm riun-rat cecii ce :c 1lctrecc' inainte ;i clupi i'tacrju liiricntr-t car-e transferrin:i particutcte inilirti,-irr",iig

art i,'ulc.

Accesul nostrll ca}m, nc','iolcnt, !n llrofunzimi

desehiclcre.

al putea veni nrrmai pril intr"o-

Partea centralir. ir ortofizicii ;evjne fizicii prolunzimilor trumii nr"r-tcriale. Fizica


profunzirnilor ar: Diitea si. fic fr-ra"rtc diferit;i^dc fizica riniversrrlui,,lur,.o"iri*
principinlui clr"rniat la_incepuir:l rit:estui. paragraf, trebuie -sx. fie lr'*roiiit;t*
Eitt
la aceea a universului. DupI" clrirl an1 mai bbsieivat, aceastii racorcla-ie
trebuje si.
se facir- nu numai in ceea.cc,prive;te fizica, d.-ar Ei biologia, chiar qi ptif."i"gl*
ia intreaga manifest-arc a organismelor'r'ii diriuni'iers. irroprigtit]ie
- de .fapt
materiei
profunde, in special ale :'nfolmiteriei, trebuie si. fie .1" oc..a '.i, l;tt l
deoscbite de cele aie snbstantelor fizice lrzuale.

MODELUL I.L.114. 5r ORTOFTZICA

183

insirgi rnotor gi atunci ortoexistenla tr.ebuie


Fe c1e o parte, materia i;i este
.i aibir proprietlli carc si 'duci _ei
1a getlevare& unui univers care" s5. c.onlini viu
;i con5iiin{ii; pe de altl parte, materia poate ac{iona asupra ei ins5.;i prin con:tjinta'Iumii materialc caie se manifestir sub forma de con;tiinll sociall ;i care
pt,.. intcrveni in profunzimi, din univers, fie.Ei in scopul de a crea un nou
"t
r.inivers.
Con;tiinla sociall a creat tehnologia prin care actioneazd' ?1gpra subsianlelor din unir,-ers, apoi asupra infoi-rnatiei desprinse,.dar ;i artificializate, din
riintea omului; con;tiinla sociali va acliona intr-o zi ;i asupra materiei proi'.rncle, pin1 lar posibilitatca lirniti de a gcnci'a L1n nou uni.'ers. La fe1 cum sociira'Lca a creot circuitul electronic ;i calculatorul eLectionic intcligent, in acela;i
S::oS al ci-rr.intului cr-ea{ic, r'a putea crea, in principiu, ;i un nou unir.ets.
\ronr deosebi atunci doul moduri de co'r.tituirc a ttnui uni'.'ers: prin autcq'r rler:atre si prin gencrarc. r\r fi dc a;teptat c:r universttl constituit prin generare
s1 fie superior ccliri autogr:ncrat. Ambele moduri trcbuie ins5" s[ se inscric in

anumiie lcgitn!i prim:',"re, clerncntarc, ale lnatcriei profundc. Autogencrarea nu


1:oa-tc plovcni dintr-o col1gtiintl, circi aceasta nu cxistii decit in univers. Autog.nerarca trebuic s5. fic rLn proccs fizic, un {ctr dc iiuciua{ic :r informateriei care
si antrenczc lurnatia;i sit ducii 1lr o struclur:rrc a unui unir.'ct's. Ortofizica urnieazd- s5" o{erc i-rn model al proccsului de fluciua{ic al iniornaterici ca ;i al alior
proprictlli ale ac:steia. Ea trcbuie si ofcrc o c:',piicaric a dialccticii informatcrieirmatie atit in ceea ce privc;tc dcschidert-'a., cit 9i introdc-*chiderea.
lntrucit ;tiinltr contcirnpora-r.ri",i, rir'-'r-incl c-11 rLn rnorlcl ontologic inchis, neglij..azi total introdeschj.derea (arn vizut c5. ir:r ccca cc privc;tc ,,der-.chiderea" f.izica
rstr obligatir si intuiascir" cxistenfa uiro:: profunzimi), rcr-inc ortofizicii sarcina
s-o:-'liamlilczc cu cc:r mai mare atcnfle. Intiodcschiclerc:r in niodelul LL.M. reiri'czinti. de fapt o deschidere mai ariilci, tnai dii'ectci dccit deschiderea. Univer.ul cste deschis inirucit provinc ciin prolnlrzini, din oltoeristentl, dar el sc
prezintir i:r fala viului din univers rLjn manta.ua iumatici, ca ;i crrn'r ar {i inihi.. cle fa.pt. acoperit, dc acea,*ta. Ijcschirlclcr,L,,tiiir.t:L_su1ui tstc ricopr:ritit" dc lumatie, depi, in principiu, nll am putea ercl'.rcl,.r i:a;zuri iil carc,iir rinir-c:r's, silL aparl
uni.l,,-\'a gi fenomenui dr: clcsciriCcrc rca1i" sr.Lb forma urror singtrlalitirii. Asr:rler"ica
sinl.ularitili ar trebui insir. sir reprr,'zintc stiii:i dirr:iinicc dc cor-rstituirc sar.r c1e dispir:'itie c1e strtLcturir ciin u-nivi:r'-s.
Introdeschiderca este prez,eirti in oricc or"rarnistn vi'.r li dcci cst{: o deschidcl': profundi. gi dilectir in inforrnaterir:; fiincl inierni orgirni".tni:1or r.ii;i nc:.npll-;'oL unor simluri care sir-i scmnalezc c1ii.r:ci prczcnta, ld.mine ascrinsl. Ca ;i de:rci-l,ierea, introdeschiderea poate fi descoireritli ;i cercctatir prin g-itclirc Jilo"soficii

;r,'tiinlir.
Ce fc1 cle teoric va fi ortofizica? O teor"ic pur formall, arioma.ticir", nu poatr:
r.. clin catza fenomeneiot cle orloseils ;i s.,/s !e care trebuie si lc li:l.tcze. Sc
str: cir. existi,,sensuri" r'ortnalc, semnificatii, ciar;i sensuri nejorn'ra1e, fenoinenci;-;gice. Ultirncle, sub o anumii:L formi., ca fenomene in informaterie, fac ca ortor-,.,irl:tenta sir nu poati fi tratath rnatcma.tic colrplet, dupl cum nici viul ;i nici
.';cietatea nu pot fi tratate m;rieinatic in mod absolut. Numai ceea cc nu c$tc
introdeschis in univers poatc^fi tratat natematic ln mod absoLut; de accea fizica
1'.:,:ite fi tratatS inatematic. In schimb, ortof.izica, ciriar dac5" arn pLeca numai pe
cai,:a deschiderii din ortoexistenlii cltrc nn univers, numai in partc, de la un
ii:r.rririt ,lnlm,etut poate fi tratat[ matematic; in rest, ortofizica trebuie sii descrie
,;r o fcaornenologie nernatematizabill.
Datoriti unei lurni in inel, orto{izica nu poate fi nici o teorie deductivir,
iinial'i sau liniar-arborescenti. Numai pe por{iuni ale ineluiui lurnii matcriaie
tst"e posibilir o astfel de teorie, Porfiunea care revine ortofizicii nu ofer[ aceastir
p.:sibilitatc deoarece ortoexistcnla bste punct de plecare 9i punct de sosire. ln

(] O S$TO.qU

1S,t

L SI

T.]

NIVT.]IISLIL

auiogr'tierate p'l-il''
afara unor principii, legitir.li inruabilt:, legile u[ui,ittlivcts sint
univcrs',prcccden't"'
iluct.ralie ouo g"rr.t"te" ilinti-un
teorie cate !i;re
Orto{izica nu poate {i decit o tcorie config-ura{ional1, adicii o {cnomenclol
tlir:'
circularitatc.a
c1c
cnsmo..il,
.""t;g,.tre:rzii
.o;t .i; f.glt.lrii'" .,ni.
{or-nra1 ttn univeL-* c.-ici
dt:dLtcc
p-ntem
pt?,,in,t
nu
prrme,
rir
a.
;;;;.
rrti".iiiiilc
pcatc inte^'cI'ri
;i cr'.:a1ie, cl,rric
;;;;i; ;; t,it.ir" ,i"".i',i..it'ricqi.,
111 :lt:l'-)f,el
itrt|cagrt
sri s(' sltt'li,'2,']'1,11-"]
1rt'l
irr,ri,.r'irl;i
lirrrr,.;r
lr,{r.
.('.'l.rii"nii. i).,rriirr lr i'tr
s-o. tLcrhrci'
inccllu!'
la
grrr:ri je si nimcni ,.,,t'rro*t" oLcn o illraginc intcgraii tlc
(
,ili;:'rr,
i"#',\i.. r'ji,, ..:., i',,;,i,i;i. ljiccrrr.r, rr..,i.li rr. 1.1..]i. sl(. l( Erli tl- rlta li
lrt
l'(a
lc(
illlull
l'r1rt
l't'ttttlr'
vt'rigI
.^"t in5('lllnlla dr'
t."li.''irt"ri.,rl ciScrngticii, cste :rcicr-iirat, poatc li .con{igrira{ioniiiiL.
iur
Ur, .;rt..,ri'",r ir",tt" ii infcles d.cit prin cunoa;tcreiL .cirnfig-.r'.tici lcgirturjl.i'
ciiculaLritiLti'
intoarceri
rnriltc
protli-ri
sc
cari
t,rt#;i ""t.il;, ir-r
'i clttcl lll.l \ii] {i tlcairirrai
Ortofizica sc \ra lraza pcr^ o tt:orie con{igulationtrii
volrl .eirsi lrisiituri trt'ior:
inli-otli:schidcrc
in
.;rt"rni.:, it..oor,,." ir pr:,rtotir-imi ;i
dc I.I-.I1. caract'r11li
rcprczcntert
,n",.i
conf.r;i:insatrltrlului
rnalizabilc, care lttl
r'i'rduri'
in
rcpr:tate.
Le'cni
lont
aspect
accstni
Asupra
.sist"m.
irrriri
"'-"'t;",,Fr;tii"riiriii"--irir'nii n,atcrialr"' s-a ariitat cit-filosofia Poatc avca o lrazir'
lixistcil!a t'ruci ottocxistcnlc.p<xr'tc fi dcdusir 111t'nL:11'
-rltiorrticir
exoerirne'talir, insiiltr,rit^t:i.
1otugi, crrccr:irile ltiinfci din,
;i r:rper nientall.intimpinarea
;;fi.*i;;;^;;
;til;i,;
un.i astfel tlt r"ii'
i,.t 1ac ilci:it',.ii
;T#i;;,t;i-i..:i;;:.,.rii
.

'i*ii

ziuiri
rroi
--*--C.,"*

r.
ce i' ,,profunzilnilc ltrmii rnaterialc" atlr ntrtlit cxllet'inrt'nt {ilo.oIic
tnitrlca lrtriltrl;i
o fiiosofie eti,"rim"r,t*li, ci o r,tlitr,nc.axferitnerrt.trli.pt: clLre
".i. i. \ir nc firt-rprrr,,'rrr sr-r ilrt'r.rn r, t'riti,.i;-, a .r'irlirrrrii ,'\]x'i'iln' lllitJe 1' t'1 ';
"r.,
ql oosctlJiri rrportrrl :tcc>t( la c\l rril"* i pfaa" in ca<lrrrl ratirrr:ii llillJll",. irr 3-t'rtc.rrl,.;i
ci irurrai sir folosim i'1ti1c:
viitor,
cle
obic'ct'iv
lectui, acest }ucru tir-i"J i".ri rrlr
dezyolta ortrlfizica'
pentrt'a
lL'
-srtgcrcazir
rafiuncir
;"";.
"i1l"rint.,rt"1ii

si

sllliltll

\TIl o t)Ls(lllIsE

!\LlllllElllE

'l'L!:ttr. :it'tti lrt,'il.' s1'r:,lio-1.' li;1',ri';ri" :ittl i"5r'1ti:t', iitl' titr'.)'.'.1"'i li -"i irrl,r{'.l1':'
..1,i-". i,,1i.rriit'=riii,l, r',.,,' ,.,,1,, ci,i,,r- rti,,i ,l,.clti:,'r ti,','il rlts|Ji;tlt't'tlt. 1t,1tt'rl''' iit-

iirr- stnrctui:i1t: carc o.ilosc'tiii :tn fost nulnitir :'isr1;;;,rr" t,,,r in iiiiiormair:li,-:
i'.
sint nuuriii ili paltc siste{re, ;i arri-'ttl.t:"
inilorir:-cchist
iilstt-ru,'ic
t"*.1';Jr-n,t,,sr:hist
jutroilcsL:i'iicl-:rjj e1c at ;i pt tipriI)rrtoritii
io-1rrrr;lrl-al1.
s1r;ii,
lor
;li;. ;,;.'.ttrrilc
('
iri ]!::ic;:ri{
i,ilrii
-i'ot
-""'Ui["ii,ttttt'rttilog.cr',
,inrlr"ir'51ii ,:" ,iirt."r., iirll-otieschi-sc t:itc lot rtn sistr,m irrtloihsclris.
lil-httlt''"' ol'to-'
ii d,,osi biic <li{crjie til;r'ri tic ri5i'-lirt
..i;rtrci!esr:irise: orgii.llir;t-lic'
jlrstif
iiucdi:rt.
i'-:atc
,-,i:
ii
L,iriincic ri,.tl,ii ,.h nut;,iii i
tr";;.:.
"-"'"Cr,l:-,"i;,i
rr.idciri tiit drr siriirtrn intrcrleschis t::le- orgcrtisittu,l'. Jili ceca cc 'ste
olglluisr.'l .:1'c inirocic:chis"
f,r* ,i,r urg'^ti.,-rr.' Orj." iliiitaic vic, ailii:ir. ct'ittl
Dar"_;i"
su:ic.iatcli, carr: ltu i:stc
";., irrgorlio,-i po:icrii fr,irolt-'rrrrl rie c-oirq-tiilta.
itr,.iil
i;l;.:'r'.i''sciliis,
:iilrtti
i;rt'ziniii,[ctit']:t''lt';l con::iiiliiti:0-r',-r-uign,,i.t;, ri..r',,1',Jt't,i

jr;t'ori,:-rcirisr: e:ii:e prezintL fcriomr.:ne cie conl{-iir.l1ir le'"'oiil tlt:'nli


"irf".^!*rii,.rui;i'
{tvhtilr(. Onrul ;i :,ticieti:'t':a sirit al-lllmc''
n
Nu iiisii" r,,ri.c,*t,r-lci'.,.i "t, c*lilitinii estc;rl:hcrn. Poatc i1is.i'-r ;i conliilL^f5'
Sistcmele cr:'
ar'Lir'ir:ialii.
intciigcnlir
cie
oirt.t',ta
,,r-,a,
caz'-',i
cs1.c
crlrir
;.rtilicialll
irrirern e:,tc ner-c.,ie;i cie.inlro;;;;ffi;.i aitificiarLi l[:,.int .l-iir,]r;c. Pcniru a fisistcmc
intrcdr:schisr:, :r'cietatea
;n piirni;1 ri:rd din

.ij;i,li;L;:;."1i;;d;;"rt,t.ril;,

I!{oDELUL I"L.M. gI ORTOFIZICA

lB:-r

isi.., la rinclul ei, un sistem introdeschis. Ar.ind introdeschidere si con$tiinte,


.ir.i.tatcir. satisface criteriilor cle a fi arhcni.
Ornui;i -societiltca, fiincl arhernc, nu s{-'rccluc la sistern. Dcnumirea de ar.:ir-ill provinc t1c la l'ecllnoa;terea unci proprietifi generale pe carc asemenea struc:irii.ci posecll: accca clc a a1'ea o aihiticturl? cu functluni neformale in julul,
'.'.tt,.',i

ttrrclt'tl cu {uncliuni de sister;2,. Pcntru sistcmul introdesc}ris, introdeschicle.-ea


i'riri'L'zit-itar utr elctnent at'hitectural care sc adaugr-i 1a arhitecrtula pirrlii sistcmice.
-\l'l-:.rrllul ar-c, in 1;rinciFirt, o athitecturli carc rleilir;ustt arhitecttua iinui sistem,
,ir irrrtlc rfr'numirelr adoptati 8. S-ar pr-rtca rc.tililrca fllptul ciL oricc oylan.is,ttt, are

" liliritecturi"r ni:ri }rogatir decii sisteinril,

dco:riece posedi introclesciriderc. Pro,rtll1.nl A r{izilrvA dcnumirea de arhenr pentru. structuri cLt nra:<inum de arhi.:,:.litr-it-, a-clici p.cntru str-uciuri care piL iingiL introdeschiderr:
itrezinti ;i con;tiint[,
.-i-:ittttl critr-riilor cuuntate initial. In schimlt. or:ganismelc
{.'rri1. con;tiin!5, ior

:r irumite st.rl:ar/ttiti.
){otittnea dc ar}rei:r inliturl tentalia unri ontologii sistenricc. Cosmosul nu
.'.ie sisten, ixo{r,tnzirnile lumii materiale nu sint sisteil, ;lrhemurilc nL1 sint sis*
'r-'l'i-1,-r. Nici uirivcrsul n11 eslc
sistetn. Univer:ul este arhen, clar ortoexistenta nu
sii-- arhcm, dc aceea nici co-.tnosul ntr este a.lhcm, rlcci nici o onlr-'logie alirt'rnicl
1:',i !t-r fi mai indri:pliLtitir decit una sistcmici.
lJeoscbirea ditrtrc sisteirl qi arhctu ne ap:11'L- ca foarte importantir. AsLrpra
.i :i:lr insistat clestui cic muit i'n lucrJLri antclio:lr-c:, chiar dzlcii nl.,.rr folosit cie':l dLr afhcm.
SistcmelL: initoclescirisi: cuno-qcntc piniL astirzi

:,i-l1r1;1

sint natui:ric. Poi fi crcate gi


^
:i:-ir:i[e iutrodeschisr ai'tificiale?
Difercnfa dintrc.inteiigcnia naturalS- (I\) ,si inteligcnta- artificial:"r (IA) cste
'- rtorat5.. in uiriini, irslaniii, IaptuLui cir priiriir- ntilizea.zi introcleschiderea, pe
'ritrl cea c1,: a dor-ra rtiL o tlo,icrliL. I)in acc,it pllltct c1c vecltrc naturalul estc legit
'.: iiitroclcschirlcrc, iar artiiiciaiLrl cie lilrsa ei.'in inourentul in c:lrc omul r'a obtine
=l i:riiorator o structu'r-ir, r'ic, drci cu irilrodeschirLcie, el r,a crca un olganisrn (viir,
':in_definilic) natural sau aitiiitri;Lil l)eosebim, di: fapt, trci posibiiitili:
I) crcarea uni-ti clganism dc tipul celor exisientc, fi"riL corigtiinll, pasiv in
-'alili't cu iu{ormater-ia riin or:tocxisientir, in sc'nsu1 ciL dc;i foloseite infor-materia
r., irtr:u propiia lr-r.i lunctionarc, orsalrisniul nu poirte si iir"r" o ,,structrul" iir
,:11rr,-'.'n1atL:ri,: astfcl lncit 1-,rin cuplarca cr ir-rmatia siL dcterminc constituirea ultor
i:aiitiLti sira{io-tt tlpor ale ;
.II) ct':area utrui organism cri o formiL de conltiinfir, dar tot pasiv in raport
' r ilif ormaf eria,, in seLsn I clt niai ,sus
III) crcil.rea- un,-Li tiisf,,;zitir-,r,,'j'' in raport cl iilfornrattria" din ortoexistcnti
:r-.l.iii care si-r. sr 1:oati'r. fi.ta structr-rri,ri ,1..t sir- sc poatir pr-oCucc un cfcct in uni,,'il-s sar1:ii srr'cl'trtrzr'r-1if ]t1ic1'{.)Lrnir-cis atuitci cind pr-ocesul nu ar {i,,acordat':
i',,' iiilivcr.-*ui din caie orqilnismui plor.in,:.
In illtilnLtl caz .(,T,trI; s-ar dispr.riie dc r:Ln dispoziiiv dc intervcntie in orto::':i:i::n{iL, Ii.riL con:;iiiir{i {ca- 1i ia o,:ga,nisrnek" subaiheme), un instrtrmdnt in mina
-.'rr'.i1ni ,ci s,tcieiirtii. Acest rlispozitir ii nurnim dispozitit ortotyottic sau oytotl,oit..
(iaz,utilr i{) 1111 sinl- de tiirul nrLiurai de;i create artificial, in schimb cazul
n"i
___
iIi) c,stc ar-rificial rL,-:,ii ittiLizcazir- inglctlicntii or:ganisraclor naturale. Daci rnodeluL
I.L.iI. r.a {j confirurrt rLc si'linfir, atunci ciispoziiir.ui ortotronic ar putea fi creat,
i-,i-cnincl un instrnrni-nt d+: inr-cstigaic $iiinliiic;'i aortoexistenlci gi ihiar o unealtd.
.,ilctehnolo;;icil {o irtr:i-','i:nti,: tr-irnologiciL in profunzimilc materiei este numitA
;

,. :ot-,'hnolo3ir,

e)

In caznl (i1) s-ar puica inscric o irrtclig':nj-i arri{iciali r.ic (I-\\') carc
;-r',it.-a fi consiruitir- in viitor. Lirr IA\'' r-a {i, dr. ta1'ri, iin arhcn. In cazul (I),
'-or- cre.i nrganisme artiiici;rle r.ii iOAl')

ar
sc

t f li'j.j\,!OSirl- Sl ij' Nl\rir, ltSLlL

3r)

J-)acir r-ezu.rnfuir cctnsicicr;rtiile de

1;ot

li clasj{ic:lic aslt't:l

nlai ir'aintc,

at-tr-ilci

oroaris:;te

ntt*'o'u

ionv
i:rnui

I =ubcr,',u".,u
L

ortc-,.oone

f---*

-'-

l
I'ot'

Sistemt
int;-cde E cnise

lr
I

sccie.rtec=
I

t-

* r\ alnal ull

sistetriele introricschisr

kl

nir,e - -.'"f*-/ci

crnclr*

MOIfI'LUi, I.L.M. $I

'hiul

OI'"TOIT{ZICA

187

se reduce la cotnportament (behavior), ;i gindirca, gi crea{ia. Comportanu cstc vYazttt nunai ca u1t act re{lex, ci ;i sub o formir complexi, dc:',rinzind in rnod esen!ial clc mediul inconjuriitor, plr:doninant social.
liirpt este cf, in malc mlsur5. behaviorismul are dreptatc. Rolul mediului,
.:li lr:latiilor sociale, ca determinantc ale pcrsoanci unlane estc preluat de la l\,larx.
Nirrnai c5. I{arx nu ncagd. congtiinfa ;i activitateiL mentaliL, rccunoscindu-le
ca i'oime de rellectare ale materiei. R. Ii. Skinner, opcrind cll u1r modcl ontoloEi-: riguro.s inchis, nerecunoscind nici cel putir epiienomenclc, nu admitc nirnic
iuior-rna{ional sau idcal. El declari: ,,incei'cind si aleze comportamentrrl urnan
ir"ltr-o lume cu dimensiuni nefizice, psihologii nrcntali :ar1 cogtlitivi au plasat prolr'lcrnr:le de bazva, in {orme insolubile" 11. In altr'L partL. 12 aratiL ci. psihologia neirlii;rvioristiL plstreaziL vestigii ale aniraismului. fot ce este subiectiv-intcrn nu
itrittc Ii rccunoscut de gtiinfir, nuurai cotnportarnentul sub infLr-rcnfa ,,pedepselor'':
;;i ,,recotnpenselor" clin rnediu poate fi studiat, iar per-soaniL estc un lepcrtoriu
<lc comportamente, insii;i gtiinla este un comportamtnt etc. Omul nu cste un
agrilt creator, din inte-r-ior, de la sine, creatia este r1n colnilortament.
Totu;i B. F. Skinner l1u neag5" mani{esiirrile subiective interne, stirilc mcnraie, dar'lc consideri colaterale. ScapH. oale prin colateralitatr', la fel cunr neurociir.'rtretica cautir prin e piferr,otitenttlita.{e, d.e a Lecunoalte ro1u1 activ al acestor
icilfr:ncnc? De ce nu este posibil ca stirile intetnt si fic controiatc gi clin intci'iol? De ce acestLra nu joacir un rol impolta.nt, aliLturi cie stimulii erterni, ccl
itiltin plin analogie ctt teoria autornatelor? Ilstr: evidenti" aici o inconsecventii
in glndirca- lui IJ. F. Strrinner sau cal putin o diiicultatr: in tcoria sa, dificultatt
cirreia nu-i acordS. toatir importanfa. Un;r1.i e:<ernplu i1 oter5. citatul urmitol-:
,,A,.Xesea treccm cu vederea faptnl c5. comportamentul uman este de ascmenea
o iqi'mi dc control. CiL un organism trebuie -*iL acliorieze pentru a controla lume;r
riin jurul 1ui este o caracteristici a r.ie!ii, ca l'.-jriratia sau ruproducerea " . . $tiinla
s: t,:hnologia sint nr-rr-nai rnanifestili a1e acestri trisltnri e:entiarlc a comporta.mt-'niului i1n13n'| 1r.
Stiinta nu este un corlliloriatuent insiinctual ;i nici rrn ri.spuns 1a stinulii
n...i:ului, dcli ascmenc;r tactori sint irn.norta,nfi gi in ;tiin1ii. Daci;tiinta este
:.'i:l colllpoltaurent, atttnci m:ii curirirl estc rrn cclnirorta.ment endogen, ca
rsi 3.6111-r..riea (le crcatie. j:-aptul ci rndogcneitate:r cst,: irusi. in evir'Lcn,liL dupi ce omlrl
r ,l vcnit con;tient dc ca, ca LrrnlAr..r a influi'nici medinlui sccial, nu inscarnuil
ili iot rcstul comlortamr.nrului cirrlo3't:n sr i1atoreazl" rncrliului.
fit' mtJeltt! nostrtt, o;iL:tl estt o strrr,tittrii t/,ascitisii tr,spre nt,ediul spalio-tew.pot,utr
i; :'r, jlorlr.:sc lLisit itts ly': ;tL:Jitti iuii,ti';tL:,t.lLr't: ,.irl. 'ltoriir" cc.)r:rt;lst'tir.r.ncnrului ar ticbui
' :l'rlsir ;i in rapori cLL r:ir:cliul infonnatcr'i::r1, crer. c:s din punct'.LL ciaric c1e vcdere
,,.1r.r.:-!l ca endogenr'it:Lic. 1lintca" .lll:rrr' ia iinbilarr'a ciintr-- structrLt'iie sp:r{io-tcmrril-,'.::lil a1e crr'ierr-rlr-:.i cr,t iltlorma,i,:r ia 1 1.
Fenomcnole meniale con;licnte a1t on-iuiLii r:re Drezirt:i" 1n m:Li mulie rnoduri:
,, rl'trerc ,,in" organismul sirr-r cst.: i111 fenotncir. mental, clal care este localizat
aij,li,lra rrn:i aaumite porfiuiri rlin cotir; r'er1elea- uriei prirti:ii;"ti este un fenomen
:tt.:ital localizat asupra rcalitiliii spatirrlc rrtcrio:r"re lui; o i,,1,::c in schimb nu tnai
t:::: localizati, ccl muli poati: a.ir."ric'a ca iiinitr adnsii intr-un frl in lumina cons:ltiit5. a ninlii. Ciganeii: rl.': sirrri pc.r'mit pr'.inrr:lc fl6r-1iL fiprrii de localizlri, in
:t,t:.',r ce ct'icru1 1111 arl organt rL: :iml :iii-lilra piopriei Lr-ri functionS.ri. El nu
.r:,r i'Lici ui1 oi:S';!r1 c1c siint r,-.supr-a iirt'ormatrt'itli. :riii asupra mintii,' aga culn po. 'il,r insi-rlc icalitaic:1. spaiio-temporaliL. J)ar i.'1 cst r rqi infoi-maicrie, infornatcrie
!t..) -:-,:' parricipiL ia f r-rnciionarea" :c:r 111f nta1:i.
Si totiL;i este greu de crrznt tii lrinica rL f ,:nctionalea ei, deirenCenirL rlc
, r ,-lo:riL :rubltraturi, lu r',:flcct:'r, iirtr'-ur"i frl a,:r'str su1"r,.tratilri, e-risten{a 1or.
irr(.r'irtul

(losMosuL iI UNlvitltsuL

1tB

I)acir nu ar

fi

arta,

ntl ar mai fi aplrut fiicsofia ;i' in

general' tensiunea filo-

soficir a omului.

i;i sntln cuviniul asupra


siructurile spalio-tempolale_ilie sistemului nerYos
o inclogencitaic spaIioeste
Gcncticrtl
psihoiogici onruluj, i,., pi;,r-,i,f ri ntl, .q.cnctic.
nu dcpinde de slruccarc
in{orntaleriali
,lnAng.it.irot"
o
lemnorali. Da, ."iril ii
putea
ar
Acestea
i'iormateriei.
::
#;ff;it;-;i';;';i'opii"tiiir?
'"ql:":"-t^
ii;intt a c.i'-'
scns
ac.:=t
ln
,,gcneric" r,r"i prol,,,rti ,i".il ;.t';,"ticLrl .sPatio-tcrnPsl2].
tic |st noiogle'
.ii'o ptoi,t"mJ" tlc orlof iz.icI" llli llunral
c.lin
*iaterial'e' Ea func!ioneazft
lumii
t.;;;i;';;,*t"
o
estc
l,Iintea
^si*''"
ins.si
ilr)ii'
"
substraturil('.'t
iit
ca.rc
tniL<itt'ir
in
'i
cu o,,nrlogcn.iratc I,;.";;;l;:, niii,,.inJ
este
ca'
mintca-ir"r poate exista ii
aceste substraturi. f;ai;t ii'f" doui "ubstraturi
vedcre
t}'e
acest
Din
P"ltt':
in rnare m5-surir in{luen(ati clc aces.te- silbstratuli.
cu rnecliul' tlar c. mebeha'ioiisrnul arc ,lt..o1;i;, "rintea s.c clezvoltir in raport
spalio-ten1poral5', niai exact relalijle
diui ci complet. S*t'sll" gi -si't realiLatea iir
inelui lumii materiale' Proprietatca
sociale si in{ormateria. }lintca este o r-erigi

ci spcc.ificS este creatia'


#"';"i',t""*"rlr"=t:u'"rr,t"ge,-r"itatea
^ Uneori, unor fenomene .tin ,,rfcrrma-te't.:, l;ri." in ersenlir, clar sub formi cie
pot corcspl-lncie a'utnite sti'cturi
sens clin p*nct d" t;;;;;;;*-t,,"i-ptirt.1ogic, ie
..inot.pi'oc"se iizice lxoiundc ar
,-.-*llr,,
in sistemul ner\.os ".iir"l. i""i""rntrii1ii
au fiicut poqiillie irarile
irriuilii
,-\s.,irrDta
putea avea o nr"rriJ*u'"rpii."1i".pcinesc 4'e la tina si
filb-'ofice.
iif"r"fii-p."."r"*oi',.r',.irea lc-^a c'.i'i,sr:rl1-. tr*tui'tiiie
spi|iinte'1c't--lualr'r.
ior;i vaiorizarta lorculio;ilnrtm:ri r-.,ierr-ea
aceeaEi realitate
de stacliu'1
"r"ii=i"ii,
dcterilriuate
sint
Valoriziiri
tuall cliferi. Dif"rit"'i,"r'ffit"i:,ti;i
ti" ':ir-i s, tlt i*ragini f i.'lrrii ur*ri
terii ;tiiirlificc, ,i" ,,r.,'1i,r1'socirrl,',1, 1'nzitin
abs'ciui'irco
1}rt
ll(}illt sir,rtt'ge in nrod
{ilor;of sau altuia.,i;;;;;i;1 i,."r,,i; r'oluur
urodeluliri
iuniiua
in
cxplicatic
r-,ru'irit'-r
o
gi1"scltc
ii
filosofie anterioarir. Iiieci,rrcia
ltrl:tii
,li|r
;treltrl
n
;)r' ;rlt!ill:iii '',1i*:-t
LL.lt., ficcarc til,r.ol:i,, prrnin,l-,rc.,,,rttri
fiiolricc'lrc
co'sidcrllL-llr:il:r'r'diale'
caic'lc
rna,Lcriale sail pe an*mitc procese 1;,:.
A'antai'I
maierialt-'
L*mii
inc'luiui
asupla
luirin:r
sofie anterioor,', nrori.,io
esre accla ai p*sibilitiriii
"n.'r*;t:,
accentuirrii nnci anumito r-er-ia'i, i,-, g.r-r.,,"1'pi-o[uri(--le,inl.erpreti'ri r:r':i*r'naic fiita
i.r.,:i
ririi
i*
unei valorizeri otioioJi.", .r".nli .,1i,ri
desple rcalitatea pro-'i'rilde r-ealitateu .1" i"1rr".,.;.ii;i ,r .i,,r'cqit llecesar .4e'irr'1
ac'rste1
rnodeLarca
estc
r-oluil
i;;[ ;;"ieriei gi ccea ce l]ioplrnc'i r* accsi
ir'rocupat
titlti" ln ceca cc rrti.li,.:t" tl""i,-iirt I.I-.I';., in accst volum ilu re-anf
dc con.ccinf ele ltli' asiolt'gicc'
IioTE $t IlHIrItRr\=TE IIIBLIOGII,I!-ICE
1

]Iilrai I)rirglLncscu,

1979'
Jl'rot'tttt;imi!e i-r,ttitli. malcritr'le, )3ucureqri, .Iditr'lra PoiiticiL'
s6, fie rnteiis studiate {eironiencle cie arrtocIealie :aritopoii::si=t'

2 i. ;tiinlir r:,'tr:mpo;:r.nh. i-nccp

por:-riti clin stdri dczcrganizatt, curlL sint


rlonlciing inccarcS' o. gereralizare Jilc:io{ici.' :Llir"i,it"i..'rr"tlrcthPreiola ]a';olIrnul cciitat d'c }{ilan Zeien\" lrriornincl: ,,haosul .,.t" in.t.irii;1*fii"itt*fi foJAing' cldrr.., washlngtcr.t,
-{-{.{s, i9s0, ,l' xYII}'
,ici
sballt(iitt:o^r,,
Ltil(l
jtaltt.c
-s1?.r1.iiii..rs,
r!issi
se

iizic|,
cnnosc 11Lrl1lcr.oa.-!r c.,:'t1.1e de ;rt\Jorgalri zare

structur-ilc clisi'..ti'rr, ttt it^*-ii

ltt

1:oiesis,

ca t;ratlicc a irltregii exj-*tente' ccr:file


cu uni?ersurite ,l"retr.,,it,:,".t"iti""1o tofole'"Ortoexistenta'
lumil"tia' Piiirlr:l il"gi'cdicnt, in{c'r'nra'rerie'
r inforrnateria

do'i, pri.ciirii rnatcriaic--ir,rilamelrtate tl'irll,T"t-1:-'].1t: ;i


I-unratia este rraicfra ':are'
este nrateria prot*,.4,,- ." f iopti"rili
":1:::li.?:"gict-'
llTl''
/crs
rllrill
lrlll
strrtclurtlnr
l'i
forma
iL
infnrtltltc'
c,t
crrulllir
-"o'-'i
i:t')lit,)irrit-' t"t,t:i n'tateria'le ' ec1' oit' \-ezi si nota 3 de r.irai -q'Js'
p' 2i25 \-czi capitol ul tt', 1,,.,: irrr'r,,t JilosoJi; i1 volumul Prr'l;tt't:ititi!e ittt"n!'i nctteriale' aci' cit ' fdr-:ir ric:
si
{ir:
p.rut
ii
arEl
i'larsi''t'
'rolirn:*rlur'
restnl
:j,ii;;.1;p;rr'.lerrr.le
-""pttll
279, capitol ca.i. 1r.ra-1,, ;i
al voiulnt-rlui resDccti-r, conirlniilrl caractcir;i ct4lt;grraiiclal
ircorr-renient, a" prrr,r,,i
''al pt oitlt'tlrr:i.

llvICJI)IrL,tll, I.L.lVI.

1CG

SI ORTOIIIZICA

0 \iezi capitolnl Sisteme intratlcst',hise in voiurnril Pro.frttttiwilc lunoi.i ntaterictlc, ed' cit., p. 2.1425L; vez: gi lliirai Dri.gilnescu, ArlLi,tecturd, si sit'tttttrrd, in siste me deschise si introde schi,se, comunicare
la sesiunea Secliei cle ltiit.rt" t"hoi"e a i\cademiei It. S. ItomAnia, 15 noiembrie 1978, publicati -in
tol, Procese si sisteme inJormalion,ale, cc'lec{ia ?ycblcme de autcmatizare, v6l. 12, 1'982, P'47--5^7,

retipiritd, in'volumul autorului' A cloua reaolulie utdustria!d.., Bucuresti, Editura lehnici,

'r. i6 ?l- 167 ;i 1,7 L- 176.


Pentni notiunea de ar-hitecturi, vezi l{ihai
tura StiinfificS. 9i Enciclopedicl, 1984.
d

tui

Drdgirnescu, $tiinlti

1980,

gi ci'oilizafic, Brrcuregti, Edi-

Uitrai Driglnescu, Tehnrilogii, pentrw aiilcr, partea a III-a, Rezista

ecouomicS.,

nr. 14,

1982'

,ororrn, partea I, Re-zista ecoromic!,, nr. 12, 1982, p.20 pi partea a rII-a, Revista econo'
''
micd, rrr. 1,4, t982, p. 20.
t0 B. F. Sliinnei, About behauicrisrp, Nerv York, Al{red A. I{ncpf, 1974.
tt lbiderp, p. - 118.
t2 Ibident., 1,. J67'

tr lbidLm, p.

lq9.

Stiittlii;i cititi:aiie, partea a TII-a: Din iierspectita informaliotzald,


Bucuresti, Ilditura gtiinfi{ici gi llnciclopedici, 198i, p. 173-235.
1a

\rezi,--lUih;i I)r.igd,nescu,

C,\PITOLUL
I

|AZELU

OIST OI" O

{ililIi A I,I'

IIATIIT{A:I'ICI I

u.\Tfilt1'TI0r $t lIODEILIL OITOLOGIC l'L'h{'


}|.oc1e1u1ontologicI.L.}I'poatc.avearnar.iimplic.alii':l"su1ir.','l,j:iii*|,i:]:.
csamtnlrt"
ciei: de ascmcnca, aslpra;tiinlci infotmatici.,\custc implicatii vor lt
loiutn'
accstui
ale
ii liirltic Ii, IIi ;i IV
rriod
St; ntl ."rc crte-;"1"i ili;;"aticir irt ;tiirr!r acLurliL, :n r)rr'r)(', irr cognlt-cril\
ontolos,lc
ca{lltl
noulut
inllticnla
iie
,ic'r, 'ntrcbarca carc lLr puLca -i
l'-'*,iioi'"r"i"ir"iiri,.u"^.r6-Lni,t:pccific r,1 ;Liintei, dar;i .StlIrr"s roltrltri riratr,laiiciii
.-" -n. in descrierca rcalitiLlii'
! !
i:
capit-o1u1 d: {at:i' Lnui.- oirsc.-atti
;;.;t; probleme nc vom ocupa inmodclul
pr-czcntait
c-rntologic I'L'1I''
asu.Dra pozitiei *"t.*"ii"ii in laporl'cu
i;ri;:;l;;;; antcrioarS" 1, erau, iri csen!6, urtnirtoarele:
rrultirnilor'
a) I)eoarece intlcaga rnatematic'it 'ie poatc :"p,tj*,u prin tcoria al''- crlrro;r'-aoariiia traradoxclor'iri-.u.t.'-tt accst''i "'t-riii ,'i'cflciti PJ'rtictlltrititi
iopt,,t cir rrir i r)01tj lrrlr': noliunor tli tnttltitttt' rl
;J;i'i;rl;;;;'-;;;;,i;;i
Jc'' ai,str^ctizor'. ai ott*tltri; dc act'i'r ,,.ra'itdoruril
;;;i"i
;;;,,r; ]f;;ccsul,ii
p"i".""Jitii
muilimilor
'." obicclul unui lcritabil nou crpcriment {i1':teorici
.ofi" i"." iinplic!. intr:eaga realitate 3 snt'ri''ti"'i'
ccnstiiu{ia -rr
b) Reaiitatea mcntall a ornrrlui nefiinrl inlcleasi nnma.i. prin
ortocxistenfi''
dil
in
inforinateria
.p"1ii,1-t"*p";i;: ;i".J p"n .intror1,:sci'ridcrca
.lroai-': l:tista" a, o|'i'ce
fir-rir.:;upor:i
.conceft ot'tstvact ii:
.itu
..i crrm nici un ,,.or.."pd
Cor1c19t11
inforilat:tt3l)'
,nri
nasit:re i,tttt-u,u, ,o*ti*ito,riilog;,-i.1r;tii,.,-ttLui",orii .-"i
r.iiatcriiil.
strp{)rt
farf:r
frin,:liona,
cxi:1.i,
;;;;';";;;i"i"i""'r;"", dar c"i nLr'I)rai(j sa,-l
irrtrrroatc fi clcaL. l'unctionincl
r-".jirii1 i*i.r'.-ntc
o1 roate ror"ur-,,_,rr,1.
tiicntal-psilroio3ic'
"".1
irt
';;';;"-;",t'lri"s.
:
'ir:ti:l
i'"t"ri",tirt,l
.irt
;;
'rll,L
l1 !rl!t'Ir-:
morl l)oal" ::''l:i:lt':
siClnrllCa
I
i.t;r-r;
l,r,,ar,, Ii 1,r.itii cJ o i'calital,' it,r;ti.r"Ct.i.
t;i)lriritrrr,'rnttti,t,ot!ic5.
Iii estc un coitccj,-.i, t., i,i,:,:" C'-r rcalitate abstraciiL cl" funco':r'oiogicir' oare acest ontolcgic s''
i:;i:::;;",,,::ii;io*i;;d"., in {ouiL, z:"i'': o't'zz'ir:nc'-,irtelot?
I'aradorurilc nu selnni'|r',nr,r;r.
;;-;;";;,t;;;-i; ri;i ,rn ici-cuvin1Lil funi.l:'';:i';iitu1.^onLologic
a1 conccp.telor?
adic'Ji
lizez,,zit inclircct or.,rt^-to.r.i,
'"'-;j
parad:;:l:l:",j1:1'.:?;
eviiir
rnrrti::riir'r
i-t:oii'-;i
lnpt:ut tl
risteur.r,1l61np.i-ic rlesi evlti pat ltriorLtrtlt-'
oltoiogicgiri.
"jil;-t,tr .Lnprir
,a,,,r.ri:, ;,1' e'itarca";";;tii;Lt"a
iitrr:ttsi:ri::n!:r- si:trmr-t"iui. Incc'rrsistcrrl-:{c1,
r1i*n ?tceSt,r.o- .a*ii-r",
se poato irir:lritle irinseamnir cl r-rn.i.1;; i;fu,;i, logic', loiticl-nt:rtt'irr-iic, i)ii
icoierla
iLrctlr
-ta.de incornpi'"iiir'le{l':s}'
1'rin
sir,e. Si cr,rm Goi1e1 a dcmonstra't
a ''inLii
frrntlamentali
lcgi)
''r:it.o {orrnal, atrincl' 1111
;H, i1;rii!:r C a.r.lri,i.,.o,-l".o"lpt.tiliidi,r.t;t,
csl':
o.
sisli:rr
Il:scliir,!:rr:a rtniri
fogiro-;o"dn'-ntic
;;l;;]ri*"f
c1.schi'
inr:vitabii
fot'mal,
sl:rt'l-:
r'iu
aile'ir1'at,
o cleschiclerc cirtre ;;ffi;1;i E-.ie
grrnii' c"
realii.alc rn:ltr:ilaLil:'L t, ltit si accasta clin
sc -loate inchide .i,^"
realitat'
1a
o
piniL
^ite
nrai
dt1ti1;3,
lit:rlii"riti"i,'j..r,.ii" r.t^;ibi; desciri,lrrc ;i a;4.

IJAZELiI'JNTOLO(}ICE,{LE X,1A'I'EMATICII

19t

t-rntologici unde procesul


opre;te 8. flacd. faptul ci un sistem formal logico;rlatclnatic tlu se inchide ,se
logic-este o legitate, atunci problema consisten{ei'este
prost pus5.: ,,starea normali a sistemeloi matematice este de a fi fdri inthidere
logicl, ceea ce nu inseamniL, din punctul nostru de vedere, ci sint inconsistente"e.
Noul model ontologic. nu ridicl nurnai problemele: a (rnatematica in aspectele ci fundamentale implicS. un experiment filosofic), & (natura obiectelor
-ute:tigtfce) ;i- c (deschiderea logicS" ca stare normalS. a unui sistem formal), ci
implicl
leluarea problemei primordialititii spaliului sau mullimii in cadrul con-;i
ceptclor matematice ;i deci a statutulrri teoriei inullimilor (d), precurn;i a raportr-r.lui dintrc formal ;i neforrnal ln ciescrierea realitilii (e),

O}{TT}I,Of;IA IXtrTO}I}{,ITICA

$I

ONTOLOCIA I,U},fII ]TfATERIAI,E

Este cunoscut cir paradorele teorici mrilliniilor au provocat o varietatc de


atitudini filosofice:. intiiiiionisrnul (numit uneori ;i anfropologism rnatematic),

platonismul clasic, iogicismr',l si fonnalisrrruL.


Dintre toatc ace:;tta, nrrtn?,i platonismnl estc ontologic, insir este cazul unui
ontologisn in.raport cu cbiecte ;rlaternaticc cxistente ." id.i platoniciene. Pentru
matematicienii platoni-gti,. o1"'iectit"c, siructrlrile matematice ^exist5. indepencient
de gindirea rnateinaticienilslr. Ilc iingl faptui c5- o asemenea pozilie ideaiist5 nri
poa.tc, fi acceptat5. in raport cu r,iziunea noastrii materialist-dialectici, ia inlirturi
;,rosibilitatea orici.rei crca-fii in rilatematicir, ader.5.r'ul matematic poate fi nqmai
,lescoperit.
Ceea ce r5.mine,

pozitiv din piatonisirr este alirmarea obiectivitb.!ii obiectcior


naiernatic:. lut platonismul nir sc, re<lucc numai la atit, pcntru eI icleilc au
.'ristcnfii in afara tnzrterici, el rsic un iclealism obicctir'. In icest lltirn ilteles
l,iata:rismul cste absolut, cl:rr uneori rinii matematicieni inteicg orice cles,priiderc
.: obisrtelcr abstraclc rte s,irli.cct t{,r:lst piaioi,ris;r. Exempiul cci mii evident'il oicrii.
Paul^lJ:rna5,'s, a,utorul tiilei leculro:;Cute teorii axioruatice a mulfimilor- 10 dezyolrati intre anii 1937-1954. i)entru llernays, platonismul clonrnepte in matenatici,
iar logicismul ;i {ormalisrnul *cint forme-ale-i;}atonismului. l{umai intuifionisnul
:ste opus plato:rismuluj, insir c'.ti. corlplenelntar- acestuia, dup1 Bernays 11.
respingc l>ltttoit,isutti tbso!;i pentrr-r motivul c5" d,atoritl lui -'s-au pr-o. I3ernays
12. El este acleptul rinui
,ius
paradoxele teorici muili'riicr
-iir {orrrla ei initiaiir
;iaton'i.sm ut, restriciio care adn-riie obiectivitatea obidctelor matematir"
,,t;;::ctie ideaif a domeniului gindirii" s. Actst lt'rcru ar fi valabil ;i pentru
"; ; foSice,
-..r per{ru nateiraticii. P'r;nckle dc plecare ale teoriiior iogice si riraiematice !int,
,lupi B:rna]/s, presuplln.rri .Jrla.torLiritjce in sensul plator,,,isdultd'reslrtns
rsi cle aceea
-'lgicismul ;i forlnalisrtrul.al jr:rrtii]. ciin punct iie ved,ere filoso{ic cL: platonism.
lir t r,..-r; jp.,, .e r,rttsit.lcri-t CI pararlO-r:C]c tCOriei ltrttl_
-:!i!'iictt, I;r Ctdlul
-:-nilo; air..pLtl-ttL ii i)lati):li:il-cr ira'..'. 1 ..-:i e:li.r!n, rr cirre Ie crirl'fiind pr-csu1:rrncri plir:;risiice, B:i:na1ts ,col:icli;li cjr. ;;iatcni:;m-;l rcstrins reprezinti_ ^o fjlosofie iar-e
rr

:.'.i

gCnCfLaZt'r- 1.ieLl clr'-X.rll.

Platonismul restriirs al

iiii

Brnialy's l-ecurfoa;te o eristen!5- obiectir,i- a struc-

,'--,r'ilor maieltratice, caru lllr L>.iu rriji j,leiil, , nici rna.terial5. Este oare nosibil
..,rr'st lucru? \ici i-cpi:ezentzrrc subieci-ir';i, ilici r.r,is'Lentir materialS
9i nici erisrti idcal5"? rlccst lilci-rr:', fost;;o,i}.,ii si p,.111;1'. Frcg.: care a constrgit
o at,to-

ii e farm,c,'"lii' 14, sprc clco,;cb;r'r: 4c ttxte;!o;fit: it.rzterirtlii sin onlologia,ideal,d (platolic


:soluti"). O'rtologia formai-,i iai lirigr: irte nn platonism r-estrlns clci Fii.ge res-rge identi{icareri nnti c'l;icct lilarellatic :;;.u logic cu u1l sirnbol ayipci .t"n aor.-

cosl\{osul sI

1(}t

uNlVCnSUL

tnat{.mlLlictr .(irr' carL' (] .sP(-)ra.rrldtlc.tinr-rt clictat :rt'llitl:r-r. l)euttu l''rcgc, 1og'ica ;t


obir''r:tt',
.liilt[ ili;st;:,i'ri,ri t;;;ii ur" .tr-i ,,iiit,iii,' cl,.icctit:; (,rumrtl' r,rai itrii"itrlt' r:';'
rieci
Iiregc
lui
oi.'itctcle.tcorii'i
cit
;i
,care cuprind, i,r i1.*.',iJ,'"tli".."i"pt.tc,
t..ric'tttnt..
rrsliizi
i
;;;;;;;ili,i-;,'rlrpJ',olr,,i"',1.t ,i,,;ti;,i1,1'. in lLuriiira.Ia!t.hii.rionalii' iirtr'-r'tn ualcu]irtot'
ciL. structlll'l intbrmaf
maticir sau logicl" poate func!ioi1a,
^;,i^l;;;;.trilc
logici' ;i rnatematice cirpitiL, irrtr-u. {cl'
.lcch.o'ic, ,,.t" "ui.tJn-t
concc|r-rtir
*,.t1'"i-rit;ci.ta, ..i;';;";; t.i"fti ci la'F-rr'g.- ontolosia. for-nralit cstc

t irt[or'
";r';';;;;1;.i'l l, i,,toinratj"i ca.r'; ;tr l)tlt'''t ii nunriL:i' trLrri t it'itt'l ' ortlol':i
m^tcmaticr:
logice
struct*rik:
;i
cleoar':ce
in[o.'ri-r"tie
,t,aiicd.. I'relerirm t.;;;;ili
c* scat'ii in -i'teligen!ri
u;;;i-i" ro"gtii"lo o:rmenilor', ci m:ri
rrot iu'ctiona nu
'i,rt,.i[,rri,,
i:tfur'
\oti'ttt'';r
ior.
colrIl,]trt''r,
it
urtificial:L
''\' oit!olnl!t
#;,ii;i:lf;,"ri
t'ct'"r:-L
st'
infrirtnltl''i
riu
.,,
o:,triogic
,nntintr,nl,i r:sLt, trai ;ii;;a'J;1i,,,
'i"s'1t'r'ct'
O'tolo3ra i.fcrr'a(io.'aliL se
Xi'ij";;;:"*';t"r;';.;i;""i"i, pi'n:' itt prof,.r'7imi.
irriortnatici aparittl{' t ':r:trill"l sli'rlt'i.i,,lL';i i; ])ror.'>eit, irreni,rl,'. b.rtolo;ir,i.ti,t
conltiiir{ir.in intcligcn!a ar-iiiicialti'
turilor c;l-rc se ,.ou."r"r, iinl introiiu..
nici rnatcrialti. strr-rctr'rril'
Aceste srr*ct,.rri ,ro'nir"itoi"iip"ii ia""lt, da-r nu'sl.t
Eie n* si.t irlceLlc
;i nici
ir.irorrnatic..
strucr*ri
i;t;;;;;;"i"ii.i- i"i*rl" si,.t logico.-mattrnaticc
'lcriricnr-rl
rlt:
infcrtnatict''
sair
pnr'"ii
t1*pf",
rrateriale, sii-Lt,
tt"rttt'-i'ttt'i
a'ttttttill'L
i..
itrtr-o
iLicir. tl,'i r,'[]tct'L
''""rta,,.i,rrilor'
1r,r:,'',ril
,i:n rrlrl,, ,rsl,.irr' ,,,r',,
rtcLttt
.\c'''1''

Iur'r ,1.: ^ioqico-rrruLt'inlltict'.


'ti
liiutt..L irrIor.miLLic:-,
ins.,-'i {,t1'-1i',1 ci fu'cfionLrr'zi-t- in inteli.qcnfrL
p.in
nrol-l;;;;i;;,
c.* sint irlealc in
*atur:Lli- :rtL idci'
..iiii.i"i':r. iumoi in:t"tr+o-t,i nJturali si co*;1iiir1a
forrn"lir-1i .ontologia in{ororrtologia
Cu altr ,..,,,trt.,"i'i,i;;.it;;-;;;rr"to,
jormal': rlu sillt
rnaticiL ai)ar ca nofiuii echivaientc. StrGcLurilc in{ormalionalc
irlealeirr-q.t'lnspiatonicabsolut,cl;rrrrLrsintrrir:irnatcric,cirrurrraiiorlirir-ii.irltr.
matt'rial sar-r altui. Structti'i1c inforiTi#".irii'"i; ;;" ffigoi i..-,ti-nr', sut:srrat
ir,tt-.-li str'ucttwi infornontice ,^tt. p?t bLrcur:r. de
rnationale {ormale, ;;";;;"'il',.*
cl ' art l]osrui; l'..,1,'riri.^ti.i .r. rcft'r irrqi ;i tl ' co;ri.''tt, atrrnci cintI
'.ii..i
cl:rtc (sart
bazc
*nci
c:rz*l
e:.tc
c*ur
"rl\lri"lif
-t1c
o"ioa*lii".lti clinamice,
i;;i;"
clectronic.
intr-*' calcrrlato'
dc cnnogii'l,:) ,.i ai'u;;;i ;r;t;,;,ii i,rtorr.oric
irleale, dar in scns rcstrins' JIL'
sint
iniolrnalict:
.riit.tl"if'"
,not.ri.,
Nefiincl
insir cttn-r gscXli'rlo
matcriai,
sLJsttat
cu
ar putea {i nLrmiL,; structLrri itlealc
^sl1t
uraterial
poale, 1t. o:ilt'catt:
supoltul
ci:
in
tiup
ni",
fortt
,tr.i.t""f" inio.nulicrnulc
(neuronic, rlin siliciu, clin sr-1b.stantc magricfic" .t.-T,.caractcrtLl lor it1''al Lcstltirs
nri-".,r'ial. -'\r'in.l i* r'cderc importauta cies;:;jii;ii,ri;rl;*"|-i..ii suportui't'r
1rsl'tl prefera c:r ascincncir
r t*fil*ii a" i.'tto"ti"ii" in ;tiinlir coiltempcratt;t'
in'fai'rnatice'
"i"ai.
;;;;i- .i;*cleal'c siL le Durnim. str'ttcitLri
mcltalc sint
Nu toate .tr.r.trirlit."iniormntiouale slnl inforrnaticc' Proccsele
.procese iitfonnaliouale cate o" o to*po"t"tl inioirnaticiL'
!:'::'^i,::,.t:i),t1t":..]:ti,:'
tlt :('ll5'
s; {1'psntcnologtct'
ir"r""i Ia i,cca=il ionrporrentt-i. [i1' clrrtlll. ;i irl'octinlclcsrtl
siirt ccle
{ilosofic'
1or
I)e aceea, structurile iliorttut;o,',,rt- "o"ip1.i'-','i^
fcno'nc*ologic'
cootpo"'c't1i t1c sens
ca1.e a.Lr atit o.";;;;:-;;:;-i;;;;;"i;,9tr;.'i i,
(iL JnLurlllcrli:
1i'rl.''r
ttIi
aL'inci
tlcos.'i
-\ilr P.ltce
'i
in{orr:r;l"ticii)

{ormali

:ttrltcriii"i

{ =:
--- ittioi"'u1ia
informaiia {cnorncnologicir;- .- intonrt.iia coniplcti (ilrma'l-ft'nomlnologicir)
ca o
.lilli*tn c:,^'o i'{cii'alic fo'mali' dcci clcco teorie *"t.r;;;';t;;d;;i;
calculator
structurir iulorrnaticir, atit in sci:icr-e:i .t nl iiirtl'-', cit;i.iirtr-un
ca o outologic
tronic. IJin acest p;.; t1c r.eciei'e otltolc,gia nlatcmaticii apare

inf ormaticir'

-ceea
omului, iniormaticuL este crrnlplulxcntat dc {enomenologic'
ontolosia
(:
infor'ratics
ollologia
a;'].t;
?;;j4*;;:;
$
matematica
ca
ce face
forrnal5. 9i. Platonismul restrins).

in mintea

BAZELE.ONTOLOGICE ALE $IATEN{'TT1CI1

193

lntrebareacaresepune,incontinuar-c'esteace-cagiltl"indencnCentlpoate
r5'spons rafional
;nlonnaiiai;;;'e; t-o"torogi" "-tt"iiia' Singurul

i:, a'niolosia

est,:r.ccIa"r,,*l,t,,i,i|oii'7i,ii-ti'i"ii""J"'ii.tadlne'rist7n!arrateyialii
este numai o parte a unel
Ar:r vnzut or"i irruirri" c5. ontologia in{ormaticS, in{ormationall este nulnal
onto}ogia.
o*tr:i'qii in{ormationaff;.i;;;;ta;: Iai',ir'.""rJ'r"t"re
1a 'isucct"lc ma1':riale'
,,rn,rrioii'
n"i),irfif
,) ;l,;..:" a *nei o,otot',ilii
indepcndent
ult f.l
"t" at'ot'tlit trn siatut

.r-t,t'l-"tt"ttt""J' p'c't'ittna cste aceea dacir


:nior: "iionaic ;i =o.'it"i"."i"
"i.i
orrlni,giei infornratice 5ai1 gclci ;"fo'mafion"it'
adicx i'deoendent de main{ornr-ationalul este la fel de primar ;';;-r;;"ria, Tclmit..'r ^primordialitatea
ii*t-ttii''
terie Con{o.r,' pri,."iiiiior- *ui.ri^li.tttitol'
l"ta- t"ut"tia' - din inst';i ridicinilea
ti"r
inarr.rialului *ropro''i{i';"F;;"loi.
ma'ifestare
*-t"*i i',.iormatiotta6l' ca c.'
..i, rr.'zintl gl orp."i"^i"rri"i"i".l*"-r",
materialul"
ia-egaliiate
rii"a
*"t"rliJ.ti;i,
o-date io
ir.rrnii i'ateri"i",
material'
ilri
la c-tiste
"p,irJ
i1u !''r putea nicioa.ie ':t f-a"p19easc1' ^atln
inla bazj o ontologie speciiici,
au
iormalismul
i.: concluzi., logicismlrl ;i i" p".r" ji piiuit,i
ontologie materlc
o
separat
ror:.1r"ici, o onrntoii" t""i*i;.
ilat.maticii 1i informatjcii'
"*to"1i" ,"p^.ri "r iLgi.li.a{irmafia lui Rudolf Carnap:
:.i.rt_, "rtt,wtri in -c.prrl strrdirrlui
-tl'';;;;"
\uil.,"i. intr-o "=",.?,1tu
";,t9- ";plit;Llit si. tacl a{irmatia dcsprc daci
,,toc: rrateazi,ru*ii'"*i'r1ii'p"-iniL"
ontologia in,"^fii"t",*tt"rn'ar tcgntrrrrr dint|elogice.
.,*.,... :tist.ir ori **""liJl;';:'i;
9i rnateior=iaricl gi o'tologi"a"mJeriali- .uigori'obi".li.titut"tltructurilor-trt'ate,tat'c' prtnla
rrratic:, Cele d.oui J;;"ffitt i.oi*;i
iiinii ,r Parte a ceiei de a doua'

i;;.

singuriL, otttol'ogialrnni'i

Pinlinador-rajumltateasecoluluinostrunuCracunoscrrtferromenulfuncin ce mzri intelif"ffi;i; a"r'*it" rrin ce sub


forml in{ori"git" 9i *"t"maticc
instantl' de
sc*t:r, in afara *i"!ii;.*.";;:'ii1"t^1"1i
.ltimit
i.
date'
iic
;'ation:j1ir, .. 1rrog."*e informatit" 9i =i'ot?tui in rcalitetca nratt'ririd indcpcil.irr,.,,,1,r,:i , frrnc_tioncazi 1i -pot t.Lct"r:rnina a.iir"i
Asemenea
i"tl l"trocluse de societate)nu' mai
po:rte
.1t-*t ,.tre om ;i soci"taie (r51", clacl ele ""
1or
ontologia
itrilcrllfi, f5"r5_ a ri li"t!ri"i",lri.ta, {"";i;;ri.
obiectivc
nici iclcile
cA
ii i;r-i:i,,- ta indoialir. i- -"i i-:.zut
t'ctrui
"i;";;';;-;,i"i-i.',
inevitabil'
*utJti""i"it-""
in
-od de ce sc Ar
,,iai,r*i,:iene, ,-ri"i rtnt"rio.-di" ."?..
?serxsc
explice
s[
*^i profuncle care
.rr.Lla:l ,.rir existe
mani{estl'
se
structuri
c1e^
"""i"'itii"r+ii
rneiiit:1 slr*ctuii. iiri" J"iif""t ci. apirili.'"""t-ttttel
un plan mental-psihologic' intr-un
rn i.-,r'iirtti"1 rincl, pcni"r"u ot""ii'uto'oi "*;i"' ftt
aorri,,,,rl scciai'
,j^,-r^.. a1
ln rapot
racort
^r i,.+.,ilinrri"nrrrlrri
intuilionismului in
in particular
;i
{lr,Lrc este insir statr-rtul p.'ihologier
';i icgiio-rnatematice?
..r, ,irrttt"iii" iniot-otice
.ri-.-tirer nr;nstri
noastri'
-X gindirea
tot" .t"l"J"itut ;i Frege' cir
eviclent'
h,lic dc aselnenea
transpunerea
de
demonstrat
este
Faptul
,h.:r .'.i'L;iectivl-, are il;;i;;;i'oli"tt;u"
s*l' forml infor'raticir' E1e
.rr.':.rr,.:r',filor rogi.o-#t#;;t;;;;'in nirtie,'i#-"i-"i.sobiective. I*formatica a reanto-rt.i.rptilutt"tal,
-.,: ,ii.,.,:d"esc, in al ;;;i;;-;;;,
"tttbuie s[ distir''gem
principiilc
d'in
ts' Itai
unui
'-tzt' .. rrractic:'r
\"t !i"*i'ii
''.tutt'..1.{,1].
suiricctivui Jc obieciir'"
rril,. ,. 111611 itr mo'i riguro* psihologicoi aJtogit'
:atis{ac si ul dc'ilca Principiu
:ni.-. ,rccit atir, in{orm-atica 9i inteligcoria "rtiiiciali
ciul,'i;i itt izolarca lot', ct
i;;i,rric
I '.,.
ir\ ,'
r!t>L'
tr.,r.r,or..
rl.

rior,i.ii unor struct";i'l;j;;ii;;;i"

rl

13-s

\d'

75

-i,.1"i;;"ii"";;r.i";.j;r-;;

[94

COSMOSUL

$I UNIIERSUL

numa; in contextul propoziliei" rs. Daci nu apliclm principiul


(2), atunci :i-ijrlne
Frege, ,,ne
irutl s"e ac.ce.ptdm
aJ-^i"*i,iii."'til'J;;;.,,,"f*ro.
'ederu.
ilqsini mental'e sau ac e ale psihitului indiljdu;t;
".iii.t" to'!i ai.i ,n fie contraz:: r.rincipiul {1). Prin aceasta F'ege'restri$e i"tesi;g"liii. .""r"""ti."
i;"rr;;,;;;;.;rfr'i*i

i"

"semanric;
togict:i';;;;;il;" int.t;g"r,i"r'""i,,:,i,rr,
sitit sumautici dc ordinrrl I.irr timp ce seilantica .nt" -i-pri.L
nrental-psi,r.-lr.ric,esi.e o semanrjci supc.rioarr, cre ordinul II ?1. ln ri,nri"u'i"r;,;;;i'ri;,.i;;:,'
.,
pune intrebarea daci. structura formal5 epuizeaze i"ti.g"r
matematic' Poate fi rcdus obiectul matimatic luma.i'la .""1ir*i"i"i*..r"',*;".,
structura sa fcirniah?
Daci nu, ce aduce mentar-psihorogrui ,jin
.ia.r"
a cea_ ce n.{j erste
;;;.ffi;;
formal ;i poate fi in acela;i timp "obiectir,?
Din punctui dc rctlcrc al matemalicii,_menial-psihoiogicul aduce in
i :irnul
rind 'itttuilia' carc este confinutut ouiecriv Ji i"i"iil"ii'r.,yo.'r nrodel
onlolog;t
nitiv ia care facenr apel- in studiul de fafl- 4.i..'r" iriirpr.:t"r." intuiiicr cogcar c
punte intrc nienrai-psihologic ;i rt,alitatca
aj;t cea spa-lio*1rr.,l :.aii
.ueruijlcciti
cit.si cea profurrd;i.,- inforfrateriari.
Arunci i;iii;li;';r,l-"a;n p;;;i;;';;:i,..-,r..
vedere, nu numai mentai-psihologic5, ci
;i ontologicS.
In cazul intuitionismului in matema.tig_i, I-. E. J. rlrower erjmir:i c.,nrrlcsjs_
mul material sau
i"i1"."i"1"##;; ;;r-;"t," .iii'-'j,ii,*
laga .i1" se uoate dcsli;rria
nu rccunoaqte c5" nratematica
iudcpenclelit dc'miritei, urrl;r.,a,
,,chestiurca unde existi cxactitaica matenratici csic'r.i.zul i. in mc,c rrir.r:t.
.
intuilionistul spune: in intelectul uman, r"r*J;r{";d;;
pe
hirtie,,:g.
l,.to*.it
matematica este un produs al mjntii un)are, irrtuitionismul
uu. r..u"oa;te c txistenti.independenta de gindire a bbjcctcror- *";;;;;fi..,-,,"*irt.nta
roi L:rL
esic searantat1 numai in mb.sura in care eie pot fi de,teimin;1; .iiltrd;L;*.'
Trebuie observat insl" c5' respingerea or.icdrtd ontologism,
celpurtin plalonismul restrins.(ontolo[ismu.t rnlormatic), care amnerecunoscindu-se
vd"zut c6 trebuic,
sL fie legat de o ontologie mai'profuutd, *"t".1o1L, .loLi1l'
torut,rrtiu,ism. trar dacr
subiectiri, atunci crrm poale descopei-i ea adg.irur: c,i jccl-l.i:jtte..t",..",]-u.i
trvci I,n reaittatc, intr"rifionisrnul trebuic irrterpretat;i
cliir punct d.e veelc:e r:ntolo-gic ir accsr serls, er'nu poatc--i1-ie.pins. r;;r; i;;
iste ,ec,r'oscul 5_ dc
iY. Bourbakl care in tratareaiormala aniatematicii nu t""ro1i
i; iil#*: J;.,.1-.
care. spune: ,,intuifia matematicianului care nu
ir, -o'J;;;;;'i;'r,"rr*a
spaliali sau ser:sib,ili cum se crede uneori, r1*r .ai""rt. eJe-mai curind. o anr:::r,iti.
cunoaqtere a fiinlelor (obicctergr n. ns.) matematice,
de rraturS. foarte r.ariaiiL .,." 2i.
";"iute "d.;;;; J. ,*",gi";
fmbirtarea di'trtre itfittitia;'i.forntal, este modu,l de existen{d
aJ nlateutaii;ii d*
y:t,1tr1,*t:toruri. rnteligenla artifiiiald n* poate cupri"a" a"tii rorrJ"i
rlcll' uneort, tratalea maternaticS..pung eccent p! intuitic (teoria intuitivi
"i*;;*;
-"au
nair-i a muilimilor care, conline gi^rnuit rot*rri Jl'"*i"';i"rrtil-f;;;;rl
il,
de fapt ceie doui aspecte ,rri s" despart *proupJ'"i.ioJuie.
lJacl ar- fi irosibilS" o. tratare. complet formalS. a nratematicii, cle ];r j''ndamente pinir ia uitimele
.ei co_nsccinfe, itunci t"ut""r"li.n""ar putea fi lirs.;.l:. ue
inteligenlei
artificialc.
Estc ad*'irat ci. fcarte
fi:9arna
tratatc format, dar acest lucru esle rarabii p*;;ir;;;;
"rrri.lrii"ii--i"t"ii,"r'"*rt
1"il;#;',,'.",'i,1..
tematicii' Aici {ormalul. nu se poate inchia" i.r ,li"iiF?".it a
apela }a irrrr,.iri"
;i
care se dovcdepte cfe,:tiv.com.lilemcntari fornraltrlrri. in a"rr"fi.i"t"
domeniu aL rnaternaticii, intuiiia poate.inloc"l t"rrr"r"i ;;i;;r;;J;;i'i"r;';;;;"
"""i ..r,"#,;i
ghsi o intuifir'. Ele sc-pot iniocui rcclProc, ,lr;;
;i,;;iT;n", -.rg dc Ie..; 1 rrn_
preun5. Fxisti o conplernentaritaie foimal-intuiiii.,
i" l'"r*rrJrjorur..,
matematicii. lin asemenea punct_ de vedere este exprimai
".,id;;ta,
qi
de p. Bernaris 16
"'C";";;r;uri].ii.r,
al c[rui rolin teoria formall'a rnultimilor este bine..*o..rii.

ai cxrei i*temcicror

cste.

"' i;;;;

BAZELP ONTOLOGICE ALE MA.TEMATIqII

195

inatematic este mai mult decit o stmcturi formal5" 27. De aceea inteligenta artificiaj.l nu poate primi decit structura formali, ;i nu obiectul matematic ca atare
{incii o dat[, prin obiect in]elegem obiectul conceptual). In acest sens intuilioniptii au din nou dreptate cind nu recunosc o existenli independent5 de gindirea
urnan:1. a obiectelor matematice, dar nu au clreptate cind se referS" la structura
{ormalA a acestor obiecte. Structura formali este potenfial informatic[ ;i poate
fi inLrodusl pe un calculator electronic sau intr-un program de inteligen![
artificiaii.
Dac5" urmd.rim cu atenfie un cliscurs matematic viu, aspectele infuitive, prin
imag:inrie care le creeazd., parc[ d"uc, in nod echivalent fe plan mental-p.ihologtc, la.obiecte concrete, intuitivul parc5" duce la o real'ilate, chiar daci noliunile
implicate sint abstracte. Afirmalia de mai sus are o val.oare experimentalf, pe
care oricine poate s-o verifice, urmlrind, spre exemplu, un text formal ;i abstracbeumeste cel al teoriei multimilor scris de N. Bourbaki. De nulte ori, intuitivun parci scurtcircuiteazl aride demonstralii {ormale iar dcrnonstratia forrnald.,
'lecesari. pentru rigurozitate, parcI" trebuie s5. respecte intuitivul. Dacl nul respect[., intuilia nu a fost clarl, trebuie si fie corectatir, este necesar un acord
intra iniuitiv gi formal. Foarte multe reiatii sint sesizate intuitiv gi apoi demonstrate riguros iormal. Intuilia apare inevitit'lt it funclionarea mintii ori.ne, chi"r
atunci cind urmirepte demonstrafii matematice formalizate. De aceea, a lucra
*uwai {ormal inseamn}. a introduce omul intr-o rua$i,M,d mental:i, a-l infonratiza.
O asen:euea cerin!5. Ren6 Thom o consider5" irealS. pi delirant5" 28.
_ {ntu.ifia insoiegte deci intotdeauna funclionar6a normali} a mintii umane.
Este ad.ev6.rat, cum spune Frege, cir ,,un matematician poate sd" efectueze insl
calcule .complicate. {ir5. ca s5. inleleag5. prin semnele sale ceva intuitiv, perceptibil" prin simfuri'f 20. Totugi, in cele din urm5. mintea tot va extrage o intuitie
:rsupre celor intilnite formal, inclusiv cll o anumiti componenti a-fectiv6. Ci.ci
nrinlea uman5. nu poate funcfiona neintuitir.' decit dac5. igi intpotne s5. lucreze,
un tiinp, formal. De aceea, inlS.turarea mental-psihologic'-r1ui de cltre Frege, gi
prin aceasta Fi a intuiliei, are importanfa unei metode c1"e separare, ptnd la linoita
la c,:tr,: 'pot fi separata, a f.ormalului c1e intuitiv. Aceasti separare oferd. formalului
obiecilvitatea care am v5"zut ci este verificati e-xperirnental pe t cale inforrnat1."i..

Dar i*tuifi,c nu aduce gi ea ceva obiectiv? Atunci cind intuim ceva care
ttanscrie formal, dac5 formalul este obiectiv nu inseamni cii ;i intuifia
res'.:e':tir''i. a fost obiectivS.? DaciL o anumitii intuilie poatc fi obiectir'l insearnnd
cii, in {cliral, printre diferiteie intuilii putem g[si intuilii obiective. A fi obiectiv insearnnl a nu fi subiectiv, a nu reduce totul la subiect, inseamnE deci ci
intu"iria acluce ceva din firea L-rcrurilor, cii are ;i un caracter ontologic.
Cr:rcluzia noastri este ci. intuitia este nu numai mentai-psihologicir, ci fi
orriolo{ici.. De aceea intwi,,tioniswu,i matetnai'ia care facc nutrai o jumitate de pas
cd"tre ,rirtologism nu a reu;it sI" iic convingS.tor.
DrrciL intuifia (gi nu intirifionismul) este o rcflectare ontoLogic5., atunci obicctetr: inatcmatice sint o reflectare ontologicir. Mat,entat'ica sp&ye ctt{tnci i,n totaiitLtil -.t a re_flectare ontaiogicd,.
il.r.r' crealia rnatematiciL? Pot fi create obiecte maten:ratice care s5. nu aibi
o siirs:i: ontologic6.? Prin intuifie, in ca<L'ul unui proces creator, se poate inventa
u11 :tou obiecl matematic. Prin intriiiie se pot descoperi obiecte matematice. Orice
obrecl rnatematic trebuie si aibii ;i ur co?cspond.ent ontologic reflectind t.riiiati
cnroh;gice sau cleincl potenlialitir.|i ontologicJ. D"
roiul i;losofic 91 ;";;;;:
tiai al tnatematicii cregte enorm in aceasti. viziune"o".u,
deterrninatr| de m6dslul snlslogi; I.L.M.
se

pDir.ti-r

COSMOSUL,9I UNI\IBRSUL

196

lrur,TnrE,L ca IDEE

{INTOLOGIC-OtsIHCTTX,A

Intuilia ni1 opercazi in mintea umanl cu cu-vintc gi nici cu idcj . Jdeea,


intuiliei. Nici chiar. o imaginc mentaLi r,lru5.,
ca atare nu este ltropriu-z-is intuilie, ci derivl dintr-o intuilie sa.u trtze;tt i1 !rituitic. Ceea cc csie foarte legat de intuilic este aparilia unui sens f(,nanltii.,itg'ic
care nurnai dupL aceczr ia conturul unei imagini mentalc sau al rinci iclcj . nmaeilile si idcile'sint intuite cind trczcsc un sdrn.s. Acest sens aparline la c,,1;, ce
iutn.uh tnai itt,ritrte sernantica cj.c ordin supc-riol isemantica dc orclinui doi)"
Sensul cste un fenomen material prorlus datoritii accesului organisrnrili:.,,. f itl
Ia inforrnaLeric. Inforrnatcria arc, in siire,, in mod na-ttiral, oitoscnsul ,,a l,', i]c
accca orice {iin!i. poate experimenia sensul de a fi, poate:tvea,,afiirc" irl iir'miirologia din Ptafult:'im,ile-lotnt'ii 'ntotteriirle. Acest sens cste itr nod evidcrlt (:ltobazata pe'o intuilie, este succesoare

logic. Afiirea 30 cleierminl in creierul uman o anumiti sttucturil spafio-tcrni-'l'rlili.


Aiagarea acestLri scns, in cazul de {a!ii ,,a f.1", structttrii c,orcs.punzi.toare r-liieiminate in creier: estc o intuitie. Intuilia c:ite un proccsrnental-llsihologic. -\u lir"itt
organism,:Ie r-ii au proccse psihologice, lumai ci'le ca-re pot ata;a stnsuLr:.i ;,,j:irii
o ftrricturi in si-stemril nerrlo,;. Ansambiul dintre stn.rcturii ,qi scnsnl ei c-r-,tt:';ilriie
ideea, in cazul cie fa!5, ideea rie,,a fi". Inlttiut'idei cint! atagdnt ttlr,ui sett,s r :'!tilt(tu,rti. sas,t, unci stru,ctir,yi rr,n, sd/rs. Idectl ,,a h" cste intuiiil" oarecum spol]tz:il. ua
reprezintir ansamblul dintrc structurir rti serll, apirtlt in mocl n:rtural' il':t-rrilt'
neiirntat, de fapt, ontologic. Srructura ,,a fi" din iclccir ,,a fi" nu c:-rte, 1:r riirsi.
momelt, un v"ib, o stmciulir lingvisticS,, nici o irnagine, ci este o anumital :iri.xctur[ nenronici ata;atir in mod natural sensnlui,,a fi". Iat sensu'l este t1n ifircfs
fizic in inforrnaterie, o altfel, de structuri decit toate tipurile de structuri ci:. c;tre
sintem obi;nuifi, pe car.' o numt'm rrroces t'cnomenologic'
Cu,ztinttti,,,a fi" este derivert din ideea ,,a fi" ;i in ultimiL instanll este tt'1.;it
de scnsul ,,a r,i", clar, cum aln rnai obstrrvat, prin ,,inregistrar-ea afiirii f i,::'.1'-cr
stare, nn t sirnbol ,r larg, ramificat in :,istemul nelvos . . . (silnbolul) va- 'l"r'*.rlli
mai oidonat, clal poatc- rnai rnirginit, exprimat prin cr-rvintul r ir fi o":r. f11''l1.ir-tl
r'stu
,,a ll", nu poate icdir toatir bogi"fiii stnsului ,,a li", dar va Leda ceea. c,: {r1l}lescntieil peltiu orn in viata sa ltracticir". Limbajul uat:.rral_poatc restringe drt.i
sul iirimir', in {irnclie t1e icalitl,tiie cu care ornul cste confruntat in viala s:L liri ;:IC.ticl, dar nimic nu ar impie<iica ca un cuvint si leprezinte sau se rctlezo"asci
inlregul sens original. Ilai nu despre limbajul.natural ne I59PLTeT. sir 1r;':irna
r..r-l Vom obseiva numai cum cr-ivintul ,,a fi" in contextul limbajuiui riLlrrral
concret cap5.t5. sornnificalia forrnali ,,a fl", exact in sensul dorit de !.I9gq, adrcl
in cirdrul unei semantici rie prirnul ordin, respectiv al rrnei semantici forr::alr-:.
I)rurnu.l cir la sen,* la strtr:tur:i poatc fi parclrrs insl;i in mod ittvcrs, 'i'' ltt

struciurl la

-*cn-*.

H.intea iLtnanir, {iind in pose-sia simultani a strttcturii ,,a 1i" .si :r s'rr.,:rLllnj
,,2 fi", estc implicatit in inregislrale& a,cestei dr-rble stXri (carc in unitatezr , : 'ste
o iaccl ;i , d.:ci, \.a. genera i n,aui stnrcturl ].a carc va ata.9a Jl1 sels irl -;i'-rrmatc!:ie.'inrcgi..tr'ar','ii -t,"irii dualc sub Iortna rrrr,'i noi stt'rtcttrri :i c;irrtar'' .- - -isului acestei ioi str".rcturi tr:ebuie s'i fie din notl un proces obitcLir-. ltrr, gi r-.r '.;''a
st[rii duale amintitc este crl mai elernentar;i fundamental a-ct de Crrrroir":i.ii,"tr'r"
si cle acee:r sensul care sc atil5eazii noii strLrcturi trcbuie sir fie:r,cela de ,,;t rlri"
(.u r*nr ,,r1 ;ti", ;i nu cuviniui iesprctir'). Informateria posedir sensul ,,t ':t" .
poatc g.nc.a;i alte se,nsuri, clar admite;i noi sensuri induse dt: structuri :ir;t;ioi"toporYnl". in l..gJrrltr5. cu mintea urnanir ca admite sensul ,,a ;ti". ln. act':sl rucrl
se cxplic5" aparilia fenomenului mental-psilioiogic al con;tienfci clr unita.tc Ir i,:lr:ilor ,,a fi" 9i ,,a ;ti".

F'AZ:.jLE ONTOLOCICE

ALE }'IATEMATICfi

1fr4

ttu,'tnt-l.r.inoiogicrtl s" naiqic in 119d l!i:'l':


iIlr:..^-.i,.
^'l*-"^"3:.':,,;lil::lll:,,.
de obit'ctivitatt';r '" '-.:'
se elibcra
sc clatoregtc naturii sal,l, 1'rtilerii i* if" a

ti"t"ptl"tl-;;J"t

oarecum liber

in leglt^l11

,tro"torili
*.1::.,iti,.i,::
j:
?i:.::?
, ,,lu|l'lLii'ilrlll?''i";i;i;'i';;;::':+;;.'',Jt
::fi,l:
,T"'.lL*r'i:r:lii'iittii"ttir', in ''1 sc pot dezrolta '-.:,.'l poatc ii si,,,''"*.5ili'i,"'olll".tit
lointa'

lr -:ii. clintrc

:-.:..,i4, cr-r ttia


' ' :-n
..srnt. ontol.ogic.-obi''ctir
t:n,.lc din idcilc pa-lieIului nrental-psihoiogic fi"
:,1;.e
tr
fcl
ii ,,a;ti";la
. ::..r1 ci apar in motl dbi.cti\., r.irnl "r'll'ia.l. ,,e
rir)uu
create'
sau
imaginate
id.ei, subjcctive,
:. srea lucrurile ri ; il&";: iti:
inlri;cit
obiectiv
mod
]n
,...::rni c[ nu sint ontologice. Ele "" .i;;;ioiogi."
tl,l.1t
-.: -<int clcri'ate sau clcscoperite, clirect"-J*"ou.ioi;gicul
"ti=tt'11:..^l?::r;t:.;
:''l-'s'
llcl1iolllcc)
;l
i'nplicir -'tr-ucturir {procesc
, -.,-:i sint imaginatgltt-.i"it., ele
r'--;to
insS'
Iiind
Ideca
ontologic'
iontinut
.:r.csc i'formateri.f"l ;i, deci, au u'
n'11:'!r'':ic
cind
iitt ot;iotogicci
"""
--:.re rncirt"i-p.inorJgill;'";;'.;;*'.;";';;;;t'
i'lci'
Cclelalte
dcscoperii:r'iitt
Jir".t,
::::tiad, deci deriva?e
"tii"f"gicui"existent'
ontolcgice'
sint
nu
restriis'
i"1"i-t
.::itctive, imaginate, create in acest
cot]ctut' o idee' arL' "ln
in lu'rina celor dc mai inaintc, 'rultimea {iind un
mocl'ontologic-obiee 'iv'
i"
.::s (informateriai) iar accst sens tre'b'ie?';;
""*e
ci o rtalitate obiu*tllvl
luntii.,
it-,,rp.inem
o
rroi
p.e.care
_r,-iltimea nu este o crca-tic
fulclionarea mirlii

ontologir:el*ir,rtriilin-t"or1i*ii'".i.'i"""i'*t'1a i* Observarea ,'rnuX-::rane. t!Iu1!imea .i"oi1irr" ffitt-"'i;tltiil" .gq"t"**-9,ie11ivn


id--]],.:i-!:
ctrirect[
I
:-::rilor" dc obiecte tizice nu constrtuie rircl5'cina"ontologicl
nolluill
generai:ea
stimula
pot
fizicc
,-;";;; a" *ot1irn".^ftt"i1i-if" de olriecte
t r' l'ul'
Mrritimcr
nrai
o'tologicc
, m.l1irrr,, urot.,-ri,i- Jin rltlicirii
. i"'ofund''jn{ormrLtcrici
}[ulit,tiitit".i ale
-- iic o noii*nc i"g"ii"J,' ""i,*i,i lt"nti"i;,ii
implicatii
asemenea
n*-apari
,,ntJi ,lr,l"ltfitl.;" mult prea primorciiaie ca s[ liit1lo."" nu poaic :fi eltci
,r,o,],u.1.rlui"";;;i;Bi;;"'.ni" rl"ir-J"pt.ii. iar^dacir nu rirmiiicill :i'r:r=iorit[
irituitir',
, -.tructririr pur formali, "u ur" ;iun conliuut
un coirtintlt ontol'rgre
se
iru
ci
arltat
am
ce
rr9r._is, are qi
ceea
_-:ndati in intuitie,
teoriei multin'rile;r
eltugoxurile
-::ofunc1. Futem'tieslu;i carc este o."rt*.oti1in"i1
cntologic pro{.nd al rnri}1imii'
..:rt tocrnai ,"*r.oi.rit
-,,: r-irclicini

";;;t.;iti"i

ALlr PAnArloxunll,on
EIIIPIICATIILE OIITOLOGnCE
rlrrrltintilor'' Prin luc-r'riri' ' ,' ici iilsrr;i Carttor, crcatoi'tli tt ori'oi anLinomie
in aceasli 1(or]
r8e5,
anul
- dil;;;"i ;;?8,'";[.;;";a,'in tip,tr i-"ii"i multinrilor' (cum t'5{e 1i211{r
"'rl
i,radosul rcorcr *"I;it"ii#:;;'a;
'd
clf Caritor in 1895) av''a siJ pr.'cttp'
:urali-lorti, lgg7, #'f"li^St*li 'uucot'i
189(;
':1
i'
arru]
face
o
clrm
f['"ttu'
i:rrtor, asupra i"i ",*itli"ltfr"-;i
l'Iftttit1r
Canto, ,p.rn,, cn irp sc iroatt' I'or-bi de ttm'ltrincta
.ciisori cltre Dedekind.
reoparadoxtl
este
a.cesi1.
esenli,
,iititit",cil,or flri. a l"ttJ i""tt*";;-it"dt.ll"'--it
cl
r-':iialogic. R. Carnap gi.a1!ii a* arririat
,rJi"#iriit^n"?;i;i';=i;;" rn.rtti*it8t
";a11
sini patadoxriri iogice'.iar:. B' iJ"tt:] ,-1
i"-i;;ri;
,ioxurile care apar
jdcntl
t'ir clc ;int comrrirc l,ogicii^|i-"t,:1:'"i.;11'.'.tt
..os in rrrodr.rl ."t -^l ;i;, ;r er
imllortantd iilrestigultt- tl itll i(tl':'
nrai
cca
cd
consitlcrL

Itstc srirrt

,otlri, tle ascmenea,


si anunle i. DLtr-il'ta
rste aceea i1 d"omerriul analizei conceptelor tog;cii iormale' Russel: ,,Anaijz1nr1
lor.'coJ1:t,.p,1"g {espri
:.aiadoxurilor iogice gi
'a a solulionlrii
e1 le-a elii.reraii 'le
:araclox'rile la care cond"us teoria ,ttul1imilor i' l'i Cantor,ci int.itiile rf)ir(ille
to t"itttri faptul
,-r:icc teirniciti{i matei-ti.ila".tta
'imitor

198

costlosul- gr uNrvErlsul.

(;rrlici intuiliiie prir,'ind aseanea..noliuni ca: ad.er,I-r61, conceptui., e


tclliia, clasa ctc.) sint autocontradictorii" 33.
Paradoxui" funrlarnentatr al tcoiiei mulfirnilor a cS.piitat d.enumirea d,e parad.a:;,ui
dc;i ar fi poate mai coreit-sii se nurntascd. parad.or,ol Carioi,lzti_Rrasscl,
Ru.scl.
Nu ne l'om ocupa atug de forma sub care a fost expriirat de Russei,
forrna sa cea mai simplir,.,,mul{irnea tuturor mu\imilor" (MTM), intrucit "i-4.
ii
ascunde in modui cel rnai evident un experiment'filosofic'(probiema a de "i.i
Ia ircepu.Lu.l acestui capitoi). IJe accca vom li.sa, pentru mo**ni, dc o par.te
si dif=ritele solufiond.ri ale- paradox.uriior p_rin tcoria tipurilor (Russel) sarr prin axi,-*
rnatizarea teoriei multirnilor (sisternutr Zermelo-I'raenkel'sau siitem"i \'o" N.ornan n Gridel- Bernays).
- aite cuvintc, vom lua lucruriie de la inceput in lumina
Cu
noului moder
ontologic. .Cind spunem ,,muliimea tuturor mulliririlor" 04.TM), interpretarea
logici ciasici ducb fic la conciuzia cd_MTM nu'existl, din ia#" p"iJao""iu,
p-e carc formularea il genereazir, fie cb. MTl\4- existi, dar este altcevai nu o rnui!ime" Logica clasicS" ,,riguroas5." nu admite nici prima, nici a dos.a varianti, d"upi.
cun-{ a ari.tat insuli Frcge. Dupd" cc primegte rn anul 1902 scrisoarea lui Russ'ein care acesta il inforrn-eazi .dbspre paradirxul
gesii in ieoria f;;g;;"; ;-;;i,meticij,-Frege scrie:.,,Chiar;i acum -eu nu vid cum aritmetica p6ate fi fundamentate in mod ;tiinlific, cul11 numercle pot fi concepute ca obiecte losice s:
supuse studiului, dac5. nu ne este ingS.duit, cei pu{in in ^mod conditionat, Ja ttdcem de la un concept la extensiunea lui" 3a. Frege nu poate adrrite, in caclrul
unei logici-.clasice riguroas_e, ca un concept cum "este c6nceptul de mulfime s.
qu pga{e fi extins ;i. ta tr{TM. gi totu;i -qgqst tucru nu est6 posibil ceci 1ogica
clasicS. devine contradictorie cu eainsS.pi.'MTX4.
fie nu existi, fie este altceva d"eci:
o rnultime, sfidind logica clasicir. '
Octav Onicescu consider[ ci MTM" nu este un obiect matematic 35 intrucit
un obiect matematic nu poate fi contradictoriu. Nu se neagl contradictia, insa
ea este consideratS. o dovadl a neexistenlei obicctului ma-tematic: ,,Iir esenti
matematicile nu neagl
.antinomiiie.logice citate, insS pe baza contradicfiilor, pe
care le relevi, ele neagi pseudo-obiectelor la care sc raporteazi aceste
caiitatea de obiecte naatematice" s6. Intr-un alt eseu,^ Octav Onicescu"trtir.o*'ii,
remarca
cu privire la ceea ce c-onsiderd" a fi poate cel mai irnportant dintrc parad.oxuri,
conceptul lep_rezentat de mulfimea tituror muitimilorl ,,Discutarea lui a costat
tnutrti cet'neall gi rnultd. ingeniozitate inutil5.. Froblema care trebuie mai intir
rezolvati pentru a.r5.spunde dacii afirmafia este sau nu paradoxall din punct
de ved"ere matematic este dacd. e;l aparfine natematicii, daci corespunde'unui
obiect matematic, cu toate caracterisficile ce se cer. Nu este suficienf si" fie forinul.at in termenii matematicii pentlt ca un concept si apartini acestei gtiinte" ai
1Jac5. b{TX4. nu esl-e obiect-maiematic, cc altcevar ut"li.i'*iiui il;"""!.i*"ra
Octav Ouicescu ci. ar putea fi un obiect de alt5" naturi.? De ce naturS. s5. {ie" acest
obicct? Aceasta este, evident, o intrebare filosofic[.
i'om ieaarca culn acest paradcx ne trimite 1a o a1t5" realitate, carc con{orm
rrro,lelu1':i ontologic LL.M. nu poate fi decit rnai profunde. Si fie MTI\{ ciriar
o r;.-.aii late ontologicb.?
Li fond, N{Ti\L se desf5";oar5. pe plan mental, insiL la un nivel formal, in{olmalic all pr-rtca siirune {r'ezi gi paragraftl ulrnitor), dc fapt neuronic. Sensr-r} deSljal ln rninte d: MTt'[ in rapbrt cu gindirea logici forriral5. duce la o contradicgie, de i'apt la ua non-sens fati. de selsul muilimii. Dar gi non-sensul respectii'
t'st,:"irr.c1 ;5i s: pune irrtrcbrrea cr'confiirut olicctir-, a"giLr.""r, ar putea alta.
;rou- se'rrsl' Daci,'ontologic, ma!!i,*r* op"r"^25. la nivclui formaJ.,'ncuionic si inforrnaiic, in schimb, l'lTM trebuie si corespundd" unui alt nivel. Cu siguianii
cl. ltTM oferir min{ii unr:.l dintre cei.e mai importante experimentc filosdfice. '
l,rglr-,":

'

BAZELE ONTOLOG1CE AI,E \,IA?EN{.'!TICII

i:,i19

Este util s[ reamintim Lirl alt expcrim*nt fi]ssofic, in ,-:ale logica est., ,'lin
...r'.i ii:rp1icat5., acela al existcn{ei gi nor:-..-xisteirt*,.i {ENE). triaptuf iL er:istr.nia-r'iivers apal'c,,PLl.plan logic, atit ca.exislentl cit 1i ca non-t'xisteinti. {vezi intr*iiea

-'toric a iitcsoliei)-are va"loarr]o- ui-iui expc.rirnrrrt iiioscfic care dtice la clespiinri*


unei rcalitilti ontoJogict' ilai
-'.a
-.e
.'oaie explica contladiclia irNii. prciu-ncie, oi'lor.;tisti:irla3s. ln acest rir,|
Contradic{ia li}E ararc ca obiectivir la pahe:',rl tiniversrilui. rmcdiat cc r'(cl,rclartern o existenfii iir:Li prcfundi <1ecit uni-,.r,.r.i!,^ca, existcnia, cu accaste coutrad.ictia !llifl., cievin,: i,iplicabild. Ilure pt;.',*
l\E nunrai crL o ;icontradictic log-icir fi'iii si iint'rn sealna'ci r-:a refiectd
o r.,,ali:ate n:ai profrindi", evident nri avcm nici r-r ir-sire si ENE a.r;are ce o a{irula,r aiisnrdir. Eliltr nu t:ste, de {apt, o rl.alitati: orialogicir, ii a ,,,f.r,n,:c1ie ri.ia'itic:d. despre rcalitate, tinind
cot'tt .1" plo{r.rnzii;rla
llNE indiclc'r..;:-.':::rodeLuhii I.L.11.,
",.r,Uiirtii.
-':n'tir oirtologicl rnai profundiL ciecit 'rriiversul. in carlru1
:ru
cate exista nici o indoial5. asriTlra air:'s,rr.ii irrcin.
Nu oare atunci, in nrc.d r:iniihl, M"flI sir irclice o rer.iitate rnai prcf;r,]iL,
- caic aceeasi rcalitate
pic[in',li ,.:r :.i H\ i. j
-{m mai ilutca ar-ltrce in fata lrol-rtli incii ',rn i -reanp}u anaiog si, desigLrr, ar
:r ;i altele. Este vorha g.espl.. asir .rxl coi-i_rii:rr,rii._r;i ontt,llatori" Jf
llorrio,.,i.
"lr-i
,t'li:cntare. Cele douir"efecti-sint ioinpicmiiitar--^, iirti-attrcr [r, dup5.crim
sprine i],:1,r.
iomplementaritatea 1ui Bohr estrl o afirnu,tir: diaiectir:i: caie tine cont'de nat-uia
:rai intirn5", nlai proiundl a- paliiirrl_ei e]rn,,-.li;n'r.. coipusctl iii undi este un p,a-

adox.din punct he veciere ldgic (CU), dar c1 'Lii:btie s'Lrportai pentru cL reiir"ct6
reaiitatc.
Paradoxurile CU, ENIi ,si l'dTlt siirt aiiclirruri rlialectice. Fr-itjoi l;1:v,
raiizintl fenomenele mecanicii cuanticc, C.- particulelor: elcrneniale si'aic te irjei
:'.iantice a cimpului..3e., ajunge si el la conciiizi.r. unri rcaliti.ti ilai pro{,-inde, tri;
'ollceplia._unei unitili a.proiunzii-niior 1a ..rrir giseitc uL coresporxicnt nr,rrna.i
,l filosofiiie hindusi,.budiite (cLr toate variar:itl,r-ei) ',.i in guclilea chinczir., t;re*
'.t5'. Nu relinem aici faptul ci, ,,lupir lir. Cirpra, .ur."p,Jtea unititii profuncle
.: poate face numai pc caie mi,siici, ob-rcrrinci dr-,ar c:i iina rjin acestJ filosofii
.t anurne filosofia taoisti poate fi interpictatii si ca o filosofie urateriatristir. Xrn'-'ortant este faptril c5. trritjof Calra obselvi tiir
,,atit fizicieurr"rl cit si rnr:tic';il
r. ns.:. cu inlelesul corec{'de {iiosof rl"si.ritean de tip irincius, bridist, r:ro,
:tn.-etc.) cloresc si. comunice cruioalterea lor', dal cinrl o far..t c6vintc,.nrrn-';rile lol sint paradoxale gi
a0. Nici lirnbajul;i nici
-piinc dc contratlictii logice"
'rnagnallar]'"t Pgt si cuprindi
foartr: biue r-t'alitatea corpuscul-undir (Cil, ..pulc,
.-. Capla..El mai afirmi: ,,Ori de cite ori l]aiura esentiald. a lucru.rilol cite'arna-rz:rti._de intelect, ea.apare absurcli sau par:rioxair" i1. -\rraliza complement;lliitii CU arati c5 in tjmp ce aspectul de cdrprrscul sstt concret. aspectir) clr: u:-rcii'r
'.ie abstract' lntr-adev-5.r, meianica criantiii :rtageazii
particuleio'r ,rn,1, ,i. i,uoabilitate. Acestea nu sint unde fizice, ci uncle care refieci5 un auumit colr,ri:,orirnlcl}t 1{_ parl;iculelor. Numai in cazul undclol elcctrornagneticc, a luminii,";rs-:ctul-CU.-apare .ca atare: foton-undi. In cazul geiicriLl, l',inttodor*t.o r-rr..-lul"t
re probabilitate, intr-un sens, rezolvd paratio:,,riL larticuleiar ca fiintl unclc, r ir:lirdu-le intr'-un nou context; <lal in aceia;i til:rp sintern con,-lugi la o alti-r- p,,i..ih.
i:. cotlcepte opll.:c care este inci mti {undanrcntaLi, ;rceca a existcnti:i -'"i :,c,n-:;istcntei.:.... f-r putern sprlnc niciodati ci o pariiculS" aion:ric5" exlstii ia r,"ul
'rJ a.nurytrt, nicl nll
spllnc cI" nu cxistir . . . i,-ctfel {ea) rna.iritt-sti irn iel.
"PYtery
.:laniu de realitate fizici
iniie exi:;tenfl si n+ir-i--xisientiL'r a!.
EvirJeni, 6xjsi,:n.c;,
.: lon-existenta -particulei apalc la .paiierirl urir-crsului, int*rcit ;li .p,,f'i,t ,ri,;--.'rsului, particula nu este piezentir. iirtr-un
loc annmit, dal nici nu esti a-h:ent.i.
-\:r r'lzui cS..experimentui fitrosofic al existentr.i ne'i:lpune si. mergem ]er .un
--.l:,': i:iai profund, aI ortoexjstcn!,;i. liizic? r.cir acelasi ftlcru: , ... in"tiz,r, "r;