Sunteți pe pagina 1din 48

100

I]RC}-UNZIII iI-IJ LUMII II.ATI'I]14I.1I

lumiir anllmit de mocluri dc :rctiuner. tr)acir pcslc junritatc ciil modulc atalcazi o pondere de pc'ste 501"_rrnui iinrimit,nd.l .1"
atu'rci dccjzia:c
ia in favoatca
mo<1.'--Fi".,rr" rnodtl cstc cxcitat rlifcrit senzorial si rir
".esiui
"l;;p"".,
;"t,:.".fi.t""'i"'.r"1"r"r.
.timp.forma{ia..reticulatL funcfioneazi in str:insir
*"1";l
Probabil crt-ierul oferl multiplc nrorhiri A,:
irrio.*"1i, ."t,.tlf,,ti
-.ot-r1ion.;;;"il
,[r'cidr' astl]rru irnrri rirotj. ['oi t.i.t'it,r.tr] ,-lt.jr,-,
,,t"i'i,r.,,," rrrotir.;itiorrrlc .,
;i
"l:S:l
Itlccttv. carc joacir. un l-narc rcl .in luar-L,a c'lcciziilor-. U.. lliriic..ani,
ii'il;;;;
Nicolan
'l)ecizia deost-'lresc .o tttot.i,.'oli,.l,trLlo!i;d ;i o utoti,vtilic.'ittlrrr;oori lrrit,oTngirri'tr.
la niveh'rl fornratir:i it,ricular,l rstt'ins:i o ciecizic iriologici, nepsiholoeiciL.
[i ;i ctr ('arlcr(.r ;r];ro,rir1. I],.t.i.zi:i irir t,u;11c f; l,,iii!,'0..i,;;;;;?''i:
:.11".!-to.l,'
\ointll (lul)t ctllll :t' oj 's' tri
"i in l'.ii:ol.l'r'. ,,intr-;lrir-r':rr-, inirucit c'onliioli.rrncntul trcbuic siL fie i)crm.incirt
Jin;rnrici I;.i",-ui Pr;ti.ip"i^ i"r"' ..r,i.i't,"
neazi tiesfii;urarelr ;i- cflcienf a lui cstc cltti:.io. l)ar actiacta
nu
nul-i?ir
dc starca, componentelor cogniiir',. (rr r.olitiolaie) .t" .iut.]"r.,lui, depintie
ci,
intr-o
ttLriii,
rnlsurir, cle structurils gt.nctalc rrl,..
i,1.f.s11;11;i,:1tli, Ae oii""i"r", accsteia, clt,, :rnsalii_
ltlul atittt'tlin'ilor si semtii.ficaliilor cii cart-- suLit'c't"i.i,rii*p-irl contactul cu lumca.
Se impune astfei in^motl nccesai: ca, i;r analiza;i
clinarnicii cc;mportrimcnrrrjrri, sa lrrf,rn in consjderlir-t, latrutii ,LI,cri-",i "tpil.lri.a
;.,',,ri,i,:r,,tio,,nl;:;lu,,
cir lu5.m dccizii in ficci,ri clipi,'ci,
a\:errl rln t.opljnuu.
. .S",poate spune
dc .rlccizii ;i
"irro.op" actstor rl,'cizii si
r ointfl rrLl : ' rri.irril'c-ti, c,l \',.,;ntal, lii'rrir.lui
.ci
nrcr a citspozttiYului ncuronic c:ri,,' i,r ir\LirlcllL'a ,-ltcizii. in sens rnajor,
ioilrrt"
cstc utr ca<h'rr tnlii
.g,.ni.ral I i' ,,ir,, iuru.,,:r r1,,, iziilor. irr-jrr riit.catrisnrclc dc rr.,ri
itrairrtc, r'ointa t':te ih lrtirtri,u .i s1 ,i:itrii rirr -,. *i,f . i"L;i'.i,;.;r,i,,1,,j our"fui. ^'

O ri.oittici ptt,rri in serns filoso{ic liu poatc erista, cici r:oint:r" r)resuDune iirrii-cu-.tarca r-itrc rctiviialc,_iar aciirr;:t,lr ilr.tl:rrirrrrrc socialrrl,
1r.*,ri., Ui;t;:i;";; i;
poate declan;a o vointii -,*i_4.
u.iL cirimsl ,nu a',laclontot o rloiirl:,i.-liointr,,
clin ^.."^.'tti.i
ccnstiintii, clin actiune ;i cunoagicrc si de accca ci,r
;:.9|1t:
l.-C^ilttl numai
dcvinc o^propriciate
spc.cific urnani si.nu-i pui"* .l"io-"u';"gt"Ji"rrt ip.rir*"
prollrirr, in lrrmca mati,riald.
Care este ins:i gerneza ei eierrentarir porni'd pe filiera afiirc _* a fi _+
a sti?
crcd cr'i 11* s(' poat;rr:i:r;i o exprrimentarc erc'rcniar:il i' .";^;;
u.ii".,"
-tl'a ('str''in rez-ultat al unci cornpicxilir',ci rczultate dintr-o cxpcrienll mai bog;ii,
"}rlt""
fiincl inscrisii intr--ut ,,prog:an-1'
jurlul
cirruia
sc
conccntrlcazd.
gi
atenlia
Srrlut
.in
o ,parte din o-rganizarea piihologici.':r
inciivitlului. Adoptai.:a .it,ogrerm/,r1r.i-ua,in!d
este rezultatul unci clecizii pe plrin p-cihoiogic, crr tot6l ,i.,o-r.,t,it'
A.:,i".iri,i i;;:,_
liei reticulate. Froranrril-vornlii l;i,ate Jj ri jnsuflat din a{ari, p*"
prin inr:adralea indii'idului intr-'+ oigai,iz,.ri..ro,,i,,t,i. i",*trt caz vointa"a"."1i""
sa r:sic.
o..ao.irt!ri soc,iaki. Fiin{a un:1niL poati adopra yi o totntd_"t;iair,,,n.*"p"i-r.r,l,zirii- unui !el, a unei sarcini ..o,:iale sari a *nor misiuni a:lulratc.
J):rcii- ea sc ancoreazir
;i in aiiirc p,rin ecii;ricnta-cr"r-rfi "o derrine Vointii c1t"
rna.xirnir.cuprinderc. I):r.r ca se Foa.LC manifestl'in rnoLl .,rri5ii",rt
."
niti,,-voinfir indrcptatii. Itun-.ai j,rt.-., aluniiti rlir-ec1ie, p* i"r,, o volrr
""l"te'r;ilr.q;_
ritir-<.lrrrli.

"it*i

'l)ar unlr. cstel ca ri V,.rintii -.;-i-Ti rletertitinc sit-rgurir- siiiri:o;ntc (care -sc pot
sur,-clrl:r jn tlinp), ;i alta cste cii sirbvoinla slr Iic rlcterurina-tiL clin
afalir. Orice
sul';voln{iL |oate tl''v'--ni instr-utllt'nt aI unr,'i r-ointc r-liiri cul;rinz,iicare I-a
.
lirnii-a
-rirl^'oir.r{elc- sc .r<tcrg, cmui nrr i.;rai :iri: rrici un j','i clc r,ointl p*p1",
ill^,til,"
deil art'ut-L sistt'tn eiccrziouiri iili{rrn 5i iil. riccizii prin si,.tr.r-rrril. sirr, reiicrilat'din
creicr.

I)rob]t-llna vointci i:oatc fi cor-ciati cu pi'cirl,.:mu. rnoclului (lii conduccrc


+i ;s , i.niprrriL.r s',cjr, j,' ,i ,,- *i'.,r 11,.ii,t.,,,r..,,,'..;;:,1;r.ii;,'ii *i',,,ii]";,.ii

litil stiintificc.
terii

a sGCr,:).-,,,,".r-

EXPERIMENTUL CON,:T'IENIIEI

I,
!

101

t-lon"cticnta-csentir cste f[r:i indoiaiir '.rl act inclividual, un ;rct spii'itual rir:
lirf,de;incfluctuosdacir-nucsteurmat de o vointir, lzr careorice om lrrc drt'i-,ru1
tocnrai pentru. cir c-ctc om.
Societatea trcbuic sd" favorizeze producerea individualS- a coir;ticntci-csr.r'rr.iL,
apropicr:ca cle aceasta a fiecS.ruia pe ciile vietii spiritualr: ;i alc L'ur{}iriicr-ii. I.r
ilccsL scns, socict:rtea trebuie s5. fie nu numai sistcni, ci ;i ci','ilizafic.
trlist1 pericolul ca o sociertate-sistcm sii faci din oarncni automate, rolroii,
a,I ro:tpc-oalncni. Acr'stia vol ilr.r o con;tiintir, ciici con;tiin!a c-.stc soci'a1ir, cai'c
art: la- bazir" o con;tiintir-de-sinc invirfatir, deci c:r insii;i sociallL, dar nu vor av, ir
conlticntli-csent5. sau aitropieri. c1c accasta prin via!5" spiritual:'L ridica'iiL sau o
|ot :rvca nulral acel care vor ;ti sau au fost invitati s5, spargir" cercul sis'rernului
sociiil in interioml 1or. {-,nii clintre acestia l'or- pute:r clecian;a o Vointti, i'n:rniie,stintlu-sc fie in. tiorllei'riul conclucerii, chiar in carlml sistemului clat, fic in cior''i,
niul gindirii, al vielii sirirituaic sam ai gtiintci. Dal dacii. nu aring con;tient?r-c,ccntir
lttl vor ar-tta dccit subvointe, ru vor avea acea lairghctc peniru a conttilri:i r;ir
socictatc;i sir fic nr.t numai sistcm, ci ;i civilizatic. O \rointi incoinpletii sc i't
ni"rgini a irctiona ca subvointS. numai in clirerc{ia sistcrnrilui social sau nnmai in
direclia unui fir gtiin{ific ori spiriti-ial. -A.crste.su},r'ointc vor acccpta c:i cci}.iiii
o:imcni si. lie aproape-oarneni, corsiderind ci astfci sistcnrul social va frinctirr:rr
;n ai binc :-lnl stiinta la l)rogr{\sa oricrint. I)lt' ornrrl rtri t'slc t1)r{^};rl)e-ollt. rrri ( -[c
autonlat, cl poate fi redus numai temporar lir trsenrcnc:r st:l.re. TrS"irea in c:,Lrr
-se cupril-rde ;i a{iirca se po:.Ltc aprincic oricinci in cl, dr:cl:rnsincl atituilini lc-ri
:-cztiltate dintr-o inaitS. tcnsirine filosofich, liclionincl apoi asupra si,.tr:mriini Lor'il1
ltentlu a-l transforma in -cistem ;i civilizatie. Omul nu estc nunlni ma;ini, rltltoltllt
:ocial, ci ;i tririrc, cu irr,plicalii in \riaia -ca spirituali. iar societatea liil poatc
fi riumai sistem dccit in mirsur:r in carc oan-rcnii sint rt'clu;i }a aprolrpc-r-,aiii,,ri.
.\ceasta nu inseamnf, a nu acorda prioritate sistemului, economicului fi -ss;j3ls1l1;;"
*cisternul social care permite oan6nilor si a viatai spirituaii, in cart: indivizii r;;
pot pune in valoare taientul, mintca ;i strfletui devine ;i civihzatic.

N(lT'n $I xillf:BllIiil

]]IIILI(]{;ItAIit(,It

1 \iczi lle;ln E. \\:ooldrjdge, 7-ito ;ta.cliit;cry c1 tii.e C;'rirl, -\er'; \l<-.rJi, trIt (ir;rr- iirll Uix;tri Clippanl', 196.3.
3 \rt';r; C. Jlirlirccalu si Iti. Nico]au, !,es
Jotidemenls rniLLrn.dliqrrrs ill J'rr:iir ili ytrttir:t,;1it.rts
j,
L'Iixprrrtsicnr, i97 l; C. Bildccalu ;i Ed. Nicolat, Per-scnclitdtca rtytrinri
-, .,,tLr j,t,trrrt t.tttt;t. !
lasi, -lruriinta , 1912.
: \rcz-i --\. I'ireindler, Strruc{ttra;i juttcliilesistenuluineyl:trr:cenlt'cl ,ll".rc-,irt..1i, lir'litrrrii

R. S- 1{r;rrAriiir,, 1,9i6, p.
a Ibiilt;tt, p.210,
5 Vtzi Jon lJ:rciu,

Czi.;z

35'1.

jtnctic,neozii creictu,l, Cluj, Editura ])acia, 197.i, r:;. tJTi

l)eal li. \Vc J-

dridgr" Tltt t;tuchineri' ,t.f tiic brairz, Nerv York, llcGrarv Hill, 1963, r:a1,. 7.
6 K. l,{arx gi Ir. Enge}s, O!c;,r:, vol. 3, iJucurc;ti, Editur:r, PolitrL:i, 195|i.
7 Vczi W. liucliicy, tl s;:stent.s trl:,proach.in e!'islttnology, in voi. crl. (i. T. 1.,1irr, Ii.cle: in

1t::,.-

ral sysiiior ther,r1, John \A,-i]cy, 1972, p. 188-202.


8 Vczi trota din La )|t:lnrcl*, 1976, jrrillct-ott, p. 63E, tlup;i rr:r-ist:r i,lclntr:260 (I1176).
;r.
i73 tl'. Ii. ]-iryout 9i H. Itopytr.nskai. l'sihologi;t r:ognitiv:i co;rterrrpgrlsii tla.tlrc;lz:-r, fo:rric i:L.jr
iui Jeart Piaget, ca.re a rrters pe rilt illt rlru:tt ticlii irsiJxrlolli:t. cofnil{irlaill.r;itnlrii sa,ir psitrrarralir;:"
{) serie tlt lucr5,ri recelrte isi :trr origirtt-lr, i,r cercr:r:ii:ilr (lt irJ-/ir ;ilc iiii -}t:rr; l'i1.gi.i.

PIiOFUNZI\IILE LUEIfi ITATEIIIALII

s \re.zi 1y. FI. Itclsorr si I'-. P. Iiilpatricli, Ilx!,crine nts in .prrtchtio;t,


1), August, p. .50 -5r.

in

Sciant!,lic anrdi.an,

15.-i (195

Lo Il:ident.
11 I birkm.
a2 I birlen.

Autorii in nrod eviclent nu irrlcrr{iorrcazS. si. confurrde obiectul cu su}riectul, ci nu:nai

si:r pun5, in c,;idgnli unitatca, irr sensul compatibiliti"fii 1or.


13 \rezi I'lichael A. Arbil;, The metal>horical bra,in. An.

introdnctiott. to eybernelics as arliJic'is!

ittlL:!.l.igente anrl i;t'uitt, t/rrnlr,, Nerv \forh, -lohn \Viley, 1972, cap. 7; C. IJdl5ceanu si
f::oi:tia,tzctzts tybcrncti.iTu,ts tle I'actiuity' tlerteutsc, itt L' IlxfLutsiori, Paris, 1971, p. 117
1a Vczi 11. Arbib, op. tit., p. 192.

Ed. l(icol;r,1,

;i

ca1i.

XI\'.

15

\rczi C. Il,ilir,ccanu 9i lid. Nicolau, c.!, cit.


:iil{" Coll;i A. })icn,
Itttt'otlttccve in fsihologic, I}ncure;ti, Iiditura Stiinfific,ir,

1972,

p,

183"

CAPITOLUL

Bror,$GIA $I FSIHOLOGIA lN [iAPO]tr CU

I.

CONSTTENT,q

INiTRODUCENB

Dac[ i:rmirim cercetlrile din ultimii ?A-25 cle ani in dorneniul crcierriiui,
:.:diite ;i coru.cntate intr-o scrie de lucrirri de sintezS. 1, se .poate constata ci cie;i
.-au fircut progrese impoltante in acest don-reniu, totu;i seinnele de intr-ebare
,.-u clevenit, din punct de vedere ;tiinfific, mai ascutite ,si mai tulburirtoare, chiar
lupl ce s-a teclrs la utilizarea nrodelelor neur-ocibernetice deoar-ece acestea i;i
.oiizeazl posibilitilile in fata fenomenulur canstien,lei. Un a1 doilea fenomen i.supra ciruia-nu ni se oferi nici un fel de rrodel este acela al adiuitir!'ii' 'integr.nt.ottt't:
i credenli,u,,;, ca proccs intermcclirrr intrc funclicnarea nra;inir a creierului ;i intclegerea rnacroscopiciL a lumii inconjurbtoare, pe cle o parte, gi clezvoltalea activii5.!ii
psihologice, pe de altl parte.
'singura
explicali,: ofer-iti este aceea ci', un sistem atit de complex cum. (r:ile
creierul*poate aiea asenenea proprietXli ciatoritl cotnplet;ttitlii 1 AccastiL r::'piicalie
Ce priniipiu merge pe linia-ieiunoa;terii organizcYr'i'i ,,ca o insu;irc gr.lucr:r1i.;i
inseparabil;" a materiei, a;a cum e--*te ;i migcarea" 2, iar materiaarc ditcrite
paliere de organizare, de la cele rrrai simple pinl tra celc rnai compltxe, clc 1a
ineri laviu;i, in caclrul acestuia, lir fenomenele plihologicc ;i sociale. N. BotnariLrc,
subliniind .a ,,d"tl-itarea ;i defilrirea riguroasl a sistcirielor biologicc-fa1ir t1c
sistemetre iipsite de via![ este ciificilir, iree>ristind pini in prczent o deir;:iiie
strictl, riguioasir a sistemelor biologice" 3, considerS. cit din punct dc i'eclere ,r-loiogic ma{eria vie are patru nivchiri cle organizare: nivclul inclividuai, nivclul
pdpulalici sal1 a1 speciei, nivelul biocenotic (reprczentart prin biocenozc t')
niveiui'biosfcrei. Omul se gise;ic cuprins in aci'sltc nir.eluti ,lrioiogicc dar i-' ;i
"'ci

prin psihoiogic ;i social.


cieplge;tc
- Firit inaoiate,
cea inai coritplexl cxgarriza.i-e ilc e!:te oferitir tle sistttrrrui nc:'\'og
central al omului. Organi::ai,err, cor;fonri Im*ctuhi dc rtccicre t:nprittrat cie N. Ilotnariuc, cuprinde doui a,rpecte cscndialc: structrrrd 2i. .t'u.r:tiirttti, 1ii ca.rc. sc ;lrlarigit
)roltri.eti{li.Ie i,nforr'tali,orialc. Piiii r'l!iinde 1 c, iliic:i 1ii:rcnr ceint dr: palicr cle crg:ltriritil matcriei carc dep[;csc Liiologicul, r.a trsbui ca rn { l1lrrllcrarLa i}oi1L15ti.tilor organizirii, mergincl'pc lii-ria cre;tcrii conrpl,,:ritl!ii, sir trccenr proprictirlrle
de'rtadelire a realiid.lli iru[ortiur,Tlouyc, rlc ccci:?',:, de,t,{eclii'iitrlt, <le',nciiztci?t;i
scd1s, de aoi,nli, opriirdu-ne pentni llo11-lcn', rr:' .{afa fenonrtnultri de con;ticnld
i;i mai cxact, a substratuiui a{iirii ciii, croLr;iienii) ;i a itnonct-mir-ii c}c acthitrt!e
integratcare a u'eierului, asupra c5.roia trebuje -sir ntai reiit-c'rilln.
-,,Structura... nrl se r&unir do:lr la fortrl, la morfologic, arliitr,:ctorticii iL
sistemului, ci,i,mpti,cd 9i
cunoa;terea cou,fir,tu,l,u.!ui, tvdicit zr iritcrac$ittn,ilar (tintte
'cor;rponentc"
a. Acca.stI fi'uriroasit rlc{inifie a stlircirri
clementeie morfc,logice
+ ltelatiile dintre specii difcritc.

1rl1

IIIiOFUNZIIIIL]i LUMII T{.\TEIIIAI,I,

'sr';rplicii-ati t corpulrri -solid, zrScz:ii'ii atornilor intr-o rt-tca crislalin:i;i nrigc;iri!or


in.;Lccastir rett-'a, cit;i unor. proccsc p,;iho1cgic,,, r--,r,rur. ,trir.ltlr:rri m.,ntjt. 'ir*J.r_
lrrilor-clc actir-rnc. Pt:nir-rl ficcarc tlintre nci"rnotleh.tl /wetii inii,njurdtoare rrt',,*i o ri'rri,i'rr't'ti tmanttli calc r-cflr:cth lurnca. I{oclelLrl realitltii inconjuritoare
clin minten rro:rstiri cste uIl produs in cca mai malc parte s;ociai; privit''prin cclucatic r." .i,r=.lut
1rl'in. experientiL tmani colectiviL, r-ccst c:rractr.,r sc pirsticazi. chiar si arl1rirci cinrl
'r' lttinte proasp;itl"L sc.opune unti mr;clel vechi, .,rp,r.ri'r.,l atenti.i !.:n.i"i,.,r,,',,;1",i"f
lIr'lrlutionar" Iistc aclcr':irat insii cir ir-r ct"lc clin uiml lln asemenc;i nrccll..l ririri'e o

:ii'-,ictLll:l.mcntalir 1te plirnr-rl organizirrii psihologice a nrintii dar r.l i"ti:,.i-';ir"piott''ii constiittltt sociol,'cor(:t nt1 stt iristrcizil uui-r:ii,rr"nr,ni, naturiil,
ci
i.:rden(^t, in ciocun-rcntc si sup:ti in{r;rmationali niocicr-ni. ' -- lsi':rrtiliJial
,,. '.1'tiiLc!id utriri.sistr'trl r',rprituii dc lapt velatiq sisternttltri tlii ttr sis!{.11!.ul
sii hsv'ii7 in carc cstt.intr'grzLt, r'ilici cx1-u-irni activitiLt,:a cir-'sfi;uratiL
a" .;t1",-,r.rl
ii:r1 lli-in cart: acesf,.gis,tcttr corl_ribuic, ebnculir 1ir mcntinerea sistemutui:rul*.r-joi.,
jrrircfiilor.
l, rrrtk'|lirrir,.a
,.s(.riri,rl,' r,1,, acr,-luiaJl r i;i ;;i.,^r"ii'..,,,=i; ;:i;"ii;
rrLrlri
i',oinariu.
pt'nlnr-!ir,';1
asigLriir ft,ntc!,iutij.i roln1 dc legituil i;ir" ,liii;ii;
\'
1i'" luri ttc orq;tnizare, implicir o ierzrrhizarc a, sistcmelcr. Funitiunea nnei fijnte
"-ii' in in'rregimca cr, apar.'aturci suborclonirtl- numai palier:ului f,rl"fo51-i. 1r-l"iiiii
:lri){.ri:ior, dcci spccici? Sari, in ca:zul_ornului, palici'ul superior
ro.rloi"ii
In accst caz lrll l]unetl totu;i s,-rrrnril tgaliiirtii intri specic ;i social, "iiL
uttimrri iiincl
:.'iiYit ca o ploprietiltc biologici a s1x'cici unrzLnr.? Socialui arc firi in6oi:ifri^o
r';';.'lli)orlt-flti'i biologicir dcstul,cL: putcrnici., dir-r'noi nr-r-1 lcsinttim
numai i,i.,l,*ia
r:i cu c,'r'a rnritrt nrai cornpler,- ca sistom, iar si-stemul ar- ilutca a...ea in uitjmX
iri-tanfir calitifi biologicc, fiintl ;i modu.l c1e organizzrlc ;il'speciel. 1" iJit.i"
sisit'rnul social nu estc lcgat nunrai de bioiogic, ci;i cie wiirta'spirit"ult
;;;;;;_
liior-,".cLc civili.za{ia pe care o lealizeaziL societatea.'Sistcmui .oii"l
" fi*rtli
;i
s|ccificr', nebiologice. nc aceca omul nu. are ca palier superior "i.
;r;;;1;
i:i.}ogici',_ci o imbi'arc intre specie, sistcrn si civilizatie (fig. r). "u*"i I --'
Socialul ca sistem, ca orgiinizrLl'u, el rirn-,inc pur biologii; socialul ca sistcm
ii cir ilizatie estc cu adei':irat social, depirlincl biologicul. '
Activitaiea rncntaliL, psiholo*
gici, t:.te in ct'a'lllai ryI,,;.r'llli.uriL
'i itJ'or^m ali onalri. f n{ormat ia :L r: ;iilillal insi si o.r'iatri prr-rpri in -ist,itt;'1,' ti'lrntcc p(' calc ()nlr1l i.'-:L
cr-cirt. Sistcmclc tt.lrnicc (.Lr,' ()l)r't'ruzi crt inlornratii i)ot avr,:r rrro, li.l,.
aL' .r.'aiititlii inr'onjuriilLr.,T,. r-ar{.
pluzrnl.i" tn[('r(.s pc,ntrii : rrciiril,.
1or, pot lua decizii, pot avr-.;.1 oiriec_
I
'.-irr.
tlrc etc. Omul a ;tiut nu numai
.-:. in11 irt]i'r.sci-;i s;i conrunicr,, cu srnrcnii siLi, clar sil"
;i scoati' ,iyfatmalit: din
sl:ucirliilL' salc ri:ttii;ltrr ;i.tclrnici,
s-o irt.iliz;uzr-,cil ilir i) ,-rntaltL
rl tip,r"o ir,,ti-lo .-*..,d*
r1'' disPozitivc si,sistenc
<Liurl nlitiirii iircrte lr auLrrniti"'l"r"k.ii*, ,,pr"i;iinri-i; iic r-nodul :r"lu tit-. funcj.ior-iart.
\lr,rii,rLlar,'a i;;t-sy;11,11 i(i rj,l .iil... onl :r, i';,..r. ltrin littito,jc, r-1it ttrjn iitui,aittl
, 'u.:.t '. jr.ori'it, scrls,. ginrlir) .r ii yi 1,ri;r iiiribaju'. i"'ig;n;i..'il.",,i.li
.,,i,",;i'i;;;,
si:rli irslhicc, dat;i-prin lirnbajr slicrializ;ite, crr-rn slnt Jcle, mateln"ti"" tr*,
lu,iitri
l)r()!{r-iLlr11r.rLra- c;rlcrllaiolrr"cLor eL:ctr-oriit:c. prin lr,ltbajc onul utiljzt.azl o jnior-n-ra_
ii,.'rliii,r,triticir., <t t:.ree.azva 'in 1_raltc. nu nurnai o c1cdu.c.-: r-lin realitatea incrrnju;fi;;r;.
I-linbrijul tpilrc c;r c ltloprictzLtc itrfr:r.mati,:nali,JinarnicL a omului
1r.i",uri--"1
{'rr1 iltiiii{li-l cu sclllL'::ii, iLal nu nuniai atit, cl proicctcazir;i constr-gir:;te'.ut-*ioioir,r:
li::ilrlrj".r1li Pllrnul unei r.:onstr.uctii nar';i11, :rl unci inrtujti-ii
se trazr"az:,
li;ri*f"

t"

,I-OGIA .\I PSI}I()I-OGIr1 lN RAPOR.I CtU LtONg.fJnNT:A

i0,-r

Limtrajul
ins;)", dup[ .cum aril mai r:i.zut, mai nruite strlturi, rL.prc-cuprindc.
zcntatc sclrr,'rnatic
in fig. 2. Existir
un str-at mai profund, al limbajelor stlrilor
nentalc, psiliologict, al sensuriJor, algeometricului, fizicului direct$iimaginiior,
Destc: cltrc se suprapune stratul limbajului natural, carc poatc fi tcglat' cu riaxinri

\
Fig.

creierut
i timbaj

maginb

masini

precizie sau lisatmai lag, mai iarg, pentru a descrie realitd.ti;i stiri
-;i,' adinci;
iaI dint olo de limbajuf natural l-au tlezvoirat limbajet" 'riguro.i; mai
rogi.ii
;i maternaticii. Intre aceste straturi exist[ fdrS- indoiJlS. legiiuri gi toate
;^

intermediar, in raport cu functionarea-ma;in5. a omului, un" strat privild ^;


iate* jtttegratoarc^ a cre'ientlui. Sesizarea'unei realit5.ti discontinue ca oictitl,ijnie
Jrcaptir ori o curbd. reprezintS. o activitate integratoai:e prin .ui" o"i"l
ie|a realititii, observind-o macroscopic, aducinl-o la pilierul org""irlrii."il.
"a".r*;
Ltr
.cc propnetate reaJj'zeaz1, ormrl acest lucru? Omul are o propriclate de intlr;rretarc macr-oscopicl, care derivir- clintr-o calitate noui., necunoscu.tl, daL c:ur:
:ranuttrt a -fi lcgatl, intr-rin fcl , de conlticnta sa,;i dcci d,r- fcnomcnul
atiirii r,,.
' arc l-am rntt'rprctal ca ft'trontt n fizic. Afiirt'l r'rc apar(, ea insili ca lrn fmoyt,tr.
:itt(();tt
,;t 1,:.91 putem spune c5. ea este conectatir- cu activitatea intirato:rn:
'1 cfercrlrlul. Atulea genereazS, anr v5.zut, s15.ri nrentale care au
;i ele un iaractcr
integrator in raporicu ma;ina neuronic:i *. Deci putem blnui
cX" iunctionar.r.li
le,uronicg ;i in.general a ma;inii creierrlui plus o anumitip*'p;;;l|r;
"l:il1l dctermjnri
proprietatca intcg-ratoare a crcicrului. gtiinla uu ...tifiro intr-o
:i:l."lttt-t
daci afiirca cstc un.produs aI conrplt'xitirtii
si.tcrnrrirri ncrros srrb lorma rr1, i
:.roi manifestiri matt-'riale sau .u ,., -or"nifestr
;i ca legliuri cu un i"gr-"ai;rr,
material suplimcntar.
Omul apare atunci ancorat intrc clouil realitirti (fig. 3),
sociali., in ra1;or1
cu care actioneazl prin natura gindirii sale cu .1,itor"t una
limbajelor'..i"orii,i1,

'$

rnunci

e {acfiune

af lice

[canunicre

Fig.

* ln ultimii ani,

magina neuronicd, este considerati

a fi

un subsistem neur-onic,

la

creiernlui participind si legd,turi dendrito-dendritice, lichidul dintrc Celulele nervoase activitateo,


precum si
membranele celulelor nervoase.

t
I''P"O!' TJNZIMILE

1Oii

LUMII M,{TERIALE

fI
i

t
in raport ct1 care s-ar putea s5, se glseasc[ de ascmenea o t
si :Lita iu
anuniiti io.rira c1e limbaj care si perrniti expl6rarea mai adincir a acestei ic_g3!uri.
Ninric nu poate s[ ne lmpiedicc sh intrevedem posibilitatea unor comunicabilititi
si prin alic {orme de limbaj pe care omul nu 1e-a clezvoltat inc5..

gi prin afiire,

rr.

PROELET{A COI{$TIEI(TEI

in foalte rnultc 1ucr5.ri de psihologie ;i nerirobiologie nu se face o deosebire


intrc conltienli qi con;ti,i,nld.. Din aceastl cauzd- con;ticnla este..infeleasi. prin
conptiintS. ;i r-edus5. 1a activitiriile creierr,rlui carc determinb.-con;tiinla, cu excluder-ca unui proces esential ca afiirea. Dar afiirea este, dup5" cum am l-izut,
supoitnl actirlui de coil;tienld, lln sr-rport de origine {iztcl.; ea- nc apare ;i -ca

lizicia;i ca efect integrator singr"rtral a1 clcierului


ci,utarea unui sens mai proinnd tl congtiertle'i trcbuie de
fapt sl ciuti.m un sens mai profund al {enomenului de aiiire. Acc,astii decupare
intrt, afiire, simbolul ei,,iL fi'-,;i siinboh,rl ,,a;ti" care, reurite, deterrniniL con;ti,:n!a, nt irermitc sd, etitrinr,, pc baza unei evidente carc poate detcni obiectiv1
dacri' r'a fi confirmatl de ut-t grr,rp niai rnare de cercetlri ;i deci d': ;tiintiL,
ctitttatea'un,ei cow;t'i'inle itt, siu,e, d'itocolo de n'oi. Dar rimine dincclo de noi ccrra
de ordin inatcrial pentru care se \'oi' depune iroi eforturi dc cunoa;terc.
Pi: acert druru, ce nc spune gi cum progreseaz5- neurobiologia? in anui i963,
I)e:in E. Wocldridgc d,: la California Institute of Technology arlta cii pentrtr
a siudia mecanismele creieruh-ri, con;tienfa nu este uti15. decit ca un instrurnent
de bord. Problema con;tien{ei este consideratl mai mult ca o problcr:rii filosoficir'J ;i ei a{irm5.: ,,Fenomenul subicctiv al con;tiin}ei (consciousncss), simtui
(scntimentul) congtienlei (awareness), care este mai real pentru intlivid decit
to.rte celelalte, are atlibute calitative care exclud complct posibilitatca de a ie
dcctu:e dintr-o imbinarc a principiilor fizicc cuno.;cutc ast5,zi sau dt- zr le explica
irer,-r.iza 1or. Aceastir incapacitate a;tiinfelor fizice actuale de a erplica congtiinta (evident, cotogtienla;i mai e-<act, afiirea - il,n.), se poate dovedi catastrofalir sau relativ neimportantS" pentru evalua"rea vatrabiiitH.fii moc1ele1o;: n"recaniciste
:r.b f '.rncf ioetarii crcier,-iiui" 7.
D. li. \lrolldriCge tttlizcazi congticnla in explicarca tnccanismclor creierului
ca,,rn instrument de coatrol cLr callbiarc nccunoscLlti;i caracteristici clt deforrn:ri. necllnoicute ;i carc se ccni:cieazL Iz o serie de circuite neutonice complc-xtintr-un mo:1 necunoicut, dar carc nc c1'1:" in^Clcatii indirecte, probabil dc neprcluit
3. In afara acestui ,,instrument dc bord",
ireniru solutionarea unor problemt,-..."
D. E. Wocldiidge esir-- de pi-rcrc c5, tontc proci:sc1e din creier au 1a bazil llrocese
{izic,.r cr-lno,icute ;i deci pot fi e-'<plicatc de ;tiin,ta actuall. El trr'ce in r-cl'istir
conc:pfia dr-raiistir despi:e creit:i conforrn ciLrcia cea lnai detaliati descrierc a
structu,rii 9i functionirii fizice a creierului iru ar fi suficient5. pcntitL explicarca
aciir-itilii psihicc, con;ticnia fiind ccva ne{izic, in afara gtiinlelcr naturii ;i constatii, in rnoil inilieptifit, cum conccplia dualisti a trebuit s5" faci mereu Dati
inapoi in fata pLinctului de vcderc materialist, neurocibernetic, comparSrii cu
calculatorul electronit: ;i automatele e" Autorul tinCe sl crcaciS" ci tenornenuL
conlticnfei va putea fi explicat pr.in coinolexitatea organizirrii sistcmului nervos
centr:al, fiind partizan al tezei ,,creierui cste o ma;ini" 10. Respingind dr:alisrnul,
D. E. Wooldridge nu gbsegte, ca rrulti alli specialisti in neur'rlogic gi neurobiolcgie, n alti ic;ire, degi admite particularitatea con;tienlei, dcr:it in a concepe
ferioirrc,n dc cuplaj ci,r o realitate

nostru. De aceca,

in

BIOLOGIA $I PSIHOI-OGIA IN R.4PORT CU CON$A]IENTA

107

creierul ca un automat iar con;tien{a ca un produs al complc'xitltii. Dar atitudint-a.


sa nu este consecr-cnti, in sensul bun al cuvintului, intrucit lasi o poaltl descirisii.
-,xntlu clcscoperiri viitoare, pentru clarificarea ,,instrumcntului tic bold".
O scrie de oameni cle stiintl din clomeniul cercetirii crcierului ca Chailcs
concluzia
Sheqington, John Eccles, A. n. Lur-ia, Wilder Penficld
_1a^9.a. -ajung
relatie. John Eccles,
c.vl dincolo de creier, cu care creiertil ar fi in
.i
"ti=i:r
c[ ar cxisia
considerS.
1963,
in
anul
medicini
premiuiui
pentru
a1
Nobel
:"*"t
lapt

deci adoptir o pozitic cle


o lume a con;tienlei,
'organizeazX
in- module care iau foitr-,a
se
l""firie. Faptul c'airt t,t,eoclil;r, neuronii

:n afarl

cie lumea

fizici"

Si^

,ror oo.ir"te-coloan[, fiecare coloanl avind circa 10 000 de neuroni ;i realizinii o


;unctic sau o functionare atttonomir, iI determinii s[ spuni: ,,Nu cunoa;tem
a..# i-p"tfect dinamica interniL a fieclrui modgi.dar putem sL presupunem..ci.
al putea {i o
<ralic oiganizlrii cornplexe ;i activitl,tii sale intense, 5n q9{ul
1r.
con;tiintci"
lumii
asupra
lumii
fizicc
a
deschisl
.o-oon"r]ie
-"
i\;. p";field adoptS c1e asemenea o "tit.rdin" dualistl:',,intrucit mi se i-rare
sigtLr cir va fi intotbeauna imposibil de a explica activitatea mentail pc baza
neuronilor din creier, ;i din carz\ cl.se pare-cir activitatea rncnialir

"c-tivitelii
.mind)
se dezvolt5. si se maturizea'zYa independent"in timpul unei vieti inciivitir.tale
.o- ar fi un element continuu, ;i intrucit un compujer (ceea-ce crcicrnl
',";i
--.stc) tr-ebuie sii fie programat ;i operat'dc un agent cu inlelegerc,indepencienti,
trebuie s[ fie-explicatl pe 1-'aza
=inr'forla.t s[ aieg^afiimatia c5, fiinla noastrl
mea, oferi cea mai mare
mintea
pentru
a cloui ilemente findamentale. Aceasta,
probabiiitate de a ne conduce la o inlelegeie final5. cltre care aspir[ mulli cercct[ioil
Michael A. Arbib, preocupat cle o teorie a creielului ;i a inteligcnlei artr:'iciale
:ncaclrate intr-o ;tiinin a ciberneticii, consiclerl, comportamentul. uman. exphcabil
pe clife'rite planuri: cibernetic (organizarea relelelor d-e neuroni), biochimic gi psihoiogic ra. El'adoptn douiL metafot6 itr explicarea omului, care dezvS.luie o anumitl
pirdent1 in raiort cu punctul de vecieie clasic, mecanicist al neurociberneticieniior. Prima metiforl, ,,o^amenii sint ma;ini", reprezintS" punctul de vedere cibcmcti., * .fo". metaforl,',,oamenii sint animale",-1as5. deschise posibilitlli.nn nriruai
in sen.l biologic, ci poate ;i in explicalca con;tic1|ei, pai ales a afiiiii care, an
i-izut, 'trebuie s5" fie o proprietaie ;i a anirnalulr,ri. in ccea ce privcgte activitatea psihologici, Arbib constit[ c[ ,,nu exist.l o corespondcnll simpli una-la-unu
intre ilescrieiea neurall Ei cea psihologicl", cu toate c5. ,,multe fenomene psihologice pot {i descrise in termeni ncurologici" 14.
' Stio-"n R-ose, profesor de biologic li Open University din lWarea Britanic"
intr-o interesanti carte de sintezl iubliniazii: ,,Creierul este cea -oi 1n21c.s{iPoate cir este... cea mai rrrare siidare a.intreglStiinle..."r5"
J.i"-n biologiei.
El adoptl o "pozilie materialisti, refuzind dualismul ;i vitalisrnul. El nu estc de
acorci &r T. Eccles 16, considerind c[ acesta introduce un dumnezeu al abisurilor
creicru;i constatind c[ ,,sfidarea pe care o reprezintS. interpretarca rnecanismelor
refugiu al misiii"i, iar" ri.mine unul din riltimele nrislere biologice, este .ultimul
l't. Steven llose, obsercismului obscur;i aI unei filoso{ii religioase indoielnice. .."
fi descris creierrrl
poate
care.
la
multe
mai
niveluri
vind indreptS.lit' c[ existi
care incearc:t
total,
respinge
f5"r5.
a-ired,wcl'ionist,
vedere
de
iritiil functul
"nan,
sa explice funclionarea creierului- pe baze rnoleculare, dar 9i punctul de .r'-edcre
c5"ci' ,,A gindi creierele'ca ordinatoare.;; 9i a convinge oamenii -sl-;i
iinili,ittrt,'creierele
; ordinatoare - este-un mijloc plterni-c de a controla ;i
Sinheas.a
.. Este o capcanl similari^1e-.capcanei*etofr"ip"t" societatea in scopuri precise..
i"ti;.' care considerl oam6nii ia maimule progran]a1e, genetic" Steven Rc'rse
coisiderf, ci nivelul ierarhic cel rnai ridicat este-socialul, ,,interacliunea oarneni-

103

PROITUNZITVIII,E

LUMII MATERIALF)

ccilalli oaineni" 20, recLlnorcintl influenfa h-ri l{,arx asupra conceplici sale
prir-ind ornrrl si con;tiinfa sa. El este p:ntru o interpretare ho1ist5. (integralistir.)
a crcierului, clr o specificitate psihologici., cu condilionare socia15.. Ariitind ci. ;i
vitaii;tii gi duali;tii sint holi;ti (integrali;ti), cl respinge o:latl cu dualisrnul
=ci r.italismul orice ar putea fi dincolo de elementeic ;tiinfifice cunoscute. Pcntrr-l
e.'t coro,stiirtla este ,,o expresie a activitllii totale a creicrului carc se manifesti.
pi'in gindire ;i pr"in con;tiinfa de sine" 2i, fiincl o fr-rncfie de nu,rniirul celttlelr'r n,etz:orzse (n) ,si clc con,ectititatea lor (s):
lor- cu

.:fr(n).f*(.).
Stevcn llose nu concepe, cum ar avea tendinta unii fizicieni, ci pot csista
foltne de mi;c:irc a1e matcriei inc;i nedescoperite: ,,mai sint incir citiva rari neurobioiogi clistin;i care sint inspS.imintali de dualisti. Printre oamenii de ;tiinfi,
teutna ca spiritul sir f ie < abolit ) r'ine din partea acelora care sint convin;i adescl- pcntru. cir sint fizicieni rnai curind decit biologi -- c[ sint de descoperit
noi legi in biologie, forfe ;i proprici'ifi ale materiei care nu pot fi supusc lcgiior
cl:r-sicc ale fizicii ;i chirniei" 2x. Putetn comenta ci. frica de dualism nll ne poate
:-ttine de a ci.uta in misterul cr.eierului tot ceea ce nu poate li clccit matcrriirl,
inriiferent dacii. este reaiizat din ingrediente fizice cuno;cute seLl nLl, sau pr iirincipii fizice noi, nedescoperite inc5.. Poarta este incir deschisi ambclor posibilitiLii. Penttu Ster.en Ro;c ,,nr-r existi proprietiili a1e creierului cai:c s5. nu poati
fi :Lnaliz:Lte, definite, explicate ;i interpretate in fuuctie de rnecanisrne biologice
cale sint cunoscnte ca fr:.ncfionind in alte sisterne" 2n. El spune: ,,Pentru a fi dirccti,
nr.r existl- rnister. Sint enigme ;i probleme, surprize rnajore r.'or intcrveni probairil" 2a. Iotu;i, i;i dd. scama c5 ceva mai trebuie ci.utat. El rezum.'r. astfcl pozi,,sl>irihtl. . . (este)... totalitatea actir..itirfii cr-rrelia sa in problcrna con;tiinfei:
brnie la un moment dat" 25 iat coroltiit'r,la este ,,aclifia ace-stor activitlli totaltr
plecincl dc la un pnnct (care nu este inc5. stabilit). . . " 20. Cc fel de purrct de
pltcare simte autorul nevoia de a fi ci.utat? Nn constituie oare fcnomenul de
izfii':e tocmai un asemenea punct? intr-adev[r, c'..r un punct rlc reper ca af,iirta
inti:eaga congtienfiL ;r con;tiinliL pct fi explicate ;i, in asemenea conilitii, pr.rtem
rciine a{irmatia lr-ri Steven Roie: ,,con;tiinta nu este r'5.2ut5. ca L1n Lucr-r:, ci ca
url proces exprimind r-elaliilc intre spirit/creier ;i mediul slu" 2?.
O trecere reccntir in rcr.'istiL a cercet5.iilor din clomeniul creierului 28 constati.
cL ;tiinla ncurologiciL se gise;te intr-un stadiu similar geneticii din anii 1920,
cinci biologii se aflau intr-o stalc de nedumerire ;i frustrarc. $tiinfa creierului
'nu cunoaitc astiLzi Lrnde;i crlm se petrec in creier perceplia, rntmnria, itt,-,,itnyta,
cotz.gtienfa, cotr'5tiinla ;i alte atribute ale mintii 20.
F. V. Bassin, obselvind cnm categoria,,congtiinlir" (in sensul de conlticntir)
csie, ca nofiune rle lucru, strS.ini neurociberneticii raoCerne, remal'cv.t: ,,...daci
aititdatii, inconltientul se strriduia sX" ob!in5. drept de cetate in ;tiinfi, acrlrn,
oricit de paracloxal ar putea s5. apar:i, categoria de con;tiin!ir se girsegte in acr.lastir
pozifie dificil5., intrucit in rapcrt cu ca apar indoieli: reflectil. ea un factor regu.lator al activitS"fii n3r\/oasc sall nil e-;te d,-cit o nefe:nndi" umbrir functionalir,
un epifenonen al activitl"lii c:rebrale p: care putem s'i- uu-l luirm in consitlerare intr-o analizi serioasi a mecanismelor acelei activitiLti" 30.
A. Koirrogoiov 31, sLrbliniind faplul cir neurocib.tnbti.. nu cxplicir congtiin!a, cel pufin in stadiul ci de ast5.zi, ii accrdS. o atenfie dtoicbiti, con:,iderind
c5. in congtiinla uman[ clezvoltatS. aparatul gindirii logicii formaie iru joacir rolul
decisiv, fiind un clispozitiv calculator auxiliar.
Atit Bassin, cit gi Kolmogorov nu fac o distinclie intrc con;irenli;i con;tir
in1;ir drr obscrvarliile 1or sint interesante ;i arnindoi acordi in oricc caz con;ti-

ltlOl,oairA s:i l'sIHOLOCllr\ lti n.\],onT Ltu CO1\TSTIEN.I.A


!r-

r'i r-tn rol

;i

irc.

:::romt-n pasr\',

c,r
i l- Cli- CO1lSt1Clll:t.

i0$

planul ;tiinlci neurologicc.. Pcntru ci con;tiinfa nu .este ul] cpiarc un ro1 functional actir-, iniclegind con;tiinla
;i prin asp"c-

Ir'. \''' Bassiu considerS. surprinzltoarc absenta con;tiinlei clin toate schemele
-,.rrociberneticr: de.funclionare a creierLrlui, adicli a faciorului care este ,,in<1i. lubil legat dc. activitatea nivelurilor srrperioare ale sistemului nervos il';;;cate.par-ticipir la aceastii activitatc isuminrl un rol complex
-:-...
;i specific" a:.
:i are o atitudine criticii{a!5 deneglijarea
in p;ihologic a,,cxperiengefor treite,,
-: cii"tre subicct, aruncindu-se.prin.iccasta ;i iopiiul-odatii cti apa'din copar,
:::,rziintiu-se clczvoitarea unui capitc'l importani ;r1 activiti"tii ccrcbralett. -'pJ;:-.ci de la teoria marxistl a con;tiinlei sociilc, Rassin scoate in cvidcnii
,,*"rr"r,,
'-:r-('rn dc.complexS.,,a.conltiin.tc'i,_- t.l.r'|,.ndcrrra
:.1 dL, iacrori dr, ortlin
, -'ic, cit ;i social" sa (subl. n.). Psihologii:u1 nu poate fi rcclus la fiz;logfu';;r
^tif"pr;ii_
. --i nrl poatc fi rupt de acesta. Bassin erarniniazi. cliferite pulcte cle'vede|e
:":'.ipra cott;tittt,lei elaborate iu prima jurnltate ir- sccolului X, 35, cincl ipc:i nu
: i .unosteau modeiele neurociberneticc alc aiitivititii ncrvoasc, considcrincl
... ::cestca continuau tradifiite machi:-rmului, dizolr-incl 'con;tiinta l; ,,;rgri;;l;
:'.-,rii", in celc din urrni piclzindu-st- in iciealism
\Vcinshcnli 36 ;i Fessa.td 3? considerii conltiinta ca url proce)s fiziologic, arlni: :li_ localizalea ci in structuri ccrebralc' determinatc. Pcntru F"trir.i n.,,ra"
:::''.icturi ar avca un ro1 integrant in activitatca ncr-r-oasi- supcrioa.ri. A."rt p.rr.,.t
- i'edcre nu mai considelir constiinta ca ulj c1_riftrnoincn,-c.lutinci-o ,"t, ioir",,
'-::.irii :rnumit proces in crcierul
ulmulii, cu o
to."tir"ii',-i"
-"i
"'notrite
spllne Bassin.. P" o".*i
'--'- dezvoltat o conceptie biologizanti. a con;tiintei,
uu"ry"rr".
gindirc
s-a cS.utat sii sc lege con;tiinfa dc niriclurile r1e artenti"
-:rr': dc
1i'igif"rilil
,,-: creierului, carc implicl forrnatia rcticularir, dar o asemenc'a asocrere
totalir
:.:e flir:i indoiald,, cltm remarcir Bassin 3s, nr.-canicist r-lrlgarirAr fi de obserr.at ci. toatc :rce.ste punctc du r-ctl,'re sin-t generate cle o intc--E-:rc,confuz5, a proceselor carc imPlicii conltiinta, i-eflcctind t"otu;i, r"f o-tor-irr".
--,1 alta, adevirruri par!ial. sau ad'r'iruri 'in<j.ilcctc.
M-o.leiul propus cle noi ofcr5. o intclcgerc mult nrai nuan{ati a Droceselor
::r;tiinfei. Fl, face distinctir: intie clifeirit.i Iornre d. con;tiinti, intr-e ior;til"ii
-'- constien{.5., iar irr. cadrtrl co:r;t-it'rri;ci constttatc i'xpcrimcutai, i.tttorp".:ti", ir";
noirrente, dintre care numai unul, afiirca, rcprezintiL-singurul puu,ct pi.nt",r,r-L
:u.tem explica- prin .gtiinfa actualir.. Aceasta nu inscamni ci-nu ..* ti
3:ia itiing.i, 9nl.printr-un dentcrrs ;tiingific spcciiic afiirei, deci priltr-,""pti-*t
ii*i
*:o.u.*;tjinlei.
puncte t1c veclcre expiinate de diferifi autori r" ,.]"'re
^Diteritele
'--ind la afiire, cind
la congtienfir;.cind la con;-tiinla-c1e-sine, cincl la .*;tii"i.-i"
social,
dar
toate sub aceea;i denurnirc dc crtn,stiinld.
-.ens
Dac5. ne refcrirn la afiile ca fenomen dr' triirt', fiintarc, elementele similare
.ar justific,atoarc i:.le modeiului adoptat r1e noi p{rr fi gi"site la o serie .i; .;;;;_
:atori in domeniul p^sih_ologiei. Bas-sin 3e citeazS" in aJeastir prir.'inf I" o-i"ri" .f*
-:cr5.ri interesante. S. Rubinstein a0 obseryir c.it trdirea con;[icnt,i'(l'.rp;;i;";;
r-5:ue consciente) se.bazeazL yte trzrnsformarea in creierui subicctut.*l o ,'.-"liiaiii
:xterne intr-un,,obiect", adiii in ceva separat de subicctul car,. u.""i"i""r,:^
.:\'a care nu coincide cu el. Este, fi.rir inhoialir cu arlte nuante, ;i
;i"-i J;
a deduce starea simbol ,,a Ii" p: care noi o destrrirrr]cm dintr'-un asemenca
"; e:rnerin]: L. V-ygotskiaz remari; tr.ccrca triirii conlticntc in
iimbaj,
="*t
c lacuitate de a generaliza ceea cc a atins nir,'elul rinor concepte vcritabilc.
".i,r.t^'iii"a
In psihologie se admite existerrta formelor incon;tiente de psiirisrn a3. C.nilul
o perioadir. dg_lrecere de 1a activitatc'a psihicii.incongtient5. i* ,rno .or1;ti,itiia,
1:.e
B:net, Piaget, \['allon ;.a. analizind cu atenfie o aierirenea tranzifie. 'Bassin

110

PNOITUNZI\{ILE I,LTi\{II I,I,\TEIIIAI-E

rcmai:c:r: ,,intrrcit fcnnmcirrlc psihicc clevin con;tientLr rru lx.ntlu cl-r au io'...
nu in virtutea unor proccrsc iini111gp1s oarccarc, ci numai in pi-r'zenta. rinor c--or-rrlitii
psihologice;i fizioiogice dcterminate, acriista instamnil. cli tri'buic s[ tincrrr ..,r,,,r,
dc faptul ci. fenorncnelc llsihict: pot s:r nu fic colttticntc. . . " 4t.
Automatul umarr poate dt:ci -sit sc cxtindir;i pe plan psiliologic, nu tr::rai
pe piarr neurocibcrnctic, accst lucru fiinti in gcncral rccrlnosclir. I)at q.fii:::it,
poate fi ea priviti" ca un lenomcu psiliologic incoir5ticnl? I):rcri tia, rir'{i o:'-',.prictate de autornat. Expcrimcntul con;ticnf ci nc arati insi cii a{iirt a cst.l 1n
fcnonti,'n sensibil dc .contact psihologic; f-ic clc o partc, crL cstc incc;n;ticntir,
ca un fcnomen {izic in sinc, ciar, p.c flc altiL partc, ca rlcvinc con;tientiL irrin drci:rngarea. simuljan^1. a unor mccanismc psihologice ;i rlcsigrir r.rcurofiziologicc. fir:;r.s/r.et$a i.mbracd {iirea;i aspectelc fsi./rologict intrtrn tot, e a imbracir nutomatul ii!nan
;i afiire,a intr-un proces unic. far afiirca r-cprezintir o clcschiderr. rr-ratc c:'rtrr:
zonele de constituirc a icgilor.
Similar1ui Neu'ton, care igi propunca s5. sturiiczc itgilc iriatcnratice aic gr:;,ir.i*
taliei ca legi date in cxistclr!5" ctal n'"r si c-scnta ori gcne'za 1or, ]i. Jlo,.crrLl-:rti- r:'
remarcir, in.raport cu moclclul teoretic a.l creicruluj, cinu i)utcnr dccit sl'i cousi.itdm con;tienla, dar problenta c:;istcntci rcalc a ccl;ticntci intl-un :rscrn{.:t.a
sistern trebuic liisatir metafizicienilor-.
O apropierc de fenomcnul afiirii intclcs ca tr5.irc rcaljzeaz\ i\rtlnir .T. l)r:il;lnan 4'j, insir intcrpretS.rile szrlc' sint ccl putin contrarlictorii. Dc.iliman intt,r1,:-r:-rinci
teaz5. corr;tienta (awarencss) in primul
ca r: ,formti t{e trdirc. E7 afirir:i:
,,Alvateness (nu traducem acest ter:men pcntni rL eriita utilizalca terircnuLiii ric
con;tienld. in loc de trS.ire) estc baza vietii noastrc consticilte. . . Ea nu rsirl
acela;i lucru cu, ginclurile, senzatiile ;i imaginilc... iir spaicie gi,-t,-1uriiffi ;i lirr"ginilor noastre-sti- awarencss. Deo:;ebirca intrc as'arcness $i confiiutui coresprin;:::rior este crucial5... O probiem5"..merjori- in a gincli cicsprrc' .on;iiir-rt,'r" n foil'.t.,.,,tecul dintre awarcness cu- funcliile minfii, cum sint c:ilculul, .senzatiile, memiir-ia"
percepfia si formarea simbolurilor" a?. Asemcnca puncte dc r-e'dere int|.resc crt-r:,rlimcntul con;tientei..In ceea ce privcstc interpletdrca afiirii ca triLire (arr-art1.'.s),
Dcikman o glsclte. 1n otgani,:arc: ,,...a\varerless, clistincti clc conlinutril ei , i,'u
este o forrnl" strecialir de scnzatie, cr1 un organ rcccptor paiticuiar sau cl r.r11
sisteni neurologic responsabil ;i' nici nu cstc' orice fel dc^rirspuns ucurai. ,\iai
curind decit produsul unui circuit neuronic, A\\'arcircss r-stc org-ani:area biosistcmului; mai bine s_prls, awareness este aspectul < complcurcntarl al organizr-il'ii"
echivalentui ei psih-ologi." 1*-. Afiirea ar fi deci rczultatul coinplexitS.fil organizirii .pe. plan ps.ihologic: ,,Pe
plan biologic, organizarc'a... esii.r viatl; rrc"ptr*rt
psihologic, organizarea este arvareness" 4e. Afirniatia lasl" o poartii rLcschisL pcit',-ru
a gisi intcrpretlri nratcrialistc lrle fenomcnului afiirii, dar Dtikrnan, ncgind u.ziliiie -gtiinfifice acloptate anterior in fala fenomenelor esotericc alc e:ip"cricnilior
rnistice, le admite c.a mistice ;i interpreteazir printr-un salt de neinleles cb- arvareness este urr'iversald gi ntl' Ioacli:atd50 ttttr-o fi,inld, cL ,,noi confundim funciiile
noastre rnintale cu av/arclless universal ;i iredern cli sintem euri separate" 51A interprcta c5. organizarca depirgegte fiinla. indiiriduali cuprinzind toitc fiintele
;i to,ate lucruriie duce52!a afirnralii cle tipul.,,conceptele surprinzltoarc ale misticilor devin rnai cLare" sau ,,rnisticii au afirrnat cd. prin oincnire Dumnezeu csie
capabil sL se cunoasc5." 53.
{egliitnd aspectwl .fizic al afiirii, fie chiar ca yeznltat atr organ'izirii, tot rnai,
cem,t'lexe , se^ foate aluit_eca uFor pe
,l',mtta ntisticivwla.ti ;i ideali{mtiltti, ext:,nt.fl*tl
d'e mai srts fiind conclm,dent. Totu;i, l"ucrarea lui Deikman con{ine niult,: afirr:'etii
intcresante. ;i idcea unei pitrunderi prin afiire cdtrc o teaiitat" rnai profundbnu poate fi respinsS", ci numai canalizatd. de cltre o ratiuile materialisi-diaiecticS.
c5.tre noi aspectc ale lumii matcriale. Ginclirea misticir a fost climinatI Cc stiinti

LIIOLOCIIA S'I PSIfIOLOGI:\ lnv RAi)Oii.T

CiI CON$TIENTA

iu iauort cu existcnta care nc inconjoarl; ca urmeaz:r si fie eliminat:r dc;tiinfa


care urnireste 1)i"trunderea in zona constituirii lcgilor ;i in raport cu deschideri
rlcurt:}]loraltc pini- acunl.
Prol;lerna con;tiinfei poate fi atacatr'L si prin studiril limbii naturalc. Din
acest f unct de letlcre r-eurezentative sint lucriLrile lui N. Chomsky 5a. Din punctul
,i vtd-'rc al iimLajuiui ,,trebuie si, ne intrcbirrn daci viziunea noastri despre
conStiintS- ilu dcpindc de limba pc carc o utilizirrn,
dacir da, care ar putea fi
jorirele acestui raPoi-t" q5? Unr-ri cur.'i1t-simboi ii ;icorespunde in minte, dupit
rihonsky-, o structuri" mai profundii legatl de scns. Lingvistica i;i propunc astitzi
ur rol activ, incercind sl surprincli, actillnca vor-birii dc la motivarca sa profundi.
rrnr'r Ia e,rprimarea concreti. Analizind cxpresia iingr.istici ,,con;tiin!i." gi.sim
iri 'n: toa r('l(' intclcsuri:
O anumiti form5. de psihism, proprie ornu1ui, caracter-izatir intrc altclc
priii ",1)
utilizarca limbajului; in acest sens ornul cst.. intotdeauna congtient.
2) Activiiatea insiL;i a psihismului car.: erist.:.1 intr-o mirsurir cu totul djferitl
si ia animalc. AceastS. form5. a con;tiinlci arc o semni{icatie biologicir, fiiirrl lcgatl
tLc actiunca

unor cxcitanti exteriori si dc

r'S"spunsuL irormzrl a1

organismului.

:i Limbiie care rrtilizeazi cuvintul conitiinfi cri scnsurilc"i gi 2 pot tepi


ceie douir noliuni intr-una singr,rri. . . Con;tiinta 3 este ct'rnoasterea, cea ruai
conpiexir" dc imaginat in om: cunoasti:rea ei-rlui ci-rnosc5,tor"'l';.
Trebuie r'5.2r-tt in analiza subtil[ de mai inaintc, pc fondrll tcor.ici lui Chomskv,

nLrnai o partc a analizci noastrer. r\naliz:r- dr ma-i sus, inrileptatil spre tt5,ri-simbose a;azir in orice caz ir prelungirt:a analizei noastre.
Este interesant dr: amintit 57 cir in limba japonezl (pror.enind din limba
chiireziL), cimpul scmantic al con;tiinfei este impiLrtii dup5" cum urmeazl: facultatea con;tiintei - ishiki; actul congtiintei - shol<i, cunrtstinta c1e sine -- jiiial<u,
ceea ce r:ef1ect5. cleosebirea unor ntomente in proceslll con;tiintei ca urmare a
uror observa{ii introspectirre rriai aprofundate rlccit in cultura occidentalii.
Cele dc mai sus arati ci" pin5" in prezr-'nt problema con;tientei nu este anaiizati cu suficienti. claritatc si rigulozitatc de filozofie ;i ;tiintJ., cu luarca in
con-aiilc'rarc a o serie de veligi carr: ap:rr intre afiirc, corrgticntiL gi congtiin{iL. A
lleca di:1a magiua ncuronici. cir-tlc icnomcnr-r1 c1r: constientS- nu este posibil firir
,-rn rnorlcl pr-ealabil atr accstuia din r-rrmiL. Ilrumul opus, de 1a comportarca irsihologicil" la con;tient.l, prin analiza 1ine,';i:;ticiL, ar putra vi:ni in intiml;inarca celui
dintii. Arnbele insl-nu pot ii lupte cie inleieger-ea activitS"tii integraio;rre a creierniui

inri ;i limbaj,

rrr.

r,{t{}$LHn{A itc?'[\:{'t'riT{{ INl'fli{iitA?'$ailli

,\ cltEtrsltlu,x,I

Activitatea integiatoarc a- crcieruLui t:'--bui,-. intclcasir in pr-imul rinctr in


iaport ctL functionare.!. s.r c:r nragind" ncurolo;;icir. |inir r1e curind, creiclul ca au1'o:nat era privit ca o ma;inl n,:uroiricii, ncuroniil fiind considerat c:r" un clemcnt
ioarte coruplex de ma;ini dc calcul cle iip clcltro::ric. in ultinrul timp o atenfie
ar' sc nlltt) '"rc ,,,t1 doj1,',; sisl,'i,t tt,;rJt,';:' ' ;,. intr-o
retea de nerironi informatia-rn:r";i:iir (spri-' :i o d,-'oii:iri dc i:eforrnatia-intr.grli-to:rre
a creierului) se transm.ifc cle la d':ndr.itele n:uroniliul, prin cap,-rl neuronului, care
{enereaz:t rin potelli:Ll" el.e:tric rle a:tinne, ci-tre axonril acestuia ;i i1': aici, prin
sinapse, c5"tre dendritelc altoi: n:uroei. Potcnlialul cle acfiune e:lte lin r,irf cle
potenlial care se propagl in reteallur n:rirorricl. O scrie dc cerce.ii'.ri rtccnte
Shet:'herd cie la Univer.sita-tea Yarle din S.l-f.A.) iirl scos in cllLier:tl fzrpiril
'Gordon
ci,
al6turi i1': transmiterea ms;3jglol clectrice pr:in impulsuri ik: polcrilial ia tli:,tai:te ,,nrirrt", au locgi tr;rnsrnisii ,,1ocale" iiiri inpulsuri, printr-o difizie lcnti'r

iui eicctrit in crlie. ilri;t r,',''r

l.'Itol''u NZI l.tJl_]i

r,

UMII t,r.1'l.Elt

rA r,E

a curcntttlui clccfric dc l:r" o clcndritl" la alta, fi"rii a implica corpii qi axonii neur)nileir. Astlcl de ,,neuronr" fdrd oxorti (cclulc,,arnacrine") xr -g:os"=., se pare, itr
multc p5.rti ale creierului ;i in oricc caz s-au constatat in rctelt:I,,: de nerrr-cni a1e
sisterntilui senzorial al vederii ;i al mirosului. ln astfel dc c,iriritt: ktcttlt: lrecclr;r
mesajului electric tic la dtntlL'iti la tlrntlriti. alel<xsubformaunuicurcntelectiic
lcnt,_implicind si glia -- substanla (celulele) crre tinrple spatiiic riintr-e nerironi
-,
fonnindu-se a.devlrate matricc dc denrlrite. Acerstc aspcctc noi ale functioniirji
t:reierului ar putca, dupii pirrcrea iui I.'rancis O. Schmidt i,s, si st' rlotttlea-crrtle extremi- irnportanlir ptntru intelegerea gindirii ;i a altor f r-.,ncfii . sul'r:rioilrc
alc creierului. Se 1>are cii, spre rlt-'o;eirirc de reteleleneuronice. prin accste ittatrii:r'
sc pot obline operatii dc rnultipiicarc ;i divizare 60. ltctelele dt, Ijr'lrr-oni ,,clasici" sint ;i cle cxtrcnr de complexe, fiecarc lleurolr :rliuti c'
stfucturl spafial5" tridimensionalir- cu mii cle clencirite, cu o conuctiritatc carr] .r1"
putea asigura fieci.rui neuron un r-ol sirccific 61, cu posibilitate a c:r aceasti-r concctir. i*
tatc si fie intr-o allumitri m5-surir virriabil5., dcfcndcntiL tlc insS.si functionarra.
i;loball" a creierului. Activitatea nturoriului dcpinde in marc miisurl r7e distribttlt.c.
sl>al'io-tenrporttld a in{luenlelor care.actioneazS- prin dcndritc asupra. ,sa 62, cec:r uc
:rr asigura gi neuronuiui un rol'local integrator in rapori cu act:ste in{lue nfe (pe carL.
inc:i nu-l putem inlelege iotu;i ca integrntor-psihic <latoritir irccxltlic5.rii modului rir:
ilenerarcr a con;tientei). l.a complexitatca retelelor neuronicc ;i a rnatricilor rle
clendritc treltuie sir adS"ugirm complcxit;rtc:r funcfionS.rii sinaf>seior care 1ac i.r.girturiL
dintrc nt'uroni. Sinapsa face legiiura dintre e,xoutL unui neirron li tlctttlrlt r irenlcrtului ttrrnltor. Semnalul lu poate circula decit in acest scns. t-n ltrllron ltoate alt :r
pin5" la 10 000 de conexiuni sinaptice. I)aci sc consitlerS, 10ro neuroni fn sistemril
llervos central, atunci rezultS" 101a contacte sinaptice 63. Semnalele sint transrnisc
_prin fantele sinaptice cu ajutorul unor Inesageri chimici. Impulsul elc.ctric sosit tLin
trungul .axonului declan;eazl la siiraps[ degajarea tnorn,et.ryotransrn,'ildtori chimici
care <lifuzeazra in falta sinaptic5 a;ezatd. )ntre menrbranele irrc ;i postsinapticcAxonul nu are rtn rol deosebit de importa.nt in comportarea vJriabiliL a retelcf ncuronale : el transmite numai irnpulsul elcctric. Sinapsa oferi. ,,elementui r.,aliabii
carc trcbuie sir fie cheia de boltir a sistr:n'rului nerlos", sprlrlc Sterren Rosc 6a, dc,.oarece la nir-elul sinapsei are loc transmisia cea ntai fragilir, mai <lelicatir", a scmnalulu:.
nurvos. ,,Sinapsa cste un fel de rranl sau de poar-ti.. l)ac5" celula postsin:rpticir s-ardeclan;a de fiecare dat5" cind un poterntiarl cle actinnc ar apS.rea-in corpirl;i
s-iLr
'La
plopaga prin aronul celulei precedentc, al fi inutil de a avea o sinapsl. . .
nivchil
:;inapst:i, intre cclule, se efectueazl- alegerea. Astfcl, in loc dc a-fi un sistern cu
r':ispuns precis, rrn sistem previzibii;i piictisitor, sistemul nervos estt: nedetcrminar"
probabilist, deci interesant. Congtiinfa, invi.tarea;i intcligenta dcpind de sinapsir" ti.
,Nladieraa t:ltinticii. a sinapsei ridici" ds5igur din nou probleme courplexe carc, tlui,rl
clllll anr ar5.tat, sc adaugir complexitllii gernerale a sistemului nervos, dar nu putrlr.lr
reduce-decit figuratir- proprietilile automatului ncrvos la sinapse;i cu atit m:rr
r.nult alc conqtiintei. Cornplcxitatea fenornenelor la sinapsir rezulte'<1in moclul in
care- irnpulsui clcctric eiibereazi substanla chiniic5.
,1i; ;t;;""iii"ti"itmilitoare
cwlele in ctrrc aceasta este sintetizatS", clin natura substantei
chiinice me<liatoart
(supus5" chimismului corpului sau unor substanle striine introciusc in coi:p), cliu
modul de functionare al lnernbrenelor pre pi postsinaptice. I-ucrirrile lui-'John
iiccies 66 ;i I'lelnhartl Katz 6? au c:xplicat i p"lt" hin mecinismete funclioneiil .iii*1"
selor. Impulsul electric vepit prin axon elibereazS. rnediatolul chirnic 6u, cuantt, cai<,
trcc de _membrana presinaptici , difuzeazl" in circa 0,3- 1 milesecunde in fanti (undc
sint vulnerabiic la atacuri chimice) ;i sosesc Ia membrana postsinapticir unde sint
captate de o formalie molecularS. receptoare care face parte din aceast5" membrail.e.
Aici se produce fie o exc'itare (care din punct de vedere^electric inseamni. o depolarizare a membranei), fie o inlaibare;i are loc apoi o distrugere a neurotransmitStoruiui

}IIOLOGIA

JilT

PSIHOI,OGIA lN EAPORT CU CONSfIEJSTA

1l3

aiutorlil unor enzime carc il trans{orm5. in substanti neactivS". I)ac5. sinapsar :rr,
iuncgiona strict determinist, atunci ar urma ca la sosirea unui imprils electric din
:rxon si- se elibereze intotdeauna acelagi num5.r de cu:rnte chimice. In realitatc :e
clibereirzl cuantc chimice gi f5.r5. impuls electric, iar in prezenfa acestuia num;.r1rI
cuantei.or chimice nu este intotcleauna acelagi. Existd" o deterninare prin imprrls
r:lcctric clar existl gi fluctrrafii carc conferl sinapsei 5i, prin ea, subsistemrrlui ncrrlonic un ilnumit caracter probabilistic, de automat stocastic. tsunctionarea sinal;sr,ri
cste legati de toatc problernele biologiei ceiulei gi membranei 68, de acizii nuclcici
AUN gi AI{N, cle procesele energetice din celull (AMP gi ADP), de concentratiile
cu.

potasiu in jurul rnembranei, de faptui ci" unii neurotransmit'f,tori alr


leag[ efectele nerr.oase cle
sisternul endocrin 6e. Deci mecanisrnul sinaptic poarti intr-adev5"r o complexit:rre
rleosebit5., fiind susceptibil 1a actiunea multor agenti; de;i nu stim inci cum anrllue
intcractioneazl informational cu,,problemele" celulei si membranei.
Este posibil ins5" ca rolul mesrbranelor sX fie incl mult mai important la dcnrlritele ;i corpul neuronului. I)ac5. intervin fenomene electrice informa{ionalc in
lichiclul'dintre celulele nervoase si este sigur c5. intervin varialii a1e potLnlialuiLri
electric al acestui lichid, legate ;i de captarea undelor encefalografice, atunci accste
fenonrene interactioneazl ct membranele celulelor nervoase. Ele pot produce nlodificlri in membrane, care se amplificS" prin efectul schimbS"riior din membrirnS"
asupra celulei nervoase. Iar modificS"rile din membiani. se produc la nir.'elul moleculelor carc constituie membrana gi nu se ;tie inc5" precis, dar se bi.nuieste cA acestira
ar putea participa la activitatea informationall a creierului.
Cele de mai sus au c5.utat s5 scoatd" in eviden!5. substratul extrem de complex al
sisternului nervos. Complexitatea poate s[ apar[ descurajantS., ast{el c5. biologii
socotesc c[ va fi nevoie de o perioadS. intre i5 gi 100 de ani pentru descifrai'ea cnigmelor creierului pi in primul rind ale memoriei gi con;tiinlei.
ln ceea piit'";i. organizarea neuronicS. a creidruhii, astilzi eL este privit ca
"" dintr-o serie de stratwr'i de lelele de neuroni 70. Aceste straturi sint
fiind constituit
rnultiplu conectate intre ele. Spre exemplu, in structurile senzoriale exist[ straturi
la niveluL excitatiei locale pentm o anaiizi preliminarS., iocali, un strat subcortical
;i citeva straturi corticale. Exist5" relalie de la punct Ia punct intre asemenea niveluri gi de aceea de la un strat la altul se transmite o configuralaa. Creierul lucrea;:l
cu. configu,ra!,ii inJonnafi,onale (patterns of information) 71. Exist5", in linii generale.
o reialie de punct-punct intre punctele de pe suprafala senzolialS. a corpului gi
punctele de pe cortexul somatic senzorial. La fel, intre retinS" gi cortexul vizual.
Imaginea de luminl de pe rctinl o reg5.sim, constrinsl, distorsionati, dar sub forrna
unei reprezent[r'i ordonate pe cortex. Cum este ins5. prelucratS. mai depaltc aceastS. imagine de c5.tre creier? Prelucrarea are 1oc i,n, mod di,stri,bttit?2, ceea" cc-. cste
compatibil cu inforrnalia configuralionall primit5., fd;rd. ouo control, ce%traLizal aI
t,t,tr,wi. s'irtg'u'r org(t?i. Daci configuralia sosit[ pe cortexul vizual serve;te 1a o anumiti
acfiune, spre exernplu, o mi;care, ,,nu exist[ nici un neuron executiv care se dicteze
in ce moclsS" se corirporte intregul sistem; mai curind, dinamica efectorilor, asistirta.
de interactiunile neuronale, extrage traiectoria de iqire dintr-o populalie rle-'
neuroni, {iecare din ei neavind decit informalia local[ din modul in care sisternu]
urmeazl s[ se comporte" ?3. Se poate observa, cu tot rafinamentul acestei intcrpret[ri, clt prd.pastiafa{d. de aspectwl,'integral' si psihol'agic se m,enline. Michael Arbib,
cauti si dezvolte mai departe modelul distribuit aI funclion5.rii creierului, utilizinrl
rnodelul holografic aL rnemor'i,e'i sub o formd. specific nervoasi 74. Cnea ce este interesant este faptul c5. prelucrarea ar inainta in ,,straturi" pini ia iegirea din sistem, la
efectorii care comandl acliunea motoare. Ca etapl intermediarl, esen]ial[, a
prelucr[rii, creierul :utllizeazl,rn mod,el' din memorie pe care il corecteazS, pentru a-1.
acorda mai bine cu realitatea, folosind pentru aceasta atit memoria pe termen lung,,
rle sodiu

structuri

;i

a-seminS.toare cu substanle irormonaler, ceea ce

11.1

IJROI'UNZLiVIII-Fl LIIIIII

cii ;i rncnoria

A{A'l'}lPJ.\L{q

c1e scrrta duratir. Pcntru Aririb rncmoria De termi:ir lurig ar- rczida
{in mod rchir.alcnt) intr-o rctca neuronalii car-e s-:r.r plas;r- ca stral intrc siraturile
scnzcr.ialc gi celc motoarc alc crcicrul'.ri. Ca rezultat al comparatici dintre str-atul
sen;zorial ;L stratul ,,rnenrorje" rczultl-L o sumi de configuratii care rcprezintir
posibile acfiuni ;i care sint pistrate in sl-rartui tnemorie de scurtir duratir. Stratul
urin:ri{)r ia dccizia pentnl una din posibilitiilile de acliuni, aceasta trccind pe stratul
rrrotcr al sr:oarfei cie undc se indreaptS. cirtre efectori. i\iodelui de rnai sus rcprezinti.
un c:rlculator care lucreazl- iir palaicl cu intreaga. configr-rratic inforrnirtionalir ;i
carc poate cxplica corlportarp,a malinii umanc dar nu ;i careictclul integrator al
creierului itr sens psihologic, de;i se pare c[ este oferitiL conditia pentru o integrarc:
a irnaginii senzoiia.lc. Cum este po:ribil ca o con{iguratic dc pr,rncte excitate pe
scoartli, r-cprezentind o imagine dc pe retini-, sir devrnii privelistea corLtiLmi pe carc
miritr:;t noastrS. o observS"? Unde are loc 6tctst proces? In ce misuri acest ploccs este
util mi;ciri-ii noastrc din rnonentui in corc rltt putea constmi un robot dup5" moclelul lui Arbib ;i care sii functioneze :rtlr.'c\rat in mediul inconjtiri"tor? Este evident
cii nu putr:tn c5.uta accst fenornen in substraturile chimice ale sinapselor, ci trebuie
si. mergcrl cirtre aspecte organizaf iorrale, tot rnai cotl-lplere. IJc la" ce complexitate
inaiirte ar putea apir"rca 'ir.ttegrarett si cansti,eu,la noastri? Holograrna nervoasl- ar
putea expiica caracterul distribuii, mLrltiplu al memorici, in rapolt cu configulalia
infoi'ination;r15-ma;ini. Dac5" ar fi numai mcmorie, ca nu al' putea aducc nimic in
plus, integrator. Holografia ncn-oasiL insl" nu este confirmati cri:crimental pini
in piezent, tlar ideea unei asemenca subtilitlli ;i conpleritiqi in sistemul nervos
meritl siL {ie re1uat5" ;i in aite direciii. De ce nr1 s-ai: gencra Cc citle un sistem atit
de complcx un cimp material necunoscut inci, pe caie s5.-1 numim cillp nervos
{sat ctmf> ntintal,)? Ciilpul estc un fenomen continuu, in el s-ar putea produce integ1'area discontinuuiui fizic ai imaginii de pe retinS" ;i din creier. I)c ce nu arn asocia
creicmlui un cimp, o und:r, cind a trebuit sI asocicm o undii electronului ;i in
gen,.:ra1 inti-egii materii? Esie ader.':i-rat cS.unda electronicl- nu estc reali, este o
irn:r.ginc crl care pllttm descric proprietlti greu de expiicat altfel, dar ea justificl" dc
ce elcctroitLrl are propriet;if i o:rtlu.latorii in comportarea sa. Comportarea ondulatorie a. r:1,.::rrorului este r-ea15" in raport cu o serie dc experimente, unda electronicir
tste iniir" rln concept caie permite descrierea maternatici, ;i generarea unui simt
fiz,c iirr.rqin:Lt, irairslnrpi ri:
Ilc::cli,:iea matematicS, prin mecanica cuanticS. a miscirrii electronului este
accei:, c:rro a con:;olidait conceptul de undi. electronicir-. Fd-ri- succcsul tratiirii qraternaticrr, ce scmni{icatie ar fi avut concel;tri1 de undl clectronicir?
Arooiinrl crciei:r-rLui o r.tnd,ti pentru a e;rplica proprietilile sirit integratoare in
iapoit c,.i rLiscontinuit;itca con{iguraliiior inform:rtionalu-rnaginir 9i, in general,
cu disconiir-Luitatea lunii inconjuritoare, ar putea rer,ulta wn conct:pt axpl,icat'ia
similar cu rinda c'lechonici.. Acc'st corucepl e-xttic;. ,o comportarc rea15- a creieluli-ri la ful cum unda electronici duce 1a reprezentarea unei comportiri reale a
electrori-nltii. Dcci, pentn.t a explica actiuitateaintegratoare fi. cleielwlui a't",t, pu.tea sd. i
ttsociem;tit Lii,tl,P, o rl,n,dti. DacI acest lucru ne-ar permite aprofundarea proceselor
din creii:r si nc-ar ajuta la descrierea 1or inal-ematici nimeni rr11 s-ar mai indoi de
utilitatea concepti,rlui 9i a imaginilor fizico-mintaLe care ar rezuita de aici.
55 pres'.'rpunlm c5. asocierea undei ar duce la succesul explicS.rii proprietifilor
integratcare ale crcie;:ului de tipul arnintit ftat| a ne preocupa deocamd,at[ de stirrile
psihice. A.tr-inci ne-am putea intreba de ce o asemenea descriere este positri15", la fei
cllm incii. uc intrebln in 1eg5.tur5. cu mecanica cuanticS"? Aceste intrebf,rj ar merge
de fapt rnini in min5., reflectind, din punct de vedere filosofic, reaiitdli mai protundc pc {--are inc5. nu le-am cuprins.
Cc i;.rlc continuu in universul nostru? 'loate corpurile sint de fapt discontinue,
u.nir',.:rsu-1 insupi estc discontinuu. c1ac5. il priviin in raport cu particulele din care este
.

RIOLOGIA ST PSI}IOLOGIA TN IiAPORT CU CON$:TIENTA

1I5

constituit. -.Spaliul gi.timpul nu aL1 nici un sens f5.r5. corpuri si migcare, <iar ele sint
conceputc dc noi cu fiind continue. Insii nu putem fi prea sigriri ci spafiul;i timpul
sint continue sau c5. sint aga cum Ie observlm noi, dupI" cum sintem' incireptetiti
sr'L binuim cl dincolo de. spaliu
li !i-p ar mai putea ap'erea o coordonata pi carL
sir n-o putcm observa dircct, la fel cum nu putem observa direct submicrojcopicul
co sc ascunde in electro-n (a ,,privi" prF microscop este inc5 o observatie dii-ect;"
r:rrc mergc asti.zi pinl la atomul individuat).
In univcrsul nostru, intr-un spaliu conceput continuu, unda electrornagncticir
cstc continu"*, a"!i se prezintS" gi cu aspect coipuscular intr-o serie de ptoc"--." .or"
uu ar putea fi explicate altfel. O antenS. de radio-emisie radiazS. corpuscrili (fotoni I si
poate.cir irnaginea 4S."tda electromagnetic5. se datore;te proprietllii noastre dc'a
,,continuifica", explicind prin continuitS.fi,o serie de procese din lumea inconjuritoarc_Pe care, in pa$e, nu am putea-o inlelege altfel. Se pare c5. in univers cliicontinuul este primordial, contin,uttl, il adu.cem noi, creierele noastre ;i ale animalclor.
l)ar faptul c5. este ,,adus" de creier nu inseamnd. un factor subiecfiv, ci, clup; cum
r-om vedea, continuul poate avea r5"dlcini obiective in profunzimile lumii mate i-iale.
Numai creierr:le pot sesiza continuul cici toate interacfiunile substantelor din
univers nu se fac in fond pe planul contittwulu.i, ci nl constituenlilor elemi:ntari ai
materiei. Forrna continuS. macroscopicS., presiunea macroscopicS, forfa macroscopic5. au scns in raport cu fiin{a vie. Nu est-e cle mirare c[ in antichitate'se atribliau
corpurilor calitS.li asemini.toare ornului inainte de a se trece la o descriere rational}-,
;tiinlifici" a corpurilor ;i forfelor. Ifai muit decit atit, pitrunzind cu mintea dar gi cu
experimente. special construite in lumea microscolici
submicloscopic5,'noi
ciutlm s-o intelegem in primul rind cu imaginile nbastre;imacroscopice,-ad.aptindu-le, modificindu-le pent_ru.a corespunde unor realitS.ti mai adinciin rapori cu
macroscopicul. Uneori trebuie
1[-imaginS.m ;i s5" inveniS.m modele complet noi.
I)ac5. noi aclucem
-conlinuul, in raport cu realitatea obiectiv5. inconjurS.toare,
r-eflectind-o firri indoial5. adecvat, intrebarea care se pune este dac5. acest" continuw,
proprietatea noastrS. rnacroscopicS., este ceva kantian,-aprioric, care in cele din urmi.
ne va impiedica s5. inlelegem profunzimile ultime ale lumii, sau d.eyiad. din ceva la
{el de material;i naturai ca;i restul universului? In primul caz ar rezulta c[ afirmalia noastrl, degi deschide o cale conceptualS. pentru a inlelege activitatea integratoare a creierului, ar trebui completatS", dac5. ne-am opri ia solulia kantianS., cu
ideea c[ proprietatea viziunii continue, macroscopice, este qi o limit5" a cunoa;terii
noastre, intrucit ea nu ar avea nici un corespondent profund in realitatea lumii inconjurS.toare- Ceea. ce_ar fi absrrrd in raport iu existeifa altor fiinle care au acelearsi
proprietali ;i.care i;ibazeaz|t funclionaiea pe macroscbpic ;i dau'sens Ia tot ce este
macroscopic in univers. De aceea, continuul trebuie sh fii: un principiu cle glsit
undeva in lumea materialS, nu un atribut subiectiv !

IV.

PNOtsLBMA STARTLON MBNTALE

Ar:tivrtatea rntegratoare a creieru]ui prcsupunc nn rumai trecer.e a clc ]a cljscor.;;i generarea stirilor -m?ntalc, -psiholcgice ({ig. +}.
Stxrik
de ginrJire logic5, cele afective, motitationale,
de vointL, cunosc, iste 'adcr.Lrat.
anumitc zone in structura creieruJr:j, clar rceste zcnc sinl zonc-mcsini.^r" I.,,.ri-!
cu un limbai-ma;in5. G-enerarea stirii psihologice este inc5 neexplicatl"
I-n fjS. 5 s-e prezintl o scheml a creierului ornului, indicincluise pentru fiecare
modul
citeva {un-cfii specifice 75. Se poate observa cI, pentru stirrile mentaic, un
interes deo:ebit il prezintir formatia rcticulatl carc asigurS. sta::ea dc i-cghe, liipo-

tinuu la continuu, ci

PR()I,'Ur\Z1I{ILE l, U\itl }tATL]RIALti

p:rrticipi in stirilc :rfective


;i rlotir:afionaie ;i, binein{eiers, tciecircefalul,
care crpi'indc sistcrlul iimlric (r-ucliiul cortcx) ;i scoarta cercbraiS, (ncocortexul).
Sistemril liintric asiguri supr.ar-ictuirea
indiliduh-ii ;i a specici, rletcrnrinincl 'comportamtntc adetcvate :rce:;tui scop. Pe scara evoltr.tiei speciilor cl rcprezinii crciemtr
ialamusr-rl, carc

functionerea -masinl

r.echi. Faul D. I{ac Lean

?6

consirleriL

c.-r

apa-

ritia creici-ului mzrre mai crroluat ?7 a arlut


ioc la reptiic (fig. 6) in urmiL crr 2.50 ruiiioanc

dc ani sub o fortn.l care asiguri" instinctclc cicr


bazl ale -.'ie1ii gi o comuniclrre '-socialii minimii
necesari pentru conser\/area speciei. Acr:st creier dr: bazi" r:ste prezcnt si la mamifcrt'
;i-la om, avind chiar o chirnit-. separatS., fiincl destul de ,,rigid" in r:rpor:t cu posibilitltile adapti.Lrii. Prin studii palecntologiccTs se constaii" cii apro-'ijnativ cu f -i0 milioane
<l"e ar-ri in urm5., Ia rnamifercle primiiivc creierul se ,,con.rpletcazl" cu sistemril
liiirbic, constituindu-se creierul paleornamifcr ({ig. 6), calc asigurS. mostenirea
itoir:trit t'mofionaiA. Accasti mirirc I crcierului dc 3 { ori in conlj)lllJrit.crr ai
reptilelol a asigurat compoltamente noi, in special sontimentc fatir d,' rrroscnituri

TRUN$rul GREBML

1lilr.

emotiiior, activitatea visceralir., r.eccptarea


-fiziologia
stimulilor .olfacti'ri.
(tle unde ;i denumirea tle sisten rhi,renc6{a1ic1.
Zona dirr sisternul limbic numitir hipocamp asigurS, contactul sau pie,r:derea ccntactului cu lumea exteri.oarS; asociazii caracteristicilo iliferitelor surse de semnale si le transmite la ariile de recompensi, -.a.u
pedepsire din hipotalamus; intervirre in rnotivare, Ilipotalillusul
lcglarea st5,rii chimice a olganismuiui, a presiunii arteriatre, a sistcrnului cndocrin; in combinafie cu sistemul limbic joaci un r.ol iniSistemul limbie

portitnt in fenomenele afective si de motivafie. Talamusul _ pre_


lucrirri prealaltile, Cerebelul reguiator autornat a1
'rilci,ril.r.
cu caracter de conputer. For.mafiil
fetieulatri
pi..ogro._
- alegerea
melor de comportamen t, r.o1 decizional, reglarca
stiriior cle
vcghc gi somn. Ilulbul Si protuberanla
controlul reflex al sisternu_
lui car-dio-vascular, al respiratiei etc. -canalele de transrnisie c5,tre
creier si cerebel. Mezenecfalul
reflexelor vizuale, auditive
- controlul
in totalitate pentru
menlinerea pozitiei in spafiu; participi la mecanismul pfstrdrii echilibrului.
gi ale corpuiui

etc. Cu 50 dr: miiioane de ani in urml incepea un nou proces cle extindere a creicrului, formindu-se neocortexul. Acum 20 de urilioane de ani balenele ;i delfinii
aveau c{eierele cetre mai dezvoLtate dintre mani{ere dar evolutia sisteinului lor

ljrol,ocrA

sf, psrFlol-ocr-,\. IN Inaf)oFiT

cu coNsTleNTA

717

oprette . in schimb, omul a continr-rat si-qi clezr.otrte crcicrul, dc 13 5 niiianiin'urnli laZ50 000 ani tliplindu-;i cleielul. De atu.nci mi-rimca crciciullri unan a r5-rnas ncschimbatn. Dacir sistemul limbic s-a dezvoltat la marni{erc
pentiu.o ryai bun5. pro-tejare a dc-scendentilor ;i a protectiei reciproce prin asigular':a vietii in comun, dcci pentru rnai buiu a'igurare a suplavie!'uirii speciei, d?zrroxtarea creicrului mai departe s-a f5.cut, dupi" H. Jerrisdn ?e, pentru b adaptare
llcr\-os

'canL-

sL'

dc

pu!in subiectivi la mediu, pentru capacititea unei aprecieri bbiectir.e ,o ttti,1i.racum 3 000 000 de ani on ul ;i-a clezr-olt;Lt
calr;rcitatea cerebralS" pentru vorbire sau, in nrice caz, pentln {orme de limbaj
iniirior care sI- asigure citeva stadii rationale in realizarci primelor trnelte .
. Unitatea gen"rale a sistemelor'rr"r,ron." in regnul anidral nr-r tLcordi omrrlui o
pozilie cu totui deosebiti, din foarte multe puncte dc r.edere. I)acir pril afiirc
'e :ti-stli un contact cu o realita"te mai p_rofundl, aceasta trebuie s-o aibi
;i rnamifelu1.
{'itclirca mitici" a fost dezvoltatiL de om odatl:r cu inceputuril,, .ni",
prolabitr
dirr cauz-iL.cii 1aligneg sa proasplt niscuti. peste sistemul iimbic era prca flinri cie
-rationale
co,Lsecintele afectiiritS.tii iar instrumentele
propriu-zise nu intriscrl" in
lrur,:iiutrc. Accstea s-au dezvoltat odati cu crcarea ufcltelor, cu munca gi apoi cu
r-orirircrt-. Probabil cir afiirea poatc fi realizatS" numai prin -sistemul liml,ic (cq
:rr:rr:rul palcomamifer ;i chiar reptilian), dar cor+stienla nu cste positiii rlecit at6irci
cinrl intcrr-ine ;ineocortexul cu activitatea sa-rationali. Scoarta ccreirrali" {nt,o_
corrcxul) ctpriirdc suprafete 1a care corespund ,in" ."nrorialc'speciali;;l; i;ir;,
ti;., sonratige),.zone inotoare, zone ale vorbirii, dar gi zone nespecializatc cum'ii1t
lobri frontali ai gindirii. Neurologii considerir cA c1e zona lobiior frontatri dcpinde
pi,'r,ronalitatea umanf, inifiativa, lucrul coordonat, capacit5lile olganizatoricc si
ac:nritatca creatoare 80. Lobii frontali coordone.azS. actiriitatea creierrllui in r-ederea
.itrrglrii u.nui-scop, 1cag5. afectivitatea cr,r intcrleciul pentru a crca motir-atia, asiglriL
ilro:'.:sele intelectuale aprofundate. inli.turarea ior aratir cir nu an o fupctie si.,*.iiicr'r cmotionalS" sau intc1cctua15. cr-r exceotia schimb.lrii motir-ttiei, capac'itit'ii dc
::--urmirli un scop. Se apreciazir s1 c5. lobii fiontaii, ocupind 3/8 clin supr-afa1a scoartci
{deci, aproape o jumltate) ;i dispunind de o imensl- irasl_ ncuronici (scoartu .r"j.._
rului cuprinzind 10e ncuroni), nu sint inci bine utilizati, ci aici sirrt rtzen'c inari aic
crci'lruhri pentru_.rczoh'arc'a unor probleme compl"*". I-"bii frontaii ;"t"rUr-lr1
plolescltr-dc-gindirc complexi.. abslracti, in proceselc de intelegerc, clar o clatir
a-cestea- clarilicatc, datcle rezultirtc trtc in mc-moric,;i la o r.itiliZn..' intelcctualiL
inr.i.

J.':i inconjurS.tor. Se
.apreciaz5- iir, circa

neomamifer

/(neocortex)

,-

paleomamifer
{sistemut tlmblc)

t ,-

Fig. 6: dnpi. I. BaciLr, op. cit., 1t. llir

reptilian

}}R.OIIUNZINIILE

118

I-I'\'ITI

]VIATE.I{IALE

de r'cdere al aclir-lui;
curentl, mai reclusl i[tr-un sens, dar mai activir.din punctul
al.cuvintr':lui
in
sensul.rnajor
vojnte
si r,,or-birii.Nu este exclus ca declan;area rrnci
gencti::.tzi.r'
Irontali
lobii
cl
asemen.a,
dc
SlitJid;ii'i"i"fiirr""l"ri.- 5" con-iidera,
motivatii de sociabilitate.
lui de magin[. Ficcarc
organizarea ,r"i"irrt,ri trldcazir, cvirlent, caracterul
cu
c.e pirr{i ale creierului
nu
i"
;;9*;;i
q9Lcr1l
;tim
clintre noi poarti
creieml, sl p-u;rr:nr
";.t[
autourmS.rim
nc
sir
poriuit
oare
Este
moment.
lucri.rn in fiecare
in mod t 'l:crt'icrului,
jntcnsitatc
por!iune^a
o anumitl'
in frrnctiunc cu mai marc
sale in mod cou;tic'nt ? PriLi'ii '
plilitc
intr.
r"sit.ri
iiiilii Sl"'.;;.;i;i;"'"";it"
act'ia in'funcfionarea sa? i'slei posibiiit'r"ca
i;:T;;i.# i;;;;;;ii;, ; ilt"'.,&imintcrvenlii
active. -.S-a -dovedit -expciimcr:ial
rte ini,rosne.ti" .l"u.nidl".*f.u unei
ale creieruf i' observl'd
::"ii:\i;;1"';:'; ;;;ile*i.""lt"r"ze *ndeie encefalografice
*', deci aclionind co';tit'r,rt
Jfo
undelor
to-,.i"'et.'t
I;
iJ;;i:i:;.: I"':i;il.l;'il
activitalca conltientb" si fie concctJ:iia
:,':l'S;'ii:i".,"i";:'i" or"r, "tt" posibil cane^'os
central, modificind con;tient untle
;i,i|;";i*;"-itr-ti*,tiJ"i"'i"'tiJt.*ului
organ'ism.'..
rcglajc,,automate" din
. ...-^L-^r-.- ^.-^i^-,,r,,i fie
{in cot,trolqLl
I,tri. ,t.^;i,'
"ntt.rvnlnt.l. lu'i adia ')
sYa 1ie i'ntraspec!'ia creiet.rlui,
De pe ce pozrlre i""iiraill"-toigtl'rn1A,
;-ar
Desigur'
afiirca'
c*
contact
degi'rin
Ambele presupun
jrii
antrtnitc
unei
revcni;i
poate
i
";;;;;-a;
arltat
in'scnir.rl
-,rtee snirrrc cL rolul dl-.or-,trot
;! ace;tia no"' ii
lobilor frontali tlar pc plan
i}'iJri,iii::;il?;oiu
-n"il
cum l'1i'rii;r
ljzic'
creie'rrl
dc
ieg.it.
strins
'sih.ologic
p"i;"rff piinorogi. cslc
;";;;i;ii.
dovedit c5- n' cust)
Este
creierului"{izic?
uloprt
;;F;;" il"-fil,"iitLp.lfriqgi.
sa psihoiogici' Dn'cir
corespondenli unu-tralunu iitre mi;ina-creicr ;i.activitatea
t:"::''^11'.:,Ttt^t-l
substarr!5
it-ttt-o
ad.mitcm ci un ,,.oiltu"t";' mcntal o".'iditi'''i
UL-ca cc ;t1111-ca
rnayna'
cu
acestuia
a
tr.U"i" .:ti"-r.r,,i* i" "or"upottdenla.strinsl
sau conclridealistl'
ipotezir
o
et"".l sau admitem
nu sc confir*e
cimpulmcntal'
o'formd'nouir'
sub
"*p"ii-"niif.
tJexiste
zioniLrn c5. o asemen""^t"ltt""te tilU"i"
psitntogictt!", pot.iii";i;;;;;;^;iiunc intr c crcier 7i citnfat'l stiqt' ffieil'tal '
pentru in.*rlo';';":i;liit"ie dc llarificarc'a accstci nroblcme 'om i'('ir1a
" general pe 9a1,9 il puteni a..*"a.tpi" "t";"t 4 dispozitir- matct';al
moclelul cel mai
un asemci"Ica
.oai"i .o"."f1ici filosoiic-e din aceastl' lucrare' Pentru
ffi"ii n*iireste
nei'os sl
sistemului
ptlnologp.;i.substrat*l
model
poate jlca;i cittrirul
ii
pe.care
titutli
"""#:;i;;t"^p"fi"i"i
.ristc o corcspond""1ai1""-f"-Ln*,-A"i*itl
irr." *a.rrii o rot:t a creienilui poatc Controla ;i' in ultiinii'
r-nentalin

Tpoateintt'o-""'ra
"."rt '.op"ril
insta*!l,ctrnoalrc"'"it",t".p"ctivincctnisirri-opartciii'fig'
crt'ie^rl.i dt' cilrc
cunoaql-crii
Prohienra
qi cunoa;te o alta, tei"f# i;t .f dovedit.
rczultat.' '1in
unor
"
p" h.ru
crcicr cstc fund,amental5" in- ncurouiotogie. 1,", gen,'ral,
aulomi:"t'
c[
ia
Conc-lui:ia
teoria automatelo"";i;;;;i; algoritmil;r, care"du-c
'n
se
inferioarl,
clasi
de
unul
decit
,i""riii. ;i.it"oa;te
respectir,, algoritm, lr";;;
vrc'clatii"
sr.
cunoasci
ca cieier'l uulan
pune s.b semnul ili"i;itt';*;ilii;i;t

de creicrul uman' ci
toate acestea, creieru'l;;; nu este.st'diat
problcmei'
lisind tl':s*
clatele
-ichimbn
umane, ."*u-t"
E1e o colectivitate de creiere
c'it de
arstlzi
Nu ,ciinoastem
;-;i;;"lui'
";t"'potltltlt*t"a
'".ig;;
chisir posibilitatea;;;i;t clc cnnoa;te;;

il.l"ri';-]u;.',ci

ca.

clin,pt;li:""l

eilttologi. cuplat cu cimpul .rnt'ntal si sc


iorrtroleze functionl';ca unel -pir!t^ con;;;;-; creieruiui-substan!1' Iar cimpul
rnental, dac5. il presuptlnem o Il 4: uatura
infornateriei, -cuplalul acesteta tili 11ni
tt"i"t"t tiebuib s[ se facl f. tl:1:1]"

cimp
srrbshafut
.uo" i"tot*ateria, ca rn.aterie profundl,,
slsternutui Fograme il"6f "u
poate fi mai u;or accesrbrli, decr rnceplnc
nef voq
F;g"7;;.;i""i"lclanticlnspreprofunzimi.

DIOLOCiTA

Si

PSrr{Of ,CGrA

iti

R^^,I,ORT C-U CO}ISf{EN'.|A

119

Li:g.itu.ra cu informateria ar.. trebui deci c.-LutatI inccpind de tra nilelul molccular al
str'.rcturilor care constiLuie crcicltrl.
Llnclc date erpcrimentale ar putea veni ir-r intimpinarea- ideilo:: <1e mai sus.
Astirl, ncr,rrologul britanic lI. H. tr(ornbritcr- 83 constatS. c5" r.-ointa cor-rlticnti dcclalseazir un potcnfial negatir. in partea superioarir" a creicrului, de ambcic pIrti, cu
circa 0,8 secunde inainte dc a se dezvolta o activit;lter eiectrici. masiti in crci,-'l'.
Inir-rarctiunca dintrc con;tiinfiL si crcicr ar avea ner.oie de un anumit tirrrp pini cind
corLeriul ar fi pregltit electric pentru actiuncr- sa, sprc c:lemplu pentru rcalizareil
unei mi;ci"ri concepute voluntar. Expcrimentul nu ercludc declanqarca electricir
initiaii, ca urtnare a unei intcnlii con;tiente, nurnai intr-o zoni, zt creierului, pistrincl
de':, le o zc.tit mai rn.tritrsiL lrgr"Ltura dintre psihologic ;i Iiziolog:c.
Studiul undelor encefalograficc (tr.E.G.), prin analiz: matematicc, spre eremplr-r
anaiiz;r factorialii, rcalizatc cu calcul:rtoare electronicc, ofcr[ noi posibilit5ii in
iniciegerea proceselor din creir'r'. Grcy \\raLlter si colaboratorii Ba an obselr.at anrimi',.' r'arrialii a1c undelor E.E.G. 1a o sti'nulare intclccluali atunci cind se anticip,::L.zil de c5.tre creier o inform:rtic sau o actiune. Accstc r.'ai-iatii, numite CNl{ccr:lingcnt negatir.e r.a.riation) sart,ttu,de tle anticipat'd, au fost puse in er,iden!5, prin
rnclode de calcul clectronic care au pcrmis a {i extrase din zgomotul activiti"tti
ne*lale. Accste ur:rde reflecti; o l>regdt'ire a- creierului pentlu salcini ulterioare.
E" ii.r1' John ;i colaboratorii 85, prin prci:;.criri ale undelor EE(', au scos in cr-idenliL, se pare, forme legate cle rcfiectarea care sc prodtLce in cr-eit-r la r,rn stimulent
;i ii:^intcrprctarea senstilui, iucrirli carc sint in curs.
In afar'5" de acestc metotle clcctr:jce global-'de rrlmlirirc- a activitil"tii creieruir-ri,
e-ri:-tir ;i posibilitatea" ur-mi-ririi traiectr:ior ircuronicc prin implantare de microclectrozt sau alje tehnici" James Oid dc la California Institute o1- Technology86 a exaniin:it ce se petrece in creierul unui ;oarece (considerat ca o vcrsiune milriaturizanti
r- ccltti uman) prin urmS"rirea rI-spunsuhii la un scmnal sonor a unui numS.rdeelectrozi iinplantafi in creier. Lln semnal nou se cilluzeazva in aproape intrcg creierul. in
1-L milisecunde sentnaiul trecc de la un nel1io11 1a. eiltul, dup5. 100-200 mili''sectttrdl loarecele r;ispLrnde la serirnal. Fenomcnul extinclerii semnalului este descris
a-ctfel: ,,. .. Ia nr.omentul unu e:;tc ce','a initial 1a reccptor, 1a moncntul doi, o mitiseclltidimai tirziu, este mai trlare, la rnomcntul trei, si mai mare. La momentelc
patt:rr, cinci ;i ;ase ocupi" aproape intregirl crcier. ClLiar dacl nu toti neuronii sint
imi;tica-li pofi gisi fragmentc aie semnilului pcstc tot. Apoi incepc sir conveargi
insp;:c un efector si se termini" B?. l)upi ce scrnnalul (:onor) se repetiL, gi cleci creierui cste supus la un proces de invi.tare, senna.leie in crejer sc- canalizcazir- cu prior:itate' pt anumite cli, tie;i sc difuzi'azi in continuarc in intregul creier. inr.llarca
:rro';1rfic;1 {ormele canalizirii semnalelor in creicr. ItnfatlstL,,"ilt e!e ctyicei.* cye,ier piotlt+c
o ,,r.rf;lozig couobinetorialit" care fact, difi,cild" c0ilxparale,,t sx{1ctti a crtitylulu,i. cq.r, ,it?t
calca,.tlailor el,ectrotoicl sau tipul di: calcula.lor pe -are il 1,.:prczintl creierrl trcbuic
':ltctlonic.
intr-:li:s si rnodelat maiematic, altfel tlecit ialcrila-tor..ri
CrcieruL arr
o.nlafe plasticitate, aarinite functiuni pot fi pr"i:lr-rate dc rcgirLni noiclaci.iegiunili:
til:ir:t sint de{ecte. Nu trebuie si s,: creadi insi ci ctpLo:i,t cl:il,'b!,nator,iGfu7 a.r jifirma
sa:a.i-ttlvltga cotofiguraliile inforn+afioftale-nxasin,d. Dii ccntrir-, accsic;r din urnlir sini
pultate de e.xp.lozia.combinatorialii in tot crcierr.rl, ccea ce complici. er,ideni inteli,gcrea fuuctionLrii acestui clispoziiir'. {-lreicrr:1 lircreazi- rnult aiai comriex decit
c:Llc-rrlaiorul ;i, dupl" pir.terea irii Jack I). Corvan sB (profesor cle biofizicS. la tiniversitatea din Chicago), diferenta cste alil- de m:r-rc lncit gcoala calcuiatoarelor
elecrionice ;i a intelig.'n!ei arti{iciatre utilizeazir. mctoilc citre nu sint sufjciente pentnr
intclegerea ma;inii-creier. Pcntru cieier este rlevoie de metode noi c{e atac, cie
conccptc noi, de r:rodele rnatematice comillct noi. Dup.i. pirrerea sa: ,.Fo!i s[ deterrnini cu1u. o duzini sau o sut:1" de neuroni intri-actiorreazb", dar este un mare salt
'singurul
de aici la zecc mii, zece milioane sau zlce uritriard:.
rnoJ pe care i1 cunolc

}1RO1I U

NZIMILB] I,UN'II T,IA'IT.]RIALIi

a facc accst salt t:stc prin m;ltena.ticl-" se. (1s11:ancautL ca prin uroclt.l rrc
r.rtatcmaticir s'.- sc ilpropic de inlelegercir activiiS"fii integratoare a creicnilui":n
spccial prin dcterminarca unnr configrrra.tii scmnificative in r-efclele ricurorjii'i.'.
r1t:

In afara metoclei unde:lor encefalografice qi a electrozilor imlrlantali, rn ultin;rLl


timp -s-au dezvoltat tchnici noi de ccrcetarc fi'ticva a sistcmului n(,rvoi. Loui. l.-.
Sokolofi, de la National Institutc of M.cntal Health din S.U.A. eo, utllizt,azI" o sr,i.,stanfir chimici, o variantir" a glucozei, 2-tl:oxiglucozva, carc trece din singe penlr'ii tL
|'rrlrlni in' special neuronii carc aLl fost activati. Nletorla a fost pusei l:r puirct in a.,.rul
197.5 ;i este numiti. rnetoda Sokoloff. Continind carbort radioactir', substanla
pcrmite s5. sc puni" in er.identl traicctele ncuronale care au {ost activlrtc. Evirl:it,

pr:in utilizalea act:stei metode ;i a altora similare se a;teapt5" rezultatc interesa.nir.


'l'oatc metoclele cxperimentalc de mai inaintc constituie
l)rogrese evidentr, si
clc,sint folositc pentru inlele'gerea creierului-magini. Cum anumc ar pulea Ii ,,L:
i.rtilizate in vederea vcrificirii concc'pltului de cinip mental? Cum anum-c de la ii.,.rifiguralia'irft.nn'aliort'ald. clin sistemul nervos (fig. 8 a) se poatc realiza. figur:1 t:,-,r,-

tirrrri (fig. 3 b)?


Prin ce transfornrare matcrnaticiL? $i, in general, care sint regulile

r.c(.:i(:l
tr:arrsformairi rnatematicc, care este apriratul rnatcmatic (con,L:e!>tu,l dc cimp mcr-rrali
crrre o realizeaztr?

in mocl similar, cum arruute de la o configuralic din sistcnul ncrvos (fig" 97


oirlincm o starc mentalir? Cc tran,.formare rnatcmaticir al putear s-o cxplice. inclusiv continuitatea sti"lilor mentale , si care t:str: clisfozititttl iare rcalizcai|act'ir:*ri-r5tarr' nl('ntald?
Intrucit rezultatul activitirtii integlatoare cste o realitate evidcntiL, tlansf oli-.riiili matematice respectirre ar trebui sil"-i corespundS. gi o realitate fizicir. Nimic ri'-,t
ijeea cc crlnoa;teur astirzi in fizic1" nu oferi proplietatea intcgratoar-c pc car., D
cilutim saurnoclalitatea dc a construi proprietatea integratoarc. Dar nici nu putl:ilr
s-o admitem in afara fizicii ;i dcci cimpul mental :rr trebui, de;i ii socotirn conc,'g,i
rnatematic, sir fie sau s[ reprezinte ccva construit ca o realitatc fizicl. Ct cc fel
dc reaiitate fizic5.? Fenomenul cu carc arrem de-a facc lcprczintJ- tocmai trcccri:ii
cea. mai sigurir la continuu. I)eci lrehti,c sd sc gen,cre:c o realitatt fizicti cotrtin.tti,
satr, sd se u,tili:eze o real'itate Jhicti cottlinttti pe care insd. n-o nrrti .putem, concept toa
luriuersltl nastvtr, discou,t'irLtu,t, ci' trutr-im sfaliu (httr-o t:aordonatti) inh,i,nsec al ,,ttntli'tt,uu,lui, c&re u,!t, tnai rstc d; fapt st'*litt, ci s-at' ftltt:tt sti -fie cua cc. ant, rtumit ttforxistet$ci. Este foartc grc'u cie imaginat intr-o asenenca situatie detalii, ;i da-cE
',;om facc acest lucru va fi justificat numai prin accea ciL multi filosofi au proce,llilr
irstfel in diferite etape istorice, 15.sinc1 rnintea liberir s.i construiasciL modele.
Iiirrl indoialir cl uncla (cimpul) mentallt ar trcbui si, fie dc o naturS" fizici" cri
totul deosebitS" fa![ de ce-ca ce cunoastcm, rolul ei integrator asigurind o,inform,alic.
r:ortinulr", potrivindu-sc lir o informatie continul. Cimpul mcntal a:: putea fi cr
substanfl materialS" crt caractc'r informationai, :itit pcntru informatia continu.ir
geometlici, pentru sesizarca de formc in existcnta discontinuir, cit gi pentru inforiiralia continuS. psiholcgici, pentrn zr asi5lur:a int'egrarea stlrilor-ma;irie aln clonlt'niilc <,:i emolionale;i rafionaic. C?nipui rnental ar putea fi un cimp ortoexistcrrt"
planul iniegrator psiholoqk

pianut :tsfenutut netvos

/
\
d

Fig.

}]IoI-ocIA sI

Rl\r'OuT cu coNF1.'ItrN.{,A

PSILIOT-oGrA IN

pland sslmului nrvco

ptan-.li ini.egaion psihCcgir

,"|"
r.

jr)l;

spatiui

I'

stirilor
medale

ltig. !l

tlrioexisterrta, ir sinr:,.apare informiitional staticiL; prin cirplajul ti cri subie.ctii


P*lte deveni ea insir;i dinlmici. Am v:izut c;i pute-m il.ti,r, ,, reilicinl intor.matitnaii tuturor luclur-ilor, inclusiv rrnei. particri.Lc elcrne-litarc. llc. aceril nu ,.rrpri.,,1l,
ci.L or:ganizl"ri atit cle cornple-xe crlnr sint anirnalul, omul
;i sistemui lor nc'r-r,os' au 1r
o
acest
lucrr-r
reflectinrl
proprictir'ii
information"l"-rr.o,
i::t.:
1rf2|ty'tl,c.qen,etiLii,
tlr:-rlc aic
mattri,'i rnsi;i.
Corpu'l omnlui ii-sisir'niul

s^5.u

rrt'rr''rx sc.col.struiesr: pornincl

dr la infon:infia

gi:rntic5" din ceiula crnbrionar5.. in ultimii ani se f ac inten:c cerceiiLri er or-ivincl rrihtl
dc ::ollstlltLttie ai sisternultti nerr.os, fe1u1 in carc se autorealizear,i.,rirt,rl.,i,'"."i.onrcr' iltunci cincl crc'sc odatir cu organismul. Pii,nctul de vrrtlcr,: acloptat ,,jt., u.,,lr, ,,1

pr'rgranlilrii genertii:Lt :r constmctici sistemului nrrvoi. Alt{tl curn'tir- fi po5ibil c:l


milioanc de nervi si crrascir ;i s,r-;i gS.scasc''i drurrul piniL la locol prJcis -unilc
tl'clruit: sl ajungr"i ;i -sJL se intcrconectczc?'.lretruie s5. ie admitir o spe,:itilitate e
fi.t;rclcir ncr\roasc: ,,Cu toate cir celulele pot fi irlenticc. atlrescle.rn,l,,." d"c si
corrt-tiunilc pc carc lc iac sint departe cLc'a {i iCc.ntice. Ceea ce con{er.ir o atit d'c
lnarc lrrlportantS- specificitS.fii lor" s2. Prol>rie-titiie dc recunoa;tere reciprocir ali:
ncuronilor, ,,organizarea conectivir a sistc-rnt:lui'i-rervos Pinii l:L'nivchll J;rr*pr.,ior.
.-.i,,::.: supus.ir,a-tot-pr-rterii genelor" e'r. codificarco gcneticir
nu cuprindc toate
rieialiile cablajului ncr\'os, ci, intr-rin sens, nunrai ghiCa-iul gencral al aicstr'.i caSlaj ,
ccll:la. c'tlbrionarh fiiird considerati ca un nutorrlat finit,'ia cl.rc stliriit posi|ii"
ulii'rioare sint dctctmilatc clr: sti"iilt nntcrioale tlar rsi dr: starea de activitatr) rno_
mc;rtani-: ,,intr-un {e1 sau aItuI, stalea ,-it' actir-itatc'a
r,ctelei nturonal., troiir.irr:l
la 'rtnctea ia |.unct a conectivitl.tii finalc" ea. 1)e aici decuryir ;i o 1-,r"piict,ii"
i.,"i:,i
a ir;{ilnatorr,rlui ccie brai, proprit-tatca de a nodi{ica in liniitc fbarte stiinse prolirii_ri
siu cablaj, in futrc{ic de'semnaiele cil.rr.r circi.rliL prin el e5. J)c acoca, consicleri. Stl:r,er-l
Ros.r, cl'cierul alc itosibilitatea,,r'1i"a-;i rnorlifica stnii:rula
;i fLrncli.riiarrllu cl,
1f,-riruns 1:r o ilrodificar-c a circrirnstante]itl t.:ttlioart," eri. Acc'asiil inodificarc ;L
'iicji:r.u1ui.prin c-xpcricntir. cstc clc ars1cti,,t sr-r apzrrli,,sLrb forrna unci niorlificriri:i
biorhirnici, a ar-liitecturii ce:luI:r-rc, a ioncctivitiitii;i:l r-ir-spunsurik:r electricr a1,:
c,'ir;':iii1ui" e7. Uncori .'sr: ;rf irml": ,,Crcigrgl csiq clr Lr1 mu;chi.' tl tilizatt_tr ciestlr,' vs"
fi
Calrlajui pc blLzc gcnctice al sisti:n'rulli nen,.os ccntlll confirmir tleternriuarira
,:'-:::fiii:iL a. mnltor compor-tarncntc dar-, unt'ori, toatc iunc!iunilc cr-cierului iint
crjri-r.l)i1tc ca {iind llctcr-minatr: gcnctic si ilc moclul in c;lrcl s-a construil concrcr
ciL,,i:rui:",,Propt'itti'ii1r'.{uncfionzr.lc a1c unr-ri circuit neuronal,
licci
.t.i"r.tlii;,
s;::; irnPlicit-cuprinsi: in forrna;i conectir.iiatea neuroriiloi'...;i ct:a rnai
"i"mari:1;es.tc
:l .-.t'.la.i'iik;r din lirnr'::r- c,.iternl-.:ii putc:r fi potcntial prezenle in stiucturu;i ofrt"otil' l.rtc:t crcierLrlui, iar-. scnz.uliil.- ri'.t ,rL' ar.'ea clrcit to1ul d" a spccifica ." "..lt.t*
t: ilii..,r-.-'gisiti.li cvoca.ti" ee. in ac,:asti r:o11gcp1lc ll-spr_rnsul creierului nu cstc
tt':: :t,t'tr,tarc, nrci ;on,s!i'ttcJic, ai regiisirt. r\crst punct di l'cdcrc transfornriL r:nrui
in,:-uit automat la t:ri.rc.singurul_cfoit deosrbitlimine gisilca,,programeLor.. cabla.t.l
-g-,'i tic lrr structut':r- siL. Concep tttl,';'eprisirii inlituri. orici posibititatl Ae creatie, ioiul
afliirtlu-:it'potcntial, in tlloil airtomai, gcnctic. {ildivi<1u1 nu poatc grnl'ra
o,r'f.l ,X.

"i.i

ITROF

122

NZIT{I]-E T,IJMII &IA?I|3,]AI.].

nouI, numai latura avind accstdrcpt prin ltrccesele inscricrii in{orn'.. !;cr
gcnctice. O asemenca concep,tic nu aila,lc deloi nbrnralir dacii tincm sonl 6i1- r:rin
3il"t^ lcgi simplc (ecua{iiic'lui Maxwell, sprc. exemplu) .putcm c-'rplica o rur.ili;me
cie fr:nom"cnc ;i gencra o iirultitudine de situnlii noi, cicci Ce la o informatic ri:Liusir
sc trccc la o iuibrtua{ic eltrcrn clc bogatir, dacil nai tinem cont, <1e ascn:ent'ir-, cir
crl 111 nurnirr <ie iegi;i citer-a particule elementare se construieqtc o lume cxtl-{lil
ele clivcrsl, ,1c fapi-ul'cI" insii;i infolmalia geneticiL.redusir e'xplodcazir in sitr'i::tii
informalionalc rniilt rlai bogate. Iteg5"sirca prczintir alantaiul. comod nlr nlin.i,ar
al eliminlrii inclepenclentei relatir.e a-r:ictii pihologicc, dar miii ales al necesliirtji
rle a aborda oror-ese noi ca afiirea.
intreaga' informatie n-o putcm judeca decit irr r-aport cu creierul nc".ilt.
r"n= dccit la nir,elnl nostru psihologic,"dal' '-.acl
Informatia"rnacroscopici nu
lcgat plin-cimpul-mental c1.c,o rcalita'.c fiziciL mai
nivciul nostru psihologic tstc"r^.
profunrlir, atunii inforita.ii.airt aciastd yealitatibebuie si aibl, din l.unctui t:t'sitti
dc vederc, ttn ct.racter macloscopic. I)acI irtforrr'a!'ia din ortoeri:i.e"tn .e:tt ;f
nostiu. s-ar inchjde un cicltl care justifici vi".i'-rnea.
suport al lcgilor
'cic univcrsului
la iclee la exisienll;i c1e aici inapoi la idee, da'r- sub o fcrniri
lui Heg,ri,
martcriafl (fig. 1ff). Faptul cir" rnatcjria'gcnerc'a25. inietrigenll este evidcut. Dc ';selrenea, tnpt""t cir'inteligcnla poate acfior-ta in substanla materialir este Ia fei de
cvident. Singur1rl lucrtl care' lipse;ie cste de a aclrlite ci iuteligenla cleat- tle
matcrie i,.oat-e crea la rindul ei^in'materie, inclu-siv-in profunzimile matcu:t in
zopa in i..,, ," fixeazS- legile naturii. I}ip[ cum Ei Platon a intuit reprczentanea
in forire geoinetrice, nt1 tii fi exclns ca, r-nateniatic,
-uirnr.opicl a informaliei
cei putln in parte, substantga in{ortnir{ici,a1ir
descrie,
si
po"iL
irostru
crcierui
rnaterialir clin ortoexister:11.
Estc ilsi. cert c[ existi o trecere;i o,,interfaiir"" intre activitatea {izio-neupe
rologici a creierului ;i.siirrile sale ruental.e p1ir1 activitat".a sa integratoare'
'integrart
ci't
cze
o
sri
cre
,tttai fiziatapic. act'ivit'alea ccnr,hlexd, a. creierltlu'i reugepte
ia
tle
scltul'
rc0tl'izet.zti,
se
t'n,
catr*
tnod.,ul'
iar
irii ilo,,uni,i'a proceselar -{iziilogice.
gr *r e'!'r g iitit o ar e I a st a r a'i'si'-einf ormatic

4.,

/a:--\
;;;t.;i;i:

ac

a st

d.'ittt e

i;S:,r;'::;i;":,:i::k"{';J;,[:::.1':*'j1

stituie in turitili,,grtosice"; ,,Lniii!ile


de
stllntllalC 'Jt"
, {iiOs.lct,
}iltrcgimc -stiinulatt"
in intre.ginre
sint lit
gnosice srnt
J
irfonnaiimali
infonnatimal6
-uF
-nV
stinrus,-rsa <-.;-------1
S!iSar\,,citt'l.atlementeSpeC11]cCalcI1I1ulSt:rilualcunui
tlemente
speci{icc
iit,r'a
./
lent cotriplex.. Arcstc clcmcnte fac sI ,iic
\
/
recunoscut stimulentul in intrcgimea" lui"
;

substglf \
iatei-retA
matei-ieti

'\

particule
eiementare
[JNl\i

TRSUL

i
J

\\.
i
/
t'.r
,/
\creier'\<---

n\iecrrlsir, arie dispozrtive mareria{e adecrare

Fis.

to

A;a sc intiniplX^,. <Jc excmpl-u, cittcl sc :'- cunoaite o fa![ (figurir) dup5" cit.r-a t:'i-iig:iosicc : or'turi caracteristicc. I;nitl-tilc101.
Uniti{iic
mcaz6. cimpuri gnosicc..."
gnosice gi cimprlrite gnosice repi-ezinti
'integratar cale expriml lc-"-,ria
i* conceit
^construi
un motlel aI activitirtii
ae a se
integratoare a creierului' Dar r.in iisi'rrtnea model incl liPse;te'
Ideile cxirrim:rte in eseurile no::':'tLc
ofcri losibiUiatca a t:-ei modelc:
A. trntcg'rarea sc lrrqducc prin i:rr'"rrncdiui uttui' ctnp rtteiilal , coricept ;izic

;3i,lJrTit ,Ti1iil3:t?Jitt::ru*'.';T}*-

lui

nostru.

arolo(irA sr

B. Cirnpui lnrnt:li

PSTHOL.oGIA

IN n.{POnT cu

l2s

CoN$TTENTA

o r,:alitate oJricctivii, cr rlollir formiL c1c tnaniii:stare


cu patru climensittni. El cste gcncrat dt: courcreicrntrrli
;-i arc lrropriethf i l]c ^9ar:c ;tiin!a-urur" ,zi sri
;,1'.:,";itatea functionlrii
posibilil -- . -r ortoit, <letcrmine. Acest urodel, irr pr-imir aproximatic:, nu in{irmrl
prin.substan{e incrtenurlai
universul
nostru
s-ar
lega
de
cal:e
rxistcnleri,
'Cimpul
,;r nlaterici

C.

in

cstr,r

unir.ersr-1l cunoscut

mental este o realitate obiectivS. dar este re.alizat dintr-o subsianfl

pi: carc, sib forin:L separatX., o gS.sim numai in ortoexistc,ntX. Cimpul mental
est,'deci el insr.r;i situat in ortoexistentir.
l)intrc rnodeiele A, B gi C, din punct clc vr-clere filosofic incliniim cirtr-c
mo,iclul C. Acest moclel oferl o ie;ire din paradoxul cristenfei, oferind o ra]ionalirate cristcnlei ;i in acela;i timp' o deschidere citre 91ea!i1 care poate rezutrta
luniai din lrfunintarea materiei, din atingcrea unui stadiu iu{orrnational superior
na."rifestat prin intcligen!it ;i propriet;1{i psihologice superioare"
Spiritul^timan in fumiua'aci',stui modcl apale ca activ'iiale mentaloi integratoa.r:, (ytc plan psihologic) ;i afiire. Acest lucru este reprezentat schematiziLt itr

fig.

acti'ritate

(girrdile

Spir.itul

';:,ii:il'li

unlaln

{;::li,i'*''" l::l,'ii""
\socielc l

/sul,

\
I

tc;retorlre

a{iirc

Fig.

11

Afiirea are un ro1 rieosebit, ea nu este gindire, dar nu.este nici spirit. Afiirea
estc ceea cc <li omului proprictlli mai presus de maginl gi attomat. I)ar creie-

rul omului ri.mine in continuare un diipozitiv material ale cl"rui pnncipale functiuni sint ginclirea, viala afectivir. gi .'oin1a sub influenla vielii sociale ;i afiirii.

aparte a creierulu.i uman, cu tlr1 fond-ma;ini. neuroVia{a afectivS. este o gindire


-propriu-zisc,
tlar, tinind sr'ama de speci,ficul atcctivitl{ii,
gindirii
nic' simiiar
este cle prefcrit a fi soiotitir ca o activitate mentall distinctl. Kant elimina a{ectivui dih raliunc, rie;i accstil alc ull rol important in viala spirituald. carc, la
givtlurile ei'sup..rioare implici afiirea, con;tienla; el este unul din elcrnentcle
surr.5 pentrt t,aiori ;i ideotagie pc plan social.. Tioittla estc tot o formii de gindire
9i, dupi crlm arn ,-i"zst, ea poate-fi inletrcasiL sub mai multe nuanfc- Dln p-u11qt
102.
,1,.: .,rerlcri: psihologic clar';i neirrologic voin!;L este poatc cc1 mai pufin in{eleas5.

trr. CLASA FSI{0ilIHNSf,0{i ,,psi"

Existii o bogatl literaturS, 103 asuprll uoor exper'imeu,te ;i cazwri s'Pontaru'e


rr:feritoarc la procese,,psi".Procesele ,,psi" (numite 9i parapsihologice sau para-

a) perceplia extra-senzorial5. (ESP ,.extra sensory perception"), care ar cuprinde percepfia mentalf, a unor stiri
iiz1x (o vom nota PMStr in locul termenului impropriu de ,,clarviziune"), tel'epatia
:i ,i:yacrtgttitia; tt; lts'ihohi,nesia, care ar reprezenta influenla directir a minlii asula iidoiali
Dra r,ra"tcriei. Existenfa anumitor procese ,,psi" nu pilate fi pus5.105,
interpre.iiir pLrnct de vedere experimental, in special cazurile de telepatie
legltuli
este
vorba
Faptul
cf,
nu
de
biologicd.1ao.
radiolegltur5.
ca
rarr irneoli
in
fost
radiornent3le,
a
clarificat
leglturi
deci
de
electrornagnetice,
uncle
l:riq
ur11la a nrlmeroase experirnente care au aritat cf, efectul telepatic nu scade cu

normale) sint clasificate in dou5. categorii

104:

PROl'i,lNZi \,IlI-li I-UIIII

1.) r

;i;(."

inr,cr::ul Pi|tr;rtu1ui ciistantei), c:r

in

\fAI iiRI:riI-i

c;l;r,'.rl tr:anslrrisici

rrrin unrlc

raidio.

<Liri conti-ii. citrri sc L'linlinil imprcsi:1, ei sul;iectir:iL, ciistalrtri rlr iirrc cfect; tlr n:r.'
ri{"i.r('1., ('cran:lrea l'}cctrourir,gnctici 1111 arc nici rrn t:ft'ct ast'Lpru tclepnrtiL'i 1o:"

in grnclal, con{inutui irifortn;rtional tr:rn:;mjs irr-in tclcir:rtic nu cstc preit fsrglLt"


l\tari{cst:ii spoiitan, 1,-,nonrrrnul cstc cunoscnt in caztl ulror r'It'}otii pr.rtcrnict-., ri:rir;ratic'-r 108, iirr in cenrlitii cxperirnentnle ii-r ciizul trartsmitr,'rii nnor figuri gcciiit'lricr.r sirnple sali a urlor irtragini.
Cha"rlt:s A. lai-t, c:rlc etrirboreazi- citcva tnocicit pcntm crpiicnrea l)roces,-'irl1"
.,psi", r.-.stc tle p:irrrrc r-':i r1t';i existir cviclentc e;rpc'ririrc-irtlilc' asuprzl- acestor '. r'ct;inrcntc, oamt'nii c1c ;tiinfir nu lt acccpt:r intiuc:it ;tiinta nu a putut consi-i.LrL
ti tr:oLic crirlica.tir:ir. :i loi. Acr:ste fr'nottt,'rr,' ,,1111 :irl nici un scns in rapori cu
tt:oriilc cui:ciitc .rrilrnrll I'trrlrii" 10e, c:'cj in t'lc ,,nrintea. st: palc cir iransccndc lc,qile
t:zriulr' :rle siratiuhri si tirlpului" 110. St: 1;rinc si iir,tr-cbarea d:rcir asemcnea ltlio-"
iltcnc i-tl1 sirit ri'-:rii u ,,rLprograina.v irbitrilri :r cr:rlcLliatorrlui l-,ioiogic" 111, ri;rr
{--lt:lr-1,::r .\. 'la.rt srlsiinc cii c:,istir. o c-r;iclcntir cxitcrirircntalii in favoarear, 1i,'r"
}[r;rii:iu^l s,iu pc'ntr'.r fenorucncle ESP cste in cserntil ce'l tlin fig. 12 rlz, creir::ul
1:r:iinlnti 1-.r-in cu-nalul tlc trarrsmisic;i dt-'coclificaioi inforrn:ltii pe o alti cale ci,'cit
erra rrzlral:-,-, sci:,zolir.ili. i-ar-t aprec;azir ci sint in pi-czcnt,,ir.tit dc rnultc intrcl ,i;i
fl-rni l':i:1run,. jncit ci tcoric gtrncrali cstc in prezcnt inpo:,ibilir" 113. L-nm si. se
rrcircii ainrri 1.i tnpl:rimcntiri caic sl'r- :illrir o oitientar-c clari., cn o f;tzi raiiorialii, p::in c:r.rr: s:ii sc confnintc qi corcctr:zc tcoria? \tociclul tlin fig. 1Z estr: ura
rr,otlcl r'...idcnt irrloi:in:rtioii:11. I'-:rl-.tul cir s-:rr putc'a obtinc ini"orrratii asupra ui:iui
ohicct lizic irc calt: rrescnzorialii tiucc ]a ir;'rrcirarcir: ,,cc ]rl:oprietirli alc clbieciiLr.lui pct fi <lcit.:ctabilc psihic?" 1r4. qc coilccl)c cti obicctui fizic ar arlca o anunr'.ti"
proprir-tlLtc ,,irsihic[" activir satr. cir ar irutca Ii activat psi]ric dc cl"tre subiect
fi "re afirinir ci pin;'r acum rczultiitclt' erperlnLentale 115 sc refr,,r't Ia desa,i.fuarea
u,nar can;igtn,a!ii tlt' su;5t'dfalci, ni( si_l,o'fro'prietd!'i nr.olcculare'inl,erne nIe obiecteI.ar .f,izice. in ccca ce .privc;tc .,,canatrii.l" diir fig. -12, se- sugereazi- cI- accsta- nu

prin sli;i.tiri-tinrir si s-ar irutcir ca de {apt c'l s:[ existe in afa.rir


tle'sylatiu, rlupii cum r:r' rletr-lonstiar t',r;pcrjmcntcle telepatice. ,,Decodificatorut"
trtlliic ,cir ircacii inlornraii:r prirtitir intr-o {oimil care sii. poati fi prr:luci:,.tbric sistr-:irrul flrr-i'oS ncuronic ;i 'lart st irrtrcabir cunr se rtalizeazi, selectja inlorriratiei dorjte rlin muitimea c1e scrnnali: I'X'ISF; cr:istl o stiuctur5, mcnta]ir Trcritru,
acei st5. clecoclificarc, tt tt organ s,1.ret r{ic ?
lntr-adevlr, moclelul din {igura I Z nu oferi decit un cadru de princil,'u,
lasir probleme de fonrl neclarifica're, ctrilr are meritul dc a finde critre o anulili'L:l.
ordoriare a Droccsetror. El ar putca fi insi corelat cu modelul nostru 1l d:n.
1>zrrruirafn) antcrior, Irrrntru a cxplica 'proccscle telefat'icc pri:n ciutpu,v'i me,;r!*le, c:;-re
ll: ;i..'c'a. pr-oprictirfi cu totul diferite fa{ir dc undele elcctromagneticc. (-arui.';n
s*r.-rj sti-(.cura

z6omot

lji;:.

I2

]JIOLO(;I,\ ,1'I I'SII{0I-OGI.,\ IN R,AI,O}iT CU CONFIIENTA

rlin lig. i2 ar ii ltsigurat

cir-- ciinlurilc mtrntrrlc, ial decoclificatorul a.r: Ii rcaiizat


prin legitur.'" riir:.t"rt
.t]]"rrt,il ;; ,srinorrul si,., n,,rrroni.. floa"l"l" ;J r,,.,-1r.,..r"
insi e-tplic:t froles, :i*-i.'_.tj
1,' II1ISF
tlccrt' daeli anr ai.lnritc ci- unrla mcntall cmil:L rlr
i:rejel r)oat{r f\plora rln obicct r'izic. ccca r,:e inseamne ,. ..oijo jrr.rpii*:r1i
p.ihice tllliectul.ui ine'i:t, contmr- lntui:or r:r'i,-lerntclor- experimentale. n,torl..hl ,osri'i-' C, in cadrul acclcia;i_fig. 12, ar putea crplit'a relcprriia cr tot1l similar nio,.ieIului ll tlar 5i fe'nomcner Pnisii. Daii urrcia mcntalzi iilr- clczr.olta i' ortoclisl.lrrtll
tiinir-o s:lu iutr*o substllntir mat,-'ri:rlii inforrnationalir, car-t. tr-cbnie si fii, sul,,,rt
ilcntrlr. oricC sulrstanliL clin c:.i-ctcntil, :rcestrla ar avcr:l un airumit .o,ri,r.i in
olto<r.ri.stcn!i;. -4ltt'itt:.i obi,ccttil- ,fizic ri,u, (Lr nuca rici o
lt,of;rietttlc psilric,i: s;i ;ti.ci
t'r'tt di1 frttca./i activttt fus'i,ltic, Lar qv tLae$,rilt cot:tqii itt,l,iyitt
i,u, rtitrlu, rit:rittrli. (ir,:,*c:rl:r parap:iih-ologiei constl-_ in faptul cl-L- ea n* este fsi/nlogie , c.i i-,.;.:..t" ,r.;,
iiicul dincolo clc contactul s5.'* cri sistemul ncr\ros cenfrai. Irirapsilioiogi^'"i ir.,inii sir" Iie o nouri fizicir informational/r;i intrcgul mocl clc;ili.i;;;t
prol;lcinc va trtrbrii probabil schirirba'r. P;ihiciri;;
apirc. dccjt i' -,,.ru';.;i"t,ori:
i;"i;'r,.ii,it
crl tlll :i:i(,ltt lt(.i trli, t:ri o.rna;inii Lrio.logici-r, nrr
,1,, i,i"i,',;;, .".,.',': -;"
;i
P911q'ii
tlu inse'ati]ni ca uniii din ingijucilcntii piihicului s)- rlu fie reaiizai diirtrl., t.ltr.in,rt;
nrai pufin obi;nuitl, dar o substarril firici. A atribui rn..rieriti {izice i,..r,"
l-,ii,prrit:tirfi
un
psihic in afara sistcnuiui'p.1.-,,.r.. il..l
.psihicc insearnn:i a concepc
un llsihic.in siirt'. Chnrlcs ,\. 'lart-lasd. si se ci-eadir ci obicctclc r-r-1r.r,,il,',,r,,,,
proprict;i.fi.Psihice rtii sl 1:i! noi nu am i'i pr,:3itili clc :r ataca ,,nlarea- pr4ibiri;ri
:r spii-itnlui.in.;,:ri,rerrt cu rnatelii,r" trz. i.r iici un fc,i nu i"
l"riiiili-" i,;;;;;,:,r;,,
1lc;riiicitleraiistir,r-n:tselnenci{.accen'rputirr,-lii surpi'i1s si le Lai,vrence Lc 5h:Ln 110,
cafe 'cptli1c clesciiis: ,,metafizic:r n''aterialisli circ uc-e ciai revolutia in<lustr.ali
ircilill l1c <iistnrge", tr.iclincl oricntalea sa misticir, asemenea mult'oia airrlr. .,.t
cili:ri t,(l rilupii rlc }tr(]riustlc,.1tsi".
in tclr:llatit'_.paliul sc 'r.r
nu joaci un loi ;i cla,cir felonrsp6l .rrtr
,loc i):rcir
pr-in oitocxistentl-- act'asta lJ;rr('.cIin..,:mr,;r ca rrici tin1rul si nu j.rau" on'.r..,I
ilut..' cir sc coltstatir uneori r-r.p6-1i;1611fa1 o ieiative
lIl:.':'.ll:,
tttntrulut f.ttr rtnt'le fcnr:ntcnc ESP care apar ca procesc precognitive.
"""".p".tnt.:,,,
I.lenonrenc
liSi' apar uneori czr irefiir.ltl. conclitionat" ,1" l. c-,tttzi lzr' efeci ci c,r si
,-cridca.^ inrpreuni in timp, ca intr-un {cr de simurtaneitai;;, ;;.; n "1rn-r-,,t
[];;T i,"
rlr) nunt'lte, ru 1In icrlren
..!ung
1;ropriu, ,,sincroiricitut"';. Sirrrroiricitatea ,.,st-.,
_
in conceptia autor.Lrlui o .,rela.tir.ititc'psihologic5" u ,polirrtrri-,, il;;i;iil
. ,r,,
ar inlS-t'-rra c;iuzalitatea ;i zr.r pcrmite 'prccogrrilia. iar inld.tur"r"n'.r,r.r"oiit1iiii
ar.insemna., rlupri Jring, iirfirmarea mat,:r-ialisiruiui
;i posibititu;;;^r;i';;i.t;;l"
sniritualtr tr:insccrtdtntc. Liisind iir o parte i.rt"t1rr.,ini"r
iJ""iitl'"sincroniL:itirfii,
","-ri,r;i
principi.,
.i
orto"xistenqa
;;lr;i-,;,
.trebuie
.sL .recunoagterl^in.
prtntr-cr
it'ltiuoletftd.st'a"!
air1|,ui
gi titopuhti, sit proclucd. upel,-r i-fecte
.cont"p.rim,ttrc
rniLi piltj.n obilnuitc 1r'pian psihoiogic. in'irricit in'rir:ivcr-s ciuzalitatce
r;ir r-lo. it.
ir pr.ls.r Ia lrrdorirli, ccea. cc (-a.r-l .Iung. r-ccrrnoa;rc, fiinrl it,gati. rle lnisclrr,,
;i "ic
cnergia c-xistentir iq ttuivcrs (fig..-i3itzo, sinci'onicitatea eite vizut1 ca c" ccr]1':;iune prin contingen{5, cinci carizJlitatea in spaliu
;i tirnp nu mai poaie fi g.l,r,i,t,i.
Ornul este in mod- riguros o cxisteni.ii i-storic[
in timp ;l iii""i.l ,ri] i"r'"1
dcspf,rtit dc iinrp. Fc'orncnrllc ,,nsi". dacir sc'1ine
d,' ,, .:-,;]].1.-poi19,li
lltrtl cvi(t{.'Jlt,r_ ('\p(,nmr'ntaii, nrr r(,darr tirrrllul l.rccoqnitir. saucont
postt.. ,i,iri 'ri
:ti
tltrcit in- iuru,l timpului actual, iar nu p"trito intrcaga. istorie i,.ruiversului. Nu c-riit:i in fenomenetre
"-ri.t..t"; i:,
,,psi" eicscrise aEcit scuite-d;;;;il-;i;
::;rrprrl .,rciir:rI al or-ga'r.nrrr)rr cspcrimcntaior. Ele ar
r;ii;;
Ir,,."r
,,i,],"i.,.,.;
l)articrilarc ale ortoe.xistenfei dar nu estc posibil in 1ic'i
f;i;tri;iil;;;;,
'irtoexisten!;1 c.a un haos-'al tirnpului, niii ca un spirit""
voluntai i;;;,-.,-;,i;;
orclinc ;i rirtiircini a- cauzalitirlii ,si clisirarir r:ri totul. tlrto""i.t""i; ;
.pirit
si ;rtl iit:attr icsi riintr:-..r;ruurriii:. orciine rriuicrialir. I)in ca.uza existcntci
"irl,r,.r*tr,.

12ti

I,ROIT U i\ZIilIILE

LUMII MATERLqLE

-.

'

ionexrun
prin

coniingenlb

(sincrnnicitaie

sPafiu - ttmP

Fig'

13

inspatirr;itimpestcgrelrsidezr.oliimrapidogindircpclltrLlCc(.aCcS-ar
je.i'i'"' nto'ru a.e'stoi.ooi,io,t*te , dar tLn cfo'f va trcbui {iLcrri' Pcntrrr rtc('a:1ir
imagineaCeainalconr,enabils.P!car.c.ne.a1np1tea-o'f".".j'ficael'enimt.nttltl
comprimatc i* orto*istc'!ir,
t;r.;?l;;;,, .".*porj'_r." li*ti"r :i -i. imaginlm
snPraPosc..-+,*".:::.i,t]l::
diriensiune'
unul pestc a1tul, ca " ."*i a* foi, ii'rf,
putca exPllca nntlt i)roin
ortoexistentir,ar,
temporale comprimate
exclttdr'
accasta nL1
".".i":iLtif"
cese cle relativitate r^ii"rpiri"i in *nelc pio."." ,,ps.t"',-d;
''r
tlcr
fenorncnc
unor
speci{ici
;i.
orice rird.lcinii. de lo-.rr"iitot"
^tit
"i"rJ^^.n' intr-o 6rdine-<le;i impropriu,
problcma r.p('rtttltri
l*"g .r.tinge,
adinci. f a't "rt"
planul acclor asi'rt'ctt rrlt'
dintre existenla i,r r;;,J" li ti*p';i oii?existinlit P9
cti
ortoe.xisi"ltl.
Iii:i"itaiii-*itit"f" carc' r'in in contacr

Fenomeneleps,illokinez,ice,controversateinmodinclrept[tit1?1cal;azindu-se
{irlivar Duke
;i^o"t1","'ip"ii-""t5'ri'mi;cart-a
;i vizuale., infiuenleie
.
(tl*i."11""1t
cale,,,psihicS'"
pe
i;."t;;l;;
122'
clcctrozi
cloi
intre
uoly,
iritr-o
ioni
unor
ni9""rea
;^;;;;pi.aioria" Jpa *o-rtjirii.e au fost interesante :, sernnilicatiYe dar n*
;i
Se afirrni. .i ,"rotiiLi"
psihr>
,"rrr. U""JA"fui oterit <1e Charles A' Tart pentru fcnomerrcle
sc soune ir-,
ca ;i
Iiste
re{i'ut.
fi
poate
nu
""
tn)
trig . 'o"' ;i
il#;:',,; ;rt- ;;1;;;;rir;;"I ciretgie,
mattasupra
pui"te ,:_ut.
curr creierul ar pune-ir mi;care o
e-x-ista e ln,''rgic psilrici
ca
cliipozi{ie.tttrd.eva,
Ia
g5.si-o
;i cum ar"^t_.o.tionrt
pc
ar
care
riei,
csisti" nici o itrstiimplificatir'.Nu
spiriiuali
;;;fifr.;;t .""?".iJ"r,La^r'"""igi"
alarl de accasta'
irr
mod'el'
o."*"n"o
ric,ire exocrirnentalir sJ"u'toitiii,titt,i
antelor
"itt',.ti
rcprrg'"ttt"t
canal,
printr-rin
I.."'lil'iTfiiil;;l;;r"ti" ar tiebui sl Lreacl
tlt'ei i sc rtalcaz'iL
pcnt^i
l"i
acudr
;'j;l?'f ffi;;;;;;t;
,cncrsi..',
'"f";;;ii"l
;i'
unui zgonrot. Morleirrl cste tribrrtar ritali''niul*i
li 'osibilitaiea interre'lili
poatc {i lui,t irr co'si,lt'rar,'. l)irtiL
nu
t2,
nJ.
ai"
::J"li:;'i;fr;;;
;;;;a.irur
-'r'.si gi*dim aceastir probiemir?
fecurgem insi ta.mod"i,rl ,ro.too c,'cum'am liutca *etttal am putea acliona in
aliii;l ;i prin &o1pul
Am v6zrit ci pnn;;;;*"t
proiuncll. I)ar {iccare 1'a'rticuliL.clementarir
matcrialir
informalio"nJS.
substanfrr
carc slt-i determrne
substani[
o
.in{orma}ionalir
.ii"-;;i;;t;--tt"U"i"".e-.o"1i"a
am putea acliona pc cale
n'''
noi
O".i
;;^l;;t;.tj"i*.
f"giii
caracteristicife ;i

oe aberafii perceptive
dc ta Duke unil,"r.ity"*

cana t

Fig. t4

J]IO1-OC.iIr\

fi
$

,ST

PSIHoI-OGI.A IN RAI]ORT CU T,ONS']-'IUNTA

't27

,,psihic:'r", j-roatc nllmai prin afiire in tirtocxistenti, dar aici ar trt'biii si ltim
cum si prccedlin pentru a influcnta tocnrai zona infornalionall cat-e strsiine
sutrstanta obicctului fizic ci,irc nc interescazl. lin asrirlenea nrodcl nr: arat.i cii
o actiune, in principiu, nu este'imposibili-, insl numari inclircct, prin or:tocxistcntd,
ilrr5, nici o energie psiliicir, numai prin utilizal-r'A'(rnor proccsc fizicc noi, s1;ccitice relatici <lintrc ortocxisten{li si e;<istenfii. [)c aceca, s-ar pllr]c) mai intii prolrlcma moduiu.i nostru cle actirine in ortocristcr-ltir, cum anLlmc, cu nrintca rioastr5. sari cu cc unclte sau masini spccificc alc r,iitonilui? Iai: in ortoeristcliti cr-im
:rtu putca trccc ia poltiuni ale exi:;tcntci modificinti il:oprictil"li sau icg;i aiie substanteior? Pinir aici, daci r-nodelul se r.a confirma, \'otr avea un ch-uut irtng.
Dar cl ne-ar da. drepturi mari asupra naturii, posibilitirli nei.initate rlc creatie,
atit dc clcpiine incit s-ar putca si- hotiiim url norl t'rpcline-.rt exi:;ten1iaI, un nou
univers cu legi pe care noi le vom fi imprimat in ,,genclc" or-tocristcntr:i. llatcria ;i-ar deschide noi ciciuri daturitli con;tiintei sul;icc{ilor ei vii, lunrr,a ntateriall" ar trece prin morncntc de inaltl con;tiin![.

\rT. c0lt{tEt}Tra sISTEruca

is nlcl,oe;in

O lucraic {r Fr-ofesor',rlui N. Ilotnariuc, Coti,cel>li a .sr. fixctc.i(: ::i.sti:i;titri


irt, biologi.r,r gc'uerala (trciitura Acadcir-riei Ii.S.R.. 1976), p::in sfera iic proL;1trne
a.bordate ;i in spccial prin capiioiul 1 (Organizarea sistemicS. a nrattrici -,'ii)
;i capitohil 6 (Rclafiile dintre si*stcmeie biologice de nivelur-i diferitc), dcpii;c;tc
interesul de strictir speciaiitate ai biologuh'.i. Cu toat5. inten{ia autorunui dc ;rrimine intr-un cadru strict ;tiinfific, contulat de conceptia sisternici ., sriir'.rt.i
contemporane, problcrnele abordate, atacind relatia dintre neviu gi i'i',:, rrrccum
,.i rela1,ia dinire biotogic qi social, irrl pot rS.mine intr-un contexi nur:1,io]ogic,
elc se inscriu intr-o sfer5" ;tiinti{ic.l rnai largl, care nici ea nu este ;i nu 1-,olLte
ii inclusir in cadrul ;tiinfei conternporane, lS"sinci deschideri f.ilo:.oficcr rx.ltnl
c>:piorlri ;tiinfificc viitoare.
Argumentarca sisti:micir" in lucrarea arnintiii" e-cte consistentiL, tra;::itir irc
datcle ;tiinlei contcmporane, pe elementc faptice bogate din biologic. I)orcsc
insl sl mi- refel nu atit la nucleul cert cle clate, la interpretlri bazate ])c cron*
ceplia sisternicS, inccpind cr1 aceea a or-ganismelor biologice, de la monocelulare
la ccle mai compiexe, trecind prin specii, la biocenoze ;i pin5. Ia intrcagri l'.lnicr
vie, ci mai curincl la extremit1tiie aceslei ,.piaje" foartc largi, care r:riirrinde de
rapt aproape tot biologicui, si anurnc', ce se poate petrece ]a extre'mitatea, s-o
rlumim inferioai-l, a trecerii de ]a tnateria ncvie tra inateria vie, apoi Ia t::ltreu:itate-a superioar[ a palicrului psitroiogic in func{ionarea creieru}ui ulran, la
con;tiinfa sociaiS. gi la societate, prin ceea ce aceasta clepI";e;te bioiogrcrrl.
Iieierir-ea la cartea profesorului N. I3otnariuc se tiatore;te tocm:r.i faptrrhii
cd. ea constituie o lucrare de sprijin prin construcli:r ei s,:lic15. privincl Etiinta bio'ogic5. contemporanii, peniru c[ ea ne pern:]ite sir reh,irin pe o alt5. bazS intr-e'l'rarea
dacl viata, respectiv materia vie este intr-arievirr numai organizar, : si
,lac5. este, atunci daci ingredientele ei sint ntimai cele cunoscute astX.zi cic fizicii.
Fa.ptnl, cii. noatevie aie l>raaine d,in materi,a neuic pe o autt,rnitd trea't't,i. dc coxr,.lcxitate constitr,tie euo l>rinci.piu, al, tnlel,ttgeri'i uoateriatr'e tt lwnii care ri,u loatt. fi
tits lo i,tttlor,ai,d. Dacir acceptS.m acest principiu, atunci i,n, cad,rul' .5tiin{e'i cliLteni':0ra;1,e
singura interpretare posibill a viuloi este aceea ci" rlateria vie cste u.na
,lin formeie rle organiz;rrc a matcrici, carc confcr"l oi-ganismelor r,ii prc'prietl1.i
'1,' .rrltrrr ietrrilt', ttir'llr lroli:nt 1i lcprorlrrccrr', orglrrrizar(' ctt concxiuni it.r t lst' li

128

PRO}' UNZINIU.,U

LUI4II NIATE'RIALI]

alitoreglare, crl pl'oprietili de adaptare ia mediu etc. I)ar ace:;t luclu inscamni.
'leoria antornaa vcden" ir cclull-un-automat gi in orice olganism viu un autonrat.
telor ;i conceptele contemporanc a1e ;tiinfei autornatelor pot .cuprinclt' t'lctnt-nteltr
car:acteristice- ale organi2lrii rnateriei r.ii, infelese c.a mai inainte. Atn putcli
ar.:ctpta acest punct de vedere, considerind organismul viu drLpt i111 ;111lonllr1. r'i ri"
A.tr.it lu.cr',tt, ai i.nsen+na sd, s.l>an,etn desch'is cd. tnateria .ni'e se organ'i::cai:it sttlt j'uryt,'t
wnor atttontote, este adevirrat, cu proprietirfi dt:oscirit t1c flexibile. t-'.eiula t'slt:
atunci aiutomat, bacteria este automat, planta estc autom:rt, insecta cste atttunrr.it, aniirtalul este erutornat.
IJ:r.r' omul? In, cadrttl strict de mai stts, omul este tot un autotnat, rtu existi
nici o:rLti icgirc. Daci aceasta ar fi o concluzie ;tiinlificir ar trebrLi s-o acceptiirrt
cu toate c:onsecintele care pot deculge din ea. S-ar putea spunc cir nu pot apiLria consccilite gr.rve diirtr-lo asemenca conceptie ;tiinfificiL, cici in catlrul autor.nati,rir.r.i slu viti, bogllia vietii omului rimine ne;tirbitir. $i tott;i, aceastar idcc
nt nr.lini;icgte din punct de vedere filoso{ic; un automat este l:icrit si se aclapti:zc ]a- inediu, sii aclioneze asupra mediuiui, dar cutn poate..el siL-;i ticzvoiit',
ca in cazr-rl omului, nu'numai o con;tiinli sociall dar ;i o cor]gtiintl a cxisten!ci,
crirl ar putt--a el avea ceva care tu este dat intr-urr fel irr structuriie lrcdiuiui,
cllnl ar pllte.a inventa formc.;i structuri cu tot$l noi, cum ar l)i.lte.a ",n-si irnaginr'zrr un unlvers cu totul altfcl decit a1 nostru? Itespingere;L subicctivi a idt:ii
al,.:tomatulni c1e cltre fiinla noastri. ar putea fi irtfiintl dacil arn avea ccrli,ttttiih:,,r ltiiwlificd a au,tonoatla,l,ui. Dar 4ncii ?tlt o ctl)e?.ll;i existti tvt'atitte sti biitttt,iwt, cti
,nt,u,i utrdntl gti,inla aa giisi, concef>te nrai, larg'i decLt sistentul ti LLlLlolna.lrtl'. Probletna
nu r:ste rczolvati. in momentul de fa1f, deoarece ;tiinla nu :r ciarificat in detaliu
{unc{ionarea sistemului nostru nel-vos central, a creierului in special, uraril'-r
siiucturi ale cr-eierului. Trecere:r de la discret la continuu, ceta ce se poate nuili
Itcr-rvitate integratoare a creierului, rimine neexplicati. .atit pentru i;naginilr:
gcometlicc, cit gi pentnr succesiunea continirir a tirnpuiui ;i a stirrilor noitstit:
isrhologicc. ExisiS. aici o 1imit5., o fi'ontierir" a intelegerii noastre--datori'iir faptuiui ci. -iirminem in cadrul ;iiirilci moderne gi contcmporaile. Cred ciL tt11 v6r111
priir.a elplica cu elementele'acestei ;tiinfe activitatea intcgratoarc a. creicrnlui,
i -..1i, aproape obligatoriu a rccurge 1a ingredientc- materiale noi. I'rebuie sri ap.-:ir:'i
un principiu material nou care siL asigure integrarea, continuificar-ra irrlaginilor,
tinlirului .;i stS"rilor noastre p.sihologicc, plecinti de 1:r stirrile cliscrctt: alc rnalinii
n,.r:r,-stlc biologice, r1e la lumca in esrenlir discrctil care ne inconjoai-l. :\ccst luct-t-L
trr:|uir -si fie valabil ;i pentru animal, nu numai pc'ntru om.-Ac.ost.prinr:ipiu
r1olj poij ic fi numit c|,m,p iitental, sat, dacI" ni-1 imaginiLm -ca r,rnul ilin ingrc't1ir''rliclt' irr:ircriale fundamcirtalc ale lurnii, ii vom spune 'informattl'it'. Accst pr-incipiii e.r treirui s[ ne permitir slmcturiri in nestructurar, posibitritilti dc irnaginati,-',
inr-tn{ir: si creatie circ siL dcpir;eascir posibilitS"{i1e intinrplitoarre alc :rtrtoinatr,rlui.
Ilcl*I iniorrnalional a1 principiulu; iczulti din insii;i iruti'rea- lui de a con{eri
ani,nalirLui ;i oilului proprietaiea integratoale a creierului 1or. Sullortul inforurafioria.luliri in acest priniii,iu t:ste ;fi:'ic, dar c1c o clasir dcoscbiti| tlc irrincilriilc
ii;.,icr-' ciinoscutc pinl acL1ln.
Sil nc intoarcbm acum tra cealait'i frontieiir a biologicuh-ii, la cclc rttai sirnpl:
etr::rire:ntr cirrioscute ale materiei rtii, cale ntl sint cel.uleie, ci v.irusrrlile. Viri:sul
Lrsrc uli agregat molecular constituit din acizi nucleici, care, biologic, sc g[sesc
niiillai ilr- combinafie cu proteine. i\foleculI" vie nu existl sau citL prt{in nu.a
fo-cr pusir pinl acum in cvidenfl. Virr-rsul, ca agregat molecular. tririeltc numai il
ct,lul'1, niciodatl indel>ende.nt. Aici, irnpunind celuiei legea sa gencticl", sc inmulfe;lc ca orice organisrn. iu afara ccl"rlci 'r'irusul nu Are viatl. Moleculclc unui
,r,,,re urun"*blu dJ virusui-i pot fi ordonate piniL ;i srib forma utrui r:ristitl. lictincnr fa.ptnl ci, pe dL' o partc,'virusul ','iu constitr-rie o w,itutic tiewLrtterit uie sul; iorula

t2*

L|IOLOGIA $I 1'SIHOI-OGI:\ IN RAI'oRT CU COI{$TIENi;\

.riiiui agregat de molcculc iar', pe de altf, parte, cl estc


numai in cclull, dccr
-r:itt o unitatc rnaterialir

prin c6m6inalic crl al{i ingridienli maleriali. I)ar c1 esLe


l;it, sttbcelwtar'd ;i ne pritetn Intreba'ce,anume poate facc ca- un anumit
-complex
clin alumite mole,culd si. clevinl zzra organism-r'in? Ciirui fenorncn se rlatort-';te
rrcccrea cle la neviu la viu? Numai datoiiti unei anumite complexiti.fi? Explicaiiir este preu generall, de;i in principiu o considerltn corcct[, insl -l'tiinla. r'a
ircbui s:i ajungi la clctalii ;i'intrebarea este dac[, principial, r'iui poate {i .explicat
cr-i ingreclientiiic materiale cunoscutc. I)eci nu-la cotnplcxitatc ca trplic.atie a

-.'iului'ne rcferim cind punem sub scmnul intrebi.rii interpretarea naturii acesluatc in considerare toati ing'rcciientele . fizice
triia, ci c1ac5. in complexitatc
'n".,-r"r".sint
Or, se Parc cit rccurgind rlumai 1a ingredientele
rlecesale, principiat
rrrateriale iunositLte tlt1 vom obline explicarca de detaliu a r.iului. Fir[ indoiali
ci r,iul presupure o organizale'de tip automat, r.iul este in cea mr,i mare pa.rte
;nar.in5"-automat. Dar .t]rit.t"r sa, iritegralitatea sa care sd treacti 'pelte.cottstitweit;ii rnoleu.tlari gi atomici, circi sir tru uitlm ci acutl le gisirn la nivcl lnoleculai, nn poate si- aparl f|rit u,n l>roces nou,, care, siL asigule deplgirea discretului
iloleculdr ;i atomic. Deci ;i aici trebuie sir intervind" un- principitl integrator
care sir. asigure o sensibil,itate ulu.tayd a organismului vitt molccui.at. Nu_ar put-ea
ii acela;i principiu informaterial pc carc-l-aur imaginat mai inailrte? Dacir da,
arunci el n1 poite fi conlerit de cineva, ci trebuie sir sc nascii clin in;i;i constituicnlii organismuiui viu molecular, rleci trebuie siL aibl o legiturii cu atomii
irii sau mai"curind chiar cu particuleie lui clementarc, circi numiLi aici, la nivelul
pa-iticulelor elementare, am pote" birnui ci in ,,intcriorul" 1or' funclioneazir princip;i noi cleosebite dc cele <lin h-rmea cuanticl, principiile lumii su_b-cuantice, poate
ihial principiile profunzimilor lumii materiale. Atunci.am putea binui it'itr-ader'1r
.c:i, in utr.rririt" iituatii cle complexitate a organizirlii materiei ner-ii, in interac^chiar
:irnea atomilor componen{i gi
a partiCulelor elemcntare sini.puse. in jod
;i principii interne ale particulelor elemenfarc. Or, unul din ac_e;te_ principii poSte
li de naiur5. inforrnationali, mai cxact de naturl informaterialir. Prin.cipiul informrfional are o r,alabilitatc in sine, r1;rr orice informatic trebuie si {ic iegatS. de
iil suport matclial, iar iir profunzimi, rle informateric, care are un caracter de
ioltiniritate intrucit o consider'[m de ordinul cimpnlui i:renta1, penii'r"r a uu interlrirnc nimic divin in pro{unzimilr: lumii matcriale. Liu coinJ;Ie,x rttateris_l s'pa{iojcinboral, uLno este airmrtl. ar ptttca aaea asociat'tLtr contitllt'tt'ilqor;ri,iLle;'i#/ care. s5ccr.lere unitate organisrnului, continuu rezultat din nertura structurii nlir,teriatre
iL agregatnlui respJctiv de molecule. f)eci mal,eriit aic ttr aat& o dt.tblr'i sit'uctu'rtt,

':r;iLt'cllscvetii ntol,icttlar-a.totn'icd. ;i atia cotr,l'itttta 'infarnt'nter'ini,ti, atzhtl"'lflateriale,


,'"ir:be/,e ne.uii tn, esenlci, da;'comb'in'a!'i,t lor, tttltogenirtttri, ar putea ex'plica cal'itatea
titiltryci a aitilu,i moliculay. Virusul pste viu flrir con;tientiL, etr cstc viu priu sensi-

biiitatcir uniti.lii sale, sensibiiitate dc naturl materia].ir.


Faptul ci.'virusul nu poate tr'5.i independent nu constituie. nicl un impedirn,.'nt a1 moCclului dc mai-sus. Ca orice 6rganism, el are nerroie tle o;n alumit
nir3di6, s-ar putca chiar ca structLrra informateriail a I'irusului si se -poatl dezvoita numai in celu1ir, clin motir.e de ordin frzic. Este cunoscut rolul apei in
iri ccea ce sc referS. la viu; s-ar putea ca o altrlmiti structurarc a lnoleculelor
drr air5, in cclulii s'a favorizeze declan;area structurli infcrmateriatre, .deci.;i a viruapei iie in{elegerea
si..rilor clar nu nurnai a 1or'. Bioiogii acordi o mare importanlI
Edi!gr3. tiinlificl, 196?l
f -i,-tii. A. Szent-Gyorggy ( Bioelt,ergetico, Bucurepti,
..rcrsideri" c5" in celuil oip"i r"'structuriazS" intr-o ,,ghea!5. lichidl".
Pugen blacovs.chi
mare
importanll t.1LEo
ii
de
ascmenea
acordi
r1ucr5.rile despre biosiructuriL)
tilil in unit5"lile vii o,,biostlucturS." care;i-ar glsi p,oate o anumitir justificare
iir moil"elul nostru de rnai sus; pinir ;i Flenri Coandi (discufii personale) se- preoc,,ipa de moCurile cL. structuralc a apci in raport cu fenomcnul viefii. Pe de alti
S,

130

]]ROIJ'IINZI]\{II,E LUN,TII ]\,T.A!|ERIAI.N

parte,- s-il.r Prltca ca fencmene legate de membrana ccluiei sir joacc

atit (lc iruporrant.

11 rol tot

Oricare ar fi modelul fizic concret, modeiril nostm de mai ,qus cste unul
de
principiu, care caut5"
saltui calitativ cle la nevju tra r,iu. liumai prjn
-s5. -explice
grganizare, prin.feed-ba9k gi autoreglaj, 15"r5. str:uct.tre i.,ior-"t"rl"1J
deci fir';i o org_anizare
"r.it"ii,
-btstyrtilurstd, vl-vlir* apar" posibil.
Prirrlr-e elementele
pe care prof. N. botnJriuc le retine ca funclar,rentalcbioiogicl, 9i anume', r-irganizarea, sistemul, feecr-back-ur, jn{ormatla,
l'_'-:j_T,?:lt"ta
rutcgralrt:rrea r)rogramelor c1c., er acordi o deoschilar atcntit', i:rdi-cptitit;.;,.0'rrhiei sistemelor bioiogice. plecind de ra icrar.hja ri;il;;i"r,rrti-;.:';;. ii.;-,
(,!,1:,tfir^t:rr^,o1,!;rfe),),erv york, _\tc Grarv Hiil, ctl- altl_a, r963)
;i ot,.e,-., irrct,
\\'eisz, ci. aceasta este mai.compiicati. decit preJoi,";;-ri;ll;io
,i:i1:1:1,:"
:1
|
r.rnlarltate, putcm reda astfel schernatic imagin.-a adoptati'cie N. l3otna_ri,-rc
(f

is.

5).

cont.cle mgclelul nostru filosotic, am compieta aceastir scherni in


-Jinind
modui
urrnilor ([ig. l6).
{-riiiater' celulei trebuie.si. fic asiguratiL plin aceia;i plincipiu irnic irl r jr rii,
deci atir criula cii qi .organisrnrrl treb"uje .e'riui ii;;;;1.i' .,
inforn.r.=tru.turii
t-erialir" gioi:aii. La celul[, unitatt'er este a-.iguratir- cle. i"li.g,lt
.,i cor1r, l;;i;.i"
de mcmiri-ana
9i, ;i nu ar fi deloc cxclus ca iocn-rai crea ce imbracl a]i ;"ii.r,..
toaic elt-inentele ceiulei pril interacliu_nc-a cu acestea si,-i cletermine unitatca, .tn.,l
inc5" o datir s-ai'scoa.tc in-evidrnti'rolul lichidului c"lui"i. Dinamica
i;..ii".ti,ri;
molecular-informateriille, daci. tnoclelul acesta este corect, ar trebui ie i;" ,iil,-.i
gi ea. unor experimentl"ri,. in speran{a ci acest lucru este posibil ,rb o #r-;,,;
sartr alta, iroate tocmai.cu ajutoruti elemcntclor viralc si cchirlaienrt.lorlt1-.
Il,l.irrr,l
ar ttebui g6sit5. gi explicafia tnititii oricarur organrsm ,4o .r;i--. 1;i"1.i ,,;lr;;l,l
',',,;
care se rcahzeazra prin creirruJ acesteia. in fcest clin urma' .", u_"rl
lri,i;;

i
I
t

maieria vie

t_
I

zon& de trecere

--_fI

maieria nevie
i
I

particute ekmenlare

Fig.

15

AIOLOGIA +I PSIFIOT,OGI.\ IN RAPOITT CU CONFTIEi\"TA

materta vte

Fjg.

16

$icirrdul extracelular (cxtrarreuronal) s5. joace nn anumit rol aiituri de cel celular
in legirruri cu membranele celulelor nervoasc.
Unitatea viului, asiguratS, prin cimpul in{ormatcrial, ar pritca explica complet activitatea iirtegratoare a organismelor, pornind cie ia fcrn:.sle cele r:rai eleillr'ntare de via![, e,ristind poate posibilitatea de a urmirri citre it-rai'hii supelioare rolul factorului informatcrial.
Ori de cite ori este privitS. lumea vie din punct de '-'r:irre foi6i6rgic, apare
tcntalia de a sc reduce totul la biologic, in ccle Cin ulrnir insi;i aiti.,'itatea
socii.tllii. Flr5" indoiall, biologicul este fundamental si pr:ntru specia urnani
iar cconomicui, ca fenomen social, este puternic legat de biolcgic illlrnr:it asigurE
aonrtitiile materiale a1e vicfii. Socialul dep$e;te bioiogicui prin natura. relafiilor
sociale, prin congtiinla sociall pe care o genereaz5-, prin cunoasrere ;i pril dimersiunile filosofice a1e omului. EristS. uneori tenta{ia bioiogizariti clc a supune sociatrul, con;tiinla social5., cunoa;terea, imperativelor biologice ale speciei ;i gmpuriior.
Con;tiinla noastri sociall se nagte din biologic, filtratl prin rronamic, prin
rciatiile economico-sociale, acesta este sursa plincipalS. dar nu este sin.grlrr"ll ei.
izr,-or. Un a1l izvor este gindirea urnani, viala spirituali., cunoagterea, factori
car,: depi;esc biologicul in rncil categoric. Ornul cste f5.rii indaiali rleterminat
de rela{iile sociale, dar socia|u,l derir,[ in par'le din biologic gi economic ;i in
parte din spiritual, din puterea de crealie a omr"rlui. O asemene'a diaLcctici a
socialului rezultl din natura fundamentall a omului, ciin calactert'rl de dispozit.iv
n3"ierial al creierului s5.u, avind o bistructurir, sistemul Cc neuroni (gi subsianlele
ccustituente) 9i informateria asociatl. Dar o asemenea bistructu.ri are gi anima1u1, omul fiirrd superior cu adevi"rat numai pentru cir dispozitivul s[u mental

PROITIJNZII\,IILE

132

LUMII IUATES,IALE

iar prin acest dispozitir. cl sc poatc r-idica deasupra biologicuIui, la intreaga in[llime a existentei sale.
Dar de aici e1 poate acluce, ca Promctcu, sciirtei pentru viata -.a spirituaiir
9i social5" generate de mintea sa. Biologicul gi economicul sint si vor rimine
este mai comple:r,

primordiale, vor influenta intotdeauna conltiin{a social5., dar omul are gi sursctrc
lui pr-oprii care pot deveni izvoare si in via.la sccialit. De aceea- societatea nu
trebuie privitS" num;ri ca sistem, cf,ci icrarhiar bioiogici se completcazl- cu societatea urnand", iar in aceasta sistemul trebuic sii -se compietezc cu civilizaiia. Spcranfelc socictS.lii comunlste stau intr-o mai bunir inlelegere a notiunii cie civiLiz;r!ie, in rnodelarea treptati a societS"tii socialiste conf'orm cerinlelor unei cir.'iiizalii
supelloare.

Ideea noastrX. este aceea c:r, intr--adev5"r, conct:ptia sisternicir" in i;iologie


justificl astfel cum estc aplicatii ea a.sti"zi, intre trimita infcrioarii, a ap;rritiei
celei rnai elementale unitl"li dc materic vic ;i lirnita superioar-i, i! cor:.,ctiinti
sociale ;i umane, dar ia acestc limite er- trcbuie aplicatl cu cea rnai :la,re aten{ie. Dar si intre aceste iirnite, pe toatii. intindcrca biologicuiui, ca- l;a trcbui s5.
tin5. cont de cecar cc trimitelc ne obligii a .introduce ca norl.

se

NOTii SI itEil-IlnII'fll

BIIlLlOGll,\FICli

1 Vezi Dean E. -i/ooldridgc, The machinery o.{ the brain, }ierv York, lVlcGrarv }Ii11, lt)6t (tt:;..
gi edilia in limba rusi., Iiloskva, \,[ir, i965) ; X.tichael A. Arbib, The metapltoricul l:raitt, ]ierr Yc;rh,
lolrrr Wiley, 1972; Stevern Rose, Ia .elaeau conscient, Paris, Editions du Seuil, 1975; itlosrn,: (\;rt!cna1 Scierrce Foundation, U.S.A.), vo1.7 (1976), rnalch-april, nr. 2 (special brail lcscarch); Johr:
C. Eccles, The und,eystandin.g oJ the bra,irt., Nerv York, McGrarv H111, 19'17.
2 N. Botnariuc, Conceplia si, meiotla sisten'ricd. irt, biologia actuald,, in Cercetdri tle
filo:o.::1, 191 3,.
nr. 10 (.rezi itr vol. Progyese si persfecli"ae i,n biolcgie, Rucurc;ti, 1971, p. 7-18j.
3 Ibitlem., p. 13.
r Ibitiern, p. Il.
5 Ibide;n.

6 \iezi D. ll.. \Vooidricigc, olt.


2 [bidenz, p. 310-311.

p.

.;t., p. iltr.
I lbitlen, p. 3il.
e lbiJetn, p. j2-1.
10 lbitle-'n, p. 326.
i1 A1. Dorezynski, Zes souanls re'irlcut s'occ'u.per des hommes, in

Science

et Vie, 1976, a.rrii"

26.
12

Urilder Penfield, The nI1'stery o_f the ][irtr], Pritceton Uni.zersity Press, c:rrtc citati"
inclusi'r textul reprocius in publicafia, ilescayclt Jlcmageutent, 1976, p, 40,
13 Vezi l,I. ,4,. Arbil:, of. ctt., p. E_ 12.
1a

lbitlem.,

p.

63.

r5 Steven Itose, o11. cii., p. 15.


16
-i, C. EctTes, Th.e neuroplt,ysiclogical bases oJ mi.n,cl, Lontlon, Clarendon l'ress, 195.i; J.
$ncles, l:o"cing realiiy, l{erv Yolk, Springer, 1970.
17 Steven lRose, op, cit., p. 9.
16

Ibirl:tn, p. .373-38 L

\e lbidetr, n.

380.

20
21

lbidetn, p. 27.
Ib'ident, p. 1E7.

"

ib!t!r'll!.

23

C-

1). A\.

!biJ,ni, p. J6l.

2a IbiiLent.

!5 fhi,l;rt:

15'l

2c trbitlc;it.
'' loteet11.

2F

].Ittsaic (Naticnal Scir"nce lir:uirchtion, f'.S.-\.), 'rc1. 7 (1976), rnarch/aprii, nr. 2 {special

brain lesearch).
2n

30

lbidext, p. 32.
Fh. Ila.ssin, Le N'rcblinte de I'inccttscienl, ]Ioskou, Eclitions IIir, 197i, p-.

52.

J]IOLOGIA SI }'SIHOLOGIA IN IIAPORT CU CONF'TIENTA


a1

\iezi A. Kcl'rogoro,r, Jinti i mislenie s lccihi zrenia kiberttelifto, I{oskva, 196?, i:ilat

de

Ph. Bassin.
32

sl

Ph. Bassin, of . cit , p.

115.

p. 116.
'"a lbidem, p. 1i9- 120.
rs \rezi W. Ja'res, CirtiUrlo, existd ea?, publicat in i914; J,. Wittgenstetn, Tractalus trogicocit', p' 121'
nitii\ q.!,i:ic1!s; B. nu.rel, iJ7'r,"it',"i,,irtiigr, 194h etc., dupi I-ir. l3assin,2,-of'ie60'
dupi Ph' Bassin'
vol'
Ps-3'cttoiogie
,ii7'ntedi,jitzsche
r::;";;:.r;;;','iiii"i"it"
'"""'::,J'r''Z:;.i'
of. cit., p. 123.
3? \'ezi Senso,-y cottttttutr,'icatiotr.s, }ItrT, Nerv York, John Wiley, i961' dupii Ph' Bassin' o!' ci't''
lt1
-:rs l'1-r. llassin, o'f . cit ', p. 15 1.
se Ibitlcttt, p. i41- 146'
{0 i,:cz-i S. Rubinstein, Bitie i sontamL.a, }Ioskva, 1957; S' Rubinstein' Priniipt i pttti razui'lio
p' 409'
fsihalozhii, lIoskva, 1959, dupi Ph. Bassirr, op,.cit',

'

Ibiclem.,

i; l:fi ij."\1";;L:i.i:tii)Il, :;::i:"i:i::';; a, te34; raem, rzbvannle psihotogl,i,c.eskie isstcd,ora'


ptlliceshihiuncfii, I\{osk'ra, 1960; Idem, Psihologh'ia ishustuao

riiia,Il'siiva,

1956; f aem, na

rii;o utt*

lios1r'ra, 19ii5, dupzi Ph. Bassin, rtp, ci't,,

ri \:ezi l'h, liassin, a?. cit., p.


'14

a5
lO,

p'

408'

142.

]btdenz,

i... Rosenbl:att, Princilles oJ nettrorl.yttarnlc-s, \\rashington, 1962,

<lupd,

^: 1t:

i'' '"io
i"r,'"^.,,'',,
.f

F. Bassin, op' cit"

J. Dciiir'an, Tlte ntcattirg,o.[ ezvr)'thittg, 1?]3',,p'il?--^tt6:and


]: ::t
Co',
Ornstein, he tt,itu.e nj l.,runon cofusciotts,e ss,"S.itr FrincisJo, W. FI-. Freeman
'ti Ibtdt;n, p. 317- 318, 319.
as lbitlant, p. 319.
ae I bitle n, p. 32()'
io I bi,l, rrr, '. iJ I '
51 Ibiilem, p. 326.

tX;.n D'
tr'973'

L: ! b,Jr1t, 1,.
r'l Ibidetn.

N.

54 \i..7-i

.12j.

Cironrskrz, I-o-ztgrtage uttcl

tttiiltl, Ne*' YoIk, Jilarcourt ancl B;:ace, 1968; N' Ciromsi<y"

197'5'
Re{iexions on langttage, Nerv York,
-t,r,
bb ]Jogtlan-DilrricI Arapu,
,ri"*r, d,e !a langtte et le f,rcbline de la cottsicence }n Intl:ad-Scietoce
,, tlsiiti, \\\r (1975), nr. l, P. 81--38.
56 Ibidettt.
iI Ibirlettt.
5s vezi .luo-srzio {Natioital Science
Four:<lation), val' 7 (1976)' rrrarch-apt'il nr' 2' p' 29'
-cerceteri

in cioniurrir,l iluurlolosiei tx""t::"itltl^^.I"t"..t-t^"*


llller,ie'1a,'i[tissachussets Institute of lechnology, S'U'A'' Pi'ogrtrn cu calacter
nitlt;
p' 28)'
ltlupli,
ralional
-'l/osaie , ol'. cil
' t't \1oini" (National Science-Fourt<Jatit,rr), op: cit'' p' l!'.
in Recherche 5 (19i4}'
5s

ljolqiatorul p..grrtiii,r"i-iir,

Program

61 Vezi

Ilodol{o Liinas, 1-a fcrme et ta Jot'tclt;'on ies'cetlules ne/ueuses'

rlarsr D. 232*240.
trz Ibitlent,

63
6a

\-ezi Stevert Rosc, ttp. cii., p. iA-72(citat


Ibident, p. ii4; !1. ll. ilr.,ri, Tlte uncet'!tLitx tueruorrs st-s!eil:, London, Arnold, 1968

de Stevon

itose).

'i5 trbident.

ou l."rl
J. C. iiccles, l'lie physiotogy cf
Stever llose, of. r-i1., P. 35.

syyra'f;ses,

Nen, York, Springer l-eriag, 1964, citat de

1S65 (prelliul Nobel


NertJe,,ulr,.st:le and, syn,apse, Nerv York, I'Ic. Grarv Hill,
sinapscior)'
funclionarea
privind
luciiri
i:t 1970 pentru
oi {"ri }losaic (Nationir.l Science }-oundation), cp' cit', p' 2E-30'
6e Yezi Steven llose, of . cit., p. 86-87.
?0 \:ezi U. ,L. ,q'rfiil, o',b. cii', p. 12 si 167; X{osaic (M'S'F'), op' cit" p' 24'
;t \ezi ll. -\. Albj b, op. rit., p. 39 si 74.
:2 Jbiictn, p' 1r.5.
13 i bilan,,
1'. l6i.
14 \:e/i li. I{. pi-ibram, The l1eL{loph}lsiol\gy oj remenfierittg, in Sciett'tijic Anterican, 220 11969),'
p. ?3-86.
?5 \iczi lI. A. Arbib, oh. cit.; A. lireindler, Styu'cltn'a si Juncliile sistemulu'i trttt-es untral"
Bucuregti, Ilclitura Acatlemiii R' S. Rorniria, 1976'
-lti, uuc;u, 1974, p' lll-ll4:
Mosaic (N'S'F')'
?6 \rezi I. Tlaciu, ii,r, lrriltrrreazd, cr"ievttl,
c!. cit., p. 3-{.
$?

\iezi R.'I;atz,

{34

PIIO!'1]NZIMILE LUMII MA?IiR,IAI,E


?7 Telccncc{alu1

78

apatc inc/r la posti, acurrr 500 ctre miliriane de a*i {L l}aciu, of . cit., p. 95-99) .
oJ the brttin and inteltigence, 1973, dtrpA 14osnic ()i.S.l.), op. cit.,

Hart'1' Jerisorr, Iluolutiort,

p. 4-1.
1s

Ihidcnt., p. 1-7.

8r' \:czi \Vooldridge, op. cl1.

lbident., p. 2t3-2L6.
8) Mosaic, op. cit.
Ei Vezi A1, I)orozvrrskt, Lt:s sauants aeule*t s'occtt:!.rer de s hcrnmcs,
8L

avril, p.

in

Scien:e

t f ie, t9l6,.

26.

!1 \'ezi. X{osaic (NatioLral Scietce Fc,uucXatiols), of. cil., p.38.


p. 3li-:39.

85 lbidcnt,,
86 lbitlem,
87 lbiden'r,
88 lbidem,

p. 10.
p. 10, dup5, Janes O1d.
p. 23-25.
Be lbidem, p. 23.
so lbid,ew, p, 3l-32.
el \,'ezi Ste.zen Rose, op. cit., p. 221.
e2 lbidem. p. 222.

e3 Prof.
Jean-Pierre Ctrangeux, lcctie iuaugurald, la Colldge de Iirance, 16 iatuarip 1976r dmpi
,extlasnl dtn Le ll'Ionde, 2l iatuarie 1976, p. l7- 16; Jean-Pierre Changeus, Les r\i:t*ttzLuzit<di,otzs

,cellulailes,

itt

Science

et Atenir, 1976, mar:;, p. 246-265.


Les cotrttnu.uications ceLl ulaires, p. 254.

ea Jcarr-Iri.erre Charrgeux,

Ibidclt. I). 265.


ss Stc.rcrn Ilose,
o1). oit., 1';. 99.
'q1

e?

lbid,em,

p.

223.

es LIosoia (NaLionai Scignce Foundaticns), c!. cit-, p. 32.


se Rodol{o L1irra,s, oP. cif.
100 Vezi Andrzej 'I'rezbs1l, Cott't,titt;tt trataille Ie urte.tu, in.Persfectiues polonais'ts, 17
{197{},

ni'. 4, p. 17-?7, al..ticol dcspre opera lui T, I(olcrslii; I. lionor-sl<i, In.tegratire actit'try oj the brain,
Chicago, Llliversitv of Chicago Press, 1957.
101 I. Konorsl<i, Integrattte acti'uity oj tirc brain, p. 26.
102 \iezi A. Iireiildier" si \-. I>opescu, Creicrnl ;i acti'aitttea tnintat!ti, Bucur:esti, Ertiiura $trln-

9i
fi{icn103

Enciclopediclr.

1976,

p.

2:ili -- 2'i6.

Vczi Charles 'I. l'art, PrelintinarynotcsantitenatureoJ psi prccesses, iri vo1. ed. R. Ornsiein,
'T1,e natttye oJ huwan totts:iotlsness, Sen Francisco, Freentan and Conpany, 1S71, p.468-492;
a la fieraps,nttltclcgie {traduit de l'arrglais), Paris, Pavot, 1973, s.a.
R. Tisclrirer, Intyoductiovi-lart,
104 Vezi Charlcs'1.
op. cit., p. '161;.
10; Vezi S. G. Soal ;i liieclr:rik Bateua;r, .]Iotierit expevitnetlts in telefatk'y, Yale, University

Pless,

1956.
10s \:ezi

Kiev,

B.

13.

{iajin:kl, Biologhitesk'tia reLliost'ticL;;, Izdatelstvo Akadenii Nauk Ukr.

S.S.R.,

1962.
10? Vezi

Charles A. I:rrt, ofi. cit., p. 491, citind iucrd.riie 1ui A. Pubarich, Beyon,rl telepathy,
Nerv Yorl;, Doubleda5:, 1952 1i L. irasilie:. iltperittnrtts i* tn*'ttol sLt,ggestiair,j Hampshire, Engla,nd,
1963.

cf. cit., n. l.
p. 491.

109 Vezi 13. 13. Iiajinskir,


1oe Qh61le< A, Tart, op, cit.,
11a lbidenx,
4bE.

p.

rIa Ib.idem, p. 4159.


t t2 ! bidetn,
1,. I / L.
1,"

I rL,-lt t)tt

L14 JL.ideTrr.
71s trbi.dcnl,

7Lt

il.

-t J.

p. 472_473.

ibitle+l, n,

4E8.

tbide'n, p.492.
1i; \rczi Laryreirct I-c Sh:rn, TcLr,ovl o geinra! ikeory oJ lhe f;aranormtl, \riking Press, 1?73;
Lanrerrcc Le Shair, I|'ha,! i;4:itbot'lan,t abor,t the purar"cit;tcI, iir vo1. eC. lL. Ornsteiir, Tirc nc+tu,re
o! ltttntan con,sc'iott.s;tzr,ss, San Francisco, Freenran arrrJ Co., L973, p. 465.
11e VeziCarl G,
Jl:rg, Sytt,chronicitl,: a;t, acai,t,sctl conneciimg principle, in vo1. ed. W. Piluli
Fr G. C. Jung, Tlt.e inierpreiation oJ i;atuve an,d lha psy6l1s, I3olingen l-oundation, i95J: reprodus
in vol, ed. R. Ornstein, 7'h': ttrtit.u'z Ltf hlntor" oou,ssiou.sn,ess, San Francisco, Freeman and Co., 197j,
111

p'

a20

lbid,ein,

p. 455; ligurE reaiizai5, cu ccncllsul fizicianului IY. Pauli.


Ie contre, Ie paur, ca lepiica 1ui l{arcel

1:1 Vezi ilcrny Chauvirt, La para'psy'chcLogte: d,pvts


Blanc, in La Recheych,e, 1976, juillel-aorit, p.6i9-66C.
1:2 Veli Charles '"larl, r:p. cii., p. 486.
tzs Ibittem, p. 483.

CAPITOLUI.

SISTEME INTROI}ESCIIISE

1. Conceperea omului ca sistem 'intyocleschis apare ca o conseciuli fireasc[


a ideilor din acest volum. Desalilderea omului are 1oc c}"tre universul spi.fio-tempo-

ral, iarit+trodescl'tid,erea, prin fenomenul de a-fiire aparc ca o formi" particularl


a triirii ci"tre zona profund:i a lumii mait'riale. intrl-o aitir lucrare oblervam ci.
automatul rra rlmine un sistem deschis cltre exteriorul siu ;i inchis cd.tre interior, in tirnp ce omul este deschis 9i in interiorul s5-u 1 cir.trc ccea ce am numit
afiirc. L)e ascrnenea, mai obselvam ci depS"girca automatuiui individual ;i social
artincir asupra" intrcgului univers o lumini. nou[. Universul insusi nu este numai
sistem, nu c-ste numai ceva programat o datl pentru totdeauna, ceea ce omu].
ar. pi-rtea. si do"-edeasc5. ir-rtr-un viitor foarte indeplriat o dat5. cc cunoa;terea
lui r,:r inainta c5.trc cheiie profunde ale cxistentei $i iumii matcriale 2.
Introdeschiderea ridicir in fata noastrS. o serie de probleme. Care estc dcose-

birea dintre sistcmui cleschis ;i sistcrnui cu introdeschiclele? Nu pot fi etre tiatate


de fapt intr-o singurd" ctasir iir lurnina teoriei actualc a sistemeior? De ce un sistem intr:odtrschis ar putea ,cir fit-- ce\ra care si depSgeasci" sisternnl?
Voin observa cit sistemu,l, este tt,ro concef,t care rejl,ectd s6r!, se aplicd cnoe'i realitdli slrttctLtrate. Ltrtr:ratia nu constituii: urr sistem, -informateria nestructuratS. nu
constituie un sistem. in scliimb, Iumca cuanticS. constituie un sistem, la fel si

lumea macroscopicS. neinsuflelit5.. Cind ajungem la animal ;i om lucrurile sint

insi mai cornplicate.


ln primul rind, ar trcbui si clarificlm

ij

ce intelegcm prin't,ealitate stntctotyatd.


F5"r5" indoialS", aceastS" notiune presupune faptui cd eiistd ;i realildli fdrd nici
uir ftl le sl rttt{trrd, s; diutnte ;,olil,lli itt Toial,i tlti;fornilalc (adniilind ci-orjcc rcalitate neuniforn:i. s.ru uniforipii" arc structur[). tn multe cazuri, c realitate poate
si ne apari. -structuratir" sau tatal, uniforml, in funclie de modul ei de observare.
spre exernplu, coala cle hirtie, fJ"r5" nimic scris pe ea, poate fi conceputir ca
total u.niform5.. Dar dintr-un ait unghi cle observare ea are o structur5, -intrucit
e,cte constituitir din lanfuri moleculare de ceiulozS., din liarli ctc. 5e pare insf
ci ar fi posibil sir. ne irnaginS.m lurnatia in sine ca ceva total uni{orm. La fet,
in{ormateria nestmcturati. I)ar se ridicir problerna trecerii de ia lumatie }a lumea
cuanticl, ceea ce implic[ interr.entia unei informatcrji structurate care s5. se
a'P.lice intr-un anumitmod luilatit'i (fjg. 1). Trebuie s[ eriste o ,,Iogicii" a apl,icdri'i pe care nu o cunoaFtem inci;i deci o lnr+te n apli,ci.rii. rlrccst lucru insearnnS"
ci lumatia este.;i ea structrr.rabilS, dar o dati structuiati nu mai csic de fapt
iumatic, ci clevinc un univcrs cuantic in e:<istent5".
f)e aceea zoiliL cea- mai profundS" a lumii materiaie cste nestructurat5, in
stnsul ct'l mai absolu.t al cui'intului, est.c arn tzeyaor din carc lum.ca urateriali
sc structureazi gi se desfr;oari de la sine. Se .,'a spunc ci pcntru a incepe ]lroce-

136

PNOFLTNZI},TILE

LUN{II MATERIALE

hformaierie
nestruclurati

t
I

tt--"/

lumea nentaii

i
'

/ (.i tumea

intro-

deschiderii

,t

o.l

) si a alior dbpzitive materiaie decvaie

Fig. i
d,:sfir,gurirlii lumii dintr-i-rn rezervor atr:;olitt trcstructurat trebuie si. intervini
ceva pentru a clccianla o priurl structurare. Acest lucru inseamn5. insi a judeca
lucrr-rrile 4n il,n,p, or, in ortoexistenfiL tirnpr-i1 nu existir, cel pulin sub foima in
care noi il cunoar;tem in unir.ers. Si totugi inclinirm s5" credem c5. o structurare
in informaterie proJucc un atribnt rurlimenlar';i concentrat al timpului, un ,,timp'l
specific ;i propL'iu acelei stt'rtcturlri. Am vizut ins5. c5. informateria estc o subsianii de natui'Jt difcrit6. dc cea a lr"rma'iiei; c:r" conferS. proprietS.li dc continuiiicare ;i duratiL ;i :rir cite c:<clu-r ca- in siarc puriL, datoritS. unei sensibilitirti specificc, si'L aibir ;i nn echir.alent :11 fluctuariilor statisticc care si genereze spoi'rtan
str,.rctur-i ;i deci eri:tcntc, fic c1e mai schcmatice, dar carc ccl putin pr-in fenomeitc plobabilistice s:"r" poati proclucc la rindiil lor noi structurl.ri. Ai' fi deci
posibila o alnoi:sa{rr ,,iniliaii", rlal toatr: fenomenele au 1oc in r'itnbt,tl, sotcces,iu,ttil,ot .ftirc'i du,ratii a-1c intormzrterici. 1'1oc1e1u1 de mai si-ls ar deschide;i calea unei
inlelegcri filoscfice a prob:ibilitaltilor. !-enornencle aleir.toare pot ar.ca deci o r-:idicin5, rn'r1t mai adincir, ixLl>licatd tic e:;j;l'icaren t'tt,atei''iolistd o ltnnii.
Un univers pozite, Ia rindul lui. aduce pr-obabilistic structuri,ri in info;:n'ratcrie,
dar poate s:"1 ic prod.r-rc5" mai ales con;iicnt ;i creaior prin interinediul L-rmii mcnta"it (fig. 1). Iiri:1e1e lurnii materiaLe se autoamoiseazia, se dezvoiti, se invcnteazi,
in parte, prinmecanismc materiale proprii. Prol:;Lbilitatea;i congiiinta pot decian;a
inele a1c lumii ilateria,lc.
Real'itdlil,e stytLttu,rcLte cuprind categorii ca1'e po{nesc dc la strncluri complet
dezordonate pinir }a ccle in care elemenielc c1c ordine permit o orclonare totali.
{Jn gaz format din rnolecule esti: o realitr-rte strrctrlratir, el poatc fi de:;cris prin
migcarea de agitalic trrmicl, dezordonatl, a molectilctr-rr sale. Crice ,,wtftiule esls
o re al,ittttc structu,t'otti, ins[;i no]itnea rlatematic-abstracti de mullilnc l)resuprlne
o imagine abstractiL structuratiL.

sul

SIS.TEME

1:17

Intrcbarea cea mai delicatir care se poate pune cste aceca claci omul esie
o realitate cornplet structurati. Singura posii.rilitate ca onul sL nu fic de o completitudine str-uctttratir este aceea de a admite ci" prin cimpul si"ru mental cl arc
un coutact, acces Ia informateria ncstructuratS. I)e asemcnca, trebuir: cxaminat
in ce m5"sul':i progranele sociale cu care omul i;i incarci sistemul siu ncrr.os
central nu 1as5" liberir o potenlialitatc nestructuratir a sa. Un progranl (in sensul
programelor calcuiatoarclor elcctr-onice) cstc ;i cl o r:ealitate stn.rctur:at[. Sisternul
:1er\ros estc intotdealtna structurat. Introelucert-'a unui program cat'ir s-ar inrnagazina fizic in sistemul ricrlos ar producc o anun.iitS" rcstructuiot', care ar rcprezenta programul respcctir'. Deci programe-le inmagazinate in sistcmul nervos apar:
ca restructurirri ale acestuia, suprastructru'a (,,software") estc o rcstructurare
,,,hardu'are"). Din acest punct dc I'edere omul aparc ca un sistem care se reorganizeazYa, sc restructureaza. I)e;i structurile sistemului nervos sint discontinue,
in viata socialS" ontul se comportir ca fiintS. macroscopici- cu activitatc intc'giatoare, cu con;tien}5" ;i nu ;tim in ce m5.sur5" contactul s5"u cu realitatea nestructurat[ a informateriei nu joaci un anuntit rol in func{ionarea sa prin ie;irea gi
teintrarea omului in propriul siru sistem. Poate c5. in contactul cu informateria
au loc ;i anurnite interactiuni care -.ir asigure pirtrundcrca in interiorui (in ,,masa").
informateriei nestructurate.
Anumite reflectiri ale acestei intcracliuni intre ccea ce estc structurat ;i o.
zoni- nestntcturatS" pot drtcc la reflectS"ri alc nustmcturirii. DacS. lucrurilc ar sta
astfel, atunci introdcschiderea omului se manifesti prin fenomenul de afiile, asiSrind cuplajul cu informateria nestlucturati, dar printr-o zonir intermcdiari.
pe cale o puten socoti de schimb (Iig. Z). Aici omul poate structura tcmporar,
iir temporalitatea sa, sau poate cii vli putea inscrie structuri pcrmanente create
de el sau dc o coiectivitate um111i1. Principiul rirmine valabil ;i pcntru animale,
chiar dac5" puterca ior de influenli prin zona dc schimb nu va fl clatoratir unei
i'oinle con;ticnte sau putcri de creatic con;tiente, ci mai curind de or<iinul probabilit5.lii. Nu putcm cxclude si altc posibilitlti ca prinCipiul de mai sus s5" fuuc:ronaze.

2. I'lai inaintc considerarn sistetnu,l ca un concept despre o realitate structurat5". ]lezulth cir nu putem pune semnul egalit5.{ii intre s'isteln ;i real,itatea,,
siru,cttratii? O analiz5" foarte atenti ne alat5" c5" intr-adevir astfel stau iucrurile,
degi in vorbirea curentS. nu gre;im plca mult dacii luiim realitatea structurali"r
-.istem.

I)ac[ lincm cont clc teoria;i practica sistemelor se poate afirrna

ci.:

A.,Sistemul esteurt tt,odetr, bozat lse rut, anu.ntit pu,nct de atdeye (pe rrn anumit
r-raghi de observalic) aI wtci reat,itciQ,i sli,rtctttrate.
LIn sisttm de comunicatie con:pus din aparate rLe cuiegelc a clatcloi', dc co,iiiicare, de 1-;ansmiterc, din linii dc tlainsmisie, airariLie cic r, c.irtic, urccxlilicare,
-rr:lricrarc ;i r-i-iiare a ilfoimaliei l.u este c1e fai;i un sistcm, ci a yeal,itat,: !at'!,ial.
5istum

0mut

struciuret
si

iEsirl;ctlnabil

;qra. ri: lriri:ib

Tig.

iJo

PROFUNZIMIDE DUMII MATE&IALE

stvwctttatd dup5. un model prealabil stabilit de noi. Trebuie si subliniem ce Dreciz.area ,,.par!ial- structuratS." se referS- 1a structurarea numai in raport .,,
.6o.,.ceptele sistemului de conunicalie. Sistemul de comunicatie estc o realitate iomplet structuratl, extrem de complexi, daci ne gindim la retelele Ae oto-i car"
comptln aparatura. dc^comunicalie ;i prelucrarea datelor sau la particule elernenta,re ;j rnai adinci-. gar punctul nostru de vedere, de observafie, este acela de
a-l privi .ia uivelul sistemului de comunicalie ;i in acest sens sistemul, initial
un model, devine un sistetn d,e comwnica!.ie. Dar chiar gi pe acelasi palier ma-terial o realitatr: structura.tS" poate fi "privitl sistemic- din diferite^ puncte de
vedere. Acesi lucru este bine cuno;cut in
practica sistemelor tehnice. Deci trebuie
'sL adnitcm ci existi realit[fi structurate pe care le modellm , sistemic cu un
anumit..punct de vcdci:e, infelegind gi modul nostru de tratare cxperimental1 a
rcalitilii ca l1n punct cle vedere. D;rr trebuie s5 admitem c5. puterir concepe sistemui (a,dicrl rnoCele pentiu realitS.fi structurate) dup[ care o]er[m in realitate,
creind, la uu atrumit palier al existcntei, structuri ca^re redau sistemul conceput.
ln mintea noastrii se formeazS. iniotdeauna anumite rnodele aie lumii in i"t"
tr5.im, ale organizatiilor in care muncim etc. Un +nod,el, sistemic, fie i1 mintea
noastri, fic exprimat pe un suport de informa{ie, trebuie si aib5. un caracter
ordonat, ceea ce presupunc utilizarea unui limbaj , incepind cu cel natural si terminind cu ccl ma-tcmatic. Modelul lingvistic al unui sistem, atunci cind limbajul
natural este incorsetat intr-o maximir rigurozitate, aproape nu mai poate fi deosebit dc un model logico-maternatic 3. Atnnci putem complcta observilia noastri
dcspre sistem in modul ulmS.tor:
a) Sistemu,l este u,tt mod,e|, obseyaa.t sd,u creat cw wn Limbaj, rnodel, bazat pe un
antnnit pwnct d,e aeclere, al, nnei reali,td[i, strwctttyate, sau
b) Sistemu_l este tm. model l'ingaisti'c logico-noatent,atic, depinztnd, d,e rm obseraator indiaidt+al satt, social si d,e ptr,ltctwl |'n'i de aed,ere , nnodel al wnei real,itd{i, strwc-

twrate.

Sc ridicir aculn o scrig dc problemc noi. Cine este gi ce este observatorul?


Nu este ;i ei tot un sistem (realitate -structurat5" sau rnodelatii sistemic)? Privit
intr-ln alt mod, sistctnul, ca rnoclel lingvistic logico-matematic, poate fi consi'derat o infolr-na!ie. Dintrc toa'rc informatiile desprc realitatea inconjuri.toare
ca.rc grllpari de informalii pot fi socotite sistcme?
DaciL lincrn cont dc lucririlc celc rnai noi in dorneniul teoriei sistemclor a
un sistem poate fi d.escris prin teoria rnttlli,mi,l,or. Ai.it t"it" apare ca o conclilie
erecesarir pcntru conccptul dc sistem.
Nofiunca dc mulfime_.este fundanLentalS. in rnatematica contemporan[, ea
fiind a;ezati astiz-i la temelia intregii matcrnatici. Iful,tirnca este un obiect matematic, pe carc pllteln insir sir-l privim in acclali timp si ca o realitate structuratii. l\{ulfimc:r poate fi inleieasi intr-ader"irr gi ca obiect-rcalitatc structurat5.
;i ca sistem (model). Pcntru rnulfime, coucept abstract, avcm de fapt sistem:
reaiitate structurat[.
Ideea coincidenfe"i couceptuale .intre . sistem. ;i rnullimc poate fi g5.sitL.la
unii matematicieni 5. In obiectul mateinatic rt,u,llirne noi putem da, crea diferite
structuri: ,,a da o structuri intr-o rnullime inseamni a-i da o organizare" 6.
Obiectcle matematice pot fi crealii ale noastre, cd.rcra le putem gisi utilizare
in mcilclarca, conforn unol puncte de vederc, unor realitS.fi structuratc.
B. Sisteynul ne apare caw'tt'_obi'ect matenwatic tlel,i.pul, mullim,ii gi esie itt, acei,agi
tiw.p o 'inforwa!'ie de ti'pwl' m,uftitni,i.
I)ar conceptul de mullime es_te cr,eat de mccanisr:rele logice a1e rciiilii rroastre. Or, s-a constatat ci teoria mullimiior sc izbe;te de anumite paradoxuri logice
care o fac, din punctul de vedere al unui criteriu de inchidere logic6 perfecti.,
vulnelabili.

SXSTTJME ]IdTTiOD}IECtr{ISi'

139"

de r,swlitate st'ruclotr,atd este multimea abstracti? Structuratir in ce?


insi nri ,este m.aterial in sine, ci numai in misular
:: care el este c restruct.urarc a unei structuri fizice. Ilultimea, {iind un obiect
-:atematic, poate fi privit[ ca o real.itate structurati numai pe pianril concc]p::lui? Putem lac,c ,abst,rac;fle 'de .orice suport fizic? Evident, in cacinrl unei con:.ptii materialiste acest lucru n.u cs;tr: posill1l. Desp,r'inclerea mentalii a conceptu-':i de mul{itire, spile exempl.;, de suportul slu fizic (reteaua de nenroni a si-ste:rului nostru nerrvios 'centr:al), desplinderc carc cnprincle de fapt;i ctapa acti-'ititii integratoare:acreierului, es,te fictivir, chiirr d:rc5" iii actir;itatea integratoare
. creierul"ui ar inten-t'ni cirnputr nrental ;i deci in{ormateria. Conccpt firir suport
-u poatc cxi.sta. ,Si iotugi, aollccptul structurcazS. intr-un fel memoria din ferite
- unui calculator dar si arrem,ori.a, din semicolductori sau din sistemul nervos.
Leci conceptul extras "din 'orice tip de suport putcm sd-l pritim, in scopul analij'ii, ca o rea.J'itat.c .abstr,acl,d
satl cra abiect ttr,o"tewat'ic.
Este uqor de inleles tendinla mentalir care di t;iati- ,id,eii ca o entitate de.ine-st5.titoare, alunecare subicctir,i prin proccsul delicat mental de mai inainte
:ar ;i cu un con{inut obiectiv prin .ccnstringerea pe care o riclic5. probiema existen.:i ;i a iegirilor p,osibile din aceast.ir constringerc.
W. V. Quine afirrnl ci, rtre;i ,,S poate arX.ta c:i intreaga matenraticii se
:.rate exprima prin iitnbajui tcoriei mtritinrilor", datoritl paradorurilor ei, faptuhi c[ se poate simuit:an doverii;i ader':irul;i i'a]sril,,,tcoiia mullimilor este-dis.:editat.l de paradoxuli" ?. Pentru Quine teoria nriltjmilor nu mai poate fi
,rnsideratl ca fundarnent al mat'ematicii, fiind nln-rai un ilictionar dc iermeni
:::atematici. far adev[rul matematic Quine il cauti in afara logicii, in afara
-:oriei mullimilor, in obiectele rnaten.ratice intelese ca crice ali rlomeriiri al sti-

Dar ce

\umai in

feX

conccpt? Conccptul

::telor natulii.

lnchiderea lcgicir" a matematicii s-a clcveclit a nu fi posibilX, clqi a fost c[ur,


-.:i. dc o intreagd ;coali
sart succesiurri.:c ;cc'ii, inccpind cu qcolilc logice (Leib
:-:2, I]" {glgutl, 'Boole, Frege, Russerll,,' Whitehe;d) gi continuindcu q'coliic
::,rm.aliste (Hilbert, von Neumann

8. Problema dnchi,derii logice a matematicii.

;.a.)
i:le denumitS. in matematicS. problema
cansisten[e,i sistemeloi formaie. Scoala.
-semnul
::rmalisti in matematic5" pune
egalitS.tii intre 1ogic5" si matematick. Ea.
. riemonstrat redrrcerea problemei cotts/stau,!ea malilor capilole ale matcmaticii la
::;:sistel.tla ar'itmeli,cii nttnterelar n*|wa!e , care iroate fi pus[ in coresponrlen!il
e clern6nstreazl in:posibiiitl.:: teoria mullimilor. Or, in anul 1931, Tiurt Gocicl
:-a _consistcn!-ei. c_ompJetc a aritmeticii nume::elcrr naturale (teorenta i.e incom:l=titudine a lui Godei), ceea ce prlne srrb srmn,-r} intrebirrii intreaga consistentil
: nratematicii <iin nunct dc .,cdcrc lcgic, n':,i bi,,.i .prr ,r
i':i:{er5rn telmcnlrl d,e htchidet,e logicd lri ]oc ci... c^n"isrJnf:, .l-.;
",i.1,'t7r,ii'ii'tl,''gii)
starea nornrali
- si,sternelor matematice este dc a fi {iir5 inc}ridcr-c lsgicl {iig. 3), ccca ce iru
l::.eamni, din punctrrl ncstrri de ".tedcre, c;i sir:t inconsig'r&te,. ltiore.ma lui GoCei
;:: t1n lcl fundamental in gindirea ur:ranir- dr: cnre foatr. nu ne c15-ni futch seama.
- Rezultatul iui Godel a adus o laviruri mortali. ;r";riomatizii.rii conlprch,:nsi.,,c".

a:reciazd Jitorris Kline

10.

Tot e,l noieazir

,r: toate rezultatele oblinute dupi. /


;:aritia
;:arifia
aclllri!
Lucr5rilor ltll
IU{",IetIIrOI
lui (:OOet
lui
Gdd.el nl,l
sistem
nr,r aU
l.r // Sll
s:hinibat deloc situalia. Fentru Morris i c'r
irEhidere
flne nratematica se g[segte in crizd.
,

: ,,Eforturile

de a urmE.ri rigurozitateu 'r..'r,;!'


la ultimele ei limite au dus la un impas
&-:upra chruja nu existS. nici un acord
aarpra a ceea ce ar putear insemna" 11.
e

i":i

;:::l

isienr

finS

:i

Fig.

PROFUNZ]MILE LUMII MATERIALE

40

si fie in principiu mai clare. Acceptind rezulGddel, problerna care se pune eite aceea de a vedea curir anurne se
,,completeazS"'. tofu;i deschiderea logic;" (fig. ). ln matematicii s-a dezvoltat o
:gcoall intuifionist[,incepind cu Kronecker (- 1870), continuind cu Poincar6,
Brower, Weyi. Pentru aceastS. ;coa16, prin cuvintul reprezentantului ei cel mai
de seam5., Brower, ideile matematice se impregneazl" in mintea uman5" inainte
de limbaj, logic5. gi experien!5.. Pentru Brou'et gindurile nu pot fi corrplet simboLizate, ideile matematice sint independente de imbr6cS"mintea limbajului ;i rnult
mai bogate, iar logica aparfine limbajului. Pentru Weyl matematica izvori;te
nu nurnai din activitatea rational-logicd" a omului.
Rezultatele noi obfinute in domeniul fundamentelor matematicii pin5. ln
prezent confir-rni teorema lui Godel 12. Lin aspect important este faptul c5" un
sistem formal logico-matematic poate fi autornatizat, supus deci unor procedtlri
:autonat'e (fig. 5).
Logica presupune o funclionare ma;in5", automatizarea unor succesiuni de
operalri gi deci este legatl de automatul din om. Din acest punct de vedere,
al autornatizirii sistemelor formale ;i al sistemelor de deducere automat5", este
priviti problema de citre ciberneticieni. V.Il. Glu;cov 13, observind c5" nu este
posilril[ completitudinea unui sistem de axiorne (cu exceplia unor cazuri extrern
de simple) accentueazl ci ,,in aceasta const[ sensul importantei teoreme a lui
.Godel despre incompictitudinea aritmeticii, care aruncS. pe un plan cu totul
nou intreaga problemS. a fundamentirii matematicii 9i automatizS.rii (pe baza
unei formaliziri complete) procesului oblinerii unor noi teoreme prin teorii construite deductiv" 1a. Intotdcauna intre axiomele unui sistem formal, existl o parte
care nu poate {i nici demonstrati, nici justificati cu mijioacele acestui siltem
(nedecidabilitatea sistemului). Orice sistern formal, daci este necontradictoriu,
este obligatoriu incomplet. Godel a realizat demonstralia sa prin procedee logicornatematice, astfel incit rezultatcle salc se extind de fapt la sistemele logice,
inclusiv cele iogico-rnatematice. DacrE acceptd.no desch,iderea wnui asetnenee. sistem
ca o l,ege fwndam,entald, in cazul matematicii el poate fi deschis cltre realitlti
matemaiic"e din afara sistcmulu.i logico-matematic,* pe care le avem intotdeaunl
d.e explorat. Iar dacir tot ceea ce cste logico-matematic poate {i automatizat $i
ncitttea wmand, in diferite moduri, are .posi,bili,tatea sii. tnclr,idd. d.escloi.d,erea |,ogi,cd,
atunci teorema lui Godel rejlectd o realitate aie a m'i'nlii u,rnane gi poate a hunii
Cred ins5" ciL lucruriie ar trebui

tatul

lui

rnz*tet'ial'e.

15
John l-ucas trage concluzia din teorema lui Gtjdel c5" mintea uman6, in
totalitatea ei, nu poate fi expiicat6" ca ma;inf,. Singurul lucru sigur care de fapt
poate fi afirrnat este acela c5. mintea umanir nu este o trua;i,n,d logica+tatetnat'icd.
pu':i. DM ar putea fi o maginS.
Donald MacKay 16 consideri cir mintea este un automat stocastic. Am putea
completa automatul logico-matematic determinist cu unul stocastic pentru a ob-

zoni
neuplsi

deschidere

logici

automatulul
Fig.

s'Lipus
autonnatizbrii,

cnlculutul
,aulernat

Fig.

SISTEME INTRODESCHISE

N.

i\JL

l/t'"--f
Fig.6

tine o fiinll? Consideraliile noastre cle pinl

a-cum nu ire perrnil acest lucru"


care interpret'5.m rezultatul tui Godcl cste acela cI- nu poate exista
un automat in sine, ffri deschidere, oricite succesiuni cle sisteme iogice am ad5"uga
qfig. 6) pentru a completa in serie aceste sisteme, clci intotdeauna existi o altl
deichihe're pe care o'avem lnci de explorat filosofic ;i ;tiin!i{ic. inchiderca n-u
este chiar
d." necunoscutS. in practicl. inchideri realizlm concret cu rezul"tit
din ;tiinlele niturii, cu moduri deosebitc de gindire -;i functatele experimentale
tionare a minlii noastre'(intuilia spre exemplu). $i dac[ mergem in.adincurile
miatii noastre ipre cimpul'ei meirtal $i informateria nestructuratl, atunci nc intrebim cit de profundl 6ste deschider6a iui Godel? Sint posibile inchideri parfiale
qfig. 7), daf intotdeauna rb.mine o mare introdeschidere.
3. S5. pS"rlsim problema automatelor, asupra cireia -vom reveni, ;i s5. relui.m
noiiunea de sistem conceput ca un model lingvistico-logico-matematic al unei
realitili structurate. Am aretat c5. modelul este o info-rmafie pentru un observato: care poate fi societatea, un om sau un calculator electronic (inteligentl

-tiodul ln

artificialS").

R.ealitatea, in ansamblul ei, consideratl ca'in,el al lrnnii mater'iale, tlu este


cici nu este total structurat[. Omul, nefiind total structurat, de asemenea
nu i:ste sistem. lJniversul f5.ri viu, firl un contact cu informateria nestructuratl
ar fi sistem, insi un sistem deschis (fig.8). Universul continind viul, fiind in
coriact cu informateria nestructuratl nu mai este sistem. S'ocietqtee, de asemene1. ilu este sistern ;i trebuie s6-i acordim o atentic deosebitiL in contactu'l'ei cu
ini,-rlmateria nestructuratiL. Lumea mentali este constituitir din individualititi
dar ea face parte din societate gi nu esteexclus ca,,firele': informaterialealeoasis!-:m

M
LI

,''-f\ \i
i

DFsTHTDERE

tt \?r interiorul si lenrlui nEnos csltral


\* elnpul nrntat, in ms d schimb

lt

Fig.

&\E,

{L/

rq\*i,*,.,ur
3ig.

J
8

i.;;

dexhis

I'nOF-L'N Zl !\,UI-E I -U

d44

i\IlI I.IATI'IRIALII

ar trcbui sd doat:cli,m, ci pinir la ultima sa activitate nervoasl supcrioar:l, cornportarc si viatii spiritualir el rlmine un autortat. 'lrebuic clcci sir depunem eiortuf sl cuprjinci"m cii rrai mult din om ln automat, sir vedem unde avctli
<1i{icgitili in continuarea acestei cuprinderi;i curr anume am putea sir lc depir;irr"
Cele llai avansate automate artificialc cunoscutc ast.lzi siirt calculatoareli:
electronice. Automir.t'ul 2il cstc un saslcrz. tlin.anti c tl,iscret, ceea cc insclrntlir r-irl
sistem crl srairi cliscrete, trecerca clintr-o starc in alta fircindu-se intr-uu anutnit
tact, tt, tr. . ., clat clin afarl sau depinzind dc {unclionarca si:;tenrului insu;iExistri irrtomate ,tetu,lo?tonre, -*tirrile siitemului schimbindu-se nulnai la conrcnzi.
scmnal*, clin afara lui. O linie cle telecornunicaiii poate astfel sl fie interlrrt-trrlri
ca un automat. I-a auiomatele cLr (rlttoilanxre sau grade intelne de autonomie sfrT; ri "'
inteyn,e se cttdascloitxbri. 'tr'oate autornatele cu carc arrern de-a face in practiclr .'au
pe care lc concepem la nivelul practicii, inclusir,' sistcmul ncrvos ci! rxaiin:r n('r.lionici, sint sisteme cl1 rin numirr finit de stl'rri. Slslerte ctt std.ri fiuite2L, dt'iur''
nrite irr moC curent atttorx,aie Jin.itt, sint nu numai structurilc fizice cnur -int
calculatoarele electronice gi sistcrncle nervoase, ci gi programele de caicnl,.algoritmii gi, in cele din urnir,'logica formalir intrl in categoria automatclor finite :i"
Hao Wang reuge;tc s[ clemon-.treze23 cu ajutorul calculatorului electronic ccle
aproape +OO ai tecrcme ale logicii predic_eltclor (in ,sens restrins) din lucrarea
tr;rincipia ytt,stl.rentatico 2a. Experimentul lui Wang dovedegte 9ir c*e posibil sii'
se stairile:rscl automat toate^ teoremele unui manual de logicl. Trebuic {lcutl
c diferentir intre calculele numcricc carc utilizeazi apro.rima{ii ;i. dernonstratiile
care utilizeazir propozilii. Formalizarca logicii ;i, de fapt, Iogica tnatematic6
sugereazl, sp*ne^Wit',g,',,cir a sosit timpui_pentru o nouI. ramuri- a logicii..aplicate
care trateazh dr:monstraliile la fetr
caie pcate ji nurnit;- analiza <infererilid?-i'r
cum ina-liza numericil trateazi caicului" 25. l\latcrnatica mecanizatl, de fapt atltornatizat[, riciici. fi1rl indoialir autornatutr-calculator electronic pe un plan care
il aqazl elin acest punct rle vedere la in6i]ime;r minlii umane sau o aducc pe
acealsta la nivelql rrnui automat. Uneori o demonstralie poate avea nevoie de un
numir atit c1e mare dc-. pa;i incit sl fie imposihil dc a fi rcalizati clc om. list'J
ceea ce Wang nt:meqtri c! teoremir ,,adirrci" : o fclmulir care este scurtii tiaicare poate fi f,cosebitl n-i1rn?i prin dernonstralii lungi este- o teoremi ,,adincl""
O exiiresie scuril care estc echivalent[ lrnor e-\plesii foarte ^lungi este un concL]Pt
?6. Pr-esa anunta faptul cl prin utiiiZarca a 1 200 de ore de calculator
,,fogot"
-demonstrat teoreura ."i<r" patru culori. Ilin practici se cunoagte cir sint
l-a
suficiente patru cuiori pentru a. iolora o harti p.lanii. sau sfericS. dar matematic
nu sereugiie decit clemr:ilstrarca redu.cerii ia cinci culori clin cauza.volumului prca
*"i- a" ploceduri. K. Appei, \\r. Haken E.a. de lalllinoisUniversityaureursit
si intocmdasci un ptogtooo iare si permit;" denronstrarea teoremei prin calculator Jup1 un numar t'oaite mare cle ore c1e ca.lcul. Yerificarea dcmoristrafiei, pentru
valabiil, impune reluarca ei pc ur] alt calcnlator, cu o variant5'
"-liiScotitd.
de program,.cd,ci nu .-ste posibii,i o veiificare-.cu forle Llmane. Verificarea
nou[
social1 a'afevlrutrui ilrpurie ml:tocle rioi car:c. implicS" r'erificarea unui autoinat
{primul prograur) rle citi-e ri* alt i.utomat (programul .,'ariant[).
Pini la urrne se prine probiema c1c a avea o variantl automatizati a intfegii **t"*ntici existeute, (;i cu tot ccca ce- potenlial poate fi cledus de aici), ceea
ce nu apare ca o sarcinl',]xtrcm de clific.ilii pentru t-on$tiJ existent de cuno;tiale
matema"tice al intelectulgi uman. O disciplini rnatematici poate fi ast5:'i dedusl

lui din

on1 Si

geometria este;i ca redusir la-ilgcbrd;i logic5.,. Ile la anurnite pun9tg


ai"
"ft.,
rn;i;ir,ii a,nrlmite loglci, se'poaie dcmonstra o matematicS.
;;-p1".;r;,
"rigoiin.r
ercrnplu,' te oriilc -n,,rn,'rJlor rlatilrale .si l'eal,e 1l9t {i , d.Yli::
cxtiiisi, ,.S,,r^"
mt'.l1trnrlor,

din tcrei:-ja'rnilliririlor. lJacl tccremeie si:rt generate mecanic dit:. tcoria

SXSTEI\{E II{I| RODEEC-'i.IISE

145

atunci orice set cle teorerne izomorfe cu axiornelc nurnerclor lcalc (sau
nunrcrr-.lor
naturalc) deteruinS. expresii care pot fi luate ca tlefinilii^pentrti.orr..,pt"l"
.t*
baz|t' ale teorici numereior.reale (sal nurnerelol
i,'rt.-on asenenca caz"
se poatc pretinde ci" m:rsinile pot sir clescopere""t"..r.j.
;i defiriitii" zr.
Ntl putor.i insii intreba clacir- automateic pot sL ciescopcre noi capitole ale
natcmaticii. l'n pa-s inainte am face in accirsti- directic claci- arn completzi
ar.itoilatul rtostrLt, sor:otit pinli xcrinr, ii:rplicit, cir fiincl cleterminist, cu r11 anto'rat
.tocastic.

Au putc'a. cotrsicicra un atrtonrat cie'cerminist ca o masinir logic-fornrr.iir


::ctati cr.inrrentiot:,tl clrcpt url autotnat ile clasi. A. Este evirlent cI" om'l n,,
l)oat(r Ii un astlcl .1c a.'tor'at. 'lc.,rcma tui Gridel despre care aln
amintit
:niritllc l1c lLrati'i cir L1n automat A nu poate fi autoconsistent; el
'rai
nu nru'ai
ii riu croc.1zi, dirr nu se Foate atlerpta ra mediu, er are nevoie de punctc de.
:''lecarc carc sir-i fie clatc clin afariL. in rlod. curent noi folosim
ast[zi calculatoarllr: eltlctronictl in rcgimul A c-a autotnate deterministe. llneori se cauti ca si
gindireir noe.;tr:i si fie atrasi. in ctl;ca logicii formale care
alrl vi"zut ci ,ro po"t"
;i nicioriati complct inchisl.. A acimite acest lucru ar insemna a face din mateilaticir un limbaj ;i chiar crin intreaga ;tiinl5 numai timbaj, discipline supuse

unor reguli formale. octav onicescu rcmarcb. clin acest punct de vedere:,,Duci
accste tentativc ar fi reugit, spectacolui;tiinlei ar fi fost uimitor
d.e si"rac: o
tizicS" universali, identic5. unei doctrine matematice, ea fiind
red.usi, in esenfi,
;;r rin sistem de semne si citeva principii. Toati cunoa;terea,
cu toate virtualit5:ilc ei ar fi rezumatS" in nai putin dc o paginl" :s.
De fapt paginile-aritoinate ciasi. -{ sint utile ;i de dorit clar nu este posibil
.. recl*ce intr-aclevlr toiul la o singurir pagina. Mai curind asemenea
pagini (A)
'-r trcb'i siL se imbine ({ig. 10) prin i'te'mediul
unor automate cu *ta-chsr: ip),
: rr acestea ar putea sir aibii o prehrngire introdeschisA (y). ]n
categoria arrtorn"ie_
-ir va trebui s[luirm in consiclerale auto:natelc storastice si vagi, ultimele bazatc
:': teoria" mulfimilor vagi 2i).
6. Un autom;rt finit, rn : <X, Y, S, f, g:(li,
.=tc caracterizat printr-tn ttlfcbe t d,e intrc.u,'::
\-_r.,
,.1
-.
(2)
, ., .\ttt
-\
- 1.\1, ^t,
.ale cste o mullirne {jnitir nevidir-, dc sir:ibo-;ri (litere) ; printr-un tllabet. de itsr'r,;,

{3)
{yr, }'s, .,,.,yu},
.rind. cle asemenea o mulfime finiti, nevidir,
rn,
-:: sinrboluli; plin tw+Qir*ea stililor lui (.;)
.
.
.,
6oj
62,
-.
tor,
;::nC *.i ea finitS. Si nevid[; o funciic iie
,:i,ii;tbare a stdrii 'f, .ur" face s;.'r r t.rrr'spi-tndi
::eclrei perechi (*,, o;) o st:rre cr*; si printr-o
-'::itclie de 'ie;ire g, care {ace sir ccir:spillidi
:l..cireiperechi ("r, o,) un simi.r'l tl.: i.,sire v'r.
Definilia de mai sus i0, in crz-ul rii-;io-

Fig. li)

PROFLINZIM'

i-'I

T,TT\{

I;

N,I-AT1'RI,I I-E

_l
1

I
I

INAARI

inh#i
ir'te,me

"

,i:l

lll

ilF

Irig.11

ilratelor deterministe, comporte o. descriere univoci a functiilor f ;i g. Daci


aceste funcfii nu sint definite univoc, atunci automatul nu este determinist.
Dacl- f gi/q3u g nu -sint definitc pcntru toate percchile (xi, o,) atunci automatul
ste denumit incom'l>let. In scopul ulrn[rit de noi, ne interese:rZl un autornat care
cuprinde o partc cieterministi (clasa ^!) ;i o parte stocasticiL (clasa B)*.
I)ac5. unui automat determiuist ii atasd.n un automat ,,intern" stocirstic
(fig. 11), atunci functionarea automatului cie bazl., determinist, depinclc atit de
Iumca erternI", cit ;i de cea intern5". Caractcristic pcntru automatul intern ti-cbuie
si fie tactul pr-opriu, autonom, deci modilicarea sterilor sale independent c1e sosirea unui simbol din partea automatului carc arc contact cu lum.ea exterioai-!..
Tactul intern poate fi altul decit cel extern. Rolul automatului intcrn apare a fi
acela cle a modifica starea automatului care vine ln contact cu lumea exterioari, adici a automatului care asiguri comportamentul imediat.
loarte interesant apare gi au,tumcttul'ittc:ontplet. Dac[ 1a un simbol de intrarc
x;.;i o stare. o, nu estc definiti noua stare dc iesire, nici ce1 pufin probabilitatea
noii stdri si noii iqiri, acest lucru se poate datora posibilitilii noastre redusc
c1e a spcciiica in ,ri"o,. fe1 comportarei automatuiui'31 ,uo
putea si fie, in
cazul anumitor structur.i, o propriutait intrinsccl" a acestora."iTocm:ri arl doilca
{:az ar piezenta interes pentru noi, cir"ci am putca admitc un dispozitiv (fig. 12)
carc la anumite perechi (",, o:) sir creezc, prin reorganizarea automatului, noi
stiri gi noi icsiri, neprer'5zutc pin5. atunci. Adicl, sl producii modificiri in automat ca1'e s; rnireasci (in oricc ca.z si rnodilicr) mullimea stirilor ;i alfabcluh-ri
rl' ir'iir,'.
f-iuul din ciortur:ilc priiciitalc al.'.: tcoriei automateior a. fost acela de a ciuta
cla:e cchivaleirte dc automate si, printre aittoniatele cchivalente, de a gisi autornatul minint. 'loate autcmatele echir.alcni:e au aceeasi cornportarc e.rterioarl,
iar automatul rninin are un numiir miniur c1c stiri interire, cieJi poate ii construit
cu rLn nltmir minim de elementc. Acest principiu a fost urmirit pin5. in ultimii ani
tn teirnicS. din rnotive eccrrolnice.
Nu tot astfel a procedat si natr.ua, care a- creal sisteinul nervos a1 ornului
cu o mare redondanli-. l{atura nu a urlnfit sl reduci S.N.C. (sistemul nervos
centratr) h gt automat.murim, din raliuni de fiabilitate. Ast.lzi, odat5. cu apa.rifia cilcuitelor electronice integrate pe scari lalgi 32, aici tehnica nu mai urmircstc aceast[ ninimizare.
* |iu cste nocesal
stocas tice).

s5,,

luirn i;t

consiclcrare a,utomatele nedeter-nriniste (care

pot sir, nu fie

SIS!rE}/IE INTI{OIfESCI,IISE

Teoria automatelor rlai deu.,1-itreaz5" inc[ ceva: faptul cii


r- e automat finit poatc fi simulat
- :-.rtizat) cu o r,itea clcctronica
-. ,ogicir Lrinar-I circu itc ,j" i;-1i.
;i
,- .. . .{trrnci, .laci-i orntrl ar Ii urr
,L;L: rmat finit (respectiv
sistemul
- irervos central), ar ii posibil s;-L_l
-.:cem in prirrcipiu jir rrn autonraL
n.-. 1lr si si-i sintctiz:rrrr tlin circuilc

r
t

I
I

147'

I
I
I
I

TF{TRA& I
i
,

-:ionicc log'ice. Iii.riL inclojali,.


cir
'L :in gesi unei por{iuni cle sisient
:. .' os'atltolnatr:rl rninitr cchir.alcnt,
F;a lz
u "a tnai departe' pe'tru intregul sistem
ner\-os.
Lisind
r" o port" siguranfa in {u'c:'r:, .:ire, vor'oblinc
rot.li com"p".t;;;;;;J;;;r;, ;ffi*'o#ri
n".e da, cum va asinrai
alcscn;r.licr,7r.^r"i"5r"*r""rriiJi.r".r"l"acesteiaasupra
'.'cirsrit'tttt
'jr.

r,-.rr*i? Tocnraipc'rr'.cirorri.,l.,ri""jitj",";lr.:;Fil,",iTir\b",""sd_lreconstituirn_
arLto_
- -:'m'l s:i' nerr,.s) din circrrite '"t".t.orrr.",
rnciusiv cu un sistem afectiv echi_
'i i :ii 33, dar am
i' ih'"iriir .";;;;i-;;,
ar trebui s'_i mai
:.1_T11,,,.iii':-:grim i'ci" un dispozitiv,
a."tj a-.orr;tienfei pentru ;r*"
a deveni cu adevi.rat om.
Deci ,nr, :f.utea
t,1o,,-iu.l..i;ii irnnni ,;ri;;;;li,
n.rro, neuroroic) at
:''''':iite electronice si,io^t"r,st';1
ctt utt disfozitiv da cortstien!4. cum
am
puteaatagaconstienta
rr': iapt, afiirea) iistemului ;;";*";;
si. ptim *di inii;
';:'i:- rezulti, cum este ata;ati.
"i.ctro.ri.ei-L-ir"r"inumai
dupb. aceea
$iiiir :r: punem probrem"
"rit."'i* r;steur'l d;

,,ltn.aiiill'li'rrrr.rr ,i.t.- +'.ir..rite


";;;o;isi eiectronice. Afiirea
:I:'e-o putem imaqirr. nrrn.rai
.r..rn,,p;r'*n,-,**n,
nci_
Dispozitivu] iitcrn
""-i"ii"*"i*rre autonratul
;";rg;#" ur *oto*oti-,t.,i"incompret
(fig.
12) ar.
pL- -r, cupr-inde 1i cfccrul.d"
con;ti"nt,,i
nln.t,i,,i.

descompunere a nnui aritomat


in mai multe autornate cluce la struc*nr'- :|t_l::
'Ltnur ststem de a'tonrate.
Partea care menfin;;;;i";t"l cu lumea exterioarir
" :: iig, 11) nu este neapir^t,r" o"ti,*;:.t rletermjnist,
er poate fi stocastic.
g - :a[, purern aven rin. sisrcr'
J" i,,t",,,"i. ';;i.i;';;';#J"r, intotdcauna.sis_ln
,ryry . r/.-r: tttrto,nrate t:ste taltl.,,ala.rrt,r,i
,ni"i.,rigNtl, tultvfixat8_. Cu aite cuvinte, un
sisiem
"'liiur =irtomate este un automat.
g"
.o*a*,' daciL cmui
ootorr.at, societatea nummi':e fi decit tot un
45.

automat
suficient "ri"
.u-rr.,*"i unul din elemen_
kr'' structurii de autornate .e uoEste]nsl
l;J
nririrai
o.rto*"t,".ilr'"i mult clecit atit,
lirri":.:n ca intreaga str-uctur.i, potenlial,
si fie mai _"fi-a".it un automat.
'' L'n auromat
.,src tic{;iiii,.*irirtr-o nrasind rrr =_
: :\, \', S, n(r', stocastic Juj:l*f1i-i-,:;,rite
,jrstnL,ulrr
o
it
a probabilitetii clupl. stlrjle
"-l-?,,*),?
X[ : fl(o) (6) i;'c:;piesia
(5), X; \' .i S
accca;i
sem'ificatic ca si in paragn;:i pr:eccdent, respecliv'X i"prezior:,. 'n
i- ari.ahetril dc
'l', ..ni.r,,
"ri.rr"i"itaJ'ii-.illr",
r,i1j-"!",'.j'iti rclrcTinll prol,affi_-.;#'.j',],illi:"::lornatului.
* .:J;, i;-.;ilf ''i
'i,ry?:"i (:tii;3) jli"I;,'u;l*:1..1
J::6",i_
:1':-stocasti. nrr.L cuircastc
'lt --:nrai' la un autonrat
starca"?i
iniliald, ci numai clismh'::ia de probabilitate (6) ;-;;;;;
itlri.
lfe'
o..""
aoio*atut
st'castic, sutr
rntr=G cea niai generald, este.cupiul
aulomat stocastic: (m, r) (B).
Jacd am cunoaste starea initiari ;i;;".i;,,t";;r"i;;rii.-'"rii
'icr":'rea di'tr-o
(nr, o) (9).
sta're o i* .;i;il11; itiY g11". p_robabilisti
fr cunoa;tc deci o

m:::e de distributie a probabili;iiJi


;ift stiiri. La {cr, trt,cerea la o nou' iesire
-i;;;n';;i;,""
6. i"tr;;;-;.
rlintr_o ui.i"-l.i,.tr_o srarc o, este
sr--:arnrct',
-:1_::.gplic5
atunci numai.aparitia ic;irii yrlmtue pr"n"fiu.ffi.
s""p;;i;;r*";
iii '-ire automatur stocastic'ail;i';;""i*r
pi n"1d-"t"i:.i.lerminjst existd mai

PROFUNZIMILE DUMTI MATNR'IALE

74\

nrultetipurideautomatestocastice.Darnuacestelucrurineintereseazl"att:i,
de principiu ale autornatelor stoci tnleleger"a porititit'i;ii ";;t:;-pott"t"ttte
castice.
o ma9ina (o-ric*e aigoritm, program,
Faptul irnportant este acela c[ cristl
pe care ne-o imagin[m ca existentl sau
este echivalent cu o'*.=i"e, autom.at).firlci a cir':i {rinclionare este supusS" unor
realizabiil fizic, dec]'$?H; -r;ne
xrxzxsx4xs autornai" ; 'secaet'Lld de iitcre la intrare
;.f,idffi t" pt"u"tliiJ;.stale
cunoa;tern numal
precizie'
cu
n-o
carepe
;tim.
tu.1 se g5,sea inilial intr-o
distributit' a proDupi semrtaiul
-',i*i xr'9b5inc1-:..::'ne
disiributia probabilita"iii ci.
"i""..li"*
dc a
probabilitaic
anrLtnii6
o
e'xisti
iin
babili6tii stirii ;.a.'fiIt.
de a
plobabilitatc
ii alth
obtine ia iesire in aifabett-rl y o secventiL YrYril'riJ-zoY:r
cc
a)
moduri:
cloul
i'
1-t -ii' p?iviic""#u*
.c,biine secvenfa
.9".:.1_li:i9
sf,-;i
sccr.'enta.x.s.-xr:;,r.
i.i
ca
r",-r'r'iuiiirl automatul
anume ar putca "rvr;;;ry.''l*Jt'iJt.
rlsp'*s*ri intr-o sam5" mar restrinsa
;i sl acordc
iTrliiii*iu5 ;-p-;;;trltut" sciventa
st'mnificatic
tt"n"'n'.."1 i:t:,p:ntru ct ortnei
j'sttuiii
dr' posibilitili? Ca qi-.o*
urma
in
tncmoric
in
c_ristentiL i,.,. *"rrror,l'ri"r"o"ioniri"ira'ticptat la ie;irc' ci'd distribufiile de prose.'ent$ cic
sau autoinstruiri; b) in ce sens o putea {i intcr pretatl ca o crealie a automaar
l"iia.ot",
babilitate sint foarte
tului'j
teotia automatelor se acordi o- anunritl 11ry:l^,li:^t::),:l"l:j
in cele
intre automate si
"']",,1'":ltrare gi ie;ire, in.raport cu tlt" t"'.,-g^4c-echival6ttte
stocastice'
automatelc
pentru
inclusiv'
.din urml se stablles; automate 'oi"i'nuie'"
cnuntatc tnai'inaintc 'iclici Drobicmit s''r,Ccie doul moduri d;"-;;;;i lucrurilc
J"i ;i problemele instruirii'
roif

icn{iei,

secvenlelol,'ioi""1ffi;il.i

.aitoinstruirii ;i crea{iei'
ln privinla ,rrrilliilquie

s5"

'";?;il;,

in legirremarcS.m o dcosebire intre cazul cxaminat

luricufie'lZ;rmodulincarcprirtrnlucrurilcacum,-prinrrrisniaurreicrcatii
(l; i";ii" lonsiderim clat ;i nunrai
'r
eur.jstice pc bazl rirs""]lii.i i,ri*iit "1{^;:;;i
*n rczultat ca'e sr
po"t" acluce euristic
pot"nrial , !9.rrbll"*tl;'ii. iii"r"ll- i.;ir.
automat stocastic
unui
aI
13)
rtit*i
inscrie semnlrlcarlr ii;;.;.r,";;t"l;; p"i"r-u.:ei1rig.
a acorda semnide
ltop.ietatea
in contact .., lo-.u"^"*i.rio"ra
s[ acorde
prcgltiri
"t
accstci
ililil;illt"r4.';li1'i.-*lc5' scmantic[l
f iceiii in urrna i,r.tJiri\^;i
fi atasat
poatc
Rcz.ulti
sem'ilica!ii qi r,,toi rczulta+",'euristicc.
inscrierilc
din
rczultat
tteit",
.auromatului, .t"rigor,":ir*;;;"ti. a"
unei
rezultatclor .rr-ro, "oriucte rcpetat"
de scmnificatii spcciiicc'

""to*"i-llr:,
inconiurltor ;i
J;;i;-

constituirii

auloit',stru'ive , teotia;i practica acestora


7'rp..lal
in iegirturri c' automatele care recu""t;Xlt";'r'";i;,ritru.ir,
,rni, it
a a'ansat clestul ,1.;r;i;il;l-ti*ii
are o faz1"
Ur. uuto*of p.t'rtr,-. .".itr-roasterea formelor
nosc {or'rel* ;i .ur"JJr"fu1;.
opera!ionala'
fazi
o
apoi
tongl'
irrstrui'"' Atti"i-'a"

"tii
"*t lnpri'in{a

tlc invirlarc, i,-, gttt;ltle

Recun6a;terea formelor geometrtce'


ctasi{icar" u torjili;;}"" ;;;ili"tit""st".
;1*;i" u .oro.t.,"io' alfanumeric"' '" bii*"'^r!r*"!r{!K1ffitT"::$:;ff.tJ"tn:
rncrc 1 si 0' Litcrei A' sprc csemnlu (fie. 14), cuprins[ intr-utt ca'd;il.i-'ro izs de mici p-itratc, ii
corejpunde un vector cv ZZ5 compo;;"i; dintre care unele au valoa; i (coresPunzS"tor Pf,trd'lelelor
nesre), iar altelc valoarca0 (patra-

r1e

Fig,

13

i"Gi;'albc)' Literei B ii corcspunde


irn alt vector cu 225 de comPonentc etc. Prelucrarea acestor vectorl

SISTEME INTRODESCHISE

749

algebrici duce la instruirea automatului stocastic si la recunoasterea caiacte:elor. ExistS. ;i alte metode de aigebrizare, unele ducind la posibilitatea recunoagterii caractereior scrise de minl. e eea. cs. 'intereseazd este swhliyt,ierea tratdyii atg'ebrice, tl'iscrete, a formelor g'i caracterelor.
La fe1 se petrec lucrurile gi in cazul recunoasterii automate a vocii. Toli
t'oloolii lucrea.zd, 6n conseciruld., discret, algebr'ic. S-ar putca spune cb- acesta este
rurnai modul de analizd al lumii inconjurd"toare, pentru cl, in ultini instanti
^1;
.obot"f se poate deplasa si lucra inti-un spalil continrm, J";i ;;;;i[
-.ine o anumitS" interpretare a_ continuului. F5.r5. indoiald" c5" se poatb recurge
:a aceastS. interpretare, dar dac5. trecem la om si animal riminem oare pe
pianril robotului? Funcfionim oare numai algebric si lingi-istic? Iar imaginile
loasire continue nu sint decit interpretiri?
Experienfa ne aratl- cl trucrurile nu stau astfel, noi lucrim sr cu corttirtuul.
De fapt, lucrim printl-o simbiozi a continuului cu discontinuul. Litera A o vedem
cu tcrrne continue dar ea este litera unui alfabet din elemente discrete. I-itera
-\ poartl in ea si o descriere discretS", dupi curn am vizut, ;i este sigrrr cX si
in rnintea omului recunoasterea caracterului A trece prin etape discrete. lJjscretul
>i contintrul sint greu de separat ln {uncfionarea noastrYa uztalva,, dar daci prir1m ma;ina discretl a omului nrr putern sir nu pretindem gS"sirea dispozitivului
in care se realizeazl continuul. Iar continuul este intS.rit si de existen{a stS.rilor
noastre psihice. O interpretare ar putea fi accca a uuui semnal.izator continuu al
unor procese care se desfirsoarS" in autornatul discret (fig. 15), deci f5"r[ o in{luenfl a proprietllii de continuificare asupra automatului. Dar am vizut c[
nrental-psihicul, care este de ordinui continuului, influenteaz/a" automatul uman
si deci ata;area dispozitivului continuu se impune cu o cone\iune in dublu sens
1{ig. 16).
8. Blnuim deci ci dincolo de automatul discrei a1 omului se gS"segte un
,,dispozitiv'continuu", a'clrui participare la automat este necesard pentru funclionarea ca om. Felul in care participl" dispozitir-rd continuu la ;rr-rtomat este
o problemi mult mai complicati, nerezotrr'atir pini in prezent. Dlspozitilul contiriuu este cel care asigurl activitatca integratoare a creierului. Intrebarea care
ne-o punem este cit anume putem opera direct in dispozitirul continuu, indep:ndent de raportul slu neulonic? r\utomatul discret putem si-1 descriem ca
obiect matematic in modul cel rnai general prin tcoria mui{imilor'. Un element
a. rnullimii m este o stare a automatului. O stare este cunoscuti prin obserr.area
daielor fizice ale tuturor conponentelor care constituie automatuL. Estc suficient
sl se schimbe datele fizice ale unei componcnte pentru ca starea automatului
s- fie alta. Muifimea stlrilor sistemului nervos certral esie imensi., dar finit5.,
.; nimic nu impiedici descrieri topologice atre unei asemenea muilimi, impirlirca
:i in zone, tratarea submullimilor respectitr'e etc. Cum s[ calacterizdm insi acti-

Fig.

14