Sunteți pe pagina 1din 54

i

.,

INTOMIATIE

4ilO

(s)

(1)

o siructurl formall. Prin'S putem

inlelege un sistem, un procesor informatic,


un procesor neuronic strict, orice obiect in care nu intervin rela{ii lntre formal
n'efoirnal, intrb semnificatie si sens.
';i Din niomentul in care realitatea de care ne ocupim cuprinde si o parte
fenomenologici, pe care o coirsider5,m in cazul procesonrlui mental a fi de tipuX
unui acces la o substantl materiail cu proprietlli fenomenologice (informatelia),
procesorul mental va fi descris de dubietui
(.9, A)
(ztr
unde A reprezinti componenta fenomenologicS, (entitatea fenomenologici mentalii"
In cazul procesorului mental, structurii S care conline Ei semn'iJicaliile (de context
in mod automat sensurile fenomelologice, pe care
;i de referin{l) i se atageazi feno:nenologice
in A. Vom nota aceste sensuri cu
le consider5m ca ,,structuri'l

6.'gi vorn nota prin

J^z -)t,asocierea

prind din

(E)

u.nei sernnificafii -l{). Sensurile 6 se des*


(dar nu-I diminueazS. cu nimic) astfel incit (2) se va putea scrie

lor Ia structura S (purtitoarea

(s, guA)

(4)

unde dublettrl este constituit din S (structura cu semnifica{iile ei) Ei sensurile asociate 6. tntre S gi 6 existl rela{ia ($). Procesorul mental (4) este insl dinamic.
Frin procesare formall el igi tr ansformS. structura S intr-o structur[ S'. Prin aceasta
el achizilioneazl noi semnificafii incit prin

sras'
devine

Allturi
noi

(s" 6'u
insi

(5)

a)

(6)

prin excitalie fenomenologic5, sensurr


astfel lncit de fapt sd nu
de Ia (a) la (6), ci procesorul si evolueze mai departe la
de procesoml (5) pot

s5 apar5,

6", la care s.l coresp'und5. apoi structuri noi,5",

trec.ern

(.9'

u s", 6'u 6" u a)

(7"t

adic& la

(s"', 6"'U

A)

S,, pi e,"

:9,

(8)

unde

9,,,

.g' IJ

LJ

g',

(e)

Daci trecerea de La S la S' se face dup[ reguli bine precizate, fiind un proces
forma,l, nici trecerea de 1a (+) la (O) nu aduce nimic inovant sau creator. Dacb
lnsi tlecerea de la ,S la ,5' este o euristici formali, atunci pot aplrea semnificafii
;i sensuri noi, iar daci are 1oc trecerea (a) + (6) * (7), atunci pot apirea scmnificatii
si sc,-:suri create.
'S-Jr rnai putea ca, procesorul menta-l fiind in starea (a), se apari un proces
de ilrrctuatje in informaterie care s[ duc[ la aparilia uror sensuri , pe cale

COMPO}JENTIE SEI\'ANTICE A I-f]

modulul r-eguJatcr
ale sernniticatiei:

euristicator

]NFoR]uATIEI

creator -.i reuseasc[ si ]e capteze in structuri

Gr4s,
ceea ce face ca proceson:I mental

401

si

(1ot

elevinl

{sUsy,6LI s/UA>
adici, tn cele din unni, de forma

('9't' gtt'U A)

(11 :

(12:

Se observi c5,in.(4), {6i, (8} qi (fZ) avern intordeauna


&

S=E
&t

(13

De aceea este posibil a se lucra ttuuai cu o semantici a semnificatie


i, d.ar cu bretwi
elimind.r'ii uno) bro,,,, i"k;;A;;;;
p,,.e,i'",**,i{;ii,i

i;;;,;;,;;ii;

;:,i";:,fr;:!;,,
nu a,ibd ui can,portamerrt formal.
rdeile de mai sus sugereazl un anunjt mo<1 c]e a cuprlnde r-elatia
dintre
formal gi neformal.
In conformitate cu scirema clin fig. rt procesor mental naturar. uman.
-1,
cind are de a face cu o propozitie sau cu"o fonnule:
a;;;;i
structura acesteia
(cititr. sau., a'zitd) rn irrr:'cturi neuroni." T"-.i.n;l;;;;
po",.' ii ."*it"r"i
;i
,,structurl'r fenomenoiogicd). Cind procesoiui mental'.rt"gt. litera A, stmctura."
neuronicd. nu este o interconexiune cie neuroni i" to.rri
de A, ci o asemenea.
stru'cttu'd care trezeg_te roirna- A ca sens fenomenolog.i.-ii-;;r;
ir
";;;i;,
noasc[ ca atare. lrl, zrrdc A ;i insir;i lectu.ra.. liteiei a im";t;cr:, p"r";t"
'i"ill.i"f ;;";;;fomrar djn sernni{icafre 5i
pr,n'.utr..i;t:;.jii^r,",,,",,;.'",
pc pian*r semnifica_
.s*ui.
lici aparc gi cor:tcxrul ;rifabeturui
din care f;J; ;;; jlt.r. ,r, trezindu_se ins.L
sr sensul {enomenolog:c al auahetului crc. D"; A ;;; ,.i ,;;..'^i;-r;'""",
figurS. fonnatl din linii.
",.,
li.irtie
nu
are
njci
o
semnifica"lic
pe
hir.tie,
in sine; ra fel nu
-pt'
au nlcl
-:11-T.-1^1e.
propoziliiie
iingvistice
:rici formulele ,rr,Jtr**ii.e. r,laci t;J A;"
,gi
printr-c,
rr:prezentat
sti-Lrctrrri de date ilrtr-un co-t.,rtoioiletectrc,;ic,
sciiimbi. ?il iontextu-l uniri iLliabit q;"r"-"iuo u,=,"f"r"rri-i:".,.r" sonori l;;;;il_'-;.
A. la lectura
cpticl a iiterei A, cu un ciritsr e]e caiaci-e::e, jitcra. * ni"-o'-rn*ztifica{.ie
latar. ?n mod sirnilar, si c pr*p*rt$;:ii; fon:r*j;i, r,i""i"J o**njficatie fn caicu_
in cccu.
Iator,cutelateci.1lli.}Sei'or^frrrdia1''*'-.,oiii*,'.,,"*'Li"'!;.,,.
Senrrrificltia (dc. coniext si ric relcr:i:tI)
i;r r-,.icrilair-,r 1i in speciaJ
in int.,ligcnfa artificia]i o cxist..:r..X ,.(:rrcrcti.cairitii
jjr: cstc corrsir-iuti. nrirr
sfnrn*,,..
de date sau, mai exa.ct,. pri' structrui.sirnr;cric;- F;';J;#;;ifiijir;:ilt::H
operational5, contribiljnd la proce-qar{-r iafcrn.,rinn;i,i
el,eniual ia r,ctiuni pr:
crtnt rropiiti itr lur':r'.;r cxi,'lnl'j. I ,::. .:, ;:.rr1:i r-:. ,r,r ,:t }'i(.rl:ri. ii 1_,,1.,5;i',rm',:lts?1,
'r;;,^,1,,'"l'','--j*li
jrr
pundc
calculalc,r un
I"l
"{o;m.tl;sm :,t:rr., f ;,,r. z.r ;,,'j-"i.',.i".-i
io pro.*uorJ ?-"i"r uirrle i* 1orr,i .ti'J.,,5*l;,,*;"ilT-11"".'i,H:#
se adaug5 ceLe aie circujielor r:lectrcr:icc sn1-rrri:t.) ;nteiv;n ,tr.rr,-i*i;t"';J;;#
Ile aceste stmcturi Lrlocescml menial nir c:itc nici'odati ,irr.,;t;*rrt, ilsir
elc, col:tjnind semniiicafie- cietein.rir:I ;; ,"".r* 'i.;;;;;;;iil.*.Ju*'poo,*
estc' con;tient. Ile ce acestc si:nsuri ar fi aNrinc'i *"r:biectiie? fi, Ei cle ,"s.rle
ri*i ..;.
posibil, in i:ltimi. iirsianfi, nici-"forural;"snrr,i r:ricrn u; ni.;
""'?.?.1
fo;.nralisrriul intcrn
al
calcuiatorului elecironic.'qri.. inrdigcnici ,,.otii;,,,rtr..- r,pr.ri"re
atrjbui;n
semni.fica_
de
context
si de referinlS fa;:rniiisrn,ti.ri o,r.ri, ; H;;;# rocniiri
lie
caracteruluj
tace

ca.

procesor'ul rmentar, sii

trll;

INFORlrAfra

4t2

_l-3.'"

qY
/

stru"tura

eArcr_.rLAT0H/

PROCESOR

tNTEr-toEurl,

MNTAL

AR:TffiCIALA

Fig. 2. Fornralism extero tO ."il{I;rlJi cu dorr'i' tip:rti

t1e

{ormalistte

lil sine,.fan'walisswwl ext{rtt. rnw paate


vot-.lre;1g de scrnnificatia unei propozitii

l,ui,,rnasin5.'' sau,,calculator" (certnputer) c[ci,

;t;-;;;;;

swtnificalie' Atunci cind se

or"i formule maiepratice, in sine, implicit se. pre* ltwtte flrnctionar-ea acestota
tnenta!,' lnsigi
"
intr-un procesor fizic formal care nbd eie idr,tttii ,.r, in proce.sir
fizic
formal.
Atunci
procesor
unui
situafii,r
1-n
caz,
acest
mintea ie transpune, in
poate
fi
cafe,
tlatat
un
concept
minte
din
extras
s-a
ci
irnpiesia
.ln
;-;;;;;
ofri."tiv prin semnificafia de context gi de r-eferin{l. indepr-'ndent de orice
li prilit .astfei gi in acest mod
"ioA;;;;.; i; ,-rrtd fi"ti.', {ormalismul exteru poate
se..pierde cec.a^ ce
subiectivitate
de
teaura
din
dar
Bunge,
Mario
ii"."a"-a
olti,ect'iaitate numai for{""*r"it".t[ obiectir.' ."".*rs pe pian mental. Se atribuie
ma_Iismului extern, care irnplicit este un formalism computaJional, informatic.
procesorul mental poate intr-adev[r iqi din obiectiu printr-un joc neadecvat
;i sensuri afective
co"t;i;i1;tre semnificalie ;i sens, prin antrenalea uuol structuri
cornponente
pot
apitrea
intr-adev[r
Atunci
rnental.
di" toi"fit"tea procesorului
anorrnale'
uneori
subiective,
total
exprimlr:i
sau chiar
Subiectivul nu apartine sensului, ci moduh"ri in care el este controlat in relanu trebuie
tie cu semnificatia pi cu,iorneniui dc realitate la care se t-c{cri. DarSint
atunci
de
crealie.
feuornenui
nici
manifesta
s-ar
nu
risc
.Jfirl'accit
ia,"
"ltsubiective?
de
crca!ie,
fcnonrenelc
-*^"
in alt[. Pgte, nu. acolo
;;litate, {rontiera subiectivulur trebuie mutatl
i;-i"."p"mintea si psihologicul, ci undeva in iuteriorul minfii, $inind cont
""0.
J" *"Jiif 'ei de lunctionar.- .otle cr*ear5. gi forrnal gi obiectiv. I)e aceea teoriiie
semantice care exclud mintea ;i, in genelal,
exclud procesoarele nrentale ;i. informafionale ariificiaie siui sernautici limitatc daci
nu chiar amPutate'
Vorn lua in considerarc, iu continuare'
i
structura formail t-xterni ca avind semnidl6
de re{crintf, in con{orficatie rle contcxt si
'scmanticir
a trui !trario
I
teotia
cd
-itit"
I
Bunge. Conform. acestei terorii, 1ln ,'c1111Y
cie
nrollozimultinre
o
pt'opozirie,
cept;, o
,?ic)",F(o) F(n)
tiil C. are semnilicatia dc corrtext d ;i re- F (c)
'$
reprezintl
f"rli,rf" a iiig. 3). (C) in fig. 3
Fig. 3 lnfelesul i.*) nultat rle r structurf
inullimea t.tir.rot submuilinrilor,,constmc- este, dup6, Mtrio Bunge, detorrninat de
di;;" de tipul cortceptului, itl I (-A) nrut- sen:raiticafia tle context (;l1 5i de acor..a de
referiaf6 {&.;.
limea tuturor suburulfiniilor obi'jctelor (con,*r,

C$MIJOI{ENTE SE&{4-N'rJi]E AL E tr I"O]T},1A1.,I8I

403

cept11ale sau factuale) 1a care:e-poate face referiirtd. fnterc-sur


imcn,ningul) cste for-

mat dupi. Ma::io I3unge clin dubletul

(14)
<s, ,6t>,
d* flipt el""rrpr.ezintla, clupii cum anr. r,Izuf, nurnai semnificafia sinrctuiald,
,dar
lor.,rilir. ).r'rlnilrcai iir
;apo'rcazlr La pro<lrrsrrl cartez,ian ti(t_') : g(Q).
_sL
.vonr r:tai tiue insi seama cc stn,ctui;-l;rt"trr6l;;;;,"iie .uu electrono-inf ormaticei. -si-de rnoriuliri -ccnsuiui (3n cazul pto."rdi,-ttiil *L"tri;. t"; .o;ti"r*
atunci fig' 3.' cart- exprimi nrimai structura foimalS
cu eicrnentele jnterne
p":: ll erids111 mai inainte,.dupd
cum se aratd""i"tni,
in f.ig'. a. t; ;;ilt ;iil;,
'J lel)rezrirta stluctura lnterud, jzc'rr,orfi. {in ceea ce priveste sernui.ficatii) ctr
conceptul formai extern C. ln niocl siatic, srrucrurii S'ii tires,ftuttli' (aparline)
sensul G. lrr n:o<l fictiv putem uro.j".or.,.eptului f. gi sensul b.
<lin, fig._4 poate. Ii reprezentatl mai conceirirat,
cum se arati
olts. 5 a, unde c.*'.reprezintd mullimea *(c) x e(CI) prindupd.
In ,,S.h-"ttu
structurir necesari
pentrir a reda scmnilicatia -al. Silictura St este leg;it5 cle sentniticalia
d,at
si de sensul G, astfi'l incit ir{elesul pe care 11 ptuC.ti" p*rlt* pro".roiui -l/,
mlnial

.,4

este

3:
hr lcgim

lt
ure

ast{etr

(ri)

{_&., G).

static,

incit intelesul sc pcatc

+
-t ,=
v,

{1 6,i

rcduce ia
1
-r

,t zi .
\-tt , .

Cunr insX pentnr lirr.ic,'soi,.ll inforilratiort:-i1


iirt, ic-ni r:fe ir:i11'1. r:r:r:r

J:

(1

nErrrrenlir"l

7)

(irg. 5 b) sensui iipse;tc,

(-,#7

(1Bl

gi asifel ile n;ulte ori r:u n-rai putern deosebi procesoru.l rnenta1 de cel nerneptal.
Acrast"a ,;te;1,111i.i :clrr:rrrtic:i si se;nioticii cbntcrrrporur;r, ileoar.,cc cie ., obi*
r:c la irrir'lesril
rcsii,d o d;nirnici semanticii foaite inrporlantii, f:1li de care
-(15)
nll ilr e-rrita de
fapi ,:ici s:,:t antica serunificatlei.

,, ",- i

{'..----'.\

\.

l:):,

/-\ j

"*.
!t.,,'/.

oL'
\/i

r"
\.j

:-_.
I

i/
a.

\'r,i
|
;,r
{
!i
\i
.il

,t
t.

tl'
"

,.:;"

,r"l !
. -:. "l

Fig. 4. I-,cgitui-il: tlin,;tl lr::m,-,1isnl'i e)ir.:rit iC1, i.r't:l1is:.r:llll i.tcr;r


i!)
:.i [c:.r.:',. r:ti,.;,a it:t.r]rri.

|,'d

\
1.1"

Li

iri!j .I.

(.}_rr:-r:...::lt:;rtelc

iir ii:1e:ulr:ul

ia rl:t oio".sor n',erLlal (a) si la


un piilce.lor

{or:n:r,J (b),

INFOR,IITATIE

404

EURISTICI FORMALE, FANORIENOLOG{CE FI CIIEAI,'IE PROI',nTU-ZISa


Ne propunem si examinim in continuare citeva aspe-cte de dinamicl interni
semantic[ a proccsorului nrentai negUjaic pini acum din punct dc vcdelc ;tiintific. ln primul rind, cazul eutist'iiii, fenomenologace. l-om presupune ci rnllial unei stiucturi So ii corespunde inlc1esul (fig' 5)

3s: (ift6, Gs).

vorn adrnite cl din punci de

(19)

rreclere {enomenologic. sensul Go. poate

"produce,
,"orof nou 6' sau acesta ar putea aplrea printr-o fluctua{ie
pri"
"""it"ti",
fenomenologici.
- S;p1"3u1 de sens g' poate fi lixat (sau numai ac3sf, su.rPl11s cste retinut)
printr-o'structuri S'care se aclaugi" ia^stiuctura e:ristentl 5r. In final, se ob{tne
o situalie similarl cu aceea initiald, insi cu in{elesul
(20)
31: (ilt'Y G1)'
rrnde

.r:
J;, 1 :

/ti \1/11
,ttl O'r_, Jt,

G
v0 \,
! l .-3-!1.:'
-

(z!)

lntre (19) gi (20) se prociuc fenonene intermediare pe ca{e_ ;tiinta nu le mai poa-te
."i din fig. 6 ,genereazl- sensr,iri si idei noi, concepte noi, fie
u"itu"'Utl ptb""r
"n
existelte, iie in'r:rod cr:. totul independent.
ln
-Deiegltur1 cu structuiile ;i sJnsurilc
fipt, in fig. 6 sint repl'ezentate rlouii tipuri de Drocesc- ii.'-.b acee;rsi denumire
apare,-rt ca'actcr,:l u*ei .t""iii. 11.cgmiJ ,.iioi;;r'ai3;r*,i,;ir;i;; ;; pt"zint:,
-r'ol-ir
mali jos, o asemeilea ,,creatic" O
c:-lamina
le
oaratie Cu cazlrile 1,"' nnaa
euristic;i fenomcnologicx,
insi
termenul-de
Pre[x;..ilr
Z
ae
ipy,,:
,;;;ii,
d;;r';;;i
oor,r poate fi; confcirn ii,"";. 6 ;i '--eitr e--il)t,lse nrai inaintc, rie tip tndu's \ptitt
exc;taiie) :rau de tip geuttn'\ (pri* fluctuafie)'
Curn putern descrie ccea. ce se petrece ini-rc (1;;)..91 {20ii lntre (19) 9i (20)
apal eiecte'ne{ormale care por 1-'ic;,1,,rci eiecie forrn:rir:. ilelor: clo;5. s[geii. ondulate
Jl' fig. 6 le corespund p'roceie <1e o::riiil fii1i6 fst11r:ilr,j:iro1ogic, care prin natura
toi uo" asculti <le legi formaie. Ac{lasta n* inseal'rl:,ii, ccl ;lulil pe;itru excita}ie,
rla
cl l11crurile se desf"lSoar1 cii r,r;"ir.:,i iirtiinpl[tcr', ,li:::"i tlri. sen] c1.t totr-rl nouapar
eie'
.&curn
l.-,lliilrle
i;:,tic
g5":l
legiirrr"i
a.
peatrii
s:r:nsuri'vecl.ri
<lin
;ed"rtce
ss
-":"i

,;"tulr,

lr
. ".':.f
l.'-.--,,,

,j".it'
" ;r.'J J

t,i
11

,'-l'r .- :o .,'
1:, ) j_..:-

rl

i l.*, j'
I

:.,,.-i

-"1{ i'-r' i

Fig, f,.

Eir

cr
-'
r.:
\.--.

rrsr:ic6 f ercrnenclugilil ,<i efcc,tu. ei'

..-,

COMPONEN:TE SEMANTICE

AtE

II.IFOts11.!AT{E,

40;

prin conitituirea dc sensuri noi, dintre care sens$r:i1e G' sint reiinute
prin constituirea unor strrciuri ,s'. Stiucturii
s' ii voi coi"rp.,rra.-ir,i"i.1;;;;.

c&l.itd'li noi.

sensurile 6" dar oot api.rca


;i sensu.ri noi, trecitoare sau nerellnuti. 6,;-;.;;.;
Important este ci unei struc'turi,-s
ii.oi.,rpona.
anumit scns G.
!n moc obiectiv. Ne gisirn, probabil, in iala intotcleauna un
,.ro,.uii1i, .rp-.ir*
ln rnatcric, ra'carc i:ct ""*;;;;;a.
apirea, pe lingi. sensul funcrameni:}"!:i
{ar i, , sr{"t*11-1ejormJ1
sensrln 5", care^ pol fi.sau nu refinLrte. S-ar putea ciiar si. se
manifeste
un fenomen de seleciarc. sibiectiut,t'l cstc iietermiirat to'crnai
d.e sensuriie colateraie
cil siructura S" nu u"
?i el este subiectiv atit timp
z/a, cu- structura S...
Dar subiectir,'*1 ca'e ducc ja
"rti.ut""
rlio.t*ri
s,,
articoint.
iriiri
iL
,T .:, .i: i,t
'i"tn.,""'tJr*or
'ri creinilu-se o extindele
se p,rate de obiectiv,
-oeygni,cit
exrstent
sau un nLtu dorneniu ior:mal, c.i o logici pro1rri; " "u..i
not:rtilie adopiate in acest cafitoi, pr-oie.oiui rnental, core spunz,5., intelesului la
tor.. ^Regurglnd
Jo din {19), s"i i;Lseste i1 ,,str-uclura,f,j
(.s0, o:.j'l),
, ??t
in ti'np cc itr r'.1 ,lr.rl l,rr t,ri: . ,[:,1 ,. (19; i2:J), iir cazur , r."; il j'i:
5i
.i' r .,;tt. o! ,t;,r,
';r.t rrs(, sr gi. :.
iir i;rr rii;
. 1,, -., :rl .

(23)

'ar i;i ca,,it'


pentru

r:a. ri.L

r '.: .

".!
jir.r;1

sr

r|n.' it,a.!:;:

g'.1, i.,t.-t,7r.,,

':r:r,
f",, -,r,

-, i,/
i

i,z4\

lt,. L,rrjit:tt:i

r, ;i Ll ,:\).

l5)
;i*i';i:.ii.:.ie d".: n:li;, i.:s l e, ; i,:.r,:::ilrr.;:.i:i].i ci,
'.:;oLii
Lr::r. ::{lci pi: ii,: rip',rr
i2--"1, f.,: ie
{23),
3r--,

..

):-i iiai;i

i--rl,'-r.1:i

it:nieri

Cai'e ir*iii:5.

, .)..:. , .,' L:.i:".:; -. 1r.i"., s,_r'1..:t:rr.: r..lJ..ifll-i


,ti qer:,r:"r-r.:t,: :1 i:.i:L. "),- a;eclt. i,?i .i?t nto{l
rtif.,r: il:il. i:j l..ri,ti ti:;tiizlicri.,:, pro.,:estrul
'Y

ry'

.:rr !'_lt l-

.,1 t'

_r

:, '-J -i , ,5 ,' j 1' r- j lo)r


{Z l)
,;'i : : ,,,1i:,ti ti. ltl;-;.ir: f:. ric,:i irl Irr:.lle miisur[
r;,i ,;l-:jir;iiff ;:), ;t.i r.1:li.; rLrl-t]i_11: Sat.i prO;CZiiii
I i u rr '.::i :'l a,c.:st it,tt -,di), .,-";, 1;.iate faie

ioi:.rrurarc;+ {,,,

--

j 5'.

i-j ,,S. i .j l} _,.


*
"5) i_.! (,:;,, i:i' i-l li).
'.1, J
irI li'rl,r ,-- j:t -tr:riri .1 . i.. 1. : 1:; .i , . r. .,.,..... .l.t . i::i . ;..,.i,.._,
lit t'i;;t'e::;r :LSJ, (,. .;r,J \) ,:;..,r.;..r
, r i..,.i ..;...,..11, :i , : -.,,i,
' LJ 1). rir,, *:ir. 1 :,, tii,'itii:{ ,,rs,,"',it' lr,.ir.r,.,r.
.r,r,". ,"r,*"ir. ,*,rtl,,,u;..,',.,.,Ir*i
cu cc;::'tinut0l obiec;iv, irr tiinir ci: ,.:-rriii.r;i.,1 '-,,ru,....,,.;-..
j.ri"
.u;-, iiiiii
oni,Lri;rl;
dista'ii, f5"ri a ii totusi elimjnat. ldu i:rtoiii.r:r.una irsa
';1.;;,";."'i, ."0;i;;"
(S;,

di,'

i,5'r:, ,j;c ri_i

este pcsibii.i..

"

INFoRIIATIE

4C6

Esii,posii;il5 ii o criris'
Treccm acu': la cxaminarca carttltr, ettristiciilrtny'a!9.
a} acestot strucform?.l.U",'joc,,
plan
pe
euristici
o
aa;ca
s,
-.t*.turi nouir 3' clreia ii va co'espunde
a st'.,cturi1or
tica -tli*.';i;;;
un sens 'i.*o
i"ri
ast{el
fenomenologic"
scnsurjle
implicat,e
sint
caz
gi
acest
Tluni crrm s. obsen'i, iri
,1#t sint anirenatc in iocul formal. L,n proccsor^nLn)cllilrl

t:ir"*;";;J.'r;;*
curisticl {ormail liig' 3)' Se. obcurn est('ccl irrforrnat'i. p""i" Jisprrnc.;i e] clc"o
t1""1-1 din cele douf, figuri
si.situalia
iniliald
sirua{ia
serv6, din nou, .o- u'Jr"rrt
scmnific'itia noui..poate
cazuri
anrbele
ci
irt
seama
auii
iirrem
;.t; rl.,i iaenti.*
a confunda inteligenf a
pentlg
inotivun
lnci
T.l""ti'<i.r;."s. *."ii"=ie, "otr"r,DacL
euristica foruarir este privitl. c.a.o creafie,
ilii.;;ie'oo"irrt.tig""i" ""r"r^r[.
fig. S, de tra stadiul inilial
cazul
In
3.
s!>ga
a,
rriipil
atunci ea este o
it

(So)

(2ej

(5rr/

(30)

se alunge prin stadiui intermediar

la stadiul

In
prin

cazul {ig. 7, de

la

se ajunge }a stadiul final

\l7

\_:f,'

i()^

"&

l,Mt

1,ffig

9i electul

._

--5'

{$,**--(E}

Fig. 8. Eur isticd, formal5 la

5n

i#'

'.a

?.1{)=souo'

6'F

q#

tcd
Y

-j-

i's"):sou
\+'

Fig. 7. Euristicd {ormali

.fif:t

l*\'i

',

FI

-:'

65^'1*--u{9.",}e.
-r

'.

I 7.1\
r ^.'"!

'ia

fJJI

" ^y

(sr, 6, u a).

ff +'t
\vol
i!"
,i
I
i ty'bt'

(32)

procesul

{f,gF"

(J i.t

(Sr).
initial
(.9*, Go U,&),

sta'liutr

$:qeus'
rro procesor formal.

ei, Iii un procesor mental.


Crzz'tlt'' cvt'atit:'i. Am rezerriat t1cnlimirea dt. crea{'i'a sau creaf ie tie spa{'t
i cazului in carc rtocluiul legulirloi * etttisticator - creator din fig' 1
rcuscste si tontt'cJcze o succcsiult I
dc'curistici iormalc si n"iorrr"ai:
({ig. 9) pctrtr'.r a ploduce un rlzultat
ito'u, a*u.ttit tof mai ccnsticrit "prin
urmlrirea 9i conducerea stlccesltllfl-

lor

formaL-nefo:-ma1e"

CT)MPO IBNTIT'1I\,TAi\TTfC[1 A,I,E INF'ORMATIET

r1

'
tr

\[

\,n*

ln*

ft

rvu^-j
@*

6i*
I

h.

wi?

&!.fi

2;
;:
::
.:
i2
i;

a4e

ion

De la o sit*ari* t"trtli? ?"il'",,Ji:i..,;i:"il,1i'#"H'iii;"* de pornire


(sr, Gn u a),
se ajung: pfilltr-rln procr-rscfr creator
.+
(sg,,6ou
v

tra

\_-/

(3s)

(36)

1).

situatia final[
(s-*, g"

a).

tr"!acf interr..in si procesr generatoare (24),

(5,

,g" u

(37)

procesrrn devine

"atunci
a\

'V/\-/f'

(38)

Este creaf ia sui:iectivi? I)irr.punctul^d.e ved.ere al semanticii conteuporane, creafia


nu satisface criteriile obicctivitltii. 1n lurnina scmanticii contempo?ane, oiriectivd,
poate fi numai situatia finaii (Si) intrucit poate fi scrisl pe hirtie in detaliu sau
poate-tunctionrL irrtr-o intcligi'n(i artiliciaii forrlal5.. lrr'realitatt,, procesul (36i
{sau (38)) este un proce.s obieitiv. El poate cluce la rezultu-te dintre .ur" o pnl't*,
intr-un anunit context, sint obiective, iar o alti palte pot Ii subicctir.",'dopA
clrm s-a. arS.tat in cazal euristicii fenornenologicc.
l{sertfa unui proces creator propriu-zis rezicl5, t6cmai in aspectele lui seur:Lntice
co npicte. l)e acec'a o teorie semantici nu pcrate evita subiecttrl cu toate gi.eutlf ile
pe care 1e lntirnpinir o astlc:l de abordarc] In acest nrotl este de sperrat !L ,. io"
gisi _anurnite forme cle legiiturir intre formal si ncfornrai.
Ordonarea studiului iipuritor ile iegdturi 'dintrc folmal si neformal poate
ptc'2.'nta.ilnpot'tiutili si p,'n11r, proccselc sudialc. l6 dci initiv, soci.ilillcii crtr,consij1ulta, drrttr-un ilDutnit, punct de vederc, din procr:,;oare rnentale, ial. e{ectele
neformale din procesoareli rnentalc vor produce cbnsecinie neforrnale
;i it a;=f1;1l{il"rea procesel<.rr socialc. t/r1ilt5. ins5. nranifestate, :rcestrr procesc devin torrnale
si r-or et'4virrx, f5.r5. alte interr-cntii ni:for-rnale, uurn-rai in nro.l ttrnlal. -[ )e aceea observiirn cit cle {ascinant:i cste lupta {orrnaluiui de o .upti*r** ,'.utit*t*r. tt, inia ace-aste
cuprindtre a-r trebni si inclicc si deschidcr:ile cltre ncformal" Atunci lngrtegciea
noastrir va fi mai crri:rinzi.toare.
Ijcccamdatir, refin*rn c-riprnerea uror considera.iii prin carc
---ri-it1l adus uu':le preuiziLri lotiuuii de procesrir riienial irr care se imhinS
in rnctrui cel rnai evident a;pectc-le i'c.rmaic cu cele neformale;
introdu; noliunile de euristici. fonnaii {cr,-.atie de spefa 3), euristici feno- s-au de
rreriologlci
excitaiie_sau de ge-nerare (crea{ic rle spefa z) ;i de cr.eafielpropriuzisl (crr,:a!ie de spela l) ca rx6duri de'comportam*ilt'ale'piocesoareloriii."iJ";

IN:rOilATIE

actuall care, eliminind

subiectul' se

- se criti.ci constructiv senantica formall, subliniindu-se necesitatea ca


restringe lu o ,e-"ni[a ae semnificalie,
;;;11;. se cuprind;- si fenornenele 'de sens (fenornenologic), f5"rl de care de
simantica formal6;
i"pt
--'- ;; ;t "titii nici
," schifeazl poriUilit"t"a scrierii anumitor tipuri de formule in care s5.
se marcheze prezenla feriolienelor neforrnale'

PSIEICI]L r]IN PUNCT DE I'EDERE INF0RMAfIONAT'


din .paragrafele
finind cont de considera{iileformula

poate

prececlbnte, procesorul mentai

fi exprimat succint prin

'Tr'(s
6 u A),
,,
\:r,l
.,

\6 '/

\ L'-'

E-l,t

(3e)

,"q
I

unde

fI - reprezint5. Procesorul mentai;


qi de
,S * structur" roi"*a formatrl, purtitoare de semni{icafie de context

referinti;

6'- s"ostl (fenpn:enologic) corespunzltor structurii S;


A - clisponibilitatea apariliei de -nc'i sensuri;
o -- egristicato. {orn af (apari}ia de stn:.cturi noi din jocul formal al structurilor
: 1 _r:
"*-; vechi):
(euristicator fenbmenologic care produce prin induclie sensuri
i"Jri.tot
,noi pornind
de la sensurile vechi);
y generatot l""rliA.otor ienomenologic care prociuce sensuri noi prin
generare);
pentru restabilii'ea corcspondentci ciintre I li 9,.
0
-'adecr.ator,
Cu nota{ii}e d*^mai sus, slge{ile.din formula (39), a'vind semniftcaluie dtn
purng*l"i n"i"iiot, p"i fi i"to.oit" prin for:nularea'inai concentrati, convenlionai[,
(40)
Itr : (S, 6, A, o', I, y, 0i.
conventionota}ia
ln
cale,
rnentale
Pot {i definite trei tipuri de procesoare
na15. de rnai tnainte, vor fi formr:latc astfel:
a) !:rocesar rnex,tat, eari,sticrl;r3i!,,?:,r:J.u;1.r"

{41}

b) pracesor mewtal euv'i,st'i'c fet+omenol'ogtc (creator de spefa 2)'


II2 - (.S, 6, A, ?1, Y, 0 ),
care, la rinrlul lui, este de doui tipuri, de exc'ita!'ie,
fru: (.t, 6, A, tf, 0),

(43)

Ei de

{44)

gen,erare,

l.Ira

: (s, s, a, y, u);

{42\

cr*ator {creator de spela 1),


{45}
ttr, : (.9, J, .t; 6, I, y, u, p),
t).
1
spela.
{r'ezi .fis.
unde p reprezintd. un regulator a.1 procesului creat.iv de
Formulele .lu nr"i"oon $L1 sint complet formale,deoarece r:onfin structlri
sau parlia}
t*"o-**,logi"" (6,1), operatori euristici fenomeuologici
^(a, 11
nefor-rnal.
total sau parliai un caracier
;;;;;;l;Ei.i lti,pj
c) pracasor

'rnen,tcr'l

"ii" "o

COMFONENT1E SEMANTICN AT,g

INFOTil'ATI3I

in acest capitol cautl si stabileascf, modalitl]i de reprezena legiturii dintre formaL'si ncfor-rnai. Aseurenea leg5.furi
s-e naanifest[ ln
larg
tret cazun:
- ln procercareLe mentaje si psihicul omului;
Teoria expusi

in fenomenele sociale;
- in
profunzimile lumii matcrialc (ortocxistcntl).
oln

prezentul capitoi ne ocupim numai

de primul

<1e

caz.

primele' cloui cazuri gi,

ln

special,

la procesorur mentar, in formulere (a0) (45) sint redate numai


procesele interne.' De fapt, ca orir"- p.ocesor
qi proc"rlr.rr
clispuni de dispozitive de^intrarc/ie;it" ii ;;;;;i l"?t.ri"rul. mental trebuie si.
r)e aceea
Re-venind

ffcompret: (intrare/iesire; Iliu,",n),


(46)
unde rri'1".n atre una clin formele (10) (45) Avind in vedere expresia (46),
r.om
ittcra totusi cu formuleie sub forml iniliail.'La
o
intrar"
din
spre
cxernplu.la capiarea unei noi imagini . i""iii inconjuritoare, aceasta
",rr..rol-,
prod.uce o structur'5- nou5. s, care se adaugi. itructurii
de strucruri s).
idl-?;p;;;;fiu1ui
"".hi a structurii
d.ac{ n'.este.no'i., se va iontopi.', o parte
3.
il#r?'"'r;:
zintd cel mai mare interes,penit* prod"ro..rt ,,r"rrtJ.it--s;ririt
"-.,irt"iil' ci,ir;r*;,r;\":;:ning) noii structuri. S,, adic5"
J": {",$, E*) : <3n, ap,, 6*>,
{4i}

unde

reprezintd. semnificatia;
4"
6n -- sensul;
3n - sernnificatia de contert;
Q.^
- referinta la obiecte formale si factuaie.
(5, _A.> ^cst,' i,riclcsut (urcaningl dupi. }Iario Bunsc, a cimi
:jj:*f:",,11
,^{,,;
,T.1.
se apltci
infelesului_fonnal
.ll {ornaL din s"emnificatia cle conteit J (denut-p{oprru,
sens
de.
Buuge)
refci'inta Q.. tn cad.rul teorici r,o"iti"-, i;i;l;si
1]1t";
sru (rneanrng) mal
si
sensul
fenomcnoiogic ali.turi de semnifiiatia
.cuprindc
tormald' -t/L; namai iir
rraport cu ultima" se-poate adEra la t-"i*1"]-u"r*'#;;"
La un fenomen extern F se produce, d,ipa cu* a"r
iiat^t, o str-ucturi. rreuro-."^ri"t.rul
constituirea
J,
4",
adecvatorului 0,
$ce '1"' Pe.ling5.
;i
""oi6, si dcci
"'"""is,ensul^corespunzritor
constiiuirea lii'tetes"tul a,. i,l".e-i".e
X:-:ti::i,9i
renomenul este atit de nou s.i surprinzf,tor incit nu sc poat" .oo.iitoi
imcdiat
incepe sL- se manir".i; ; laui".5'"" ajutor.li op"r"tori,o^:tT"'ji."ji"-{::_atunci
ror
6, r' tl pentru, gS.sirea atit a fui -/11,,-cit si a lui 6o r"o iiri", .*,1"tor"l
ori,chilr p. Infeleger"o oi*i't.oorir."
:*t:$t"lli
_v
creatrva oe o
""t""" poate fi tor*iia-**
spefa oarecarc.
urma
,^ actrune
,intelegerii fenomenului F, procesolutr mental poate lua o rlecizie
- l-t
de
extern5", deci poate comanda o ie;ire, procedinrl., il.
i"r-*-i
sau creativ.
"="**rr"",

Psihicul unui om contine, clintre structurile exarninate mai inain.ie


,
wental ;i tnlelestd 1a care vom adi.ug a eul siu,

und.e
iar

eul'

Psih: (fr'J'9)'
II : (S, g, ,1, sr ?j, Tr 0r p)
Q : <rtt, s) : (J, a, q,

p.rocesorutr

{48)

(4e)
(50)

reprezinti. un infeles privilegiat,

I :

<*/114, G4>,

(si)

lNf.OnrrATIE

410

sau eventual chiar un dublet procesor

- in{eles
{,:<I\4,J4>.

privilegiat,
(s2)

Acest inleies privilegiat re{iecti ceea ce se inlelege in p-*i5s1e*ie plin ezr.- Infelesul d poate fi-elementar psiirologic sau poate avea ;i componente legate de autodefinireapersonaiilegatideoprofesiune,de o conceplieasupra lumii etc. Aceast[
autode{iriire joaci u"n rol irnportant^ in psihicul unrii om ;i asupra modului in
care funclioneazl procesornl nrental. In fond, structurilc 54 c:rre determini componentele -,,?tali, prin adecvare, 6g aie euiui d fac parte din procesorul mental,
avind;i aici un ro1 privilegiat. De aceea, uneori, vom prefera dubletul privilegiat
(52).

' ' J, prin (50), reprezintl infelesui a tot ceea ce mintea (psihicul) ;tie, deci
^atit rnemoria pe termen lung cit memoria pe termen scurt in care
reflect[
;i

aceste in{elesuri se gfueJc inmagazinate, direct sau


fi scoase in evidenJ6).

pentru a
procesili
-

Definilii

indircct (prin necesitatea unor

(a8) a psihicului pcrmite sE se introcluci

inforrnatic,

Psih. informatic

unde

;i un psihic al unui

<n,J,3>,

procesor
(53)

fl :

(s4)
(S, c),
insir
in
structuformall,
contertul
singura euristici posibilir iiincl nurnai _aceea
rildr existenie care pot fi inleiese. Inlelesul se recluce la

: (-rlt): G, (e>,

(ss)

poate reprezenta un inleles privilegiat .sau eventuai po.-ate -lipsi.


Sd poate observa roh:J iltlelesului (meaning) 11 definirea psihicului. O strwctuld.
tn cs.re se ntan,ifestd form,e d.e |r+leles este tut, psiltic. De aceea_ se poate spune cd
un sistem de intelig6nld. artificiaii nanifestS- nn anumit psihism. Vom deosebi
ins1. ps,ilticrtl mental"de'.fsihi,nr,l, inforuratic dupir. cum rezutrti din cele de mai sus,
scoliird in evidenll muit mai marea- bogiiie a-psihicului mental (48) - (51).-i*
comparalie cu a celui informatic (.i3) - (55). Psa/zlcer'l,.inforrnat'ic este un_psih'ic
foymat, tir, titttb ce ltsi,hicwl +ne'ti,tal este i,n parie fornottl ;i' trt, parte teeJornoal. Nurnai
in psihicul m6ntal-au loc proccsele de interac{iune formatr-ne{orrlal care se mani{esfi in procr-sorul mental^;i nurnai eui psihicului mental ccnline componente de

iar

sens neformale.

fine, vom rnai observa cL ltsihicatl sste e:iretn d.e serusrtt'ic. Atit in I]
clt +i in J ;i 3, scrnanticul joac[ un r-ol esen{ial. Cit de insuficientS" este atunci
tnaiareir. in'literaturl a senranticii t'5.r5 subiect cintl tocmai subiectril este, prin
esenli, semantic !

in

FORMAL SI NEFORI,TAL iN Nt)lltlNErt IIE AIIHITEC'IIiRa

Una ,-lin noiiunile care poate irnbrbca aspecte tormale gi n-eformale ale unei
realitS.ti este aceea de qyhi,tictelydT2-r4. Prin artritecturir (spre deosebire de arhitectura de organr'zare, aici ne re{erim la arhitectura funcliona-lli) s-e in-leJege mu{imea de funciiuni pe care o realitate o prezinti in raport cu alta la o anumiti

interfafi intre

ele.

Atunci, arhitectura va fi, in general, o mullime


d : I_fr, jr,. . . ,fn', gr, gz,. . .,9*l Gt, Gz,. . ., G,j,

(s6)

d ll,f ltrO{\rENIE SEl.tA:{TiCn .dI-E iI{FORMATIEI


':1n(.1e

ticd.;

functiunine

S sint

iuncfir,rni forrnale, a.stfel curn sint definite

in

rnatema-

functiunile q1 sint funcfiuni formale ca ;i cele c1e rnai ina.inte insl, care
gi- efecte secundare reforrnale, chiar daci ace-*ie:r sint cristalizate formai in
cele din urui:
- functiunlle Gr sint funcfiuni lrciarinaLe
Funcfiunile .forrn,al,e /, se apiicir lumii fizice n,i\rii, sistenrelo:: tehnice, pirfiior
.,formale" din iumea vie iadici cele care pot fi de::crise fonnal) erc.:
.f , Ao. -* B,'
{57i
au.

"

Fnnc.iiLuriLe .p,, \-or- fi lumi1.: .iun,c{intti j'ormal-;itfaymale . ln t.,:'inri. instanli


::tectui rinei asemenea func(iu"ni e:lte iornraL, dar iinediat sr. proilnc cfc'ctc tl,iiorllaie car-e, in cele dir"l urm.iL, se n:configuieazir fornral.

r (*-e{:
') A,--'e-Ej

^P.:

{s8)

uit,le.J arati. r:;ecerea prin nelor"ireal de la 8.;1a Cr. L] a.qetnenea trecere poate
intr-ul lrroc-:rcr-;-,rentrl ;i, dupir cl11tt vo111 \redea, intr-un frocesor {ocial.
Un sistcr:r teirnic tn poate:.'crliza dccit funclii iormaie (ll ;l frinctiiformatrneionnaLir (g7). Tocmai dintr-rn asenletea putrct de r.edere tl'cbuie.si fie priviti
tehnoiogia functionaiir ;i in pali-iculc,r clectronica 5i informatica {iunctionai,:.
LIt robot inteligeut este un sistern tc.huic folrnai c11 rln psihic iri{orinatic
a\-:'a 10.

l1n,lc

l-r.ih . -- zit tft


\1

J.. :

1l
rrf

/{

\.-tr.

? .P
orror/,

'j,",.r

{iE)
(6CI)

(t!->

<_il..>
<[,,,
i6 1)
iz,t ,1,. e,cte erii rcboiului care trr-buii.' si cu1'rriniJi re.gi:iiL' irri :rsiqror' ;i r"eguii
care se vor irnp,.rne inteiigentei sociaLe 15.
FalE de un oilr, ca ;i fa{i <lc socictate, robotul inteligent prezintS- o arhitccturd. formati din functiuni forrlale si f'rncfiuni folmal-neformale. ljunctir:nile
forrnal-ue{ormale a1e robotulLi irot produce nodificiri in psihologia omrrlui ;i
chiar modificS,ri a1c cului oilului. Sistcmele tehnicr: r'e chi nu ma,i posrci".
in mod normal, functiuni formal-ne{ornla1e. Froblema se punc pcntru sistern.-le
te'hnice noi, in special pentrr-r ccle carc incorporeazi inforrnalicil si inteLigtntd"
artificiaid.. Totu;i, in principiu, oricc sisien'L tehnic i:oate poseda functiir.ni formale
gi func{iuni forrna.l-neforrnaic, dal nu lunctiuni ntforrnale.
Trecr'rea de 1a B; la C; in {58) poateli inter..prctatl in rnodui urrnl-tar. Slructrira ,81 reprezinti de fapt o parte clin strr-rctura S a pl'ocesorului u:ent-ai dcterinirrari din e;*terior, in rtod irn,.'diat, de c5.tre,4.,. In ac"it rtrcrr'n.ftt pt0cLtsoti.t,l. werttal
se gise;te intr-o starc

n
unde

: (s, ),

S:- S' L.l 6;,

da"r f n urma irioce,qii"rji de tip (39) :,au, aceiasi Lucru, de


intr-o stare cn
S : S' i-' C, sriu chiar Su U Bl U C,.

{{t2}

(63)

tip (aJ) e1 ir:. trece


(61)

trr iirnpul proceserii apar c.fectele ne{orrnale care se cristalizcazi, in cele din
trime, in forma Ci. Trecerea de 1a B; la Cl nu poate {i dedusd" {olmal, ea n'rt
poate fi decit constatatS. experirnental sau prognozatir prin. intuitie, prin expeumente iinaginafe etc. O fr,rncfie ?_r are u.rr efect inilial prcvizibitr (trecerea ornulu.i

INFORMATIE

412

tip de rnuncl veche ia o rnunc5 nou[, precis6, depi cu totul diferit[)'


fjnat psihologic este numai prognozabil'
efeit
dar
utr
-numai unui
il ceea cc prilJgte fun"clia nefonnall @, iceasia poate-aparline (r'om
vedea
mental
pro.cesorul
este
cum
neformale
surse
cu
dispozitiy sau r6alitlii
urro*e ;i pentiu procesor-ul social). Atunci,

de la un

".rri..

'r'U

(6s)

Procesoiul mental conline disponibilitatea A care . poate' produce sensuri


fenomenologice g, iar acestor" =e l" corespundl .cu .ajutorui adecvatorului 0
poate
o structuri I) cu o sennilicatie,ttl. Se obierr,l cl si funclia neformall
pentru
a
cona
de
rolu1
,,inghe!a",
are
D,
insl
acesta
forrnal
oroducc un efect
crentit.'d, fie
;;t =" ;";ltuiut t'.tot*al. Este elident c5" Iunclia (65) este- o -t'u;tc!.ic proprlu-zlsa
prin crrristici fenomcilologici- (crettic de speta 2) ite prtn creatle

{u"

de fo*na (56) poate avea ntllnai un procesor mentaf in timp


.* on robot inteligent sau ',rrr" =ist"m de inteligenll artificiail posed[ numai o
arhitecturi de forma

3-jrt,ll.tora

,t :

(66)
fn; ?y pz,. . . , eo,j,
arhipoate
artea
o
ln timp ce un sistem tehnic tizual sau un robot neinteligent
tecturi numai de forrna
(67)'
o,t : {fr,fr,, . .,f,}.
sistemicd.
ori
teltnic'izatd
arloitecturd
O arhitecturl de tipul (67) va fi numiti
in timp ce (56)
O artritecturl de tipui'(66)' "=t" o arhitectuvd. formal-neJotnoald,
t6prin
a'tltestt'icii
srltitccl'urd
o
definitie,
reprezirrt[,
--'-Fsihicul'uman
(48)
(51)^are o arhitecturl arhemici atit in raport_cu sine,
acest ultirn caz, dacl funclia neformali
e-rteriorul,'ln
cu
cit;i in raport

lJr,fr,.

. .,

?'L?

produce structura internl D,-iar aceasta produce

lizic sau social, ,structura

(68)

in meciiul exterior, spre exemplu

C,

g:D --G'

(6e)

atunci asupra rnediului exterior se exerciti funclia neformall


6',

tj*o

(?0)

De aceea procesorul rnental se prezint[, in g-eneral , arkemic, in raport cu mediul


exterior ;i nu sistemic.
Ce inseamni arhitecturi ln raport cu sine? Ar trebui pentru aceasta sd
definim funcliile psihicului in raport c,u sine insusi. Acest lucru este valabil atit
informatic. Nu ne propunem si dezp."tt" psihicut
-nu"*"n"a*;"i;i;i; ;i p."i* psihicul
cum nu ne-am..propus s[ .adincirn
dup5.
.uiitol
iri
acest
aspecte
ioltim
care constituie o arhttectura"
func{iuni
de
a
multirnii
mai
concretl
struct6rarea
FROCBSOnUT, INFOHMATIONAL SOCIAL
de procesor inforrnalional, atit formal,. cit 9i nefor;i calitatea
o- populalie- de.procesoare mentale.
ea
con{int
ci
faptului
datoritL
nial
Societatea se manifest[ prin retill,i sociale, iar procesarea. informalional1
socialb nu se produce fntr-o minte unic[ (sociall), ci prin interacliunea procesoarelor nrentale. h societate nu aparc o sursl neformali ,,proprle", in tlmp ce
Societatea are

coMpoNlrNTE SEMANTTCE ArE INFORMATIEI

procesarea

rnal slgur.

413

formal[, mult mai evidentl, are intr-adev6r un caracter social mult

, De aceea, procesorul in{orma.fional social poate


Cin doui pir1i,
unde

II,o,

fi privit ca fiind

compus

(IT,o,./., I'uT"),

(7tj

TI,o"..r, reprezinti ,procesorwl i.niornoa{i,onal soc'ial fomnal, func}ionind prin


comportamentele formale, -ale procesoareior mentale .componente, dar si ale sistemelor de inteligenti artificialS programate socjal, iar

I'$" reprezintl

gencratorul de nolr pe pian social, adici ceea ce dintr-una

sau mai li:rulte sursc individuale neformale devine acceptat pe plan social.

TI,'".J.. funclioneazl, impunindu-se oarecum de deasupra, prin procesoarele


mentale si cele in{omatice inteligente, recunoscind prin aieasta calitatea deosebit5 a relaliiior sociale cire detenlin6 in mare misurir comportamentul iniividual.
Ca orice procesor formal, el poate fi scris -.ub forma

: (.9."o", c,""),
(72)
unde S,n" repr-eziut5" struciura formali a societllii, iar cr* reprezinti euristica
formall a socict5.tii (a se comparu {77} cu (5a)). ljuristicaiorui formal o",, este
un operator cai-e poate produce modificlri euristice ale structurii socjaie. In
notaliile de tipul celor din formula (39), expresia (72) se va scrie atunci
lls,c./.

r,r_rp6f^-,/
c^
\
_.."{in

(73)

6soc

care arat5" rolul operatorului 6"," de a produce structuri noi.


'l'inind cont de (72), formuia
i7l) sc1-a scrje

: (S.r", o",r, lfor),

(74j
unde l$,.conline;i el un operator care produce, in ultiml instan!5, din disponibilitatea noi structuri prin procedee nefcimale. De aceea se poate sclie
Ifoac

l'ioo.=

(fsot

f'

o,
\IY
f5g, rroc

(7s)

unde al doilea simtrol al clubletului din membrul doi al expresiei (75) reprezintl
disponibilitatea generail ca sursd finall a noului neformal in societate, iar f"oo
este operatorul care aduce acest nou sub aspect fornal, pe plan social. Atunci,
[1.-o" .: <1.S"r., orrr, f"0., A).
ti o)
prt-icesorului
inf
Expresia _
ormation:rl social este intrucitva rnai s:impl5. decit a
proccsorului mental, clar nu trebuie uitat c[ el este o rezultantii a functionS.rii
unui ansamblu de proce-coare nentale si procesoalc formale.
Are societatea un psihic social? Societatea. l1u are o unitate mentali proprie,
la fel cum-nici procesoml formal;i in particular- procesoml inforrnatic, inteligent
sau neinteligeut, nu posedi c unitatr: rnental5.. L-u toate acestea, procesoJrele
sociale impreuni cu procesoarelc ;rentale constil.uie clasa procesoarelor formalneforrnale.

cu

ln ceea ce prirre;te psihicul, am r'[zut cii nu putem reftza oricS.rei realiiS.ti


proprietili sernantice (cu inteles intc-rn in laport iu lurne;r) calitatea de psihic.

Am recunoscut atunci existenta psihicului inforrnatic dcoar-ece satisface formLlele


(s3)

-In (s5).
rrport cu societatea se pune

problema dac5. stmcturile informationale


Daci da, atunci s-ar putea afirrna

sociale dezvolti gi vn tnlelcs {meaning) intern.

INFORTVAIftrE

414

.\m analizat in alte lucrlri {aptu1 c[ societt, ceea ce in:;eamni. 9i 99tem..afkma"cl


sociall
tatea poseclir o inteliger4l
.(ist
societerlca posedi gi iut psihic social care cuprinCe. aceastl inteligenf I . Rimtne
deschisl doar pro6iema riac[ infelesuL p_e plal so-cial cste de- tipui (50) sau de
t.iput (55). De fJpt, inlelesul esLc cel pwli;t de tipu1. (55). I'iu trebuie si surpiindl
functioneazi
.* polt* s[ apir;" s1l prihic socirl- tlin momentul in care un psihicpufin
de tipul
si ur-intr,o iltetiecnti aitiiiciali. De aceea si psiiricul social este cel
ment-al,
deoatipul.psilricului
de
exact
{i
insl
pcate
nu
i=itricului infor#atit. El
iecc socictatea nu clispune i1e o r-rnitate mentail proprie, dar o seuiriticalie pe
plan social,
\i7)
-81*o: <3,,", 2rn">'
piseste o semLrificarir: echir,'aientl, daci nu uneor-i chiar- izr:norfii, in'ir--un psihic
il;"i;i ia,jivicl-Lei, i:ri :;einnilicafici ,,socia1e" dtn psihicr:l rnentatr indiviclual ii
un s,.lns feuointuolr.)gic,,sociai".
corespr-rnctre
--icmniiicatiei i:e plen soci:.l l;;; ti 1'a corcsprlnde pe pian psihic indii'idual

c[

societatea posede ulr psihic socia]

semnif icatie.

-rtf,ro";i,,a == -l/looe'.)

(7 8)

-fllrocirra,

po:ttt ii r, distribiltic dupiL o, loplila'!ie'


-i,-'uuriiicrrtiei (.i 8) ii \/a cc1'e:lpunde scnsul

unde

E-,t1,,,c,r:n,r

8,a6,'1r4,
undc ..,* este sens1rl inciividual ,,obiectir"', acelagi in
G,,ss14tta: S"*oc {j

tofi indivizii'

"r, U 83.,.n7rr4)
{80)
jurul
in
dispersia
Daci
societate.
de
realizat
reprezintl inletresui {rneaningul)
J.ui ,,, este foarte rnici, atunci
(Ei)
3."o, - (-#-0"", E 'or),
dispersra
insi
I)aci
nin1i.
unei
iar psihicLrl social ar diji],.1ilc de uil inleles similar
este {oarte rnare, ,"rrt,-tl nu rn:ri pcate juca un rol irnpoltant, incit infclcs-.rl se
va reduce practic numai la
J

ro,- :

V9)
Atunci,

(-/J1,,0",

"rn

{-//l,.,oo'},

(82)

in cazui ttatti ptihic i:tf'rr'natic'


'Din
cele d: inai sr-rs ie;ruli-i ci psihicul social
(83)
Psih.soc : (fi,,,, 3,o", 8"o")
psihic
unui
corcspunde
se plaseazl distribuit pe o arir" ]a care umrl'lin capcte-ar
formal iar celiialt unui p;ihic rnental deoarece in unele probleme el se va conloorta mcntal, in all-ele infornratic.
"""];';;;"'." pri.*i,t" cut =ociai J-,", prin conrponenta sa dt inlei,'s piivilcgiat,
se va glsi'irrtr-o si tuaiic similard
si ,'l
--lr,"ti""'Ji"
incepututr unel
"*=t paragraf, cu totul prelirninalil, constituie
i acordat
."pioi coinplet negliiat 1ie gilin-fa din cauza statutuf
setnant,ic,i sociale,'acufu
a
infolmatica
Numai
sr.rbiect.
iirl
, <le a'1i o simantici.
,.n ir,ti.ii pini.
prograscnrantica
tle
lidicat''
problemelc
cu
o,lati
statut
reusir si sDarei acest
trebu'i sl
,""f'"t l"t"i-*Jtl." ;i *ui ales de iDteli$enf a. arti{icia1i".. Scmantica va
semantici
o
numal
{ie
nu
s5.
adic5.
rir." i"-.J;i problernele sensului {enomeiologi_c,
seuranticl de semni{icafie
a. i"*"ltiia!'ie, ci gi o s,.,r-r""r-rtic.1- de sens,-de fapt, o semanticii
este legatl dar
asemenea
C
capitol.
iu
ac,-sr
!n
modul
se[s,
si
"*po,
Bung*'
heosebitS. dc scmanficilc lui Ftcgc si
dinca si

raporturiic
.ri" *."i* de a"ordona inlr-o anumitS- mXsurl
cle
a- se spune. cir din mornentul in care
riscul
c*
chiar
,'*ot*ui,
;i
intrim intr-un domeniu foarte nesigur. La un asemenea 1'e-

Scopui nostru

tre tbiitiuf

rti"gl*

ncforrnalul

COlviFgNl-'N?E SEI4ANTICE, .ALE INFOI?IIATTEI

115

losibil vom re*rpunde, 6n priwul' ,rt%d, ctr realitatea insisi cuprilde formal
nefonnal iar gtiinla nu se. poate abline in {at:r acestei realiti{i evidentc; fru
al' da'ilt,r rtud, cYa,,formalismul"-relatiei dintre forrrial si neformai, schilat in acest
capitol, introchi.ce ce1 pulin reprezentanti sub fonoi simbolicl ai niformaluiui.
tn-al he'ilea rind., cd" fa1i. cie o teorie a raportuhii dinire folmal si neforinal, ulti]
mul .ascunde legi proprii iizicc, necunosciltc inci si care por fi'constatate'dupl
manifestarea lor: gi incadrate in corpul forir:al al tcoriei. \-u nc asiepti.m insi ca
aceste legi fizici': fenorncnologict' sI :c supunir unei fornializlri totale sau in toate
manifestb"rile lt'rr c[ci attrnci lumea s-Jl inc]riric fornral, cl-.ra ce
Etim cir nu se
poatel8.
proF

9r.

NOTE $I RriFEnlr!'!-n BTBLT{}GRAFICE


: Noan chomshv, Ntjitti.ons on lan,gttega, Nerrr yorii, pantheol Books, 191j.
2 Gh. lT:ir]escn, .[)onttt:itt,I si l!ntilt.le sentotzi't,:ii, in :\ca,d. l. Criea:rp
9i Lpcia \\-alri isub red.],
Scnzo.ntici. si se.wioticd., gi,c11rtiti, Eclitur.:r Stiilfificil ii Erciciope,Jicd, igg i, p. g3 _ 95.
3 Nol'm Chomskv (1975), c.t,. cjj., r. 36.
*

_.. .. _.\t":;_l{' Dri,giiiescu q.a.,-inteiigttzii. tr.viificiuld si robctica, Bucnresti, Edir:rra

biicii

S.rcia,li:ir:e

\ie*rall

Inc., 1,,),-2.

ltorni,liii,
!1

(i

Acad.eu1iei Repu-

198.1.

rnon' rltitnan ,Lr"'blent, st'it:iery, Iing1e.,l'oocl Cliifs, Nerv Jerse v, Prentice Ha1l

6
_ Mihai IlrEginescu, Note desftre ittrntd, si -sels, Rr.-ltAnia, liter:zlrir, XVI, rir. tr4, 7 airritie 19g3,
p. ?; r'cprodus si iu -rolrrrnui auloiului Stiutlti ,t ctt'tiiz,.tiit:, Jlucuresti, Eclitura, $tiilfific'il gi Encicio_

pedici, 1984, p. 223.,229.


r
Fregc, Uber Sitt'n untt Rt:iet:,tzntg. Zeii:schrift {iii' PhiL:sophie und philosophisc}re
- - Gottlob
I{ritik,
';c,i. 100, 1892, i:. l5-50; 9i in Gottlcb I-'rcse, ldlriirr Scltriftu'r'(eclitat dd I. .tngelelli),
Darnrstat;lt, lq(t7. Vezi tfinducerea in iirnba Lex-.rAniu...sr;r.. ,i slnni.liralie,'in !-ogi,cd,
,si jil..:o.iie, Col:lr.!ia ,'\{tterralismui <jialcctic Ai ;tiinfe}c nc'ilerle', 'ro1. SI, Bucuresri, ndilur-a'pjiticti, |OAA, p.
51*7().

8 Ve;:i o a"iralizi, a colcep-tici lni Frr:ge pri.ritoare l:l scns si se::riri{icatie


i1 lliihai i}rliginescr;,
S,{i.i.nid"si ciu.i.Izza!ie,,ca,nito1ut
lri",u'e ia. sens si setritijica!ie: i.ntp,.-i la Frege, I}lscnresti,'lldit6ra

si l.inciciopedici,
$tiinli{ici
s

.Cu
1!1E4,

p. 2Al-220.

Mario Bu:tge, Trealr s" on L,ti'i;c phitta-t; y, 'to't. T, Semltti.lrics J: 5n.se tili re-le t'tryd,. ,2o1, lI,
Ser'uuttics,II: In'ttrfrtlotiort and ti'u!]i, Dordlccht
Hollairrl, l-r. Rei,lei Pnblistring iionrpanr,, 1974"
Miliai Drirginescu../Jr'.n bersfect,iia teoriei. -gen,ero.Ie a. inforw,alit;: labllul ier,:etdiri p,r'oblerue-pcutru
lcr. esenli.aie, r'ie'rista cornisiei rraliolale roma,ne
ll:'lEsco,' 19E4, rr. 2, urrde se'arat6, ch

,,pini1aehicidareana,turiiinforma!;eirnental-psihoi<rglcenusevaDutea.zorbi4eostiirtiairtol-

rnalit:i. . ." iF. 9.1-97).


11 l,{ihai 1)rirg5,nescu, Prejnld 1a rc.l. }Iircea,
}'Iali!a, ;i Scr1onr1'. liliircusr icocrdcqatori) . Metod,e
ttattn+nti.ce itr prtblctnaiica tJc:zo!tdrii, Iircure;ti, Edriuia nciLilcmiei llr:plbiicii Sociziliste RomAnia,
1982, p. 6.
1:
. . lIilrai l)rirginesr:rr, ,4ri;itL,:l trt :!. stttt;it.ty,t sistemeioy Ccschise ,;i. inirarit:schise i1978), in procese
;r si-sirr;rt: infrtrntationale, cr)ltLrtiir, .,i'i01'l.ili* de'r.rLtr'tI.r1iz;rIc", r,i. .l-1, jli;cu;:c'sii, 1gE,], 1tclirura.
Acadt'rrrici l(r'lirhhr:ri Sccialjstr,:.llorniiitLii. p. l7-57, -si i;r -rllnrrrrl 1:r1rri.11iri I o|.,u,t t.er,,!ttie iytjt,s_
lr'iald., I}u.ul:esti, 198t), Ijriitlra 'j-r,hrrjt:ir., ;,.. iO1- l(r7 111- ii6.
ii
.. . lr{i}ra,i IJrigariresc!r, ,lrit;!.ittto'tr s!stt'n,:!t'r irhnitr:, in 11. l,ia,iita icoorLlr;ir:r1or), Sj-rlerre fr;
-stii,nlele ;titlttrii., liucureqti, Ilciitura .\caderi'iiei )ieprilr)i, ii Soci:rtrsrt ltrrrrri,Lrria, 19j9,'p. g li.
_ jf l'lilrai Llrigir,ntscr;, Gindircd uvitilrctttroi.d., irr $tclilrr I\{iicu si Virgil Si:llcovici icoorclonatori),
lnterdisciplinuritt:i.ru in::ilinla. t'on!tniIoro.nd,I]trctrr, sti, ]_rlirrrr.ll, I't,lirrci, 19,30, p. 2$.;_216.
l{ihai .Drrigirrtrctr, .{rrial inlelli,gt't:ce. in i\'{. Drigin!'scr s.it., i;rttligen{ct, irtijiointd. si rt*otica,
Er:curi:gti, liditu:a A.:i..:i!inliei Repubjicri Socialiste ilonrilia,, i9ti3, p. 1l-ZI.
1'j Tertrtenrl (leLt."l*inaiosifornrulatciirpurrltdc'rcticreJj.losofic
lilSi) si irtr-odus i1 },l. DrAgiric.cu, 'l't:lntohtfii !:entru uiitar, inProbltrte!,: g!oba!t:.t,2;ii,tori.t! o;ntniyii,
Colecti:l ,,ide cont..rl_
po:atre", 13uc-.t:cgti, Iltlitula Politici,
i.981, f) 210: ,,.. -s\^)ict:rie.r viizutir prin :1r;i1e;iura ei al)aie
altlel decit un sistenr. "{rhitelrtula, inipiicirrr!
i:t {ener:d .l ltitrt.-r sjs;tcilicir sri una llesislcnlici':... socie_
tat-ea tincie:-i fie tttai ilult 'lecit un \i-:ielrl, li.'r'a ce alll prrtcii, ]}unri ,;rti.rr: irjr-:1a. o ;:eajit:ati, c,, o
arh;t{lcLurii c:lr{'lln s{i rtaluce toto,l sa,u irr cril inai r.r;r.ie parte Ia sistciu)". li.rLd,.irt,;: tiurLc." -le
arherrr sr-:r.plic:"r ''si il *rzul srrl;ieolului rneltal.
r7 lv{ihaj Driigd,itescu, Sr;,:ial ittl,ellitentt, t,tt ,,f. tr!.
18 Acest capitol ar, fost re,l.tctat pe lraza lucriiritr autorului
Se.,tna,l,icd sj srrlircl sr Cr:ttsidera.

lii

iilcsojico-ttttrtemittice axtpra

C.cnducere

lcgd,taa.r"ii,

;i trr:ifor*rai:icil, m"ri

el'inlre {ovntai

1983,

si,

*e.farmal, }}ucure5ti,

Ilstiturul C.ntru: p"i,rr"

CAPITOI-IJL i T

HLEMENTE PSfiITRI]

o THI]RIE G$NERA{,4 A. IFIFORb{ATInI

UNIVEXASU{,

Iisf

trOt{}'[ATIONAtl

In{orrnafia se <L:zr.o1t[ in sinul mateliei, nu er:isti, infonnaiie .in a{ara. mateliei. lnformalia este totusi rrn ingledient la egalitate cu rnateria, in r',raterie2-3'
Ea esic proc1us5. inilial in lnforrnaterie, in mod natlu:al. ca ploces f-izic.; aceasta
este infoimalia fenoinenoiogici care se rnanifest[ prin ortosensuri care deiermini
si o structurare a celuleior irformateriaie in multiple organiziri topologice, precurn
ii o d.inatnici (migcarc) la nii'e1 ortoexistential. Cu alte cuvinte, inforrnalia devirte
structurali, lege [ormald a untti uttir-ers.
Dacl notS.ir cLr 6u ortosensurile care stau la baza unui uulr-ers si cuS,_structlra informalionalir determinat5. de aceste ortosensuri, atunci in{orma(ia A', continutir de un univers fizic este dubletui
{1)
-\; : (gu, .s,).
founal,
Trecerea de 1a * la S, repiezintl o trecc're de la nefot'mal 1a

f o,'. A.._7u

-+

5,.

(z)

ln expresia de mai sus, -,f, reprez.inti o funcfie wefownald gi de aceea.sS"geata


la A ti e* a fost repreientaii nu direct tnire aceste sirnbotruri, ca in cazul
liniei normale
fwttcliil,or forriel,: matetratice, ci printr-o sigeatl curb5" in subsolui
"a
t1e

formuiei.

Important este insi faptui cL uniirerstt/' Jiz'i'c poate


informalia structurall
"\', : (S*)

fi descris numai prin


(3)

a mai line cont de originea fenomelologic-? ? intbrmafiei care sti la baza


unui univerr. D" u"".u, oriu"rr"t fizic pcatJ fi descris cornpl.et matematic. k
timp ce formula (1) se referi ;i ia procesul nastclii. unui unirrers, -formula (3)
repiezinti numai structura sintactici, programui unui univers fizic dat. Aceasta
,rri i1rr.u*ttL cL fizica d"escrie ast1.zi intreaga realitate {izic'a, deoarece o serie de
fenomene ea nu le poate inci explica, tocniai pe1try ci.nu tine cont de procesul
spafii subil*ui ptotottd exprimat d.e funcfii (2), precum- si de existenfa firnor
.""tJ ipaliului iiroat. Dir, in cete d.in urmi,, universul fizic va descris sintactic
si structural conform formulei (3). Expresia (3) este sintacticl deoarece structuform.ale ale
iil" ,S, nu confin, in sine, sernnificalie, cum este cazul structurilor
inteli{en1ei artificiale. Uniriersul nu are o inteligenfd" la .bazd, in inlelesul unor
siruciuri'itrteligente, fie in cazul unei na;teri spoirtane printr-o fluctualie in ortoexisteltf,, fie daci ar fi fost produs de inteligenfa social[ a unui-rrnivers predeces;;. Universul {izic, olicare ar fi originea lui, nu ac{ioneazi inteligent, adaptiv,

flri

ELEMENTE PENTRU O TEORIE GENERAI A A INF"ON,MATIEI

4L7

nu lnvafl, nu are deci atributele calitative ale intelige.nfei. Cu toate implir


atiile
profrrndg ale informafiei,. u-niversul fizic nu este ,tt .iniu'"., rntormational.
M
si nu utilizeazl".informatie noui. Nunrai .;,,J u-"i ,i;;;;td;;;i'ti*r" nu
l-rld:.."
reaza lnrormatlonal unrversul, rcpstc tlcr'iu,. inlor nrational.
(Jniaers,t.'biologic e.te mar *l;;.il;";id;;;;'ili;;ror
riri. datc.,rith introdeschiderii organisnielor vii in inlorrnateri". r,niveisui u"r"ii.
.""fi"i,'i" prl*"r
rind, proces-e informafionale
de tip lncntal. I"t.-"J"uJt, J structuri vie contine
'informationai
din punct de vedere
doui plr1i,

/f": ({infor-11i1-,Ti"lip,it:

ta. partca din universur fizic care participi ra


structura vie], {informagia cle tip rnentalrr}
({)
Prima parte a informaliei ly'o reprezintl un fragrnent di'A'u
din formula {1) _
cu o eventuall coreclie a.dus5" de ortobiontii priiili din punit -o"
str".i**r.
A doua parte reprezinti procesorul mental,
"eaeie

li :

{informatia de tip rncntall : (S,

eUA),

{5)

unde S, reprezintS. stntctura irfonnationalir, in gerreral de tip tlinamic,


iar g repre-zinti sensurile fenomenologice aie otg"trit*?rloi ;;i" ;";" nu
mai
sint
fixate
de lumatie, ci libere pggtru a.fI generat" ii ;trtoritrut"rie;
a.r aceea este reunir
-ortosensuri
(gUA). cu potenfialitatea in
a inform"i."l.i \. proaesortal merfir"l.
este tt'tt. procesor inform.o!iottal. d1 ti.p s[rtrcrrrrol-!,,,out,r,,,ulu4ir,
fdrd o ;r;r,';;;'_
lt un infrabiont, tnezobioitt, crltttd z,i) stnr irg,,,,rt*ii',iiiirri,tir'tiri'iiril*"ir"ruu,
c& orgett' corttttrat
procese
tt'ptl semniJiialiei sttncturctle. Crim
i"ri i"i"fis;rrl
_de
';.;t.;j"'re'fjii'i
d--nind1- si se realizcazi. p.rirr
.s.inniiicatl"
'tr".irt"r;,
tem ca procesoarele meniale ale entilai lilor vii de'rnai
inainte nu sirrt intelieent..
Degi au.posibilitatea unor euristici iormale a;"-1"."i-Jt".i*ii"r's,"i^r"!iTr
unor euristici fenomenorogice, din jocul sensuriror- d, aesr-r,nr;;itt; j"iT^iia".
Yarialii alc lui ;i,rcciproc, inoraliilc lor ntr.; I;. ir''-oa io,,-r[ni^.ii"'ili*
controlului.pe carc,l-ar conferi iutclege-rca constienti, puiiuira t"i""i
.;r.i';;!;nismul rcalizeazi intelesul a.
cr pi"lucreazd'inforrna'1iunur. rol rll7.z.l,,.,|,r.ri*
Seea.
presupune lmbinarea semttifictt!i,i
stmcturale cu sensitl lirr",;..";i;s;."'.Ir|"il

I|ft:l"f

corespunde.

Cu toate cd natura necon;tientd este inovant5. si procluce crcatii


(euristica formald) ;i. creafii 'de speta 2 (euristicd fl;;;r;;;;gtdj, de speta 3
^triiiirrif
narea acestor euristici, care se fac-e in perioatle istorice i"a"f""'g;fJ' *ti"ffi;
Fi
evolufiei naturii vii neinteligente), natuia neconsticnte rnirrr""rX
tot,\i ;;i;
de spela l, crea{ia r-eritabild.
Universul devine cu adevirat informational atunci cind. apare sistemul
nervos,
org,an s.pecializat pentru prelucrl"ri inlormilionale si *ni
atunci .i;;
mele vii devjn cu ader'5iat creatiue, aclici in
"t". put controla
";;;;l;
.onsti*nt
euristica formald. si errristica fenomenologicd, intr-o -oh
lmbi;;;'l;t.r"i,
rapirli.,
pentru
a. obline noul'pe care sd.-l introduci'in naturi sub forma
tehnologiei si iniorma,tiei iulturare. Uniaerstrl de,-ine ittform)liottal atinci-;i;;*r;;rurd irt{urmatip F.r.ip'.:lpune 9i p'eloc'ui*n .;i uritizarca i"i";;ti";''J;;i"l' ;";:l_
L:1,,
lu:Tl
ilnd puterea
rntormatlel asupra. tu_turor formelor
de manifesiar.e ale ,;r;;l;;.
-primur
Aceasti. posibilitate o
in
rind omur ;i r*i"i"i""
1u
Universul informa!ional ro-nfine si
.psihicul b-"hi, ;i psihic.4l rnai recent
a.l inteligen!ei artificiale. u.n psihic pgd-gi.
fenor,.,",iu-i-'i,,iitri,,,tii'i;,';;d;'.;;";:
litatea inconjuritoare, deci un model al lumii; ;; .;;ii;. ,rn pro..sor
rnentar
saL^.ur-I-pro-cesor informafional artificial si, evident, un eu
sau. o anumitd formd
artificiall de eu.

:::t

2l- e,

75

41.3

i6i
uitilc

J
-.ri,

ilai
illar

i-t'pl'il.,ziiri

e.ltc i:.ri.|,, r:;i- j)f i'i--"'''f

i:'silii;:ri iri!;i;:,'iilt: ;
r::;11:
ajljl.1-:

;-iti{tr';,ti

ii ',ir;f''irr:r"i {'':.r

':t'i;.1

t:'

ilri;::t.'-biica

'

,l-i:.r,jtnit:Ll,
l:,I-it.l,jt11i::Ll,

,..''';l
uitr 1i.i'o{rlr-<tl'
uir
l'rui'-:',-\'jr

tjorrai s: siir:'-lrlii"
j)iilri.clii :,.i,I' ir

il-r

ci Ii

nu

]ttar
llri ntar
.7 llri

;i:r,.ll.:rlli {r'jil: colttt:lr:t

fti'.'!i:ir:r'
,, :

, ,rl:, :,r, :.
i:,1,'il,'-n,t:t l''friljcjl']il 'r'l:rl'c ' nutjxriltill'
r

. ,. ,1 , .

,,.,...]. ' i.,;:ili. tttlrlttitltto-

t'

:i ' r'i:r:rrl'::r''.i f i''ir.r:i :'i *ircitclor


,r,,,'lii;''-r.',i'*
'.tit;"lt
iiriici, o'-l;ii'ii riLl i:-llj:rl'iilrl..r:
''i'' '''.'i''li-l-iiLr-*
onrulrri,
l;1;rtl',t;1lii?itl#l".1,
ll ''-1,::l''.lll.. ,:::'-rt"irtltt:iT
lrl, a. iirnbr.j.rhti '"0"''t'i

di''pia'

:']i:::jli

ir..L!-'rr
.,'orbiti 1tror,'irrr:
'"
r'::r''rLilrriil.1 ; ,,,,,;ii-,,.,, ,:,,r; i:.tj11111_riiqi;i
rc:ii
;i1
:li
niuiicii
,rrt-,J"i,;'riti;" ,,,,i,,,,.i,i . ..,.,.,1,,i, Li;;, 1,:: r'll:'iii, rlrl , uatoririL ptlterii ci
riiu ir.r{orilalin p.,irioi.,;.,.
t
in{r'1 l;' '1;rte si
'''' '';':,:,;, ':i. :',i j.',. '',
'litt
'' ,t,' .-] , ,r" I i ": 'r'L'':ii 1-'
!.oase, 1"i-cijr-l:{.: 5i!

'

p.u..*i

''i'
i" ',.,r.,,, ,', t'.:i:i:

:rt, ,;,1.,'

i''i#;ti:1,,:":,,i;::i#:.*::trj::t3iil

l'il3llj.;l;.;.:1"1l.::i::i;r;;j.;..;i.'i..:.'..'.i;.].'..;;;'li;l"l*i"io'''-.4ici'
,l,l !-t,r{:..t,,',1i.:ii-'i:.1 l;I:-Lli;iii. tctl tnai nr:lte; caraCtcrul

infor-

"
IJ;rtoriti ;rrf Cr"itt,r'ti,rii
t:llti'il't' i'''i'tt"t'iicit lL iil'tiilutjilor ;i a socic*
nratiot:rl ;rl sc'-:icliltii St p"ltl't';i
"
1i'; r"i;rt,rriil..rr,ir,i
'.ir iil'ii:l:.'lt piillc, irrtr-rin morl nou'
t!"tii i' intleq;;rta',,;. iri",

#;H:?..;:,:lnu;il.

*.i,,i1;,i:::1,,i'-',;::l* ,j"ir;T;il:' l"lli:il11'l;ji,""

I
irrrliist:'ir.lrzii''|r:l' ii.li'-'r lilir{:"1' i:1:1'f
'
iri(:' rl:-r'e ' ,
ne'a.r:rli- nral,.'ll t'rai i,.; lt'i"t""tiittti :'ir:lrlit;f
ortrul
carc
ilr
ielr:ri:r.''ni'10:1icL
1lc
i
'il
li'L'i::l:'
i,,i1,,rir:'". ,.'l
{-e :e int'i';it;,,1:u ,.i ,,,,' ,,,1--r1,,
t'l'
it';i Siiind ci aci':'t'-irrata crcalic sc

tite dc

t-t,i'llii'lt"

'i' r'';
o utili:rcazir si s::r:rLr i'L'': l;:
'*;'ir'iildtnlrccttrtsi1:',_:-:'l''":'l'p'
{'"::r:'r
cl'ntiii'.'pl-ii:ir-rrili;.i''':i
,',.1
'
.r .,1'
i^,.:;;:::,i,..ff':Il:i:"i;
tica
{ica sir.r,.crrrr
{' "il.clojic,'ci. e:xistetrla
-siruct,.rril:r :1 ",;.;:_:::l:,
\"":'1
i ' r '.'i:'1 r'':i r. /'i,,-:
r:-'
':'ii
,,".1';i
".,,,.".,,,.,,i
a1)"ai"'tl'"i,ri
. .'
nu sc pcate ir'li:nj.i'l'ii" ';''; 1j'i' 11t...,',:;'.;li']..]-:";:;il;t'i.?i*:i'i.,i;;:?fffii:

,I ,
',,
:,.1 ,, ,.,, l, ''
i"t'li,rli,'l ;;'il,;',',, ::
; il ,i";'rl"jiii':ll',;r!{i:'.:fi'
ni'r:trJi social
l:

:,"',ii"','i, i' '''1;i'r':'';;'i ';r;;'' ii.L

;i;;'#i.i,-:j,il,;l,ui,;;:;l:,1;,i;li'i1
l:lrti ltl:,i/rlr::li")'

t1e rna1li{estarc ,;r1


!.ji a informatici care
, i-)e arci ,,,, c.,,,1,r,,r,i" nc.rr:rii:rr,riil. oi:lr-'riit'i:
:it-:];];,:l^.,,",
1111:
,,' , ,l..:lltti
conor;rici,. cul,,1i. .: ;,1
i, ,''r,, i^r'ic;, (1'1-1-111_11;1jsi

l- '

I ,'

"n ":;,i;'J'*,,.tr,ll'','',1.,
turii _;i st';c1ctiiiii.r.._,,.,,, - i:,i:,.rr;r.::i:,r r
'_-

!.

. ,

irsihoioi;ic::a1 ornului

1|Z0

TNFORMATTE

unde ,S reprezinte structura sintacticS" a informafiei, Jn semnificalia (forma structurii S asiguri atit semnificalia legati de context clt pi referinfa la un obiect
conceptual"sau factuaif i-_-g-1""="ili""o*""ofogic) adecvat structurii S gi sem-

nifjcatiei ,/lt.

informatic inteligent artificial, informalid. are aceeagi


ln cazul unui procesor
expresie (7) numai c5. inf elesul se reduce la semnificaf ia
gi deci inforrnalia conlinutl este

r{

- <Jn>

<s,

(11)

in>,

u2)

reprezinti o structurl de date,


de referinli) a acestei structuri'
(de
context
gi
iar JIL, semnificafia
ln capitolul '10 urmS.rindu-se procesele euristice (formale gi feno.rnenologice),
precum ;i procesele creatoare, s-a definit un procesor informatic (intern) sub
deoarece lipse;te componenta sensului. Structura S

forma
unde

II : (S, o),

(13)

o este un operator (euristicator) formal. Daci nu existi euristicatorul

atunci

r : (s),

o,

(14)

procesorul informatic este chiar structura S constituitl din programele informatice gi datele existente in procesor.(in registrele de lucru gi_memoriile sale).
care este intervalul de timp dinProcesoiul dispune insi si de irn tact iritern
tre doui stiri succesive'pi deci el va trebui",scris sub forma

iI :

(S, c).

(1s)

Atunci, la diferite rnomente t,6, a1, a2,. . . , datoritS. prelucririlor interne, procesorul irrforrratic va fi
IIo : (56, t6),
(16)
lI, - (Sr, r1),

IIr:

(5r,

c2),

Ei deci va conline succesiv informafia


No: (So,

JlLi,
Nr: (51, Jllt),

Nz:

(17)

<Sz, -nz>'

are insl gi dispozitive de intrarb-iqire prin care primei;te informafie


Un procesor
'afari
sau transmite informalie in exterior. Deci,
din
(18)
flin1pr'atic: ((i/o)' S, o, t),
unde
fl6l6rmatic este procesorul informatic complet, iar (i/o) este operatorrrl de intrare-iegire care aduce informalie din exterior sau transmite informalie ln exteriar, eJentual pentru a cere rioi informatii.

EI-E}AENIE PENTRU O TEORIE GENERALA A INFORMATIEI

42r

Structura S este susceptibilS. la modificiri atit prin operatorul (iio), cit gi


prin euristicatorul o, insi orice s-ar intimpla, informalia este intotdeauna dubletul

(1e)
<5, JN>,
ln cazul unui procesor informatic neinteligent, structurile de date nu mai au
semnificalie gi decf infeles pjnlru procesor. Ele au inleles.ca sernnificatie nunai
pentru un pfocesor informatic inteligent care ar folosi rezultatele-prelucririi_pro'
cesorului informatic neinteligerrt sau pentru un procesor mental care pe lingi
semnificafie le-ar adiuga gi sens in vederea oblinerii unei infelegeri depline. Tocmai intr-o asemenea luminl trebuie si recunoa;tern ci ;i procesorul informatic
neinteligent prelucreazi,,informa!ie" pentru subiec!i externi (inteligen!i artificial sau natural). I)e aceea, pentru procesontl informatic neinteligent,

-l/:

(S)

(20)

reprezintl o informatie pe care o vorn rlmi irtformalie sintacticd intrucit este ordonat[ dupl anumite reguli sintactice.
Procesorul informatic inteligent artificial opereaz[ atit cu a informalie sin^
tacticd., cit ;i cu :una selnnlticd de sernnificalie,
,l,r : (informafie sintactic[, informaf ie semantici de semnificafie) : {'S, -tl):

(21)

iar procesorul mental cu o in{ormalie


N - (informafie sintacticl, inforrlaiie semanticl de sennificalie si

(s,

t),

sens,r

;.22)

unde

(23)
a : <in, e)
Cum lnsl uneori pot apare cazari in care 5 poate fi rezultatul unei euristici fe:omenologice de excitalie sau de generare gi sl aparl un ,,surplus de sens" itt raport cu semnificalia ,/lL, se poate intilni ;i cazul in care
|,tr: (informalie sintacticS, informatie de sernnificalie, informalie de sens). (24)

Cu alte cuvinte:
(fenomenologic) este ;i eL un tip de informafie, numit5 pe scurt
- orice senssalu
informfiie fenomen alogicd;
informalie-sens
' -- orice semnificaiie
este ji ea o informalie numit[ pe scurt informa{ie dc
semnifica[ie.
ln schimb, nu orice structuri sintactici este inforrna{ie, ci numai aceea care
poate deveni cet pulirt, informalie cu semni{ica}ie -<au care acliotteazd. asupra lumi'i
iiterioirt ca o 'irtformalie cw' se'tntf ificalie. '
Spre exemplu, informalia geneticl din biologie este .o informalie ,sintactici.
sintactici, iar dacl i se confer[ 5i o semni0 structuri
-"t"".i poate fi informalienrtnrala
comple.tS.- ;i formall. '
ficafie,
'Informafia "ti"-i-;i\iiiitrii'tt
insi
o informalie structural-fenornenomental
este
procesorul
din

" A mai rimas

logicd..

de examinat caatl profunzimilor materiei. Primele manifestiri

ale materiei stnt informafionale, insi de tipul informaliei fenomenologice. O


asemenea informalie este un ortosens. Ortosensurile 6, care apar prin flu,ctuafie
tn profunzimile materiei determinb. structura formall a universului. Atunci informalia care sti Ia baza universului fizic este
(2s)
Nr : (9,r, 'Sr),

!NFORMATI}I

t r.)

l\rsesc-proceselc de semnificatie
rnintt')
. )t,, es1 e insi o informatie
rrici
(in nroflnzimi nir
it-1i,"'fiS"nfi;i
"r"stl"-roti'r^i"
"*ittta'tll.i
fizic'
care genereazl selnni{icalie
u,-,irr"rsuiui
aie
#ii^;;ii..
transTeratir ca sernnificalie
fi
s.i .sens intr-urr Oro."tni"t"t""t"f ;i de aici porrtc
si.tactic5 intr-un
iniorma!ie
ca
numai
sau
ir,r-"" ;;;;"r;r 'i"i"i.-"t1. inteligint
pro."tot' inlormatic simirlu.
'- , 5, poate observa cd. mai s,rs s-r, elabr,trttt s(:hild arilei teori'i generale a it4t'ofltr'afiei
n'rt!'it"tn'i :
c 6r e-s e' b nz eaz d' p e nwmni citezt a

iirii

ca ea

sl

aib5. prr-rpriu-zis ttn..i.tt,!tle.s

intlucit

*-orloserr;i'rrrrrcaformetle'in'forn't'alie.fettontett'ologicci:.,
(l'r c;rra 'g 1'gf' r'ir
sltttcl rty,i ittforma!iott.t!,i sitr,l ,ttli'd.s,ttt ittl,trnL,tlt: sittl'r li"i
"informlrtici, iitiurln:lt iil 3,'rrctici ui..),
teoria transmisir.i
-- sermificalia
f

(d,e

context;i

c1e

rcferin{ir) a unei stmcturi sintacticc irrior-ma-

ionalc.

Duplctllrrs-avizut,itt'fot'irtt'!i'rtlt:f!iri'ti'cslirtr:i1rLctr-il

\' (('

{lrr)

4l'' e>

iJar trebriie s.l recuno.Lit ctr, 1i f oltnclc par!ialc alc


'
-' ififormaliei stt'tt'rl'tuale cst (sewnificalir)

\- .i,nformatt'ei
-inainte)

sirilaclt

{:.9,

ce (structurali

('21)

.4);
dr5

semnif ica!ie,

SI

ei

.knatnt*ol

r,onditiiie ariiiate
(28)

N: {5);
-'in;fornrn/r

in

oEi t:t

^\ : (3\ tllu

* infartnaliri de ba:d. a trlt'ii:arsufurt


l\ d

\s4

ftzi

r1"5,)

(2e)

(30)

arlicl de forma
Inforruatiile (26) 1i iz;) sint singur*ie inft,tina!ii ctt'iti,leles (mcanir-rg)'

Ir

(.s,

t).

i31)

prsibild, o tratare wnitarii a info,nafi'ei in toate. aerigile d'e


l' concluzie, este 'iit"iiiitt.
a informafiei,
oil." rot-5. c1e traiare sintacticl mai
marilfestare at, twn il,
generale'
tratd'ri
unei
a
parte
o
;;;;;i"tem atit a" "il!""iii, "" Lii" decit
sintact-icd.
forma
imbraciL
9i
'" a informa{iei care
Iar orice tratare formall
ti.tati ;i' mai. generale, in care intervin ;i ieuosemnificaf ia este o p".t"
"""i
alc sensului'
-"".t- neformale,'fenomcnologice,
profuncii care genereazd univcrsul, de;i are sens (orto-

Numai informatia
strucilta "ri"i".tl.a,-"ii. Tipsitl de semnifica{ic' Dar are structuri
liilittiiA toimai p";;;; "e i"!a"g.tea ei plcsupune semnificalie intr-un procesor
;nental sau artifiiial inteligent.
ca meritS' un studiu atent'
!n ceea ce privegte informalia plan social'
omului ;i a societllii
activitatea
,*p"ioi,-uui"i-i"'";b;; ;;;;ttltlu'.i'e" ientru
sens) pe iingb.

nl,IIN'EITTI' I'ENIRIJ O TEOITTE GENERAI-A A INFORM.4.TIE]

{tiTEvrt cotis{DEltaxiI pnltrrNl} INFoIilt'[ATIA

423

in sGctu:r,qrEo

Pentru inccput vom lua in con:.idt-.rirre Lllr sisteln tehnic cil cel clin fig. l,
carc c11i)rincle un proccsor f.izic P cuplirt cu un procesor infonnalional [I.
Proccrsorul fizic P prii:rc::l-e 1a intrare (I) subsianliL, inclusiv organizatS" sub
forma Lrnr.rr sLrbansamhlc Sru lriorlu:c conrplerc si Ulrr,'azii. la iesire (O) prcdusc
sru llil sistem comi-tlri;.

,' r*

--- --"

-"1

,'

L*,..-,
I

,. '.''''J
;

h;!
I

*".1

0
--*___-__*".&

\.t\z

r**

I
I
I

.,

," -_

*_i

irig. l lloclelul gencral nl rrlui sisicnr tr:'lritjr:


lorltrt 11i:ttr-rn plocesor {izic lt gi rn proct'sor
;

Il:x, :";i;l:::, lJ,,

tistlnt;

i -iltrirri

*-ril"tj'l,,lli

:'i''il,; ;"'u

informafiotr:r1t:; a

ltsiri

i,r{,, ;:,a{ ir:':, *1c'ri\l;."!,::lj;li,,jllllii,fLlii'",''

Procesorul infor-nraticinal lT prinic-ste la intrarc (,) inforuatic si eniite ia


ic;irc (o) de ascrrrcrnc:r in{ormatjc. I'li alc rolul clc a conttt;la jnfnrrnational lunclic,narJ.r- procesoruhri P prinrinci inform:r{ii cle cortti'ol prin ,.Iercastla" 1{, si
translitind informatii cic cornancli. prin Kr.
Orice conexiuni inversc O*o r' srr-'.i o-r: sint consicir-:ratc ittteme 1rrot,'c,soarclor
J' si fl.
lntrucit se presillliltrc ci nlt iui rrrine onul, nici fiz-ic;i nici tncntal, sistcmul
din fig. 1 estc iiutomat. lli furrcti,]ntiz.i aritotriat atit timp cit nri se clefecteazl
rnu rit se glse;te intr-o perioaciS" dr.l iiiticfinerc, itt care cnz inti.'ir;r'ntia omului
devine necesarS..
. Sistcnrul it'hnic dirr iig. i'a Ii a.tunci
7' : <P, 11, ,|j,
(32)
,

uncle

')

K:(iil,/{?),
,
esie opcratortri dc r:uplaj intri-: P ;i iI ' Atuirci
:

(33)

proctlsorul lizic se poate scrie

sub [orrna

.:

P: (ir', (Il0), rp, K>.

(34)

exprcsia (34), W este strrir:ilita iutt'rn.l fizicit, lr este. tactul:cestui procesor


(timpul in care procesorul. trcce de ia o starr.: la alta), iar (.I/O) simbolizcaz:a
iuccint operaliile c1e intrarc-ic;ire.
ln ,:,:ea cr: privesic plocesorul in{ornrafional, cl poal c {i scris s'.rt, fornta

ln

{351

INF'ORIVIATIE

424

unde

este structrtra inlormagionali sintacticb

DresuDus fdrl intelig""ti^-"tiiii"i"tl, t-.!t'i" i"tt"t


(;7o; 'ri*t olizeaz| operaliile de intrare/resrre'

procesorului informalional'

pro^cesorului informa!ional iar

Atunci

(36)
T : (W, S, (1/0), (ilo), t, rn, K, t)'
de sistemul T este reprezenInformalia dcfinutI de proceson{ II ;i implicit
str[ctuia s, care se modificl ln timp datatl sintactic, Ia un moment dat, prin
unor
i""i"1ili pto.etotulni fizic ;i,.eventual'
toritt intririlor i"f;t;;;;"r",' nu
aceea,
De
rI'
in
procesolul
copii
ili"ir"t"i-lrii"""r" pentru care mar rdmin

s
Informalia sintacticl

este

/f

: si,).

(37)

: (s),

(38)

ins[informaliadeplin5,incazulde..fa!5"trebuie.si,linhseamadefaptuic[aca-precisa qllpt? procesorului P' detertiunea procesorului'Ii-;;; o-."*"ifi.i, -ii stabilii de ^societate prin proiec*ininau-i acestuia ai" "i-e ricomporta'meniJirt"ris"nfi artificiald, ceea ce va fi
tantii umani. Dac[ ;;;."=;J
"i'."r1i".
va b-eneficia de informafia seman."rul iot mai mult'in viitor, atunci insusi'fI
rI implicit
de semnificatie-. il;;;'";;,'i;";;ii"-i*1i""ta
de sistemul T va ft
N : <s, Jn>,

tici

unde

Jll

de procesorul

este semn'ificalia

;i

(3g)
(40)

,r71: (3, rP),


(P
de referinll'
fiind semniticalia de context' iar semnificalia
T gi are acces
pentru un observator uman care cunoa;te ,,perfe,ct" sistemul sensuri fenoinf|lmalin cuprinde 9i

Ia orice parte a l"i,


menologice,

f;:;.;';;;"1i""are,
/f

(s,

Jm,

6>'

(41)

mental'
unde este sensul atagat P! plan at
muif i supraq"i mulli oameyj--d"cimai
Dac[ insl .i.t"*i'i!'i"'ot'it'uut
i, chiar daci
tof
sigur
este.
nu
intre[inere,
veshetori, din echipe't"";;;";;iii ;i
)
ixact 1i2e1;i inrorma.tl:..!1' 'si
efecte neformale
mental ih care intervin
procesor
un
omul dispune de
fo'rmali
f)ach la un moment dat to- el primegte'i;i";"t,i"-t"ft"i.e,
02],
N: (.s(,0), JIL(to))

#'il;;;;;;i-;*' ;t;;il;;

datoritimoduluis[udefuncfionare,exprimatprinmultiptetulprocesorului
mental,

flo^:(.S, g, A, o, '1, 1' 0' P' (i'lo)' r"*)'

(13)

careexprimlconcentratproceseeuristicefornralegineformale,precumgipro.

."i"

sau sub forma

"t*^"toare?,

n",=(ug,l

(41'

ELF]MENTE PT'NTRU O 'TEOPIII] GENERAI,.d

atunci, la un moment

lr,

A IN}'ORMATIEI

125

fiecare om va avea informatia

8s(r1)),

,\'(r,) (s(lo) u 8s(11), JL(tn) u 8-/t1(tL), s(r,) u


(45)
unde ,,exceselc" 3.!, 3-/n, S5 pot diferi de la om la om.
Ilste evidcnt c5. oarnenii care au de a face cu sistcmul 7' r'or schimba iutormatii intte ei si vor ciuta s[ sc punii dc acord. Mai intii annmite srrbgrupuri
i;i r.or acor-da informatiile, dar nu este sigur ciL in ceic din urmi. tofi r.or ar.czL
acela;i punct de r.edere. SiL prcsupunem cir r5.min in r.igoarc doui iruncte de
t'ederc si dcci La un rnornent l" informalici (aZ) ii corespund in{onnafiilc

: (Sor, Jlt6, 6or),


G6)
I ozi,d(tz) : (.5u2, -tlor, Gor).
(47)
(46) si (47), continind sensurile fcnomenologice, sint ale
-\''orun(lr)

flpl, informatiile
P"
indivizilor din grup. Grupul
ri de fapt

neavind o minte ,,proprie", informalii-de grup \ror

:
.Io::

^\"t

r.or

In

Jllu)'
<S{2, Jglsz>^

('Sot,

cele din urmi., pentru ca sistemul


de acord gi

T si

(48)
(49)

funcfiolleze, ccle il.ou5. grupuri

cS.deia

c -_s
a!)
-c
-,)c'
Jllsl: JlIo2 - JlL"
ugl :-

clesi s-ar putea ca

in contintare

vll

S-a obfinut atunci


cott*tt,nd va tt

(s0)
(s1)

(s2)

!11.

o cosemnificatie de grup

(conscns social) gi inforrnalia sociald

N":(S",,01">

(5 3)

sau
-\-" =: (S,

, _/lt, . G,. [J 837,i,,,).

89or",u este slab, adici nu inodifici. esenlia-lmente


P?
lui .S, qi Jft,, atunci
(.t" , -/11", 6,),

(54)

sensul cal'e

^'":cont,L[nd poate cuprinde


cu alie cu.vinte i.nfottntlia sociald.

ar corespunde
(s5)

;i

sensul {enomenologic

al memirilor componenli ai grupului. Daci nu este asa, respectir'3Eo,rrn produle


rnati diferenlc de sens, atunci infor,rrcnlia sociald, cotnu,nd trebuie sa se reduci
nurnai la c,xprcsia (53). trnformafia (53) este cea mai sigurl expresie pentru inforonz[ia sociat'ti comirud. La expreiia'(55) nu se l,a putJa.".otg. decil in cazririle
!n care-. se obfine si un consens a1 sensuriior {enomenologice, ceea ce este mult
mai dificil.
l)ar daci cele doui subgrupuri din exernplul de mai inainte nu ajung la
acodwvile (50) ;i (51)? Ce mai este atunci informafia sociali? -U,a existi. totugi
sub forma a doui informaf ii de grup ;i de aceea in societate trcbuie admisir mullimea de informa,tii de grup asupra aceiuiagi proces T. Deci, in general,
(s6)

1NI,'ORMATIE

unde

Pentru j: l' 2' " '


in .raport cu societatea' Societa'tea insX;t'
Trcce[r acum la in{ormatia social.l
jiti.o-biologic
r.cunit cu rr' r)roct s( 'r iniurmapoate i i privitl .; ;;'l';.;i.-.o,1
ic iustirritiilr sodcler-rninata
iiorral, l':ocesorul. fizico-b:t,i,,git'are o .fi,t.rJti
c' mediui. inconj*r[tor. Piocesoru]:
dintre c1e, cri o"-*"';i
H*, i"'
procesoare informr.trce"
cit si
a1it, procesoare
'societate trebuie
l"i"r"rlti"""i-.tr.1iminA
^;;;*l
'rbntalc
-sir recuin
informafic.
unele cu inteligenln'rttifi.i"fei conline
{rrndamentale:
citeva" proceso informalionale
"ot;t.t"ga|Lelere(I de in[ormalie, prirr stiin!5., inginerie tehnologicl, artl,, ]iir:ra(57i'

Nsj: (So;, */llo)

tur[ -etc.

-pi,od't.t,ceteadeinfornralie,piirrcies{5.;ur.areaproceselorsociale,ir:cirrstriale'
econontice, culturale etc.

-- lrelttcraran -si tttil'itnt'rd infoimaliei dc cirtre societate'


(,Ii,),"pl.t.hrcri.rte (II)'
?n iig. 1 sint reprc,zentate producerea de inlorrrralie
Irt lis. 2 :'' ltt't'in{ormatie.
rlc
gcricrnrc,r
insa
si utiliz.urt,a 1i;=;i 1,1,rj,1',i.-i i1rt..;i"
cu
i.j.iil iiri.o-rriorugic.i tr"'diul incor']u*
zinti ,.az*l socit,tltii, c.r-c Ar.(' ,,,,,,,,,.,.ut-, pro':csot: iniolmar5tor, cr;,.stitui1,i ciinir-un proccsor irrico-t iologic P"o" sl
{ional [["o,.,
i58]
[ro" : (llr,.y; l$,)

d; t'?Y,p" lf::l:"::ll-].,5"'
format dintr-un procesor formal il,o,.r. ii un g-enerator
Alte ciccr(' 1r{'ru:-:'riric
ne{ormale'
irr rrltimii instanl.i aiig,rr"r.,l.., 1r.o..."'-.ntit"
sint ne'giijate'
social
pe
nouit
decit ceie .ar" g",rer"uz[ informalie
-plan p:.o^."sorul*i-iiiformaii'r.rai
T* ceea," p;ifi;*i"'oiro"1io..."q"rp,i"1eio",t",
^mai
inai'te 'a trebtli si aclmi'trr''-r cf;'
cle-t"
s*cial, in conforrnitatd cu obserr-atiilc
.o,"=1*1cle o siugur'L info:r'rtie'
unor ,qtnrct.r* or"'i,o..i**r"i p,". "" grupi:osocial'
De fapt, astipr?! unor stfilc*rrlt", fiecarl--cor.:-rpii'zinLl it'ui

.i'*"i

Mediut

?riconiurdior
,r

'/

Psoc

MeCiul

i inconjurdtor
K2

Tsoc.

Trsoc
n*

n1

r, 2

nf

"i s:ll:

g ilii li' i'1 -',;l;


*:T Ti:,';'i?"i:l ii,:'::',creati'u
de i1{or-

9cret
:'1^
biologic P5as :ir 3 linuLq

;;;.,.

soc

;,tiorn,,tf;oltotifinal lfto''l' sr utr generator


nlrlIe I roc.

ELI'}IENTI' PENTRU O TDOIT1E

tuti din
undr

GTCNERALA

A INITORI\IAT(ET

12,'

va coincide, astlpra altora nu. Ile


Ar",c: {l/"; tVr, Nr, '.'],

P"o. in{ormalia subgrupurilor

aceea
(59}

J" estc informalia identicir pcntru toate grupurilc socialc,


Ii, Itr, . sint informaf ii dt.oscbite_ asnpra structurilor in socittate

fieca.re'strtictr_rrir poate corespundc mai rnr-l1tc in{ormafii dc glup)

{la

in fiec-arc moment ;i informafia norr gtnelatS., \'ofl] scrie


(60}
N,,,(l) : {l/.; Ar' I!, .. , j I's,n.r, tYs,u.a, .. .},

Pentru a incluclc

uncle

sint informafiile nou generate la mometltul f ;i care


xn{ormafiile'ly'oro.r, Nqen.z, . . . pot ultcrior, clatoritl procesorutrui. fi-,, silmo.difice infor-m'o1il" V"'ii r\ir;; Nr, . . . iar apoi ;i structurile procesorului F,," . DupS'
Ns,o.z, . . .

\!s,n',

o circulalie
caplti.
t

socia1i..

din nou
N:0":" [Ni; iY{, rY;, ..,},

consu,rrlarca cfectului 1or, (60) dcvinc

(51)

urmi:rcl ca 1111 alt ciclu cu generare de nor-r s[ produciL noi-modifici.ri etc'


O erpresie d.e forma (6b) atrage atenlia asupra partictt.Iar-itd{,i'i ittiar.mcttiei so'
cialt- in comparalie cu informafia unui procesor informatic izolat, a unu.i procesor
rncntal, sau^ chiar cu aceea care stl Ia bazu universului fizic.
Recapituiind, avem:
informalia unui procesor mentals

.-

A,': (S, Jil, 6>;


informalia unui. procesor inforrnatic cu inteligenfl artiiiciaii:

Ii

-m>;

l' :

I:u

(s);

(64)

(9,,- 5,),

(65)

cc

infolma{ia sociall este

uncle l/";
impunir

lfr, Nz, ...

(56}
{N"j Nr, II2, .. .', Ngcn,t,}tro.r, ...},
sint de regull de forma <5, -/ll>. 1)ac5" socretatea vrea

.Vrr":

ins,:mna

(67j

{N.},

atunci ar lnsemna si blocheze orice infotmalie nouir. Daci


nurlai informalie comunS" ;i unele surse de gcnerare

ar

(63)

iuforn-lafia universului fizic:

N",,:

s[

<5,
in{ormatia unui proccsor informatic sintactic:

in tinp

{62}

ar

vlea

sX.

ff"o": {Nri Norr,r, A'r^r.rl, Nsrn.;i,


ca tfccerea de la un No,n.,, la -l/" s5- se faciflrS. un proccs

admiti
(68)

social 4e

adcziune, adici <le rrcccrca unor grupuri de la "V, la ,Vj, prin asimiiarca iufortnatiei
No,o.p. gi laobginereaprobabilS. a unrii nou ,\'j. Formula informalici (55) prcsupune
daiir,.4ia infotnnn{iii firlinsicaaceastasirpericliteze o informa,tie cotrtttttri, ade-

428

Ni.oRnr.\T'.rF

unei sc'cievirat cimcnt ai sistemului social. Informalia (66) este o itrformalieina stagnare
si
societdli
unei
a
t5.ti cu civilizatie, creatoarc, infornalia. (67) flr&
bazale
sociei.l!i
a
unci
(68)
-*istem,
Pc
p.ii.iltota dc pieire, infonnetia

o adcvlratI civilizafic.

y17IUSEA ItiFOtr.ttATIOXdLi cA IIAC?OR


scoase in erriclenti o serie
tr. Filosofia. informatiei;

Pot fi

II. $tiinla informatiei;


liI. Tehnologia inlornirLl

i,'i

IIITEGRATOI1'g

de probleme ale inforriatieilo:

1\'. Industria inlorrrrat ici


V. Economia infornra{iei;
:

\iI. Relalia cultur[-ir-rformalic ;


\rIL Societot.o infotnra!ionail' (incluzind probLemele iirtciigenlei

sociale

si a1e democra!iet in{ormatici) :


\rIII.' Crearea (generarea) tle inlormafic'
Du.," iuiorroalia'.lstc atit clc importantl, din toate punctele de vedere, dupi
la care ar putea
.o--r" poate obicrrra cJin in;iruirca problemelor de mai sris,
infornlaliei cL
rolul
este
fi adirugate, eventual, si aitelc, ilc put^em intreba, cale
contcmporatrl'
in
rntesrator in al',or-tlarc^ muiti,lisciplinarir
;tiin{a
{actor
---'-it-l"i.ga
muliitlisciplinarf, a unei probleme a dcvcnit. r'scltial[..irr.]-ocit
noastri, dar ca nu se va doredi suficicnli daci nu vo.m-.gf,st '1t.iac1ortt tlltl'Slaiori, i"ip".tiv dacl nu von girsi contopirt'a rnultidisciplinaritdtii intr-o
Yttl11l,
fic cl esic cazul inlelegerii unei r-ealit[!i date, complexc, lte acela al conslrurilter
si societatea'
unor
- ^- obiectile care'sirierveasci omul
la:',naiIni"gi"r"" ,11oili,lii.iptir-r*:t le dtice, in mocl inclreptllit, ct gindul
Tia.ci
prezent.
pini
in
soiulie
firrl
clar
clezbltutl11,
de
atit
probleml
taten itiiiipl,
natura ar'fi ..iris' in lirlbaj matcrnatic, atunci unitatea ;tiintei ar Puti'a-o rcalizamatematica, insil matematiia ale la fundamentul ei o antinoniiclcrrbrl:i' sl atlume
oaracloxul teoriei multimilor: nutllittrco tu'trlt'or mnQr'tn'ilor (ryTM)' Cum putem
larg' cu.;;;tt"i-"rli"iea ;tiinici, a mrrltidisciplinaritilii in sensulsieiincel-mai
instanfl
ultimI
istorice,
sociale,
prinzincl si fcnonrctrt'lc'mental-psihoiogicc,
'writatea tiunii, bazinclu-ne pe o disciplini, este adevirat, atit de unlversala, dar
ie;irea din dilema- paradox'rilor o oferir un
pe insi;i funclamc'nteie
""rigiiie o"tolbgi. asullra lumii_ei?materiale, pe care il soliciti si frontierele cu"""'*"adf
noasterii in domeniiic fizicii;i biologici, in raport cL1 care model, spre exemplu'
sa*
i,I-TIi{;" -ui po"i" fj, intr-arlc'irr, iru\ime..;i-nici o a}tI clas[ matematicS,
unui
rcalitatea
se,.desface
carc
Jf ofiect maternatic, ci i uritattt orttologit'd,'clin
Mullilnile-.s.e nasc
,r"i"".t,-pt".ii- ;i logica 1.rrin care se re{iicti aceastf, realitate'mentale.
MTM ne
unitlli
unei
ia
forma
ornulu,
in
iazul
."r""
nnitate,
dintr-o
care
citre
unitatea
Iar
nnitatc.
.:r nullimile nu pot compune. o- aselnenca
mateafara
ceva
in
duce
cltre
(IITI,T*
"irie
mutlimiior"
A)
tiJ",,*rrilimea tuturoi
*.ii.ii, ;i'acci maten'raiica nu poatc fi un factor depiin intcgratcr, unificatorMatematica estc: nn factor oproop" intcgraior, clar nu integrator' .Este adev5'rat
\'lzlunea'L1l1lc[ flri matematicir, flr5" formal, nu este posibili int^grarea.;1 nlci liu
cie er lace'
oniu.I
care
Cu
proces
sau
fenomen
oriClrui
;r.soclctatea
tari asupra
.lliiit_"'
viziuni
unci
dar fordahrl ,ru poot" osigr,,ra, ir-r'principiu,.completitridinca
-vrziune
o
poate
nu
sistemicl
abordarea
I)in acc.leasi^motive,-nici
-astgtlra intrucit
ir.t"gru1oot" .utirpt"le, decit in cazvri particulare, tehnicelau tel,nicizate,
sistJmul este, in *ltimir instan!6, nn-formalism de tip matematic.

1'I,]:NfEN1'E PE}\J]]ITU O TEQRIE GE'NAE.AI.A

A INFORMA.'FI}:I

4rl}

Arn observat, cu o altir ocazie, cum politicotl' poate asigura o anumitir intcgrare a fragmenteiol dc stiinfi care se pot aplica realitSlii socialels. Politicul are
avantajul de a suplini, in anumite condilii, nearticulare:r formai5. a aspectclor
multidisciplinare ale unor procese, dar de fapt ;i el este nurnai unul din factorii
rnultitliscipiinaritifii, este adevirat, cu anumite calitili de factor integrant intr-o
anumit5" arie, uneori destul de larg6; uneori el este complementar aspectelor forrnale, matematice, purtind in sine o putere neformali evidentl.
Exemplul. politicului, care imbini {actori forrnali si neformali, ar putea si
ne arate iq,Iea-clnei integr[ri multidisciplinare care, tiaci am avea po.ibilit"t"t
s-o dcscoperim cu mai mare' claritatc, ar trebui si'ne ofere insigi plasarca politicului pe un drum rnultidisciplinar, corect din punct de vedere ;tiinfific si impiinit din punct de vedere axiologic. Este posibil un asemenea drum?
Ilcntru a inccrca sI glsim o cale de rispuns la aceastd intrebare, r,'orn observr c:11. realitatea este prin natura ei un'itar-multipld. Aceastd. a{irmalie este o
consecinll a principiilor matcrialismului dialectic care afirmd. unitatea materiali
a lrirnii, miscarea materiei si existenla unor aspecte contradictorii inerente materiei"
Intrucit realitatca este si multipll avem de a face cu problema multidisciplinaritd"lii. Din unitatea materiei se naste multitudinea de particule elementaie care prin agreglri tind citre constituiiea de corpuri unitare, pe carc numai
mintea uman5, dar si mintea animall ;i probabil orice fiin]i vie, le sesizeazd.
drept cori-.uri n.:acroscopicc. Acesta este un exemplu de multiplu care este adus
la forrn5. unitar5., macroscopic[, aceea a unui corp, datoriti unui observator,
fiinla vie. Ea are nevoie de acest lucru intrucit ca insd;i are sensul corpului gi
se in{elege pe sine, in primul rind, ca un corp.
I)aci" ne intreblm cn ce se intelege sau cu ce se ,,sirnte" pe sine o {iin!5.
vie ca un corp in raport cu lumea particulelor elementare, stiinta nu ne di inc5.
un rlspuns. Dar fcncmenul nu 1--oate {i negat. El poate fi pus nunai pe seama
unei anunrite spe(e de jnfortratre, rr;ai curind fencmenologici, decit structurali"
0 rnultidisciplinaritate care exclude astfel dc procese fencmenologice, sensuri
in {iirfeic vii, ortosen,.uri in materia profundi, nu poate prctinde si atingi o cleplinir integrarc si unitate. Credem c5. acest punct de vedere prezinti o mare irnportantir pen'rm inlelegerca proceselol ccmplcxc in care intervjne omul, deci a
tuturor proceselor sociale si istorice, inclusiv pentru inlelcgerea crcafici umane.
Cele de mai sus justificS" de ce cuprinderea multidisciplinari in sistemicitate
este necesare, dar r:u si suficienti. Este ader,drat ci 'tlcxeavi procese)e lmane"
sociale si istorice se dedfisoarI sjstemic (predictibil, determjnisi probabilist sau
cn bifurtalii;rs, 6"t alte ori'apar fr-ncm, n"'^d" cre afie carc plaseazir'aceste procese
pe alte traiectorii -.istcnricc. In totaljiate, as(mnea prccese, umane, sociale, istorice, nu nai sint sisteurice, ci al1{eJ, e1e ccn,pcrtincu-se sistrmjc numai pe porfiuni. Aceasta nu inseamnS. ci cle ies djn cadrul unor legili!i, dar ascmenca lcgititi generalc sint tendentjale.
Sc pare cir sistemismul trebuie si {ie cuprins intr-o conceptie mai larg5" care
s[ poatl imt'ina ceea ce este formal cu ceea ce ste ncforma], intr-o unitate.
Termenul utilizat, prin extinCerea unei noliuni cunoscui,e in clcmeniul calcuiatoarelor ciectronicc gi aI inteligenfei artificiale, pentu cuprinderea formahilui ;i
neformaiului intr-o unitate este acela de arhitecturil4-15. Arhitcctura unui proces
sau obiect cste definiti prin grupul de funcliuni pe care ii prezintir fat5" de un
atrt obiect sau proccs, ori in raport cu un observator. Arhitectura, dupi cunl s-a
aritat in Capitolui 10, poate {i notati -.ub forma
.f
-a_.(! \J7, J2'
uL
-

undefi,

fr, ..., l,

', fn', %, gs,

.",

Q*i Gu Gz,

'.',

Grt\.

sint funcliuni formale, uzuale, astfel, cum ele sint

(6e)

cnnoscute-

INFOASTATlE

4iu

in matematicir ;i ci.c{inite ir:. teoria mulfimilor.


turii ,4 intt'-o structulf, B

f5:A-

funcliune

fi

trans{ortnl o stluc-

B.

(70)

unui sistem'
O alhitectul'l care cr.rprintle numai funcfiuni formale este arhitecturaDe;i
C este o
{ie
formalir'
sir
nu
structuri
doui
i'if"p"-aintre
.r
posibil
in.a
fi.i"
structului
asupra
elcctui
inteligent,
structur[ ?ormalir, st]rc'exemplu un robot
in dou[
poatc
sc
foimale,
tot
sint
carc
;;,
rilor ne*ronic" I *i5^;;i
.produce
*o.t.''i'a)apaririartrruicomportametrtEistructurincuronicebincdctcrlnlnate
{olTnal1 intre
;;;;;.f'.1;?ilir";t; al roboiului, ceea'ce inseamni o {unctiune
n"u1i"p:1,
;;rfi;ih"logic,
creativ
C ;i D,; b) un .o*no,l"*lnl
:-":.ij:ri:lntcrmedlar
seainnir cir. trecerea cie Ia G la o structuri D" se face printr-un
neformal.

Funcliunca

Ei,

in

sint

r q"

(71)

E;CU D

(x21.

rol:
Vt;: C'

general,

{r,rnc1ir-rni formal-neformalc'

O arhitecturit de forma

d :{fo, fr, ' ' ' ,.f o', Qt' Q2' ' ' " P'n1i

(73}

nu rnai este arhitectura unui sisteat, ci de interacliune cu o rcalitate care depiu"ut"ailf,lilTiorl


conline
a" funcfiuni clin expresia genera1l. (69) a arhiteciuriiprin
cre ainvenfie,prin
structuri
*rrrr.tlorrit" lel'ormale G r, Gr,, . . , G., cire produc
sall
oltologice
unitatca
din
preccdentc,
structuri
1ic. iar1 leglturl "rii"lntl'ctt
unitatea rncntalil
(71)
Go" b F,
\-'l
creatl.
este
structula
uncle F
Formalul, structr-Lratrul, metcrnatizabilul, eitc.foarte important, cLar sursa 1ui
,Doate fi nu nr-rrnai inr"i"i:t, ci si forrnal-ne{orma1[ sau neformali. Expresia (69i
arhitectura urtui arlt:mf i in cazui gcncrel'
icurczinti,
'-"'R;;i:;;1."'t"li"[r-*rt"
urh.tlicl pi cu ca avem de a face in.primul rind'
gr ti"a. *er-eu si, fie sist..mic[, dar viafa mental-p-sihologicl.a oarnenilor ii adaugl
care o fac
mereu componenle, este adevirrat, uneori subieciive, dar Pi obiective,

ciL din cauza unei viziuni prea tormale, a;a-zis ;tiin{ifice, pierdem
din vcdt'rc cornponcntcle umanisfe ;i s.ociaie in toatc procesele- !".t-1:t-1:,^t'^lltiiT,
olri* i" .o"difiiie tratiLr-ii rliuliklisciplinare, atunci ctnd reunim domenrtle ltuntex
iub o formi sistemici, in loc de una arhernicir'
Un sistem t"fr"i.ltr"llidisciplinar este un sisictn, dar uiiLizatca lui in condilii
iar acestea pot. avea
.o.iot" ponie determina efecte psihologice, uneori, neblnuite,
cl lucreazl' 9i rtreci
in
care
condifiilc
inscsi
*ohiti."
i"l
.*consecinte sociale

"ttt"ffit$r.,

.itt"**1"i. tehnic. Interacfiunea dintrc uil sistem si un arhem'


".ti"r"*"t.f*"
[i, in ansanrb'lu, arhemici'
ooitc
t""'i.i".t"'
si.lc. nrtmiin lc3:itiii generale,
;;;;d J; prirrcipii gcnerale, putcm cui'ind.arhemici,
ceea cc, dupi
mai
.l"t ;;";;; Jrt*-.itt"nlii 1,.'toiilitate, ci
sistemici'
simburi
importanfi
'fri**fe'.Ji-,^
o.ir.l u* r.izut, presupllne
;i
in fond, informalionald. Fentru descrierea {orOricc clescrl.r*
informatiei'
n-rali este suficienti sliittr* iintacticd ;i sern.nificalia .simboll:cd ao{eri
intelisimbolice o
Cea mai e'iclenti rnairifestare concretl a'semnifibafiei

EI,E]\1f,ti?iJ PITN?RIJ O TEOR]E GENERALA A INITOR}JIATIE]

431

genfa ai'tificiail. Stnicturilor sintactice ale informatiei li se suprapun structur:ile


semnificatiei, prin componcnte de context si de referinli. Avcnr toate motivele si
binuim ci semnii'icafia forinali funclioneazva si in creierul ulran, altfel e1 nu ar
{i putnt s-o constluiasci in exteriorul lui, in inteligen}a arti{iciatrii. Cum ins5. mintea un"lan[ este un arhem, pe ling5. cele doui. componentc ale sernnificatici formale,
9n rninte mai funcfioneazii. si o p. treia componentir, aceea a sensului. care de
t^apt cstc lc{leciat structural formal prin semnificalia de context;i de rcferint5trrtlclesttl ,irr rlintea umanl este o combina]ie de sernnr,Jica!'ie fortnal\ si sors fenomenolc'rgic. Iar ,cci:sui fcnomenologic este, in fond, o informafie fenomenologici."
l): accca si o descriere incompiet formali, cum cste limbajul natura] meta{oric, r:stc tot 'o clescricre jnformfliondn. Ile aceea ;i o descriere forn-rali care
ttczt"slrr :rt,'nsuri elincolc; de corespondenta directl cu formalul este toi o descritrc jnfornrational.i.. I-cgitura dintre forrnal si nefcrmal este intotdeauna in{ormationall. Cricc arhern cste atunci, esenfiaimente, informational, in funclionarea sa.
:\ccsta cstc niotivul pcntru care orice descriere multidisciplinarir cornpletS,.
care cuprinde si ncforrnaiul, poate fi integratS. intr-o unitate numai pe cale inforniafionalir. lJescrierc-a acestei unitdfi poate fi foarte dificilS. tocmai pentru cd"
modui cie prezeniare trr:buie s5" creeze intotdeauna in mintea unui observator
unlan accle sensuri carr: corespund insi;i realitltii. O aseruenea deschider"e ciitre
s,ensuri nu poate fi intotdeauna formalizat[ tn mod absolut pi deci nu intotdeauna
descricrea rnatciratjcl- esle posibilii. Un sens care nu reprczinti o tendin{i bine
definit:'r nn 1..oate fi simbetlizat, dar unul bine conturat poate fi sirnbolizat ;i
tratat lormal. Jlc aici, prin noi descrieri formale, desi incomplete pot apirea
deschidcri.cirlre nc,i scnsuri.
Vou recurg;e la un cxcrnplu. Un conferenliar se gdseqte in fafa unuj auditoriu qi arc pc nrasa din fa.ta sa un pahar cu api. In timpul discursului siu, incurcindu-sr in idei (observali plairul informa{ional), se hotirirste, pentru a ci;tiga
timilil lr.ccsaf reolclonirrii cxpunerii, si bea din pairarul cu apl (diu nou,'planul infornr:rtiorra)1. In accstc procese nu forlcle fundamentale din fizici. l-au deterrninat s5" ir. hoiir"irt a siL ir, rL api, ci proceseie informalionaic, chiar dac5, ele se
rnanifc:-.tiL l]{r un srrbstrat ncuronic. Ing}rifirea molecu}elor c1e apir nu rezulti nici
dintr*o intclact.june n:olecuiarS" djntrc conferential si lipir. Pe pian racntai-psihologic, deci infornrational, probabii in sensul cel mai larg explicat nrai inainte,
el ia decizia de a apuca p,aharul, dc a-1 ridica etc. gi de a bea apl din el. Forlele
eJectromagnetice de interactiur:e si gravitafionale care jntervin in aceste rni;clri
{in acest caz doui din cele patru tipuri funcJamentale de for{c puse ;n evidenli
de fizicir) s,int subordonate jnformaliei.
Uirrcnlqa r.rmului rartr tir.rtt'stc sI bea api nu poate fi explicatS. numai p,rin
legilc fizicii, p,rin cornpuneri s| dcsccmpuneri de for{c, ci, intr-o tratare corectS,
nrultidisciplinarr, si irrin rolul i,nfornr,oliei care se manifestl ca o ,,for!i" la feL
de fundarnentalir" ca si fortcie rccunoscute de fizicl.
Daci aborCim froblcrna de mai sus in ansamblul ei si vrern s-o descriem,
atunci trebuic -*i inil-,in;m descrierea pur informaficnail, pintru decizia pe care
o ia conferentiarui, cu descrierea fortelor gi rniscSrilor nrecanice uitcrioare, dar
accasti tiin urml- <lescrierc este tot informalic 9i, in {r:nd, intreaga Cescriere
devinc infornationalir.
O dcscriert: multidiscipiinarS. unitari. este posibil,l, in principiu, prin interrnecliui jnformatiei, cu atit mai nult cu cit aceasti clin uirni nbtiune lasi loc
;i nnor procesc fr:nomenologice, inclusiv creative. Rolu} infornatici iru nrai pq2fs

l'i subestimat.
Astfei se qi explici de ce, in actuala revolutie nicroelectronici si informatic[, infornralia se clovedeste a deveni un factor con]un pentru orice iehnologie.
O serie de func{iuni care sc reaiizau prin piocedee mecaniic, eicctrice, niagnetice"

INITOR,MATItr

432

ing|edicnt' pr:ogramul inhiclraulicc, pneurnatice sint prclnate dc unul 9i .accla;i


*btit'ol fentru carc in intrcaga.tehfor'ratic, adic[ cle in{orrnafie. Acestir *rl" substrat
comutt' irrformational' Acest
*n

nolr;gie co*tc.rpora;;;--t;-;""stitr-rie
*oa rir"t.,c' acti'iLatt'a rlt'corl.;rri.r,rritr. rlrr.t.nit f";i; p';",i*iir:il*" l"^s['i*
tch'ologia contcmporanl nu
ceptie si llroiectarc, .carc estc intorrnafionali. l' in{rtfrnalia, cutoatir marea
decit
existiL un alt tactor integrator mai important
va.rictatc de tchnologii.
informational trcntru rnateria
Nu este nevoie si subliniern importanfa factorului
li, 9^f i1:' ,un {a{fi
p;';;;;lii"1i"
Tehnorngin, a*'"i';;- t"f9i',',l1ioouii
Putcm vorbr
'ie. cu materia
.co1n*11
t" "itim'a- instanf i 9u omul ;i societatea'
intermediar''
rnaterie
o
*'"i"ti"'";;il il **ittib vi.e' .9i. ;i'informationale
,atunci nu n*mai a. "i""ii*"
directe' Cum
materia tehnologic,r,'-*"i"ti"
'iit""pi"a^.,-r
_n"r,i" cu proprieti'li
aibi la trazit
si
particilelb elenientare , t'ebuie
in-s[ si materia nevie,
sarcini, 1epceielalte
toate
sint"
;i ce in{ormatii profnnde?)'
fi1l,ii"'i;rl;,r;;i;i i;"';rt"'iuici'o'electric[_
reznlti
nu
aa'te
etc.
tonicc, barionice, g"i-"r,".tt".i.tut.u
.i:-i".tot"f informafionai pcate fi extins ;i mai mult'.
se-poate_facc in mai multe trepte:
ln concluzi", ubor,lur* multidisciplinari
lua;i o torrnl
A) O abora"t"?"iiiait;ii,li;;t .lstemiciL, {ormal[, care poate
nlirtcmat ici.
in care ali"turi de aborB) O aborclare multiciisciplinariL formal-nefoimalir,
cum sint ideologicul
neformal,
.darca A se tine .o"i'ii-J. {ictori cu"-."ta.t"r
T'.a aceasti trcapti nu..se line
Gt.gi"tonte'
,si pcliticul care au;uiil;i;;|.,"
neforcare no n.t ."ru.t'"t intcgrator' tn geueral' factorii
Lri;ili;;;;'";i;r*ali
malictrcaractersocialatrrrrrannmitrolintegra-tor....
carc tinc cont de intreaga
C) O abord"r. ti"fiiai..ipfi""ie ar.hcmicd- deplinS" posibiiititile
crcat.oT:,
realirarc formal-ncformaliL, dcci carc ti;;';;;;-Jc
de
numai 1t"
nu
cont
abordaie
ornului Ei societlfii. a;i;!i" cuvinte, o "***t*"li o adevlratiline
arhitecturall'
abordare
ar
a.."tt"
.c*noasterea actuali.,
":iit"..
ea nu va p.rtea fi realizati' decit par!ia1'
rnoment
;ili:1"i;;"t;'i;;;" "i.,tia"
raport cu
Iar clescrierile tuturor acestor aborcilri sint informalionale, in
reliieti, irr rnare m'asuri, informafionale'

I{Ol'tr

SJ TiEFBRINTE BIBT,IOGRAFTCE

Mihai Dr5'g[nescu'
1 Acest paragraf urrneazi ilclcaproape paragraful cu acelagi titlu din eseul
Srrlcsl'tirra tittiursurilor (l\)Bi\'
lt' S Rorninia' 24 oct'
3 \fihai Drirginescu,')'*1o,,o'1;'
9i s[ractu.rd" comunicare' {9o9:liu
't'.1"'"iii"a''
!o78 reprodus5' 9i in
Cluj-Napoca'
C;'ii'itn'o'
1:2"tt;1'
197": nrrblic tt it in Ctn'tncev''l
p .156--]-q] t"
1980'
Tehnicd'
Editure
Bucurcgti'.
rolr,rr'i[ a rLo, rrlrri q A ',,i''""1'iti' i"'ti"t'i-cfti'
p'!in in parti' srrDusi InatcnraLlcll " '
intotd.cauna' ccl
-ir1'toia"oon;
estc
o;..rr,r,,,,".,int"r-igio
1,,)ra,."
a:..r.li-r
sintacticul si o clasi largi a
numai *nt"rliii"ii.
Dr c:1e ruli rnuite oL.i ea este supusi Infornralia
aproape 1a eealitate cu notiunea de
nolitne
o
esie
matem'atic'
sgrnr, rticutui sint tratai;ife
rnaterie' Materia este mai generald' decit inforrnatia'
mrl::ric, d.rr nu e;tc t4.,"'i", "tl* 'tlructurd' inintorrnalional7"
(A d'ot.t'n re.uol ulie industriald' ed cit '
o.:, , sLrrrcturi i,r m,tc, i"" ."r""tn*a " "tigin"
uzuali ciL si ,.stIucLura" JenomenoaLib'struCtura
p. [1Ri. pr.irr irr[ornrrfio ",.-itroaar.i irrfelegearn
in-.principis, puntru st'ucturile
conptet,
fotiliiiA
luI:ci: .,1..atl.", ,,.-r..,r,-rri"i I i,,tor,nr9i"1
"rt"i'at-, i'tt"lile"tA'artiticiali \u rezulta
ai'
.ti"*.1
a"
sern:r,ntice
si
p,,,
,,'.rri,ir*ii.
ilur
sirr:;:ric..,
i"t"te'partc a ccea co irnplica
ill"t-lt"i
po;,biri. o trir.tc.rc dc i^form.rtic sem:.'ticd., "" ;f";;;pot apd'rea' marrilestf,ri pui: Ienomenologice'
caz
acest
ln
viruta p;ihologi"a 1rn:t,t''i-ftitrological'
ti d"sctit" rigirros, nu numai pri* maternaticf' dar

.de or4i* fizic in *r"*tr.""ur"""3i,"1" f"tta

i.i"pti',

lirrrbajul naLural "

(ibidam)'

"'

DI.EMENTE PENI']TU O T'EORIE GENERALA A INFOii1\{ATI,EI

4t.:

s \{i}ur,i I)ri-girrtescr:, !ttlorntatiott. antl strttttrne,


I3ucuregti, Institutll Central p3r}tru Co;duccr
l)7
;i IrrfonnaticL,
a -\ctrst paragrai sc bazt:azi. pe luctarea ltihai
Dr:'iginescrr, Sp,,r o tttrie gttternlii s, ittfornt.tiiti,
_
Rucuresli, Jnstitrrtul (lert1ra1 pentru Corrducele si Infoi'ruatici,, pr:eprirrt, rlai 19lij.
:' ]iari<r )\.:ligr:, 1're rt.List titL
jer,.. atitl yt,[,:retitt ,. .r31. II,
_philosoj>ity, vri. I, Sutmrtji..'1:
Sentan_tits
II: Inlerl>rrtatiilL (nd-b&sic
trntlr,
I)ori:lrccht-Holland, l). Itcidel l\l,lirJrir'rg t urr1,.,... ii,i,t^
6 Accst paragra{ sc.b:rzeazit' pc lucrarcl
}{ilrai Drigi.n(:sc\, Cite1,a. cattsileralii 1,,rixi)td i,,1,rr..r,rr,..
Ilrrcrlri:sti, Instituiul Clentrai pentrrr Ccndrrtore si Itrlormai:ici,
!iu tn-soci.ela,te,
itrr.piilt, i.rric, t9E3,
? Vezi Capitolgl 10, in acr:st volut]l.
E Prizild aceasi:i Iorltltrld, se
-/ico
illtrcl)iirca
rlacir existir
(lcosel)irc irire proc(.sor,nl
llulre
ntcrttal flrir -sistenr r](rr'/(-;s si proccsot"ul ntental t:rr sistcrn rir:r-vos. I.or;rrrrla (fi2) ,-rrrespirrrclc
f;-rra
indoialI tlllui proL]csor rtrcrrtal rirr sistertr rler'y(ls, rlcci unui llrooesor nrcrrllli-piiho1r,*i".'i,,
g.,,"".irr,
in ace-st capitol, prin prortesor nteitlal -s-::l irrleics rrr p.ocesrir ruenial,psiSoi';irr.
Irt orzrrl Pfocesorrilui trrcrttitl fir5, sistern rrer';os, culn e,(te cazul rirrci cclirle, nl,tle coilsitk,r:r.i:i:
se gisesc la p. 312 in acest zolaur,'i111;",ril aset]lcnea caz-, in{ornr;.,"tia csi:e
-.trrrct.;,,,i-l,,,r.;r;,;;f,r;i,iri,
tlar orgalrismrrl -riu tiu posedf (sau a,proape riu posedi) structurile forltale
ale sernrrilicatiei. Crtea
ce colrt'az5", in acest caz, in primul rirrcl, este jocul clirect rlintre structurile {izice
;;,;t;;";;ji;,
mcnologice, cn atit mai nrult cu cit organismul vip cste nai apropiai cle o molec'ld,
vie, sau, 1a
iimitii, este o lnolccnlirrie. intr-urt :rseir.en.'n caz. in{orna,tio
ij,, I:r,pt numai lerrorne,rrololicir
"rie
t-.

(7,5)

dal nu chiarliber fenomonologicir, cel priJin in mare parte, deoarece ilforna,l.er.ia sub formi cle ortobiont se gdseste intr-o strrrctura {iziii Siieic. ljo;.eea, orgariisnru) ziu f:Lrr1 sistem uervos, a,r t;p

structural fizic-fenomelrr,,lcsic, r,sie rrprezrrtat plil


,11

<1ublettrl

.: (E1r&, g).

Cird apar structuri fizice nrai plaslice,

carL.

Sltri" .= (S7iz.ic strtet, SinfornaJionat),


ilI : (S.sizte stri"t, Sin.forrr*iional, 6).
cste

(77j,

strqct?Lrat

organisrnul 'zilr va fi ciescris priir tripletul

unde inlorrnatia

Q6'i

ar putca juc::i li rin ro.l irrfornta{ioral str.uctural,

(78)

slril.cttrrctl

X : (S;n1arnn1:out 6),

(7e)

str u.c't,urs.t

Cincl strrrctrrrile infcrnratitualc pre:clr:,mirii 1otal ca irnl>orlarrtir

punct de vcdere itr{err.mationai


in raport ()u selts'rile firnoitcnologice, {aJ[ de cele fiTice, cunrriiti
este' cazul ;tg;;;;"i;;";;i;;;*
nervos, alrnci se po&1e recurge la expresia {62). Altfel, trebuie i}vutc in vec}ire e:rpresiil"
liij _(7e).

factor uni,ficatcr iil, a.borr|aretr prcblenelor mLiltirlisciphnarr, sesiirnr:u ..tiir,,1,iIi.;, L,titriir:ii"" iiiidi.sciplinaritdiii, Acatlcn:a ricput-iicii socialistc R6mania, r;lata cLi,;-xapoci,", 22*i6 ;.ri;i;r*
198 3.

l0.Ifilrai ])ritgi"nescu, Din-,persfettira teoriti generale_-a inlormoliei:


talslatil ceycetrlr.ii prolltutt-.
- esenliale, rlr:'rista
lor
co'ri-siei Nlliorale Romane pentru uNESCo, l9s4, iir.2, p. g:,*()i.
11 (lctav onicesctr,
itt
St.inila ;i conirnrT,iitreitatto, Jh;r.:rirelsti, 1-4itrrra poli-.
,{-ttitc,rn fjiili:^/:
dicir,,
,,lck i contut;porane", 1910, p. ' l:--_2i.
-f--olecf!a
11 }lilrai,.l,rrir'gltiersr:rr.. S),slern
si czxilizali,z, Ilucure,.Fti, Eilitura pcliticir,, C.olecfia ,,1clc:i contc,mporane", L976, p. i25-12(t.
13 Colform teoriei pioceselor ire.rer.sil_.ile
elahoratd <le Il1,n prigrgine (.zezi,
cxenl,lu,
-iitii1.
G. Njcoiis, I. Prigogir;e, Sel.! ot.gspi2,11;am in ncncqr.ti.iil;,t.iunz s1s{*ti-<, xerr,"forli,'1oir. sprc
tfti"u,
lrlihai
Drdg[nescu,--lrhitrctura
st+'tttturi
sistcttztlr,y it.stltist s,i iutrtdtsclri.sa (197N;),
;i
lu
- volurnul
in
autorului A doua reaolulii industriald, Bucuregti, Ilcliiur:r,.1-f.ri;"i, iiiq,;. n.blicatL.
l;i_;i,
lv l- 176.
Archite-ctosal thowght. in I)nmitru Ghise and Arrgela liorr:z (er1s.), Dia,---r^.'l".llll."t--l:19a1"t""'
!ectlts-systttrl-sci?zcd,
llucureFti, Editura Academici Repubiieii Socialiste Romainja, 1ggl.';. i;:;g,
u ilihai l)rigSnescu, Tehnologii
pentru aiitor, |ln-.Probltnzele gtobate
r:iitarttl cnrctnlrii.,'I3t ]uretti,. Editura Potiticx, colecfia.,,Idei contemporun*;', 19g2, p. zlo juriJe s.;i ;r''trior."
p"";;; ;il*
oard, nofiunea de arhem). \'ezi 9i cap. 1.

GLOSAR

iire.

-r.r.rristnclor

l"r:,1-".,T!ii,;^i:jil. ",i
ttt' -\lt'rta,,.'ii'r"r.orn"notogi""
itt

se,

:,rr " :

',,piit,:',ffi

3,:#f
t:.:^:rr:^,lll",;)lir,
*t;$'f i{ll
iiii"a si Encicropeor"u,,W

",*:l'; #fr:ii:n'i!i:i
f,ii,'i;'"'ll,;-ill:lilli,"';;g":fir\
(vezi si uota
mele vii
'"i'*'l'
^;;;r:;:-t;;;il+1?i_f'f##
r

^""'t

roro,ar

din elemente llirlnil""

.:l:-""

individuar propriu orga-

t*'iffi{i ug'q'ft**Hl#^*f""fffi
**:q*ffi.
##fi:1",:'}l.i"^s1lTl.i.lqiri:lis#iE
-de

duhem.

care poate
t''A6un ssrer tottpoitament
li'"'J't"
fo:'"1:.rln,ii
*""1i ,i;.';;;;t^',tinot,roao,
aceasta drn urn:ra
lr'".r. p..tgile.:o'l* viata.d.esi
"l,p,i,'4. .ti
sociali,, de apar.rtia
'oi"''i,

Sore deosebtrt

tratai compiet

i":-',Ti'l:;:'H"T"1
"","":l:;lll
,'n arhe'n, societatea
"Jl,ir,,-'
tttt.:l'r""'
t

:i

,.l,l:

:',:","X"1*:i]il1,.it."*"=l]T'ffi::"f:,'"::

"u"'t-.i11:l:::::'
.i.tiill1_ ;i;;;;i,;;."c.ltrrrii.l,d
consticntf,. dc,,e nr

n.iicj sint realitif

""'.t"pi,1"."

:'"::"ilil:l*
fl'^:ii:'i: rpr"
1T,lT:1,:,.ill,iJ';;;
itllt"li'.jl_.n,,or".
i"."iri.t"..
Grrc ilu csl('
i;i::1:ill
;;ln:l':,''I
i;lllill:'Jll":l';
zat,,1eci ct loslbllrta
,ro?r { ite rrtr arhe'tt

i|".,,,,

dc
*:"".,-*"Jf

i:*l

psihic.i, srrb actinttea

o constiinti strucrurare.

':T::A;:
i:min:'"',i:
'lr' ,;ir*re (a. omu-lui)

tli;i;fg,r:l;;,l,lsp,tT*iit|*";,","'H

rF ,riiii.l^li..co"t_,l"nt;,". constiinta

conStrernS.

i' ,i,\',:.i'".1i,!"i i?,T,*rll"f,"ll,rffi::*fjy:i:,kt:tt;m:x


i"r."it

.rrrrirecruri.,

^l'^','1"'l,ili
orlt"'.n^..t',1",
rra.tural satr
urr -cirlcrn, rcport
cu-r li."r:i"r.,qistenr
in
s;ru utr
.lL
li=ri';,;
c,r
rL.
"arhitcctura
Lin.iur, "{'_ ii-11fi:.: "'iJ';";,;;;i,
:l*'':l' i:11ri'T"'li.^ ::f""',ril"^;itl*l;;:

il',*iJiiii"ri

.iciuli ltot''*
:rrtiticiali. con;iii,rfo
'parF artiti'iald.
ll!'i","'r-i,,"t,,

""''r.,*.i.^

fi' in partt

::.x,1 :T,1":li"J.t?:il*:.d..
:;J,""""T"1:!r,i"::i",.,:,t:::"'',i,ffi':lt'"'.:*:
*,t;n,*"iSi#)t:H.l,"'"i,iii'""-".*"ctrrrarir

;fflqnJf
i*fil:lffi frt
i'"'iii"' i"t"'"" "i::"i:';;*YirJnit,,tu,a!',,,!::;
f:JJ;i;"t:'J"'::ii:;:";;"')'i":"a

t;i:';";1i",
(arhitect-- :::;:L"ii,Tili:i

r,,n.riunile sint privite in

ii"iri.r-ri.itt.

tiffi 5*ru-'i'ru
eristent(L^-totd'11;".

cronos'..Proce-sul

cosmosur

ar ritmu
,^.'^*nnnrocic
rolurrlLlre'?*l'+""ial

f:

:,$ii;:tr;1,YJ:"lillH";"""{#u*:,"";:'i,Ti;:*'i'**i:U*:'m;il;i:*l*"t
ili;i "';'; "i!o:':lY''?:':::i;#;" ii "'ui;tfiiE?fd"T
ifii*
vii, durati
?i'"'''*';
ia.i"r" t;:ffi{::'J*
;:
*K3* :;:rl,jl'
arruteclur*
"g'"#ttu"Bi*
noliunea
F";;;

c1e

GLOSAR

al schimhiri'ii in ortc,existenlil. lli


fluctuafiilor irfornratcriei

asigrrrtr cadrnl

iil introcleschitlereii (v) unri organism .u iu (vczi cap. 5,


p. Z7(1, il acest volurn).
Rxpr.rinrent Iilosofir'. Prccctltu tle giur.iire irr
care mirrtea lolose;1c propriile ei rispunsuri la
si esle prezcnt

intrebiiri Iirnit:i (lonexistent:"r, nrlltimea tuturcr

multimilor etc.) ca fornre expcrimcrrtale tle lispul.s


a1e illtlogir: {iinJe rnane. Ire planul ginrlirii,
rnintea poate opcla cl accslt: rirspllsur-i ca si
culn ar rationa in laport cu lapte erperinentlrle.
Iltxlelul I.L.IL es1e, in ullinir, instan1ir, rczu]tatul

unor experimcntc filosolice, in care exlrerimentul


existentci-lorrcxistcltei si cxpcrirnc'ltul corslientei (-/zi ProJunzitzilr ltunii mattyiulr) joacil
rolul funalailrcrrtal. I)enlnrirca. clc t',,;pe'iincrrt

o ratiuile, indifcrent e;Itrc cec'a.e s-ar trans_.


cende. De aceea tlirrcolo de ncenra lui Hlsserl
se gisegtc, in nrodeiul .l,T,.l\{., iniormatcria.
F'enermenologiil lrr i IJussell se extir<ic iisrrpra
lumii mentale, Ieltcrrcnoiogia iloa:;trit sc .\iit)de
asupra ]unrii nrcntale si inlortlalerici. Tlr\((.1.i
xtu se preocupi, ;i rlc un posibil lcnonrc:tclogie
al prolulzimilor lrrntii lrateri:rlr, la, care rlitrti:a,,
*rer trarnsct:nclc, ci este inrplic:r.tir prin intlocleschi-.
derea creierului in infonratc-rir,.

Mocleht] LL.I\'1. r::pliciL narlial leronreriologia,


1ui Hrrs-serl, ccea cc jrrsliiiciL intr*rrn tel srcccsul.
Ienomen{tog;ci elasice, T)c ca.re iltarxisnrtrl con:

tenlporan nu o reagil itr iritrr:giltr:. Dc'sigrrr,


rtu prltem face aici un sturliu contparativ rlep1in.

al

Jilosolir

n'

itslfc Clr fl.cea a lrri Hrrrsnr I, rlar.


ci pe o ;rriumitir por-tirrrie a

pornefte de la faptu] cir miniea si creicrul, impreurir, silt privite ca rrn dispozitiv al lunrii nateriale, iar ncdtl in care un asemerca rlispozitiv
gindegte asupra unor asllecle furdaDentale al
cxistenlei si con;tiin{ci, in cazuri ca cele arirtate
rn 6,i inainte, are valoarea rrnor erperinrcrrle

se poate observa

cl e

tantir, inlre sers si ortosens.


ln intelesrrl cel mai larg cu putint5, ftttontnt l. gi rul estc lunloc sensrrril,'r :i or'loserrsrrrilor
si ir, i'iimrrlrri ( osrnic, rlriar ;i irr cazrrl in cnrc
,.rnsurile slu r,rloscnslrrilr. sc r,rfialtizt.azii: .rtc-

numite filosolice,

Fenonrenolo.qic. Sprc dcosebirc cle lnfclesul

uzua,i care se rclcril 1a ccea ce apartinc Ienonerlelr;r


{din care pulct dL' '/(derc, Iizicul, biologiclrl etc.
sint {enomenologiccl ;i spre dcosebire de irrfclc'sul

{enomenologia 1ui Husserl si djtr cclelaiit:


{enonrenoiogii care i-au urnlat, pin ;ftnanttnologic
autolr:l se referit 1a plocesele lizice care au loc

rfin

in informalelic siLn illr-rr organiz:rre mellalil


(care cortine uii srrllstrat irrfornalerial). Frcces{jle fenon]enologice rI'l-L p(Jt fi t'xplicale 1r:il
procedcc lortnalc ;i, in partictjttr, n]atenlaljcc"

5e poate l'orbi aturi:i de {ercnlclle fencrnenologjctr


spre deo-sebt'rc cle {ellomellele slructurale.
Ptin rtdrciie Jctturtenttiogicd, Husserl prile
!n parantezit hinrt':r spafit-r-1r mporali, tle't:i 5i

sjstirr:ul reL';os clntral, rirrninild nlrlllai in


fata irmii rrltir'.ille. I)ar eccasta este numai
prima etapii a reductiei fenomenologice, pentru
c5. Ilusserl ccntinui, reductr'a, in straturi, a
intregii lunti atc:ttrrle ajur:girtl la un ultinl
strat, un prnct fin[r], ti0(n:(! ' '\ct\1c straturile
lumii nentale cL.rstitlrir-' un cin;p {enornenolcgic
{Edrnund }iusserl, Id/t:s direclrices foul uwe
pltinomdnologre . tl:rdi:it rar Paril iticceur, Paris,
Gallintarcl, i95t), clupi originalul Idcttt tu eintv
y t itt. n.It l: ii tt, ;nt t t
t tt ti f: it iJ tt,: ttt t tt o o'3i r }i t
t:
I'hitcsaphit, llalir:. ln Jalirbucli {iir Philcsol'hie
e

o ! o S:

und Phillonl(:r<l1(rgisclte hcrschurrg, 1913) in care

op:e.rea z.A iloi re(]uceri f r cmenologic e, d iieritelr-:


jeduceri trccincl r:riri Itcccso de curl.raslere
;:i triire, pirif la urr J,unct {inal pe care il nlmesle
,,coriqti.int:i plril". Fentru Husserl aceasta esle
; I

un

Jcn(

tl'('r ull;fi), ;iri a preciza da(i el

esle

ideal sfiu maiFrial. In realitate, iumca lu

se

pc,ate tcrnti]l:], aici, dincolo de fenomenul ,,cotr,.tiin1el Fure" ste un h-,cru, iar daci nu.poate fi

gil,sit in lumea spaliotemporali, atunci trebrije


cAutat in Fr'rJunzinrile lumii materiale. Dacb
prin ,,conqtiinfcL pur[" s-ar transcerde ]rlrt'lea
mental6 cetre ceva, ;i :tu s-ar inchide tn ea insirgi,

dupA ce luniea spalitl-icmpcralS a fost


intre paranteze, r:ons-t:i:ctia iui ILusserl ar

r-

435:

;'usir
avea

irrelului lunrii nralerialc, {cr'lon)clDlogia t-cltstri'u

apa.re ca

o cxtirdere a celei a lui llusscrl. il

anrbele filosofii srrisrrl este {enomeno)o.qic, si


nu structuri spatio-tempolalir,; in cazul :rrrstru
si mtosensul cste {enorncnologic, de lapt, ja un
monient dat, nu mai facem o distirrctie intpor--

illergiitor :;1il f|slntorlj:rtoI con>til rrir.ii ,irro,.


stnrctlri care -ce slplrn lnor rcguli logicc satr
loqico-rrralcnrllir'r'. \u ::fun(rn rlcci ci ft'rr,,nrenologicul orgalizat nu asculti c1e o logic:i,
sau matematicii, rlar nasterca si crearea unor-

loi serrsuri sau ortosersuri riu iezultir, pril deriuctie sau nrcdelizllc matenraticS. P::ocesul ienornenologic ca ata.re (nagterea unui univers pr.in.
fluctua{ia irlornateriei ;i ouplarea, ei cu lumatia)
:nr esj.c dcscriplilril n)atcn.&tic ittaintc de rraslr'r'ra
(/.ci?,1 !t ivcrs. Crearen t:trlii :rou .ens nrentai,

ittaiortc de oglirdilea lui intr-o structurd nervoasilt,,

lu este descriptibili, matemati.,


Fericmcnolopiia s1u<liazii, hmla sensurr'1or.,
a ortosensurilor si a sonosului (.r) ca forme 6e
rnanifestare {elcnenologicir. Tct ceea ce se.
leferi"r, la accasti, {eromenclogie r:s.te {enoraeno.

logic (inJelcsul larg ai lcrmerului f<'rrntenolcqict.


Frrocescle {er:cnit:nolcgice siltt prccese in{oi-nrareri:'lc rle o;,-1r"rir iiiic,i aparl".:imilarL cn.
sirli,sjbilitaiea si:lrsrlil0r ntenl:rle. t_litcorj, {enonrenele r'plccrserr') felrntcltclcgice sint <lenumjte,

de aufor si stn:ctr,ri ft^lcurelclclice {ird, cii


prii a.cee::1a sa:c slrEL-r{'re vrto ai:r,tralnare clr.
:;tn:r'lrrrile prcl:rir-i-zi:r,, nratcrjaie sau jnJor-

raalionale. Fcafe e>:ist;r insti o slrl;/i,r1.d. d,e bro-.


tesc jir('1'n(Jltlrg.'ir, t r nl , sle arc{(:it care (leleI.miriif s1nrctrria r:rirr rstlui ncsln: Jizic 9i legilc.Lccstuj ur.;vers. Dar prir feI1cnteltr,iogic '-*
iri'lclegt, de rcgulI. ccea ce !u rfa1r. fi descris.
Ictmal rau nu a1e un ccripcririr;ent fcrmal
(inteil.Li niai reslrirs, rj 1(lmtrl,jui {elcrr:cnolcgi,.). I,rccesrialilatea rrrrei slnici.rrj de procese
fer,cmeuologice nu riai esle de fop,l, {e lirncriologic[.
lr,Inifil. Tct ctca {c asctlii. rle ;r it,lj. FxjsiL
j( :n.i lL logic, :lr;rui::hii nte.t.rt.ii!{., il pres,crip-

GLOSAR

436

tiilor tehnologice, al regulilor de

condrrcere si

cornpottamenf: dar 9i universul fizic si universul


tehnic, in {unclionarea lor sint formale, deoarece
aceste {uncfionS,ri pot fi incadrate in reguli. formale. Nimic formal nu poate funcfiona fi'r5' un,
suport material, nici logicc ;i nici matetnattca,
urmd, avind. nevoie fie de

un

subiect

,""tt"adin
rnental, fie de un subiect informatic (vezi terr el:ul subiectin acest glosar, vezi 9i eseul autorului Nola despre forwd,-1i setts, in RomQlla Jlte;
rar:-r. diri Z aprltie 1983'sau in volumul $tiinl'd' I,i'
, B-ucuregti. Editura $tiin.tific6 9i Enciclopcclici,, 1984, p. 223--229).

.ci,t,it'iza,lie

F'unclitlne forrnalli. Funcfiune descriptibiid


inatemaiic, con{orm ctefinitiei din teoria mulfi-milor.

Funclitrne

ruixti ([ornoat-neformald). Efectul

unui obicct sau al altci forme a realit5,fii, ambele


clescriptibile lormal, asupra, unui sistem introcleschis itr care se genereazS, 9i procese neformale,
astfel incit efectui acfiunii formale (descriptibile
formal) lu poate fi prezis cu rigurozitate prin
metode forrnale (vezi p. 411, in acest volum)'
Funcfiune neformali. Efectul unor procese

{enomenblogice in informaterie care se manifestE'


tn universul biologic, ,in{ormational sau social'
Sisternele introdesihise - in aceastS, categorie
intrirtd omul gi societatea - pot prezenta tunc'iiuni nefoimale.
' Funcliunea neformal5,, de9i poate ti ilescvi'sd,

'dupi ce's-a produs (uneori cu mari eforturQ


pe'cale formali, nu poate ti prezisd' prin proce<lee
formale.

Inelul lumii rnateriale. Reprezintir un motlel


{iloso{ic al intregii cxistenfe elaborat in cadnri
materiaiismului dialcctic. ln cotrformitale crr
.acest rrodel, lumea, materiali, se inchide intt'-un
inel : profunzimi + univers + profunzimi' Diri
protuniimile lumii rnaterialc s-a ni,scut universul
iostru printr-o ntullime de palticulc elementan:;
e'ste constituit din cuattc' Fiecarc
insugi slraliul
-tie'spafiu
particul5, elementarii este
ooor-rid,

.constitnitH,

iin

sau

d.ouA principii rnateriale tur.rda-

mentaie: informaleria (v) ;i lumalia (r)'


Agregarea particulelor clementare in Pil'rtlcule
rnai c-oml)lexe, apoi in atomi, molecule 9i corpuri
se prot1u-e confoim legilor fizicii, legi,-in ge1er1l."
clriosctte. Numai trecerea de la matcria' profundi'
la particulele elementare rru este cunoscufii' de
fizi-ce. De aceea se pune problema unei fizici a

prolunzirnilor materiei.
Spre deosebire de particulele .elcmenta"re
(inclusiv cua.ntele dc spafiu) 9i de toete corpurile
incrte iir care cuplajul dirrtrc lumatic sr rniorrnaterie cepsuleaiS informateria, olganisrnele
vii au un icces ln informaterie, ceea ie o{eri'
posibilitatea cxplicirii tuturor proprietililor lor
ieosebite

pril iniluenga unor lacune in

,,c'arcasa"

lumatiei iare p:ntrLi structurile organismelor


vii aper ca introleschideri (v) cetre in{ormaterie'

'^ .A.tulci lr nr:, n rt:ri r,liu Je rirc autoconsistenti, se crlrstitli-' intr-'ld.eri,r intr-un inel, in
care viul are un rol daosebit. Conceptul inelului
Lumii m;.tgria1a (I.L.lvl.) oferi o imegine unita'ri',

opusd, viziunii filosofice sistemice pentru care


ftimea construiegte sisteme peste sisteme din

cdrS,rnizile ei cele mai elementare, fir5, s5' se


preocupe de unde vin aceste clrS,mizi sau cum
ie pot iorma ele. Conceptul I.L.l\[. oferd un cadru

ai unitllii gtiinfci, recunoscind {orme


ile nrateriei care imbrd,tiseazS, toate straturiie
fr*ii i"t"tiole, legindu-ie intre ele, acest lucru
revenind. fiinfelor vii 9i in special acelora care
ajung s5, dezvolte o congtiitS.
Informateric. Cornponent5 a materiei progeneral

funde ali.turi cle lumatie (v). Informateria este


o rra,terie in{ormafional5, in care informalia se

ma.nifestd in primul rind fenomenologic, . ca


proces {izic spbci{ic, at o sensibilitate fizic5'
Asemenea procese in informaterie se numesc
ortosensuri-("). O generare de ortosensuri in
informateric, prin {luctrratie' duce la, o structurarc a inforinateriei gi la constitrrirea unor legi

ale universului fizic. Accsta se formeazd' prin


cuplarea clintre lumatie 9i informateria struc-tuiatb,, rnenfinutS. structurat prin ins5.9i aceasti

euolare. O Darte din i:rlorrnaterie rS,mine nestructuia15,, disponii:ili pcrrlrtr rtoi structurari. Dato-

rit5, informateriei, profunzimile lurnii materiale


pot [i subsirittrLi uir<'i .potcnlialitdli intinite de
manifestiri erle tnatertcr.

Inforrnateria lu este congtientS, ;i nu contire inLeiigenii. dar cst'' rrn ingredient al oricd-

i'ui orplaniim viu. Prirr intrcdeschidere (z), orice


crganiim viu are acces la in{ormaterie. Ea oferd
or[anismnlui viu proorietilfile {e.nomcnologice

de'sens, continuitatca psihologici, 9i continuificarea rc:litatii sl)ati()-tcllll)oralc.

lnforruetclia tste t,ireori inlcl'prclati drept

atw,p ntenlctl, pentr-u erplicarca trecerii de la disconiinuul neui'onic 1a continuuL mental (vezi ;i
in Mihai llrirglnescn, P r oJ u n z i +n.il e i u t* ii +tt at er i al e,
Bucuresti, Editurzr Politici., 1979, p. 197;.-Cimpnl
mental ca gi mentalul are ca suport substanfa
neuronici, ;i in{ornateria, arnbele liilld materiale'
Informalie' Noliune fundamcntali it Ortosub formd fenomenologici ('z)
{izic5,. Infoima}ia,
.incepind

din materia profundi'


cste prezenti
in informaterie. Ortosensurile (v) din informaterie
sint informalii feuomenologice ;i ele stau la
baza gener6rii t1e universuri. Idonnalia- structu--

rali, singura care a, fost studiatiu de ;tiinf5, pin5,


in prezeiit, este secundard, in lumca materialS,
in raport cu in{ormalia fenomenologici-.

Iniormalia sub forma ceil rnai generaiS, este


formal-fenomenologicS, partca. formal5, conlinind structurile sintactice 9i structuriie sernnificatiei (de contcxt si dc re{erinfi), iar partea fenoinenoiogici conlinind sensurile (sau ortosensurile)
corespuizS,toare. Sub aceaste formd, se prezintf,
informafia mental-psihoiogicS, a congtiinfei umane.
Informafia forllal-fenomenologicS, care std'
La baza universului fizic (v) este compusb din
structuri sintactice si ortosensuri, f6,r5, componenta semanticd, a semnificaliei. Ea couline
ins5, componentele semantice f?nomeiologice ale
ortosensurilor.

Informalia se poate prezenta si nunrai sub

formd structural-sintactici, (informalia sintac-

cl,osAn
tic5, de care se ocupi, teoria transnisiei informageneticir, etc.). Pentru notiunea
de informatie vezi paltea a IV-a, p. 396*-134, in
acest vol.um,
Iltfrabiont. h[oiecul5, mitimir vie.

tiei, informafia

Introtleschiilere. Acces in in{ormaterie al


anurnitor st;ucturi fizice clin univers, devenind

prin aceasta olganisme vii. Organismcle

.rii sint

cleschise ilspre mcdiul inconjuritor spafiotemporal gi introdeschise c5,tre inf ormaterie.


Prin introdeschideie, in{ormateria (.2) particip:l
direct la constitufia unui organism viu. Corpurilc

'incrte nu au introdeschidere.
Lurnea mental5, nu poate fi explicatS, nurnai

pril substratul ei neuronic. Ea are ca substrat


si irirrrnateria datoriti cS,reia se produc {eno-

mencle cle sons. DatoritS, introdeschiderii au loc


procesc neformale pe plan mantal gi in general

{n orice organism viu. Vezi si termenul

sdslazz

dntva"i zs':hi s.

iu{clcs. Fenornen semantic rezultind din


imbinarea semnificafiei si a sensului fenomeno-

logic intr-o unitate. Noliunea de infeles


d.estuI

rlc restrins6,, numai organismele vii

este

cu

sisterl ner.ros avind posibilitatea de a manifesta


procirflll de inleles. Inteligenla artificiai6 infelege
nunnai prin scmnificatie, dar nu prin inleles.
De aqeea facem o deosebire intre a inlelege prin
senanific'atie gi scns, pe de o parte, si a inlelege
priu serrnificafie, pe de alti, parte (zezi termenul
6nfules .fanttal ).
infe{es formal. Semnificafie (v) ; inleles prin
semnit-icatie, f5,r[ fenoinene

de

sens.

X,urtralie. CourponentS, a materiei profllnde


,alir.luri dc informatcrie (z). Lumatia corespundc
lotiunii de rnaterie la Aristotel cu deosebirea
c5, tcrrna pe caro ca o poate 1ua depinde <le cup)ajul cu inlormi!"terj:1. Lumzrtia este materia prof,undi, nestructuratS, care nu se poa,te structur.l
<1r la ::ine, ci nurnli de c5,trc informaterie. Lurna'Lia rr-'arczintl, o materic suport, care ar rimine
in neniscare gi echilibru total dacir, nu ar intclreni
a1 doitrea principiu, inforinateria. Lnmatia poate
fi coreceputir, si ca, sursa'l a en:rgiei din uni'rei-s.
I-u:reatia, ca re zer',/or material e'"1 lumii, reprezinti tctdinfa spre echilibn:, circia i se opune

fluctuatia, informateriei 9i dinamica in iniormaterle, 4eterminincl impreurri, uni'uersuri cu procese


penn:r.nente de echilibru ;i dezechilibru. Lumatia
si inforrnateria constituie rnatricea fundamentalir

;r luinii.

Lunatia estc numitS, uneori proilateric

neinfcrinatil, (V. Sihteanu). Lumatia infornati


pri:r. cuptrajr-11 cu informateria ia forma rtl:rtciiei

'uti'"tl lir)1vefs,

-[,nme, Lumea rnaterialir

(v) pri'rit5. ittrc

limiteie unli urri;ers. in s.ns rstrirs, un palier

luti:e cuanticir, lumea chimici etc.


Luma rnatorlalir, liristcnla totali, c'.rpriirzinri
ortoexistenla, cl{ilitentele{rlli,rersuri, in{ormatiiie g?neiatc (fenoineiiologice, structuriile, psiirice, ruentale) gi societSlile. 'l'cr;nenu1 poate
si se refere nneori nutn:li 1a ine1u1 lutnii materialc

a,l

existenlei:

care cuprinde uni'.rersul nostru, ortoexistenla

137

ca rnaterie de baz6, a universului, informalia gi


societd,lite corespunz5,toare. Lumeiu materiai5,
nu coincide cu ma,teria, conlinind materic, infor-

mafie, idei etc.

lfental. Ceea ce se referir, la procesele de interactiune str^uctnral-fenomenologicd in orice orga-

In

ortoexisten!5, nu se manifesti, prof5,15. sistem nervos,


clesi au procesc mentale nu au inteligent5,,
con;tien!5, si con;tiinli. Mentalul se caracterizeaz\ prln intcractiulea dintre stmcturi si scnsuri
(ortosensuri) {enonLenologice si organisrnele .rii,

nism viu.

ccse de

tip rnental. Organisrnele

in Ortofizici, se {ace o distincfie importantd,

intr-e rnental gi psihologic (v).

llentrl-psihologic. Comportamentul organisnrclorr;li cu sistem nervos (vezi termenli mental

;i psihologicl.

Ilezobiont. Entitate vie cu membrani, 9i cu


sensibilitate de corp, f5.rd, capacitatea de a se
reproduce singuri intr-un mediu ne,riu. Ex.:
organelele din celule, virusurile.
Neiorrnal. Ceca ce este de neprevizut pe

cale formal5 sau provine f5,rl sd, asculte de anurnite reguli. Fenomenologicul (v) este neformal.
Ne{ormalul estc o manifestare care odatd, prod'rs5,

poate si se transforme in {ormal. Informateiia


este neformalS,, dar genereazi, gi sttucturi care
de'rin {ornale. Confinutul in{c:material al minfii
est. nefonnal in infelesul de mai sus.
in uni'rers, rleformelul este un e'reniment rar
in cornparafie cu fenomenele {ormale (vez-i si
eseul autornlui Note tlespre Jorntd si sens, in
Rorn.l:-ria literari din 7 aprilie 1983 sau il volund $tiinfd. ;.i ciuilizatic, Bncurc;ti, Editura

Stiinfific5. ;i linciclopedicd, 1984, p. 22.\-229).


Obiectir'. Si'nt obiectiue realitatea. :nateriali,
si toate obiectele constituite rlin elementele
realitd,lii rnateriale (c:rro fac. dc altfel. parte
rlin realitatea mate ria15,). In{ormatcria si orto-

sensurile prcxluse prin fluctuaiia ci, particulele


clcmontaro, atomii, corpurile solide, olga,nismele
'rii, procesele fe nomenologice clin organismele

vii (in natula lor), toate

acestea

:iilrt

olliecti?e.

Ioate ideile sint informafiile produse in legd.turi


cu realitatca materiali, sau ia{ornateriali existentc, clacil reflectS, pe planul crriroagterii, in
mocl adecvat accastir, rcalitate, sint obiective.
Un sentiment nu indeplinegtc condilia de a fi

obiectiv,

<1egi

este o inionna{ic, intrucit nu

o realitatc pe

p1anu1 cunoagterii, iinplicincl afectivitate:r ornuLni, I]n scntiinent este o


reralit:lte subieciivi, Ccsi utilizeazi, r-'roccse fenorne;rolosice (care in siine sint obiectivc) 9i poate
fi {olcsit in mod obicctiv p:ntru in{luenfarea

rcflectd,

nnni orn. jn schimb, noliinea cle sentinent,


{iin.l o iriiormafie dcspre o realitate iniomafiorra1l;, este {,diecti?i,.
O idee fir'.ir nici o iegirturi ou realitatea r:raterialir, cxiste;itir sau il'o:mationalX, e :iistentS,
organiz:r,tir iirl'r-urr mod logic, formal,

tivil,

Se

c:te subiec-

poetc, eventual, schimba ulterior caracte-

rui ei, cleveriind ohicotivS prin incadrarea iotr-un

sistcur 1ogic.
lmporta,nt este {aptul cL nu oiice in{ormafie,
ia special pe plan inental. este obiectivi. De aceea

CLOSAR

{3IJ

este
rlu intre&-qa reaJits1c irri'r'mationall
pu cintl realitatea
ii'rl, .l rlufflui r I::ir1' ;! r'i oi;it'ctiui'
1\'r'zi 9i
*.i".;"f i""*,' i:t tnlr.r'itltt'
obiec-

terrtrennl st:bie:liu ) '


()niic. C,eea ce se rt:ferir 1lr existenlir' -liireori
trt rlr'
orirr orrtic se 1:r1(i'q(' ..('tri-tlrld intlnlrt'tr(I' rizirut.i

r* !oresl)trrilr:.-rrrr.i
i;:1.-,i;';,,,,..1",,, ('nt{}ir
rini ( ri' I:slc sttltt'trrtt
il:rrl'ril
/(
rcslr;cti
ol}iir" i.lI gerrerill'
tlrtre
rli'tincric
.
l'l:tttttl
a-{,r,.
(i ccle gll,,scolugic si ;l\1('loPic l ll('url ('a sr Irr
L:tc lu,'r.rri .le filosufi'', sc {olos:stc t('r:rlcrltll
ont' )logic t ri loc t[: otrt i' '
{}ntologia Iumii m:rlerinle'1 listc orltologiil
(lllitt(r"i:i t*if"rl{ihrc }& ;r!1 r(t'rialit
'lq:r \istolll'"1
"",,,
irrj'rrnlrtic:tal;'r -i
ii"U,
-

(v)
{)nlologie:. Cecil ce se refer?i l:r' onto)ogie
o"lo .,i.J ce existtr'' Arlllx:lc: scnsuri sint in mcxl

irlt,tt

"t;fitate

in literatura {iiosoliclr'

obiect
tlntologie. Irarte a' {ilcsoiiei cilre are ca
exi-:t5, sul-: Jonnil nnt'i dcscricri al)st:acte'
c:ategorii' principii Ei
llsistitdu-se asupra

."".'""

^ullorilo-"fi'' sc tr'itecz;i o
i;;.#;rtt qcnt r.tlc. i,' ('ilirra
\ltrc' } nlraLlurrre
.'Jrt,'ii, g/t:'ral(i {ve zi
itit"t'r1,, .p'rai't,Btt' rtre<ri ll'litut:r'\lLrtt.trrts'
i,i
-iViOr
."t, s- rtfcrir l;l titlt'':rl;t r'1i;1s111i1 ('t r'rg
a{irrni,: ,,Ccta ce cstc trirtoscr"t itrti-tr
iJi..
generali nu estc nirnic a]lceva decit
e aler ori cil'rt'i existc nle "
"ui"i.Si"
i.i".
i,
r*i" -r
f iale generi-'l
frn
'i'r"i,,i
'r"1. l, lltrr ulesti'
,;iri,t ;.\isieni;; ",6i 611.r.l:..
r)irr i\rrIIctul dc
potiri r'r,'l9s-, f.
;jii";
(istu
vt'rlcrc li t::l' 'fizicii. ,Jt!!t i ittt Jr /;r I 41(r
91 i o l e'
otzi al ogi t+ ;' u rnl i
unui
llsisti, ctttt'Iogii x'tEioltQir' speci{icc
; cxrtologii
roo-i1 ,iotu",ri,. jliz-i'::i, c:hiruieti ctr:')
{'\isl('nJolrli".ii-r'r, r, liii,,:rc^, -:rl'i ' rist'',sistt
tttir'i''
;[i*1., onio]r11i'' ir,i:ri:rri""'1.!"xit'
lttitr"si" e j.l'i:rr. r::rf i()!rr' ir itr'lurttirtli^i'
f

v11111

(
onrologia cxisrenlei so(i tl(: tr

'

Daci' Prttjuntitttilg lu'trtii *trttlviftl'e a {ost o


f"c*t" ae fiIosofie orientaiii ':iut(iogic ('l-1{1ei

l't;lrtrtl;t.' I I dec' 19801 '


O .tlr;i 6 6,
"n;a!:;ie'
vohimul de fa![, - daci-l I rccLrl " c{]sLtIictl': llrtt'e

ilut*.,

cort'lirrinrl
;;;;;;;"
si .iiics;Jta n'titttii' rr)timrr
concrcte irri /irr{l hrrnc'}'
*oit*
'i,lttlii
-.iiittti
a""n ulele nu sint verificate gtiinli{ic 9i
"l-ri.t trumai din ontotrogia gc,neralir pe citre o
""""ftA , apare G.I o I'rcrarc tle liiosoiic il niL"."ii"" -acest ,'nfelcs actst Lcirllll llu e:-te Llltrs't"aJ.C"
o"tofogie, tlesi conline un nucleu de ontoiotJl A"
-".*t"il
.orl" =* $;12eazd, pc modelu! irrelrr'lui
Ja
cBIrI iilrt
i"Ll *tt"ti"ie ('r), folosiri'l categorii
{v)'
otlo""itt""t" tvj' (.os:liosul {:f i:rrir.ersuli:rf"r(vj, ;nlonnatia (v'r,.lcrltalr3 {v) '
;;i;;
materia'{v), ottoserrsu} ('") etc' ..

Ontologia generalA iontolugi:! lnlnlr mi:teilalei


coot-i""te i" dilollri,u
-1'1 esle o ontologiu strrtcturalcare
ientimenofogice

nraterialist-dialecticl

i" *f"ta la" toati palierele 9i .aonele existenlei'


ir"f."tl" ia nivelurili mental, psihic 9i social'
al ontoOrlt{rlo.qie inforrn&tien' Subclomeniu
iogiei--iat* se referd !a eiristenlt! struoturilor

logice 9i matetnatice funclioninr[ {ie itrtr-un


caiculir,tor elcctronic, {ie iu luirttea uttui onr'
Accste structuri sint structuri inlormatiortale"
1

n lurrrina acestei itrterp retrari,

a lit ol

ogi a

I av

ntal d',

agrcatir clc unii rnatcntaticietli, :ste de {apt o


r,nroloSi,' irtlottrtaticit l rezi cair. ), lla:Li; , ttlalogicr ol, iltLtt(Ittali(ii, Pariiirralu1 Uttlala;i.r tnfe r'
tttali.ii ;i ottlLlogi,r It:tttii tttulrti,r1,. 1,. l')i l''i]'
Ontolergic inlornra!ionalir. Sub<lotrli:ttitr a1
orttologir:i care se refcrd, la t:xisterlta dift';ilelor
-ttr
,trnr c tlc irrf ormatie : f er ometrol ogi cit,, strlr c ra i it'
strrr cl. u ral-lcrronerro) ogicil. On lr:1oqia' i ti ioru tll -

!iona.li cuprincle, ca o-parte a I'i, ontologi:l i.ni9r;


inatici (:i. Procesele mr:ntale rt:vitt otltttiogitl;
in fornr:rtionaic.

Orlobiolt. I-itcltnd, in lrrrilatllr' crplall'l ct


illorluatelia, itr oazrtl unui. utti'rels' J'lrcunia
iumatelce. Are, pe de o parte, carii'tei dc ctt:r:rti"
cu 1,ro1.rir't;t!i parlicrrhir'. ittsi De de alti.palte"
2p,.'q11:1ct,'r,lci a:rlicuanti, fiirl'l rrn c'rlltinrrulrb
inforrnatcrial. liste o cu:rntL de ilt{ortltlrterie
i11

uni'/ers, tlar dcnumirea dc cualltl' este intpro-

nri,'.iir: plrnctrrl (lc /e(lerr ai proplictlitilor


i,':rnmelr,,lt,qicc alc illfurllllileriei.
prin or.tobiont se realizeazi introdesr:hi<lcrea
('r) urtor :ttltttttitc stnrcluli rnolr:cularc care
clrtirr lstlel taiiratca (lc ',rgallislne -rii. trrrlro,l|sr lrirlet'r'a drrcc la \ta lrilirr';r Irocr'selor mt.nta-l.d
('r) ca procesc emorgente spccifice materrel vu'
I-lniuersnl se inri,tlicinr:azi in ortoexisten!*
i,r irr ,

rritr.lcle tlin lunratir' crrl'l11i cu informaterie

i,,,:rrri, (lc sl).ltiu ri particule tlcrrrent;rtJ

9i

prin ortobi'rnti.

(lrlr)o\islotlli'I. Orlo'\isien!a reprezinli' exis-

i-enla dirr a{itra titti rctstrlrri, rlirr ' itre r:ilr '(rFll;
provine. I'r..oluttzimile lumii. nlateri.ale silt ortoLxislerrla. Existen!er, totaiL este {ormati! tlin
cristenicle sub Jorrriir rle uni'rers si oltoexistenfiOrtoe:iiitenfa este sursa unui uni'rcrs 9i substrat
al unui ,rl,.iterr. Ortocxistenf:r este constituitb'
din lurttrtie (';; si inIorrnatt'rie (r'). Ortocxistcrfa
cslc sur-J unol' Polclttialitd!i ilrliriitr' ale n-tatcrrer'
Gi ncii rcr" f ilosol ici. <lupi p!,rerea I t: torulu i itceistril
volurn, inuirrlede orice'rlate ale ;tiintei, nu poate

fi

conscc'rentd,

cn ca insir,si decit dach'

achrrite'

o lrcalitate nrai aclincir ciccrt aceea a universului'

i:r acel:r;i tirnp, ;tiinta ajutii ia

sta"bilitea.

unor

ipotezr: asupra- naturii ;i proprietifilr:r probabiie


alc rr:alitd,fii ProIunde.

Ortofizlci. Domeniu al {ilosofiei care se ocup*


de clabot'erea unui tttotlcl al profunzimilor lumii
maierialc cale sli expiice rnodul in cal'e de la
niateria profuntlb se poate trece la constituirea
unui unil,artictieior elemenu.ic si Ia apcrifie
".'ers. I)c asernenea, urmi.r'C;te S5, olere un rnode!
cxolicatjv alnrlr:rii matcriei vii qi al proceselor
i"nomertologice si psihologice' Ortoexistenta (v)
ofcrd, o ipzd pentrrr explicareo uniLari a substanfei fizic.e, ;r iratel'iei vii 9i a proceselor mentale'
brto.fizica propune o tiziune slruclutal-Jenotttenolagicd 1'"; is"pra lumii materiale 6i in 9tiin11'
care st clep&geasib perspecti:ra sistemicS' sat

GLOSAR

structurald, dominalti, astd,zi. Un rnare accent


este pus in ortofizicir, pe informalie care capilt6,
semni{icatii ontologice. In acelagi timp, orto'{izica perrnite dezzoltarea unei teorii generaie
,gi cr:prinzLtoare a inf nlnaliei.
{Jrtoseers, f'rcces fenotnenologic

in inforrnater ie

,i.:). L)rtoscn:;ul este informalie fenomenologici.

El a.pale r1e 1a sine in informaterie sau poate


fenomencle de sens a1e organismeiiorrii, piiri introdeschiderca (z) acestora in
'in{or;naterie, Un unizers ars la bazi o multimc
fi gr:rcrat plin

,de ortosensuli care <lin punct de ./edere formal


se nrali{estii prir-r milrimile de stare ale particulelor
'e1cn1?;rta,re. Aceste ortosensuri sint men!inute

'datoritir, cuplajului inlorrnateriei cu lumatia,


,altiel dispar plin {cnomene de rela,xare. Orto.sensurile gcnerate din scnsuri prin lacunele
lumateice ale introdeschiderii unui organism
virr nu se pct mentine, se relaxeazi., in afar5, de

in organism
centrai) care si, regenereze

'cazul in care sc fixeazb prin structuri

:iin sisternul

rLervos

'ortosensurile

in care corespund.

Orlotchnoiogie, Tehnoloqic pentru interven-

.tia acti,/5, a ornului gi societi,fii in ortoexisten![,


pentru a crca efectc antientropice absolute sau,
la lirniti, p.'iitru a crea un rtoLt uni rcrs.

Ortotron. Sistem introdeschis ('r) fir5, congti'infi, ca instrument al unei e,rentuale ortotelr,nologii (v).
Psihologic. Comportament deteriniLrat rle stru c-

turi in{ormalionale cu sennif ica.ie ('r). Nrr nLrrn,r,i


omul si anitnalelc au cornD)rt:r,in:lt p;ihologic,
'ci gi illaiiqenf,'r, attifici:r15,, incLusi r r,:bctii carc

.o folor;rc.

rtea ctt. ;i o'r, p.;ihr1o3icir,


in tiinp ce :r,lim-lleic si ornLrl sint
gi mentale, inteligeufa artificiali, robc!ii c:rrc
,o con!i:r si;o;iet:lie:l uLr sint rn:ltlaie,
Itrniunzinrile lumii lnateriale, Ortoexistentit..
'l>,lrc:r
R*rllucliunlsrn, S-ar putea, plne i n tre
Socict

{psihc,rl;iali) .

d4xi1 lrl,t.;Lzic.r. r.u este curtl'/a o {iloso[ie recluc.gionist6, a'rind irr veclere oi, toiul in lumca urate-

riali se rfi,Z.&zi iir aceast?i ilosofie pc doui

princr:rii fundamentale, lumatia gi informatelia,


tn oa-:."ir rliul dinlrnizittor re'riirs ilforrn.:rteriei.

Nu cu:n'ra iotul st: lctlucc la o {izic.i lund:rrnlrLtald,, a,:,:ea a proiunzimi.lor? Nu se prrlir:r nc


un redirlr![onisrn tizico-in{onnelional
il nii;rcipiu, nu poltc {i -zorba dc un reduc{iorrisrn 'iatorltii i;r:usi ;irorlclulrui de bazi in:lt.tl
lu*il wt,st*'i,ala, dupi, care din pro{unziini sr':
oonsljluie lumea cuairtici, apoi lumea cirimicir,
lurnaa biclogicii,, lumea me ltal-p:;iholoi:icir, si
cea scciali, ultirnele reiutorciutlu-se, pr.in intio
.dcschidcri, iu profunziini, ulr1c p,rt csci'cita o
in{luen{5,. }iu totnl sc polte redu.re 7;L profunziini
?

gi propietS,filc

unzirnilor, intr..ucit se recup:tlienrlui social,


tn raport cu el insu;i, cu substalt;l din univers
si chiar cu materia pro{undi, crc:liie cale nu
se poate reduce, in mod strict, la irrgredieltii
prof

noagte gi capacit:itea clc creatic:t

din proiunzimi, chiar dac:i uriui dia

acegtia,

'informateria. estc folosit in procesul de crealic.

439

Ortofizica reculoastr: astfel influenta unti palier


,,superior" asupra, rinuia ,,illerior", deci inferioi:ul nu determini'r, in mod reducfionist palierelo
superioare. Lr,r,mea matet,i,ald, ntt se poate expiica
prin reducere nurnai la protunzimi, ci trebuio
prtriti- si,ntttitan prin toatc paliereie ei: prin
conccptul ll-l'{ (inclul iunii materiale) sc recunoa,stc auloconsi si c nl a lumii intr-o unitate.
Inelul lumii nrateliale rccunoagtc proprietd,tilc eiltergelie a1e fiecirui nou palier al existen-

tci, S:igeata timpului nu existi, in prcfunzirnl


;i estc emcrgi:ntl iil ulri'/ers cl.zLtortii| organizaril
acestuia cA urrnarc a constitriirii structurii lui
fizice din ingredieniii fizici fundamentali. Recunoscind tot ceea ce este zalabil in fizica microscopic[ ;i maoroscopich,, se recunoaste autoorgani-

zarca strncturilor disipative irr care enelg pyoprietdli, nai (din cauza. inteiactiunii dintre
elemeirtele care le compun gi a intregii structuri
cu mediul inconjur:1tor). Ce1u1a .zie este rezultatul
unei organizeri, cu proprietiti emergente struc-

tural-fenomenologice, pe care, ca atare, nu le


gi,sim Ia elcmentele care o constituie. Sistemul
nervos este strict emergent ca rezultat al unel
anumite organizS,ri a materiei. Informatia sin-

tactici

gi sernni{icafia. sint proprietiti emergente.


Numai informatia fenolnenologicS, a sensurilor
este de aceeagi naturii, cu cea a ortosensurilor
profundc. In{onnalia fcnomenologicS, este o
surszi pentru informalia sintacticd si semni{icatie,

dar ultimele nu se rcduc ia prima. Cum {dr*


semnificalie nu poate exista con;tiinji,, aceasta
din unn5, este emergentl gi nu se rcduce nici la
sistemul ner'/os, nici la, nolecule gi nici la lumatie ;i informaterie.
Firi a fi o liiosofic reductionisti, Ortofizico

recunoaste un fundament a1 lumii nateriale ,


al ortoexistenlei, care oferL fotenli.alitatea

a,cela

tuturot

organiz::Lrilor:

;i proprietirtilol

ernergente

,fosibilc sau ct'eate si caie se pot, ac1ua1 sau poten.!:ia1, realiza in di.rerse uni'zersuri. Notiunea
de
'fioter,li,olitate (rczi TIie Pdrru, Lxistttt;.ri si reali-

tate in ;tiin,!d, 9i filosofie, Bucnresti, Eclitura


Politici'r, 1977, paragrafnl Realitate si foteuiialitat., p. 46-52) prezintd o deosebiti"r irnportanfS
pcntiu ortofizicii,, intlucit se recunoaste ci trrateria
are o infinitate de potenfialititi.

Ontologia sistemic5, a lui nI. Bunge poato


c1e Ia particulele elernentare si sE cxplice

pomi

riiferite ni.reluri (palierc ale) naturii prin proolictS,ti cme'igente datcrit:r organiz.ilii (vezl

n'Iario Bunge, Efisty'malogie, Parjs, Xfaloine, 1983,

p. 1i4--127) dal a.cest lucru nu mai este posibii


in cazrrl u:rs1iir1,"i .i 56c.ieli1f il (:rrzi llihai Dr5g6nescu, ,9ll{rrfri si, cixi,I'izoiie, ed. cit., p. 122-123\
nrr clin oauza erllergentei, ci datoriti faptuiui
cii /i/s,.ri in<rcdicnli ctrc s;i participe la orgae

nizarc si

sir,

{aci

p1auz.ibil6, gi

posibii;i emergen}a

con;tiinfei. Dcoi, ortofizica recunoaste emcrgenla

sear.iia intr-un al t mod de eiementele


funcla,rnentalc carc participi la difeiite olganiz-iri, irr asa .{el incit ernergen}a si poat5, fi mal

finind

biue explicatS..
Acest lnclu a fost resimtit {oarte clar de
Anolrin ('rezi P.

obpcci,

Ii. Anohin, Prinlipialnie wfrost

teori.i funhlionalnih sistern, in PrinlipS

GLOSAR

440

sistentn.oi orgarei:ali.i. {tnhlii

, }Ioskva.,

Nauka,

197i, p. -5- 61) carc pentru organisme, considerate sisterne biologice. si pentru psihicul omuiui constatd, clificuitateil aplicilrii teoriei sisteme-

1or, deoa,rece aceastal nrr litre cont de rrl-t ,,factot:


rlc formare a sistemului" (P. Ii. Anohin, op. rit.,
rr. 1..5). Acest laotor de fornrarc, {r ciirui lx.cesiti}ft)
este const:ltatii, dar firri si:, se prccizeze ce :l,IlLrrllo
ar pntea fi, are un rol {ur.iclional, el este factorul
carc face ca sistemul sii {ie rnai mult <lecit sutlta
piirtilor. Iin tot, un intreg, tn sistem realizeazil
rt furrctie nouit pe care rlici ult eicntent coillponent nu o poate realizel sillgur. lar aceastl lunctie rrouir cotrtribuic l;r, insisi nlelttinertla sistenrulni. 1lstc, probabil, o {rruroasii explicare a elllrrrgenlerl, dila intr-nil cadrlt totusi stmcturll, fiirii

se poat:r cxpl.ica, in celc tlin llroti, constiiilta.

l,Iai poate fi mentiowr,til, conceplia orga'tti:u-

lianald in ohirnie care esto opusf rorrcef/rci strrtr


turale (lilorin Felecan, T'rercrea de /u co*tceplirt

* nttialit
f)irvu (coorrlonator;, Conrtplii nsttfrtt Je:t'olldrii sliittlei'
Edirura Politicir, 1978. Ir. I 1l- l4E), prima
depSgind-o pe a doua pr-itr ilceea cti un sistern
chimic (in general, orice sisteln) este privit ;i
prin interactiunea sa cu rtrediul incottjurirl oi'
{la fel privegte lucrnrile 9i I\hrio T}nnge, t-'f
stnrctuvald.

la

conceplia orgattizali'ottald,

definitorie itt chimia acttttlti, in Jlie

cil,),

a-u

ind prin aceasta o anurnit:), iriclivitin;rlitate'.

cle referintir,)

; fenomenolo{icii, prin

componenta,

unei sena.ntici c1e sens (fenomcnr;iogic). Semantica fornra.l-Icnomenologici cste astlel o senratzt,i;d

tle

stnuti.Jicali.t si sems (fetnnt.enologic).


cir: illtir" pa,r'tc, sentantica sc intercseazir.

l)e

nu runreri cle senltilisi,tie, ci si tle conrlitiile


tle irtt-rpretare si dc adc-ziir lrlr: enunturilor
(ilic PArzrr,

Stnturttir.a .si logica siii nlei, Ilucutrsli,


L,litrrr;r Stiinliti,d. l(r7.{, }'. lil s;ilr, (.unr il,,rri,:
IIaii,' l]1r11ge (7 t,n1i3s
lttsie p/:i,'.,,..h;,",,
",,
Sent:nttics,'2o1. L si II, I)orrlrccht,
D. llcirltl

I)nblishing Conrpanv, 1974), scrrtruiticA so ()i:irD:'i"


-ci de a(le'/atr. Nutnai c:"r pinf in l)rozcrl;
lu s-iru rlez-zoltzlt de {a,pt, decit st:ntrt.:ttici .lorrrtale,
Scnra.lticlr loeicii,, semantic;r stiintei, senta.ntica,
1inqristicii silt sernantici fortrr:rIo, r::rrc ueeiijc:rzfi,
selsurile fc:nonreuologice. O srrrrantici lingristicil,
rcir,li-r, r:n re{crire la, lirnlxl,iul r}atrlral, rm poate
tlt- intt-les

ii decit o sernanticii lorrna,l-Ienomenologicii.


Semantica loruralii rlu poate ouprin<le procesele
dc creatic.
-\-ald. [.'ne:]c sern;lntici fr.rrmarie sint denumite
sernallici de semnilicalie ;i sens, insir, nu este
cazul urui sens feilomcnologic, ci al unui senst
{onnal. Ast{el, spre cxernplu, stalr lucrilrile ct*

semnifitt.ntia d.c context pe care

llario

Bunge

C)1rr-l]1r0stc sPtls,

Iisl.<: .srriturfl r, in scns la.rg, ?n Ortofizicd,,


1ot coea ee se l'ofcre h infornr:r"lia structurale

Totugi, si conceptia organizafionalit esto tot


structulatli, fiind de {apt o extinderc a conceptiei

olr :r{r1tni[icatic si ]:r, inlormatia fenomenologicd


rle .st'ns salu ortosr-'ns, sau la elnrbcle,

structurale'
La fel stau lucrurile cn lucri,rile lui T?rigoginc,
Hakeu, Iiigen g.a. caLc nu tlepi"sesc vizirtltea,

senrrrif icalir. Corrrponcrrt,-r a lttlelesul tti (v)


["r':]rir I ir,l i n sr.r) r rri f ic;t ! i;r t{c cor Ltt.x t si semnilicatiir

structuralii. Dupl pirerea noastril, organiz-area


structuralit, nu poate explica (lecit cmergenla
unor propriet[fi structul'a,le, pe care le recunoaltern ca atare.

in OrtoJizictt' se propun': o v i;ilt ne strrctur:rlfenornenologici; se pr.rate spurle c.i priu orgirni-

zare structural-fellom( ]lologici-r cnr( l q proprictdti noi cum sint cele lilenlalc si to;lte ctlc tarc
deiire de aici. Prin insisi tt:tturir uttor organiz.tt i
si Drocese stvwctural-J( ilappp6logi te, rt rhrclioriis-

.r-rui oo mai este posibil. Sit coltsi'lcrirrt strrlcttrro


sistemului vederii 9i a functiei vederii la aniruo'le'
Functiunea vederii se pcate explica stt'rietural pini
Ia un puoct, dupi ce parcurgcm hnrrrl dc ln.o' lti
la crei6r, dar ln creier, in scoar!5 ca prnct Iina'i,
ea nu mai poate {i explicati decit tcnomenologi':.
Existfl atunci func]ia vederii in informaterie?

Se reduce {uncfia vederii la structurile nateriale ale organului vederii, tlle creierului sau la
inforrnaterie, ori ia toate acestea? Nu, ea este

o functie emergentl care a apdrut in procesul


evolutiei biologice datoriti uno:r procese structural-ienomenologice (vezi cap. 8) care au siructurat orgaaele amintite ;i cuplajul lor cu infc'rmateria.

Semstrtici. Existi o mare varietate de inlelesuri ale semanticii. Ni.ci unul nu este complet,
nici chierr acela ps cn,re il sugereazir autorul
acestui volum care insisti asupra vnei semafltici'
i a r r*al -J e ma tne nol o gi c e. F orrnal5, pri n compone nta
unei sen*antici dc senrnificatie {de context Si

,i- ir'lt'r irrti. Sr.runificatia poare ti tratati, printr*o senrantica'l lonn:llii,.


Sens. Froces;fettomenologic ('r) pe

pian mentaj"

Scrsul t'ste o illlornrafie feuomenologici,.


Sin!aclit'. in inleles restlins, ceea ce se
refcr:1, la sintaxi. in'inteles larg, ceeii ce ascultft
rlr Ir'qrrli [ornLal*, ind.penderrt rl,' serrrnificatie.
l)irr rrcc.t ultiur prrnct dc.rer[er-. informatiit.
slrnclrrral,"r. ctr san firi st'rnrrificatie, este
sintactici; urri-./etsul fiz-ic este sintactic etc,
Sisleln introilesc.his, Sistern cu introdeschi-

tlere in in.fortnaterie ('r). Din acest motiv nil


n.]ai este un sistenr in inlelesrrl uzual, posedincl

pe iingii prontietirtile {orrnale sistemice gi prolrietirtile fenolnelloiogice, Organismele vii gi


socieiatea sint sistenle introdeschise, De asemenea, ortolronr.tl (v) si unirersul cu organisme vii;

sint sistcme introdeschise,

Stmetural lcnomenologle, Proces in care se

lmbini fenomere structurale gi

fenomenologice.

Ortofizica este si o viziune structural-fenomenologici asupra lnmii, preconizind o ;tiinf5, structural-fenomenologicJ,

in viitor,

Structuri. In Ortofizicd. are un lnteles foarte


l;r,rg: orice este constituit din elemente discrete
(rnateriale sau informalional-simbolice) este o
structurS. Uq element al unei slucturi este un

rlement structural, Particulq-/elementar5, este

structuralfl. ]iucleonii, atomd, rnoleculele, corpurile solicle nevii, universul fizic (v) slnt struc-

GLOS}XR

turi. Orice orgarrisrn 'ziu are o parte strncturalS


(sub folrni tlc :tluclttrt't1 si o PJrle fcttomenoIogicr. I rt Ionttal ia su]r forlni silrtactici este
stiucturi. Inteligetta arti{iciali. este structurd"
'.lloate structurile' pot {i r:lescrise. in principiu,

fortnal. De aceca rlea,iit:itilc mattriarle q;i inforrnationale strucl.ut:l1tl sitrt atlcseori tlenrrmite;
rlc autor', {ornaic.

/Struclrrri iniornl:tfiti, Struotnrit itrkrllt:ttio'


o stirrctur;i iiieal.i, tlar 'itt serrs
restrirlsJ deoarece 1>o:rte crista at 1,,ta1io,161 nrtrn&i

nall {orlrlali. llstt:

pe urr suport rrraterilll.


Srtlrirrlrcrrt.

Si

s!ctn itttroda.sc/uls (v), li"tr:"r coii-

stiilti,, gi iirni posiirilitateir, unci inteuentii


in ortoexisterrtir. Olganisrnelo fi,ri. sistcnr
lelros silt subarhertte.

a.ctive

Suhieot, 1)ispoziti'r (sistcrrr, orgrurisur) care


contire un procesof irr{o:rnational cu setrnificatie,
carc interactioneazil acti z cu rnediul inconjurir,tor,

interpretindu-l 9i acliolild asupra lui. Un sisten


<le inteligentd artificiali este tn subiect (subiect
informatic). Un om estc un sutriect mer"Ltal (-rezi
p. 396-40-1 in acest.zolum). Un subiect poate fi
obiectiv (v), subiecti'r (v) sau un amestec de
subiecti.r si obiecti.r irr anumite pr-oporlii.
Subieetitate. Termel utilizat cle Constantin
N oica pe margi nea nrannscrisului -rolumrilui
OrtoJi,zica pentlu a subiinia cara.cterul obiecti-r
a1 subiectului in lumea materialir. Subiectitatea
are u11 caractcr universal, lumea naterialr,
creeazi, sitbiecte irr uni-rersurilc ei. ,\tunci. lumea
lu este numai obiectc de realitate, ci ;i subiecte
de realitate, obseiv5, Constantin Noioa. pe scurt,
subiectitate insearnn[ obiecti-ritateir, generalir
:r, subiectului.

Subiectiv. Realitate infomraliona1il, car.e;


a) nu rel1ect5" in mod adecvat, realitatea materia15, sau inforrnalionalS existente, pe planul
cunoagterii naturale sau arti{iciale; b) este o
crealie informalionalb pe plan nrental-psihol ogic,
corespondent direct in realitatea materiald,
existentl sau in reflectarea informationalE obiectivi a acestei realitdfi (reflectare comportind
o organizare logic6, indiferent de tipul cte logici,).
0 crealie poate del)eai obieetiyi aturrci cind
va satislace criteriile de obiectivitate ale unei
r ealitdfi informafionale sau materiale (vezi termentzl obiedia ln acest glosar).
Se va remarca faptul c[ nu existii un sutriectiv absolut, deoarece chiar Fi o i<lee subiectivi.

{i,ri

44!
folosestc ingrerlicntrl oLiecti.zi (substanti

si

infor;naterie) si prr:cese oliceti.ze {fer16rr"rro_


iogice). in acest c:rz suhiecli,rui este de fapt

subiectiv-obiecti.z. Numai realit;rtea rnaterialii


in tiurp cc r.alltate:r
iufornrationalir, cste Jie obiectiv.i, fit: subicctizobicctiri (aclicii sulriectivir).
Subiectivul sau ol.,iecti.zul rieri.zi clin motlul
in care sensul cste corrtrolat p* plau menL:rl in
tejalie cu sernniJicatia si cu dorLreniul de realitate
erste absolut obietcti,rii,

la care se

re{eni,.

l'ensirure lilosoiicir. Stare rnental-psihologicii.

a omului constient de plasarea {iintei sa,1e la


imbinarea ciintre univers si cosnros, adici, i:r,.
in-rbinarea clintre realitatea spatio-temporalit.
supusI, simlurilor sale 9i realitatea profundi,
pe care o intuieste. O aselnenea stare se tnaniJest[

ptin strucluri, pultind unitatea si contradicfia


dintre cele doui rnari paliere a1e existentei 9i

prin sensurile rneutale corespunzi,toare. De aceea,


tensiunea filosoficl ar putea {i numiti. 9i tensiune
bionticd, intrucit este datorati celor dou5, stra-.

turi ontologice cuprinse de fiinta uman5,.


Faptul cl tensiunea {iloscrficS, implicS, congtienta ;i, prin aceasta, constiinta omului, ar-at5,
oir,

nu rste vorba de un proces pur biologic, desi

la origile, sub forma lui cea mai

elementarir,
este rnai a,propiat rle urr fenomen biologic. Orice
olganism .ziu este bir:ntic (prin introdeschidere),
dar nu are tensiulle filosoficl atit timp cit nu
intervin fenomene de constienti si corrstiintil,
deci :ttit tinrp cit nu intelrine un sister.n nerTos.
si o a.ciivitate sociald, care sit trezeascir, con$tjin!:r.
De aceeil, de;i iniiial ten,siutea Ji.Iosoficd. este
o tcnsiune bionticil, a-zind un substrat biologic,
ea. se in1l)ogitteste priD cuiloastere si reflexie
Iilosofic5, clepdrtindu-se nrai nlrli sau mai pufin

rle tensiunea biontici initialir. 'l'ensiune:l {iioso{ici, se rnanifesti ca stare a r:mului constient
rfe cxistenta sa in r*rlitate:i spatio-temporali
6i sooialii,, irr raport cu lurne;l sa meltal[, pe car6
etr o recunoaste si,ru rru o recunoaste ca avind
contactc mai profunclc, dar pe c:r,rr: o intrrie,ste
ca o lormb a existerrtei ser,1e, (\iezi volumul autorlctlri $liitr.ll* ;;i citilitalie, Rucuresti, Eciitura
$tiinlifici gi Enciclopeclid, 198{, inc}usi'r termerul tensiune filosoiici in giosarul de la sfirgitul
voiumului).
unlvcre. Urr univers este o parte a cosmosului,
fiir"rd ntrscut din cosmss, eie:.voltindu-se ln c,osmos,

;i clispSrind in

cosmos.

GLOSAN

442

Ca urmare a unui proces fizic d'e fluctuafie

cuplare cu

fenomenologici a informateriei 9i.de


lumatia se formeazi, o structurare in ortoexlstenla
,cale constituie o imcercare d'e wniaers (ce equeazi
;;; J produce decuplarea dintre lumatie 9i
cu spaf-iile 9i timpul

infor-.t"ii"1
va' evolua tinzind citre aparltra
oroorii. care"a;u.ur.u*iurrt,
i""5iiiitt"i. Fiind procese fizice, incercdrilg -de

si univeisurile sint procese materiale'


""i".titj.i
O incercare de univers cste o structura care
in orto,,iese" din ortoexistenti si se dezvoltbdin orto,eriitentS,. IJn univers se rtaste iegind

existeni[. riiminind ancorat in ortoexlsterlla


si se retopeasci in ortoexistentd' s5'-;i
.i';;il;
existerita intr-un IeL satt chiar si
"i"funn"u..aaparilia unui nou univers' Leqile
5;;;;:""
firi"" J" bazi ale unui univers se nasc prin fluc-iol"ii"- t"""-cnologicb, iniliald' care tletermi ni
niversuiui fizic.
Crearea unui univers nort, prin acfiune "1ehdintr-un uni'/ers - in informaterre'
notogicd,"

structura

in<lucinclu-se ortosensuri orientate care

si'

concuro

imoreunS, cu cele generate prin lluctualie la


deierrninarea legilorhe bazd, ale universului nou'
ar Dutea fi oosi6ili o datb, cu cunoa;terea prrncr-

niiior fundamcntale ale materiei profunde de


social5, din universul actual'
[eir"
"o".tiin1a
proces sugereazl" qi .posibilitatea
IJn asemenea
evoluliei unor -specii" de universuri'
Univers biologic' IJn univers

cu

organisme.

vii'

ae ordin superior fafd'


E.d;';;;;i-i1i"
fizic'
univers
unui
aproximalia

de

l. IJn univers {i'r5' introdeschicare, tntr-o primi


: l. Utr uni
-." rcrs pcnLru introdeschiderile
si
:;.;-;;";i;,
""gri3""'i
pieze:rta olganismelor vtt'
Univers lizic.

,leri

cu orgaUnivers inionnaliolal' IJn univers stiio!6'


de
producitoare
,.i.ri"-,rli-".t"ongtlii9a,

tehnologie, art5, 9i culturi'

[NI}I(]E

-{lrisrl ailr

}E

TSRMENI

-,!;rlientropic

19

280, 348
bisui lrtgru 1S - 19, il6
- proces
proces 1ocal 223, 26A
-\bstracfic 49,50
Antirnaterie 306
Acccs iIr proiunzinri 182
Ac:izi rruclrlici 128, 215 -6. 296-29E, 300--i')2, Antiparticule 231-232, 236, 249, 253, 255,
307. 324, 312, ,145- 34i, 349, 352, 360-3E4, Apartenen{d (la o mulfime) 203-205
Aperceplia {la Iiant) 26*.28
389- 3g.l
-{ctivitatea illteglatoare a creierului 103- 106' Aprioric 24-32
,\

Arlrem 184*

109, 111- 123, 128, 139, 149-150

Adccr/artra serts-setnni{icatie
,q.l"""ut"t 408-410, 412

399

Adevirr'

absoiut 16
- ma'ternatic
139, 144, 191
- saicinz*l a unui
qua|c 23
ADN 275-276, 2fi9*290, 297 --298. :100'- l0l.
1n-, ill. il7-.i18. il:- ]i};. .''-l i.- i'1i, 1:i.
3.17, 361--363, 365*3(r8. .170--377, lS0'
382
393. 394
-:185.
.1,ji- ir)i
Al)1, l--1.
,,A r:ai5{s"
sire si ittitu sirte iorlcslls) 2lt- 212,
- diir
:1.l *215, Z17 , 223, il5. ll9. .r.-:.1, l5'1,
i59, 2b0, 16'r - -{'5. -lrr. -l- :\l' 'i0-'
1

309, 352--3

-.- irr sine (ortc,sers) 2i 1 -- 212, : i:i. :

1.i

*-?

1i;

2$4, Zll*Zi'i, : ltt, :'1,1 ' )22- oltosensll


223, 262, 308 -- 309, 420
Afectivul 26, 95-96, 1{.l3, 12,1, -1 i!r-'iio
A fi (scns ;i o;tosels) 212
A fjir.ta (orlosens si sens) 273
Afiire25. 59. (i0, ri.i, \(r, b-1, hE, !l)- .')1. l(:.1 -:: ll'
tif,, 12.3, lJi, Ii7, 1{7, l5'1.,7!, iJ5-"\i-.

273,285,435,

Aleatoare, feuornene

136

Ailabet de intrarc, de iegire l{i


A.lrruecarea ortosci.tsurilor 2{)J - 261
.Aniroacizi 3{9, 363, 366, 3E7-381i
AMP ciclie 344
l
Aninrale 317*31&, 319,320,32 1--i?:,
Auimisnr

Ansambiu de particule 2'79-.281,

Aaticuanti 306-307,

317

433"

:\rhitectrrri 185, 189, 293, 295, 367, 410-412,


415-416, -t30-43 1, 435
AnN 275, )91, 302, 3i3-337, 342, 345*316,
362, 36.1, 365-367, 3'74-316,3E0*386,
57, 322, 349 * 350 , 421

-\ r t;1,

39-1

Atom (atomism) 33, 48, 219-220, 240,

255,

3?6

,\f'P

i6 1, 31-1-375.383,393
lumii materiale 39

--\utoconsistcnla

-tutccrea{ie

84,

-{utointera,ctiunea

lSlt

urei particulr: 25 1

-\ritonra.t 3"1,62,64--6-5,93, 10 1, 128, 135, 11t)1ii, 14.1- 15 1, 240*211, )43, 29e, 319,.

3i5,.3i7, i62, 396


-- ou irstr-uiro si auttiilstruiit
-- socini {12, 64, 101
- stccastic 14{t- 148
Aulorcpiicare, vezi ;i Iit:plica,c

,\:iicrlcgicr

ISE

Axi onr,Lrizare

148*- 1{9

1i9, 190. ll)j

Dacterrle j0 1-'- 302, 3118, 3'lj, il{r l ---.1$1, j6l"


37r
llarioni 218, 232, ?3i, 236, ?48

:l:5,

-- pirinidirice 3?6, *39 I -"- 3Yj


-- puririce .i76, 39 I 3!li
* a,le acizilor nucieici 37'1, i;ii-'177,
3B 1, 390
-395187
Iiehaviorism 1862i5,
311-i'r8,,15:, 1;')
rlifr:rcaiie
Big-bang (inceptitul urriversuiui)

llirrele L54, 231, 42fr


lliochinria cuanticii 3i2-313

187

431-432,

Ilaze

Anroeba 294,296,301, 304, l-12, 3i3-'114

33V,349,353-354

136, 21,4, 359, 41,6,

a.)J

4(}0

I]iolog'ia 19, 46--47," 103*123,'

190, 240-241,

277

*2;t3,

3E0.-'

212, 270

i?1: 134, lS0,


279,

287

-395

INDTCE DE TEIIMENI

44,4

din punct de vedere istoric 287 -291 Concordanfa structurA-sens, vezi gi Relalia
- rnolecularS.
structurS-sens
127
-131, 323, 325'
- 327 333-337,43,
339, 347, 351, 361-362, Condifii inifiale 274-275, 277
,
Conectivitatea sistemului nervos 108, LLz, 121
366, 369, 385
361'-362 Configuralie informafionalS, tl3-L14, 119-120
351,
molecular-Ienomenologicd.
Corrservare, principii de 161--163, L65, 167,
Biologic 314
220-221, 235-237, 248, 254-255, 257Bioritm, vezi gi Ritm biologic
260, 266-267
Bosoni 248, 256
22'7,230,256, Z5&, 265,266 Conservarea sarcinilor particulelor elementare
intermediari
233,235-237
69, 74, 199
Budism
Congtienfa 57, 60-61,, 63, 83, 89, 90- 10 1, 105,
106-111, tt4, tt6-r23, t37, 142, 147, 150,
Cameleonic (comportarnent al particulelor
menta.re) 258,260

Cantitate de naterie

153, 154, 186, 196, 2L1,285, 309, 311, 313,

e1e-

435

Congtien!e1,

tcstul

94

Congtiinla 49, 54, 57 -58, 60-61, 63-64, 85,


89, 90-101, 106, 108-109, 111, 1,i2. 14:r,
147, 153, 169, 211, 28t-283, 311-:112,

250

Cauzalitate 282*283
Ceas biologic 275-276, 332-333,

350,

385

Celula.

287-302, 312, 327, 331-337,


- biologicd
341-348, 362, 365-366, 368, 371, 382,
418,434

31,4, 326, 329, 331, 349, 350. 382, 43i

vezi si Constiinfa automatului


- artificiali,
automatului 63-6{. 18'{
- de
sine 9l-92, 95
- existenfei
128, 143, 183, 222
- sociali 62-64,
- 183,184,187 109, 128, 13 1-132, 15!,
- verbalA 93-94
Continuificare 51, 53. 81-83, 88. 120, 135 136,

301-302, 366
- eucariotS.
procariotS, 300-30L, 327
CeIule
221, 223-224, 242-243,
- informateriale
254, 262, 263, 417
226, 227, 231', 233,
186, 146, 273-)-4, l(r.i, 295
- informaterial-lumateice
2.15, 236, 213, 245, 246-247, 261-262, Corrtinuul IL-12, 52*5:i, 60-61, 114-- i 15,
263,272*273
120-t21, 1"t9, 186-187, 215 216, 293ortocxistentiale,
295,316-317,331-333
5i Ce1u1e informate- rial lumateice vezi
merrtal-psihologic 264
9i Celule informateriale
- 9i cliscontinuul
Celulizarc informateriali, vezi 9i Celule in{or- Contradiclia
ortnsensului Iundamental prirnar 3i)9
materiale
Corpul 60 - 6 1, t7 6, 223 - -221, 242, 244, 293 - 29 5,
299, 308, i12-313, :1 19, 325-326, 332,
Chimia (reducerea la forle electromagnetice) 240
'Chrmia supramoleculard 385-386
335, i85, 430
Chimic 240
Cosmos vczi $i Profunzimile lumii materiale;
Chronon 275-276
vezi si Ortocxistenla 179*186, 211*272,
'Cibernetica 143, 181, 183-184, 186, 293, 297,
195,

il9. 3Jl, 3+5-346, 36i, J83-J8{

Ciclu

cxistcnfial 59, 127,


- lrmiti
2i1-275
Ciocnirea particulclor

143

elemenlar-e 182, 263,

26i-

261

.Cilcuite localc in sistemul ner-zr:s 111- 112


Citoplasnra 300-30 1
Ci:rilizalia 58, 63, 65, 101, 101, 132, 151-152,

419-120,429
Cintp elcctromagnetic, vezi 9i Und5, electronragnetici
Cimp rnfoimalional mental 4I-42, 49, 51, 83,
89,96, 114-1.15, 118, 120, 123-125, tzE,
154, .tezr gi In{ormaterie
Cintp mental, vezi gi Cimp in{orma}ional rncntal

Cloroplaste 366
Cod gerretic 297-298, 347, 349, 383-33'1,

;i lnformalic genetic6
Coenzime, vezi si Enzine
ConrplcmentaritAlii, principiul 51-52,
Cornplexitatea. 103- 104, 127, IZ9
Compor{;rmr'nt 186- I87
- intern 352-353

Conrunism

Concei:t

170

138

- 139,

1.9A

20

1-2

..'czi

351, 419,

435

Creatia 57-58, 59-60, 51,63,66,74-71 , E3Ii1, 128, 143, 148, 150, 1.57, 170, 1B3, 186188, 19 1, 195- 197, 204-21\5, 2A9-210,
270, 299, :i28, 342, 349-350, 384, .199, 402,
404-408, 1t2, 4rE--419, 421, 125, 130, 431
spefa I, vczi ;i Crcrafie
- cir:
-.rez.i
;i lluristici ferro- ck: spcta a IT-a,
nrenologic/L

spef;r a lII-a, :rezi ;i Euristici. formali"


- rle
propriu-zisi,, vr:zi ;i Clcalir: de spcla I
Crealionisnr'291, 294-295
Creicrul 21, 42-44, 4E-'49, .58-.59, 5A -61,
82, 92- 100, i03--127, t7I, 180, 187, 226,
240, 27i, 318, 382

Crornorliria.mica cuantici 2.15


Cromcrzorn 275, 289-290, 292, 300--3A1, 324,
328, 340* 1, 361, 367-358, 37-5, 366-387

Crorros 270-276, 281*284, 435-436


Cuantd

70

anticuanti; vezi gi C)rtobiont 326,

383

de radialie 227, 232, 256, 258, 264-265


de spafiu 18, 52, 81-82, E6-87, 162,
218, 22A-222, 235, 245-249, 252,

258-

266, 274, 277, 3A6-307, 309, 381, 383


- de sulrstantir, vezi gi Particule elernentare

- dc timp 86, 260-262, 272-274,

277

lNDIC!] DIi

'rtzi ;ri
- laculi
307, 3 1l

Cr.ratrtir,-anticuantd, 305

445

E,lemente prirnordiale 60

Culoarea 229, 231

quarculilor 221-232, 237,

TI]I?ME\TI

249

Cultura
313, 322, 328, 418--419, 429
'Cunoagtere 24-27, -50-51, 57-61,74, 88-89,

Empiria 67, 69
Energetism filosofic 251
Energia 48-49, 61, 126,

162, 200-201,

Entitatea fenomenologici

mentar,li" 400

235-

236, 25A-252, 257, 260, 262, 266, 331

95-99, 147-143, 153, 156, 180* 182, 190, lintropie 279-281, 327, 348
'Ilrtzime 328, 335, 345, 361, 361,
196 . le7 , 2d2 2ltj. .17
365
Cuplajul lurnatie-irformaterte
273
222Iipi{elomer 186- 187. 309
-214,
223, 245-246, 248_249, 252, 260, 264, Iireditate funclionali 324
266, 267, 272, 306*307, 381
llscherichia coli 371
()upln metodologic nratcmaticii-experirnent 67, 6 9 Esenla .i8, 81*85, 9i, 98, 10 t, 1,42, 153.llulbura :,paliului 18, 247
18
-Cvasiste rne ll2
listetic:r. 330
Ilternitate 271-272
Eul 111, 409-410,419
!

154,

Deautorna,tiziirr'74
T)ecizia 99-- til{)
J)emoclafia iirfr:rmafiei 419, 428-.429
Deoxiribozi :\74-375, 380, 389*391

Iluris ficator
- fi:rromcuologic 408-410
ll

,Deschidere

unei teorii formale 206


--- a
a unui sisten 140-141, 190-191, 203
urrui univers 179-181, 267
- a
407
citre
- trogiclrrie{ormal
140, 190 - 19 1, 202, 206
Devenire 35 *37
Dezintegrarc 233-237, 257, 265-267, 278-

Evolulie. -/ezi Si 'l-eoria eroluiici

2"19

Dezvoltare economici
.Diagrama de

'rid

65

chinricS. .i0

259

Dialectica 20, 21, 30, 38-3q, 40 41, 50, 57,


60, 69-70, 72, 84, 143, 152, 154, 1-59- 160,
18.1,

- fonnal 408-410, 413, 121


35{}, 352-:i5:i, 38{, 385,
- fe:romenologici
,10ti
4{J{
412, 4 i8, 419, 42t, 422,
-,108,
), )5
426
* strucluralir, ./e;Li ti Euristicd, fonnali 118,
I _ l()9, .r12. i-i;-i48, J5(), i66, 394,
't 121
419,
'rczi si Iuristicf structurali, 399,
Lrnrrali,
- {00, -{04-408,
409, 4n, 413, 418, 425

Lrt.istic a

199,2II,2L4

Dimensiune
- rninimd,

iir urrivers 245


in lumea rnicroscopici 2,15
lJinamica ortoexistenfiah 260
.Discontinuul Ei corrtinuul 42, 61,85, 11{-1i5,
131, t49-150, 186, 284, 317, 332

Excitatrc icrornenologice 400,


1"

409

Existc nta

rntr:rrnatici tr91- 19.i


in-sine, la Hegel 8'1
rn-fapt, la Hegel 8'{
rnatcrialzi

193

. proiundir, -rezi

ti Ortoc:rister!:l
-. sp:itio-iernporala 51, i59-- 168
trarscendentS, 125
- soiiituali,
't,rtir,ii, -rezi s;i Lumea lnateriald, 46, 159,
.Dispozitiz de intrare-icaire 399, 409. 421
l\tr )1t Atq
Dirraitate 3l , 39, 57 , 60, E3 -84, 142, 179, 210, Iixisten!r.i, ploLlem:r, si pariirio-xu1 23*24, 362t2-213, 21,9, 321, 350
i7, 68, 123, 1.19, 1-5{;-172,220
Dizr.' junc lriologicii, vezi ;i Re2rod ucere bio- E.xirrriment J8-i9, 60, 67, 69, 316
logicS
-- 1il;sl{rc t6-17, 26*28, 33-3'1, 48*19,
Dorinla 56
rr l, 8-1, 9 t- __98, 143, 148, 156- tl2, 184,
-T)ualism 107- 108, 310-311, 3"{9
1S0, 191, t97*19e, ',259, 436
Dualisnul corp-minte 319
{rlosoirc
ail consl;irnfei 7V,28, 52,75,90*
- i{.t
I)ualitatea und5.*particul5. -5 1, 61, 70, 81-82,
199-200, 262
:ri evistenfei-noncxistcnlei 156- ijlosofic
Duurnezeu 59, 60, 74-75, 107, 169, L79, 2iI,
t72, 199, 435
319-320,259-250,354
1

.Duplicarea genelor 340 *312

Durata 86-89,
)9/

1.36,

272-274,

276

-277, 281-

liarrnec

11a

Feedback

quarcuri) 227 -228,231,236 *237,


18

Ferrornerrologic

.Ela* vitai

287

Electrodinamica cuanti

ci, 256, 238,

279

260

Electron 16, 52, 51 , 6A, 70, '7 1-73, 82, 86,

15

1, I83, 202-203, 224,

226,

243, 264-265, 273, 308, 342, 311, 315-

lichilibru termodinamic 275, 326


Eruafia cinetici a lui Boltzrnaln-32i
2i9-2E0

345, 347, 362-363, 365-366, 368-369,

370, 3rdl, 383, 404, 420, 434, 436


265

Fermioni

2'18

I'ir'',nrnann, diagramS,

11,4,

Ifiinta

212

257

-259

234, 245, 217


46-47, 157-158, 177, 184, 186-i88,
-233,
- Filosofia
249, 252, 255-258, 264,
266, 267, 295, 371,
219, 3t6-3r7, 330, 331, 349, 361,370218, 219, 225, 227, 232

373,

383

37'i_,

399,

429

lf';:i.If

44{;

!-:

DL TllIt IvlliNI

3-10
- lraturii
r'olul ei in curoa,steie 21, 3i6. 330
F-izica 47-48, 50, 130, 184, 19{}, ?19' 273, ?31'

236,240,242, 245, 246,24E, 249-?50' 253'

256, 258-25q, 260, 264, ?76-2]i' 280,


296, 306, :i14, :i1,6* 317, .3?5, 3i0-:13 1,

316. 3{8,

i.it), 17, 43il,


-'1

4-12

nritici. 67,

116

Cl:non 227, 235, 25E, 265


fi ra-ritorr

ll7,

l3(), 2i4

lJatlroni ll3--lll,

l)(-229,

).ttt. 2.ii,:i'1

236,24.5,25A

Ilaos 188, 259, 266,

348

Ilazilrd lenr:rnerologic 338*:i39


:/rrzi si I'fecaltica crantic:-l
- cualltice,
Fluctrri,rtii 136, 182, 243, 257 , 2(;0 , 77$ " 286, Herrrrerrcutic:i 350
tlinduisru 199
30r, 308, 3i8, 347- j48. 400, 'il2
Fornrerl 32, 19l, llii-- 19-5, 203, 206, 265, 330, Ilipcrcicluri .i47* 348
:jjj, 338, 3.i9, 3'{ 1. i42, i44, 110, ',tl i-432.
433, 4:16--4-lineforlnal i91, 10.1,:0-5--206, 2'11 244'
- si
3t7, 400-401, {{}{-'!0t, 4t}'}, 4lti -412'
115, 417, 41!), "1]il, 4j], 433
Forrralislnul, irl rtratemalicii 190, 194
Formir 35-38, 317-3lli
Forter. 53, 58, 143, 219, 229, 240' 747-242,
255, 257 -258, 30?-:i08, .l 10, 346, i6036 l, 3.12, 3t-3 -311,:lS.l, 3E5, 4-12
* rie culoa:e 231,233,265
229' 741) 241' l'16-- electroma,gncticii.
25E, 26.1, 360, :17 j, .lR.l, iE',t. {1f
229, 24A--241' 264' )77-- gra'ritat"iolritl5'
278
-

r'rccanicir 240*241

rr-rclear:i

26

1,

360

puternici, vezi Fortl tarc


slabil 229, 233, 245,
superslillrl

tare

256

229

229

-- v:trti deL \\LLals ll I


1t I ) i.1
Fo1.,r. 51. -i. lrrtl. 2l\ '- I l(,, 2-t-, liil.
l+- -ll']. lil. l:t, -5\. li'-, l( !, .:ra:, . )(:{t,
26r)

lCO
-ltl I
- zirtual :56--15!1.
tr:iurnttse !e 1la grrlr.rr:rll:i) l3 I1
F-uncliune l(i4,:t?-.21)l' 3ii.i' -1:3, -i-*1,
j-18, -152, 365, '1 t0 -'411,, {i2
.,.,...-;.,i

146'

J I)

:"i0, :l'il -' -f i,1. +3{}, -i3;


- {i,rmalii
niixt:ir (fort;i;tl-licflrur.:Lllr] ::'i7-' 'jj3, i']0 -

- "r.l i. il7
*treJortnalir 1.5, i+{i, {i1, 'i1:, {31, ii?
C;rrrr:f

t,clLlii,

tlerii-r 2?5, 2i1

361, ;t6i ,

'r',:
*zr|,

\)t:srii

' ' :j'rl

32'], -125, :{39,


36,\, 3E3, l8i, 3ri6

34

1--;!i'

6e irerarca

.- Co irrfornr:t rtie 42t- --429


lli l, l;i2-- 1li4
- rrni'rctsului
Ceneraior
---

rlo$ tre pian social 413,427*423


- fcricn omeni-tlo
gic, vez-i Eru isticator ienorn e- nolocic
Cerrctic t\E,3:4' 3?6' 33)
G;;;; sz4, 32t,328, -1,'13, 3'17-3'{3, -16i
(;c.n01iD. 'ezL i rlf,rrnratic ge:'r ti:'i
j87' 102
C;r:cliri c,.39, tll, $'r,;ij-;:,6L',
rleschrsir 9i introdeschi-"i ?5
--- ialorrnalionale ?5
'12-'13, 75, 111'
- rnccanici
* rnisticlr 110

lI;pcroni 218. 232-233,


l{iprrsirrci ra

230, 23

1, 23

234

3, 249,

25 3

IJolorr 333

Idealism 219,251,329

- ol'ieclir [91
-48,68' 139. I-i:, 154."
179- i80, 18 l, 187, 190, 191-1.92, tr9{tr97, 209, Zll, 243, 314, 321
Tcienlitilii, principiul 6/--68
Impnls 233,235,257
- divin i68prirrcipiul de, r7g2i Nedetcrnd^
Incertitudire,
1i
riare, princi.piul der
Iclt:ia 30-32, 37*38, 4i

Lrchiderea iogioir a matentaticii i39, 1{1


Irrcompletudine, teorema de 139- 140,
Inconsisten{a unui sistenr lormal 190
Inconsticrttul 63, 108, 110, 200, 276,3:{)
lndeciciabilitate 200, 20i
.Indivi<lu} 152

190

Tn<luctor leuristicator {ertomenoJogic) 4ii.1*'1

1&

Irrelul lurnii m&terjale 39-40, 44, 49^ i 1" 5280-89, 136, 14 1, 143, 119-i84, 1s"\,;90-

206, 209, 2t0, 212-213, 218, 219, 216, 25A"

2'70. 2t16, 319, 330, 362, 310


.trnepuizabilital ea nral erici 16 * 17, 18, 2 1$, 2 19.
247

Incr:|iei, pliiicipirl 69
].rr{initatea. materiei. l(t - 17, 2A
lirfinitrrl i7, 2E, 50, 165-- 166, 'r7 l*

1,i2

Irifornateric 36*37, 41,42' 43''18, 'r?- :'.1.3f'


82*83, 84- 8-5, 125* 1:r2, 136, Ji;, ,141"
l42*14,\, 150, 1i4. 16ti, ili,tl- 18i. :l'1. l15.

r88, 196, Z0A, 2A?, ?09, 21.1, 2t?,215 - ).i:i, 22t).


)22-?24, 235.*236, 24A, 242--'243, 243"
i4L, 251. 251. 253' Z(rfr. 2('l -';'-- ' it'5
26t\, 267, 270, ziI*272,2i6, ?82':,5' 295'
ji.l -'- -i'i3].
306 -- 310, 3 11, 316, :i23, 32e,
.]{li - 3.!9, 35 1, i60, 400 --40 .1, 'l 17, { l$
.lnloirr:alir t{'") bt-63' 141 1"\*;r-, 2L'r'
369, 396 - lgl , loz, 411, ',114- 11'5, {1t--4?i'J
Iri{c,rrnafia lg, 2A, 2l, 3{i' .15*-:9, {0,'17, 54.
56*57, 60--61, 63-'64, l{.r4, 12.2, 138'
1.43, 192, ?40-*245,Ztft, ii)5*300, -3 10311, 5i3, 323, 330, 347* 3'1.r' 3r:'9, i!6--43{'
137 *438
*- arhemicS, 243
* cu semnilicatie, vezi ;i l;riorlrafia' scrnatl1.icir.
* de grup 425--428
fenonrenologicl l?5- 1r'6, 192, 242-243,
- 253-254,
265, 266, 31 1, 34{, 343, 369, 3ti4.
41?, {19, 422*423, 430, {31, 433

INDICE DE TER}TENI

417

121, 242, 296-29 t-, 299, 335, infelepciurca 1.51, 153 * 134, 243, 296, 3It, 396'
- Ecnotiri,
398, 40i-404, 409-4r0, 413-414, 418346, 3'i7 -348, 36 i, 368, 385, 422: -re:zi
419. 420,423, 4i1, 438
gi Corl gtnetic
infcies 71-73
in sr;r:ic'.'at e 4.24 - 12{)
- profunali.
-rczi 9i Seinni{ica.fie
51, 8J, 219, 253-251
*=*;*fo.lr',"1,
- semanticir 40,
311, 422, 423, 425
296*25i,
- sintacticir 295-291 , 298, 311, 312' 328' Jccui scns-scnrni{icafir:, -tezi Fi Interacliune
semnificatie-sens
- 34i, 4n-423, 425, 431.-432
structuial-fenomeilologic,'rezi 9i ltelafia
sistcrnir::i 3 5 4,'rcil' ;i 1 :r jor:maf ia structural i. Jocul
st f Ircl Nrrl-[t r:c'n:t'r:ologic
- sociali '{2li
--- cotnrrrrr'r- 426
Jocul strr:ctuli.-sels, vezi s;i locul structuralfenoiner Lr,!ogii:
- * 369, 385. 4lg, 123
slr-uci:rr:L1i
-stirrr.iar:r1-{e:rornenologici 423','133
12, 329, 219, 365, 357 -369
- :):i3{,
1,75, 37S,
418, 438

'Irrf rrr,lrionl

I;rgi::crie :ir';trricii 338-339, 352.


.Ins,:clt

(corn1,,t t,zr.tt1elttul)

-[riL.;]ron -i3rl

lntt,lrct -1{}-il,

181,

3'12-3f i,

'

361
3'15

20t), 300, 311-:i12,

31:i-

:\14,3i9 -3)t.1,321-322.3it9, i70, 382, 385,


:1,q7

tt:ii gcnta

1.5- 16, 35, 38, 51, 61-_62'


- :rrtificiali
6,4, i)1, t)3, 107, l4l, 176, iB1, i92, 19i195, 20_q, 241,242,296, 298-299, 311,

Iiaorr

2.].1,

134 279

Llcu ru i lt:, 1:trir'' ill I


I-aticc ll{
I-egitura
Jl
- chirticii
f osf.. sf.cric:i {la acizi :ruclcici) i91
375-376, 394

- \\'rtsr;,r-()irh
rrir raturii 18, 50, 51, 59, 67, 85, 1!1-122,
- 2t\i,
223, 250, 25), 279, 325-326, 329,
l{9, .l--r0 -.15 1, 370, 415, 417
, al.'i:,rni urti'rtr.s,'rt';ri si Legi alc traiurii

I-egi

313, 312, 355-366, 369, 370, 380, 385,


396-3q7, 398, 40 l-402, 406, -107, '1 10 1r'{, 2(ra, 2i6*27:r, 299, 423
4.12. 413, 414, 415, 418-{i9, 421, .122,
d!'
rilllsir-/a.r,: 25{, vezi si Col.iseilrare
- 'prirtcinii
4.25, 431-432, 433
11c
185, 38.5, 3t7
51,
92,
vir:
- naturaiS,, vezi Intelect
-- {t ;" r.,:,rn1 : 2.i i
9i
-ilil?lllL'
-- ai
-Ja
--;ccialA 4'Ll, 414, 418, 4i9
I ,.gili i
j:eiactiune
Il
-- :r1e a,riot:<rsterfcl 2:A. 212.
-- rle culoare 258, vezl. si Folfa de culoalc,
-i'l
slab[,, tare, gravita]io--- isici:icc
tc:t11i:ttlill,r: 31,9' 4.1'l
- rlectromagnetici,
r;rli 228, 229-230' )32-233, 243,256'
2.2:', ).\{), 2il ' 2,i,1, 2il,
2 nJ

Lcpton

rit-r5t

- ::r{ormateriall, v1'7v ;i Irrtcracliune irlirc


irlosensuri

-- i::tre ortosonsuli 249-25A,2"6) -26i,

::2
- inacroscoPicir 50 60
-- :;:icroscoPicri
399--100,'101
- sLlnrnilicaiie-sens
233, 235-236, 25-t, 2i3, 26 I,
- ilab1
265, 266, ZiLt, 'rezt 9i Forfir siabi.
- ^.uteriticrr llr, I.ij, 150. .15S. 165
{irtr:ci,:sclridere 75, 135- 136, 110 - 141, 142-i+-1, 115, 150, i79* 183. 181- i86, 20+,
-t{ -t15,216,22\,140. l{l l5-l -15i, io'i 2[:, 266, 267, 27s, 274, 276, 232,'29), 29E*
:?t, 30i, 202, 313-314, 326 -328,329, 332,
ji7, 348, 351, 368, 3E0, 381-383, 41S, 43E
trntu:riie i2,74,75, lft, 187, 188, igi-- 195, 1961.ji, 198
Intr:ilionism (in rnatematicS) 190 - 19 1, 193 - i9";
Irerersibilitar.te 276 -281, 327, 345
Istcria 56-58, 61-66
-- si automatul 56-58, 61-66, 431
Iz.:".Ln,vezisi Spin izoiopic
$:r-si:re

flrtru

(ia Hegel)

8'1

21t). Zl4-215, 217, 254, 265,

420

27

3,

4tg

-l111,
2.li.1, 1,,i.5
Lrlrcrtai:r'1!l

Lirrrbaj 65" ;0. 12 i3, '1i.:5.9;, li)"i- 106, 116,


f.iE, l-{-), i!{,2+"1

,- n:rtural l rcri;r1) 16, {9, 6i, i0-i3, 15,


9', 1i]5, 1 10 - M, i 1t. li3, i96, 12,1:11i. .l',irl, i05, 119, 'i l 1, -{ 11
"- p':,etlc 21i-245
I-irr. ilc. :li': :tilir,ii:ii si ctrt<;asterii 3.1--3-1, -i7,
84-r5. !lr, i15, 125, l.i6- 15t, 16i), 201
Losic:l 5i.).6,i, 10, 76, S{J, E,i,34-E5,95-9i,
10i, 1jj, i.r9, 1-i0, 19 1, 19i, 2Qt) -202,
217, 2:2, 40-5, .129
I li
- . rr:.,.ri 1\1.
70
- dialect:ic6,
- forrnalil 26, 70, 1C8, L44, I{J, 1.97 - i9t,
205, 405

L 224-225
- natr'.r31
ortoaxistenfei 182, 225, 250
- proiunzinilor,
vezi Logica ortoexistenfei
I-ogicisrn (il matematicn) 19 1- 19 j
Lncrul in -.inc 23, 24-25, 30-3i, 32, 34, 219
I-umatie 36-38, 41, 44, 48, 52, 30 -81, 85,
131, 135, 168-169, 181, 183, 18E, 202,211,
215, 221, 222-223, 235-236, 242-243,
245,251-252,253,257,260, 262, 266, 3053.07,308,3 10,348, 353, 4 18, 438
S-umea

- aoli;.1rii 1i5-

t36

INDIC n

443

I-urnea

* cuantici 86,

182, 22A,226, 278, 31.1, 117

:i30

ijj.i 'r'Etr,MENI

Ilezoni 218, 231, 232,-233, 234, 236,

:5E"

265, 279
Xfintr:a 41.-.42, 60, 68-69, 124, 1.1{r- t,il,
t77, 1tt0, 166- 18E, 192, 1q{_ l9-5. 196,

euanticii, sub 50, '129, 1.1-5 - 1.16, l1i,


- 2Zl,
224, 313
203,2A4,206, 241, 243_245, 246, 272, 27{i.
gerrerato:rre 86, 136
i lS - j2(r, i.r l. 35 l, J57, i90, -J10, {1r,, J.l-"
- idr:all
161
llisiicisnr 77, 107, 199
- introdesohidcrii
1.16
lli;carea 69
l14,
226,
136,
143,
229,
r'lacroscopici
- irrforrrrltoria"lir 263-265, ?76

ua,

ziE

rnaterria,ll.

17,24, 35, '{q, 61,

E(),

It.i

li4,

l, 112-- i43, 16.5- ltr9, 180-'I11,


t,\4, zt4, 2 ui, 323, 330
l-1.5,

14

* lrloluncLi, 'rrzi si Orttteristtrlta


I{arxisnr

- 17 I
236, 240, )47-248,
]r{asA 229, 232,234,
250
-252, 256,257, 26A, 264-265
170

--

in

spa{iu

263

-265
]litoconclrio 366,3E2
IIitozzi 300, ll05

tlir

209,

l 0-:7

}linorr 2ili, 22"j, 232,


)\lina lonrulni) 419

234, rJ5

itloartea 332, 339


Iforl
249,
-- rlc conclucere .58, 62,

100

402

I'Iagini aproape-onl 94-'95


Itlatematica 20, 26, 47 -50, 60, 67, (rli-

7tt,

--

):o

10

)i,

1, 400,

.10 I

- tlt; inovare 58, 63


-- cie producfie 58
- de viafir spirituali 63
de funcfionarc a
- psihologic
74-73

l.ili -'140, I4'i, i3i0,


21.i, 213,
cl'eict ulu:i.
-206, 21.1 2t4,
223--224, 225*226, 253, 254, 2t=2- ?7.t.
330, 346, 398, 4r7, 429-430, {3i-{12, I{ocle1 1.17- 138
43J * "{3{
lcalitilii inconjuritoare 103-1{14
- al
or.rtologic 178, 1,79 184, 186 -- 187, 1110,
Materia 18, 35 - 41, 44, 47 -48, i0, iE3, 2"12.
202, 209, 283, 296,- 316, 324, 362, :70"
270, 3t7 *318, 319-320, 329, 417, 422
.* in{ormalionalir.60 -61, 1, vezi;i ln{or429
ortofizic
328
nrateri.a
* iuternc<liarir 433
Lloclelarea unui univers 250
--'ne.rie 209-'28,1 , 29a, )96, 297, 299,
1,{odu1 regulator-euristicator-crcator 399--4C0,
7.r, 84, E5--86, 105, 120,

t82, 183,

190

c9

'-

3 10, 315
- 346
pro{undir. 17, 38, '10, 42, 44, 60' 18:1,

3.11, :1.16, 3{E, 351, 419-''{20,


stt:nctu ral-lenomenol o.eJitir 1161i

406

3C0,

4i0

- 'tk: 12i , 129. :'87 '- 353, 3 60 368, 3 6!1,


- 370-371,
3.92
I{atcrialism, Iratcrialisn-r <lialerctir: ;i istoric 17,
2i. 38, 41, 4'1, 32, 56-'57, 68, 8{, 93, l:i6,
139, 19i, 193, 209, 219, jt0, 430
Matcrialii:rtea lundi 47. 51, :{, S'1. lJ1
Mai:rirx'r

-- t lasiei incrrt,'riia.n,-.) -- 7'15


* cuantic;i liJ, 3(r, 42. 46-47, 4,,

'50, '5J-34, 59, 67, 69, 82. 86. 11'4--11-:i, 1,82, lgt] -"
200, 215-216, 219, 22{J, 2'25''226' 257,
'263, 2'76, 218, 28(J*2&1, 297, 308, 325,

86, 167,

M*iozi
305
113, 399, 4tA, 422
M.rnoria
-ntat tgO,
2{3, 311-31.1, 323, 338'
Me 350 -351, 396-397, 'i18, 419, "{38

17{)

349,

160

3lZ, 329, 366---367, 379, 38'1,

248

4'19
15

1,

1.i 3

ortocxistenfial[ 215, 219, 224, 236, 24;

I.frrrrca 66, 97,

107

11,5,

NAD 374*375,
Natura 25, 47

\ieant 156,

412,119

394

158

de 50-51" 20A, n7-2{t{1


- ,, principii
sub principir:i de.257, 239*.260
Neforr:ral 2A, 203, 330, 352, 404, 407*{0$;
413, 115, 419, 425, 427, *A, 4l
mental-psihologic 205
- ontologic
- social {07 205
--.

ental-psihologic 190, 194, 197, 224, 242',?74'


Me 307, 310-311, 369, 370, 419, 4'il, 432

Mtaexiistentl

lloneda

Iledeterrninare

Mentalism 296

Mezobont

-- cinetic ?.35, 248


llnghiular iiltrilsec
.N{oirade B'*

410-411,429,431
215, 217*218, 219, )24,
- in{ormaterialL
r)i
tit

.355

333,372--373

Morrrent

Multidisciplinaritarte {29 - 433


lvlultitudine de inele 1{ll
i.liuitinre 106, 1i8- 139, I4.3, 1{4-* 1{5. 1it-.
150, 190-- igt, 196*206, 217, 225, 27:1, .101..

-- stilisticii (ia Lncian -l]1a3.a)


Ilirr-inri cle stnre "- 223, 229' 2fi4

cuantjc:t, rlincolo r}: 54, Bl,

- biologic.l 291,, 297 -298, 3i l, 372 - 37 3 ".


385
- 386
-- vie 42, 1?-B-129, 291*292, 300, 302"
308, 311, 320,322,3.19, i60*38{i, 434

I{ola1a

-- filosoficrlr 20!ll
- ntcntal.:r 209*21t)
-- ci'toexisttntiali a nrii'rcrsulrii - 33i
-- 209

Ilieaning
I,fecanit:a 59,

IIolecula

INDICC DC TERMI].NI

449

i:{r;rrp:u-:r,irilitatc cLlantic;, 53,

Orgzrrrizarc- i0i_10{,
\r';' , :ur.ar.e 8.1-8{. IJj* l+Z2lj
127, l|g_ l30,
^It0,-_114,3'J-i;i,
-*,.,r :, l,,qi( {li, 106_ I08. Ilg- __ I19
?e5,
?26, :i tB, 320_.322,
iio,
-339,
347, 362. 36s, 417
ic;r 91. l0g _ l0q, lg6
), ,',, , iIr.rrrr.r
Oriqi neir rit,! ii J.5t)
Jj.
.\i
95. 107. llt_llJ, 1,73, 311 Oroiogiu
;.-\l
.\.
r,; ,,( . r.t.lclo lll,.^l t9._ 120, 12t,
bioloqic. .r,.z.i .si Ccas biolosic
{,) I J()1, {05 409. {i t. i;: -, Z+1. 3W,
-- chirnic
.)14 ,276. .i.iZ -'-'""'"
I-r.rrr..,ru
lJ{. l4t, j.51, 267
Ortobiont^_i76_I77, 3{}6_j10, jn_jt.j.
j\*curri ,, ) l\ l_17, 232-2g3,
jt7
234, }ffi, Z4g,
i:8, 3{_6,,r.1u.' rob_.fti;' #jl
z-r:, 2.ig
:at_i?1,
--J
.166i67. 3o8 .iB5, 41,R, _13.1. 4 3ct'
.liculrrrr 218, 219, ZZ7, 231, 23e,*233,
_ tocxistr.rrt;r
234, 2il, Or
l,\, 13 --Zl, 26, j0; J;. 4q"'5t_sr
2i5, 267
17-5.8,-60_-6l. 68, 80_8 l, s+, s-t,'iiz,
\*irnl. ul 158 159, 17
iloI
* 127, 16 I _ t6s, 172, 'i i; ,, i8 i _:i;;
\utl:..iu i (bioloqie
i) 367
\25
.38, lq9. 202. 2 lt, 214,
I!?!,
.\.rrr i, r ; 2 t,\. 2 L(), 2Zg. Ji l. 232_283
224.'22.t-'t t\^ ti)'"'
2J4, 25i
)12, ].46 -2+7. 260, 2(r2, ZAA, Zte *ilt-.
Nrr, i , 'r,to 3Bi, ii t_J41. S$_ssi,
S'Oo
3{l ioi_
""",
311, 3 16, :i23, i00. :ilti i-ln 41,7
'.^',
Orro[i_zica
17.5. lfi2_ ld{, lSS,-'ZOj_ZO j, Zfr
3,!i _ 394
)15, 224, 226 _227, 22q. 23s. z:,d tii'tir."'
\uci tzicle 371 _3qg. 3q9.3g0,390_391
)14, 246 _247, 248, 2s0 _zs t, zlz, ist.
.\ uck r : triologic) 2Bg , 2gZ, J66
zsi
260.262,26+.
_

272,277. Z7B.

-Numa':i

- cuantic
- leploiliq 228..229. 232
2il, 24g, 252
,

)Lir.'' maternalic
t9s

190_

,ii"

""t"zs.

i{6, 3{?, :ti,

lql, lrj. I94_

:;;.
i66, {J9 _{40
^ 360, J6J_36J,
Orlbscns_
[7j, ti6, t8 l, 20 i,"'ZOg*zSl, ZqO.
241_2{.s, 217 *248, 2J3,
ZSj,;, zS",;',' ii6"
i95,

I('. 35, 57-58, 6Z_63.'n.llcn;'i.l

,1". t0),.

2g?_2:6i.2ha, f70, ztz, z,;s_21'c, ,,i,0 _5,ti.


J4i. .tr6 is)_,.-n ;;._,
38{, 417. 4te _4)0, ilz_i2;,"1;0, iq'o "" '

i0,8-J 10, 3{0,

OLir1",, .(obiect:zi rale) J9j. lg5*1g7, 27J_


{ol. 105. 407, 411, 436
L)bre" 1-rr1 di rr subiecti.r 5l_52, g7, g1,
IgO, lg4,
z'13
-,L:cf .'..1or- l33 l{ l. 143. 277, { lg, 430

C):nrrl

zxi-t*.i

106 *50;, .ri r, j r:,-'ir;":'ili"


l8i,
j.to*3J l, .l{{-_i45,

b:r,rionic 2ZE_ZZg. 231_Z3Z

Oitoscrrsu1

oq

-,,il cxiifa", -rot,i li ,.-\ cxista., (ortosens|

;r"*i ji;, 2't;';;l

tnpotoq.i,. at-spetiui,ri
/. !1&_!.t9, J5 I_252,253,26

z1
265

1_264,

Iir, 135, rrz, iio, r+i,'rij_?r Or,;";::,if,,


i-., l.r3* t5l, t69, 170_
L7 t. 18; _ ;ri;'
bigiogice dc influente 34g, 3f0, 363,
- 365,383.
ire-i20. iJ,r. r:r, j;;.
11,'
l:?
:9r,
ll?
.\,
i8.t
.
JrJ, .j0l. J97_ jrB, {09, { tg_+I9, _{20;
liionticc 22j, iOg_i09
Jr,5, ,130
.{)urtrul;rLtie uni'zcrsali
dc crrplar u-dcct:Plarc 222- 226, 272.
- dc
210
309
dr-/rzrurrt: 221.*212. 26!, 27'l_272
{f,rrtir 4,39
- :109,339_3{0
'Critr'lr.{i.r. lurnii uatcriale 191* 193, 205, 439
'0rtoir-,gic 197, 199, 439
22J_226, 2lg, 25J, 265,
- de.inrcracgiunc
271.309
Ou1, . ^rie li5 ltt) -l 'tu
c1e
miScarc
185
- sarcinl 218-226
- trrhcnrici,
226 *23i, 246, 247 _24g, 252_
tormali 191_192, 20{.:
- de
- ricleali.
253" 264_265
192
- il{ornraiica
cle tr"arrsmisic
191- 293, 206, {.Jq
*- de sinc 260 265
192 _ lq j. {:19
- uLformiltionaiii,
stnc 214, 273
rtaterjalil 192, 1qj
- intrrr
- sistenricir"
topologice 2t5-218, ZZ0*221, 224,
1B,r
Z4S._
247,, 21e, 25r*2s3,
urrui or.ganisnr .riu 360,
{85

,.

'O,pt:,ralior 293

- turistic 409, 413_414


Or bitrrle

,Orclir-:

moleculare 312 _

: I r:al-u' d

37 3

;i cxistt.nt6 25)_:j6,

254, 261,-iil,- isi,


308*309, 367
22J, Z5g-26;A, 266, 440
r.on lE.5* lg5,
196,

c)rtotehnologil
(Jr.tof

450

.
?Rl

J/ /, JJN
- orin fluctuatie 275
U
.i;itr.arr._icsirc, zczi si I)ispoziti r ,lc
:.,:_li"
I 1T-afe-tesu.a
Orir;, _.rrr 6t, tt l. lA+_ t36, lJ., lll, 241. 2q(,
Ji '. 27J. :71, )76, 2SJ. t9{ _:,j5 ' ;o/l_]":'
;:,d. j0t, jt.z_jt3. .;t:, j27,;jr, lii_5;r.
.1'j-, J4.,l, j{8. j50 _
jrrr,. .;Zn rzl in ,'
r l7_ 4lri. lij_15{ .}.5 l.
- rnulticelular 293, 313
29-c.57

O.icrlariiZTq*27j
'

440

i],rrrpsjhi-ln (parr ritalism) 350_Sjl


.t'irrarllglnc 73
Piiradoxul I{TM X97-206
Palad6;11i 182, 190- lg1, lg7_206, 259,
Z7g,
42\)
Par;lnroccir.rm 297
-ZgB
Parir,psihologir' IZ3 127 , 351, 383
-

['aritii!ii, principiul (prilcipiul p)

27g _27g

IND:ICE DII TERM9NI

450

48.
Plcgram 70,82-83,.q'1, 121, l3r, 11'1, i4S i-5 1.
ji4
192, :i()- Jza,24 1. 196. 30I ::- jr:
49-50, 52, 60-61, 81, l2l, i82- 183, n99'
427,
433
415,
411.
2?3-?3,1'
215-)1f,, l1:-l-219, 22t\-221,
242, 215, 216-261, 276, 2t7-213, 296' Proteine 275, 29A-291, 30C, 3{ri-:i0:. 328,
333-33',7, 345, 349, 361*368, 370, -1?2399, 300, 3a6*307,308, 310, 311, l{S, -i60,
373, 382, 383-384, il87-389
365, 366, 369, 433
Protorr 218, 219, 226, 231, 233,2:31. 255" :i6,
'irr, Jl -48, ('U. .i.10
- srb_zirrualc.
258, 266
particule
2-i5, 156_A,{r, :6j, 26+,
Protozoare 304, 331--333
256
-',267
Psi, {encr:ren t: 12'3 -- 127 , 383
Ir.'rsf,ri (conporta-urent) 344- 31 5
Psihic 12-5, 154, 350, {08-410, ;1:" '113, 418Feroeptie 99
419
{.-\1 Iir, scrr/or iJ.l;" 123- 114
- 23{, 259, 261
4L1
Pion
- Iornn\
413- 4 l'i, 'i 18'
41.A
nririrnidirc,'/eri ti Baze pirimidir'icr
-41.1, 412,
- inforuatic
4lA,
413-414
rrental
257
\rti
conslanta
Irlancl<.
- social 413-414
Plarita 312-313, 31.5, 317-31.9, 338, 341
123, 125 * 127
Psihokinezie
Plasnride 301-302, 3lZ, 367 -368
74, lA3-12,1 , 180,431" 4I0
Fsihologia
Flasticitatea iriioimiltit;rr:r'1i, a celulei 297298
- timpuiui 282-284
Fsihologio 43, 11E, 154, 186- 18?, 19'i. 196,,
Platonism
220, 224, 311, 313, 319, 431, 14A
rnatematicS' 191- i92, 194 201
- irr
L'sihosocial 218
restrins
L94. 2A4
Punct infoinateriai 306-30i, 31{t
l'u; in*, rrzi :i l)aze purinice
Pc,ezie 243-245, 254, 2'12, 367
Politic ({actor\ 429-430, n'33
Fotenliaiitatea infinitir a mater;ei 16*- 17
Quarc 2t8-220, 277-229, %A-232, 235Fozitron 232*2:\3, 2r8-759, 26)
lJ6, 24i, l-i9- 250, 253- ?.1r l5-5, ::l
llraxis 170
245
237,
227,
Illcorri

Particnk: elementare 17, 35, 39--{0, 42'

Prequarculi 237
I'rtz, ttlrtl 283- 284

Frim notor' 36-37,

Radialie
40, 213, 320*321

Frinr:ipiul
- d lat sarcinii conjugate)

electromagneticS.

Radioactivitate

trtafionalitate 69, 12, 1 ;-,

95

llalirne 23, 24-26, 30 - :ii, .l J. 6 i- - ( i|, ij9',


'72, 96-98, 184, 2{"9-210, J\9
rle orclirre al lui Boltzman'n 273
209
a1
ir:iorlrateriei
- experimental[ 1[i4
- -cuprelLl
T-(a,tr sirnciriei tinrpul:ri re'rersibil) 278-- Tlealitate:i, 141, 430 '/eri si .[-lit:cil nr.,'.Lr:r ia]!
- 2'79
liecombiri;r,rc gt'lr:ticd. 338-3it ..i-'r{), 351
liecunoaqtt'rt':r lcrrit'lcr' 1'lE - t"1!
Froltlrilitatc 1-16 - 131, 141 - 1'48, 199
- i5
Reducf i.onrsrr 107, 3 11, .i I i - i 17, 'r'r
263
inipuis
de
- de pozilie 263
411
359, 3'i l, 4.40 Regulator (a1 prc,cesultri crealir) 409
Froces
Relafia
* formal 400
structura,t 9i nestirrcturrt tr43'
social 4Al, 4A9, 430, 431
- dintre
Iornial-n ef olnr:ll,'zczi For nral-ncf o r ra;rl
Proceso
lE5. 19b- 197'
(in societaie {tipuri)) 411
- structural-fenomenoiogic
-infornalicnaie
303, 310--3i1, 313, 33 1-:l-i7, 3rl- 35i;
ruenta,ler, '/ezi },,Icntatr
366, 368, .i7i, 3til, 3E4, ih5,',lil, 4-liFrocesor
278

1,"

-,:- J1 .1 ,.1 ) 5
a-l -lio
llTrco-lrloluflc
Jormal 396:--39'a, 402, 406,
{ormal-nt:fcrnrt,l 397, 414
r;

1-)a

vezi si Relalia stll:atllr"al*


- structuri-seits,
fenomeirolog:i.c

413 * 1'1"4
Relalie de apartenenll, vezt gi -{partcr;erfi,
- in{orrna.tic 400, 406, 413-414, 421'- trtelalij
- )')') i"? 4)1
nedeternrinare, vezi ;i \edeteilillllarer
- de
prircipii de
41'3, 418-419'
396-397,
in{orrnationa,l
- ;j-j J'i
productie 5B, 66
- de
sociale 186, 188, 412*413
sccial 4\3-415
inforr:rai.ional
- nr:uroiric 400
Religia (filoso{ie religioasil) 7?, 107 * l{1.1. 151"
153, 349
3i9, 395*414, 4X7*41"' 422- *rental
F.eplicare i-.io1ogici, vezi 9i R,'plr,'chrr':rt bio*
423, 427, 43A,
logicil
- socral -\y," : i i
biologici1 299-i[)tl, 327-- 3-.s, 343i"
Reprcducere
Froducerea de in{ornlafle 427
382, 388
347
-348,
si
Frofunzirnile lrrmii nrateriale, vezi Ortoexistenfa Reversibilitaute ln timp 276*2,-9
20246, 51, 39, 69, 76, 1,10, 1S2, 185, 188,
203, 209, 219, 2i3, 29\t, 329, 35A, 489, 1?2 Revolu!ie

INDICE DE IIEF"MEI{I

451

237
- Ii:rr fiziciL 229,
-2,38
;tiinti. 7 3 *7 4
- :li croelectronici-inlonnaticf,
{32
irle;rr,rr;i,;li-r. 33 1, '10.5
llib,r;r.r 'il'1, :j30, :i89-39 l, 3S3
lti iir,,r,-.;:'r 290, 3i5 -336
ititr:r

63, 1{2 _ i4l" 299


- deschis
:/ezi StructurS. disipatizd
--- disipativ,
crpcrt 3!6
{nr:rna1, vczi Si Sistem tr39- 14t1, i90, 203
- itformatic
- social 58,6562, 6{. 1.42
6i, 11.5-- 154, 18{- tr36, 138- introdc.schis
Ritrn
i,8q,29s
:::r.,ltrgic 272-273, 274-276. 385
- :i':jsinic, -rezi Ritrn infor.nrafionaL
- logic 2011, 5.1, 85. 92,9()- i0t!, ii1-1i5,
*:ler.ros
- i:t.ic 271-276
115- 12i, 1.i7, [_i9, 1{1, i{4, 146_117,
- i:rforrna,teri aI 201,267,270-284,
353,
t{9, 18ti, 2q$, 3 t], 313, 3] 1, ji7, iS2.
- Ir5
4t6, 434, vezi si Creielul
53, lil1, trO{. l5l
- : i illitl )74 -276
-social
Re h tr. rr g{:neral. inrlurtriali) 6{-65. t48
trlrrric 111-412" 424*426, 431
14r:t+1. 2,)i. 296,2'J.), i1t, it{. jyt, 4t I _
Sistemic 4.1.1
412.,431
Sisternicitale 430 - 1:i I
R udintent
Sociabilitate 113,
de spatiu 89, t66'-167
Socialul 61, 63, l0{, 107, 1i1., tr8{-1dt, 18{t,
- ,ie
203, 224, 27i
3t7, 40?, ,{ l-i _ 4 i5.
- 2:o timp 89, 135, 166- 167, 260 *262,
{ l(. 410 *{t0, -27&,
4l{ _+11, 4l t, 4tj
-272
lLurl.iin':r:tul cauzalitdfii 28 d
Societate 58, 62-63, 61. i7, tr41- 112, t.{i,
Rupl":ri de ordite 253
157, 169-

170

65, 71
- capitalist:i
coraunisti -53, tr.j2, 152
Sarci.ra eiectricil 52, 57-58, 82, 218, 219, 22858. 65, ;{, 1-12, 152
- scci;r,lisii,
ti'1, 230-2i2, 23+, 252, 253_?54, 256, Spatiu
4?, -1{} -51, 51, I l-82. S.9, 153 157,
{. }
]t; l0{. l16-lli. llt, lil-ll?, -245-

$:r,rcrLri a1c perticulelor elerrr:ntare (berionicd,,

ieniu;ricfr, etc..\ 220, 229, 232-233, 236f.i7, 248_250, 251_252, 433

Si.sea.t;r" timpului 276-2&4, 346


5ele,r.t:::.:, 1'rir,tura1ii, 254, 324-3?5,

241, 253-20t, 266. 25:, 21:.,

23{, i03 - 309, 32,{, .1-i:


- al ortosensuriior 2i6, 21;

276, 23i_

247
- cuclidian
HiiLeri
21{1
j.+{'}, 341-3{2, 345*346, 352.-353, 365_
{in fizica cuantici) 22A*221, 249
- iniern
:',46, 367, 385, 386
2ltJ
- miolitic
jicrit;.urrr-:cii Zl, 118, 194, 196* 197, 241, 396neeuclidiat 247
r:\, {3i, +1t
Srafiiri irr tinp 2.1, 24, 28, 33-3{, 35, 4?, 47,
50, E0, 85-35, 8il. 158, 156- 161, t7t, 172,
- I it11:l,Lir .)!/,\
(tle sens 9i semni{icafie] 398
216, ztr'_22A, 259, 277
- r;:;rirtii.
r,qzistic:'L 396 * 397, 39S
de isub) 23-21 , 25-26, 4E, 50"
- l,:'gicd
- rlinccle
81., 125- 126,156, rcA, r6L, t66_167, 233
---:irinferi397-398
397-3!)8
Sp:r:5r, ll0, ll.5-216 2lE-Jl'), llJ, 2i5,
Scrrti':r.:;tii

i:5, 339-

246, 24i-25i), 251__252, 253, 262, 254_

'10.1

Sernr:

r I;3icc

Drimilf

203

Semrrlir,rrLtie 148, 131, 191, 19-1, 293.

312, 3 U,

255,

419

* izotopic 220, 223, 250,

25J

iir), i82, 39S-39q, 4.i


Spiritul 108, 123
conte,rt I9Z, 3t! -.1t9, 101-{05, Spiriiuali":atr 4 i9
- :'rl::
.r._{ 10. tlt, { , j, .J.' '
Sprritualui 8{, ti5, 151
192, 3)), .{0 1-.{03,'10!-{10,
SLare
-,lrjti, rr:Ioriuti'r.
,{?5, .132
29.i
- {el+rnctolcgicii
iicris 11. 13.;, 1rl, 210-21t, 240, 2-i2 -1.1.i.
-- rnellizrli, 115 - 12.i, 136 - 181,
ji1.5, .170, 2:-)
-274, 233, 299, 310, j2l, .t il,
- soiiiiualS. 61-62, E5
4.4
Sir:,:r,,it:r.1: lls-:19, ZiI. 2i2-234, :i5, 237
(rn:nt-a1) 7), 1'/5 177, 15 t
Strtcrulai, yczi Strucrurd,
- ri:rorn-^qol.rqic
i\i, 195, 202, 295-299, 31i,- .l 1i, i l9. Strur;+,urai-fenomenoLcgic l7J, 312, 519-350,
rrl9, 372, 368, 393_{02, 4Ci, ^1 tii,
i51.-35i, 350-335. 441
iil, 41-{, 415, 4t7 -420,,i.21_12}, 125 _ Struiirii:alisnr 152, 1i4
429, 432
Slrur:irrra cltoe:risteilte;. 2 1i
Sensil..!litatc {c,rorn3r'to1o*t.t tt,
Scrnctnrir, 103, 1.i5- 139, 111- ti7, 113. J42Seni:;rr-.':.lt 186, 243. 321
i{i. i44, 362,366,3f8, 37tr_-i7i, 399_410,
Sim::r:,:, 47, 220 -ZZl, 232. 216-217, l5l*2iG
+ [ t-{ t1, 117-413, i]0--{t t.
125_{ll,
Siira.r:: 111- 1t-1
1ti' _: ) L a1 t-1a
a
Singnr,i.r ii:iti {in u:'Li,ri:rs) 19, tS j
-- 4isip rt: rt )-1-l-5, ltl lD5 I9r. infi,
Sirt:r,: r.:: 417. 13 1, ,13i, 44 t
il5-'l:t, 3jj- i;1, jj6_1is
.119.
Si-.'ri,::: i-i.J. 1.1- - i{3, 18i, 135. :i.i9. .195.
vezi si Oi lciens, vezi si
- i..:rorceiroloqicil
,1 ;1
.{09,
S:rs {caornenologic
1

213,

25t, 1A2,

43.i

IND ICI.]

452

{--

i]'f FIiI,IENI

243
- proprill-zisiL 213 -214, 2"i)18 1, 21-1, 243, :65
- irilornratcria.ld.82-84,
t35, 192-lgj, 243, 4A3, 425,
- in{crniaticb.
412

; 18, 42, 52 * 54 . 59, 8 i - 5: '


- relati.ziti'.ti
86, 216, 2lE, 241, 250, 261, 216 -2: /' 333
-'statistici a comunicatiiloi, 'rez-r ;i Teoria
transmisi ei infor maf iei
24i, 4l.l
- trarsmisici in{olrnafici 5-1,

informaliona.1!" 196, 241, 244, 423


- formald,,
ori,'
- li rrg risticivezi39()qi Struclurii ilfornrlLtici Tt
celularlr (in biolcgic) 287, :&9, 29]'-?92
- configuralionaii
- logico-matematic:r L92 194
1ll4
- cuarrlici a cittrpului
- matematici 399, tezi- }I:r.tenraticir.
- j56, li\
5i
- cuantic-r'e1ati-ristir 256245' :.(:
- * serniidealS, 193
- de etalonare: 245, 255
spalio-temporaie 300, 40I, 121
- formald 206
Structriri de date 193
Tcrmo<linamica 5(1, 2J4, 217, 279 -)E1' 31f', 348
Stbarhem I85*186, 442
'I'imp
52, 81, 85-89, 125-126, 1i-1- 136' 1-5-9Subiect 5l-'52,60, 396 403, 40-t, 407-405,410,
16S, 200-201., 257 *258, .2..1+, fr{) -262.
412
266*267,21A-284
- iuformatic 396-397, 398
vialii (al unei palticlle r.icrne;i tarelr
Subiectitate 142, vezi 9i Obiectivul rlil subiecti'r
- de
234, 236
$ubiecti.r 186- i87, 193, 197, 273-2'74, 2E3,
-- , clincolo tic SS, 125- 126,
340, 40l-402, 405, 4A1, 431. 4,42
'l'rarrsforrttarea l)ar'lirulelor eletttel,llte''rez'
Subiectivism fizic 280
Ciocnirea parlicrrlelor elenrentare, vezt sl
Subiectivitate, vezi gi Subiectiv
j)ezintegrar:e
Substan!d. 35-38, 41, 60-61, 81, 1B3, 245.
l'rirrsfurtnisrtt (irr Li,Jogie) 321- 3:+
25t, 259, 298*299, 318
'l'r'ei lu:ni (Popper', llccles) 41
Subvoin!5, 100 * 10 1
'-L-riada

Succesul universrlui 419

Suflel 318-J20
Suma tuturor sumelor

substanlir, ctrcrgic, in{orrna!ie 25 1

200

I-ina.nism

319

tln rliL

114- 113, 216-25;


Sarm, vezi Farrnec
-* electromagneticd.
mental}", .7s7i gi f irr p informltlicnal r:lertta?
Stiinla 19,25, 34, 40, 43, 46-47,51, 59-60,
60, 82, 114, 289, 429
6r,67-77,98, i09, 127,128, 142*143, 145,
IJnificare prin ortost:nsuri 23
15 1- 153, 157- 158, 169, 17L-r72, 175176, r77, 178, 180- 181, 183.- 184, 18fi- Liiiit:i,tc, Iorme de unil.ilte :lle utiti celnJe 1{16-1

187. 244, 278, 295, 314, 316, 319, 320, 323,


330, 344, 349, 360, 369, 370, 399, 415, 419,

427, 429,

430

* informaliei , vczi
informaliei

9i Tcori;:r,

gcncrall

300

t:rritatea

206-300, 382
- celulci
llq, Lrs - i.i') l =r
-.-'. lort-, inl rlirr rrlrturl"
irrforrrraterittiit 262
-- irrforn'Lit,fiortal:i it cirgalismnhii 29--

265
1'rQ

332,360

Taoisrr- 199-20A

Tehnologie 65-66, 183, 185, 187, 209, 322.


331, 340, 4rl, 418-419, 42i, 429, 432*433
Telepatie 123-125

l'emperatula

51

Tendinfa (ca legitate), ./ezi ti Lugiteli tencleirliale 213, 339, 356, 36:i
Tendinfd.

fenomenologici 345-353
- {uncfionali
343
Tensiune filosofic6 1AI, 17 l, 187, 21,A,244,284'
442

Teorema

Gorlel 139-141,145
- lui
TCP279
1'coreme adinci 141
Teoria

evoluliei 289, 291., 297-298, 303, 320- 32t,


322-324, 326, 3.1?-i53, 367 *
368,383-384,418
a inforrnalici (gtiinln informaliei)
- feneral[
53, 54, 143, 169, 190, 243, 313*J14,
350, 417 -434
254
-* grupurilor
nullirniloi, vezi ;i

I'Lu}fimc

matcliailr: 211, 212-213' 349, :.)o


- lrrrnii
429
nratcrialir a. luniii li, 40, 4{j' 47, 4'),76,.

80,212, 265, 292, 294, 296, 130, {l:


rnentall 20i*206, 263, 413-414. 42!, 4i i.
orgarlisl.nulfi 292 300, 306. 308, 309-

310, 31.1,31-1,.1 16-317,

3,1

1--331.:i3i,.

382

ontoicrgicS. 2A3-20b, 431


- ortoexistenliale
215
- gtiinlei 17, 3l-32,
40, 16' :]--14 295'
- i30,42q*430
- viefii 348-349
uni-rers 18, 39, 44,50, 60-61, -'5. 5-{}, 81, S3..
85, 114- i15, 135, 136, l4l, l-{2-- i43. i.79186, 202-2A3, 215, 216, Zr9, 22"-223,

236-237, 240, 242, 246*24'/, i50, 251-2r-5,


260-262,266,27A, )7 1-272,2,a6, 2,-- -218,
279. 281-282, :100, 306-.107. 311. 329'
347, 348, 417--41E, 420, 422,'li'1, 4ll--"14.;

214-215, 222, 2i8


- irtttielrtropic
222-?-23, 418, 4-li
biologic
si:nc" 27A
-,,din
222*223
errtropic
--. Jinit sau214-'215,
inlirrit 17* 18

INDICE J}N TERMENI

*fizic

141, 188, 225, 267, 299, 3A6, 369,


385, 397, 417-418, 422_423, 428, 443
forrnal 203-206

- informaliorlal

t1

417-42A

443

Universul teoriei' mulfimiior 203-206


Unu (A) 200 -203, 216, 263, 284, 429
Upsilon (particulS elementard.) 23 I

Varietatea

vielii

210

263

Viafa 19-20, 46, 92, 129, 1,80, 183- 184, 203,


218, 219, 222_224, 240, 260, 212_273,
276, 282, 284, 287*303, 306, 307_308,
312, 313, 317, 320,323, 324_326, 328, 331_

332, 337, 339_340, :i45, 346, 347_351,

- artificiali. 384-386
- mimatd J80, 38{ - i86
- socialil 89, 137, 4.19

98,

10 1,

337, 347*348, 361, 363, 366, 379, 382

64

352-353, 355-357, 360_362,365, 371,

8.1, 85, q,5-,96,

104, 131, t3l-152, 153_i54, 223, 295,


312, 313
Vrclul 18, 221, 259, 383

\iitalisnr 107- 108, 291, 295, 296, 323,

Vecinftate, irr in{ormaterie 213, 215, 216, 221,

247, 262,

spiritnalir 60, 6.1,

Viitor filosofic 56-58, 62-63,65


Virus 128-129, 30L-3A2, 312, 327,329, 333-

Variabilitate genetici 338, 340


Variatie (irr teoria evolufiei) 338-339,342

Varietate culturali,

4lrJ

326,

348,350-351
\iteza 259, 26A*262, 264, 277
258, 261*262, 2,17
- lurninii
mai mare c:i viteza lumirrii 53
*- nraxirni in univers 260*262, 264, 267,
277

- ortoexistenfiati
\iiu1,
vezi si l-iafa

261

\-oinfa 8li-.84, 99-101, 103, 11E, 1t9,


197, 322

\\reakoni, vezi si JJosoni intcltrcdiati

388

Zei 254
LIULL

do corrsliirrir' il legilor. 67-77

Zond. de schirnlr 137--

138

123"