LICEUL ENERGETIC NR.

1 TRGU JIU
Aleea 23 August, nr.11, Trgu Jiu, Gorj

PROIECT

PENTRU ATESTAREA COMPETENELOR

PROFESIONALE NIVEL 3
CALIFICAREA: ELECTRONIC I AUTOMATIZRI
Profesor coordonator: Ivan Emil
Elev: Vldulescu Gheorghe

TEMA PROIECTULUI
Msurarea Rezistenei Electrice

CUPRINS

Pag.
- TEMA
PROIECTULUI. 2
-CUPRINS....................................
.......3
ARGUMENT
4
-APARATUL DE
MASURAT..........................................5
-CARACTERISTICILE METROLOGICE
ALE APARATELOR DE
MASURAT...............6
-MASURAREA CURENTILOR..
..8
-AMPERMETRE
MAGNETOELECTRICE9
-AMPERMETRE
TERMOELECTRICE11
-AMPERMETRU ELECTRONIC DE CURENT
CONTINUU12
OHMETRE
13
-MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE PRIN
METODE DE
PUNTE.16
-PROTECTIA
MUNCII22

BIBLIOGRAFIE..
.24

Argument

Aparatele pentru masurarea miscarii sarcinilor electice au fost construite numai dupa 3
sferturi de veac de la construirea aparatelor pentru masurarea sarcinilor electrice.
In 1820, Oersted a descoperit actiunea curentului electric asupra unui ac magnetic,
construind astfel si primul ampermetru. Pentru marirea sensibilitatii acestuia a fost
introdus acul magnetic in interiorul unei bobine formate dintr-un mare de spire.Aceste
bobine au fost denumite multiplicatori deoarece deviatia acului se marea direct
proportional cu numarul spirelor.
Constructii foarte perfectionate de astfel de aparate pentru masurarea curentului au fost
efectuate de academicienii rusi Lenz si Iacobi.
Si in prezent sunt folosite in tehnica aparate de masurat asemanatoare celor construite de
Oersted
si Iacobi.
Astefel sunt indicatorii arcurilor inverse din redresorii cu mercur.In circuitele anodice
ale acestor aparate, curentul trebuie sa treaca intr-un singur sens.Trecerea curentului in
sens invers constituie un defect, intreaga instalatie iesind din functiune.Pentru a se
determina pe care anod s-a produs arcul invers, in jurul circuitului fiecarui anod este
dispus un mic ac magnetic.In mod normal, el se afla indreptat intr-o anumita
directzie.Cand curentul trece in sens invers, el se desmagentizeaza si isi schimba pozitia.

Aparatul de masurat
Tehnica de msurare, cu ajutorul creia se efectueaz orice proces de msurare, conine
pe lng metoda de msurare si o a doua component : mijlocul de msurare ca
element fizic cu ajutorul cruia se aplica o metod de msurare n scopul realizrii
experimentului ce conduce la determinarea valorii msurandului analizat.
Mijlocul de msurare, pe care indiferent de complexitatea lui l vom denumi la modul
generic aparat de msurat, este plasat ntre obiectul sau procesul analizat si operatorul
care executa msurarea, figura 1.5,a. Ca urmare, sub forma sa cea mai simpla, un aparat
de msurat poate fi considerat ca un diport cruia la intrare i se aplica un semnal X (v. fig.
1.5,b) prelevat de la obiectul analizat si care reprezint msurandul, iar la ieire
furnizeaz un semnal Y (un rspuns) sub o forma ce poate fi perceputa de operator ca
rezultat al msurrii.

Fig. 1.5
n general, sau mai bine zis n cazurile reale, rspunsul Y nu depinde numai de mrimea
de intrare (semnalul X ), aa cum arata (1.5), ci si de alte mrimi care influeneaz
aparatul, fr a fi utile (adic supuse msurrii). Aceste mrimi perturbatoare sunt
denumite mrimi de influenta ; aa sunt mrimile ce reprezint influena mediului asupra

aparatului de msurat (ca: temperatura, presiunea, umiditatea, vibratiile s.a.), mrimi

perturbatoare electromagnetice (determinate de: cmpurile electrice, cmpurile
magnetice, undele electromagnetice, semnalele transmise prin reeaua comuna de
alimentare cu energie electrica etc.). n afara mrimilor de influenta, rspunsul (mrimea
de ieire a aparatului mai depinde si de comenzile care au fost date aparatului de msurat,
prin elementele de comanda cu care marea majoritate a aparatelor sunt dotate.
De aceea, o reprezentare mai completa a aparatelor de msurat este data de schema din
figura 1.6.

n cazul unui aparat de msurat cu m mrimi de ieire (v. fig. 1.6) si m mrimi de
msurare (X1, X2, ...Xm), supus unor p mrimi de influenta (s1, s2, ...,sp) si prevzut cu q
comenzi (c1, c2, ...,cq) diferite, pentru fiecare mrime de ieire se poate scrie o expresie de
forma:
, unde i = 1, 2, ...,m;
Aici derivatele pariale , reprezint sensibilitile utile ale aparatului de msurat, iar sunt aa
numitele sensibiliti parazite ale aparatului. Sensibilitile utile este bine sa fie ct mai mari,
sa aib valori precise si sa fie ct mai stabile n timp, deoarece ele determina n principal
precizia aparatului si capacitatea lui de a msura fr alte influente valorile semnalelor de la
intrare. Determinarea exact a sensibilitilor parazite nu este necesar, ns trebuie sa fie
mici (sub anumite limite admise de clasa aparatului),pentru ca rezultatul Y s depind
practic numai de X, f r a fi alterat de variaciile s ale m rimilor de influenta.
Mrimile de intrare ale aparatului de msurat sunt caracterizate de: natura fizica
mrimii (tensiuni electrice, cureni electrici, rezistente etc.); intervalul de valori
msurabile (valoarea minima, valoarea maxima) si variaia n timp (mrimi constante,
variabile periodic, forma de unda etc.).
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de msurat.
Ele se refera la comportarea aparatelor de msurat n raport cu obiectul supus msurrii,
cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante, sunt:

intervalul de msurare (domeniul de msurare) care se exprima prin limitele, minima

si maxima, ale valorilor ce pot fi msurate cu un aparat dat. Domeniul de msurare se

mparte n mai multe

subdomenii, numite game (scri) de msurare

- rezoluia reprezint cea mai mica variaie a rezultatului msurrii care poate fi
observat de operator pe dispozitivul de afiare de la ieirea aparatului de msurat
si se exprima ca diferena dintre dou numere consecutive ce pot fi percepute la
afiaj.
- sensibilitatea (S) este raportul dintre variaia Y a m rimii de ie_ire si variaia
corespunztoare X a mrimii de intrare.
sensibilitatea relativa (Sr) se definete numai pentru aparatele cu mrimi de
ieire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la msurri:
constanta aparatului (K) se definete numai pentru aparatele de msurat la care
sensibilitatea nu depinde de mrimea de intrare X
prag de sensibilitate (S) prin care se nelege cea mai mica variaie a
msurandului ce poate fi pusa n evidenta cu ajutorul aparatului de msurat, n
condiii reale de funcionare a lui. Acest parametru determina: precizia maxima pe
care o poate avea un aparat de msurat si valoarea minima msurabil a
msurandului. El depinde, n principal, de: rezoluia aparatului de msurat, de
perturbaiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de
nul (la aparatele care folosesc la msurare metodele de zero);
precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate ct mai
apropiate de valoarea adevrat a msurandului si ea se exprima printr-un numr
numit clasa de precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa aparatului) care se
determina n funcie de eroare maxim tolerat.
- suprancarcabilitatea reprezint capacitatea aparatului de a suporta o valoare de
intrare mai mare dect valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita durata
(scurta sau lunga ce se precizeaz), fr ca parametrii de funcionare ai
instrumentului sa se modifice;
- fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) n care
aparatul funcioneaz stabil (adic ncadrat n limitele parametrilor de
performanta, n special clasa de precizie).

Msurarea curenilor
Ampermetre analogice
n general pentru msurarea curentului electric este necesar ntreruperea
circuitului i introducerea unui ampermetru A, de rezisten r A, n circuitul parcurs de
curentul de msurat. nainte de introducerea ampermetrului n circuit, curentul electric
are valoarea I i se numete valoarea adevrat a curentului de msurat:
unde UAB este tensiunea la bornele AB iar R C este rezistena circuitului parcurs de
curentul I.
figura 1. Influena consumului ampermetrului
n circuitul de msurare
Ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit, curentul msurat I m, mai mic
dect I, va avea valoarea:
,
unde rA este rezistena intern a ampermetrului.
Eroarea relativ ce apare ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit este:
Pentru ca aceast eroare s fie ct mai mic trebuie ca rezistena ampermetrului s fie ct
mai mic fa de rezistena circuitului.

Ampermetre magnetoelectrice
Ampermetre magnetoelectrice sunt alctuite dintr-un miliampermetru conectat la bornele
unui unt.
Ampermetre magnetoelectrice se construiesc cu unturi interioare pentru domenii
cuprinse ntre 0,1 i 100 A i cu unturi exterioare pentru cureni de pn la 10 kA.
unde I este curentul de msurat, I0 este curentul prin ampermetru, r0 este rezistena intern

a ampermetrului iar RS este rezistena untului.

Dac ampermetrul trebuie s msoare un curent I, de n ori mai mare ca domeniul de
msur al acestuia I0, (I = nI0), rezistena untului se calculeaz cu relaia:
Schema electric a unui unt multiplu este prezentat in figura 2.
Figura 2. Schema electric a unui unt multiplu
n cazul n care gama de msurare este setat pe domeniul k, curentul Ik funcie de
rezistenele unturilor va fi:
rezult c:

Rezistena RT este realizat n general din manganin i servete la compensarea erorilor

de temperatur. Astfel rezistena total R a + RT variaz mai puin cu temperatura (R T =
1 ... 5 Ra, manganin).

Ampermetre feroelectrice
Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de msura analogice folosite pentru msurarea
curentului alternativ de frecven industrial
Dispozitivul feroelectric este format dintr-o bobin fix parcurs de curentul de msurat
de form cilindric n interiorul creia se afl dou piese confecionate din material
feromagnetic, dintre care una este fixat n interiorul carcasei bobinei iar cealalt este
mobil fiind prins pe axul dispozitivului indicator. Cuplul activ este creat de forele de
respingere ce apar intre cele dou piese feromagnetice polarizate n acelai sens.
Expresia energiei magnetice care acioneaz asupra sistemului este:
unde Wmag este energia instantanee a cmpului magnetic al bobinei, i curentul ce trece
prin bobin iar L este inductana bobinei. Cuplul activ mediu ce acioneaz asupra
sistemului va fi dat de derivata energiei magnetice funcie de unghiul de deviaie:
unde I este valoarea efectiv a curentului alternativ, L depinde de poziia pieselor
feromagnetice n interiorul bobinei, deci de unghiul de deviaie.
Cuplul rezistiv este proporional cu unghiul de deviaie:

Astfel c deviaia acului indicator este dat de relaia:

Deoarece inductana bobinelor este proporional cu ptratul numrului de spire N, L =
L0N2, deci deviaia poate fi exprimat sub forma:
Deviaia maxim max depinde de amperspirele nominale (NI)nom
Ampermetrele feromagnetice se realizeaz prin dimensionarea corespunztoare a bobinei
parcurse de curentul de msurat. La ampermetrele cu un singur domeniu de msurare,
odat cu cretere curentului nominal se micoreaz numrul de spire al bobinei,
ajungndu-se pentru cureni de 200 500 A ca bobina s fie realizat dintr-o singur
spir.
Pentru msurarea unor cureni de ordinul mA numrul de spire necesar este de ordinul
sutelor (300).
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe seciuni,
schimbarea domeniului de msurare realizndu-se fie prin schimbarea conexiunii serie sau n
paralel a seciunilor fie prin schimbarea bornei de utilizare (figura 3, n care este reprezentata
schema extinderii domeniului de msurare).
Figura 3 Extinderea domeniul de msur
Domeniul de frecven al ampermetrelor feromagnetice de laborator este de 15 500 Hz.
Ampermetre termoelectrice
Sunt singurele aparate clasice care msoar cureni de frecven foarte mare, zeci
i sute de MHz. Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaz cu precdere la msurarea valorii
efective a curenilor de radiofrecvena, msurnd valoarea efectiva a acestora, indiferent
de forma de unda si de frecven i sunt constituite dintru milivoltmetru magnetoelectric
conectat la capetele reci ale unui termocuplu.
Funcionarea acestora se bazeaz pe efectul Seebeck care const n apariia unei
tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele ,,reci'' ale unui cuplu format din
doi electrozi, atunci cnd capetele ,,calde'' (sudate) ale acestuia sunt nclzite la o anumita
temperatur de ctre curentul de msurat I, figura 4.
Figura 5. Miliampermetru termoelectric
Astfel, daca T este temperatura capetelor sudate, tensiunea termoelectromotoare ET este
dat de o relaie de forma:

unde T este proporional cu I2 i R:

Curentul ce va trece prin ampermetrul magnetoelectric It va fi dat de relaia:
Deviaia acului indicator a ampermetrului magnetoelectric va fi:
i va fi proporional cu ptratul curentului continuu sau cu ptratul valorii efective al
curentului alternativ.
Ampermetru electronic de curent continuu
Schema de principiu este alctuit dintr-un amplificator operaional ce are conectat n
reacie un ampermetru magnetoelectric, figura 5.
Rezult ecuaia:
Deoarece Un Up rezult i se obine:
dar Un U1 = U = RI rezult c
Deci curentul msurat de ctre ampermetrul magnetoelectric este o msur a curentului
de msurat.
Dac raportul R/R1 este foarte mare (R>>R1) atunci aparatul poate msura cureni foarte
mici (nA)

Msurarea rezistenei electrice prin metode directe

Ohmmetre
Principiul de funcionare a acestor aparate se bazeaz pe aplicarea legii lui Ohm dac tensiunea sursei de alimentare a circuitului este constanta, valoarea curentului din
acest circuit variaz invers proporional cu rezistenta de msurat - ntr-un circuit format

dintr-un aparat indicator de msurat curentul, o sursa de curent continuu si rezistorul

pasiv a crui rezistenta se msoar. Aparatul este gradat direct n ohmi.
Ohmmetrele sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric, rezistoare
adiionale variabile si o baterie de curent continuu.
La aceste aparate apare n timp, scderea tensiunii la bornele sursei de alimentare,
deoarece odat cu mbtrnirea sursei creste rezistenta ei interna.
Pentru a menine precizia de msurare n aceleai limite, se procedeaz la compensarea
acestei creteri a rezistentei prin modificarea valorii rezistentei adiionale variabile Ra ,
astfel nct suma rezistentei acesteia si a bateriei sa rmn constant. n afara de aceasta
funcie, rezistoarele adiionale, montate n serie sau n paralel cu aparatul indicator, pe
care le au n dotare ohmmetrele, sunt necesare pentru extinderea domeniului lor de
msurare.
Dup modul de conectare a rezistentei de msurat Rx fata de aparatul indicator
exista ohmmetre cu montaj serie si cu montaj paralel.
Ohmmetrul serie
Rezistena Rx ce trebuie msurat se conecteaz n serie cu aparatul indicator.

Figura 1. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru serie

Deoarece rezistena de msurat este legat n serie cu ampermetrul, cnd R x este egal cu
zero (bornele ohmmetrului scurtcircuitate) acul indicator al aparatului se va deplasa pn
la gradaia maxima a scrii, iar daca Rx are valoarea maxim (Rx = infinit), adic aparatul
nu este conectat n circuit, acul indicator al aparatului nu se va deplasa, pentru ca nu
exista curent n aparat. Rezulta deci ca deviaia aparatului este cu att mai mica cu ct
rezistenta de msurat este mai mare.
Scara acestui aparat este neuniform, diviziunile ei fiind mai dese n zona valorilor mari
ale rezistentelor (deci la nceputul scrii).
Figura 2. Scala gradat a ohmmetrului serie

Expresia curentul msurat de ampermetrul magnetoelectric este

unde E este tensiunea bateriei, rE rezistena intern a bateriei, rA este rezistena intern a
ampermetrului, Ra rezistena adiional i Rx este rezistena de msurat.
Ohmmetrul serie este utilizat pentru msurarea rezistentelor mari, cu valori peste 105 .
Ohmmetrul paralel
Rezistena de msurat se conecteaz n paralel cu aparatul ampermetrul.
Figura 3. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru paralel
n acest caz, deviaia acului urmrete creterea valorii absolute a rezistentei de msurat,
deplasndu-se de la stnga la dreapta. Corecia acestui aparat se face n gol, adic atunci
cnd nu are conectat nimic la borne (ntreruptorul K deschis fig. 3), aducndu-se acul
indicator la diviziunea corespunztoare semnului infinit.
Figura 4. Scala gradat a ohmmetrului paralel
n acest caz curentul prin ampermetru va fi maxim i va avea valoarea:
Ohmmetrul paralel este utilizat pentru msurarea rezistentelor mici si mijlocii, adic cu
valori cuprinse ntre 10 si 105 .

Ohmmetre digitale
n general, se utilizeaz doua principii de realizare a ohmmetrelor digitale: prin
msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx (fig. 5a), sau prin conectarea rezistorului
Rx n bucla de reacie a unui amplificator operaional (fig. 5b).
Figura 5a. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu msurarea
cderii de tensiune pe rezistorul Rx
Schema din figura 5a utilizeaz o sursa de curent constant, care debiteaz pe
rezistorul de msurat Rx. Cderea de tensiune pe Rx este amplificata de amplificatorul
operaional A, a crui tensiune de ieire este msurat de un voltmetru digital. Gamele de
msurare sunt obinute prin comutarea rezistoarelor Rref de reacie ale amplificatorului A
(care modifica amplificarea n tensiune a acestuia n rapoartele 1/1, 1/10 si 1/100) si prin
schimbarea curentului generat de surs.

Figura 5b. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu

conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a amplificatorului
Pentru schema din figura 12.2,b, intrarea n amplificator are o rezistenta foarte mare se
consider Ia = 0 i implicit Ir = Iref din care rezult c:

Deci, tensiunea Uout , msurat cu un voltmetru digital, este astfel proporional cu Rx .

MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE
Punile de curent continuu pot fi clasificate astfel:
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori medii (puntea Wheatstone),1 106 ;
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori mici (puni Thomson), 10-6 - 1 ;
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori mari (punii Megaohm), 106 - 1010 ;

Puni Wheatstone echilibrate

Puntea Wheatstone se compune din patru brae rezistive, o diagonala de
alimentare n care se conecteaz sursa si o diagonala n care se conecteaz aparatul de
msurat (fig. 6).
Figura 6. Puntea Wheatstone
Variind rezistentele punii, se poate obine ca prin aparatul indicator curentul sa
fie zero, adic puntea sa fie echilibrata, ceea ce nseamn ca tensiunile la bornele
rezistentelor R1 i R2 , respectiv Rx si R3 sunt egale doua cte doua: i , de unde rezult:
R1 si R2 fiind cunoscute sub denumirea de rezistente de raport si sunt rezistente variabile
n decade (1 +10 +100 +1000) care permit fixarea unui raport egal cu 10 -3 la 103.
Rezistenta R3, rezistena de comparaie, este tot variabila n decade, cu valori cuprinse
ntre 10-1 si 105. Practic, echilibrul punii Wheatstone se obine fixnd un raport constant
ntre rezistentele R1 si R2 si variind rezistenta de comparaie R3 , fie invers.
Relaia de mai sus constituie condiia de echilibru a punii Wheatstone si permite
determinarea rezistenei de msurat Rx, cnd sunt cunoscute celelalte trei. Aceast relaie
este independent de tensiunea electromotoare E si de rezistenta interna a sursei Ri, de
sensibilitatea si de rezistenta interna a indicatorului de nul (RIN).

Domeniul de msurare este limitat inferior la 1 , pentru ca sub aceasta valoare

erorile de msurare cresc foarte mult datorita influentei rezistentelor conductoarelor de
legtur si a rezistentelor de contact de la bornele de legare la punte a rezistorului de
msurat. La valori ale rezistentei de msurare mai mari dect 1 M eroarea creste peste
limita admisa, pentru c scade sensibilitatea din cauza reducerii curenilor I1 si I2 din
laturile punii.
Intervalul de msurare este determinat de valorile maxime i minime ale
rezistenelor R1, R2 si R3:

Puni pentru msurarea rezistentelor electrice mici

n cazul msurrii rezistentelor cu valori mici (10 -6 - 1 ), rezistentele de contact
si cele ale conexiunilor fiind de acelai ordin de mrime ca si rezistenta de msurat,
introduc erori importante la msurarea rezistentei cu puntea Wheatstone.
Rezistentele conexiunilor pot fi ndeprtate aproape complet conectnd rezistenta
de msurat la bornele sursei si indicatorului de nul, n schimb pentru a elimina influenta
rezistentelor de contact trebuie separata funcia de alimentare de cea de msurare,
disociind bornele respective. Se ajunge astfel la rezistenta cu patru borne reprezentata n
figurile 7a si b. Curentul dintre bornele de curent (AB) produce ntre bornele de
tensiune (MM ') o cdere de tensiune ce poate fi utilizat ntr-un circuit de msurat.
Prizele de tensiuni sunt construite din doua cuite paralele (fig. 7b), care las n afara
bornele de curent (AB).
Potenialul cules la bornele (MM ') reprezint strict cderea de tensiune de la

bornele rezistentei de msurat si nu nglobeaz si cderile de tensiune pe rezistenele de

contact (AB) ale curentului de alimentare.
Circuitul electric echivalent este prezentat in figura 8
Prin acest procedeu se pot realiza rezistente definite cu o eroare de o milionime.
Specific acestei puni este conductorul de legtura dintre rezistoarele R x si R e a
crui rezistenta r trebuie sa fie ct mai mica (r << Re) .
Expresia rezistentei de msurat este asemntoare cu cea obinut n cazul punii
Wheatstone:
Pentru echilibrarea punii se fixeaz i rezult o expresie a rezistenei de msurat:
Rezistoarele R1 = R3 sunt variabile n decade (cutii de rezistenta), iar R2 = R4 = sunt
comutabile, cu valori de forma 10n . Folosind pentru Re tot valori multiplu de 10,
rezultatul msurrii se obine prin multiplicarea valorii rezistenei R 1, setate i un factor
multiplu de zece.
Cu puntea dubla se msoar rezistente mici ca: rezistente de contact, rezistente de
aparate (ampermetre, circuite de curent de wattmetre etc.), rezistente de unturi, sigurane
fuzibile si rezistivitile conductoarelor.

MSURAREA IMPEDANELOR PRIN METODE DIRECTE

Capacimetre
n figura 9 este redata schema de principiu a unui convertor capacitate-tensiune utilizat n
cadrul unui multimetru digital, pentru msurarea directa a capacitilor electrice.

Generatorul G de frecventa joasa (50-120 Hz) furnizeaz o tensiune n forma de dini de

fierstru, aplicata prin condensatorul de msurat Cx la borna inversoare a unui
amplificator operaional n montaj derivator. La ieirea aparatului apare o tensiune
dreptunghiular, de amplitudine proporionala cu Cx si cu suma pantelor de cretere m1 si
descretere m2 a tensiunii n dini de ferstru:
Aceasta tensiune este memorata de condensatoarele C1 si C2 prin intermediul
ntreruptoarelor K1 si K2 (realizate prin pori cu tranzistoare cu efect de cmp) comandate

sincron de semnalul dat de generator. Metoda are numeroase avantaje: nu depinde de

caracteristicile semnalului dat de generator (care trebuie sa pstreze numai pantele
constante); independenta fata de deriva amplificatorului operaional. Msurarea este
posibila n domeniul 0,01 pF 200 F, cu precizie de la 0,1 la 1%.
Inductanmetre
Funcioneaz pe principiul msurrii tensiunii la bornele inductorului de msurat.
Curentul prin bobina este dat de un generator G printr-o rezistenta R de valoare mare, R
wL, care s permit obinerea unui curent constant (fig. 10)
Fig. 10
Daca Ia este foarte mic ( Ia << I ), atunci i dac R>>L, atunci . Rezult deci:
si prin urmare tensiunea msurat de voltmetru, la ieirea din amplificator, este
proporional cu inductivitatea Lx .
Inductanmetrele se realizeaz rar ca aparate independente, fiind combinate cu
capacimetre (LC-metre). Scara aparatului este liniara, domeniile schimbndu-se prin
modificarea frecventei si a rezistentei R , n gama 10 H la 100 H, iar precizia este 0,5 la
3%.

PROTECTIA MUNCII
Protecia muncii

este un sistem de msuri i mijloace social-economice,

organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor legislative i
normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i a capacitii de
munc a acestuia n procesul de munc.
Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea
afectrii sau mbolnvirii angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile
de munc la o productivitate maximal a acesteia.
Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:
instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane la toate
nivelurile de educaie i pregtire profesional;
instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;
pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa de care
snt naintate cerine sporite de securitate;
verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n protecia
muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).
Direcii principale ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii:
asigurarea prioritii ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii
emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii;
coordonarea activitilor n domeniul proteciei muncii i al mediului;
supravegherea i controlul de stat asupra respectrii actelor normative n domeniul
proteciei muncii;
cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit n urma accidentelor
de munc i a bolilor profesionale;
stabilirea compensaiilor pentru munca n condiii grele, vtmtoare sau periculoase ce
nu pot fi nlturate n condiiile nivelului tehnic actual;
participarea autoritilor publice la realizarea msurilor de protecie i al organizrii
muncii;
pregtirea i reciclarea specialitilor n domeniul proteciei muncii;
organizarea evidenei statistice de stat privind condiiile de munc, accidentele de munc,
bolile profesionale i consecinele materiale ale acestora;
colaborarea internaional n domeniul proteciei muncii;
contribuirea la crearea condiiilor nepericuloase de munc, la elaborarea i utilizarea
tehnicii i tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protecie individual

i colectiv a salariailor;
reglementarea asigurrii salariailor cu echipament de protecie individual i colectiv cu
ncperi i instalaii
sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul
angajatului.
Ministerul Muncii i Proteciei Sociale exercit coordonarea activitii de
protecie a muncii n Republica Moldova.
Normele de protecie a muncii i normele de igiena muncii se emit de Ministerul
Muncii i Proteciei Sociale i de Ministerul Sntii dup consultarea patronatelor i
sindicatelor.[10]
Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protecie a muncii la
ntreprinderea de sticl este fondat cabinetul de protecie a muncii. Instructajul
introductiv se petrece cu toi cei cae intr la ntreprindere la lucru permanent sau
temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea
cu muncitorii, recomandaii la ntreprinderele pentru ndeplinerea lucrrilor de la alte
organizaii, cu practicanii care-i petrec practica la ntreprindere, admise pe teritoriul
ntreprinderii sau n seciile de producere pentru ndeplinirea lucrrilor.
Instructajul introductiv l petrece inginerul de protecie a muncii i tehnica
securitii n cabinetul de protecie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu
specialitii tineri i cu elevii instituiilor de nvmnt inginerul ef al ntreprinderii.
Instructajul introductiv se nregistreaz n Registrul de nregistrare a instructajului
introductiv de protecie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiar i
acordarea primului ajutor care se pstreaz la inginerul de protecia a muncii i tehnica
securitii.
Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru nainte de admitere la
lucru cu toi muncitorii intrai la ntreprindere, dup petrecerera instructajului introductiv
deasemnea cu muncitorii transferai la alt lucru.
La instructajul primar muncitorului i sunt artate toate locurile periculoase la
utilaj i la locul de lucru, metodele de organizare corect i asigurea locului de lucru,
deasemenea i se dau indicaii de interzicere de a folosi metode periculoase n lucrul sau
alte aciuni, care pot duce la traumatism sau mbolnvire. Instructajul secundar cu scopul
controlrii i perfecionrii nivelului de protecie a muncii se petrece nemijlocit la locul
de lucru cu toi muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea i stagiul de lucru.
Instructajele primar i secundar se nregistreaz n Registrul de nregistrare a
instructajelor primar i secundar de protecie a muncii, tehnica securitii i securitatea
anincendiar, care se pstreaz la conductorul lucrrilor, n subordonarea cruia se
gsesc muncitorii.[10]

BIBLIOGRAFIE

1. MIHAELA GABRIELA IONESCU, ANA OLIVIA,

GABRIELA ALICE ENACHE, SORINA ANATOSICA, MARIA
MANOLE
-Msurarea rezistenei electrice manualul pentru
clasa a XIII-a ruta progresiv.
2. MIKOS I.
-Organe de maini i organe de asamblare, Editura
Mirton, Timioara, 2001.
3. MIKOS I.
-Organe de maini i transmisii mecanice, Editura
Mirton, Timioara, 2005.
3. DROBETA V.
- Organe de maini i mecanisme , Craiova, 1993