Strategia dezvoltarii durabile a sectorului turistic in Romania pilonul de baza in

conturarea stabilitatii mediului turistic national si integrarea acestuia la nivel mondial

Curosu Petru grupa 406

Rezumat:
Articolul in cauza are scopul de a interrelationa strategia dezvoltarii durabile cu industria turistica din
Romania. In acest scop s-a utilizat drept instrument de cercetare intervievarea unui manager din acest sector.
Turismul in sens larg poate fi considerat drept una din cele mai mari si mai dinamice industrii din economia
mondiala. In cadrul acesteia turismul se situeaza intre sectoarele aflate intr-o ascensiune exponentiala. Sectorul
turismului este subdezvoltat, fiind departe de adevaratul sau potential. Totusi, trebuie sa mentionam ca la nivel
national dispune de toate elementele si resursele necesare pentru a deveni o destinatie turistica competitiva pe plan
international, ceea ce reprezinta un avantaj extrem de important pentru o tara cum e Romania in curs de
dezvoltare. Dezvoltarea unui turism durabil reprezinta o cerinta vitala pentru integrarea industriei turismului in
strategia unei dezvoltari armonioase, sanatoase a Romaniei.

(Introducere)

Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga percepia managerilor din turism asupra
sectorului de activitate n care acioneaz, perspectivele ce se interfereaza si care ar trebui sa fie
abordarea corecta.
Globalizarea este un fenomen omniprezent si characteristic lumii actuale. El cuprinde
absolut toate domeniile de activitate si implicit ridica statutul anumitor problem la un nivel
international.
Astfel, o noua ideie care in scurt timp s-a ridicat la rangul de cerinta impusa artificial se
regaseste sub denumirea de dezvoltarea durabila.
Turismul in sens larg poate fi considerat drept una din cele mai mari si mai dinamice
industrii din economia mondiala. In cadrul acesteia turismul se situeaza intre sectoarele aflate
intr-o ascensiune exponentiala.
Constientizarea la nivel global a importantei turismului a declansat o noua viziune asupra
imensitatii de oportunitati pe care le pune la dispozitie aceasta industrie.Cu ocazia intrunirii
destinate turismului, in cadrul Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, s-a promovat
conceptual unui turism inteligent, sanatos si etic, care sa tina cont nu doar de consecintele
ecologice, ci si de alte aspecte extreme de importante cum ar fi implicarea factorului economic,
social si cultural.
Sectorul turismului este subdezvoltat, fiind departe de adevaratul sau potential. Totusi,
trebuie sa mentionam ca la nivel national dispune de toate elementele si resursele necesare
pentru a deveni o destinatie turistica competitiva pe plan international, ceea ce reprezinta un
avantaj extrem de important pentru o tara cum e Romania in curs de dezvoltare. Concomitent,
acest avantaj consemneaza si o obligatia de a valorifica potentialul existent, baza materiala
existenta si de a transforma Romania intr-o destinatie turistica atractiva atat pentru romani, cat si
pentru straini, intr-o destinatie care sa vina in intampinarea adevaratei valori ale conditiilor
natural si material de care dispune.

(Analiza literaturii de specialitate)

Globalizarea este un fenomen general, complex, multifunctional. El cuprinde toate
activitatile socio-umane, de la piata interna la piata globala, de la dimensiunea politica si
economica la cea sociala, religioasa, spiritual, de la dreptul intern la dreptul si relatiile
international. In aceasta viziune, toate problemele capata conotatii international.
In contextul globalizarii se impune o noua cerinta si apare un nou concept mentionat
anterior: dezvoltarea durabila. Cea mai utilizata definitie a dezvoltarii durabile Dezvoltarea
durabila este dezvoltarea care satisfice nevoile prezentului fara sa compromita sansa generatiilor
viitoare de a-si satisfice propriile nevoi a fost formulate in raportul intitulat Viitorul nostru
comun, intocmit de catre Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare, condusa de primul
ministru al Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, raport cunoscut astfel ca Raportul Brundtland
(1987).
In 2002, prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru
progresul si intarirea celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea
economica, dezvoltarea sociala si protectia mediului la nivel local, national si global. Noul
model de dezvoltare ar putea fi definit prin urmatoarele coordinate: mai incet, mai putin, mai
bine, mai frumos, ceea ce s-ar rezuma printr-o sintagma la o dezvoltare inteligenta.
Turismul este inainte de toate o industrie de servicii. Guvernului ii revine un rol
important in sprijinirea procesului de formare si calificare profesionala si in potentarea
capacitatii antreprenoriale si manageriale a firmelor mici si mijlocii. Industria turismului joaca
un rol deosebit de important in cadrul preocuparilor pentru dezvoltarea unei scoietati durabile.
Marile companii turistice opereaza de cativa ani cu termini cum sunt ecoturism sau turism
moderat.
Potrivit unor studii elaborate de WTTC, Romania ocupa locul 4 dintr-un numar de 174 de
tari din punct de vedere al cresterii cererii in sectorul turismului. Aceasta are are avantajul unei
destinatii turistice interesante si accesibile tot timpul anului. Ea dispune de un potential touristic
bogat si variat, constand dintr-o mare diversitate de resurse.
Potrivit Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026, obiectivul
national in acest sector este de a transforma Romania intr-o destinatie turistica de calitate pe baza
patrimoniului natural si cultural care sa corespunda standardelor Uniunii Europene privind
furnizarea produselor si serviciilor pana in 2015 si sa se realizeze o dezvoltare durabila din punct
de vedere al mediului a sectorului touristic intr-un ritm de dezvoltare superior altor destinatii
turistice din Europa.

(Metodologia)
Cercetarea efectuata a avut un caracter calitativ, imbracand forma unui interviu. Am
considerat oportuna o astfel de abordare intrucat ne-a permis accesul exact la sursa directa a
informatiilor, de la o persoana care lucreaza in domeniu si mai mult decat atat se situeaza intr-o
pozitie de conducere.
Organizatia la care a fost realizata cercetarea se numeste TripAdvisor, avand o filiala
localizata in Bucuresti, pe Bulevardul Preciziei Nr.1. Obiectul de activitate al organizatiei este
oferirea de servicii turistice. Acest lucru se realizeaza prin intermediul unei platforme online prin
care turistii isi pot planifica practic vacantele cu minuozitate, de la achizitionarea biletelor de
avion si rezervarea camerelor de hotel si pana la crearea unui traseu touristic cu atractiile pe care
acestia vor sa le viziteze. Proiectul TripAdvisor a aparut cu o filiala in Romania abia in annul
2009. Iar la momentul actual numarul angajatilor implicati se ridica la 70 de persoane, cu
asteptari de noi angajari in cursul anului 2015.
Persoana intervievata este Vlad Nanu si ocupa postul de manager general al acestui
proiect. Este de mentionat faptul ca acesta se numara printre angajatii organizatiei de 9 ani, ceea
ce ii permite sa aiba o viziune clara asupra culturii organizationale si a valorilor promovate in
cadrul acesteia. Acesta si-a facut studiile de licenta si masterat in cadrul universitatii
Universitate, evitand sa precizeze cu exactitate facultatea absolvita.
Datorita faptului ca

insasi eu ma numar printre subordonatii sai, fiind angajat al

proiectului TripAdvisor, procesul de intervievare a decurs in cadrul uneia dintre salile de sedinta
intr-o ambianta placuta. Acesta a raspuns cu calm la intrebari si nu a ezitat sa ceara clarificari in
momentul in care aparea o stare de confuzie in anumite situatii.
De asemenea, mai mentionam faptul ca desi aparent deschis catre comunicare, managerul
intervievat a fost mai degraba predispus sa vorbeasca despre mediul in care isi desfasoara
activitatea compania, decat despre propriile perceptii si viziuni asupra oportunitatilor oferite de
acest sector. Insa consideram ca informatiile obtinute in cadrul acestei cercetari sunt de o mare
utilitate pentru intelegerea si proiectarea unei strategii de success la nivel national in domeniul
turismului.

(Rezultate si discutii)
Rezultatele cercetarii effectuate evidentiaza faptul ca, pornind de la obiectivele si
actiunile stabilite in cadrul Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026,
se poate prefigure o evolutie favorabila a acestei industrii, avand conditia recunoasterii
turismului ca factor cheie in cadrul economiei nationale, ca un domeniu prioritar, integrat in
planurile de dezvoltare sectoriala. Constientizarea cu privire la dezvoltarea unui turism durabil ar
permite valorificarea la maximum, dar si cu multa grija si atentie, a potentialului existent,
asigurand mentinerea si cresterea atractiei Romaniei ca destinatie turistica in conditiile pastrarii
unui echilibru dynamic intre prezentul si viitorul tarii noastre in contextual Uniunii Europene.
Concluzii
Dezvoltarea unui turism durabil reprezinta o cerinta vitala pentru integrarea industriei
turismului in strategia unei dezvoltari armonioase, sanatoase a Romaniei.
Un aspect important pentru dezvoltarea sustenabila a turismului in Romania, care ar
trebui sa fie considerat chiar prioritar, il reprinta formarea profesionala, pregatirea unui personal
specializat pentru turism, concomitent cu o mai mare motivare a acestuia, de natura sa contribuie
substantial la imbunatatirea calitatii serviciilor.
Iar la final putem afirma cu siguranta,ca in cazul respectarii si implementarii principiilor
dezvoltarii durabile in cadrul sectorului turistic din Romania, vom fi capabili sa dezvoltam
importante oportunitati, care vor stabiliza mediul economic national si vor ajuta la integrarea
acestuia in contextual economic European.

Bibliografie
1. Declaratia de la Johannesburg, 2002
2. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026

3. Raportul Brundtland (1987). Viitorul nostru comun

4. Studii elaborate de WTTC, 2013

Anexe
Interviu - Management strategic
Scop: Cercetare privind percepia managerilor din turism asupra sectorului de activitate n care
acioneaz
1.V rog s delimitai sectorul de activitate n care acionai. Din cine este format?
-Sectorul de activitate in care actionez este reprezentat de insdustria turismului, care este
format bineinteles din mai multe subcategorii cum sunt turismul rural, balnear sau cel de afaceri,
care se deosebesc in mod cert prin modul de abordare.
2. Descriei, v rog, concurena cu care v confruntai? Exist i altfel de concuren dect cea
direct?
- Concurenta este una destul de acerba, fiind un domeniu cu o evolutie pozitiva, ba chiar as
numio agresiva. Dar in general concurenta este reprezentata de firme de turism de dimensiuni
medii si mici, care isi individualizeaza ofertele din ce in ce mai mult.
3. Cum ncercai s facei fa concurenei? Ce fel de decizii a i luat pn acum i ce fel de
decizii intenionai s luai pe viitor?
- Am incercat sa oferim mereu diverse avantaje si reduceri pentru clientii nostri fideli, in
perspectiva de a ne promova propriile valori.
4. Delimitai furnizorii companiei dvs. Ce fel de produse/ servicii achiziionai de la acetia?
-Furnizorii companiei in care activez ne furnizeaza in special servicii in domeniul IT.
5. Avei stabilite relaii pe termen lung cu furnizorii? Dac da, de ct timp i din ce motive? Dac
nu, de ce?
-Avem relatii de lunga durata cu majoritatea furnizorilor, intrucat consideram ca sunt
foarte greu de gasit niste parteneri de afaceri de incredere, de aceea suntem mai reticenti in acest
domeniu.

6. Furnizorii dumneavoastr sunt i furnizorii concurenilor dumneavoastr? Dac da, pentru ce

fel de produse/servicii? V deranjeaz acest fapt?
-Din pacate nu cunosc astfel de detalii.
7. n negocierile cu furnizorii dvs., cine credei c are o putere de negociere mai mare: compania
dvs. sau furnizorii dvs.?
-Cred ca noi avem o putere de negociere mai mare, deoarece suntem o companie destul
de mare care plus la toate se afla si in ascensiune.
8. V ajut furnizorii pe care i avei s v difereniai n vreun fel de concureni?
-In mod sigur ne ajuta si anume datorita faptului ca am reusit sa incheiem parteneriate cu
furnizori ce ofera servicii de cea mai inalta calitate si cu o experienta mare in domeniu.
9. Delimitai clienii companiei dvs. Ce fel de produse/servicii le oferii?
-Practic, clientii companiei noastre pot fi orice turist care are acces la internet si este
predispus sa-si organizeze vacanta etapa de etapa din confortul propriei case.
10. Avei stabilite relaii pe termen lung cu clienii? Dac da, de ct timp i din ce motive? Dac
nu, de ce? Apreciai c v-ar fi de vreun folos s stabilii rela ii de afaceri pe termen lung cu
clienii dvs.?
-Da, avem la fel ca si cu furnizorii unele relatii cu clientii de foarte lunga durata, si acest
lucru se datoreaza cu riscul de a ma repeta unor servicii oferite de calitate inalta.
11. Clienii dumneavoastr sunt i clienii concurenilor dumneavoastr? Dac da, pentru ce fel
de produse/servicii? V deranjeaz acest fapt?
-Da, unii clienti apeleaza si la serviciile concurentei, insa nu ne deranjeaza aces fapt.
12 . n negocierile/tranzaciile cu clienii dvs., cine credei c are o putere de negociere mai mare:
compania dvs. sau clienii dvs.?
-Cred ca acest raport se afla intr-un oarecare echilibru mai degraba.
13. Care sunt aspectele pentru care purtai cele mai intense negocieri cu clienii i la care nu
cedai (prea mult)?
-Seriozitatea si punctualitatea.

14. V adresai clienilor dvs. cu o ofert diferit de aceea a concurenilor? Dac da, care sunt
aspectele de difereniere? Dac nu, de ce?
-Cred ca da, pentru ca noi incercam sa cuprindem o gama cat mai larga de servicii, si mai
important decat atat - foarte usor de accesat.
15. Apreciai c este relativ uor sau mai degrab dificil s ptrund noi concuren i pe pia? Ce
face s fie uor sau dificil accesul unor concureni noi? Este aceasta o amenin are real pentru
dvs.?
-Consider ca este destul de greu sa patrunda pe piata concurentii noi, deoarece
majoritatea turistilor prefera sa apeleze la serviciile acelorasi companii in care au incredere.
16. Ct de prezent este internetul n activitatea companiei dvs.? Dar n sector n general?
-In activitatea pe care o desfasuram noi internetul este practic prezent in proportie de
90%, insa in sector in general este un procent mult mai mic.
17. Apreciai c utilizarea internetului a condus la diminuarea sau intensificarea concurenei? i
ntr-un caz i n cellalt, cum explicai?
-Probabil ca la diminuarea concurentei intrucat desi o resursa care sta la indemana practic
tuturor, in Romania inca este slab utilizata.
18. Utilizarea internetului v ajut s v difereniai de concuren sau mai degrab conduce la o
uniformizare a ofertelor?
-Cu siguranta conduce la o diferentiere a ofertei, fiecare turist avand posibilitatea de asi
contura practic o oferta individuala.
19. Utilizarea internetului v asigur o marj de profit mai mare sau are un efect de erodare a
profitului? i ntr-un caz i n altul, v rog s explicai pe scurt.
-Cred ca ne asigura o marja de profit mai mare intrucat ne da posibilitatea sa economisim
diverse alte resurse.
20. Facei parte dintr-o alian strategic? Dac da, cu cine v-ai aliat: cu unul sau mai mul i
concureni, cu furnizori sau cu clieni?
-Nu, cel putin la momentul actual
21. n ultimul an, ai introdus n oferta dvs. servicii noi? Dac da, pute i da unul-dou exemple.
Ce v-a determinat s procedai astfel? Dac nu, inteniona i s procedai astfel n viitorul
apropiat?

-Unul din serviciile introduse recent este legat de posibilitatea oferita clientilor de a-si
rezerva biletul de avion direct de pe platforma noastra. Am venit cu aceasta initiativa pentru a
veni in intampinarea comoditatii clientilor nostri.

22. Ct de atractiv apreciai c este sectorul n care acionai?

-Foarte atractiv.
23. Apreciai c este un sector n cretere, la maturitate sau n declin? Cam ct este rata de
cretere a pieei de la un an la altul?
-In crestere in mod cert, desi trebuie sa zicem lucrurilor pe nume si sa recunoastem ca
criza economica din 2009 a insemnat un impas.
24. Sectorul n care acionai v oblig s investii mult n tehnologii de ultim or? Dac da,
care ar fi acestea?
-Da, evident, pentru ca ne desfasuram activitatea online pe o platforma web, iar
intretinerea acesteia necesita investitii destul de mari.
25. Pe termen lung, care credei c va fi cea mai mare ameninare din mediul extern pentru dvs.
i concurenii dvs.?
-Pe termen lung consider ca cea mai mare amenintare ce ar putea aparea din mediul
extern este legata strict de ciclurile ecnomice si de fluctuatia puterii de cumparare a clientilor
nostri.