Sunteți pe pagina 1din 3

REDEVN, redevene, s.f. (Fin.

) Datorie, obligaie, rent care se pltete periodic la date


fixe i sub form de cot fix.
CONCESINE s. f. convenie prin care o persoan fizic sau juridic obine dreptul de a
exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului; drept de exploatare a unui bun obtesc,
a unei ntreprinderi etc. acordat de un guvern unor persoane particulare. obiectul material al
unei asemenea exploatri. (<fr.concession, lat. concessio)
Contractul de concesiune de bunuri proprietate public este acel contract ncheiat n form
scris prin care o autoritate public, denumit concedent, transmite, pe o perioad determinat,
unei persoane, denumit concesionar, care acioneaz pe riscul i rspunderea sa, dreptul i
obligaia de exploatare a unui bun proprietate public n schimbul unei redevene.
Caracterele juridice ale contractului de concesiune sunt urmtoarele:
1. D natere la drepturi i obligaii n sarcina ambelor pri (sinalagmatic).
2. Se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii absolute (solemn).
3. Este cu titlu oneros i cu executare succesiv n timp.
4. Este constitutiv de drepturi reale.
5. Este ncheiat pe o perioad determinat (cel mult 49 de ani, putnd fi prelungit pentru o
perioad de cel mult jumtate din cea iniial) i are caracter intuitu personae, fapt care are dou
consecine juridice directe: subconcesionarea este interzis, iar dispariia concesionarului duce la
ncetarea contractului.

Prile n contractul de concesiune


n contractul de concesiune de bunuri proprietate public pot avea calitatea de concedent:
- ministerele sau alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, pentru bunurile
proprietate public a statului;
- consiliile judeene, consiliile locale, Consiliul General al mun. Bucureti sau instituiile publice
de interes local pentru bunurile proprietate public a judeului, oraului sau comunei.
Calitatea de concesionar o poate avea orice persoane fizic sau juridic de drept privat, romn
sau strin, cu condiia de a deine capacitate juridic de a contracta.
Concedentul are obligaia de a atribui contractul de concesiune, adic de a-i selecta
concesionarul, prin aplicarea procedurii licitaiei - regula, ori prin negociere direct excepia.
n mod derogator de la regulile enunate, bunurile proprietate public pot fi concesionate prin
atribuire direct companiilor naionale, societilor naionale sau societilor comerciale aflate n
subordinea ministerelor, altor organe de specialitate ale administraiei publice centrale,
consiliilor judeene ori consiliilor locale.

In cazul contractelor de concesiune de lucrri publice i a celor de servicii, calitatea de concedent


o are:
- orice organism al statului (autoritate public sau instituie public) care acioneaz la nivel
central, regional sau local;
- orice organism de drept public, cu personalitate juridic, care a fost nfiinat pentru a satisface
nevoi de interes general, fr caracter comercial sau industrial
- alte structuri prevzute n art.8 din O.G. nr.34/2006.
Concesionarul este reprezentat de ctre operatorul economic (persoan fizic sau juridic, de
drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate n domeniul care ofer n
mod licit pe pia produse, servicii i/sau execut lucrri).
Procedura de atribuire a unor astfel de contracte ctre concesionar se poate face, dup caz, prin
una dintre urmtoarele forme: licitaie deschis, licitaie restrns, dialog competitiv, negociere,
cerere de ofert, concurs de soluii.

Obiectul contractului de concesiune


Obiectul juridic const n transmiterea de drepturi i obligaii de exploatare a unui bun
proprietate public, a unei lucrri publice sau a unui serviciu public.
ncetarea contractului de concesiune
1. prin ajungerea la termen, dac prile nu convin n scris cu privire la prelungirea contractului.
2. prin denunarea unilateral de ctre concedent, dar numai n situaiile n care interesul naional
sau local o impune i numai cu plata unei prealabile i juste despgubiri n sarcina concedentului
(rscumprarea concesiunii); dac prile nu se neleg cu privire la cuantumul despgubirii, va
decide instana de judecat competent.
3. prin dispariia din orice cauz a concesionarului.
4. prin dispariia bunurilor concesionate datorit unei cauze de for major.
5. prin renunarea unilateral a concesionarului, n situaiile n care acesta se afl n
imposibilitatea obiectiv de a-l exploata, fr plata unei despgubiri pentru concedent.
6. prin reziliere de ctre concesionar, care intervine atunci cnd concedentul
nui ndeplinete obligaiile contractuale, cu plata unei despgubiri n
favoarea concesionarului.

X a incheiat contractul de concesiune cu organele a administratiei publice locale,


iar redeventa datorata, element esential al contractului de concesiune, se face venit la bugetul
local al unitatii administrativ teritoriale, fiind inclusa in categoria taxe special.
Asa fiind, retinand ca redeventa datorata de parata autoritatii publice locale are natura unei
creante fiscale conform art. 2 lit. ``h)`` coroborat cu art. 248 lit. ``h)`` din codul fiscal rezulta ca
pentru creanta pretinsa sub forma construciei WC public, conform contractului de concesiune
constand in redeventa restanta pentru perioada de 21 luni, nu s-a implinit termenul de prescriptie
de 5 ani
Articolul 269. Prescripia n cazul viciilor construciei
(1) n contractul pentru executarea de lucrri, dreptul ce se nate din
viciul construciei se prescrie n termen de 5 ani.

Recursul vizeaza un singur aspect si anume ``calificarea`` data de Curtea de Apel Galati creantei in
discutie, respectiv pretul contractului de concesiune si evident prescrierea dreptului
la actiune privind creanta aferenta anului 2005.
Redeventa pe care recurenta o achita are natura juridica a unei ``chirii`` care s-a nascut in urma
unei licitatii, concretizate si finalizate printr-un contract, o conventie . Nu este o taxa stabilita de
autoritatea publica, in ceea ce priveste cuantumul ei, asa cum este stabilit de catre codul fiscal
cuantumul (procentul) taxelor de natura fiscala. Mai mult decat atat, codul fiscal nu prevede ca acest
tip de redeventa ca fiind o creanta fiscala.
Prin incheierea contractului, recurenta nu a intrat intr-un raport de drept fiscal cu autoritatea locala.
Actul incheiat nu este deci unul unilateral, ci bilateral, sinalagmatic, de vreme ce sunt stabilite
drepturi si obligatii reciproce, pretul precum si celelalte obligatii care nu pot fi considerate impozite
sau taxe, in speta nefiind vorba de o creanta fiscala ci, de sume rezultand din contractele incheiate cu
reclamanta, obligatie contractuala supusa normelor de drept privat.
In cazul creantelor fiscale, obligatia concreta de plata se naste dintr-un act care se numeste generic
titlu de creanta, ori in speta obligatia de plata a s-a nascut din contract .
Titlul de creanta fiscala este un act de impunere si are natura juridica a unui act unilateral
de drept financiar public, ori in cauza de fata actul nu este nicidecum unilateral, ci este o conventie .
De altfel chiar codul de procedura fiscala defineste in mod clar atat titlul de creanta cat
si creanta fiscala, iar creanta ce face obiectul prezentei cauze nu este ocreanta fiscala.

O creanta fiscala isi are ca izvor un titlu de creanta emis de organele competente, iar colectarea
creantelor fiscale (procedura care se face doar in baza unui titlu de creanta, care stabileste si
individualizeaza creanta fiscala) se realizeaza direct prin executare silita, in cazul in care
debitorul nu-si executa de bunavoie obligatia fiscala, fara interventia instantelor de judecata,
situatie in care noi nu ne regasim.