KINETOTERAPIA N

DEFICIENTELE FIZICE
ATITUDINE CORECT
DEFICIENTA FIZIC

ATITUDINEA CORECT A CORPULUI

Aspectul general al corpului

(conformatia fizic) este dat de
urmatoarele elemente:
postura sau atitudinea corpului
creterea
dezvoltarea

Atitudinea (postura)
-definiie
Postura este functia corpului
omenesc data de actiunea sinergic i
coordonata a elementelor aparatului
locomotor i a sistemului nervos
mentinandu-se astfel stabilitatea,
echilibrul corpului i raportul corect
dintre segmentele corpului.

Duma, A., 1997, defineste atitudinea

corect acea atitudine care favorizeaz
desfsurarea normal a miscrilor, iar
miscrile corecte, la rndul lor,
determin o redresare a atitudinii.
Atitudinea este o funcie a corpului
omenesc care are la baz o serie de
reflexe senzorio-motorii. (Fozza, C.A,
2003).

Atitudinea este condiionat dup Duma:

caracterele constituionale si
temperamentale;
bun stare a organelor si sistemelor si
funcionarea lor normal;
sex;
vrst;
greutatea si nlimea corpului;
ali factori interni si externi.

La dezvoltarea atitudinii contribuie procesele

de
crestere si dezvoltare ale corpului,
activitatea nervoas superioar, felul de
via si munc,
precum si multe alte condiii.
Elementele active ale atitudinii sunt muschii
si nervii, care conlucreaz la adoptarea si
meninerea poziiilor, la schimbarea lor si la
efectuarea miscrilor.
Elementele pasive ale atitudinii sunt
elementele pasive ale aparatului locomotor:
oasele si articulaiile.
Orice alterare a funciei sau structurii
organelor, care asigur atitudinea corpului,
determin modificri ale acesteia.

Corpul omenesc are o structur si funcii

repartizate egal n raport cu axele si
planurile sale de miscare; corpul are
tendina constant de nclinare nainte.
Planul anterior, este un plan de
miscare si de propulsie.
Planul posterior este un plan de sprijin
si stabilitate.

Coloana vertebral - axa de susinere a corpului

(aparatul capsulo-ligamentar, aciunea muschilor
proprii si extrinseci).

Curburile n plan sagital, sunt n numr de 4 :

dou cu convexitatea anterioar, numite lordoze,
dou curburi cu convexitatea posterioar, numite
cifoze, fiind reprezentate prin cifoza dorsal si cea
sacro-coccigian.
Curburile n plan frontal numite curburi
scoliotice, sunt mai puin pronunate. n mod normal
exist o curbur cervical cu convexitatea la stnga,
o curbur dorsal cu convexitatea la dreapta si una
lombar cu convexitatea la stnga. Curbura toracal
este cea primar, fiind determinat de traciunea
muschilor mai dezvoltai la nivelul membrului
superior drept.

Poziia segmentelor corpului si

raportul dintre ele n cadrul atitudinii
corecte

Centrul de gravitaie i poligonul de susinere n

static si dinamic organismului produce dou feluri
de echilibru: echilibrul stabil cnd centrul de
greutate este sub suprafaa de sprijin si echilibrul
instabil cnd centrul de greutate se afl deasupra
suprafeei de sprijin.
n condiii obinuite corpul se afl n echilibru instabil.
Acest echilibru variaz cavaloare n funcie de
nlimea centrului de greutate fa de suprafaa de
sprijin, mrimea suprafeei de sprijin si locul unde
cade verticala pe suprafaa de sprijin.
Prin adaptare, muschii, articulaiile si oasele au sufer
modificri structurale si funcionale n vederea
meninerii atitudinii corpului. Exist muschi cu
structura specific pentru sprijin si echilibru iar din
punct de vedere fiziologic de tonus muscular si alte
forme de contracii cu rol n meninerea echilibrului.

Atitudinea corect a corpului nu se

bazeaz pe dezvoltarea masei musculare
sau a cresterii tonusului muscular
(sportivi). Educarea si pstrarea atitudinii
corecte a corpului nu este posibil fr
concursul permanent al sistemului nervos
care prin segmentele sale central si
periferic, dar mai ales prin organele
specializate contribuie la formarea unui
adevrat sim al atitudinii .

Educare funciei de
atitudine se bazeaz pe
dou
principii:
formarea reflexului de atitudine corect
prin care se efectueaz autocontrolul poziiei
corpului si segmentelor sale, iar la nevoie s
le redreseze n atitudine corect specific
poziiei sau miscrilor ce se efectueaz
dezvoltarea grupelor musculare ca
organe efectoare care asigur pstrarea
atitudinii corecte n aciuni statice si
dinamice variate.

DEFICIENELE FIZICE I SENZORIALE

Deficientelefizice sunt definite ca abateri
de la normalitate, nforma si functiile fizice
ale organismului, care tulbura cresterea
normala si dezvoltarea armonioasa a
corpului, modifica aspectul exterior, reduc
aptitudinile si puterea de adaptare la
efortul fizic si diminueaza capacitatea de
munca productiv a individului.

Deficienele fizice se caracterizeaz prin

modificari morfologicemai mult sau mai putin
accentuate, produse n forma si structura
corpului si manifestate printr-o ncetinire n
crestere sau printr-o crestere excesiv,printr-o
tulburare a dezvoltarii sau o dezvoltare
disproportionata, prindeviatii, deformatii sau
alte defecte de structura, urmate sau precedate
detulburari functionale.
Deficienele fizice i psihosenzoriale trectoare
sau permanente determin stri de infirmitate,
incapacitate, si handicap.

Infirmitatea
Infirmitatea reprezint pierderea sau anormalitatea unei
structuri sau funcii psihologice, fiziologice sau anatomice. Ea
poate fi temporarar sau definitiv i reflect n principal
tulburrile de la nivelul organului lezat. O infirmitate nu
inseamn neaprat boal. Infirmitatea reprezint exteriorizarea
unei stri patologice.
OMS in 1980 a emis o clasificare a infirmitilor n 9 mari categorii:
infirmitate intelectual(de memorie, gandire etc);
infirmitate psihologic(de contiin si insomnia, de percepie i
atenie);
infirmitate de limbaj;
infirmitate de auz;
infirmitate ocular;
infirmitate visceral;
infirmitate scheletal;
infirmitate desfigurativ;
infirmitate generalizat, senzitiv, etc

Incapacitate (dizabilitate, disfuncie)

Incapacitate (dizabilitate, disfuncie) reprezint restricia sau

pierderea unei aptitudini de a executa o activitate considerat normal
pentru un individ (de comunicare, locomoie, autongrijire).
Incapacitatea este temporar sau permanent, progresiv sau regresiv,
afectnd abilitatea activitilor zilnice.
Clasificarea IDH (international classification of impairment, disabilities and
handicaps) cuprinde de asemenea 9 categorii de incapaciti:

incapacitate de comportament;

incapacitate de comunicare;

incapacitate de ngrijire personal;

incapacitate de locomoie;

incapacitate de poziionare a corpului (in activiti gospodreti)

incapacitate de abiliti;

incapacitate situaional (dependen de echipamente, de diete, de

nsoitor);

incapacitate de abiliti particulare(de nvat, motivaie);

alte restricii n activitate.

Handicapul
Handicapul reprezint dificultatea unui individ de a
realiza relaii normale cu mediul de via n concordan cu
vrsta, sexul, condiiile sociale. Handicapul este determinat de
infirmitate.
In codificarea IDH exist 7 grupe de handicap:
handicap de orientare (perturbri in recepia semnalelor din
mediu);
handicap al independenei fizice (limitarea ngrijirii);
handicap de mobilitate (capacitateade mobilizare);
handicap ocupaional ( incapacitate de a executa munc),
handicap de integrare social;
handicap economic;
alte handicapuri.

Deficientele fizicese constituie ca invaliditati

corporale care slabesc puterea si mobilitatea
organismului prin modificari patologiceexterioare
sau interioare, localizate la nivelul ntregului corp
sau numai la nivelul unor segmente ale sale si
cuprinde:
infirmii motorii sau locomotori(de motricitate),
bolnavii cronicisi cu afectiunisenzoriale (boli
respiratorii, cardiopatiile, diabetul etc.) ce
influenteaza negativ capacitatea fizica a individului.

Cauzele deficientelor fizice si psihomotorii

Dup originea cauzelor,acestea pot fi mpartite:

interne - determinate de procesele de crestere si de dezvoltare,

de natura functiilor somatice, organice si psihice

externe- conditiile de mediu, de viata si de educatie ale

individului.
In functie de caracter direct/indirect:

direct- elementele proprii ale deficientei

Indirect - produc o afectiune sau deficienta morfologica sau

functionala,afectnd totorganismul(deficienteglobale)sau
limitndu-se doar la anumite regiuni, segmente sau portiuni
ale corpului(deficiente regionale sau locale).
Dup tipul cauzelor npredispozante (favorizante) si determinante
(declansatoare).
o
Cauzelefavorizante sau predispozante (care pot cauza
deficiente fizice) sunt:
o
ereditatea.
o
influentele nocive nviata intrauterina.
o
conditiile inadecvate de igiena si viata

Factorii determinanti (declansatori)

a)factori care actioneaza n perioada intrauterina:

infectii ale mamei cu caracter cronic

temperatura prea joasa sau prea ridicata a mediului,

umiditateaexcesiva,

actiunea razelor Xasupra mamei

traumatismele fizice ale abdomenului gravidei,

conditiile neadecvate,grele, stresante de viata si de munca ale mamei,

vrsta naintata a parintilor etc.

b)factori care actioneaza n timpul travaliului:

eforturile excesive ale mamei;

durata crescuta a travaliului;

interventii traumatizante care sa determine congestii si hemoragiicu

urmari grave pentru copil.

c)factori care actioneaza n perioada copilariei:

bolile si accidentele care produc anomalii morfologice sifunctionale

atitudinea defectuoasa a corpului copilului se poate permanentiza si

determina deficiente alecoloanei vertebrale (cifoze, lordoze, scolioze);

tulburarile de metabolism, cele hormonale;

leziunile prin arsuri si prin degeraturi;

atrofiile musculare etc.

Clasificarea deficientelor fizice si

psihomotorii
Deficientele fizicesunt grupate, alaturi
dedeficientele senzoriale,n
categoriadeficientelor somatice
saubiologice.
a)din punctul de vedere al
prognosticului(evolutiei) deficienteifizice
vorbim despre:
- deficiente neevolutive(statice, fixate
definitiv,foarte greu de corectat)
- deficiente evolutive(care progreseazasau
regreseaza, putnd fi corectate, ntr-o
proportie mai mare sau maimica)

b)din punctul de vedere al gravitatiiexista:

deficientele fizice usoare,care includ micile abateri de

lanormalitatea corporala si sunt considerateatitudini
deficiente globale sausegmentare, care prin executarea de
miscari corective (de timpuriu) se pot corecta destul de usor
si total (umerii adusi nainte sau asimetrici, torace n flexie
etc);

deficientele de grad mediu,n care sunt nglobate

defectelemorfologice si functionale stationare sau cu evolutie
lenta, care secorecteaza partial sau ramn nemodificate;
cele mai multe asemenea deficiente sunt de tip segmentar
(ex.: cifoze, lordoze, deformatii aleabdomenului, toracelui
etc), existnd nsa si deficiente medii globale (ex.: hiposomii,
disproportii ntre segmente etc);

deficientele accentuate,care constau n modificari

patologiceajunse ntr-un stadiu avansat de evolutie; cele mai
multe deficiente deacest tip sunt determinate n viata
intrauterina (ex.: malformatiile aparatului locomotor) sau ca
urmare a unor paralizii, traumatisme osoase siarticulare, a
unor infectii ale oaselor, muschilor, articulatiilor sau
alevaselor de snge;

c)din punctul de vedere al localizarii

si al efectelor deficientei
avem:
deficiente morfologice(cnd este
afectata forma corpului sau asegmentelor
lui);
deficiente functionale(cnd sunt
afectate structura si funcia organismului).
Ambele categorii mari de deficiente pot fi
submpartite n functie dentinderea si de
profunzimea deficientei n:deficiente
globale(generalesau de ansamblu)
sideficiente partiale(regionale,
segmentare sau locale).

GLOBALE

Verza clasifica deficientele morfologice globale n:

deficiente decrestere(hiposomie - nanism, hipersomie gigantism,
disproportionalitate - ntre cap si trunchi de exemplu),
de nutritie(obezitate, debilitate fizica),
de atitudine(atitudine global insuficienta, de exemplu: rigida
sau global asimetrica),
deficiente ale tegumentelor(palide sau vinetii, uscate sau
umede, cu pete, cicatrici, eczeme etc)
deficiente ale musculaturii(hipotonii sau hipertonii)
deficiente ale oaselor, ale articulatiilor.

PARIALE
Deficientele morfologice partiale n care sunt incluse:

deficiente ale capului

deficiente ale fetei

deficiente ale gtului

deficiente ale trunchiului/ale toracelui

deficiente ale abdomenului

deficiente ale coloanei vertebrale,

deficiente ale bazinului

deficiente ale membrelor superioare

deficiente ale membrelor inferioare

DEFICIENELE
FUNCIONALE

deficiente ale aparatului

neuromuscular(diferitele forme si gradede
paralizii, tulburarile de mers, de echilibru, de
ritm, de coordonare amiscarilor);
deficiente ale marilor aparate si functiuni ale
organismului(aleaparatului respirator - ex.:
insuficienta respiratorie, ale
aparatuluicardiovascular - ex.: hipertensiune
arteriala, ale aparatului digestiv sifunctiilor de
nutritie - ex.: obezitate, ale sistemului endocrin
- ex.:insuficienta sexuala, nanism, deficiente
ale organelor de simt).

Clasificare a deficientelor fizice (motorii)Robanescu

deficiente fizice de origine osteo-articulara -n care

suntincluse malformatiile congenitale (ex.: luxatie
congenitala de sold,amputatie congenitala, picior
strmb congenital), deformarile osoaseaparute n
timpul procesului de crestere (inegalitatea membrelor,
rahitism,cifoze, scolioze etc.) sau sechelele temporare
sau definitive aleaccidentelor mai ales cele de
circulatie si postcombustie);
deficiente fizice de origine neurologicacare sunt
reprezentatede: infirmitatea motrica de origine
cerebrala, bolile neuronului motor periferic (sechelele
de poliomelita siafectiunile neurologice evolutivemiopatiile, distrofiile neuromusculare);
bolile cronice evolutive articulare(polioartritele
reumatismaleale copilului si artropatiile din hemofilie).

Tulburari de psihomotricitate

tulburarile lateralitatii(ex: ncrucisata, contrariata)

ale conduitelormotrice de baza(ex: ale mersului, saritului, ale
controlului postural),
tulburarile de realizare motrica(apraxia - pierderea capacitatii
de executie a gesturilor),
tulburari ale conduitelor perceptiv-motrice (ale orientarii
spatiale),
tulburari aleschemei corporale(presupunnd necunoasterea
partilor corpului sauincapacitatea de folosire a lor etc),
instabilitatea psihomotorie(exces demiscare si incapacitate
de orientare si urmarire a unui obiect n miscare),
tulburari ale conduitelor motrice fine(ex: incapacitate de
concentrare side perseverare ntr-o actiune anume).

Recuperarea
deficientelor fizice si
psihomotorii
In abordarea oricarei deficiente fizice sau psihomotorii
esteimportant sa fie respectate anumite principii de
baza, care pot asigurasuccesul interventiei
recuperatorii, si anume:
-principiul prevenirii deficientei fizice;
-principiul interventiei de tip educational precoce;
-principiul interventiei globale si individualizate a
persoanei cu deficienta fizica;
-principiul interventiei cooperarii si al parteneriatului;
-principiul interventiei structurilor de sprijin.

Multumesc!