EXAMENULUI LA DISCIPLINA DREPT CIVIL- CONTRACTE

SESIUNEA IANUARIE-FEBRUARIE 2013

1.CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE
CARACTERE JURIDICE

NOTIUNE

SI

Vnzarea este contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit
cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul se oblig s l
plteasc.Poate fi, de asemenea, transmis prin vnzare un dezmembrmnt al dreptului de
proprietate sau orice alt drept.
Caractere juridice:
A. Vnzarea este un contract consensual, N.C.C. stabilind prin art. 1178 principiul libertii
formei, n sensul c ncheierea contractului se realizeaz prin simplul acord de voin al prilor,
capabile de a contracta, dac legea nu impune o anumit formalitate, text coroborat art. 1.674 Transmiterea proprietii Cu excepia cazurilor prevzute de lege ori dac din voina prilor nu
rezult contrariul, proprietatea se strmut de drept cumprtorului din momentul ncheierii
contractului, chiar dac bunul nu a fost predat ori preul nu a fost pltit nc. Excepia o constituie
vnzarea de bunuri imobile care potrivit art. 1676 C. civ. arat c transferul proprietii se
produce potrivit dispoziiilor aplicabile n materia crii funciare.
B. Vnzarea este un contract bilateral (sinalagmatic), pentru c d natere la obligaii reciproce
ntre prile contractante, vnztorul are obligaia s predea lucrul vndut, iar cumprtorul s
plteasc preul; prestaia uneia dintre pri fiind cauza obligaiei asumate de cealalt parte.
C. Vnzarea este un contract cu titlu oneros, pentru c fiecare parte urmrete un interes
patrimonial, respectiv primirea unui echivalent n schimbul prestaiei la care se oblig;
ndeplinirea obligaiei vnztorului este echivalentul celeilalte obligaii i viceversa
D. Vnzarea este un contract comutativ, ntruct existena i ntinderea obligaiilor reciproce sunt
cunoscute din momentul ncheierii contractului i nu depind de un eveniment viitor i nesigur de
a se produce (alea). Spre deosebire de contractele aleatorii (de exemplu, contractul de asigurare,
renta viager etc.), n contractele comutative nu exist anse de ctig i pierdere pentru prile
contractante, prestaiile acestora fiind considerate echivalente
E. Vnzarea este un contract translativ de proprietate. n msura n care vnzarea-cumprarea
strmut dreptul de proprietate (nu un alt drept) i dup ncheierea valabil a contractului se
produce i transferul dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor cu excepia situaiei
descrise de art. 877 - Drepturile tabulare unde Drepturile reale imobiliare nscrise n cartea
funciar sunt drepturi tabulare. Ele se dobndesc, se modific i se sting numai cu respectarea
regulilor de carte funciar.

2.CONDITII DE FOND CAPACITATEA DE A CONTRACTA

In principiu orice persoana are capacitatea de a incheia acte juridice civile,cu exceptia
acelora pe care legea le declara incapabile.
Ca elemente de noutate, NCC reglementeaza principiul libertatii de a contracta, precum si pe
cel al bunei-credinte atat la negocierea si incheierea contractului, precum si pe tot timpul

executarii sale, fara posibilitatea instituirii unor clauze de exonerare sau de limitare a unei
asemenea atitudini de loialitate si obligatii de buna-credinta.
Conditiile esentiale pentru validitatea contractului
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtamantul partilor;
3. un obiect determinat si licit;
4. o cauza licita si morala.
In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata,
sub sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile.
Capacitatea de a contracta
- NCC pastreaza principiul capacitatii de a contracta atat pentru persoanele fizice cat si pentru
cele juridice, care reprezinta regula, exceptiile fiind de stricta reglementare si aplicare.
- Minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisii judecatoresti nu pot contracta decat prin
reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege .
- Sanctiunea nerespectarii incapacitatii de a incheia acte juridice : fiind vorba de nerespectarea
unei conditii de fond, esentiala si de validitate a contractului sanctiunea care intervine, in
principiu, este aceea a nulitatii actului incheiat cu neobservarea regulilor referitoare la capacitatea
civila a persoanei.

3.CONDITII DE FOND
CONSIMTAMANT; EROAREA

CONSIMTAMANTUL

SI

VICII

DE

Consimtamantul este un acord de vointa al partilor cu scopul de a produce efecte juridice.

Pentru a produce efecte juridice,consimtamantul trebuie sa indeplineasca 6 conditii:
-sa emane de la o persoana care sa aiba capacitatea de exercitiu ori capacitate de exercitiu
restransa;
-sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice;
-sa fie serios si nu in gluma;
-sa fie precis;
-sa fie manifestat in exterior;
-sa nu fie alterat de vicii de consimtamant.
In NCC este consacrat principiul bunei-credinte de care trebuie sa dea dovada partile in
initierea
si
desfasurarea
negocierilor
pentru
incheierea
contractului.
Pentru a fi valabil exprimat si a produce efecte juridice, consimtamantul trebuie dat in
cunostinta de cauza si in deplina libertate, respectiv sa nu fie afectat de vicii care sa-l altereze.
Potrivit art. 1206 NCC consimtamantul este viciat atunci cand este dat din eroare, surprins prin
dol sau smuls prin violenta, sau in caz de leziune.
- Eroarea: este falsa reprezentare a realitatii care altereaza continutul acordului de vointa ducand
la posibilitatea anularii actului incheiat; asadar, sanctiunea in acest caz este nulitatea relative. In
functie de natura realitatii in care a intervenit eroarea, se disting:
Eroare de fapt cade fie asupra obiectului sau valorii actului, fie asupra persoanei
cocontractanta sau beneficiara.
Eroare de drept consta in falsa reprezentare in ceea ce priveste existenta, inexistenta sau

continutul unei norme de drept. In doctrina, parerile sunt impartite cu privire la admisibilitatea
erorii de drept;

4. DOLUL- VICII DE CONSIMTAMANT

Dolul-viclenia.este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane
cu ajutorul unor mijloace viclene cu scopul de a o determina sa incheie un anumit act juridic.
Dolul este un viciu doar in masura in care are drept rezultat sa determine o eroare in vointa
autorului actului.
Ca si eroarea,dolul falsifica realitatea,insa aceasta falsa realitate este provocata prin mijloace de
viclenie de cealalta parte contractanta.
Conform prevederilor art.1214 din C.c,consimtamantul este viciiat prin dol atunci cand partea s-a
aflat intr-o eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand aceasta din
urma a omis,in mod fraudulos sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se
cuvenea sa I le dezvaluie.
Pt a fi socotit dol trb intrunite 2 conditii:
-eroarea provocata prin dol sa fie determinata;
-dolul sa provina de la cealalta parte contractanta.
Dolul nu se presupune ci trebuie dovedit.

5. VIOLENTA SI LEZIUNEA VICII DE CONSIMTAMANT

Violenta, ca viciu de consimtamant, consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii
produce o temere,indusa de cealalta parte sau de un tert care o determina sa incheie un act
juridic,care astfel nu l-ar fi incheiat.
Violenta poate fi :
-fizica-atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica ori bunurile persoanei.
-morala-cand amenintarea cu raul se refera la onoarea,cinstea ori sentimentele persoanei.
Pentru a fi viciu de consimtamant,violenta trebuie sa intruneasca 2 conditii:
-sa fie determinanta pt incheierea actului juridic;
-sa fie injusta-amenintarea sa constituie o incalcare juridica.
Faptul ca amenintarea trebuie sa fie determinanta, rezulta in mod implicit si din dispozitiile
art. 1219 NCC, care nu recunosc caracterul de viciu de consimtamant, simplei temeri
reverentiare, izvorate din respect, fara ca aceasta sa fi fost insotita de violenta . Amenintarea cu
un rau nu este, potrivit NCC, considerata constitutiva de violenta, atunci cand ea rezulta dintr-o
stare de necesitate, decat in masura in care cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare (art.
1218
NCC).
Leziunea-este o paguba materiala sau pecuniara pe care o sufera o persoana ca urmare a
incheierii unui act juridic.Leziunea o intalnim in contractele cu titlu oneros.
Exista atunci cand una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de
lipsa de cunostinte a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie
de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei
prestatii . (art. 1221).

Existenta leziunii se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului. Leziunea poate

exista si atunci cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa
patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor. Spre
deosebire de vechea reglementare, in NCC leziunea este recunoscuta si in cazul majorului, cu
conditia ca diferenta de prestatie sa depaseasca jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul
incheierii contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata (art. 1222 alin. 2).

6.OBIECTUL VANZARII NOTIUNE, CONDITII. LUCRUL VANDUT

Orice bun poate fi vndut n mod liber, dac vnzarea nu este interzis ori limitat prin lege sau
prin convenie ori testament
Dac obiectul vnzrii l constituie un bun viitor, cumprtorul dobndete proprietatea n
momentul n care bunul s-a realizat. n privina construciilor, sunt aplicabile dispoziiile
corespunztoare n materie de carte funciar.n cazul vnzrii unor bunuri dintr-un gen limitat
care nu exist la data ncheierii contractului, cumprtorul dobndete proprietatea la momentul
individualizrii de ctre vnztor a bunurilor vndute. Atunci cnd bunul sau, dup caz, genul
limitat nu se realizeaz, contractul nu produce niciun efect. Cu toate acestea, dac nerealizarea
este determinat de culpa vnztorului, el este inut s plteasc daune-interese.Cnd bunul se
realizeaz numai parial, cumprtorul are alegerea fie de a cere desfiinarea vnzrii, fie de a
pretinde reducerea corespunztoare a preului Atunci cnd cumprtorul i-a asumat riscul
nerealizrii bunului sau genului limitat, dup caz, el rmne obligat la plata preului.n sensul
prezentului articol, bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit
destinaiei n vederea creia a fost ncheiat contractul.

7. PRETUL- PRESTATIA CUMPARATORULUI

Pretul este prestatia cumparatorului
-plata se face la data si locul stabilit de parti;daca nu s a convenit astfel cumparatorul trb sa
plateasca pretul la locul in care se afla bunul.
-pretul consta intr-o suma de bani
-prestatia cumparatorului
-pretul sa fie determinat sau determinabil,sa fie stabilit de parti prin negociere
-pretul sa fie real sa refecte valoarea bunului sa nu fie fictiv,sa fie serios
-pretul este derizoriu cand este disproportionat fata de valoarea bunului,partile in mod evident
nu au dorit sa incheie un contract ,daca pretul este serios contractul este valabil chiar daca este
superior sau inferior
-cauza sau scopul motivului pt care partile incheie un contract,cauza se prezuma pana la proba
contrarie
-lipsa cauzei duce la anularea contractului
-cel care negociaza cauza trebuie sa o dovedeasca
-cauza trebuie sa fie licita si morala
Cauza este licita atunci cand este contrara legi si ordini publice si este imorala cand este
contrara bunurilor moravuri
Cauza cand este ilicita si morala atrage nulitatea absoluta a contractului.

8.CAUZA IN CONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE

Legea prevede printre condiiile de validitate ale oricrui contract i existena unei cauze licite,
art. 1235 din NCC definind cauza ca fiind : motivul care determin fiecare parte s ncheie
contractul.
Cauza trebuie s aibe trei elemente: s existe, s fie licit i s fie moral.
a) Cauza trebuie s existe, pentru ca s fie valabil contractul de vnzare. n cazul lipsei
cauzei conveniei dintre pri atunci contractul de vnzare cumprare este lovit de nulitate
relativ, cu excepia cazului n care contractul a fost greit calificat si poate produce si alte
efecte juridice.
b) O alt conditie pt validitatea cauzei este aceea s fie vorba de o cauz licit. Cauza ilicit
atrage nulitatea absolut a contractului.
c) Cauza contractului trebuie s fie moral. Cauza imoral a contractului atrage dup sine
nulitatea absolut.

9.INTERPRETAREA CLAUZELOR CONTRACTULUI SI CALIFICAREA

CONTRACTULUI
Interpretarea clauzelor contractului se refera la determinarea intelesului clauzelor contractului.
Astefl contractele se interpreteaza dup voina prilor i nu dup srnsul literar al cuvintelor din
contract. Avem interpretare subiectiv in sensul clauzelor se interpreteaza numai in raport cu
vointa real a prilor;
- sistematic (indivizibil) a contractului clauzelor se interpreteaza
unele prin altele dnd inelesul ce rezult din ansamblul contractului. Clauzele susceptibile de
mai multe intelesuri se numesc indoielnice si se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai
bine natura contractului. Daca dupa aplicarea regulilor de interpretare contractul ramane neclar
se interpreteaza in favoarea debitorului. In cazul vanzarii clauzele se interpreteaza impotriva
vanzarii. Clauzele indoielnice sunt clauze neclare, cele abuzive sunt inegale.
Calificarea contractelor este o op. prin care se rap. n caz concret la un concept cu scopul aplicrii
regimului juridic. Contractul este calificat in rap. de obiectul su. Obiectul contractului este
reprezentat de op. juridic : vnzare, locaiune, mprumut etc.

10 . OBLIGATIILE VANZATORULUI TRANSFERUL PROPRIETATII

Obligatiile vanzatorului sunt:
-sa predea bunul
-transferul proprietati
-transmite sau se obliga sa transfere proprietatea unui bun comparator
-stramutarea proprietatii se produce de drept prin accord de vointa
Transferul proprietati se produce automat chiar in cazul in care partile amana transferal de la o
alta data .
Momentul transferului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului ,chiar daca
bunul nu a fost dat sau pretul platit.In cazul in care vanzatorul nu este propietarul bunului
vandut ,in momentul dobandirii vanzarea se amana.
In cazul vanzari in rate dobandeste dreptul de propietate al bunului in momentul achitarii
ultimei rate

11. OBLIGATIILE VANZATORULUI PREDAREA LUCRULUI VANDUT

Obligatile vanzatorului:
-transferul proprietatii
- sa predea bunul
-transmite sau se obliga sa transmita propietatea unui bun cumparator
Predarea lucrului vandut;
Predarea
lucrului inseamna
punerea
efectiva a
bunului vandut
la dispozitia
cumparatorului,este important deoarece cumparatorul bunului devine propietar .Pana la predare
vanzatorul are obligatia de a conserva bunul.
Predarea bunului inseamna transferal de propietate.
In unele cazuri are obligatia de a preda actele.
Predarea unui imobil se face prin punerea la dispozitia a
cumparatorului liber de orce bun al vanzatorului
Predarea bunului mobil se face prin remitere de materiale.
In cazul bunurilor certe predarea se face la locul unde se afla bunul in momentul predari
bunului.
Predarea lucrului se face:
-la momentul incheieri contractului
- la termenul convenit de parti
In lipsa unui termen cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce a platit pretul
Lucrul vandut trebuie
predate in starea in care se afla la momentul incheieri
contractului,cumparatorul avand obligatia ca inainte de preluare sa verifice starea
bunului.Verificarea se face cu scopul de a depista anumite vicii aparente adica vici care se vad.

12. RASPUNDEREA PENTRU EVICTIUNE A VANZATORULUI

Vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar
impiedica
total
sau
partial
in
stapanirea
netulburata
a
bunul
vandut.
Garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai daca acestea
sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a fost adus la cunostinta
cumparatorului
pana
la
acea
data.
De asemenea, garantia este datorata impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile
vanzatorului,
chiar
daca
acestea
s-au
ivit
ulterior
vanzarii.
Obligatia de garantie contra evictiunii este indivizibila intre debitori
Partile pot conveni sa extinda sau sa restranga obligatia de garantie. Acestea pot chiar conveni sa
il
exonereze
pe
vanzator
de
orice
garantie
contra
evictiunii.
Stipulatia prin care obligatia de garantie a vanzatorului este restransa sau inlaturata nu il
exonereaza pe acesta de obligatia de a restitui pretul, cu exceptia cazului in care cumparatorul sia
asumat
riscul
producerii
evictiunii.

13.RASPUNDEREA PENTRU VICII A VANZATORULUI

Viciul este un deficit grav al lucrului care il face de neutilizat sau ii micsoreaza intrebuitarea.
Vnztorul pltete doar pentru viciile ascunse. Pentru cele aparnte nu raspunde deoarece
cumprtorul are posibilitatea s le vad. n comercial vnztorul rspunde i pentru cele
aparente pe c prile nu sunt de fa. Cumprtorul are obligaia n cazul viciilor aparente s-l
ntiineze pe vnztor n termen de 2 zile de la data recepiei. Dac vnztorul nu le remediaz

cumprtorul are drepul la aciune n instan n termen de prescripie general de 3 ani. Pt a fi

viciu ascuns i pentru ca vnztorul s rspund trebuie ndeplinit:
- viciu s fie ascuns adic nu putea fi descoperit;
- viciile s fi existat n momentul predrii lucrului;
- vnztorul nu rspunde pentru viciile ce apar ulterior cu excepia cazului cnd i are cauza
anterior vnzrii;
- viciul s fie grav i s nu fie cunoscut de ctre cumprtor.

14.OBLIGATIILE CUMPARATORULUI DE PLATA A PRETULUI

Cumparatorul are urmatoarele obligatii:
-sa preia bunul
-sa plateasca pretul vanzari
In lipsa unei stipulati contrare,cumpartorul trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se
afla in momemtul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa
Daca la data incheierii contractului bunurile se afla in tranzit ,in lipsa unei stipulate
cantrare,plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sa in lipsa acestora la locul
destinatiei
Cumparatorul care afla de existenta unei cause de evictiune este indreptatit sa suspende plata
pretului pana la incetarea tulburari sau pana cand vanzatorul ofera o garantie
corespunzatoare
Cumparatorul nu poate suspenda plata pretului daca a cunoscut pericolul evictiuni in
momentul incheieri contractului sau daca in contract sa prevazut ca plata se va face chiar in
caz de tulburare.

15.OBLIGATIILE
CUMPARATOR

DE

PRELUARE

BUNULUI

DE

CATRE

Simetric obligatiei vanztorului de a preda bunul este aceea a cumparatorului de a prelua bunul.
Cumprtorul trebuie s preia bunul la data si la locul prevazut in contract si suporta cheltuielile
de ridicare si transport de la locul predarii. Ca si in cazul obligatiei de plata a pretului, n cazul
neexecutrii de cumprtor a oligaiei de preluare a bunului cumprat are facultatea de a depune
lucul vndut ntr-un depozit la dispozitia si pe cheltuiala cumprtorului sau de a-l vinde prin
licitaie publica sau la pretul curent. n toate cazurile cand cumpratorul nu-i execut aceast
obligaie vnztorul poate cere rezoluiunea contractului, potrivit dreptului comun, solicitnd si
daune interese.

16. VARIETATI DE VANZARE

Vanzarea cumparea nu este un contract etalon pt toate vanzarile ci depinde si de produsele
care se vand.Unele dintre aceste varietati sunt:
vanzarile in bloc: cand sunt mai multe bunuri si pot fi vandute la un prt unic si global
vanzarile bunurilor de gen:transferal proprietatii are loc cand bunurile au fost individualizate
vanzare pe gustate:bunul sa corespunda gustului cumparatorului
vanzarea pe incercate :este o vanzare cu conditie suspensiva prin care cumparatorul is
rezerva dreptul sa incerce lucrul pt a verifica daca acesta corespunde destinatiei careia este
afectat
Vanzarea cu optiune de rascumparare-vanzarea afectata de conditie rezolutorie isi rezerva dreptul
de a rascumpara bunul.

Vanzarea cu arvuna- este o suma de bani pe care cumparatorul o da vanzatorului ca mijloc al

acordului de vointa ce a intervenit intre ei.
Vanzarea mostenirii
Vanzarea de drepturi litigioase

17.CONDITII DE
CUMPARARE

FORMA ALE

CONTRACTULUI

DE VANZARE

18. CONTRACTUL DE SCHIMB

Este un contract prin care fiecare dintre parti transmite un bun pentru a dobandi un alt
bun.Partile se numesc copermutanti.
Caractere juridice-contract consensual adica se considera incheiat prin acordul de vointa al
partilor nefiind necesare alte formalitati.
-contract sinalagmatic:da nastere la obligate reciproce interdependente pt ambele parti
-contract cu titlu oneros:adica partile urmaresc obtinerea unui folos material
-comutativ:partile cunosc intinderea prestatilor la data incheieri contractului
-translativ de proprietate :se transfera de la un copermutant la altul

19. CONTRACTUL DE DONATIE NOTIUNE, CARACTERE JURIDICE

Donatia: contractul prin care cu intentia de a gratifica o parte numita donator dispune de un bun
irevocabil in favoarea unei parti numite donator.
Caractere juridice:
-cu titlu gratuit adica donatorul nu urmareste sa primeasca altceva in schimb,este o liberalitate
donatorul isi diminueaza patrimoniul
-este un contract unilateral desi pt incheierea contractului este necesar acordul de vointa al
donatarului si donatorului,donatarul nu are nici o obligatie ele sunt in sarcina donatorului
-contract solemn:adica se incheie sub forma inscrisului autentic si sanctiunea nulitati absolute
-contract translativ de proprietate :se transfera de la un donator la donator
-contract irevocabil:nu poate fi revocat de niciuna dintre parti
Donatia poate fi revocata in urmatoarele cazuri:
-cand ambele parti sunt de accord
-pt ingratitudine
-pt neexecutarea sarcini de catre donator

20. FORMA CONTRACTULUI DE DONATIE

Noul cod civil introduce promisiunea de donatie care este supusa formei solemne ca si contractul
de donatie adica legea impune o anumita forma pentru ca aceste acte sa fie valabile(forma ad
validitatem).Forma este introdusa sub sanctiunea nulitatii absolute;daca nu se respecta
forma,actul este lovit de nulitate absoluta.
In cazul in care promitentul promisiunii de donatie nu isi executa promisiunea beneficiarul
are dreptul de a pretinde daune interese care sunt echivalente cu cheltuielile pe care le a facut.
Promisiunea de donatie poate fi revocata de drept daca inainte de executarea ei se iveste
unul din cazurile de ingratitudine sau atunci cand anterior executarii promisiunii situatia sa
materiala s`a deteriorat ori a devenit insolvabil.

Forma autentica a contractului este ceruta de ad validitatem.Dovada existentei se face cu

o dovada scrisa, ea nu poate fi dovedita cu martori.
Contractul de donatie poate fi incheiat intre absenti.Partile nu sunt de fata existand o oferta
si acceptarea ofertei.Atat oferta cat si acceptarea ofertei se fac in forma autentica.Acceptarea
ofertei trebuie sa fie facuta in temeiul prevazut in oferta atata timp cat donatorul este in viata.
Oferta de donatie poate fi revocata atata timp cat adresantului nu i`a fost transmisa sau nu
a luat cunostinta de ea.Daca donatorul inceteaza din viata inainte de acceptare,mostenitorii sai nu
pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le a putut transmite nici un drept,iar oferta de donatie
s`a facut intuitu personae(in considerarea persoanei).

21. CONDITII DE FOND A DONATIEI CAPACITATEA

Capacitatea-in principiu orice persoana poate face si primi liberalitati,totusi sunt si persoane
care sunt incapabile sa primeasca sau sa faca donatii.
Incapacitati de a dispune-persoana care face o donatie trebuie sa aibe capacitate deplina de
exercitiu astfel incat sa faca acte de dispozitie prin care sa`si diminueze patrimoniul.Cel lipsit de
capacitate de exercitiu si cu capacitate de exercitiu restransa cat si interzisii judecatoresti nu pot
face donatie.
Sunt persoane care desii dobandesc capacitatea de exercitiu deplina nu pot face
liberalitati(donatii)in favoarea tutorelui pana cand instanta nu l`a descarcat de gestiune.
Incapacitati de a primi-legea impune ca medicii,farmacistii si alte persoane care acorda
ingrijiiri pentru boala unei persoane care cauzeaza decesul nu pot primi donatie de la acea
persoana.Preotii nu pot primi donatii de la persoane care le asista din punct de vedere religios in
timpul unei boli.

22. CONDITII DE FOND CONSIMTAMANTUL,OBIECTUL SI CAUZA

Consimtamantul-este acordul de vointa al partilor,respectiv dorinta donatorului de a gratifica si
dorinta donatarului de a primi donatia.
Conditii:-sa provina de la o persoana cu discernamant;
-sa fie exprimat cu conditia de a produce efecte juridice;
-sa fie exteriorizat;
-sa nu fie alterat de vicii de consimtamant(eroarea,dolul,violenta si leziunea).
Obiectul contractului-il reprezinta donatia propriu-zisa,adica pur si simplu transmiterea
dreptului in cauza,de la donator la donator.
Obiectul material al contractului este reprezentat de bunurile donate,care pot fi mobile sau
immobile.Ele trebuiesc sa fie determinate sau determinabile,posibile,licite si sa existe sau sa
poata exista pentru viitor
Cauza-reprezinta motivul pentru care donatorul transfera cu titlu gratuit un drept
donatarului.Acest motiv trebuie sa existe,sa fie licit sis a fie moral.

23. DONATIILE SIMULATE SI DOANTIILE INDIRECTE

Donatiile simulate apar fie sub forma donatiilor deghizate,ascunse sub aparenta unui act cu
titlu oneros sub forma interpunerii de persoane prin care se ascunde adevaratul beneficiar al
donatiei.
1.Donatiile deghizate-o donatie este deghizata cand actul public este un act cu titlu
oneros(de exemplu o vanzare).In principiu, donatiile deghizate sub forma unui act cu titlu oneros
sunt valabile daca ndeplinesc conditiile de validitate prevazute de lege pentru actul aparent. n
plus, donatia deghizata trebuie sa ndeplineasca si conditiile de validitate pentru donatii, mai cu
seama cele legate de capacitatea juridica, reductiune, raport, etc.
2. Donatiile prin interpunere de persoane
Donatia prin interpunere de persoana exista n cazul n care donatarul nu poate sa
primeasca liberalitati de la donator. Astfel, contractul aparent se ncheie cu o persoana interpusa,
iar cel ascuns cu adevaratul donatar.
n privinta probei interpunerii de persoana, datorita dificultatilor de dovedire, legea prezuma a fi
persoane interpuse : parintii, copiii si sotul persoanei incapabile, care nu pot primi donatiile.
Donatiile indirecte
Donatiile indirecte sunt acele donatii care se fac nesimulat, prin acte juridice altele dect
contractul de donatie. Aceste acte juridice sunt calificate liberalitati daca sunt facute cu intentia
de "a gratifica " o anumita persoana si care trebuie sa respecte conditiile de fond cerute de lege
pentru liberalitati.
Donatiile indirecte se realizeaza, n mod frecvent, prin urmatoarele acte juridice :
renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatiunea pentru altul.
Renuntarea la un drept este o donatie indirecta daca se face cu intentie liberala adica de a
gratifica pe cineva ("animo donandi"). Donatia este, n acest caz, un act accesoriu actului
principal care consta n renuntarea la un drept care va profita comostenitorului sau mostenitorului
subsecvent.
Renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta de lege pentru donatii numai daca
sunt pur abdicative de drepturi si nicidecum translative de drepturi care sunt facute "in favorem".
Remiterea de datorie este actul juridic prin care un creditor renunta total sau numai n parte la
datoria pe care trebuie sa o plateasca debitorul. Remiterea de datorie este o donatie indirecta daca
exista si consimtamntul debitorului si nu este supusa conditiei de forma prevazuta de articolul
813 C. civ. pentru donatii.
Stipulatia n favoarea unei terte persoane - stipulatie pentru altul - este o donatie, daca se face cu
intentia de a gratifica terta persoana beneficiara("donandi cauza"). Stipulatia pentru altul poate fi
calificata donatie indirecta fiind scutita de formele cerute pentru donatii, dar prezentnd si unele
particularitati fata de regulile aplicabile donatiilor. Aceste particularitati sunt :

Donatia se realizeaza independent de acceptarea tertului beneficiar deoarece dreptul se

naste direct si nemijlocit n favoarea tertului beneficiar (donatar) din momentul ncheierii
contractului ntre stipulantul donator si promitentul.

Acceptarea donatiei poate fi facuta att de beneficiar ct si de succesorii sai, caci dreptul
este deja nascut n momentul ncheierii contractului ntre stipulant si promitent.

Dispozitiile legale privind capacitatea juridica de a dona sau de a primi donatii se

analizeaza att n raporturile dintre stipulant - promitent (partile donatiei directe) ct si n
raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar, adica donatarul.

Donatia este irevocabila numai din momentul acceptarii ei de catre tertul beneficiar.

Daca donatia indirecta este prevazuta n cadrul unei donatii directe (cu sarcini) forma
autentica trebuie sa fie respectata doar pentru donatia directa.

24. DARUL MANUAL, DONATIA CU SARCINA SI DOANTIA INTRE SOTI

Darurile manuale:Darul manual este o donatie pentru a carei validitate trebuie sa fie
ndeplinite doua conditii :

Acordul de vointa al partilor

Traditiunea(predarea) bunului care face obiectul darului

Darul manual poate sa aiba ca obiect numai bunuri mobile corporale, iar n privinta
bunurilor incorporale numai titlurile la purtator. Depunerile la CEC sunt socotite daruri manuale
daca sunt facute pe numele altei persoane n scopul ca aceasta sa fie gratificata.
De regula, darul manual poate fi dovedit cu orice mijloc de proba datorita existentei
elementului material - traditiunea bunului donat. n mod exceptional donatorul si succesorii lui
pot face dovada darului numai cu un nscris cerut de legiuitor "ad probationem".
Darurile de nunta sunt socotite bunuri comune ale sotilor. Numai donatiile facute de
parinti n mod expres unuia dintre soti ulterior ncheierii casatoriei pot fi considerate bunuri
proprii.
Donatia cu sarcina-donatia prin care donatarul se obliga fata de donator sa execute o prestatie
determinata numita sarcina.Sarcina poate fi in favoarea donatorului:intretinerea pana la
moarte,plata datoriei in favoarea donatorului.Este un contract sinalagmatic cu titlu oneros
deoarece partile au obligatii reciproce interdependente.In cazul neexecutarii sarcinii donatorul are
2 posibilitati:
-sa cerara revocarea donatiei pt neexecutarea sarcinii;
-sa ceara instantei executarea silita a donatarului(sa il oblige sa isi execute sarcina)
Donatia intre soti-noul cc recunoaste donatiile facute atat viitorilor soti sub conditia incheierii
casatoriei cat si donatiile intre soti.In cazul donatiei facute viitorilor soti si casatoria nu se mai
incheie donatia ci devine CADUCA.Donatia facuta intre soti este donatia facuta de unul dintre
soti catre celalalt a unui bun propriu in timpul casatoriei.Aceasta este revocabila numai in timpul
casatoriei,nu si dupa divort.Revocarea donatiei se realizeaza prin vointa unilaterala a sotului
donator care poate revoca donatia oricand in timpul casatoriei.

25.OBLIGATIILE DONATORULUI SI DONATARULUI

Obligatiile donatorului:
- Are obligatia de a preda bunul donat conform clauzelor din contract;
- Are obligatia sa pastreze bunul pana la predarea lui daca partile au convenit ca predarea sa
aiba loc la o alta data decat incheierea contractului; donatorul in donatia propriu zisa , cu
tilu gratuit nu are obligia de a garanta pe donator pt evictiune si pt vicii. Prin exceptie
doantorul rspunde pt garantie daca: 1. A promis expres in contract ca raspunde pt
evictiune si vicii ascunse.
2. Daca donatia este cu sarcina;
3. daca evictiunea provine de la fapta donatorului
Obligatiile donatarului: - in cazul donatiei propriu zise are obligatia de recunostinta;
-are obligatia s execute sarcina.

26.REVOCAREA DONATIEI PENTRU NEEXECUTAREA SARCINII

Dac donatarul nu ndeplinete sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii si n drepturi
pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaiei.n cazul n care sarcina a fost stipulat n
favoarea unui ter, acesta poate cere numai executarea sarcinii.Dreptul la aciunea prin care se
solicit executarea sarcinii sau revocarea donaiei se prescrie n termen de 3 ani de la data la care
sarcina trebuia executat.

Donatarul este inut s ndeplineasc sarcina numai n limita valorii bunului donat, actualizat la
data la care sarcina trebuia ndeplinit.
Cnd donaia este revocat pentru nendeplinirea sarcinilor, bunul reintr n patrimoniul
donatorului liber de orice drepturi constituite ntre timp asupra lui.

27.REVOCAREA DONATIEI PENTRU INGRATITUDINE

Donaia se revoc pentru ingratitudine n urmtoarele cazuri:
a) dac donatarul a atentat la viaa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, tiind c alii
intenioneaz s atenteze, nu l-a ntiinat;
b) dac donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de donator;
c) dac donatarul refuz n mod nejustificat s asigure alimente donatorului ajuns n nevoie, n
limita valorii actuale a bunului donat, inndu-se ns seama de starea n care se afla bunul la
momentul donaiei.
Cererea de revocare.Dreptul la aciunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se
prescrie n termen de un an din ziua n care donatorul a tiut c donatarul a svrit fapta de
ingratitudine.Aciunea n revocare pentru ingratitudine poate fi exercitat numai mpotriva
donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea aciunii, aceasta poate fi continuat
mpotriva motenitorilor.
Cererea de revocare nu poate fi introdus de motenitorii donatorului, cu excepia cazului n care
donatorul a decedat fr s l fi iertat pe donatar. De asemenea, motenitorii pot introduce
aciunea n revocare n termen de un an de la data morii donatorului, dac acesta a decedat fr
s fi cunoscut cauza de revocare.
Aciunea pornit de donator poate fi continuat de motenitorii acestuia.
Efectele generale ale revocrii
n caz de revocare pentru ingratitudine, dac restituirea n natur a bunului donat nu este posibil,
donatarul va fi obligat s plteasc valoarea acestuia, socotit la data soluionrii cauzei.
n urma revocrii donaiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat s restituie fructele pe care
le-a perceput ncepnd cu data introducerii cererii de revocare a donaiei.
Efectele speciale ale revocrii
Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect n privina drepturilor reale asupra bunului
donat dobndite de la donatar, cu titlu oneros, de ctre terii de bun-credin i nici asupra
garaniilor constituite n favoarea acestora. n cazul bunurilor supuse unor formaliti de
publicitate, dreptul terului trebuie s fi fost nscris anterior nregistrrii cererii de revocare n
registrele de publicitate aferente.

28.CONTRACTUL DE LOCATIUNE
JURIDICE SI CAPACITATEA PARTILOR

NOTIUNE,

CARACTERE

Este acel contract prin care o parte numita locator(proprietar)se obliga sa asigure celeilalte
parti numite locatar (chirias)folosinta unui bun pt o anumita perioada contra unei sume de bani
numita chirie.
Caractere juridice:
-contract sinalagmatic
-comutativ
-consensual
-translativ de folosinta
-cu executare succesiva

Durata contractului poate fi det atunci cand partile fixeaza un termen

Pretul locatiuni :chiria consta intr-o suma de bani sau in orce alte bunuri sau prestati
Capacitatea-poate fi incheiata de o persoana cu capacitate de exercitiu deplina.Sotii oricare dintre
ei pot inchiria un bun comun considerandu se ca are mandatul tacit al celuilalt sot,locatiunea fiind
un act de administrare.Minorul cu varsta 14-18 ani poate face acte de administrare care nu il
prejudiciaza.

29. CONTRACTUL DE LOCATIUNE CONSIMTAMANT, OBIECT SI

CAUZA
Acel contract prin care o persoana numita locator(proprietar)se obliga sa asigure celeilalte parti
numite locatar(chirias) folosinta unui bun pt o anumita perioada contra unei sume de bani.
Consintamantul sa fie valabil exprimat si sa vina de la o persoana capabila si sa nu fie viciat
Obiectul este format din bunul inchiriat si suma de bani numita chirie.
Bunul inchiriat poate fi mobil , imabil ,corporal sau incorporal.Chiria este suma de bani care
este echivalenta folosintei bunului si se stabileste in bani,pot fi si sub forma unei prestatii,se
stabileste de parti si se achita la termenele prevazute in contract
Cauza trebuie sa existe sa fie licita si morala .

30.OBLIGATIILE LOCATORULUI
Locatarul are urmatoarele obligatii :
-sa ia in primire bunul dat in locatiune la termenul prevazut in contract
-sa plateasca chiria la termenul stabilit in contract
-sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta
-sa restituie bunul la incetarea contractului
Partile pot stabili locul plati ,daca nu il stabilesc plate se face la domiciliul locatarului.
In cazul ne executari obligatieilocatorul poate cere executarea silita a locatarului sau rezilierea
contractului.
Locatarul poate face lucrari de mica insemnatate care nu schimba destinatia bunului.
Partile pot conveni in contract ca toate reparatile sa se faca de catre locator.
Locatarul are obligatia de a permite locatorului sa verifice bunul la intervale de timp.

31. OBLIGATIILE LOCATARULUI

Locatorul are urmatoarele obligatii:
-sa predea locatarului bunul dat in folosinta temporara,predarea se face printr-un proces verbal la
termenul prevazut in contract si la locul unde se afla bunul
-sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiuni
-sa asigure locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii
-de a garanta folosinta linistita si utila a lucrului inchiriat
Locatorul este obligat sa predea bunul impreuna cu toate accesorile sale in stare
corespunzatoare utila acestuia.
De asemenea este obligat sa efectueze toate reparatile care sunt necesare pt a mentine bunul
in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiuni
Daca dupa incheierea contractului se iveste nevoia unor reparatii care sunt in sarcina
locatorului,iar acesta desi este instintat ,nu incepe sa ia masuri necesare reparatile pot fi facute
de locatar.In acest caz locatorul tr sa plateasca reparatile facut de locatar.

32. INCETAREA LOCATIUNII

DENUNTAREA UNILATERALA

EXPIRAREA

TERMENULUI

SI

Cauze de incetare:-denuntarea unilaterala

-rezilierea pt neexecutare
-pieirea bunului
-desfiintarea titlului locatorului
-instrainarea lucrului inchiriat daca exista o clauza in acest sens.
Expirarea termenului-daca partile au stabilit durata contractului de locatiune acesta inceteaza de
drept prin simpla trecere a timpului fara sa fie nevoie de o instintare prealabila.La expirarea
termenului se naste obligatia de restituire a bunului data locatiunii.Contractul de locatiune pe
perioada determinate constat printr-un inscris authentic sub semnatura private inregistrat la
organul fiscal constituie titlu executoriu.
Denuntarea unilaterala-este un caz de incetare a contractului de locatiune atunci cand acesta a
fost incheiat pe o perioada nedeterminata astfel daca partile nu au stabilit durata locatiunii oricare
dintre parti poate denunta contractul printr-o notificare facuta celeilalte parti cu respectrea uni
termen de preaviz.Denuntarea poate fi facuta de oricare dintre parti si nu trebuie acceptata de
cealalta parte.

33. REZILIEREA CONTRACTULUI DE LOCATIUNE

Locatiunea este contractul prin care o parte numita locator se oblige sa asigure celeilalte parti
numita locatar folosinta unui bun pt o anumita perioada in schimbul unui pret numit chirie.
Fiind un contract sinalagmatic cu executare succesiva contractul este supus rezilierii pt
neexecutare de obligatii.
Rezilierea locatiunii atunci cand fara justificare una dintre partile contractului de locatiune nu
isi executa obligatiile nascute din acest contract cealalta parte are dreptul de a rezilia locatiunea
cu daune interese daca este cazul potrivit legii.
Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului.
Rezilierea poate fi ceruta pentru motive cum ar fi:
-abuzul de folosinta al bunului
-schimbarea de destinatie a lucrului
-neefectuarea de reparatii

34. INSTRAINAREA LUCRULUI INCHIRIAT

Locatorul poate sa instaineze bunul pe care l-a inchiriat.Locatorul are un drept de
folosinta al lucrului care este opozabil cumparatorului in urmatoarele situatii:
-in cazul imobilelor inscrie in cartea funciara daca locatorul a fost notat in cartea funciara
-in cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara daca data certa locatorului este anterioara datei
certe instrainarii
-in cazul mobilelor supuse formalitatilor de publicitate de locatorul a indeplinit aceasta
formalitate
-in cazul celorlalte bunuri mobile daca la data instrainarii bunul se afla in folosinta locatarului
astfel cumparatorul unui bun care a fost dat in locatiune este obligat sa respecte locatiunea
intervenita; bineinteles chiria va fi incasata de noul locator(cumparator).

In acest sens cumparatorul trebuie sa ii aduca la cunostinta locatarului vanzarea intervenita.Partile

pot conveni la incheierea contractului ca in cazul instrainarii bunului dat in locatiune locatiunea
sa inceteze.

35. CONTRACTUL DE ARENDA NOTIUNE, CARACTERE JURIDICE SI

FORMA CONTRACTULUI
-este un contract prin care 1 dintre parti numita aredator transmite celeilalte parti arendas
exportarea de bunuri agricole pt o perioada determinate contra unei sume de bani numita arenda.
Caractere juridice:
-contract sinalagmatic:da nastere la obigatii reciproce
-contract cu titlu oneros:partile urmaresc obtinerea unui folos material
-executare succesiva
-contract netranslativ de proprietate-se transmite doar folosinta adica exploatarea de bunuri
agricole
-contract solemn-se incheie sub forma inscrisului autentic si sub sanctiunea nulitatii absolute
Forma-legea impune ca un exemplar din contract se depune la consiliul local in a carui raza
teritoriala se afla bunurile arendate.Contractul se inregistreaza la consiliul local intr un registru
special sub sub sanctiunea unei amenzi civile stabilita de instanta pentru fiecare zi de intarziere.

36.CONDITII DE VALIDITATE A CONTRACTULUI DE ARENDA

Conditii de form
Contractul de arendare trebuie ncheiat n form scris, sub sanciunea
nulittii absoluteSub sanciunea unei amenzi civile stabilite de ins tana de judecat
pentru fiecare zi de ntrziere, arendasul trebuie s depun un exemplar al contractului
la consiliul local n a crui raz teritorial se afl bunurile agricole arendate, pentru a fi nregistrat
ntr-un registru special tinut de secretarul consiliului local
Cnd bunurile arendate sunt situate n raza teritorial a mai multor consilii locale, cte un
exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local n a crui raz teritorial sunt
situate bunurile arendate
Dispoziiile n materie de carte funciar rmn apli cabile
Toate cheltuielile legate de ncheierea, nregistrarea i publicitatea contractului de arendare revin
arendasului.
Schimbarea categoriei de folosin. Arendaul poate schimba categoria de
folositn a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat n scris de ctre proprietar si cu
respectarea dispoziiilor legale n vigoare.

37.OBLIGATIILE PARTILOR IN CONTRACTUL DE ARENDA

Arendasul este obligat, chiar n lips de stipulatie expres, s asigure bunurile agricole pentru
riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza uno r calamitti naturale.
Obligatiile arendatorului fiind un contract sinlagmatic ambele pri are dreptul si
obligatii: de predare a bunurilor arendate la termenul si conditiile stabilite la contractul de
arendare, de agaranta pe arenda de evictiune total sau parial, precum si de viciile ascunse ale
bunurilor arendate, de a menine bunurile arendate in stare corespunzatoare de folosinta pe toata
durata arendrii.
Obligaiile arendaului- s ia in primire bunurile arendate;
- s plteasc arenda in cantumurile si la termenele prevzute in contract.

n cazul in care recolta intr-un an a fost distrusa fortuit adica fara culpa arendasului, acesta poate
solicita o reducere a arendei. Arendasul nu poate cere reducerea arendei daca recolta a pierit dup
ce a fost culeasa.
- s foloseasc bunurile arendate cu pruden i diligen;
- s asigure bunurile arendate n vederea recuperarii daunelor produse de
calamiti; NCC obliga arendasul la asigurarea recoltelor si a bunurilor pt riscul pieirii din cauza
calamitilor.
- s restituie bunurile arendate la expirarea contractului;
- s suporte toate cheltuielile cu incheierea, inregistrarea si publicitatea
contractului.

38.CONTRACTUL DE MANDAT NOTIUNE, CARACTERE JURIDICE,

FELURILE MANDATULUI
Noiune.Mandatul este contractul prin care o parte, numit mandatar, se oblig s ncheie unul
sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte pri, numit mandant.
Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre dou persoane fizice se
prezum a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei
activiti profesionale se prezum a fi cu titlu oneros.Dac mandatul este cu titlu oneros, iar
remuneraia mandatarului nu este determinat prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii,
uzanelor ori, n lips, dup valoarea serviciilor prestate.Dreptul la aciunea pentru stabilirea
cuantumului remuneraiei se prescrie odat cu dreptul la aciunea pentru plata acesteia.
Felurile mandatului.Mandatul este cu sau fr reprezentare.
Puterea de reprezentare.Dac din mprejurri nu rezult altfel, mandatarul l reprezint pe
mandant la ncheierea actelor pentru care a fost mputernicit.mputernicirea pentru reprezentare
sau, dac este cazul, nscrisul care o constat se numete procur.Dispoziiile referitoare la
reprezentarea n contracte se aplic n mod corespunztor.

39. MANDATUL CU REPREZENTARE NOTIUNE, FORMA SI DOVADA

MANDATULUI
Noiune.Mandatul este contractul prin care o parte, numit mandatar, se oblig s ncheie unul
sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte pri, numit mandant.In mandatul cu reprezentare
mandatarul incheie acte juridice in numele mandantului si pe raspunderea acestuia.
Forma si dovada mandatului
-este un contract consensual legea nu I impune o anumita forma speciala de aceea Codul
Civil face precizare ca un contract de mandat poate fi ncheiat n form scris, autentic ori sub
semntur privat, sau verbal. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de
catre mandatar care echivaleaza cu acceptarea mandatului. Mandatul dat pentru ncheierea unui
act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie s respecte acea form, sub sanciunea
aplicabil actului nsui. Prevederea nu se aplic atunci cnd forma este necesar doar pentru
opozabilitatea actului fa de teri, dac prin lege nu se prevede altfel.
Cazul special de acceptare tacitn absena unui refuz nentrziat, mandatul se consider acceptat
dac privete actele a cror ncheiere intr n exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care
acesta i-a oferit serviciile fie n mod public, fie direct mandantului,se va ine seama, ntre altele,
de prevederile legale, de practicile statornicite ntre pri i de uzane.
Durata mandatului.Dac prile nu au prevzut un termen, contractul de mandat nceteaz n 3 ani
de la ncheierea lui.

40. CONDITII DE FOND CAPACITATEA, CONSIMTAMANTUL SI

OBIECTUL MANDATULUI
Capacitatea-legea nu impune conditii speciale atat mandantul cat si mandatarul trebuie sa
aibe capacitate de a incheia o conventie.Capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura
actului juridic pe care urmeaza sa il incheie mandatarul.
Mandantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul pentru incheierea caruia l-a
imputernicit pe mandatar deoarece efectele acelui act se produc asupra mandantului.
Mandatarul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia un act juridic conform imputernicirii
date,dar datele pe care el le incheie in numele mandatului trebuie sa exprime un consimtamant
valabil.
Consimtamantul avand caracter consensual nu trebuie sa imbrace o forma speciala trebuie
sa indeplineasca conditii privind validitatea unei conventii.In cazul in care consimtamantul este
viciat contractul de mandat este anulabil adica e lovit de nulitate relative.
Contractul incheiat de un reprezentant asa cum e mandatarul aflat in conflict de interese
cu reprezentantul(mandant)poate fi anulat la cererea reprezentantului.Mandatarul are dreptul la
actiune in nulitate relative a contractului incheiata intre mandatar si un tert care este de rea
credinta adica a cunoscut sau trebuia sa cunoasca conflictul de interese intre mandatar si
mandant.
Obiectul-acesta trebuie sa indeplineasca conditiile generale prevazute de lege adica sa
fie:-licit si moral,determinat/determinabil,posibil.In toate cazurile obiectul contractului este
format numai din acte juridice nu si fapte materiale.Faptele materiale pot avea insa un caracter
accesoriu actelor juridice.Prin contractul de mandate nu pot fi incheiate acte juridice cu caracter
personal(testamentul mandantului,marturia in proces).Contractul de mandate poate fi pe durata
determinate sau nedeterminata.Daca partile nu prevazut in contract un termen el inceteaza in 3
ani de la incheiere.

41.OBLIGATIILE MANDATARULUI.

Mandatarul nu poate s depeasc limitele stabilite prin mandate,cu toate acestea, el se

poate abate de la instruciunile primite, dac i este imposibil s l ntiineze n prealabil
pe mandant i se poate prezuma c acesta ar fi aprobat abaterea dac ar fi cunoscut
mprejurrile ce o justific. n acest caz, mandatarul este obligat s l ntiineze de ndat
pe mandant cu privire la schimbrile aduse executrii mandatului.
Dac mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este inut s execute mandatul cu
diligena unui bun proprietar. Dac ns mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este
obligat s l ndeplineasc cu diligena pe care o manifest n propriile afaceri.Mandatarul
este obligat s l ntiineze pe mandant despre mprejurrile care au aprut ulterior
ncheierii mandatului i care pot determina revocarea sau modificarea acestuia.
Orice mandatar este inut s dea socoteal despre gestiunea sa i s remit mandantului
tot ceea ce a primit n temeiul mputernicirii sale, chiar dac ceea ce a primit nu ar fi fost
datorat mandantului.n perioada n care bunurile primite cu ocazia executrii mandatului
de la mandant ori n numele lui se afl n deinerea mandatarului, acesta este obligat s le
conserve.

Mandatarul datoreaz dobnzi pentru sumele ntrebuinate n folosul su ncepnd din

ziua ntrebuinrii, iar pentru cele cu care a rmas dator, din ziua n care a fost pus n
ntrziere.
n lipsa unei convenii contrare, mandatarul care i-a ndeplinit mandatul nu rspunde
fa de mandant cu privire la executarea obligaiilor asumate de persoanele cu care a
contractat, cu excepia cazului n care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit s i fi
fost cunoscut la data ncheierii contractului cu acele persoane.
n absena unei stipulaii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra
mpreun nu are efect dac nu a fost acceptat de ctre toate aceste persoane.Cnd mai
multe persoane au acceptat acelai mandat, actele lor l oblig pe mandant chiar dac au
fost ncheiate numai de una dintre ele, afar de cazul cnd s-a stipulat c vor lucra
mpreun.n lips de stipulaie contrar, mandatarii rspund solidar fa de mandant dac
s-au obligat s lucreze mpreun.
Mandatarul este inut s ndeplineasc personal mandatul, cu excepia cazului n care
mandantul l-a autorizat n mod expres s i substituie o alt persoan n executarea n tot
sau n parte a mandatului.
Chiar n absena unei autorizri exprese, mandatarul i poate substitui un ter dac:
a) mprejurri neprevzute l mpiedic s aduc la ndeplinire mandatul;
b) i este imposibil s l ntiineze n prealabil pe mandant asupra acestor mprejurri;
c) se poate prezuma c mandantul ar fi aprobat substituirea dac ar fi cunoscut
mprejurrile ce o justific, mandatarul este obligat s l ntiineze de ndat pe mandant
cu privire la substituire.Dac substituirea nu a fost autorizat de mandant, mandatarul
rspunde pentru actele persoanei pe care i-a substituit-o ca i cum le-ar fi ndeplinit el
nsui.Dac substituirea a fost autorizat, mandatarul nu rspunde dect pentru diligena
cu care a ales persoana care l-a substituit i i-a dat instruciunile privind executarea
mandatului.n toate cazurile, mandantul are aciune direct mpotriva persoanei pe care
mandatarul i-a substituit-o.
Mandatarul va exercita drepturile mandantului fa de teri, dac bunurile primite pentru
mandant prezint semne de deteriorare sau au ajuns cu ntrziere. n caz de urgen,
mandatarul poate proceda la vnzarea bunurilor cu diligena unui bun
proprietar,mandatarul trebuie s l anune de ndat pe mandant.

42.OBLIGATIILE MANDANTULUI

n lipsa unei convenii contrare, mandantul este obligat s pun la dispoziia mandatarului
mijloacele necesare executrii mandatului.Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile
rezonabile avansate de acesta din urm pentru executarea mandatului, mpreun cu
dobnzile legale aferente, calculate de la data efecturii cheltuielilor.
Mandantul este obligat s repare prejudiciul suferit de ctre mandatar n executarea
mandatului, dac acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului.
Dac mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat s plteasc mandatarului
remuneraia, chiar i n cazul n care, fr culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi
executat.
Cnd mandatul a fost dat aceluiai mandatar de mai multe persoane pentru o afacere
comun, fiecare dintre ele rspunde solidar fa de mandatar de toate efectele mandatului.

Pentru garantarea tuturor creanelor sale mpotriva mandantului izvorte din mandat,
mandatarul are un drept de retenie asupra bunurilor primite cu ocazia executrii
mandatului de la mandant ori pe seama acestuia.

43.INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDANT

Modurile de ncetare:
Pe lng cauzele generale de ncetare a contractelor, mandatul nceteaz prin oricare dintre
urmtoarele moduri:
a) revocarea sa de ctre mandant;
b) renunarea mandatarului;
c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.
Cu toate acestea, atunci cnd are ca obiect ncheierea unor acte succesive n cadrul unei activiti
cu caracter de continuitate, mandatul nu nceteaz dac aceast activitate este n curs de
desfurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renunare al prilor ori al motenitorilor
acestora.
Condiiile revocrii
Mandantul poate oricnd revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma n care contractul
de mandat a fost ncheiat i chiar dac a fost declarat irevocabil.
mputernicirea dat unui nou mandatar pentru aceeai afacere revoc mandatul iniial.
Mandatul dat n condiiile prevzute la Art. 2028 nu poate fi revocat dect cu acordul tuturor
mandanilor.
Efectele revocrii.Mandantul care revoc mandatul rmne inut s i execute obligaiile fa de
mandatar. El este, de asemenea, obligat s repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza
revocrii nejustificate ori intempestive.
Atunci cnd prile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se consider a fi nejustificat dac
nu este determinat de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de for major.
Publicitatea revocrii procurii autentice notariale.Dac procura a fost dat n form autentic
notarial, n vederea informrii terilor, notarul public cruia i se solicit s autentifice
revocarea unei asemenea procuri este obligat s transmit, de ndat, revocarea ctre Registrul
naional notarial, inut n format electronic, potrivit legii.
Notarul public care autentific actul pentru ncheierea cruia a fost dat procura are obligaia s
verifice la Registrul naional notarial dac acea procur a fost revocat.
Renunarea mandatarului
Mandatarul poate renuna oricnd la mandat, notificnd mandantului renunarea sa.
Dac mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remuneraia pentru actele pe care
le-a ncheiat pe seama mandantului pn la data renunrii.
Mandatarul este obligat s l despgubeasc pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul
renunrii, cu excepia cazului cnd continuarea executrii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului
nsui o pagub nsemnat, care nu putea fi prevzut la data acceptrii mandatului.
Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre pri
n caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre pri, motenitorii ori reprezentanii
acesteia au obligaia de a informa de ndat cealalt parte, mandatarul sau motenitorii ori
reprezentanii si sunt obligai s continue executarea mandatului dac ntrzierea acesteia risc
s pun n pericol interesele mandantului ori ale motenitorilor si.
Necunoaterea cauzei de ncetare a mandatului

Tot ceea ce mandatarul a fcut, n numele mandantului, nainte de a cunoate sau de a fi putut
cunoate cauza de ncetare a mandatului este socotit ca valabil fcut n executarea acestuia.
Meninerea unor obligaii ale mandatarului
La ncetarea n orice mod a mandatului, mandatarul este inut s i execute obligaiile de a da
socoteala.
ncetarea mandatului n caz de pluralitate de mandatari
n lipsa unei convenii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligai s lucreze mpreun
nceteaz chiar i atunci cnd cauza ncetrii l privete numai pe unul dintre ei.

44.CONTRACTUL DE COMODAT(IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA).

mprumutul de folosin este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numit comodant, remite
un bun mobil sau imobil celeilalte pri, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu
obligaia de a-l restitui dup un anumit timp.
Dac nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoan care are dreptul de a folosi bunul
poate fi comodant.
Comodatarul este inut s pzeasc i s conserve bunul mprumutat cu prudena i diligena unui
bun proprietar.
Comodatarul nu poate folosi bunul mprumutat dect n conformitate cu destinaia acestuia
determinat prin contract ori, n lips, dup natura bunului. El nu poate permite unui ter s l
foloseasc dect cu aprobarea prealabil a comodantului.
Comodatarul nu rspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultat numai din folosina
n scopul creia bunul i-a fost mprumutat.Dac ns comodatarul folosete bunul cu alt
destinaie dect aceea pentru care i-a fost mprumutat sau dac prelungete folosina dup
scadena restituirii, comodatarul rspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar dac aceasta
se datoreaz unei fore majore, afar de cazul cnd dovedete c bunul ar fi pierit ori s-ar fi
deteriorat oricum din cauza acelei fore majore.
Comodatarul rspunde pentru pieirea bunului mprumutat cnd aceasta este cauzat de fora
major de care comodatarul l-ar fi putut feri ntrebuinnd un bun propriu sau cnd, neputnd
salva dect unul dintre cele dou bunuri, l-a preferat pe al su.
Comodatarul suport cheltuielile pe care le-a fcut pentru a folosi bunul.Cu toate acestea,
comodatarul are dreptul s i fie rambursate cheltuielile pentru lucrrile necesare asupra bunului
care nu puteau fi prevzute la ncheierea contractului, atunci cnd comodantul, ntiinat n
prealabil, nu s-a opus efecturii lor ori cnd, din cauza urgenei lucrrilor, acesta nu a putut fi
ntiinat n timp util.
Comodantul care, la data ncheierii contractului, cunotea viciile ascunse ale bunului mprumutat
i care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este inut s repare prejudiciul suferit din
aceast cauz de comodatar.
n niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retenie pentru obligaiile ce s-ar nate n
sarcina comodantului.
Dac mai multe persoane au mprumutat mpreun acelai bun, ele rspund solidar fa de
comodant.
Comodatarul este obligat s napoieze bunul la mplinirea termenului convenit sau, n lips de
termen, dup ce s-a folosit de bun potrivit conveniei.Dac termenul nu este convenit i fie
contractul nu prevede ntrebuinarea pentru care s-a mprumutat bunul, fie ntrebuinarea are un
caracter permanent, comodatarul este obligat s napoieze bunul la cererea comodantului.

Comodantul poate cere restituirea bunului atunci cnd are el nsui o nevoie urgent i
neprevzut de bun, atunci cnd comodatarul decedeaz sau atunci cnd acesta i ncalc
obligaiile.
n ceea ce privete obligaia de restituire, contractul de comodat ncheiat n form autentic sau
printr-un nscris sub semntur privat cu dat cert constituie titlu executoriu, n condiiile legii,
n cazul ncetrii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.Dac nu s-a stipulat
un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai n cazul n
care nu se prevede ntrebuinarea pentru care s-a mprumutat bunul ori ntrebuinarea prevzut
are un caracter permanent.

45.CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE CONSUMATIE.

mprumutul de consumaie este contractul prin care mprumuttorul remite mprumutatului o
sum de bani sau alte asemenea bunuri fungibile i consumptibile prin natura lor, iar
mprumutatul se oblig s restituie dup o anumit perioad de timp aceeai sum de bani sau
cantitate de bunuri de aceeai natur i calitate.Atunci cnd o persoan acord un mprumut fr a
o face cu titlu profesional, nu i sunt aplicabile dispoziiile legale privind instituiile de credit i
instituiile financiare nebancare.
n lipsa unei stipulaii contrare, mprumutul se prezum a fi cu titlu gratuit.Pn la proba contrar,
mprumutul care are ca obiect o sum de bani se prezum a fi cu titlu oneros.
Prin ncheierea valabil a contractului, mprumutatul devine proprietarul bunului i suport riscul
pieirii acestuia.
Termenul de restituire se prezum a fi stipulat n favoarea ambelor pri, iar dac mprumutul este
cu titlu gratuit, numai n favoarea mprumutatului.
Dac nu a fost convenit un termen de restituire, acesta va fi stabilit de instan, inndu-se seama
de scopul mprumutului, de natura obligaiei i a bunurilor mprumutate, de situaia prilor i de
orice alt mprejurare relevant.Dac ns s-a stipulat c mprumutatul va plti numai cnd va
avea resursele necesare, instana, constatnd c mprumutatul le deine sau le putea obine ntre
timp, nu va putea acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni.Cererea pentru stabilirea
termenului de restituire se soluioneaz potrivit procedurii prevzute de lege pentru ordonana
preedinial,cererea este supus prescripiei, care ncepe s curg de la data ncheierii
contractului.
Restituirea mprumutului.n lipsa unei stipulaii contrare, mprumutatul este inut s restituie
aceeai cantitate i calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi creterea sau scderea
preului acestora.n cazul n care mprumutul poart asupra unei sume de bani, mprumutatul nu
este inut s napoieze dect suma nominal primit, oricare ar fi variaia valorii acesteia, dac
prile nu au convenit altfel.Dac nu este posibil s se restituie bunuri de aceeai natur, calitate
i n aceeai cantitate, mprumutatul este obligat s plteasc valoarea lor la data i locul unde
restituirea trebuia s fie fcut.
Rspunderea pentru vicii. mprumuttorul este inut, ntocmai ca i comodantul, s repare
prejudiciul cauzat de viciile bunului mprumutat. n cazul mprumutului cu titlu oneros,
mprumuttorul este rspunztor de prejudiciul suferit de mprumutat din cauza viciilor bunurilor
mprumutate, aplicndu-se n mod corespunztor regulile referitoare la garania vnztorului.

46.CONTRACTUL DE DEPOZIT NOTIUNE, CARACTERE JURIDICE,

FELURILE.

Depozitul este contractul prin care depozitarul primete de la deponent un bun mobil, cu obligaia
de a-l pstra pentru o perioad de timp i de a-l restitui n natur.
Remiterea bunului este o condiie pentru ncheierea valabil a contractului de depozit, cu excepia
cazului cnd depozitarul deine deja bunul cu alt titlu.
Pentru a putea fi dovedit, contractul de depozit trebuie ncheiat n scris.
Delimitarea. Cnd sunt remise fonduri bneti sau alte asemenea bunuri fungibile i
consumptibile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le primete i nu trebuie s fie
restituite n individualitatea lor. n aceast situaie se aplic, n mod corespunztor, regulile de la
mprumutul de consumaie, cu excepia cazului n care intenia principal a prilor a fost aceea
ca bunurile s fie pstrate n interesul celui care le pred. Existena acestei intenii se prezum
atunci cnd prile au convenit c restituirea se poate cere anterior expirrii termenului pentru
care bunurile au fost primite.
Remuneraia depozitarului .Depozitul este cu titlu gratuit, dac din convenia prilor sau din
uzane ori din alte mprejurri, precum profesia depozitarului, nu rezult c trebuie s fie pltit o
remuneraie. Cnd cuantumul remuneraiei nu este stabilit prin contract, instana judectoreasc l
va stabili n raport cu valoarea serviciilor prestate.

47.DEPOZITUL VOLUNTAR CAPACITATEA, CONSIMTAMANTUL,

OBIECTUL, CAUZA SI DOVADA CONTRACTULUI
Este denumit asa deoarece deponentul isi alege depozitarul; este cea mai intalnita forma in
practica. Conditii de fond:
1. Capacitatea deponentul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplin; depozitarul
trebuie sa aiba capacitate deplin de exerciiu si poate si fizica sau juridic;
2. Consimmantul valabil exprimat si neviciat;
3. Obiectul este format din bunuri mobile necomsumtibile, corporale, pot fi si titluri de
valoare, nominale sau la purttor. Deoarece depozitarul este obligat s restituie bunul n
natur, obiectul trebuie s fie cert;
4. Cauza trebuie sa existe si sa fie licit si moral;
5. Scopul este pstrarea si conservarea bunului;
6. Dovada contractului legea nu impune o anumit form dar pt a constitui in viitor o
prob , contractul se incheie in form scris;

48.OBLIGATIILE DEPOZITARULUI SI ALE DEPONENTULUI

Dac nu s-a convenit altfel, depozitarul rspunde numai n cazul n care nu a depus
diligena dovedit pentru pstrarea propriilor sale bunuri. n lips de stipulaie contrar,
atunci cnd depozitarul este remunerat sau este un profesionist ori i s-a permis s se
foloseasc de bunul depozitat, el are obligaia de a pstra bunul cu pruden i diligen.
Depozitarul nu se poate servi de bunul ncredinat lui fr nvoirea expres sau prezumat
a deponentului.
Dac depozitarul este minor sau pus sub interdicie, deponentul poate cere restituirea
bunului remis att timp ct acesta se afl n minile depozitarului incapabil. n cazul n
care restituirea n natur nu mai este posibil, deponentul are dreptul de a cere s i se
plteasc o sum de bani egal cu valoarea bunului, dar numai pn la concurena sumei
cu care s-a mbogit depozitarul.

Dac nu se prevede altfel prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului s fac
dovada c este proprietar al bunului depozitat. Aceast dovad nu poate fi cerut nici
persoanei desemnate de ctre deponent n vederea restituirii bunului.
Depozitarul este obligat s schimbe locul i felul pstrrii stabilite prin contract, dac
aceast schimbare este necesar pentru a feri bunul de pieire, pierdere, sustragere sau
stricciune i este att de urgent nct consimmntul deponentului nu ar putea fi
ateptat.
Depozitarul nu poate ncredina altuia pstrarea bunului, fr consimmntul
deponentului, cu excepia cazului n care este silit de mprejurri s procedeze astfel.
Depozitarul ndreptit s ncredineze unei alte persoane pstrarea bunului rspunde
numai pentru alegerea acesteia sau pentru instruciunile pe care i le-a dat, cu condiia s fi
adus de ndat la cunotina deponentului locul depozitului i numele persoanei care a
primit bunul.n caz contrar, depozitarul rspunde pentru fapta subdepozitarului ca pentru
fapta sa proprie.n toate cazurile, subdepozitarul rspunde fa de deponent pentru fapta
sa.
Depozitarul care, fr a avea acest drept, a schimbat locul sau felul pstrrii ori s-a folosit
de bunul depozitat sau l-a ncredinat unei tere persoane rspunde i pentru caz fortuit, cu
excepia situaiei n care dovedete c bunul ar fi pierit chiar i dac nu i-ar fi depit
drepturile.
Deponentul poate s solicite oricnd restituirea bunului depozitat, chiar nuntrul
termenului convenit. El este ns obligat s ramburseze depozitarului cheltuielile pe care
acesta le-a fcut n considerarea acestui termen.Atunci cnd depozitarul a emis un nscris
care face dovada depozitului ori care confer deintorului su dreptul de a retrage bunul
depozitat, depozitarul poate cere s i fie napoiat acel nscris. Depozitarul l poate
constrnge pe deponent s reia bunul, dac exist motive grave pentru aceasta, chiar
naintea expirrii termenului convenit. n cazul n care nu s-a convenit un termen,
depozitarul poate restitui oricnd bunul, dar poate fi obligat la plata de despgubiri, dac
restituirea este intempestiv sau are loc inoportun.
Dac nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit trebuie s se fac la locul unde
acesta trebuia pstrat, iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt n sarcina deponentului.
Totui, atunci cnd depozitarul a schimbat unilateral locul pstrrii bunului, deponentul
poate cere depozitarului fie s aduc bunul n acel loc n vederea restituirii, fie s suporte
diferena dintre cheltuielile prilejuite de restituire i acelea care s-ar fi fcut n lipsa
acestei schimbri.Bunul se restituie n starea n care acesta se afl la momentul restituirii.
Deteriorarea ce nu a fost pricinuit de fapta depozitarului rmne n sarcina
deponentului.n caz de neexecutare culpabil a obligaiei de restituire, dac bunul nu
poate fi recuperat n natur de ctre deponent, depozitarul are obligaia de a plti
despgubiri, al cror cuantum se determin prin raportare la valoarea de nlocuire a
bunului, iar nu la valoarea pe care acesta a avut-o la data la care a fost ncheiat contractul.
n caz de deces al deponentului, bunul se restituie motenitorului, la cererea acestuia,
chiar dac prin contract fusese desemnat o alt persoan n acest scop. Atunci cnd exist
mai muli motenitori, restituirea fcut unuia sau unora dintre acetia nu le confer alte
drepturi dect cele rezultate din aplicarea prevederilor legale referitoare la
motenire.Aceste reguli se aplic n mod corespunztor atunci cnd deponentul este
persoan juridic.

Depozitarul este obligat s restituie fructele bunului, dac le-a perceput.Depozitarul nu

datoreaz dobnd pentru fondurile bneti depozitate dect din ziua n care a fost pus n
ntrziere s le restituie.
Cnd exist mai muli deponeni, iar obligaia este indivizibil sau solidar ntre acetia,
depozitarul este liberat prin restituirea bunului oricruia dintre ei, dac nu s-a stabilit altfel
prin contractul de depozit. Dac sunt mai muli depozitari, obligaia de restituire revine
aceluia sau acelora n deinerea crora se afl bunul, cu notificarea ctre ceilali depozitari
a efecturii restituirii.
Cazurile de nerestituire a bunului:
(1) Depozitarul este aprat de obligaia de a restitui bunul, dac acesta i-a fost cerut de ctre
proprietar sau de o alt persoan ndreptit ori dac a fost rechiziionat de autoritatea public
sau dac i-a fost n alt mod ridicat potrivit legii ori a pierit prin caz fortuit.
(2) Atunci cnd n locul bunului care i-a fost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit o sum
de bani sau un alt bun, el este obligat s le predea deponentului.
(3) Dac depozitarul descoper c bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum i pe
adevratul proprietar al bunului, el trebuie s l informeze pe acesta din urm despre depozitul ce
i s-a fcut i s l someze s i exercite drepturile ntr-un termen determinat i ndestultor, fr
nclcarea dispoziiilor penale aplicabile. Numai dup expirarea acelui termen depozitarul se
poate libera prin restituirea lucrului ctre deponent. n aceast perioad, depozitarul este
ndreptit s primeasc aceeai remuneraie ca i n cursul depozitului. Chiar i atunci cnd
contractul de depozit fusese ncheiat cu titlu gratuit, deponentul datoreaz, pentru aceast
perioad, remuneraie, al crei cuantum se stabilete potrivit Art. 2106 alin. (2).
(4) n toate cazurile, depozitarul este inut, sub sanciunea obligrii la plata de despgubiri, s
denune deponentului procesul care i-a fost intentat de revendicant, intervenirea rechiziiei sau a
altei msuri de ridicare ori faptul care l mpiedic s restituie bunul.
Obligaia motenitorului depozitarului
Dac motenitorul depozitarului a vndut cu bun-credin bunul, fr s fi tiut c este depozitat,
el este inut s napoieze numai preul primit sau s cedeze deponentului aciunea sa mpotriva
cumprtorului, dac preul nu i-a fost pltit.
OBLIGATIILE DEPONENTULUI
Deponentul este obligat s ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a fcut
pentru pstrarea bunului. Deponentul trebuie, de asemenea, s l despgubeasc pe
depozitar pentru toate pierderile suferite ca urmare a depozitrii bunului, cu excepia
cazului n care depozitarul a primit bunul cunoscnd sau trebuind s cunoasc natura sa
periculoas.
Dac nu s-a convenit altfel, plata remuneraiei ctre depozitar se face la data restituirii
bunului. n lips de stipulaie contrar, dac restituirea are loc nainte de termen,
depozitarul nu are dreptul dect la partea din remuneraie convenit, corespunztoare
timpului ct a pstrat bunul.

49.VARIETATI DE DEPOZIT
CEL NECESAR este acel depozit in care deponentul fiind intr-o anumit imprejurare ce
prezint un pericol real sau o ameninare nu poate s-i aleag liber depozitarul si incredinteaza
un anumit lucru unei pers spre incredintare;
CEL HOTELIER NCC reglementeaza raspunderea hotelierului pt bunurile aduse la hotel de
ctre alte pers. Deponentul raspunde pt prejudiciile produse hotelului de bunurile aduse. Sunt
considerate ca fiind aduse in hotel bunurile aflate in hotel pe perioada cazrii clientului. Bunurile

aflate in aflarea hot pt care hotelierul isi asum obligatia de supraveghere pe perioada sederii in
hotel. Prevederile acestuia se aplic si in cazul: depozitelor facute de cei internati in spitale pt
imbracaminte, depozitele facute in statiuni, depozitele facute de calatori in vagoanele de dormit.
Hotelierul este ibligat sa primeasca in depozit documente, bani sau alte obiecte. El nu raspunde
daca deponentul nu le depoziteaza, ci le tine in camera. Pt dep hoteliere raspunderea hotelului
este nelimitat pt:
- Prejudiciul cauzat din culpa hotelierului;
- Daca bunuirle au fost incredintate spre pstrare hotelului;
- daca hotelierul a refuzat primirea in depozit a bunuirlor clientului. Clientul este decazut
din drepturile de a I se repara prejudiciul suferit prin furt, distrugere, dac: nu a n tiin at
administratia hotelului in cel mult 24 de ore, daca nu a exercitat dr la actiune pt repararea
prejudiciului in termen de 6 luni de la data producerii prejudiciului.
CEL NEREGULAT nu etse prevzut de NCC dar exist in practic fiind un contract
nenumit. El are ca obiect lucruri fungibile, de gen si consumptibile. Ele pot fi consumate prin
folosinta acestor lucruri depozitate. Depozitarul restituie depozitantului la scaden o cantitate
similar.
DEPOZITUL SECHESTRU este o verietate a depozitului si priveste pstrarea unui bun
aflat inr-un litigiu pn la soluionarea acestuia. Depozitarea lucrului aflat in litigiu se face la
o ter persoan pn la soluionarea litigiului. Obiectul sechestrului este format din bunuri
mobile dar pot fi si imobile.

50.SECHESTRUL
Sechestrul convenional este depozitul prin care dou sau mai multe persoane ncredineaz unui
ter, denumit administrator-sechestru, unul sau mai multe bunuri mobile ori imobile n privina
crora exist o contestaie sau incertitudine juridic, cu obligaia pentru acesta de a le pstra i a
le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului.
Obligaiile, drepturile i puterile administratorului-sechestru sunt determinate prin convenia
prilor, iar n lips se aplic regulile prezentei seciuni.
Conservarea i nstrinarea obiectului sechestrului:
(1) Administratorul-sechestru este inut s pzeasc i s conserve obiectul sechestrului cu
diligena unui depozitar.
(2) Dac natura bunului o cere, administratorul-sechestru este inut s ndeplineasc acte de
administrare, regulile din materia mandatului fiind aplicabile n mod corespunztor.
(3) Cu autorizarea instanei judectoreti, administratorul-sechestru poate s nstrineze bunul, n
cazul n care acesta nu poate fi conservat sau dac, pentru un alt motiv, msura nstrinrii este
vdit necesar.
Administratorul-sechestru trebuie s predea bunul celui desemnat de instana judectoreasc sau,
dup caz, celui indicat prin acordul tuturor prilor care l-au numit.Pn la finalizarea contestaiei
sau pn la ncetarea strii de incertitudine juridic, administratorul-sechestru nu va putea fi
liberat dect prin acordul tuturor prilor care l-au numit sau, pentru motive temeinice, prin
hotrre judectoreasc.
Dac nu s-a convenit altfel, administratorul-sechestru are dreptul la o remuneraie.Chiar i n
cazul sechestrului cu titlu gratuit, administratorul-sechestru are dreptul la restituirea tuturor
cheltuielilor fcute pentru conservarea i administrarea bunului sechestrat, precum i la plata
despgubirilor pentru pierderile suferite n legtur cu acesta.

Sechestrul judiciar.Sechestrul poate fi dispus de instana de judecat, cu aplicarea prevederilor

Codului de procedur civil i, dup caz, a dispoziiilor prezentei seciuni.

51.CONTRACTUL DE TRANZACTIE.
Tranzacia este contractul prin care prile previn sau sting un litigiu, inclusiv n faza executrii
silite, prin concesii sau renunri reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la
cealalt.Prin tranzacie se pot nate, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac
obiectul litigiului dintre pri.
Domeniul de aplicare. Nu se poate tranzaciona asupra capacitii sau strii civile a persoanelor i
nici cu privire la drepturi de care prile nu pot s dispun potrivit legii.Se poate ns tranzaciona
asupra aciunii civile derivnd din svrirea unei infraciuni.
Tranzacia este indivizibil n ceea ce privete obiectul su. n lipsa unei stipulaii contrare, ea nu
poate fi desfiinat n parte.
ntinderea tranzaciei .Tranzacia se mrginete numai la obiectul ei; renunarea fcut la toate
drepturile, aciunile i preteniile nu se ntinde dect asupra cauzei cu privire la care s-a fcut
tranzacia.Tranzacia nu privete dect cauza cu privire la care a fost ncheiat, fie c prile i-au
manifestat intenia prin expresii generale sau speciale, fie c intenia lor rezult n mod necesar
din ceea ce s-a prevzut n cuprinsul tranzaciei.
Pentru a tranzaciona, prile trebuie s aib deplina capacitate de a dispune de drepturile care
formeaz obiectul contractului. Cei care nu au aceast capacitate pot tranzaciona numai n
condiiile prevzute de lege.
Pentru a putea fi dovedit, tranzacia trebuie s fie ncheiat n scris.
Cauzele de nulitate. Tranzacia poate fi afectat de aceleai cauze de nulitate ca orice alt contract.
Cu toate acestea, ea nu poate fi anulat pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce
constituie obiectul nenelegerii prilor i nici pentru leziune.
Tranzacia asupra unui act nul.Este nul tranzacia ncheiat pentru executarea unui act juridic
lovit de nulitate absolut, n afar de cazul n care prile au tranzacionat expres asupra nulitii.
n cazul n care tranzacia s-a ncheiat pentru executarea unui act anulabil, anularea tranzaciei
poate fi cerut doar de partea care la data ncheierii tranzaciei nu cunotea cauza de anulabilitate.
nscrisurile false.Este, de asemenea, nul tranzacia ncheiat pe baza unor nscrisuri dovedite
ulterior ca fiind false.
Descoperirea ulterioar de nscrisuri necunoscute prilor i care ar fi putut influena coninutul
tranzaciei nu reprezint o cauz de nulitate a acesteia, cu excepia cazului n care nscrisurile au
fost ascunse de ctre una dintre pri sau, cu tiina ei, de ctre un ter. Tranzacia este nul dac
din nscrisurile descoperite rezult c prile sau numai una dintre ele nu aveau niciun drept
asupra cruia s poat tranzaciona.
Tranzacia asupra unui proces este anulabil la cererea prii care nu a cunoscut c litigiul fusese
soluionat printr-o hotrre judectoreasc intrat n puterea lucrului judecat.
Tranzacia care, punnd capt unui proces nceput, este constatat printr-o hotrre
judectoreasc poate fi desfiinat prin aciune n nulitate sau aciune n rezoluiune ori reziliere,
precum orice alt contract. Ea poate fi, de asemenea, atacat cu aciune revocatorie sau cu aciunea
n declararea simulaiei.Hotrrea prin care s-a desfiinat tranzacia n cazurile prevzute la alin.
(1) face ca hotrrea judectoreasc prin care tranzacia fusese constatat s fie lipsit de orice
efect.

52.CONTRACTUL DE INNTRETINERE.

Prin contractul de ntreinere o parte se oblig s efectueze n folosul celeilalte pri sau al unui
anumit ter prestaiile necesare ntreinerii i ngrijirii pentru o anumit durat.Dac prin contract
nu s-a prevzut durata ntreinerii ori s-a prevzut numai caracterul viager al acesteia, atunci
ntreinerea se datoreaz pentru toat durata vieii creditorului ntreinerii.
Forma contractului.Contractul de ntreinere se ncheie n form autentic, sub sanciunea
nulitii absolute.
ntinderea obligaiei de ntreinere:
Debitorul ntreinerii datoreaz creditorului prestaii stabilite n mod echitabil inndu-se seama
de valoarea capitalului i de condiia social anterioar a creditorului.
Debitorul este obligat n special s asigure creditorului hran, mbrcminte, nclminte, menaj,
precum i folosina unei locuine corespunztoare. ntreinerea cuprinde, de asemenea, ngrijirile
i cheltuielile necesare n caz de boal.
n cazul n care ntreinerea are caracter viager sau atunci cnd creditorul decedeaz n cursul
duratei contractului, debitorul are obligaia s l nmormnteze.
ntreinerea continu a fi datorat n aceeai msur chiar dac, n cursul executrii contractului,
bunul care a constituit capitalul a pierit total sau parial ori i-a diminuat valoarea, dintr-o cauz
pentru care creditorul ntreinerii nu este inut s rspund.
Clauza prin care creditorul ntreinerii se oblig la prestarea unor servicii este considerat
nescris.
Caracterul incesibil i insesizabil al ntreinerii.Drepturile creditorului ntreinerii nu pot fi cedate
sau supuse urmririi.
Caracterul personal al contractului de ntreinere nu poate fi invocat de pri pentru a se opune
aciunii n revocarea contractului sau aciunii oblice introduse pentru executarea sa.
Cazul special de revocare:
(1) Contractul de ntreinere este revocabil n folosul persoanelor crora creditorul ntreinerii le
datoreaz alimente n temeiul legii dac, prin efectul contractului, el s-a lipsit de mijloacele
necesare ndeplinirii obligaiei de a asigura alimentele.
(2) Revocarea poate fi cerut chiar dac nu exist fraud din partea debitorului ntreinerii i
indiferent de momentul ncheierii contractului de ntreinere.
(3) n loc s dispun revocarea contractului, instana de judecat poate, chiar i din oficiu, ns
numai cu acordul debitorului ntreinerii, s l oblige pe acesta s asigure alimente persoanelor
fa de care creditorul are o astfel de obligaie legal, fr ca n acest mod s fie diminuate
prestaiile datorate creditorului ntreinerii.
nlocuirea ntreinerii prin rent
(1) Dac prestarea sau primirea n natur a ntreinerii nu mai poate continua din motive obiective
sau dac debitorul ntreinerii decedeaz i nu intervine o nelegere ntre pri, instana
judectoreasc poate s nlocuiasc, la cererea oricreia dintre pri, fie i numai temporar,
ntreinerea n natur cu o sum de bani corespunztoare.
(2) Atunci cnd prestarea sau primirea n natur a ntreinerii nu mai poate continua din culpa
uneia dintre pri, instana va majora sau, dup caz, diminua cuantumul sumei de bani care
nlocuiete prestaia de ntreinere.
Regulile aplicabile n cazul nlocuirii ntreinerii prin rent
(1) n toate cazurile n care ntreinerea a fost nlocuit potrivit prevederilor Art. 2261 devin
aplicabile dispoziiile care reglementeaz contractul de rent viager.
(2) Cu toate acestea, dac prin contractul de ntreinere nu s-a convenit altfel, obligaia de plat a
rentei rmne indivizibil ntre debitori.
ncetarea contractului de ntreinere

(1) Contractul de ntreinere ncheiat pe durat determinat nceteaz la expirarea acestei durate,
cu excepia cazului n care creditorul ntreinerii decedeaz mai devreme.
(2) Atunci cnd comportamentul celeilalte pri face imposibil executarea contractului n
condiii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluiunea.
(3) n cazul prevzut la alin. (2), precum i atunci cnd se ntemeiaz pe neexecutarea fr
justificare a obligaiei de ntreinere, rezoluiunea nu poate fi pronunat dect de instan. Orice
clauz contrar este considerat nescris.
(4) Dac rezoluiunea a fost cerut pentru unul dintre motivele prevzute la alin. (2) sau (3),
oferta de ntreinere fcut de debitorul prt dup introducerea aciunii nu poate mpiedica
rezoluiunea contractului.
(5) n cazul n care rezoluiunea se pronun pentru unul dintre motivele prevzute la alin. (2) sau
(3), debitorul n culp nu poate obine restituirea prestaiilor de ntreinere deja executate.
(6) Dreptul la aciunea n rezoluiune se transmite motenitorilor.

53.CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA NOTIUNE, CARACTERE

JURIDICE SI CONDITII DE VALIDITATE.

Prin contractul de rent viager o parte, numit debirentier, se oblig s efectueze n

folosul unei anumite persoane, numit credirentier, prestaii periodice, constnd n sume
de bani sau alte bunuri fungibile.Renta viager se constituie pe durata vieii
credirentierului dac prile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieii
debirentierului sau a unei tere persoane determinate.
Renta viager poate fi constituit cu titlu oneros, n schimbul unui capital de orice natur,
sau cu titlu gratuit i este supus, sub rezerva dispoziiilor capitolului de fa, regulilor
proprii ale actului juridic de constituire.Atunci cnd renta viager este stipulat n
favoarea unui ter, chiar dac acesta o primete cu titlu gratuit, contractul nu este supus
formei prevzute pentru donaie.
Renta viager poate fi constituit pe durata vieii mai multor persoane, urmnd ca, n acest
caz, n lips de stipulaie contrar, obligaia de plat a rentei s nceteze la data la care
decedeaz ultima dintre aceste persoane.
Dac nu s-a convenit altfel, obligaia de plat a rentei viagere este indivizibil n privina
credirentierilor.
Este lovit de nulitate absolut contractul care stipuleaz o rent constituit pe durata vieii
unui ter care era decedat n ziua ncheierii contractului.
Nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o
rent pe durata vieii unei persoane care, la data ncheierii contractului, suferea de o boal
din cauza creia a murit n interval de cel mult 30 de zile de la aceast dat.
Plata ratelor de rent. n lips de stipulaie contrar, ratele de rent se pltesc trimestrial
n avans i indexate n funcie de rata inflaiei. Atunci cnd credirentierul decedeaz
nainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a pltit n avans, debirentierul nu poate
cere restituirea sumei pltite aferente perioadei n care creditorul nu a mai fost n via.
Pentru garantarea obligaiei de plat a rentei constituite cu titlu oneros,n vederea
nscrierii ipotecii legale nu este necesar declararea valorii creanei garantate.
Executarea silit a ratelor. n caz de nendeplinire a obligaiei de plat a ratelor scadente,
credirentierul poate cere sechestrul i vnzarea bunurilor debirentierului, pn la
concurena unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentru viitor. Aceast sum se
stabilete, n condiiile legii, pe baza unei expertize ntocmite n conformitate cu

metodologia de calcul aplicabil n cazul asigurrilor de via, inndu-se seama, printre

altele, de ratele deja ncasate de credirentier, de vrsta i de starea acestuia. Cheltuielile
expertizei sunt suportate de debirentier. Dup ce a fost obinut n urma vnzrii bunurilor
debirentierului, suma se consemneaz la o instituie de credit i va fi pltit
credirentierului cu respectarea cuantumului i scadenelor convenite prin contractul de
rent viager. Dac debirentierul intr n lichidare, credirentierul i poate realiza dreptul
la rent nscriind n tabloul creditorilor o crean al crei cuantum se determin
Creditorul unei rente viagere constituite cu titlu oneros poate cere rezoluiunea
contractului dac debirentierul nu depune garania promis n vederea executrii obligaiei
sale ori o diminueaz.Credirentierul are dreptul la rezoluiune pentru neexecutarea fr
justificare a obligaiei de plat a rentei de ctre debirentier.n lipsa unei stipulaii contrare,
rezoluiunea nu confer debirentierului dreptul de a obine restituirea ratelor de rent deja
pltite.
Irevocabilitatea contractului.Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind
restituirea capitalului i renunnd la restituirea ratelor pltite. Debirentierul este inut la
plata rentei pn la decesul persoanei pe durata vieii creia a fost constituit renta, orict
de mpovrtoare ar putea deveni prestarea acesteia.
Insesizabilitatea rentei.Numai renta viager cu titlu gratuit poate fi declarat insesizabil
prin contract. Chiar i n acest caz, stipulaia nu i produce efectele dect n limita valorii
rentei care este necesar credirentierului pentru asigurarea ntreinerii.

54. EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA

Obligatiile credirentierului are obligatia de plata a capitalului sau de predare a lucrului promis
in schimbul rentei;
-are obligatia de garantie contra evictiunii;
- are obligatia de garantie contra viciilor ascunse.
Obligatiile debirentierului:
- Sa plteasca renta viagera prevazuta in contract pe tot timpul vietii credirentieruli. Ratele
se pltesc la termenul prevazut in contract. Daca nu sunt prevazute ratele se pltesc
trimestrial, in avans indexat in functie de rata inflatiei. In cazul mortii debirentierului,
obligatia de plata a rentei viagere se transmite mostenitorului.
- Obligatia de a prezenta garantii prevazute in contract pt a garanta plata rentei viagere.
Sanctiunea neexecutrii obligatiei debirentierului credirentierul poate cere executarea
silit a debirentierului.