Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Recesiunile sunt comune, depresiunile sunt rare. Conform opiniei lui Paul
Krugman au existat doar dou epoci din istoria economic, care au fost
descrise ca fiind "depresiuni", la acel moment: anii de deflaie i instabilitate
care au urmat Panicii din 1873 i anii de omaj n mas care au urmat crizei
financiare din 1929-1931. Nici depresiunea din secolul 19, nici Marea
Depresiune din secolul 20 nu a fost o epoc de declin non-stop - dimpotriv,
ambele au inclus perioade n care economia a crescut. Dar aceste episoade
de ameliorare nu au fost niciodat suficiente pentru a reface daunele
cauzate de criza iniial, i au fost urmate de recidive. Suntem acum,
conform spuselor lui Krugman, n stadiile incipiente ale unei tere depresiuni.
Acesta va arta, probabil, mai mult ca recesiunea din 1837 dect cea din
1929. Dar costul - pentru economia mondial i, mai presus de toate, pentru
milioanele de viei ruinate de lipsa locurilor de munc - va fi, totui, imens.
n 2008 i 2009, se pare c am fi nvat din istorie. Spre deosebire de
predecesorii lor, care au ridicat ratele dobnzilor pe durata crizei financiare,
liderii actuali ai Federal Reserve Bank i Banca Central European au redus
rata dobnzii i au sprijinit pieele de credit. Spre deosebire de guvernele din
trecut, care au ncercat echilibrarea bugetelor n faa unei economii n declin,
guvernelor din ziua astzi au permis deficitele s creasc.
n ceea ce privete retorica, renaterea metodelor vechi este cea mai
evident n Europa, unde oficialii i-ar fi obinut discursurile de la Herbert
Hoover, prin faptul c susin c mrirea impozitelor i reducerea cheltuielilor
va extinde de fapt economia, prin mbuntirea ncrederii n mediul de
afaceri. Nici America nu face mult mai bine. Cei de la Federal Reserve par a fi
contieni de riscurile deflaioniste - dar ceea ce i propun s fac cu privire
la aceste riscuri este practic irelevant.
n lucrarea de fa ne propunem s prezentm cteva din crizele financiare
importante din istorie, urmrind n principal cauzele acestor crize, efectele
acestora asupra economiei i soluiile implementate. Este foarte dificil de a
alege care criz este mai important, istoria oferindu-ne numeroase
exemple. Lucrarea este structurat n trei pri. n prima parte vom aborda
cteva aspecte conceptuale i teoretice privind crizele financiare, n a doua
parte vom prezenta crize financiare care au afectat Europa, Asia i America
Latin, iar n ultima parte vom prezenta cteva din cele mai importante crize
financiare din istoria economic a Statelor Unite ale Americii.
ASPECTE CONCEPTUALE
n orice domeniu de activitate exist preocupri privind dereglrile care pot
s apar n interiorul lui, studiindu-se astfel cauzele, manifestrile i efectele
lor. Crizele sunt astfel de disfuncionaliti.
Statele Unite
Restul lumii
Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii.
Europa a intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile
financiare interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa
Occidentala au investit sume uriase in structurile financiare interne, au
nationalizat o buna parte dintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze
economia.
Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania,
Franta, Anglia, Italia si Spania, a scazut in ultimele 6 luni cu 20-25%.
Somajul, lipsa de incredere a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a
cetatenilor au crescut in majoritatea statelor din UE. Guvernul german a
alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea imprumuturilor acordate
de banci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernantii au dispus ca alte 60
de miliarde de euro sa fie alocate pentru stimularea economiei.
PIB al Marii Britanii a scazut alarmant in ultimele 6 luni. Incercand sa
supravietuiasca, firmele engleze au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul
de la Londra a alocat 20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi
facute de banci intreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin
pentru acoperirea datoriilor interne ale firmelor britanice, in valoare de peste
500 de miliarde de lire.
Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta. Desi exporturile au
scazut anul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta
comerciala externa a Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de
miliarde de dolari. Cu rezerve valutare enorme, cu mare capacitate de
stimulare a consumului intern si cu surplus comercial solid, China isi va
continua ascensiunea economica.
In Rusia, criza financiara a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul
an pretul titeiului pe piata internationala a scazut cu doua treimi, veniturile
din exportul de petrol s-au deteriorat substantial. Reactionand la deprecierea
rublei, capitalul strain si autohton a reinceput fuga in strainatate. In ultimul
an, bursa de actiuni a scazut cu 70%. In loc sa ia masuri monetariste,
premierul Vadimir Putin a decis sa combata criza economica prin controlul
informatiilor si prin represiuni politice. Ca "sa nu sperie populatia", el a
interzis mass-media sa discute criza financiara si economica.
In timpul crizelor financiare internationale, cerintele pentru resurse naturale,
servicii si produse scad. Ceea ce afecteaza negativ tarile cu economii bazate
pe export. Exporturile din Taiwan, Japonia si Coreea de Sud s-au degradat cu
de la 25 la 50%. Cresterea economica globala, care a fost de 5% in 2007,
Alte consecinte
Rm
Criza economic i-a atins apogeul n 1999 . De atunci Republica Moldova, a
avuto perioad lentde refacere economic. Deiaceast ara fost i
continu s fie ara cu cel mai mic PIB din Europa.Efectele crizei economice
sunt vizibile, pentru cmuli din cetteni pleac spre vest la
munc.Actualmente, Republica Moldova tinde spre alinierea cu practicile UE,
n frunte cu noul partid laguvernare, de dreapta, pro-european. Acesta este
un factor important pentru Republica Moldova i estesusinut moral i
financiar de Uniunea European.. Odat cu intrarea Romniei n Uniunea
European,Republica Moldova a devenit vecinul Uniunii Europene i desigur
beneficiaz de politica de vecintate cuUniunea European. Aceste susineri
dinpartea UE pentru Republica Moldova, are ca iniiativintroducerea ca s
pregteascRepublica Moldova n practic a cerinelor UE, i desigur
integrareaacesteia n spaiul Uniunii Europene. n acest context, este de
apreciat faptul c investiiile n bugetul destat pentru dezvoltarea economic
a rii ajung, i UE este interesat de practicile politice i economice
aleRepublicii Moldova.La nivelul teoretico-normativ putem observa faptul c
dei investiiile din partearilor europene sunt prezente, totui muli
cetteni pleac spre occident, pentru ocuparea unui loc demunc mai
favorabil, i mai bine pltit.