Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Conceptul contenciosului administraiv n doctrina dreptului administrativ.


4.

Prin definiie, contenciosul administrativ nglobeaz totalitatea regulilor aplicabile la


soluionarea juridic a litigiilor aprute n urma activitii administrative, ce snt ndreptate att
spre impunerea unui comportament legal al autoritilor administraiei publice n activitatea lor,
ct i spre repararea prejudiciilor morale i materiale aprute n legtur cu lezarea unor drepturi
ale persoanelor fizice i juridice.
Conceptul contenciosului administrativ permite de a spersa studierea tuturor dificultilor
suscitate de activitatea autoritilor administraiei publice care nu este subordonat justiiei.
Pentru a defini dreptul administrativ ca ramur de drept este necesar de identificat obiectul
de reglementare a acestei ramuri de drept. n literatura de specialitate exist diferite opinii
privitor la obiectul de reglementare a dreptului administrativ. Aceast diversitate de opinii
privind obiectul de reglementare se datoreaz faptului c dreptul administrativ reglementeaz
domenii foarte diferite ale vieii sociale, ncepnd cu problemele de securitate i terminnd cu
problemele privind asigurarea nvmntului, asistenei sociale etc. Obiectul de reglementare al
dreptului administrativ reprezint totalitatea raporturilor sociale (juridice) care apar, se modific
sau se sting n procesul de realizare a administraiei publice. Obiectul de reglementare al
dreptului administrativ ar putea fi identificat reieind din subiectele participante la raporturile
sociale reglementate de normele dreptului administrativ.
Notiunea de contencios administrativ este o notiune consacrata a dreptului
administrativ, utilizata pentru a delimita caile de atac jurisdictionale impotriva actelor si
operatiunilor administrative de recursurile administrative obisnuite. Un recurs, deci o cale de
atac, dobandea caracter jurisdictional (contencios) ori de cate ori autoritatea care il solutiona
avea calitatea de judecator. In felul acesta s-a ajuns - atat in doctrina, cat si in legislatie, mai ales
in perioada interbelica - sa fie utilizati, in mod curent, termenii: contencios administrativ; actiuni
in contencios administrativ; instanta (organ) de contencios administrativ (uneori instanta in
materie de contencios administrativ); legea contenciosului administrativ; hotarari de contencios
administrativ.
Conceptul de contencios administrativ are o sfera de cuprindere mai larga, sau mai
restransa, dupa cum include totalitatea litigiilor juridice dintre administratia publica si cei
administrati, fie numai o parte dintre acestea si anume cele care se solutioneaza de anumite
instante de judecata si potrivit anumitor reglementari juridice, pe baza principiilor de drept
public. Insa, atat in acceptia generala cat si in cea restransa, notiunea contenciosului
administrativ are un sens material si unul formal, organic.
In sens material, contenciosul administrativ priveste litigiile juridice pe care le cuprinde
dar si regimul juridic aplicabil (dreptul comun sau dreptul administrativ), iar sensul formal
(organizatoric) se refera la organele de jurisdictie care sunt competente sa solutioneze
respectivele litigii.
In doctrina s-a mai afirmat ca, la randul lor, organele de contencios se impart in doua
categorii, si anume: organe de contencios judiciar, competente sa solutioneze toate conflictele
juridice ce le-au fost date prin lege si organe de contencios administrativ, competente sa
solutioneze, potrivit legii, conflictele juridice in care cel putin una dintre parti este un serviciu
public administrativ. Prin urmare si activitatile desfasurate de aceste organe vor fi activitati de
contencios judiciar sau activitati de contencios administrativ, dupa caz.

Controlul (supravegherea) administrativ se refer la controlul intern n cadrul


administraiei publice i ar fi o form deosebit de important de autoreglare a regimului de
legalitate i disciplin n administraia public.
Controlul (supravegherea) administrativ poate fi clasificat n urmtoarele categorii:
a) controlul general;
b) controlul departamental;
c) supravegherea administrativ.
Controlul general ine de activitatea autoritilor administrative care au competen
general cum ar fi controlul exercitat de Guvern sau de consiliile locale sau raionale.Guvernul
exercit controlul asupra activitii ministerelor i altor organe ale administraiei publice centrale
de specialitate i, de asemenea, prin intermediul structurilor Cancelariei de Stat, exercit
controlul administrativ de legalitate asupra activitii autoritilor administraiei publice
locale.Consiliile exercit controlul autoritilor executive ale administraiei publice locale.
Controlul departamental este exercitat de ctre organele administra iei publice centrale
de specialitate referitor la structurile subordonate lor, adic respectarea i executarea legilor i
altor acte normative de ctre autoritile, instituiile, ntreprinderile i organiza iile subordonate
lor.De exemplu, Ministerul Educaiei exercit controlul referitor la executarea legislaiei de ctre
instituiile de nvmnt.La aceast categorie ar putea fi menionat i controlul administrativ de
oportunitate asupra autoritilor administraiei publice locale n cazul competenelor delegate de
stat.De asemenea, pe plan local serviciile publice cu competen de specialitate exercit controlul
activitii ntreprinderilor i instituiilor locale.La aceast categorie ar putea fi inclus i controlul
interdepartamental exercitat de ctre organele care au o competen inter-ramural.ntre aceste
autoriti i subiectele supuse controlului, ca regul, lipsesc rela iile de subordonare ierarhic,
cum ar fi controlul respectrii standardelor i normelor, unitilor de msur de ctre autoriti i
organizaii independent de ramura de activitate.
Supravegherea administrativ const n verificarea executrii diferitor norme
speciale,reguli obligatorii consfinite n legi sau alte acte normative, care ac ioneaz n anumite
domenii ale vieii sociale (regulile circula iei rutiere, securit ii anti-incendiare, securitii
sanitare, securitii muncii, reguli fiscale, reguli de audit i altele).Subiectele supravegherii
administrative sunt organele afacerilor interne, diferite inspec ii, servicii, adic reprezentan ii
puterii administrative.Aceste autoriti pot aplica fa de funcionarii publici, persoanele fizice,
ntreprinderi, instituii i organizaii supuse supravegherii msuri de constrngere administrativ
5.

3. Apariia i tendinele dezvoltrii contenciosului administrativ n Republica


Moldova.
Constituia din 29 iulie 1994 a generat reformarea ntregului sistem politic i juridic al
rii. Noiunea de contencios administrativ apare pentru prima data n Republica Moldova ca
rezultat al adoptrii noii Constituii, n care se determin c prin lege organic se reglementeaz
contenciosul administrativ. Anume ntru realizarea normelor constituionale Parlamentul a
adoptat Legea contenciosului adminsitrativ in anul 2000, care are la baz instituirea controlului
jurisdictional asupra activitii organelor administra iei publice
i n perioada sovietic este caracteristic faptul c, dei nu a existat instana
specializat de contencios administrativ, drepturile i libertile ce in de dreptul cetenilor la
petiionare s fac plngeri mpotriva actelor funcionarilor, organelor de stat i obteti au fost
stipulate n Constituia URSS. Potrivit acestora, actele funcionarilor ndeplinite cu nclcarea
legii, cu depirea limitelor mputernicirilor, ce tirbesc drepturile cetenilor, pot fi atacate n
justiie conform legii. Plngerile trebuie s fie soluionate n ordinea i n termenele stabilite de
lege. La fel, accesul cetenilor la justiie n ara noastr a existat i pn la adoptarea Legii
contenciosului administrativ, procedura de adresare fiind reglementat de ctre Codul de
procedur civil, care prevedea dreptul la contestarea actelor administrative n judecat a oricrei
persoane fizice ori juridice, dac se considera lezat printr-un act administrativ sau prin refuzul
nentemeiat al unui organ administrativ sau a unei persoane cu funcii de rspundere de a-i
examina cererea cu privire la un drept recunoscut de lege.Se reglementa obiectul, modul
de adresare i de examinare, hotrrile instanei asupra plngerii.
Noua societate modern n care s-a nscris Republica Moldova dup anii 90, a necesitat
rezolvarea mai multor probleme printre carei edificarea mecanismului juridic adecvat
noilor realiti. Declarndu-se drept stat independent i suveran, Republica Moldova a adoptat
legea suprem- Constituia, n care se reglementeaz principiile i caracteristicile statului de
drept.
Contenciosul administrativ n Republica Moldova a evoluat ncepnd cu stipulrile din
art.72 al Constituiei, cu adoptarea Legii nr. 793-XV din 10.02. 2000 contenciosului
administrativ, corelnd aceast evoluie cu reforma judectoreasc i reformele n
administraia public local i anume cu necesitatea reglementrilor ntr-un mod correct i
adecvat a raporturile juridice administrative din sfera administraiei publice, supunnd unui
control judectoresc specializat actele emise de autoritile administraiei publice.Prin urmare,
ntr-o concluzie general putem meniona c n perioada 1990-2000 pn a f o s t adoptat Legea
contenciosului administrativ n Republica Moldova, nu putem vorbi de o lips total de norme
juridice avnd ca obiect constatarea ilegalitii actelor administrative.

Controlul jurisdicional al actelor administrative.


Controlul judectoresc este o form specific a controlului n domeniul administraiei
publice deoarece, spre deosebire de alte forme de control sau supraveghere, nu are un caracter
sistematic sau permanent.Funcia principal a sistemului judectoresc este nfptuirea
justiiei.Astfel instanele judectore ti examineaz diferite cauze administrative, civile, de
munc, penale i n procesul examinrii acestor cauze ies la iveal momente de nclcarea
sistemic a legalitii i disciplinei n domeniul administra iei publice.Coninutul controlului
judectoresc ca mijloc de asigurare a legalitii i disciplinei n administraia public const n:
a)
aprecierea juridic a deciziilor i aciunilor autoritilor administrative i
funcionarilor publici n baza principiului dreptii;
b)
sancionarea faptelor ilegale i restabilirea drepturilor i intereselor legitime lezate
ale cetenilor i altor persoane;
c)
contribuirea la identificarea cauzelor i condiiilor ce au contribuit la nclcarea
legalitii i disciplinei.
Conform Codul contravenional, Codul de procedur penal instana de judecat,
constatnd n procesul de judecat fapte de nclcare a legalitii i a drepturilor omului, emite,
odat cu Hotrrea, i o ncheiere interlocutorie, prin care aceste fapte se aduc la cunotin
procurorului i, dup caz, persoanei cu funcie de rspundere responsabile.n decursul a 30 de zile,
persoana cu funcie de rspundere sesizat informeaz instana de judecat despre msurile
ntreprinse de ea.
De asemenea instanele judectoreti au un rol hotrtor n soluionarea litigiilor
de contencios administrativ.

2. Evoluia istoric a contenciosului administrativ n dreptul comparat.


n ceea ce privete dreptul administrativ ca ramur distinct de drept, aceast ramur este
relativ tnr, comparativ cu alte ramuri de drept. Dreptul administrativ s-a constituit ca ramur a
dreptului la sfritul secolului XVIII nceputul secolului XIX, mai nti n SUA i dup aceea
n Frana, n rezultatul stabilirii principiului separrii puterilor n stat. S-a constituit puterea
executiv ca putere distinct, n cadrul puterii de stat i astfel a aprut obiectul de reglementare
pentru o nou ramur de drept. Putem meniona c apariia dreptului administrativ ca ramur
distinct este legat de adoptarea Constituiei SUA n 1784 i Constituiei Franei n 1791. Din
cele menionate nu nseamn c norme cu caracter administrativ nu au existat i mai nainte, (de
exemplu, tot timpul, ncepnd cu Roma Antic au existat norme juridice privind organizarea
administrativ a teritoriului statului). Dreptul administrativ poate fi definit ca o ramur a
dreptului public, care cuprinde o totalitate de norme juridice ce reglementeaz organizarea i
funcionarea autoritilor publice ce exercit activiti executive, reglementeaz raporturile
juridice dintre aceste organe, i ntre acestea i particulari (persoane fizice i juridice), precum i
rspunderea (sanciunile aplicabile) pentru nerespectarea acestor norme. n Frana medieval,
parlamentele erau exponentele puterii judectoreti superioare administrative n toate provinciile
competena general le oferea, de rnd cu toate, i competena de organ al jurisdiciei
administrative, care soluiona litigiile de drept public
Prin urmare, toate sistemele monarhiei absolute din Europa Occidental au preluat
aceast modalitate de aprare a drepturilor publice i au funcionat pn la crearea ad-hoc a unui
institut al jurisdiciei administrative dup un model cu totul nou, generat de istoricele
evenimente ale revoluiei din Frana de la sf. sec. XVIII-XIX .
Pornind de la constatrile suficient demonstrate n doctrin referitor la originea i evoluia
contenciosului administrativ n rile europene, reiterm concluziile potrivit crora dup 1789
sub influena revoluiei franceze puterea executiv a fost separat de cea judiciar. Drept
exemple n acest sens servesc Germania, Belgia, Olanda etc.
Actualmente, caracteristicile regimurilor administrative contemporane snt ntr-o
dezvoltare continu n sistemul comunitar i n sistemele naionale de drept n strict dependen
de dinamica dezvoltrii dreptului public european.

Controlul legalitii actelor administrative.

6.

Actele administrative cu caracter normativ i individual.


Sarcinile i funciile administraiei publice sunt realizate n practic prin intermediul unor
acte administrative cu caracter i coninut diferit. Prin urmare, exist premize de clasificare a
actelor administrative, conform anumitor criterii. Unul din criteriul de baz de clasificarea
actelor administrative este coninutul lor juridic. Conform acestui criteriu actele administrative se
clasific n:
a)
acte administrative cu caracter normativ
b)
acte administrative cu caracter individual
Actele administrative cu caracter normativ exprim funcia de reglementare a dreptului
administrativ. Ele conin reguli generale, impersonale, care se aplic ntr-un numr nedeterminat
de cazuri i la un numr nedeterminat de subieci.
Actele administrative cu caracter individual spre deosebire de cele normative servesc
pentru realizarea unor sarcini concrete ale administraiei publice. Aceste acte administrative
ntrunesc trsturi absolut opuse actelor administrative cu caracter normativ.
Actele
administrative cu caracter individual sunt cele mai rspndite n activitatea administraiei
publice, ns prin intermediul actelor administrative cu caracter normativ sunt rezolvate cele mai
importante probleme din administraia public.
Dup natura juridic a actelor administrative se disting: a) acte administrative de
autoritate (de putere public). Aceste acte se emit sau se adopt n mod unilateral n vederea
executrii legii sau n scopul apariiei, modificrii sau ncetrii unui raport juridic administrativ.
Prin intermediul acestor acte administrative sunt exercitate funciile de conducere
b) acte administrative de gestiune. Aceste acte se emit sau se adopt n legtur cu
administrarea i folosirea patrimoniului public i cuprind manifestri de voin bilaterale ale
autoritii publice i unei persoane tere (persoan fizic sau persoan juridic).
c) acte administrative jurisdicionale. Reprezint o varietate distinct de acte
administrative care sunt adoptate n legtur cu exercitarea jurisdiciei administrative. n scopul
soluionrii unui litigiu aprut i aplicrii rspunderii fa de partea vinovat.
Dup ordinea de adoptare actele administrative se clasific n: a) acte administrative ale
organelor colegiale ale administraiei publice Ordonane, Hotrri ale Guvernului, decizii ale
autoritilor publice locale
b) acte administrative ale organelor individuale Decrete ale Preedintelui Republicii
Moldova, Dispoziii ale Guvernului, Ordinele, Instruciunile organelor administraiei publice
centrale de specialitate, dispoziiile autoritilor publice locale)
Dup modul de exprimare actele administrative se clasific n:
a) acte administrative scrise sub form de document juridic
b) acte administrative sub form oral
c) acte administrative exprimate prin anumite semne
7.

Autoritile administraiei publice i subdiviziunile acestora.

administraie public local - totalitatea autoritilor publice locale constituite, n


condiiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei uniti administrativteritoriale;
autoriti ale administraiei publice locale de nivelul nti - autoriti publice, luate n
ansamblu, care snt constituite i activeaz pe teritoriul satului (comunei), oraului (municipiului)
pentru promovarea intereselor i soluionarea problemelor colectivitilor locale;
autoriti ale administraiei publice locale de nivelul al doilea - autoriti publice, luate n
ansamblu, care snt constituite i activeaz pe teritoriul raionului, municipiului
Chiinu, municipiului Bli, unitii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru
promovarea intereselor i soluionarea problemelor populaiei unitii administrativ-teritoriale
respective;
primar - autoritate reprezentativ a populaiei unitii administrativ-teritoriale i executiv a
consiliului local, aleas prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat;
primrie - structur funcional care asist primarul n exercitarea atribuiilor sale legale;

consiliu local - autoritate reprezentativ i deliberativ a populaiei unitii administrativteritoriale de nivelul nti sau al doilea, aleas n vederea soluionrii problemelor de interes
local;
preedinte al raionului - autoritate public executiv a consiliului raional;
aparatul preedintelui raionului - structur funcional care asist preedintele raionului n
exercitarea atribuiilor sale legale;
Municipiul Chiinu este organizat n subdiviziuni administrativ-teritoriale
numite sectoare, orae i sate (comune).Administrarea public a municipiului Chiinu se realizeaz
de ctre consiliul municipal, consiliile sectorale, oreneti i steti (comunale), ca autoriti
deliberative, i de ctre primarul general al municipiului Chiinu, primarii sectoarelor, satelor
(comunelor) i oraelor, ca autoriti executive.
Organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice ale municipiului
Chiinu se reglementeaz, n mod corespunztor, de prevederile legi referitoare la autoritile
administraiei publice locale de nivelurile nti i al doilea, precum i de prevederile Legii privind
statutul municipiului Chiinu.Consiliul municipal Chiinu, consiliile sectorale, oraeneti i
steti (comunale), primarul general al municipiului Chiinu i primarii sectoarelor, oraelor i
satelor (comunelor) se aleg n condiiile Codului electoral.Consiliul municipal Chiinu se
constituie din 51 de consilieri.
Municipiul Chiinu are un primar general i 4 viceprimari.
Sub incidena prezentei legi cad ministerele, Cancelaria de Stat, alte autoriti
administrative centrale subordonate Guvernului i structurile organizaionale din sfera lor de
competen (autoritile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate i cele aflate
n subordine, precum i instituiile publice n care ministerul, Cancelaria de Stat sau alt autoritate
administrativ
central
are
calitatea
de
fondator).
respective.
Administraia public central de specialitate este organizat ntr-un sistem unic i nici un
minister sau alt autoritate administrativ central, sau structur organizaional din sfera lor de
competen nu poate s se afle n afara acestui sistem.
8.

Agenii privai care presteaz servicii publice i actele acestora asimilate n


condiiile legii actelor administrative.
- Asimilnd totodat autoritilor publice i persoanele de drept privat care exercit
atribuii de putere public sau utilizeaz domeniul public, fiind mputernicite prin lege s
presteze un serviciu de interes public, inclusiv persoanele care presteaz servicii
notariale. Doctrina atribuie acestei categorii att persoanele fizice ct i juridice,
ntreprinderile de stat i municipale, societ ile comerciale i alte ntreprinderi fondate
conform legislaiei etc.
Astfel, putem contura subiecii care pot avea calitatea procesual de prt n litigiile de
contencios administrativ:
- Autoritile publice exponente ale celor trei puteri n stat;
- Autoritile administrative;
- Funcionarii publici din cadrul instituiilor vizate anterior;
- Persoanele de drept privat care exercit atribuii de putere public (n cadrul
parteneriatului public privat sau a contractului de concesiune) etc

9.

Nesoluionarea n termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de


lege.
Potrivit art. 2 din Legea contenciosului administrativ, prin nesoluionarea n termenul
legal a unei cereri nelegem refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu rspunde petiionarului
n termen de 30 de zile de la data nregistrrii cererii de ctre o autoritate public, n cazul n care
legea nu dispune altfel. Acest fapt juridic devine obiect al litigiului n contencios administrativ i
prin prevederea art.3, alin. (2), al aceleia i legi, care men ioneaz Obiect al aciunii n
contenciosul administrativ poate fi i nesoluionarea n termenul legal a unei cereri referitoare la
un drept recunoscut de lege.Doctrina susine c nesoluionarea cererii n termenul legal, are
dou forme de manifestare:
a) Refuzul nejustificat al unei autoriti administrative de a solu iona cererea referitoare la
un drept recunoscut de lege sau aa numita tcere administrativ;
b) Lipsa rspunsului oferit petiionarului n termenul legal de 30 zile de la nregistrarea
cererii respective, dac prin lege nu este prevzut un alt termen.
n ct privete termenul, legiuitorul stabile te n textul Legii cu privire la peti ionare n
cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de ctre conductorul organului
corespunztor cu cel mult o lun, fapt despre care este informat petiionarul, astfel nct
consider c aceast prevedere dei se conine ntr-un act normativ atipic contenciosului
administrativ, face referire expres la obiectul acestei institu ii i anume n art. 4 alin. (1) Prin
petiie, n sensul prezentei legi, se nelege orice cerere,
reclamaie, propunere, sesizare, adresat organelor de resort, inclusiv cererea prealabil prin
care se contest un act administrativ sau nesoluionarea n termenul stabilit de lege a unei cereri.
10.

Rspunderea juridic n contenciosul administrativ.


Conform prevederilor din Lg.158 pentru nclcarea ndatoririlor de serviciu, a normelor
de conduit, pentru pagubele materiale pricinuite, contraveniile sau infraciunile svrite n
timpul serviciului sau n legtur cu exercitarea atribuiilor funciei, funcionarul public poart
rspundere disciplinar, civil, administrativ, penal, dup caz. Astfel aceast lege prevede
constituirea comisiilor de disciplina n cadrul autoritilor publice. Lg. cu privire la petiionare,
reglementeaz modalitatea de examinare a petiiilor cetenilor R.M., adresate organelor de stat,
ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor, n scopul asigurrii proteciei drepturilor i
intereselor lor legitime, n care se prevd expres situaiile n care funcionarii nsrcinai cu
examinarea petiiilor, rspund disciplinar, administrativ sau penal.
- nclcarea ordinii oficial stabilite de organizare a lucrului cu petiiile, precum i
aevidenei sau pstrrii lor de ctre persoanele special desemnate pentru aceasta, atrage dup sine
rspunderea disciplinar. n lipsa persoanelor indicate, rspunderea disciplinar o poart
conductorul organului respectiv - Refuzul nentemeiat de a examina petiia sau trgnarea
examinrii ei, adoptarea unor decizii ce contravin legislaiei, divulgarea informaiilor privind
viaa personal a petiionarului contra voinei lui, atrage dup sine rspundere administrativ;
Constituie abateri disciplinare urmtoarele:
a) ntrzierea sistematic la serviciu;
b) absenele nemotivate de la serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul unei zile
lucrtoare;
c) interveniile n favoarea soluionrii unor cereri n afara cadrului legal;
d) nerespectarea cerinelor privind pstrarea secretului de stat sau a
confidenialitii informaiilor de care funcionarul public ia cunotin n exerciiul funciei;
e) refuzul nejustificat de a ndeplini sarcinile i atribuiile de serviciu;
f) neglijena repetat sau tergiversarea sistematic a ndeplinirii sarcinilor;
g) aciunile care aduc atingere prestigiului autoritii publice n care activeaz;
h) nclcarea normelor de conduit a funcionarului public;
i) desfurarea n timpul programului de munc, a unor activiti cu caracter
politic, cum ar fi exprimarea sau manifestarea public a preferinelor politice i favorizarea vreunui
partid politic sau vreunei organizaii social-politice;
j) nclcarea prevederilor referitoare la obligaii, incompatibiliti, conflict de
interese i restricii stabilite prin lege;
k) nclcarea regulilor de organizare i desfurare a concursului, a regulilor de
evaluare a performanelor profesionale ale funcionarilor publici;
l) alte fapte considerate ca abateri disciplinare n legislaia din domeniul funciei
publice i funcionarilor publici
Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcionarului public i pot fi aplicate
urmtoarele sanciuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspr; d) suspendarea
dreptului de a fi promovat n funcie n decursul unui an; e) suspendarea dreptului de a fi avansat n
trepte de salarizare pe o perioad de la unu la doi ani; f) transfer ntr-o funcie public inferioar pe
o perioad de 6-12 luni, cu diminuarea corespunztoare a drepturilor salariale; g) destituirea din
funcia public.
Sanciunea disciplinar se aplic de ctre persoana sau organul care are
competena legal de numire n funcie, n termen de cel mult ase luni de la data svririi abaterii.
Sanciunea disciplinar, cu excepia avertismentului, nu poate fi aplicat dect dup cercetarea
prealabil a faptei imputate i dup audierea echitabil a funcionarului public de ctre comisia de
disciplin, n termen de cel mult o lun de la data constatrii faptei. Din comisia de disciplin face

parte n mod obligatoriu un reprezentant al organizaiei sindicale reprezentative sau, n cazul n care
sindicatul nu este reprezentativ sau funcionarii publici nu sunt organizai n sindicat, un
reprezentant desemnat prin votul majoritii funcionarilor publici pentru care este organizat
comisia de disciplin. n cazul n care fapta funcionarului public conine componentele unei abateri
disciplinare i ale unei infraciuni, procedura cercetrii de ctre comisia de disciplin se suspend
pn la dispunerea nenceperii urmririi penale, scoaterii de sub urmrire penal ori ncetrii
urmririi penale sau pn la data la care instana de judecat dispune achitarea sau ncetarea
procesului penal.
Actul administrativ cu privire la aplicarea sanciunii disciplinare se aduce la
cunotina funcionarului public n termen de 5 zile de la emitere, sub semntur. Refuzul
funcionarului public de a se prezenta la audiere, de a-i prezenta argumentele sau de a semna
declaraia privitoare la abaterile disciplinare care i se imput, precum i refuzul funcionarului
public de a semna actul administrativ cu privire la aplicarea sanciunii disciplinare se consemneaz
ntr-un proces-verbal. La individualizarea sanciunii disciplinare se va ine seam, de cauzele i
gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanele n care aceasta a fost svrit, de comportamentul
funcionarului public n timpul serviciului, precum i de existena altor sanciuni disciplinare al
cror termen nu a expirat.
Actul administrativ de sancionare disciplinar poate fi atacat de ctre
funcionarul public n instana de c.adm. n modul stabilit de lege.
11.

Obiectul i subiectul n contenciosul administrativ.


Obiect al aciunii n contenciosul administrativ l constituie actele administrative, cu
caracter normativ i individual, prin care este vtmat un drept recunoscut de lege al unei
persoane, inclusiv al unui ter,emise de:
a) autoritile publice i autoritile asimilate acestora n sensul prezentei legi;
b) subdiviziunile autoritilor publice;
c) funcionarii din structurile specificate la lit.a) i b).
Obiect al aciunii n contenciosul administrativ poate fi i nesoluionarea n termenul
legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
Nu pot fi atacate n instanele de contencios administrativ:
a) actele exclusiv politice ale Parlamentului, Preedintelui Republicii Moldova i Guvernului,
precum i actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preedintele
Republicii Moldova i de Guvern n exerciiul atribuiilor prevzute expres de normele
constituionale sau legislative, ce in de alegerea, numirea i destituirea din funciile publice cu
responsabiliti de protecie a intereselor generale ale statului sau ale instituiilor publice a
persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, conform listei
prezentate
n
anex,
parte
integrant
a
prezentei
legi;
b) actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica extern a Republicii
Moldova;
c) legile, decretele Preedintelui Republicii Moldova cu caracter normativ, ordonanele i
hotrrile Guvernului cu caracter normativ, tratatele internaionale la care Republica Moldova
este parte, care snt supuse controlului de constituionalitate;
d) actele de comandament cu caracter militar;
e) actele administrative referitoare la securitatea naional a Republicii Moldova, la exercitarea
regimului strii excepionale, la msurile de urgen luate de autoritile publice n vederea
combaterii calamitilor naturale, incendiilor, epidemiilor, epizootiilor i altor fenomene de
aceeai natur;
f) actele administrativ-jurisdicionale de sancionare contravenional i alte acte
administrative pentru a cror desfiinare sau modificare legea prevede o alt procedur judiciar;
g) actele de gestiune emise de autoritatea public n calitate de persoan juridic, n legtur
cu administrarea i folosirea bunurilor ce aparin domeniului su privat;
h) actele administrative emise pentru executarea hotrrilor judectoreti irevocabile.
12.
Noiunea de subieci generali i speciali.
n procesul administrativ reclamantul, de regul, este din partea celor administrai care prin
actele administrative emise consider c drepturile lor au fost lezate.
Calitatea de reclamat n condiiile legislaiei Republicii Moldova ntr-un litigiu de contencos
administrativ poate s o aib:
- autoritile publice i autoritile asimilate acestora ;
- subdiviziunile autoritilor publice;
- funcionarii autoritilor administraiei publice i ai subdiviziunilor.
Subieci cu drept de sesizare n contenciosul administrativ snt:
a) persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consider
vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act
administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri;
b) Guvernul, Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, preedintele raionului
i primarul - n condiiile Legii privind administraia public local;
c) procurorul care, n condiiile articolului 5 din Codul de procedur civil, atac actele
emise de autoritile publice;
d) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vtmate ntr-un drept al su, atac actele
administrative - n condiiile Legii cu privire la avocaii parlamentari;
d1) Comisia Naional de Integritate n condiiile Legii cu privire la Comisia Naional de
Integritate;
e) instanele de drept comun i cele specializate, n cazul ridicrii excepiei de ilegalitate - n
condiiile art.13 al prezentei legi.
f) alte persoane, n conformitate cu legislaia n vigoare.
13.
Subiecii generali (funcionari publici, persoane fizice i juridice).
Subieci cu drept de sesizare n contenciosul administrativ snt:
a) persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consider
vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act
administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri - n condiiile art.14 al
prezentei legi;
14.

Subiecii speciali ( Guvernul, Oficiile


Teritoriale ale Cancelariei de Stat,
procurorul, avocatul parlamentar, instanele de drept comun i cele specializate n
cazul ridicrii exepiei de ilegalitate etc.)
Subieci cu drept de sesizare n contenciosul administrativ snt:
a) persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consider
vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act
administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri - n condiiile art.14 al
prezentei legi;
b) Guvernul, Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, preedintele raionului
i primarul - n condiiile Legii privind administraia public local;
c) procurorul care, n condiiile articolului 5 din Codul de procedur civil, atac actele
emise de autoritile publice;
d) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vtmate ntr-un drept al su, atac actele
administrative - n condiiile Legii cu privire la avocaii parlamentari;
d1) Comisia Naional de Integritate n condiiile Legii cu privire la Comisia Naional de
Integritate;
e) instanele de drept comun i cele specializate, n cazul ridicrii excepiei de ilegalitate - n
condiiile art.13 al prezentei legi.
f) alte persoane, n conformitate cu legislaia n vigoare.
16

Instanele judectoreti competente s soluioneze aciunile n contenciosul


administrativ.
Competenta de judecare a actiunilor in contenciosul administrativ au:
a) judecatoriile de sector si municipale;
b) tribunalele;
c) Curtea de Apel;
d) Curtea Suprema de Justitie.
Pentru judecarea actiunilor in contenciosul administrativ, la tribunale, la Curtea de
Apel si la Curtea Suprema de Justitie se instituie colegii specializate. In tribunalele unde nu
pot fi instituite colegii de contencios administrativ, actiunile in contenciosul administrativ sint

judecate de complete de judecata sau de judecatori desemnati de presedintele instantei


respective.In judecatoriile de sector si municipale, actiunile in contenciosul administrativ
sint judecate de judecatori desemnati de presedintele instantei respective.
17
Depunerea aciunii n instana de contencios administrativ.
Persoana care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, printr-un
act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabil, autoritii publice emitente, n termen de
30 de zile de la data comunicrii actului, revocarea, n tot sau n parte, a acestuia, n cazul n care
legea nu dispune altfel.
n cazul n care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabil poate
fi adresat, la alegerea petiionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior dac
legislaia nu prevede altfel.
Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului administrativ
cu caracter normativ.
Cererea prealabil se examineaz de ctre organul emitent sau ierarhic superior n
termen de 30 de zile de la data nregistrrii ei, decizia urmnd a fi comunicat de ndat
petiionarului dac legislaia nu prevede altfel.
Organul emitent este n drept:s resping cererea prealabil; s admit cererea
prealabil i, dup caz, s revoce sau s modifice actul administrativ.
Organul ierarhic superior este n drept:s resping cererea prealabil; s admit cererea
prealabil i s anuleze actul administrativ n tot sau n parte, s oblige organul ierarhic inferior
s repun n drepturi persoana respectiv ori, dup caz, s revoce actul administrativ emis cu
acordul su.
Persoana care se consider vtmat ntr-un drept al su, recunoscut de lege, printr-un
act administrativ i nu este mulumit de rspunsul primit la cererea prealabil sau nu a primit
nici un rspuns n termenul prevzut de lege, este n drept s sesizeze instana de contencios
administrativ competent pentru anularea, n tot sau n parte, a actului respectiv i repararea
pagubei cauzate.
Aciunea poate fi naintat nemijlocit instanei de contencios administrativ n cazurile
expres prevzute de lege i n cazurile n care persoana se consider vtmat ntr-un drept al su
prin nesoluionarea n termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaterea
dreptului pretins i repararea pagubei cauzate.
Reclamanii, n aciunile nscute din raporturi de contencios administrativ, snt scutii
de plata taxei de stat.
18

Forma i coninutul cererii de chemare n instana de contencios


administrativ;
Cererea de chemare n instana de contencios administrativ se depune n scris n condiiile
Codului de procedur civil.
Reclamantul va depune, o dat cu cererea de chemare n instana de contencios
administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de ctre organul
respectiv, actul administrativ contestat ori, dup caz, rspunsul autoritii publice sau avizul de
respingere a cererii prealabile.
18. Termenele de adresare n instana de contencios administrativ;
Cererea prin care se solicit anularea unui act administrativ sau recunoaterea dreptului
pretins poate fi naintat n termen de 30 de zile, n cazul n care legea nu dispune altfel. Acest
termen curge de la:
a) data primirii rspunsului la cererea prealabil sau data expirrii termenului prevzut de lege
pentru soluionarea acesteia;
b) data comunicrii refuzului de soluionare a unei cereri prin care se solicit recunoaterea
dreptului pretins sau data expirrii termenului prevzut de lege pentru soluionarea unei astfel de
cereri;
c) data comunicrii actului administrativ, n cazul n care legea nu prevede procedura
prealabil.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat i avocatul parlamentar sesizeaz instana de
contencios administrativ n termenele prevzute de legile organice cu privire la activitatea
acestora. Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricnd.
Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de prescripie. Persoana care, din motive
temeinic justificate, a omis termenul de prescpripie poate fi repus n termen n condiiile
Codului de procedur civil.
n cazul n care persoana vtmat ntr-un drept al su a cerut anularea actului
administrativ fr a cere i despgubiri, termenul de prescripie pentru cererea de despgubiri
curge de la data la care persoana n cauz a cunoscut sau trebuia s cunoasc ntinderea pagubei.
n cazul n care adjudecarea pagubei nu a fost solicitat concomitent cu anularea actului
administrativ, cererea de despgubiri este adresat instanei de drept comun competente n
termenul general de prescripie, prevzut de Codul civil.
19.
Actele judectoreti dup primirea cererii.
Judectorul decide primirea cererii de chemare n judecat sau respingerea acesteia n
termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile Codului de procedur civil.
n cazul punerii cererii pe rol, judectorul dispune:
a) nmnarea copiei cererii de chemare n judecat i a copiilor actelor anexate la cerere
prtului;
b) prezentarea de ctre prt a actului administrativ contestat i a documentaiei care a stat la
baza emiterii acestuia, a nscrisurilor sau a altor date pe care instana le consider necesare n
judecarea pricinii;
c) citarea prilor pentru ziua primei nfiri, care trebuie fixat n cel mult 10 zile de la data
punerii cererii pe rol.
Prtul este obligat s prezinte instanei documentele solicitate la prima zi de nfiare, n
caz contrar i se aplic o amend judiciar n mrime de pn la 10 salarii minime pentru fiecare zi
de ntrziere nejustificat. Aplicarea amenzii judiciare nu scutete prtul de obligaia de a
prezenta documentele solicitate.
20. Judecarea cererii.
Judecnd aciunea, instana de contencios administrativ adopt una din urmtoarele hotrri:
a) respinge aciunea ca fiind nefondat sau depus cu nclcarea termenului de prescripie;
b) admite aciunea i anuleaz, n tot sau n parte, actul administrativ sau oblig prtul s
emit actul administrativ cerut de reclamant ori s elibereze un certificat, o adeverin sau oricare
alt nscris, ori s nlture nclcrile pe care le-a comis, precum i dispune adjudecarea n contul
reclamantului a despgubirilor pentru ntrzierea executrii hotrrii.
c) admite aciunea i constat circumstanele care justific suspendarea activitii consiliului
local sau a consiliului raional, dup caz.
21. mputernicirile instanei de contencios administrativ.
Judecnd aciunea, instana de contencios administrativ adopt una din urmtoarele
hotrri:
a) respinge aciunea ca fiind nefondat sau depus cu nclcarea termenului de prescripie;
b) admite aciunea i anuleaz, n tot sau n parte, actul administrativ sau oblig prtul s
emit actul administrativ cerut de reclamant ori s elibereze un certificat, o adeverin sau oricare
alt nscris, ori s nlture nclcrile pe care le-a comis, precum i dispune adjudecarea n contul
reclamantului a despgubirilor pentru ntrzierea executrii hotrrii.
c) admite aciunea i constat circumstanele care justific suspendarea activitii consiliului
local sau a consiliului raional, dup caz.
Instana de contencios administrativ este n drept s se pronune, n limitele competenei
sale, din oficiu sau la cerere, i asupra legalitii actelor sau operaiunilor administrative care au
stat la baza emiterii actului administrativ contestat. n cazurile n care controlul legalitii acestor
acte sau operaiuni ine de competena instanei de contencios administrativ ierarhic superioare,
urmeaz a fi ridicat excepia de ilegalitate n faa acestei instane n condiiile prezentei legi.
n cazul admiterii aciunii, instana de contencios administrativ se pronun, la cerere, i
asupra reparrii prejudiciului material i moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin
neexaminarea n termenul legal a cererii prealabile.
Mrimea prejudiciului moral se stabilete de instana de contencios administrativ,
independent de prejudiciul material, n funcie de caracterul i gravitatea suferinelor psihice sau
fizice cauzate, de gradul de vinovie a prtului, dac vinovia este o condiie a rspunderii,

lundu-se n considerare circumstanele n care a fost cauzat prejudiciul, precum i statutul social
al persoanei vtmate.
22. Temeiurile anulrii actului administrativ contestat.
Actul administrativ contestat poate fi anulat, n tot sau n parte, n cazul n care:
a) este ilegal n fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;
b) este ilegal ca fiind emis cu nclcarea competenei;
c) este ilegal ca fiind emis cu nclcarea procedurii stabilite.
Instana de contencios administrativ nu este competent s se pronune asupra
oportunitii actului administrativ i a operaiunilor administrative care au stat la baza emiterii
acestuia.
23. Hotrrea instanei de contencios; Intrarea n vigoare i executarea.
Articolul 27. Adoptarea hotrrii
Instana de contencios administrativ adopt hotrrea n condiiile Codului de procedur civil.
Articolul 28. Publicarea hotrrii
(1) Hotrrea irevocabil a instanei de contencios administrativ privind anularea, n tot sau n
parte, a actului administrativ ilegal a crui intrare n vigoare a fost condiionat de publicarea n
sursa oficial, precum i hotrrea irevocabil asupra excepiei de ilegalitate se public n aceeai
surs. n hotrri poate fi indicat i o alt publicaie n care acestea urmeaz a fi tiprite.
(2) Cheltuielile legate de publicarea hotrrii le suport, de regul, prtul. n cazul publicrii
hotrrii din contul reclamantului, la cererea acestuia, cheltuielile suportate se ncaseaz de la
prt printr-o ncheiere a instanei de judecat care execut hotrrea.
- Articolul 32. Executarea hotrrii
(1) Instana de contencios administrativ care a adoptat hotrrea n fond, n termen de 3 zile de
la data la care hotrrea devine irevocabil, trimite o copie a hotrrii prtului pentru executare i
alta - instanei de drept comun de la sediul prtului pentru controlul executrii hotrrii i, n caz
de necesitate, pentru executare silit.
(2) Hotrrea se execut n termenul stabilit n dispozitivul ei, iar n cazul n care termenul nu
este stipulat - n cel mult 30 de zile de la data la care hotrrea devine irevocabil.
(3) n cazul neexecutrii n termen a hotrrii, conductorul autoritii publice n a crei
sarcin a fost pus executarea acesteia poate fi tras la rspundere n conformitate cu prevederile
legislaiei n vigoare.
Articolul 33. Aciune n regres
Conductorul autoritii publice poate nainta n instana de drept comun o aciune n regres
mpotriva funcionarului public vinovat de neexecutarea hotrrii instanei de contencios
administrativ.
26

Aspecte procedurale n contenciosul administrativ

Procedura prealabila este o faza obligatorie a procedurii de examinare a litigiilor de


contencios administrativ. Astfel, daca persoana nu a respectat procedura prealabila, instanta,
constituie cererea reclamantului, iar daca cererea a fost primita gresit instanta va scoate cererea
de pe rol.
Potrivit art.15 din Legea contenciosului administrativ, cererea prealabila adresata autoritatii
publice trebuie sa fie examinata in termen de 30 zile de la inregistrarea ei. Organele sesizate sint
obligate sa comunice petitionarului imediat despre decizia luata. Organul emitent sau ierarhic
superior, la examinarea cererii prealabile, este in drept sa primeasca una din solutiile prevazute la
alineatele (2) si (3) ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ.
Persoana care nu este satisfacuta de raspunsul primit la cererea prealabila este in drept sa
sesizeze instanta de contencios administrativ competenta cu actiune pentru anularea, in tot sau in
parte, a actului administrativ contestat si repararea pagubei cauzate.
Potrivit alin. (1) al art. 17 din Legea contenciosului administrativ, persoana poate sesiza
instanta de contencios administrativ in termen de 30 zile de la indeplinirea procedurii
administrative. De subliniat, insa, ca acest termen a fost abrogat prin art. 16 (1) din Legea cu
privire la petitionare nr.190-XII din 19 iulie 1999, cu modificarile operate prin Legea nr.63-XIV
din 11.04.2001, care stipuleaza ca persoana lezata intr-un drept al sau recunoscut de lege poate
sesiza instanta de contencios administrativ in termen de 6 luni de la data comunicarii
raspunsului, la cererea prealabila, sau expirarii termenului de examinare a cererii prealabile.
Curtea Suprema de Justitie, prin Hotarirea nr. 27 din 24.12.01, a confirmat ca termenul de
adresare in instanta de contencios administrativ este de 6 luni de la data indeplinirii procedurii
administrative de examinare a cererii prealabile (p.30). Acest termen nu se extinde asupra
pretentiilor de despagubiri, cauzate printr-un act administrativ, emis de autoritatea publica, el
fiind un termen general de prescriptie, stipulat in Codul civil.
Prin lege, insa, pot fi stabilite si alte termene de adresare in judecata. Astfel, potrivit art. 66
(3) din Codul electoral, actiunile si hotaririle organelor electorale pot fi contestate in termen de 3
zile de la data savirsirii actiunii sau adoptarii hotaririi, fara respectarea procedurii prealabile.
Referindu-ne la functionarii publici, care dispun de dreptul de a sesiza instanta de
contencios administrativ in cazul contestarii actelor de aplicare a sanctiunilor disciplinare sau de
destituire din functie, vom mentiona ca din art. 28, art. 30 si art. 32 din Legea serviciului public
nr. 443-XIII din 4.01.95 rezulta ca ei pot sesiza direct instanta de contencios administrativ doar
referitor la actele de destituire din functie in termen de o luna de la data cind au luat cunostinta
de acest act sub semnatura.
Termenul de sesizare a instantei de contencios administrativ curge fie de la data
comunicarii raspunsului la cererea prealabila de catre autoritatea emitenta sau de autoritatea
ierarhic superioara, fie de la data expirarii termenului de 30 zile in care autoritatile indicate erau
obligate sa examineze cererea prealabila. In cazul in care autoritatea publica refuza solutionarea
unei cereri prin care se solicita recunoasterea dreptului pretins sau eliberarea unui act, termenul
de sesizare a instantei curge de la data comunicarii refuzului de solutionare a cererii sau de la
data expirarii termenului prevazut de lege pentru solutionarea acestei cereri.
Nu se admite inaintarea actiunii in instanta pina la expirarea termenului de examinare a
cererii prealabile de catre organul competent sau expirarea termenului de solutionare a cererii
referitoare la un drept recunoscut de lege, de aceea instanta in asemenea cazuri refuza primirea
cererii.
Pornind de la explicatiile Curtii Supreme de Justitie, vom sublinia ca in cazul in care
persoana in cadrul termenului stabilit de art. 14 alin. (1) din Lege se va adresa repetat cu cerere
prealabila, termenul de adresare in judecata va curge de la data primirii ultimului raspuns (p.31
din hotarirea CSJ).
Controlul activitatii autoritatilor administratiei publice locale pina la reforma administrativteritoriala era efectuat de catre Prefect, care dispunea de dreptul de a contesta actele autoritatilor
publice locale in instanta de contencios administrativ. In prezent, potrivit art. 70 din Legea
privind administratia publica locala nr. 123-XV din 18.03.2003, subiecte ale controlului
administrativ al legalitatii activitatii autoritatilor administratiei publice locale sint: Aparatul
Guvernului, organele administratiei publice centrale de specialitate, alte autoritati
administrative, care actioneaza inclusiv prin intermediul serviciilor desconcentrate din unitatile

administrativ teritoriale potrivit competentelor ce le revin in conditiile Legii. Prin Legea


mentionata unele acte ale adminsitratiei publice locale sint supuse controlului obligatoriu, iar
altele controlului facultativ. O alta particularitate importanta consta in aceea ca consiliile locale
de nivelurile intii si doi pot solicita oficiului teritorial al Aparatului Guvernului sa verifice
legalitatea oricarui act administrativ in cazul in care considera ca acesta este ilegal.
Oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate efectua controlul legalitatii actelor
administrative ale autoritatilor publice locale si la cererea oricarei persoane ce se considera
vatamata intr-un drept al sau de catre o autoritate a administratiei publice locale printr-un act
administrativ.
Oficiul teritorial al Aparatului Guvernului, in cazul in care considera ca un act al
administratiei publice locale este ilegal, notifica autoritatea locala eminenta in termen de 30 zile
de la data primirii copiei de pe act sau ultimului document, sau unei informatii suplimentare,
necesare constatarii legalitatii actului, solicitind modificarea sau abrogarea totala sau partiala a
actului respectiv, iar autoritatea locala este obligata sa verifice legalitatea actului contestat in
termen de 30 zile de la data primirii notificarii.
Oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate sesiza instanta de contencios administrativ
in termen de 30 zile de la data primirii notificarii refuzului de a modifica sau de a retrage actul
contestat sau, in caz de tacere a autoritatii locale emitente in termen de 60 de zile de la data
notificarii cererii de modificare sau de retragere a actului in cauza (art. 75 din Legea 123-XV din
18.03.2003).
In cazul in care considera ca actul poate avea consecinte grave si in scopul prevenirii unei
pagube iminente, Oficiul teritorial al Aparatului Guvernului poate sesiza direct instanta de
contencios administrativ dupa primirea actului pe care il considera ilegal. Reiesind din sensul art.
76 din Legea nr. 123-XV din 18.03.2003, rezulta ca in asemenea cazuri Oficiul teritorial al
Aparatului Guvernului va sesiza urgent instanta de contencios administrativ, care este obligata,
potrivit prevederii mentionate, in termen de 3 zile de la primirea cererii sa solutioneze chestiunea
cu privire la suspendarea actului administrativ contestat.
In temeiul Legii contenciosului administrativ si Legii cu privirea la avocatii parlamentari,
nr. 1349-XIII din 17.10.1997, poate sesiza instanta de contencios administrativ si avocatul
parlamentar in interesele persoanei, ale carei drepturi constitutionale au fost incalcate. Insa
procedura prealabila este mai complicata si mai indelungata. Astfel, potrivit art. 17 din aceasta
Lege, persoana poate inainta avocatului parlamentar o cerere pina la expirarea unui an din ziua
incalcarii presupuse a drepturilor constitutionale sau din ziua cind petitionarul a aflat despre
presupusa incalcare, iar avocatul parlamentar examineaza fara limita de termen cererea
petitionarului, inclusiv prin concilierea partilor si cautarea unei solutii reciproc acceptabile.
Ulterior avocatul parlamentar trimite autoritatii respective un aviz de inlaturare a incalcarilor,
care urmeaza sa fie examinat de organul contestat in termen de o luna si numai dupa aceasta
avocatul parlamentar poate sesiza oricind instanta, deoarece nu sunt stabilite termene prin lege.
Dupa cum se poate observa, prin Legea mentionata persoanei i se permite sa se adreseze
avocatului parlamentar in termen de un an de la data cind presupune ca i-a fost incalcat dreptul,
iar, potrivit art.14 din Legea contenciosului administrativ, cererea prealabila poate fi inaintata in
termen de doar 30 zile de la data comunicarii actului administrativ. Aceste discrepante permit
persoanei, in cazul omiterii nejustificate a termenului de inaintare a cererii prealabile sau de
inaintare a actiunii in instanta de contencios administrativ, sa se adreseze avocatului parlamentar
cu cerere de anulare a actului administrativ, care poate inainta actiune in instanta de contencios
administrativ fara limita de timp. Astfel, se poate intimpla ca instanta va respinge actiunea pe
motivul omiterii nejustificate a termenului de adresare fie cu cerere prealabila, fie in instanta de
contencios administrativ, iar ulterior acelasi litigiu sa-l examineze in fond in baza cererii
avocatului parlamentar.
Prin urmare, consideram ca Legea cu privire la avocatii parlamentari necesita a fi adusa in
concordanta cu Legea contenciosului administrativ.
Prin Legea nr. 726-XV din 7.12.01 a fost recunoscut subiect de sesizare in contenciosul
administrativ si procurorul, care, potrivit art. 5 si art. 6 din Legea cu privire la procuratura nr.
118-XV din 18.04.2003, poate sa conteste, la cererea cetatenilor si in conditiile legii, actele
ilegale emise de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si actele ilegale ale
persoanelor cu functii de raspundere. Prin urmare, procurorul poate sesiza instanta de contencios
administrativ in conditiile Legii contenciosului administrativ.
Potrivit alin. 3 al art. 17 din Legea contenciosului administrativ, actele administrative cu
caracter normativ pot fi atacate oricind. Din interpretarea acestui alineat ajungem la concluzia
ca persoana lezata intr-un drept al sau recunoscut de lege printr-un act administrativ cu caracter
normativ poate contesta acest act fara limita de timp sau, altfel spus, dreptul la actiune pentru
contestarea actelor administrative cu caracter normativ este imprescriptibil. Vom atentiona, insa,
ca si in cazul actelor administrative cu caracter normativ procedura prealabila urmeaza a fi
respectata, admitindu-se adresarea organului emitent sau ierarhic superior, de asemenea, oricind.
Termenul de sesizare a instantei, fiind un termen de prescriptie, poate fi supus suspendarii,
intreruperii, iar persoana poate fi repusa in termen. Potrivit alin. (4) al art. 17 din Legea
contenciosului administrativ, persoana, care din motive temeinic justificate, a omis termenul de
prescriptie, poate fi repusa in termen in conditiile Codului de procedura civila. Astfel, repunerea
in termen se efectueaza de catre instanta la cererea reclamantului, in conformitate cu prevederile
art. 116 din Codul de procedura civila.
Chestiunea cu privire la faptul daca motivele sint justificate se rezolva de catre instanta in
functie de circumstantele invocate si probele prezentate de reclamant prin emiterea unei incheieri
de repunere in termen sau de respingere a cererii de repunere in termen. Este necesar de
atentionat ca, potrivit alin. 4 al art. 116 din Codul de procedura civila, dupa implinirea unui an de
la expirarea termenului de procedura, nu mai poate fi inaintata cererea de repunere in termen.
Potrivit art. 18 din Legea contenciosului administrativ, in cazul in care persoana vatamata
intr-un drept al sau a cerut anularea actului administrativ fara a cere si despagubiri, termenul de
prescriptie pentru cererea de despagubiri curge de la data la care persoana in cauza a cunoscut
sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei, iar in cazul in care adjudecarea pagubei nu a fost
solicitata concomitent cu anularea actului administrativ, cererea de despagubiri este adresata
instantei de drept comun competente in termenul general de prescriptie prevazut de Codul civil
(art.767).
Adresarea in judecata se face printr-o cerere de chemare in judecata care trebuie sa fie
intocmita in forma scrisa cu respectarea cerintelor prevazute la art. 165 si art. 167 din Codul de
procedura civila. Reclamantul este obligat sa anexeze la cerere copia cererii prealabile cu dovada
expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul contestat ori, dupa caz, raspunsul
autoritatii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile (art. 19 din Lege).

Daca organul emitent refuza eliberarea actului administrativ, reclamantul indica despre
aceasta in cerere, iar judecatorul in asemenea cazuri, in conformitate cu prevederile art. 22 din
Lege, va obliga piritul sa prezinte instantei actul administrativ contestat si actele ce au stat la
baza emiterii actului administrativ, precum si alte inscrisuri pe care instanta le considera
necesare. Organul emitent, pasibil de aplicarea unei amenzi in marime de pina la 10 salarii
minime pentru fiecare zi de intirziere nejustificata, va prezenta instantei actele solicitate pina la
prima zi de infatisare.
Instanta de judecata decide primirea cererii de chemare in judecata sau respingerea acesteia
in termen de 3 zile de la data depunerii in conditiile Codului de procedura civila.
Dupa admiterii cererii de chemare in judecata, judecatorul dispune inminarea copiei cererii
si altor copii anexate la dosar piritului si citarea partilor pentru ziua primei infatisari.
In cadrul pregatirii cauzei pentru dezbaterile judiciare, la cererea reclamantului sau din
oficiu, instanta poate dispune suspendarea executarii actului administrativ (art. 21 din Lege).
Suspendarea executarii actului administrativ poate avea loc numai in cazuri temeinic justificate si
in scopul prevenirii unei pagube iminente. Suspendarea executarii actului administrativ poarta un
caracter provizoriu pina la adoptarea hotaririi in fond sau pina cind hotarirea devine definitiva,
daca aceasta se va specifica in incheierea de suspendare sau in hotarirea data in fond.
In cadrul pregatirii pentru dezbaterile judiciare partile sint chemate la prima zi de infatisare
pentru a-si prezenta in contradictoriu apararile sale. Termenul de infatisare se fixeaza in cel mult
zece zile de la data punerii cererii pe rol (art. 22 din Lege).
Pricina in fond poate fi judecata in prima zi de infatisare daca partile declara ca sint
pregatite pentru dezbaterile judiciare. In caz contrar, instanta de judecata fixeaza data judecarii
pricinii in fond in termen rezonabil, daca Legea nu dispune altfel (art. 23 din Lege).
In cazul in care prin lege sint stabilite alte termene de judecare a pricinii in fond, pricina se
va judeca in aceste termene. In acest sens sint relevante prevederile art. 67 din Codul electoral,
care stipuleaza ca contestatia impotriva actiunilor si hotaririlor Comisiei Electorale Centrale in
perioada electorala se examineaza in termen de 5 zile de la depunere, dar nu mai tirziu de ziua
alegerilor, iar impotriva actiunilor si hotaririlor consiliilor electorale de circumscriptie si ale
birourilor sectiilor de votare in termen de 3 zile de la depunerea contestatiei, dar nu mai tirziu
de ziua alegerilor.
Judecarea actiunii de contencios administrativ are loc la termenul fixat de instanta, cu
participarea reclamantului si piritului si/sau a reprezentantilor acestora in sedinta publica. Sedinta
de judecata se desfasoara dupa regulile de drept comun, cu unele exceptii la care ne vom referi in
continuare.
Potrivit alin. (1) al art. 24 din Lege, in redactia Legii nr. 783-XIV din 10.02.2000, neprezentarea
la sedinta de judecata fara motive temeinic justificate a partilor si/sau a reprezentantilor lor nu
impiedica examinarea cererii. Astfel, potrivit acestei norme, instanta de contencios administrativ
era obligata sa judece cauza in fond, chiar daca partile nu se prezentau din motive nejustificate.
Insa practica judiciara a demonstrat ca uneori reclamantii nu se prezentau in sedinta cu reavointa, desi judecarea litigiului in lipsa lor era imposibila. Totodata, instanta nu dispunea de
dreptul de a scoate cererea de pe rol si, in asemenea circumstante, instanta era nevoita sa amine
judecarea cauzei de mai multe ori, ceea ce conducea la tergiversarea examinarii cauzei sau era
obligata sa judece pricina in lipsa partilor fara a fi clarificate toate circumstantele necesare pentru
adoptarea si pronuntarea unei hotariri legale si temeinice.
Avind in vedere situatia creata, legislatorul, prin Legea nr. 833-XV din 7.02.2002, a modificat
alin. (2), concretizind ca neprezentarea la sedinta de judecata, fara motive temeinic justificate a
partilor si/ sau a reprezentantilor lor, nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul in care este
imposibil de a judeca cauza in lipsa reclamantului, instanta de contencios administrativ va scoate
cererea de pe rol in conditiile Codului de procedura civila. Potrivit noii redactii, instanta de
contencios administrativ dispune de dreptul de a scoate cererea de pe rol numai in cazul in care
va constata ca este imposibila judecarea pricinii in lipsa partii care nu se va prezenta in sedinta
fara motive justificate. Aceasta modificare este acceptabila si nu incalca drepturile partilor la un
proces echitabil.
A doua exceptie de la regulile generale de judecare a pricinilor consta in aceea ca in actiunile
privind anularea actului administrativ sarcina probatiunii este pusa in seama piritului, care
trebuie sa prezinte dovezi spre confirmarea legalitatii actului contestat. Insa si in acest caz sint
valabile prevederile art. 22 lit. b) din Lege, care confera instantei de contencios administrativ
dreptul de a dispune din oficiu prezentarea de catre pirit a actului administrativ contestat si a
documentatiei care a stat la baza emiterii acestuia, a inscrisurilor sau a altor date pe care instanta
le considera necesare pentru judecarea pricinii.
In privinta celorlalte actiuni de contencios administrativ, precum si in materie de despagubiri
sarcina probatiunii revine ambelor parti. In litigiile de contencios administrativ, de asemenea,
sint aplicabile regulile generale privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor,
reglementate in Codul de procedura civila.
Instanta de contencios administrativ, judecind litigiul, poate sa adopte urmatoarele solutii:
a) sa respinga actiunea ca fiind nefondata sau depusa cu incalcarea termenului de prescriptie.
Aceasta solutie poate fi data in cazul in care instanta ajunge la concluzia ca motivele actiunii sint
neintemeiate, deoarece actul administrativ este legal si temeinic. Respingerea actiunii poate avea
loc si in cazul in care reclamantul a omis termenul de adresare in judecata sau de inaintare a
cererii prealabile, daca autoritatea publica a respins cererea prealabila din aceste motive si nu sint
temeiuri justificate de repunere a persoanei in termen.
Actiunea mai poate fi respinsa, daca actul contestat nu constituie un act administrativ in sensul
legii:
b) sa admita actiunea si sa anuleze in tot sau in parte actul administrativ sau sa oblige piritul sa
emita actul administrativ cerut de reclamant, ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau
oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe care le-a comis, precum si sa dispuna adjudecarea
in contul reclamantului a despagubirilor pentru intirzierea executarii.
Instanta de contencios administrativ admite actiunea, daca ajunge la concluzia ca motivele
invocate in actiune sint intemeiate si dispune anularea in tot sau in parte a actului administrativ.
Anularea totala a actului administrativ poate avea loc in cazul in care reclamantul solicita
anularea lui totala, iar cind motivele actiunii se refera doar la o parte a actului administrativ,
atunci poate fi anulata numai aceasta parte.
Anularea actului administrativ in tot sau in parte poate fi admisa in baza temeiurilor prevazute la
art. 26 din Lege. Astfel, actul administrativ poate fi anulat daca:
a) este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.
Prin acest motiv se poate invoca incalcarea de catre autoritatea publica a principiului legalitatii,
care presupune ca actul administrativ trebuie sa fie emis sau adoptat cu respectarea:
1) Constitutiei;
2) principiilor generale de drept;
3) legilor organice sau ordinare;
4) regulilor cutumiare sau conventionale de drept international care au forta juridica in legislatia
nationala;
5) hotaririlor judecatoresti in masura in care au efect obligatoriu, in conformitate cu legislatia
nationala, si
6) principiilor administrative relevante in masura in care acestea pot fi invocate in fata instantelor
judecatoresti.
Prin urmare, actul administrativ poate fi anulat, daca este emis cu incalcarea legii in sensul
indicat si a principiilor enumerate.
b) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competentei.
Acest motiv include situatiile in care actul administrativ a fost emis sau adoptat de catre
autoritatea publica cu incalcarea competentei materiale sau teritoriale.
c) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite.

In acest motiv pot fi incluse situatiile in care actul administrativ nu a fost emis in forma stabilita,
nu cuprinde elementele de forma care sa confirme ca actul a fost emis sau adoptat cu respectarea
legii, actul nu este semnat de catre conducatorul autoritatii publice sau functionarul desemnat etc.
Unele categorii de acte administrative pot fi recunoscute ilegale in cazul in care nu sint
contrasemnate, daca prin lege aceasta constituie o conditie de validitate a actului administrativ.
Actele administrative pot fi anulate, daca la adoptarea lor nu a participat numarul necesar de
membri ai organului colegial, incalcindu-se prin aceasta cvorumul cerut de lege pentru adoptarea
lor.
Actele administrative pot fi anulate si in alte cazuri, daca au fost incalcate esential normele de
elaborare si adoptare sau alte norme prevazute de lege.
Potrivit alin. 2 al art. 26 din Lege, instanta de contencios administrativ, anulind actul
administrativ, nu este competenta sa se pronunte asupra oportunitatii actului administrativ si a
operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii lui. Insa instanta de contencios
administrativ este in drept, din oficiu sau la cererea reclamantului, sa se pronunte asupra
legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului
administrativ. Deoarece actele si operatiunile administrative, care au stat la baza emiterii actului
nu pot face direct obiect al actiunii in contencios administrativ, iar legalitatea unui act
administrativ depinde de legalitatea actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza
emiterii lui, consideram oportuna si verificarea legalitatii acestor acte si operatiuni
administrative.
Instanta de contencios administrativ, in cazul in care anuleaza actul administrativ, va obliga
autoritatea publica sa emita actul respectiv in conformitate cu legislatia in vigoare. De asemenea,
instanta poate obliga autoritatea publica sa elibereze recurentului certificatul, adeverinta sau alt
inscris solicitat.
Daca la cererea inaintata de reclamant, autoritatea publica nu a dat raspuns in termenul stabilit de
lege si reclamantul va solicita aceasta, instanta de contencios administrativ, potrivit prevederilor
Legii cu privire la petitionare nr. 190-XIII din 19.07.1994, cu modificarile ulterioare, va obliga
autoritatea respectiva sau functionarul public sa-i dea reclamantului raspunsul respectiv.
Instanta de contencios administrativ dispune admiterea sau respingerea actiunii printr-o hotarire
care se adopta si se pronunta in conformitate cu normele generale, stabilite de Codul de
procedura civila. Dispozitivul hotaririi trebuie sa cuprinda dispozitii privind anularea actului
administrativ, organul care l-a emis si data emiterii sau obligatiunea piritului de a emite actul
administrativ solicitat, de a elibera o adeverinta, un certificat sau orice alt inscris, ori sa inlature
incalcarile pe care le-a comis, precum si sa dispuna adjudecarea in contul reclamantului a
prejudiciului material si/sau moral cauzat.
O particularitate importanta a hotaririi instantei de contencios administrativ o constituie
publicarea acesteia. Potrivit art. 28 din Lege, hotarirea irevocabila a instantei de contencios
administrativ privind anularea, in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a carui intrare in
vigoare a fost conditionata de publicarea in sursa oficiala, se publica in aceeasi sursa.
Legislatorul, insa, mai admite ca hotarirea poate fi publicata si in alta sursa de informare decit
cea in care a fost publicat actul administrativ. Aceste cerinte de publicare sint valabile si pentru
hotaririle irevocabile date asupra exceptiei de ilegalitate.
Actele administrative anulate, in tot sau in parte, inceteaza a produce efecte juridice din
momentul in care hotarirea a devenit irevocabila (art. 29 din Lege). Insa, in unele cazuri, instanta
care anuleaza actul administrativ, in functie de circumstante concrete sau intru prevenirea
eventuala a unor consecinte juridice negative, poate stabili in hotarire si indica in dispozitivul ei
ca actul sau normele declarate nule nu vor produce efecte juridice de la data adoptarii actului sau
emiterii normelor.
Hotaririle instantei de contencios administrativ pot fi contestate cu recurs in termen de 15 zile de
la data pronuntarii sau de la data comunicarii hotaririi integrale, in cazul in care actiunea este
judecata in lipsa partii, daca Legea nu dispune altfel. Spre deosebire de recursul ordinar pentru
litigiile de drept comun, recursul in contenciosul administrativ suspenda de drept executarea
hotaririi. Recursul se judeca in conditiile Codului de procedura civila.
Hotaririle instantei de contencios administrativ irevocabile constituie titluri executorii. Potrivit
prevederilor art. 32 din Lege, instanta este obligata din oficiu, in termen de 3 zile de la data la
care hotarirea a devenit irevocabila, sa trimita o copie a hotaririi piritului pentru executare, iar
alta instantei de drept comun de la sediul piritului pentru controlul executarii hotaririi si, in caz
de necesitate, pentru executare silita. Totodata, prin articolul indicat sint stabilite termene pentru
executarea hotaririi. Astfel, daca in hotarire nu este indicat termenul de executare, atunci
hotarirea se executa in termen de cel mult 30 zile de la data la care hotarirea a devenit
irevocabila.
Pentru neexecutarea hotaririi, conducatorul autoritatii publice in a carui sarcina a fost pusa
executarea hotaririi, poate fi tras la raspundere in conformitate cu legislatia in vigoare.

27
Competena judectoriilor.
- Articolul 6. Competena jurisdicional
(1) Competen de judecare a aciunilor n contenciosul administrativ au:
a) judectoriile;
b) curile de apel;
c) Curtea Suprem de Justiie.
(2) Pentru judecarea aciunilor n contenciosul administrativ, la curile de apel i la Curtea
Suprem de Justiie se instituie colegii specializate.
(3) n curile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, aciunile n
contenciosul administrativ snt judecate de complete de judecat sau de judectori desemnai de
preedintele instanei respective.
(4) n judectorii, aciunile n contenciosul administrativ snt judecate de judectori desemnai
de preedintele instanei respective.
Articolul 7. Competena judectoriilor
(1) Judectoriile examineaz litigiile ce in de nesoluionarea n termenul legal a cererilor i de
verificarea legalitii actelor administrative emise sau adoptate de autoritile publice care snt
constituite i activeaz pe teritoriul satului, comunei sau oraului pentru promovarea intereselor
i soluionarea problemelor colectivitilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate
n mod autonom n unitatea administrativ-teritorial respectiv, de funcionarii publici din cadrul
organelor i serviciilor menionate i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care
presteaz servicii publice.
(2) n baza legislaiei cu privire la administraia public local, judectoriile soluioneaz
cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliului
local.
(3) n baza legislaiei electorale, judectoriile soluioneaz contestaiile n materie electoral,
cu excepia celor date prin lege n competena altor instane judectoreti.

(4) Judectoriile judec litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite
acte notariale, precum i verific legalitatea actelor notariale ndeplinite, cu excepia cazurilor
cnd ntre persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul notarial
contestat, situaie n care cauza se examineaz n ordinea aciunii civile.
Articolul 8. Competena curilor de apel
(1) Curile de apel examineaz n prim instan litigiile ce in de nesoluionarea n termenul
legal a cererilor i de verificarea legalitii actelor administrative emise sau adoptate de
autoritile publice care snt constituite i activeaz pe teritoriul raionului, municipiului, unitii
teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor i soluionarea
problemelor populaiei unitii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate
organizate n mod autonom n unitatea administrativ-teritorial respectiv, de serviciile publice
desconcentrate, de funcionarii publici din cadrul organelor i serviciilor menionate, precum i
de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autoritilor publice, care presteaz
servicii publice.
(2) n baza legislaiei cu privire la administraia public local, curile de apel soluioneaz
cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliului
raional.
(3) n afar de litigiile enumerate n alin.(1) i (2), Curtea de Apel Chiinu, ca instan de
contencios administrativ, judec n prim instan litigiile ce in de nesoluionarea n termenul
legal a cererilor i de verificarea legalitii actelor administrative emise sau adoptate de
autoritile de specialitate ale administraiei publice centrale, de autoritile publice autonome
constituite de ctre autoritile publice centrale i de funcionarii publici din cadrul acestor
organe.
(4) n condiiile Codului electoral, Curtea de Apel Chiinu verific legalitatea hotrrilor
Comisiei Electorale Centrale cu privire la nclcarea legislaiei electorale.
(5) Verificarea legalitii actelor administrative emise sau adoptate de autoritile publice
centrale ale Gguziei ine de competena Curii de Apel Comrat.
(6) Prin lege, curilor de apel li se pot atribui spre judecare n prim instan i alte categorii
de cauze.
(7) Ca instane de recurs, curile de apel judec recursurile declarate mpotriva hotrrilor
pronunate de judectorii.
Articolul 10. Competena Curii Supreme de Justiie
(1) Curtea Suprem de Justiie, n prim instan:
a) exercit controlul asupra legalitii actelor administrative cu caracter individual adoptate
i/sau emise de Parlament, Preedintele Republicii Moldova i Guvern, prin care snt lezate
drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, n afara actelor exceptate de la
controlul judectoresc;
b) verific legalitatea hotrrilor Consiliului Superior al Magistraturii n cazurile prevzute de
lege.
(2) Prin lege, Curii Supreme de Justiie i se pot atribui spre judecare n prim instan i alte
categorii de cauze.
(3) Ca instan de recurs, Curtea Suprem de Justiie judec recursurile declarate mpotriva
hotrrilor pronunate n prim instan de curile de apel, precum i alte recursuri date prin lege
n competena sa.
Articolul 11. Competena jurisdicional teritorial
Aciunile de contencios administrativ se nainteaz n judectoriile sau curile de apel n a
cror raz teritorial i are domiciliul reclamantul sau i are sediul prtul, cu excepia cazurilor
cnd prin lege este stabilit o alt competen.

28
Declinarea de competene.
- Articolul 12. Declinarea competenei. Conflictul
de competen
(1) Dac, n cadrul judecrii pricinii, se stabilete c litigiul este de competena unei alte
instane judectoreti, instana de contencios administrativ i declin competena i strmut
pricina n instana competent.
(2) n cazul n care se constat c, ntr-o pricin ce se judec n instana de contencios
administrativ, una din pretenii este de drept comun, cu excepia cazurilor cnd prin emiterea
actului administrativ contestat s-a cauzat o pagub material, instana de contencios administrativ
emite o ncheiere, fr drept de atac, de separare a preteniei de drept comun i de strmutare a
acesteia n instana competent.
(3) Conflictul de competen dintre judectorii i colegiile sau completele de contencios
administrativ ale curilor de apel se soluioneaz de Colegiul civil i de contencios administrativ
al Curii Supreme de Justiie.
29
Excepia de ilegalitate.
- Articolul 13. Excepia de ilegalitate
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate public, poate
fi cercetat oricnd n cadrul unui proces ntr-o pricin de drept comun, pe cale de excepie, din
oficiu sau la cererea prii interesate.
(2) ncheierea prin care se ridic excepia de ilegalitate n faa instanei de contencios
administrativ se ntocmete n condiiile Codului de procedur civil.
(3) n cazul n care instana constat c de actul administrativ depinde soluionarea litigiului n
fond, ea sesizeaz, prin ncheiere motivat, instana de contencios administrativ competent i
suspend cauza.
(4) Instana de contencios administrativ examineaz excepia de ilegalitate n termen de 10
zile, pronunnd hotrrea corespunztoare n numele legii.
(5) Hotrrea instanei de contencios administrativ poate fi atacat cu recurs n termen de 5
zile.
(6) Recursul declarat mpotriva hotrrii pronunate asupra excepiei de ilegalitate se judec n
termen de 10 zile.
(7) Dup examinarea excepiei de ilegalitate, instana de contencios administrativ restituie
dosarul cu hotrrea sa irevocabil instanei care a ridicat excepia de ilegalitate.
(8) Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale i pierd puterea
juridic la data rmnerii definitive a hotrrii instanei de contencios administrativ i nu pot fi
aplicate pe viitor.
(9) Consecinele juridice ale actului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal snt
nlturate de ctre organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis.