MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CALARASI

PROFIL: ASISTENT MEDICAL FARMACIST

LUCRARE DE DIPLOMA

INDRUMATOR:
FARM. MARGARETA GIURCA

ABSOLVENT:
MOCANU ALEXANDRA

IUNIE 2011

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI

1

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CALARASI

PROFIL: ASISTENT MEDICAL FARMACIST

LUCRARE DE DIPLOMA
TRATAMENTUL LITIAZEI RENALE

INDRUMATOR:
FARM. MARGARETA GIURCA

ABSOLVENT:
ALEXANDRA MOCANU

IUNIE 2011

CUPRINS

CAPITOLUL I
MOTIVATIA LUCRARII....................................................................................................................3
CAPITOLUL II
PARTEA GENERALA....................................................................................................................... 4
2.1Anatomia si fiziologia aparatului renal(rinichiul)....................................................................4
2.2. Litiaza renala..........................................................................................................................8
- Definitie...............................................................................................................................8
- Etiopatologie. Fiziopatologie...............................................................................................8
- Anatomie patologica............................................................................................................9
- Simptomatologie................................................................................................................. 9
- Examinari paraclinice.........................................................................................................10
- Evolutia.............................................................................................................................. 11
- Complicatii......................................................................................................................... 11
CAPITOLUL III
3.1. Tratamentul litiazei renala..................................................................................................... 12
3.2. Alimentatia........................................................................................................................... 18
3.3. Prezentarea medicamentelor...................................................................................................19
CONCLUZII.................................................................................................................................................29
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................30

CAPITOLUL I

1. MOTIVATIA LUCRARII

CAPITOLUL II
PARTEA GENERALA
2.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL
Aparatul renal este format din( fig. 1):
- doi rinichi :organe de excretie
- cai evacuatoare de urini: - calice mici , mari
- pelvis renal (bazile)
- uretere
- vezica urinara
- uretra

Fig. 1
Anatomia si fiziologia rinichiului
A. Anatomia rinichiului
Rinichii , organe secretoare de urina , au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte si de alta a
coloanei lombare, fiecare rinichi este inconjurat de un strat celulo-adipos si invelit de o capsula fibroasa
inextensibila. Este situat in loja renala.
Rinichii au o margine externa convexa , o margine interna concava si doi poli : unul superior si altul
inferior . Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena renala , limfatice, nervii, joctiunea
uretero- bazinetala. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decat cel stang.
Unitatea anatomica si functionala a rinichiului este nefronul , alcatuit din glomerulul (polul vascular) si

2.2. LITIAZA RENALA

Definitie
Litiaza renala este o afectiune caracteristica prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare , in
urma precipitarii substantelor , care in mod normal se gasesc dizolvate in urina.
Etiopatogenie. Fiziopatogenie.
Etiopatogenia liazei renale nu este inca lamurita. Exista mai multe teorii care cauta sa explice
formarea calculilor:
existenta unui focar favorizant al precipitarii
precipitarea substantelor care sunt in mod fiziologic eliminate prin urina s-ar datora fie
excesului
de substante
eliminate (calciu, cistina), fie diminuarii cantitatii de
solvent(scaderea apei urinare)
lipsa unui coloid protector
Exista unele conditii care favorizeza formarea calculilor; de exemplu staza urinara, malformatiile
cailor urinare , variatiilor pH-ului primar , infectie.
S-au identificat mai multe forme ale litiazei renale dupa natura chimica a calculilor:
* litiaza urica se observa in cazurile de eliminare urinara crescuta a acidului uric. Urinele sunt acide.
* litiaza oxalica este adesea complicata cu infectie urinara. Urina are o rectie alcalina.
* litiaza fosfo-calcica se observa in cazurile de hipercalcemie (afectiune paratiroidine , oase, la cei care stu
in decubit prelungit). Urinele sunt alcaline, fara a fi infectate; alcalinitatea poate fi insa si secundara unei
infectii urinare , care modifica reactia urinei in acest sens.
* litiaza cistina este provocata de o tulburare metabolica ereditara
* litiaza xantinica
Caracterele fizico chimice ale calculilor
a). Calculii de fosfat de calciu sunt galbeni, negriciosi, friabili, sau duri , laminati sau sectiuni , radioopaci
b). Calculii de staurita sunt galbui, friabili , radioopaci sunt ramificati si coraliformi.
c). Calculii de oxalat de calciu sunt tari, rugosi, negriciosi uneori cu aspect de mura si radioopaci
d). Calculii de cistina sunt netezi , galbui sau brun-galbui , cerosi bilaterali si modeleaza cavitatile
e). Calculii urici sunt duri, rosiatici , netezi si radio invizibili.
Calculii macroscopici sunt localizati in calice si /sau bazinet , mobili, obsturand tijele caliceale sau joctiunea
pielo ureteala (Fig. 5)

Fig. 5

Anatomia patologica
Concretiunile formate la nivelul bazinetului si cailor urinare pot avea dimensiunile variabile; cand
cristalele se elimina usor prin urina , poarta numele nisip , iar cand ating 1-2 mm se numesc granula; cand
concretiunile sunt de volum mai mare iau dimensiuni de calculi.
Drumul unui calcul , in timpul eliminarii , este presarat de o serie de obstacolo, dintre care cele mai
dificile sunt cele trei stramtori ale ureterului. Odata ajuns in vezica , calculul se elimina cu usurinta prin
uretra. Calculii al caror dimensiune depasesc posibilitatea angajarii in ureter, raman in bazinet si cresc in
volum. Ei pot fi mici sau multipli si se pot dezvolta in cei doi rinichi. Forma si volumul variaza dupa
localizare.
Simptomatologie
Manifestarile clinice sunt diferite , unele cazuri ramanad asimptomatice , altele prezentand manifestari
dureroase paroxistice cu aspect de colica.
Cea mai mare parte din cazuri sunt descoperite intamplator la radiografie,ca mai caracteristica
manifestare este colica nefritica.
Durerea se datoreaza migrarii unui calcul care provoaca spasmu musculaturii cailor urinare. Criza
debuteaza brusc , in urma unor zguduituri sau a unui efort. Durerea este uneori intolerabila.porneste din
regiune lombara si radiaza spre organele genitale si fata interna a coapsei. Sediul durerii depinde de sediul
calculului . Uneori poate fi urmarita coborarea calcului prin deplasarea durerii. Bolnavul este nelinistit si
agitat , prezinta mictiuni frecvente si dureroase.
In cazul in care exista o imensa excitatie a segmentelor medulare apar o serie de tulburari reflexe. Cele
mai frecvente apar la nivelul apartului digestiv si constau in : greturi , varsaturi , colici intestinale,
constipatie; pot exista si semne minore ca: anorexie, pirozis, diaree.
Mai putin importante sunt tulburarile din partea aparatului respirator (dispneea) si
circulator(tahicardie, aritmii) si tulburari genitale pe care le prezinta barbatii.
Durata obisnuita a colicii nefritice este de la cateva ore la 24 ore, terminandu-se fie brusc, prin caderea
calculului in vezica urinara sau prin aliminarea lui afara prin uretra , fie lent lasand o jena dureroasa lombara
care apare dupa catva timp.
Hematuria este al doilea semn clinic important in litiaza renala . Ea poate fi microscopica sau
macroscopica si poate insoti colica nefritica , de cele mai multe ori apare la sfarsitul ei , fiind determinata de
efort fizic(plimbare, exercitii fizice). Se poate utiliza chiar proba efortului pentru a determina aparitia ei .
Hematuria litiazei renale are caracteristici de a aparea la efort si de a disparea la repaus.
Infectie urinara este al treilea semn caracteristic. Ea se prezinta sub doua aspecte patogene :
fie ca liteza determina infectia (prin leziuni ale mucoasei sau prin staza urinra), care se manifesta de
obicei , ori printr-o pielonefrita acuta, ori prin semnele unei infectii urinare cronice.
- fie ca infectia este primara si determina secundar formarea de calculi. Aceasta obliga medicul ca in
fata unei piuri rebele sa cerceteze existenta unei calculoze rebele(prin radiografie se examene de
specialitate).
Febra de la litiazic atrage atentia nu numai asupra existentei unei infectii urinare si foarte adeseori asupra
stazei asociate. Uneori febra si frisoanele dispar odata cu permeabilitatea cailor excretorii , dar alte ori
infectia urinara si febra isi pot continua indelung evolutia.
-

Evolutia
Depinde de numarul si marimea calculilor , obstructia cailor urinare si de aparitia infectiei .
Calculii fixati sau cei mici , care nu procoaca leziuni obstructive mari sunt tolerati clinic vreme
indelungata, nu produc suferinta subiectiva majora, iar degradarea parenchimului este lenta.
Complicatii
In lipsa unui tratament etiologic litiaza renala da diferite complicatii:
1. Complicatii mecanice: sunt determinate de prezenta unui calcul pe caile excretoare, care reprezinta un
obstacol incomplet sau complet privind excretia urinei. Excluderea functionala a unui rinichi are loc
atunci cand calculul produce o obstructie totala.

Anuria se observa in cazul de litiaza pe un singur rinichi(celalalt fiind lipsa sau suprimat
functional); in litiaza bilaterala si unilaterala cu oprire secretorie pe partea opusa.
Hidronefroza este o alta complicatie legata de existenta unui obstacol adesea uretral . De
obicei este latenta si poate fi diagnosticata radiografic. Influenta hidronefrozei asupra
functiei renale este defavorabila mai ales daca se asociaza cu o infectie.

2. Complicatii infectiioase : sunt favorizate de distensia bazinetului. Aceste infectii nu se deosebesc de

infectii urinare , ele pot imbraca diferite aspecte: simpla, piurie, cistica, pilonefrita acuta, semne locale. Tot in
cadrul complicatiilor infectioase se mentioneaza: - flegmonul perinefritic
- insuficienta renala
3. Complicatii renale : sunt reprezentate de nefropatie obstructiva insotita de nefrotita intrestitiala
cronica

CAPITOLUL III
3.1 TRATAMENTUL LITIAZEI RENALE
3.1.1 Tratamentul medical
Tratamentul medical modern al litiazei renala este capabil sa previna formarea unui nou calcul
lamajoritatea bolnavilor sa incetineasca crestarea calculilor existenti. In unele cazuri de litiaza metabolica
urica sau cistinica , tratamantul medical poate chiar sa dizolve calculii. In litiazele calcice si de struvita insa,
tratamentul medical are numai eficienta preventiva si este complementar terapiei urologice.atitudinea
terapeutica va fi adaptata in functie de compozitia calculului , starea rinichiului litiazic si a rinichiului opus,
valoarea functiei renale , mecanismul etiopatogenic al bolii, coexistente morbide, posibilitatile materiale si
complianta pacientului la un tratament de lunga durata.
Tratamentul medical cuprinde masuri generale si de prevenire , aplicabile tuturor bolnavilor si masuri
specifice unui anumit tip de litiaza si unui anumit tip de bolnav .

Masuri generale: profilaxia litiazei renale necesita evitarea sondajelor vezicale, a manevrelor
endoscopice, profilaxia si terapia corecta a infectiilor urinale.
Cura permanenta de diureza trebuie recomandata tuturor pacientilor litiazici, indiferent de pozitia
calculului. Are atat efect curativ, impiedicand cresterea calculilor , cat si efect profilactic, impiedicand
aparitia nucleelor litogene. Teoretic, aportul hidric trebuie sa duca la urine a caror densitate sa nu depaseasca
1010-1012 in mod permanant. Practic, acest lucru se realizeaza prin recomandarea pacienttilor a unui aport
hidric de ordinul a 2 litri /zi. Pentru a evita posibila hiperconcentrare nocturna, se recomanda un aport de
lichide si in cursul noptii sau aportul de apa sa duca la o diureza de circa 2000 ml/zi. Inlocuirea apei cu
bauturi(sucuri de citrice, cafea, ciocolata , ape minerale, etc) poate duce la favorizarea litogenezei. Cura de
diureza anuala cu ape oligominerale in diferite statiuni balneoclimatericeare efecte favorabile , dar durata sa
este limitata si nu poate inlocui cura permananta de diureza.

Masuri specifice in functie de tipul litiazei . Litiaza calcica.

Diagnosticarea tulburarilor metabolice care au dus la formarea calculilor calcici este importanta ,
terapia fiind diferentiata in functie de mecanismul patogenic.Multe din nefrolitiazele calcice sun idiopatice si
terapia medicala - numai cu rol preventiv al cresterii calculilor sau al recurentei litiazei consta in cura
permanante de diureza. Trebuie mentionat ca, exceptand litotripsia extracorporeala ultrasonica , nu exista
niciun tratament medical capabil sa dizolve calculii calcici.
In litiaza calcica regimul alimentare are valoarea discutabila. La pacientii cu hipercalciurie idiopatica se
recomanda restricite moderata de sare (100-125mEq/zi), hidrocarbonate , alcool si proteine(60-70g/zi)
deoarece acestea au afect de crestere a calciuriei ; aportul de calciu trebuie de asemenea redus usor(2/3din
aportul zilnic normal); se recomanda o dieta bogata in fibre vegetale care are efect hipocalceuric. La pacientii
cu hiperoxalurie se recomanda restrictie moderata in alimentatie oxaloflora si oxiligena cu oxalatul
alimentar , diminuandu-i absorbtia.
Terapia medicamentoasa a litiazei calcice depinde de tulburarile metabolice evidentiate .
In hipercalciuria idiopatica se pot administra diuretice tiazidice. Acestea scad calciuria atat direct prin
stimularea reabsorbtiei la nivelul tubilor distali cat si indirect , prin scaderea volumului circulant ceea ce duce
la cresterea si a reabsortiei proximale calciului.Dieta trebuie sa fie moderat hiposodata pentru a mentine
scaderea volumului circulant si trebuie suplimentata cu potasiu, preferabil sub formma de citrat de potasiu
pentru a evita hipocitraturia indusa de hipopotasemie. Pe termen lung , tiazidele sunt singurele medicamente
dovedite a preveni recurenta in litiaza calcica . Tahifilaxia la tiazide se dezvolta tardiv, dupa mai multi ani de
tratament. O alternativa pot fi ortofosfatii, care au mai putine efecte secundare decat tiazidele dar si efect mai
slab pe termen lung. Acestia scad calciuria prin mai multe mecanisme :scaderea absorbtiei intestinale a
calciului , cresterea reabsorbtiei tubulare a calciului , cresterea concentratiei tubulare a calciului , cresterea
concentratiei urinare de pirofosfat care este un inhibitor al nucleerii fosfatului de calciu. Se prefera
ortofosfatulneurru sau alcalin de potasiu ; desi sunt disponibile si preparate acide sau de sodiu , acestea sunt
evitate deoarece cresc calciuria. Dozele sunt de 0,5 g de 3-4 ori/zi si se administreaza la mese deoarece scad
calciuria indusa de aportul proteic.
Tratamentul de lunga durata poate duce la calcificari ale tesuturilor moi si stimulare paratiroidiana.
Ortofosfatii sunt contraindicati in litiaza asociata cu infectie si la pacientii cu insuficienta renala
Fostatul de celuloza, este o rasina schimbatoare de ioni, nerezorbabila care lega calciul in intestin ,
inhibandu-i absorbtia.
Terapia pe termen lung se poate insotii de o serie de efecte nedorite: producerea unei balante negative a
calciului , depletie de magneziu , hiperoxalurie.
Datorita acestor efecte secundare , administrarea fosfatului de celuloza este de evitat. In efectiunile
sistematice caracterizate prin hipercalciurie si hipercalcemie trebuie efectuat tratamentul specific al bolii de
fond. Tratamentul de electie al hiperpartiroidismului primar este paratiroidectomia. Nu exista tratamentul
medical pentru litiaza din hiperparatiroidismul primar . Pot fi administrati ortofosfatii in boala cu severitate
medie , dar cu eficacitate limitata.
In cazurile usoare de hiperoxalurie prin hiperproductie ( administrare cronica de cantitati mari de
vitamina C , folosirea de indulcitoare cu xilitol , etc), poate fi eficienta administrarea de piridoxina. La
pacientii cu hiperoxalurie de cauza intestinala se recomanda administrarea de cantitati crescute de calciu oral
(1-4 g/zi) si suplimente de magneziu ; acestea formeaza complexe neresorbabile de magneziu sau de oxalati
in intestin si trebuie administrate la mese. Excretia urinara a calciului este scazuta la pacientii cu
hiperoxalurie de cauza intestinala si s-a dovedit ca nu exista riscul hipercalciuriei in timpul tratamantului .
Administrarea de colestiramina, ca agent chelator al acizilor grasi si sarurilor biliare si /sau inlocuirea
grasimilor din dieta cu trigliceride cu lanturi medii pot fi utile la bolnavii hiperoxalurie din sindroamele de
melabsorbtie.

10

3.2 ALIMENTATIA
Pentru a mentine sanatoasa , fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de alimente continand
elemente nutritive indispensabile vietii. Cantitatea si natura alimentelor sunt in functie de sex , varsta,
greutate, inaltime, activitatea depusa , starea de sanatate sau de boala.
O alimentatie adecvata trebuiesa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor organismului in conditii normale> glucide, proteine , lipide, vitamine, apa , saruri minerale.
Ratia alimentara este cantitatea de alimente ingerate care satisfac cantitativ so calitativ toate nevoile
nutritive ale orgsnismului pe o perioada de timp.
Nevoile nutritive se exprima sub forma nevoilor energetice , plastice, biocatalitice, hidroelectrolitice.
Valorile principiilor nutritivi
-

1 g glucide .................................. 4,1 calorii

1 g proteine.................................. 4,1 calorii
1 g lipide ..................................... 9,3 calorii
Necesarul de calorii in functie de activitate este:

in repaus - 25 cal/ kgcorp /zi

in activitate usoara 35-40 cal/kgcorp/ zi
in activitate medie = 40-45 cal/ kgcorp /zi
in activitate intensa 45-60 cal / kgcorp /zi
Tipul regimului este : normocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, hipoproteic, acidifiant, hiposodat

Gi = greutatea ideala
Gi = 50+0,75(I cm -150) + (V-20)/ 4 X 0,9 Gi =63 kg
R.A. = ratia alimentara
R.A =(G X0,25) +10 % unde G = greutatea bolnavei - numarul total de calorii este egal cu 1800 calorii
pe zi , din care: Glucide = 880 cal. =215 g
Proteine = 440 cal. = 107g
Lipide = 440 cal. = 47 g

11

INTOCMIREA MENIULUI ZILNIC SI CALCULAREA CALORIILOR

PENTRU O ZI

NR.
CRT
1
2
3

FELUL
MESEI
Micul
dejun
Gustare
Pranz

Gustare

Cina

ALIMENT
CONSUMAT
Paine alba
Lapte dulce
Gris cu lapte
Cartofi
Morcovi
Gratar
Paine alba
Salata de
castraveti
Spanac
1 ou
Mamaliga
Branza
1 mar
TOTAL

CANT.
(in grame)
100 g
200 ml
100 ml
50g
50g
100g
100g
50g

Proteine

Lipide

Glucide

Calorii11

7,5
7
9,4
1
0,75
20,4
7,5
0,65

0,4
7
0,9
0,075
0,15
6,3
0,4
0,1

52
9
75,5
9,5
4,4
52
1,45

247
130
358
44
22,5
142
247
9,5

100g
100g
150 g
50 g

3,5
7
9,6
27
0,3
101,6

0,3
6
1,7
0,5
23,82

2
0,3
72,1
6
15,0
247,70

25
75
298
135
67
1800

12

3.URICOL
MOD DE PREZENTARE: Granule efervescente, cutii continand 6 pliculete.
INDICATII: Infectii cronice ale tractului urinar (pielite, foielonefrite, cistite) si infectii
asociate cu vezica neurogena, spasme ale tractului urinar. Pentru litiaza urinara,
antiseptic urinar, antispastic.
CONTRAINDICATII: Pacienti cu insuficienta renala sau hepatica.
MOD DE ADMINISTRARE: 1-2 pliculete dizolvate in pahar cu apa si luate de 3 ori pe zi
sau la recomandarea medicului.

4. URINAL
MOD DE PREZENTARE: Cutie cu 30 capsule.
INDICATII: Contribuie la mentinerea sanatatii tractului urinar, imbunatateste functia
excretorie a rinichilor.
CONTRAINDICATII: Nu are.
MOD DE ADMINISTRARE:1-2 capsule pe zi, luate cu o cantitate suficienta de apa. In caz de
inflamatie a tractului urinar se recomanda administrarea a 2-6 capsule pe zi.

13

CONCLUZII

Litiaza renala reprezinta o urgenta medico-chirurgicala ce necesita internare medicala de

specialitate. Este o afectiune frecvent intalnita in patologia aparatului renal, apare la toate varstele, iar
prognosticul poate fi grav in cazul unui tratament necorespunzator si al unui regim de viata neechilibrat.
Durerea provocata de prezenta litiazei renale este principalul motivpentru care bolnavul se
prezinta intr-un serviciu medical.
Educatia pentru sanatate, informarea corecta a bolnavului asupra regimului alimentar si a
regimului de viata pe care trebuie s ail urmeze este foarte importanta pentru evolutia ulterioara a bolii.

14

BIBLIOGRAFIE

Borundel C.--- Manual de medicina interna pentru cadre medii

Editura Medicala, Bucuresti, 1995.
Bruckner I.--- Medicina interna, vol. I,
Editura Medicala, Bucuresti, 1980.
Ciocalteu A.---Nefrologie
Editura Infomedica, Bucuresti, 1997
Ciocalteu A---Litiaza urinara ,
Editura ICTC, Bucuresti, 1995
Georgescu D---Produse farmaceutice
Editura Nationala, 1998
Mozes C. --- Tehnica ingrijirii bolnavului, vol I si vol II
Editura Medicala, 1987
Titirca L. --- Ghid de nursing
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 1996

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27