P. 1
organizatii neguvernamentale

organizatii neguvernamentale

|Views: 814|Likes:
Published by sally_relly

More info:

Published by: sally_relly on Feb 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2010

pdf

text

original

Sumar: 1. 2. 2.1. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4. 5.

CADRU GENERAL PROIECTE ONG MANAGEMENTUL PROIECTELOR FINANTAREA ONG-URILOR REGLEMENTARI JURIDICE SURSE DE FINANTARE FONDURI; STRUCTURA BUGETULUI UE SISTEMUL DE IMPLEMENTARE A FONDURILOR STUDIU DE CAZ CONCLUZII

Organizaţiile necomerciale sau (ONG) reprezintă un instrument social prin intermediul cărui cetăţenii au posibilitatea de a-şi realiza ideile şi a soluţiona problemele la nivel local Pentru a înfiinţa un ONG nu este nevoie de prea multă experienţă; este suficient să elabore un statut, să depui o cerere la Ministerul Justiţiei şi să dispui de o sumă oarecare de ban pomeneşti că ai la dispoziţie un ONG cu toate actele în regulă. Însă problemele abia încep: am idei geniale, însă cum să le înşir pe foaie, (cum să scriu un proiect), unde să depun ac spre finanţare, cum să conlucrez cu alte organizaţii?” şi multe alte întrebări, răspunsul c poţi afla dacă nu încerci să te autoinstruieşti sau să participi la diverse training-uri în A crea un ONG sau a scrie un proiect este totuşi mult mai uşor decît a forma o echipă. Acea nu înseamnă neapărat că există şi o echipă entuziastă, profesionistă, dispusă să lucreze as voluntar într-un domeniu nou de activitate. 1.CADRU GENERAL. Cîteva definiţii şi poziţionări

Organizaţiile neguvernamentale se pot constitui pentru un scop de interes public sau colect In Romania, sintagma generic utilizata de "organizatii neguvernamentale" (sau ONG) vine sa Alte expresii similare celei de "nonprofit" si care pot fi intalnite ca atribute ale organi În România, dreptul persoanelor de a se asocia este garantat de Constituţie care la Art. 37 2.1.MANAGEMENTUL PROIECTELOR; Intocmire,planificare si implementare.

Faza de planificare, de redactare a documentului pe baza caruia se realizeaza un proiect, i Faza de redactare are o importanta cu atat mai pronuntata cu cat, la nivelul Uniunii Europene, accesul la fondurile comunitare se realizeaza exclusiv prin intermediul propuneri Etapa de redactare a respectivei propuneri trebuie sa se bucure de atentie maxima, din cel 1. Proiectele esueaza daca nu sunt bine planificate Faza de executie este una deosebit de sofisticata si de complexa, pandita de pericole chiar 2. Propunerea de proiect are valoare de document oficial Documentul pe baza caruia este dobandit accesul la anumite fonduri devine in multe cazuri d Pasi care trebuie parcursi pentru a redacta o propunere de proiect

In continuare, ne vom referi cu precadere la pasii care trebuie parcursi pentru a redacta o 1. Familiarizati-va cu obiectivele strategice/de dezvoltare ale organizatiei, treceti-le in revista sau actualizati-le. 2. Pe baza obiectivelor strategice ale organizatiei si pornind de la ideile de proiect, incepeti activitatea de cautare a surselor de finantare. 3. Cititi cu atentie anuntul (apelul la candidatura) prin care este facuta publica fiecare 4. Retineti data limita de depunere a proiectului. 5. Participati la intalnirile, seminariile, sesiunile de instruire pe care le organizeaza a 6. Analizati in detaliu obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, pent 7. Analizati fiecare criteriu de eligibilitate in parte. In general, criteriile de eligibilitate se refera la: a. eligibilitatea organizatiei care poate solicita finantarea reprezinta un mijloc prin ca b. eligibilitatea partenerilor cu care se poate derula proiectul (idem); c. eligibilitatea tipurilor de activitati care pot fi desfasurate (activitati de training, d. eligibilitatea costurilor (suma minima si suma maxima care pot fi solicitate, raporturil e. eligibilitatea zonei 8. Studiati diferitele tipuri de proiecte finantate anterior in cadrul programului de finan 9. Studiati cu atentie conditiile financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitat 10. Consultati pachetul informativ pus la dispozitie de agentia de finantare; de obicei, pa • Ghidul programului/Ghidul solicitantului/Ghidul promotorului; • Formularul standard de candidatura/formularul cererii de finantare; • Formularele documentelor anexe (model de buget, model de CV acceptat pentru membrii echip 11. Alcatuiti o lista de verificare (checklist), in care includeti toate elementele din com 12. Completati documentatia solicitata de finantator ,cererea de finantare/ formularul stan 13. Completati formularele anexe. In general, formularele anexe includ informatii care pot fi utilizate ca argumente su plime - studii de piata; - date statistice; - diagrame de tip Gantt13 sau PERT14; - analize de tip SWOT15; - descrierea mai detaliata a institutiei promotoare si a institut iilor partenere; - organigrama; - rezultatele unor activitati anterioare, de relevanta pentru proiect; - situat ia financiara a institutiei in momentul depunerii proiectului; - bugetul pentru anul fiscal in curs; - bugetul proiectat pentru anul fiscal urmator; - articole de presa; - CV-urile persoanelor implicate direct in derularea proiectului; - lucrari, articole de specialitate, brosuri referitoare la problema careia se adreseaza pr 14. Verificati, avand lista de verificare in fata, daca aveti toate documentele care trebui 3. FINANTAREA ONG-URILOR 3.1. SURSE DE FINANTARE

Finantare guvernamentala a ONG‐urilor – reprezinta sumele alocate direct sau indirect de l bugetul de stat ONG‐urilor pentru prestarea unor servicii si dezvoltarea de proi programe.

Tipurile de finantare guvernamentala pentru organizatiile neguvernamentale intra in doua categorii principale: • finantarea directa care consta in sprijin financiar alocat din bugetul public central catre o organizatie neguvernamentala in mod direct, find inscris ca si cheltuiala bugetara in anul financiar dat. In general fondurile prevazute sunt redirectionate prin diverse agentii guvernamentale (ministere, fundatii publice sau fonduri) sau alte surse publice (ex. Loterii nationale). • sprijinul financiar indirect. Acesta nu include un transfer direct al banilor proprietatii; el reprezinta un beneficiu acordat organizatiilor neguvernamentale care le permite sa foloseasca bunurile respective pentru a si indeplini obiectivele statutare decât pentru a acoperi alte obligatii financiare. Un astfel de sprijin nu va apare in

bugetul public ca o cheltuiala directa. Acest tip de sprijin contine avantajele fiscale. De exemplu impozitul pe venit care nu va fi colectat, din cauza tratamentului special al organizatiilor neguvernamentale, este considerat sprijin indirect. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe p 1. este in limita a 3% din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Mecanismul de finantare directa este un set de proceduri aplicat de catre o autoritate pub centrala in baza unui act normativ si care cuprinde normele, principiile si criteriile pri se acorda finantare organizatiilor neguvernamentale si institutiilor publice. 3.2. REGLEMENTARI JURIDICE Principalele acte legislative care reglementeaza finantarea guvernamentala directa organizatii neguvernamentale in România sunt:

• OG nr.68/2003 privind serviciile sociale vorbeste despre contracte de servicii si c parteneriat. • Legea 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta soc instituie finantarea serviciului social pe baza unui cost mediu lunar al beneficiarului • Legea 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publ pentru activitati nonprofit de interes general este o lege cadru ce promoveaza procedura aplicabila tuturor formelor de finantare a entitatilor nonprofit din bani publici • OG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a cont concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Din punct de vedere juridic, ca principale forme de finantare directa de la bugetul public România exista: • Subventiile ‐ sunt o forma de suport financiar din partea bugetului de stat pentru unor costuri directe ocazionate de furnizarea unor servicii. Subventiile reprezint fixa pentru fiecare beneficiar si se acorda proportional cu numarul de beneficiari. Acest t de finantare este acordat in Romania de catre MMSSF. • Subsidiile ‐ reprezinta o forma de suport financiar din partea bugetului direct organizatiilor neguvernamentale. Autoritatile centrale care acorda acest tip finantare in România sunt MMSSF, ANPH, MAE, MapN, DRI, ANPC. • Finantarile nerambursabile(granturile) ‐ sunt transferuri financiare catre o neguvernamentala pentru a desfasura o activitate de interes public fara a urmari generarea unui profit si este strâns legata de scopul organizatiei. Organizatia beneficiara va contri desfasurarea serviciului (proiectului) asigurând o cofinanare din surse externe gr Granturile sunt acordate pe baza unei competitii si in urma unui proces de eva propunerii. Autoritatile centrale care acorda acest tip de finantare in România sunt MMSSF, ANPH, DRI, DRRP, ASG, ANT, ANSIT, ASS, AFM, AFNC. v. si Anexa 1: Principalele tipuri de finan are guvernamentală diectă în România 18Page 19 • Contractul / achizitia de servicii ‐ o forma de finantare prin care org neguvernamentale furnizeaza pentru autoritatile publice servicii la un pret si in conditiil prevazute in cadrul unui contract. De cele mai multe ori conditiile de furnizare a servicii sunt stabilite de autoritatea publica intr‐un caiet de sarcini iar organizatia v metodologia de furnizare si pretul. Contractarea organizatiilor se face in baza unei proced de licitatiei, care de cele mai multe ori este deschisa tuturor furnizorilor privati de ser sociale acreditati, in care orice organizatie are posibilitatea de a participa. câstigatoare acea organizatie care ofera cea mai buna calitate la un pret avantajos.

Autoritatile centrale care acorda acest tip de finantare in România sunt: ASG, ANPDC, ANPH.

In fapt, cu exceptia subventiilor, celelalte tipuri de finantare nu se regasesc in forma pu România. Cel mai adesea, in practica acordarii de finantare guvernamentala si in mecanismelor de finantare, se intâlneste o forma mixta, care combina caracteristi achizitiei de servicii si ale finantarilor nerambursabile. Aceasta situatie descrie cel mai caracteristicile Programelor de interes national, gestionate de catre MMSSF, ANPH, ANPDC. Astfel, in România, in practica, la nivelul anului 2008 puteau fi identificate 4 mari tipur finantare guvernamentala care au fost acordate de autoritati dupa cum urmeaza: A) subventii si sprijin normativ: • MMSSF (Legea 34/1998 reglementeaza acordarea de subventii catre organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitate de asistenta sociala); B) subsidii • ANPH, MAE, MAPN, ANPC (in bugetul de stat sunt prevazute bugete speciale pentru o serie de organizatii neguvernamentale – ex. Asociatia Nevazatorilor din Romania, Asociatia Surzilor din Romania, Uniunea Nationala a Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere “Alexandru Ioan Cuza”, Asociatia de Drept International si Relatii Internationale – ADIRI, 19 organizatii ale minoritatilor nationale etc.) C) finantari nerambursabile, in baza legii 350/2005 • cu proceduri mai complexe,: ANPH, ANT, ANSIT, ICR • cu proceduri simplificate: ASG, DRI, DRRP D) programe de interes national (PIN): -MMSSF, ANPF, ANPH, ANPDC

Autoritate publica Tip de finantare acordata MMSSF A) Subventii D) PIN HG 942/2005 Legea 34/1998

Reglementare juridica

Beneficiari

HG 197/2007 HG 1293/2006 Ordinul 325/2006 Legea 350/2005 Asociatii si fundatii a. serviciile publice b. directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului c. alti furnizori de servicii sociale publici d. furnizori privati: asociatii, fundatii si cultele religioase ANPH B) Subsidii C) Finantari Nerambursabile

OUG 102/1999 HG 696/2001

D). PIN OUG 14 /2003

Ordinul Prededintelui ANPH 780/2006; Legea 350/2005 HG 723/2006 HG 197/2007 Ordinul Presedintelui ANPH 73/2006 Legea 350/2005 4 ONG nominalizate a. persoane juridice fara scop patrimonial ‐ asociatii ori fundatii b. ANPH in nume propriu

a. persoane juridice fara scop patrimonial ‐ asociatii ori fundatii b. Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului ANPDC D). PIN Legea 272/2004 Legea 350/2005 organizatiile neguvernamentale ASG C) Finanatari ne‐rambursabile HG 406/2004 OG 205/2006 a. Organizatii neguvernamentale b. Autoritati locale c. Institutiile de invatamant si de cercetare d. Firme private DRI C) Finantari ne‐ rambursabile Legea 379/2006 HG 122/2006 Organizatii neguvernamentale AFCN C) Finantari ne‐ rambursabile Ordinul 2364/2005 a.organizatiile neguvernamentale b. institutii publice AFM C) Finantari rambursabile OUG 196/2005 a. operatorii economici b. organizatii neguvernamentale c. autoritati locale d. unitati de invatamânt Lista acronime : AFCN ‐ Administratia Fondului Cultural National AFM ‐ Administratia Fondului de Mediu ANPDC ‐ Agentia Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului ANPH‐ Agentia Nationala pentru Protectia Persoanelor cu Handicap ANSIT – Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor ANT – Autoritatea Nationala pentru Tineret ASG ‐ Agentia pentru Strategii Guvernamentale DRI ‐ Departamentul de Relatii Interetnice DRRP ‐ Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului

Afacerilor Externe ECNL – European Center for Not‐for‐profit Law MAE ‐ Ministerul Afacerilor Externe MMSSF‐ Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei Analiza pe baza datelor furnizate de catre Autoritatile publice

Totalul fondurilor destinate ONG‐urilor de la bugetul de stat poate fi estimat fie analizan sumele specificate in bugetul de stat, fie informatiile furnizate de catre Ministere si aut

Tot de la bugetul de stat asociatiile si fundatiile pot primi indirect fonduri pentru dez de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora. Printre beneficiarii princ ai programelor pentru tineret, a proiectelor interetnice si a romanilor de pretutindeni se si organizatiile neguvernamentale. 3.3. Legatura dintre fondurile de pre-aderare si post-aderare

STRUCTURA BUGET EU

3.4. SISTEMUL DE IMPLEMENTARE ***

În România, sistemul instituţional de programare şi implementare a Fondurilor Structurale ş Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea Instrumentelo

Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele de dezvoltare de vor fi negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune. PND reprezinta documentul pe baza caruia se elaboreaza – Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) 2007-2013, reprezentand strategia negociata cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, si – Programele Operationale (PO) prin care se vor implementa aceste Fonduri Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 republicată stabileşte structura Programelor Operaţionale implementare a instrumentelor structurale şi instituţiile desemnate ca Autorităţi de Manage Organisme Intermediare şi Autoritate de Plată. Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Comunitar, rolul de coordonator naţional al sistemului instituţional, legislativ şi procedu implementare a instrumentelor structurale. De asemenea, în cadrul MFP se constituie Autorit Certificare şi Autoritatea de Plată (organismul competent pentru efectuarea plăţilor) pentr - Fondul European pentru Dezvoltare Regională, care susţine reducerea disparităţilor interr şi dezvoltarea şi conversia regiunilor, prin acţiuni de sprijin în domeniul infrastructurii bază, infrastructurii de educaţie şi sănătate şi sectorului productiv (industrie şi servici - Fondul Social European, care urmăreşte îndeplinirea obiectivelor Strategiei europene de o a forţei de muncă, prin finanţarea acţiunilor de prevenire şi combatere a şomajului, dezvol capitalului uman şi de promovare a integrării pe piaţa muncii; - Fondul de Coeziune, prin care se finanţează, în principal, proiectele majore (de interes de infrastructură de transport, mediu şi energie.

Pentru fiecare Program Operaţional, în termen de trei luni de la adoptarea sa de către Comi se va constitui un Comitet de Monitorizare. Sunt în curs de elaborare regulile generale de domeniul fondurilor structurale şi de coeziune.

În cursul implementării Programelor Operaţionale, vor fi elaborate şi transmise Comisiei Eu Rapoarte Anuale de Implementare, care vor prezenta stadiul realizării obiectivelor de progr absorbţiei fondurilor alocate, în raport cu planificarea realizată. Aceste rapoarte vor fi evaluarea implementării priorităţilor corespunzătoare ale PND.

Folosirea fondurilor europene pentru cresterea competitivitatii la nivelul firmelor prin ut Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public 1.Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 2. Dezvoltarea si cresterea eficientei serviciilor publice moderne (E-GUVERNARE, E-EDUCATIE SI E-SANATATE)

3. Dezvoltarea E-ECONOMIEI

4. Studiu de caz (1) – Program Operational Competitivitate

Obiectivele specifice ale POS Competitivitate sunt transpuse în 6 Axe prioritare, fiecare a Axa prioritară 1: Sistem de producţie inovativ Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate Axa prioritară 3: Sprijin pentru folosirea tehnologiei informaţiei Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a energiei Axa prioritară 5: România, ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică PAS 1 –Situatia generala aplicant Aplicant: SC Plastic Product SRL Sector: productie de obiecte din mase plastice (produse finite) destinate industriei constructiilor); vanzarea se deruleaza door to door Vechime :Firma deja activa de 4 ani pe piata, fiind infiintata de actionari care detin si o companie producatoare de materiale de constructii, cu participatie directa de 30% la capitalul Plastic Product SRL Cifra de afaceri 2005- 3,5 Milioane EUR, 2006 – 5 Milioane EUR; profit operational si net inregistrat in ultimii trei ani Pas 2 – Descriere proiect Proiect: Firma doreste sa investeasca intr-un echipament hardware performat, plus softuri necesare vanzarii online si securizarii site-ului Cost Total Proiect:150.000 EUR Perioada de implementare: 6 luni Pas 3 – Incadrarea in program /axa Eligibilitate directa (acoperirea investitiei): Axa prioritara 3, Domeniu 3 – Dezvoltarea e-economiei productiva (prin investitia planificata – achizitionare echipament productiv - firma isi va creste productivitatea si va deveni mai competitiva) Eligibilitate directa (activitati conexe): - POS DRU - Axele prioritare 1 sau 3 – formare / pregatire la locul de munca (firma poate solicita fonduri pentru pregatirea personalului angajat sa opereze/ supravegheze echipamentul achizitionat)

Pas 4 – Criterii eligibilitate Marimea grant: maxim 1.000.000 EUR Incadrarea in obiectivele axei 3: “valorificarea potentialului TIC (tehnologia informatiilor si comunicatiilor) si a aplicatiilor sale in sectorul public (administrativ) si privat prin incurajarea folosirii tehnologiei informatiei, dezvoltarea eficientei serviciilor publice moderne si dezvoltarea economiei” Activitati eligibile:acces la servicii de internet si conectare la internet prin conexiuni broadband, achizitionarea de hardware si software corespunzatoare Cheltuieli eligibile:o lista a costurilor eligibile nu a fost stabilita inca Sa nu fie in procedura de faliment sau lichidare Pas 5 – Criterii de selectie Potentiali clienti din mediul de afaceri Dimensiunea firmei in termeni de angajati si de cifra de afaceri Cresterea numarului de utilizatori ai sistemelor integrate Costul proiectului per potential nou abonat Criterii preferentiale -Proiectele implementate in regiuni dezavantajate -Contributie la protectia mediului

1. CONCLUZII Cresterea economica de care se bucura Romania determina si o sporire semnificati resurselor de care se bucura bugetul de stat. Creste astfel si posibilitatea statului roman incerca sa solutioneze probleme ale societatii. Pentru o actiune eficienta in acest sens es necesara mobilizarea si sprijinirea tuturor actorilor sociali capabili sa produca sociala. Consideram ca organizatiile neguvernamentale au demonstrat pana acum utilitatea demersurilor lor. In conditiile extinderii ariei in care cetatenii asteapta interventia sec public si a capacitatii de actiune tot mai supra‐solicitate a autoritatilor publice, statul sa recunoasca importanta organizatiilor neguvernamentale si sa isi asume un rol sustinerea si dezvoltarea lor in continuare, ca un sector complementar celui guvernamental si in spiritul european al subsidiaritatii.

Recomandarile acestui studiu se bazeaza atat pe analiza rezultatelor cercetarii, dar includ uneori integral, recomandarile pe care organizatiile neguvernamentale si autoritatile publi le‐au facut in cursul procesului de cercetare calitativa. Ele privesc atat imbun cadrului juridic si a procedurilor de finantare, cat si introducerea unor modificari de ord administrativ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->