Sunteți pe pagina 1din 12

TESTE RECAPITULATIVE PE LECTII

l.

Geto-dacii qi lumea mediteraneani

1. Cine erau geto-dacii?


2. Care era teritoriul locuit de geto-daci?
3. Cum erau organiza{i geto-dacii?
4. Cflte categorii sociale intdlnim la geto-daci? Numiti fiecare categorie sociali.
5. Cand au fost atesta{i istoric gepo-dacii pentru prima dati?
6. Cine a condus expedi{ia organizatd la nord de Dundre in anul 335 i.Hr.?
7. Care erau ocupafiile geto-dacilor?
8. Enumerafi populafiile care au intrat in contact cu geto-dacii.
9. Numi{i coloniile greceqti intemeiate pe litoralul pontic.
10. Explicali rolul pe care l-au avut coloniile grecegti din bazinul pontic in dezvoltarea civilizafiei geto-dacilor.

7. Cum erau denumitr


Dacia roman6.
8. Ce influenle a avut
9. Numifi impdratul ca
10. Explicati importan!

1. Definifi ce a reprez(
2. Identificali, pe baza
3. Preciza[i care este si
4. Explica{i rolul cregti
5. Identifica{i din lec{ie
6. Numiti paffu misioni
7. Care au fost cele
paleocreqtine?

2. Regalitate qi religie
1. Cine a unificat triburile gbto-dace pentru prima dati inh-un stat centralizat?
Cine a refdcut unitatea statului dac?
2. Care au fost premisele interne qi externe ale formirii statului dac?
3. Care era intinderea statului dac in timpul lui Burebista? Dar in timpul lui
Decebal?
4. Ce mdsuri a adoptat regele Burebista pe plan intern? Dar Decebal?
5. Ce caracteristici prezenta primul stat dac centralizafl Dar statul dac in timpul

lui

Decebal?

6. Ce acfiuni a infreprins Burebista pe plan extern? Dar Decebal?


7. Enumerati regii daci care i-au succedat lui Burebista in zona Munfilor Origtiei.
8. Cdte confruntdri militare au awt loc intre daci qi romani? Care a fost rezultatul
acestora?

9. Ce prevedea pacea daco-romand incheiati in anul 89? Dar cea din anul 102?
10. Explicati importanfa cuceririi Daciei de citre romani in urma celui de-al
doilea rdzboi daco-roman.

3. Integrarea dacilor in lumea romani

l. Cum a fost organizatd Dacia in urma cuceririi romane?


2. Ce teritorii au inffat sub stlpdnire romand?
3. Cat dmp a durat stdpdnirea romani in Dacia?
4. Ce reprezintd romanizarea?
5. Enumerafi factorii care au favorizat romanizarea geto-dacilor.
6. Ce rol a avut armata in romanizare? Dar colonigtii?
20

8. De cine este influenr


IX-lea?

9. Care este

semnifica[

10. Unde au func{ional

5. Forn

1. Definifi nofiunea de
2. Precizafi care sunt lir
limba romind.
3. Identificati care sunt
4. Car.e sunt elementele (
limbii romine?
5. Ce limbi a influenta
romdne gi in ce procent?
6" Cite cuvinte moqtene
7. Dali exemple de alte
8. Precizafi care sunt lir
gi limba romin[.
9. Care sunt primele scr
10. Explicati care este i

7. Cum erau denumite oraqele de tip roman? Numi{i trei orage intemeiate in
Dacia romand.

8. Ce influen{e a avut spiritualitatea romani asupra autohtonilor daci?


9. Numili impdratul care a retras armata qi adminisha,tia din Dacia.
10. Explica,ti importan{a insuqirii limbii latine in procesul de romanizare.

4. Romanitate gi cregtinisrn

l. Defini{i ce a reprezentat ,,retragerea aureliand".


2. Identificali, pe baza lecfiei, patru consecin{e ale retragerii aureliene.
3" Precizali care este situa{ia Dobrogei inffe anii 46 i.Hr. - 602 d.Hr.
4. Explicafi rolul creqtinismului in procesul de romanizare.
5. Identificafi din lecfie care au fost impiralii romani ce au sus{inut creptinismul.
6. Numiti patru misionari creptini.
7. Care au fost cele mai importante descoperiri arheologice de obiecte
paleocregtine?

8. De cine este influen{at creqtinismul populaliei nord-dundrene


IX-lea?
9. Care este semnifica{ia anului 1054 penhu cregtinism?
10. Unde au func{ionat primele episcopii?

dupi secolul al

5. Formarea poporului romf,n (etnogeneza)


1. Definifi no{iunea de ,,etnogenez[".
2. Precizali care sunt limitele geografice inffe care s-au format poporul romdn ;i
limba romdn6.
3. Identificafi care sunt elementele primei qi a celei de a doua ,,sinteze".
4. Carp sunt elementele de ,,substrat, strat gi adstrat" care au contribuit la formarea
limbii romine?
5. Ce limbi a influen[at in mod decisiv fondul principal de cuvinte al limbii
rom0ne gi

in ce procent?

6. Cite cuvinte moqteneqte limba romini din limba dacilor?


7. Dali exemple de alte popoare neolatine in afari de cel romdn.
8. Precizafi care sunt limitele cronologice intre care s-au format poporul romAn
5i limba romdnS.
9. Care sunt primele scrieri istorice in care apare denumirea de ,,valah"?
trO. Explicali care este insemndtatea istoricd a formdrii popoarelor neolatine.

2t

6. Tfansllvaflir de la voievodet ln pritrclpnt

l, Lsealizafi pe hart6 principalele formafiuni politice prostatalo din spaliul


franslivatiiei,
2. Analizali ovolutid formafiunilor polltiee din Transilvania lirte secolele IX-XI,
3. Brplieali procosul instaur$rii stbpflnirii inaghlare ln Ttansilvania,
4. Hxplicali organizafea voiovodatulul ftanstlvaniei,
5, Nunlfl primui voievod atestat documentar fn Transllvanra,
6. Explieali raportul ditttre voievodatul Transilvsnii gi regalitatea maghiard lrr
seeolele

XIfi.XV

7, E*plieali senrnificalia deeretelor regaie ale lui Ludovic I dtn anii 1365-1j66,
E, Expiicali semnificalia alianlei tJnio Wium Nafiortum incheiatd in anul 143?.

9. Precizafi prinetpalele unitdfi adrniilistrativ.teritoriale din cadrul voievodatuiui


Tfansilvaniei.
10. Numifi uriitatea adminisfativ{dfitoriale spccifiol teritoriilor locuite de
rom6ni,
11. Explicatt prezeflIa districtelor lrr organizarea sagilon
12. Expltcali statutul politic al rom&nilor din Trarrsilvania.
Menlionati prineipalele forme de rnanlfostare ale eivilizaliei ronitneryti in
_13.
cadrul voievodatului Transilvaniei,
14, Cotnparati $tatutul politic al Transilvaniei lnainte qi, rospectig dupi anul 1541,
7. $emnlffcrfir lntemelerli statelor medfuvale
Valehir, |ara Moldovei, Dobrogea

Analieaf premiselc interneierii statului medieval fara Romsneasc[,


2. Preeizali etapele intemeierii statului rnedieval Tara Rom6neasc[.
3. Explicali tradiua istoricg a descalecatului
{&rti Rorninegti,
4. Expllcafl semnificalia titlului lui Basarab I:
,,mare voievod gi donrn,,,
5" Analiza{i proeesul consoliddrii statului rnedieval
.
lara Rorntneasc6 in a doua
jutndtatc a seeolului al XIV.lea,
6. Analizag prcmlsele internelerii statului rnedieval Moldova,
7^, Frcy.Izall etapele fnterneierii stazului
r'edieval Moldova,
8' Analizafi proeesul consolidirii statului ftedieval proraoua
in a doua junnitate
1.

a secolului al XIV-lea.
9' eompara{i desc8lecatul lui Negru-Vodi din Fdgiraq cu
descateeatul lui Dragory,
respectiv, a lui Bogdan ln Moldsva
l0' $tabili{i doud asemdn6ri 9i dou$ deosebiri dintre procesul constiruirii statelor
medicvale fara RomAReascd qi, respectiv, Moldova,
11. Preelzafi etapele intemeieril statutui medievar
Dobrogea.
12' Preoizafi principalele

instituHi nle statelor medievale


lara fr.omaneasc6 qi Moldova,
l3', Prozentafi, la alegere, douf, institulii ale smtelor rnedievale
.
fera Rom&neasef,
gi Moldova
l4' Expiicaf rolul Bisedeii ortodoxe ln eonsolldares $ratslor medlevale
rom6ne$ti,

22

lS. Evidenfiafl asem6r


lillor dirr fara RoniAneesr
8, $tudlu de

1. Preeiaag rtrotivui aq
o[Ec regalltatea rnaghiari
l, Numig forrraliunile
3. tocalizall pe hartH
troanitl,

4, eornparati statutui
Cavalerilor loairifi in rapt
5. Preciaali raportul di
6. Merrlionali oe inforn
a fdmtuiildr dinfi'e earpal
7, Preeitali ee idorna
miei a regiunilor de la su
8. Nutrrili un izvor i6t(
eval fara Romfinoascd,
9. Numtli urr isvor istr
eval Moldova,
10. Numlfl un izvor isr
Transllvanlei,
11. Anallaag itnportari
spa;iul roffi0nese,

15. Evidenfiafi asemfii[rile pi, respectiv, deosebirile dintre intemeierea initropoRomdneasc6 gi Moldova.

liilor din fara

8, StUdIU de eaz: DIPTOMA CAVALERILOR IOANITT


1. Preeiaa$ rnotivul aqezirii Cavalerilor loanifi in zona Banatului de Severin de
eitr'e rogalitatea maghiari,
l. Nurniti forina$unile politiee menlionate in Diploma Cavalerilor lonnilt.
!. Localiza{i pe harti formafiunile politice mentionate in Diploma Cavalerilor
Ioaiiifi,
4. Comparrtfi statutul politic al formaliunile politice menlionate in Diploma
Cavalerilor loanifi irr raport cu Regatul maghiat
5. Precizafi raportul dintre populalia rom0neasc6 gi Cavalerii loanili.
6. Menlionafi ce inforrnatii dferd Diploma Cavalerilor Iourifi despre starea sociald
a rominilor dinte Carpali gi Dun6re,
7, Precizali ce informatii oferd Diploma Cavalerilor Ioaniti despre starea economicl a regiunilor de la sud de Catpafi,
8. Numifi un izvor istoric ce oferd informalii despre constituirea statului medieval fara Romdneascd.
9. Numifi un izvor istoric ce oferd informa{ii despre constituirea statului medieval Molelova.
10. Nurtl4i un izvor istorie ee oferb informatii despre constituitea voievodatului
Transilvafiei.
11. Analizafi importanfa Diplomei Cavalerilor loani{i, ca izvor istoric, peritru
spa[iul rornflnetlc,

23

BAREME $I REZOLVARI
A. TESTE RECAPITULATIVE PE LECTII

l. Geto-dacii gi lumea mediteraneani


Geto-dacii reprezentau ramura nordicd a tacilor, populafie de origine indo-europeand care
II i.Hr. la nord $i sud de Dundre.
2. Geto-dacii ocupau lncd din secolul al VIIlea i.IIr. spaliul delimitat de Munfii Carpafi,
fluviul Duniirea qi Marea Neagr6, spatiul carpato-danubiano-pontic.
1:

s-a stabilit in mileniul

3. Geto-dacii erau organizali in triburi gi uniuni de triburi, fiecare trib afldndu-se sub
autoritatea unui gef militar qi a aristocrafiei militare, avdnd un centru fortificat ce con{inea
terminalta dava.
4. La geto-daci intdlnim doui categorii sociale majore: aristocrafia militard gi sacerdotali
(nvmitftarabostes saupileafl), precum gi producdtorii liberi, agricultori sau crescltori de animale
(lol*mifi comati sau capillati).
5. Geto-dacii sunt atestafi arheologic prin agezdri gi necropole datiind din prima vdrstii a
fierului (Hallstatt), dar qi istoric, de cdtre Herodot, care in lucrarea sa,,[storii': (cartea a VII-a) ii
amintegte pe gefi drept,,cei mai viteji gi cei mai drepfi dinte taci", opunindu-se tecerii armatelor
persane conduse de regele Darius t in timpul campaniei din 5 14 i.Ik impofiva sci{ilor din nordul

Mdrii Negre.
6. Expedi{ia organaatd la nord de Dundre in anul 335 l.Hr. a fost condusd de Alexandru
Macedon.

7' Ocupafiile geto-dacilor erau: agricultura (doveditd de uneltele agricole), creqterea


animalelor, meqtegugurile (in special extagerea gi prelucrarea minereului de fier qi ceramica).
8. Situafi int-un spa[iu care asigura legitura inte Peninsula Balcanici gi restul Europei, getodacii au intat in contact cu mari popoare qi civiliza{ii ale Antichititii, precum: grecii (din secolul
al VIIlea i.Hr.), persanii, scifii, celtii, ilirii, bastarnii, iar mai t6rziu romanii (secolul I i.[h.).
9" Coloniile greceqti intemeiate pe litoralul pontic au fost llsrna, ?bmrs (Constanfa) qi Callatis
(Mangalia).
10. Coloniile grecegti din bazinul pontic au avut un rol deosebit in dezvoltarea civiliza{iei
geto-dacilor: pe plan economic, ge{ii au preluat de la greci roata olarului, noi tehnici metalurgice,
utilizarea monedei qi au participat la schimburile comerciale cu cetd{ile greceqti; pe plan politic,
coloniile grecegti (organizate in regimuri Oligarhice sau democratice) au servit ca model de
organizare politico-statald gi au avut strAnse contacte politice cu tiburile locale ale ge{ilor.
2. Regalitate pi religie
1. Triburile geto-dace au fost pentru prima dati unite int-un stat centalizat de cdf:e Burebista
(82-44 i.rlr.), iar unitatea statului geto-dac a fost refiicuttr de cdtre Decebal (87-106).
2. Premisele constituirii statului dac au fost pe plan intern, gradul de dezvoltare economicd
(metalurgia fierului), social-politicd (organizare6 i11 unirrni de fiiburi gi stratificarea sociald) qi
culfurali (religia politeistd gi construirea sanctuarelor); pe plan extern, cre$terea pericolului
expansiunii romane, ajunse in imediata vecindtate a geto-dacilor, la sud de Dundre.
3. In timpul lui Burebista, statul dac era exftem de intins: de la Carpafii Pidurogi (ln nord)
pind la Munfii Balcani (in sud) gi de la vdrsalea Bugului in Marea Neagrd (in est) p6nd la Dunirea

Mijloeie 9i Siovacia (in vest)' Itt

cuprindea: Transilvania, Banat,


4. Pe plan intern, Burebista a
construit un Puternic sistem de fl

monarhiilor elenistice

qi a dus o

cu marele preot Deceneu) 9i a cel

sistemul de fortifica{ii din Mun!


5. Primul stat dac centralizal
prin intinderea qi PutereP sa re1

statul dac este mai bine organiza


dezv ollar ea economiei, constru
greco-roman6, iar Prin incqrsiut
6. Pe plan extern, Burebista
cucerit cetd{ile greceqti de pe lit

implicat in rdzboiul civil din s1


i.Hr.), promi{dnd sPrijin militar
nord de Dunlire in timPul imPdt
7. DuP[ moartea lui Burebis
Mun{ii Oraqtiei, unde i-au succer
8. Decebal se confruntd cu

Cornelius FuScus, invins;

in

88

in 101-102, Primul rdzb


Decebal a or ganizat diversiunei
asedierea caPitalei Sarmizegett
Decebal a incheiat Pace cu Dor
9. Pacea daco-romani din I
clientelar al Romei, Decebal Pri

Tapae;

noi fortificatii' Pacea daco-ron

prevedea: Decebal era obligat


Munteniei, sudul Moldovei), si
10. in urma cuceririi Dacie
procesul de romanizare Propr
romdn gi a limbii romdne.

3. In

1. tn urma cuceririi romar


supusd direct imPdratului, cu t
de un guvernator cu titlul de ,
2. Provincia Dacia a cuPrit
li sudul Moldovei au fost anexi
Criqana qi Maramureg nu au

3. StiPdnireb roman[ in

ordonat retragerea armatei 9i


4. Romanizarea rePrezinti
la romani credin{ele, obiceiur
5. Factorii care au favoriz
procesul de urbanizare, econ'

Mijlocie gi Siovacia (in vest). iu timpul lui l)ecebal, teritoriul statului dac a fost mai restrdns

qi

cuprindea; Transilvania, Banat, Moldova, Oltenia qi nordul Munteniei.


4. Pe pian intern, Burebista a unificat triburile geto-dace (pe cale diplomaticd sau militari), a
conshuit un puternic sistem de fortifica{ii in Mun{ii Ordgtiei, a organizat statul dac dupa modelul
monarhiilor elenistice qi a dus o politic[ autoritard cu sprijinul aristocra{iei sacerdotale (in frunte
cu marele preot Deceneu) gi a celei militare. Decebal a reunificat hiburile geto-dace gi a consolidat
sistemul de fortifica{ii din Munfii Ordgtiei, statul dac fiind mai bine apdrat.
5. Primul stat dac centralizat era o monarhie militard, cu un puternic caracter teocratic, care
prin intinderea qi puterep sa reprezenta un pericol pentru statul roman. in timpul lui Decebal,
statul dac este mai bine organizat, mai bine apdrat,cunoaqte progrese privind creqterea popula{iei,
dezvoltarea economiei, construfuea cetd{ilor, viafa spirihrald gi legdturile comerciale cu lumea
greco-romand, iar prin incursiunile la sud de Dunire devine un pericol pentru staful roman.
6. Pe plan extern, tsurebista a organizat o campanie impotriva triburilor celtice (60 i.Hr.), a
cucerit cetdfile greceqti de pe litoralul Mdrii Negre de la Olbia pdnl la Apollonia (55 i.Hr.) qi s-a
implicat in rdzboiul civil din statul roman dintre Caius Iulius Caesar qi Cneius Pompeius (48
i.Hr.), promi{dnd sprijin militar celui din urmd. Decebal se confrunti cu expedi{iile romane la
nord de Dunire in timpul implra{ilor Domi{ian qi Traian.
7. Dupd moartea lui Burebista, statul dac s-a destrdmat dar s-a menfinut un centru de putere in
Mun{ii Oraqtiei, unde i-au succedat la conducere; Deceneu, Comosicus, Coryllos-Scorilo qi Duras.
8. Decebal se confruntd cu expedifiile romane la nord de Dundre: in 87, sub conducerea lui
Cornelius FuScus, invins; in 88, sub conducerea lui Tettius Iulianus, care obline victoria de la
Tapae; in 101-102, primul rdzboi daco-roman, in care Traian a oblinut victoria de la Tapae, iar
Decebal a organizat diversiunea moesiand; in 105-106, al doilea rdzboi daco-roman, incheiat cu
asedierea capitalei Sarmizegetusa qi cucerirea Daciei de cdtre romani. in urma confruntlrilorDecebal a incheiat pace cu Domifian (89) qi Traian (102).
9. Pacea daco-roman[ din 89 era avantajoasl fafd de daci qi prevedea; Dacia devenearegat
clientelar al Romei, Decebal primea bani gi megteri cu ajutorul'cdrora gi-a mdrit armata qi a ridicat
noi fortifica{ii. Pacea daco-romand din 102 s-a incheiat in condi{ii foarte grele pentru Decebal qi
prevedea: Decebal era obligat si cedeze teritoriile ocupate de romani (Banat, Oltenia, nordul
Munteruei, sudul Moldovei), sd ddrflme zidtuile cetd{ilor qi si renun{e la politica externd proprie.
10. in urma cuceririi Daciei de cdhe romani (106), Dacia devine provincie romani gi irrr"p"
procesul de romanizare propriu-zisd, caetapl importantd in procesul de formare a poporului
romdn qi a limbii romdne.

3. Integrarea dacilor in lumea romani

f. in urma cuceririi

romane, Dacia a fost organizatd ca provincie romand de rang imperial,


direct implratului, cu capitala la Ulpia Tiaiana Augusta Dacica Sarmizegetusa gi condusd
de un guvernator cu titlul de ,,legatus Augusti pro praetore".
2. Provincia Dacia a cuprins Tiansilvania, Banatul gi Oltenia, in timp ce Muntenia, Dobrogea
gi sudul Moldovei au fost anexate provinciei romane Moesia Inferior, iar nordul qi centul
Moldovei,
Criqana gi Maramure$ nu au intrat sub stdpdnire romand, fiind locuite de dacii liberi.
3. Stdpdnireb romand in Dacia a durat pdnd in 271, c?nd impdratul Aurelian (270-275) a
ordonat retragerea armatei gi a administra{iei romane la sud de Dundre.
4. Romanizareareprezintd un proces de acultura{ie prin care populatia geto_dac5 a preluat de
-la romani
credinfele, obiceiurile. cultura roman6, esenfiali fiind adoptarea limbii latine.
5. Factorii care au favarizatromanizarea au fost; administrafia, armata,veteranii, coloniqtii,
procesul de urbanizare, economia, religia, inv[{dmdntul, dreptul roman.
supusd

69

6. Armata a jucat un

rol important in romanizare, deoarece in Dacia au fost aduse legiuni

qi

tupe auxiliare, iar tinerii daci au fost inrola{i in trupe auxiliare, fapt ce a permis preluarea
elementelor de culhri gi civilizalie romand qi insuqirea limbii latine. Coloniqtii au jucat un rol
esenfial in romanizare, deoarece au fost adugi in Dacia in numdr foarte mare, din toate provinciile
imperiului qi in mod organizat au conhibuit la valorificarea resurselor Daciei, la popularea
agez[rilor de tip rorhan, conviefuind in mod direct cu autohtonii qi asigurdnd rlspdndirea
elenoentelor de culturd gi civiliza{ie romani.
7. Oragele de tip roman infiinfate in Dacia erau de doui tipuri: colonia (precum: Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa) qi municipium (precum:
Ampelt'm, Diema, Tibiscum, Troesmis, Porolissum).
8. Via{a spirihrald romand a provinciei a permis insuqirea limbii latine, preclrm gi adorarea
divinitilfilor grecegti, orientale sau dacice (precum Bendis sau Zalmoxis) sub nume romane (prin
intermediul fenomenului de interpretatio romana), sau contopirea a dou[ sau mai multe divinitdfi
de origini diferite intr-una singur[ (prin intermediul sincretismului religios), fapt ce a contribuit
ulterior la adoptarea cregtinismului.

9.Aurelian,
10. insugiren limbii latine a fost esenfiald fn procesul de romanizare, limba latind devenind
limha administra{iei, a armatei, a justitiei, a comerfului, principalul mijloc de oomunicare tntre
autohtoni gi coloniqti, Autohtonii au preluat lirnba latind vorbit6. (latina vulgata) qi nu limba
lstin[ oficiall! oare a tacetat si mai fie folositi dupi retragerea nurelianfi,

8. Cregtinismul PoPulatiei n
cre$tinismul slav - referitor la I
f. in anul 1054 ueloc Marea

catolicd, reprezentati de

PaPa

Constantinopol.

10. P-rimele episcopii creqtit

5. Form

1. Prin etrogenezd se in{eleg

romtneasc[ a fost un Prooes in


asimilarea slav[.
2. Poporul romfui gi limba

teritoriul delimitat de fostele

3. Prima sintez[ a fost cea c


in urma primei sinteze a rezult

asimilat populafia slavd

oe s-a

st

migrafiilor mai multor populat

4. Elementele de subsfrat, s'


daco-moesic (substat); latin (s
5. Limba care a influenfat

4. Romanltatc pi cre$tinlsm

cuvinteloi precun gi sfiuctura

l. Prin ,rotrsgerc Burellsn[" (27 1 ) se tnfelege procssul d refiegere a annatei gi administrafiei


romane din Dacia (bbandonarea Dgciei), ln timpul impiratului Aureliann ln conditiile de crizi a

cadrul notural gi la ocupafii,


?. ln oadrul procesului gen
poporul ftancez, italian, spani
8. Poporul gi limbarom0nd

6. ln Hmba rom8ni s-au

lmperlului Roman provocatl. ql de ataourils dncilor liberi qi ale migratorilor germanici pi de


dlfisultatee men{ineril limes-ului la nord de Dunlre,
2. Concecin[ele acestui eveniment au fostl dec[derpa economic[, degradarea viefii urbane,
rcFagsrgs populafioi ln zonele rurale gi intensificarea leglturilor cu romanitatea sud-dun[reand,
3. ln anul46 d.Hr., teritoriul dobrogean erte anexat la provincia Moesia qi este parte a Imperiului
Roman pen6 h anul 602 datorittr importanfei sale strategice, ln timpul imp6ratului Diocle[ian
(284-305) este organizat ca provincie distinctd numitfl Scythia Minor, av6nd un important rol
militar, iar in timpul lui Constantin cel Mare (306-337) se lntireqte rolul sdu strategic,
4. Creptinismul a avut un important rol in romanizarea dacilor deoarece s-a rispfuidit in limba
latin[, fEr[ sprijinul politic al institufiilor bisericegti, ci, prin intermediul solda{ilor qi coloniqtilor
adugi fn Dacia de impdratul Traian.
5. lmplralii romani care prin mdsurile luatp au ?ncurajat r[spindirea gi organizarea institu{ional[
a oreqtinismului au fost:
* Constantin cel Mareo care prin Edictul de la Milan (313) acord[ libertate de cult
cre$tinismului;
* Theodosius, catre interzise celelalte oulte din imperiu;
-- Iustinian, care are rol ln organizarea viefii biserioegti,
6. PaFu misionari creqtini mai importanli 0u fost: Ulfilas, Sava Gotul, Dionisie cel Mic,

TeotimI,
7. Cele mai importante dcscoperiri de obiecte paleocregine au fost la: Biertan, donariul ou tdbli{i
vodvtr din secolul al IV-lea" cmci, opaife cu insemnc cregtine (opaiful descoperit la Tomis, secolul al
IV-lea), precum gi numuoase brsilici ca eele de la Sucidav& Porolissum, Tomis, Histia, Callatis,

70

al

tr

VIII-lea,

9. Primele scrieri ln cere al

- insemnlrile

de la

Mlndstit

alVld-lea);

coresponden{a lmpIratul

10. Popoarele neolatine s-a


mogtenitoarele vechiului ImPr

principal[ la toate popoarele r


de culturd gi civiliza{ie roman

6.

Ifar

1. Se localizeazil pe hartl
- seoolul al IX-lee: voievo
gi voievodatul lui Glad (tn Bt
* secolul al Xl-lca: voievo
2. lnbe secolele IX-XI, fr
unui voievodat unic. Evolufia
din secolul al Xl-lea cucerirec

I
8. Creqtinismul popula{iei nord-dundrene este influen{at de Lnperiul Bizantin, precum gi Ce
creqtinismul slav * referitor la limba in care se slujeqte gi la modul de organizare ecleziasticd.
f. in anul 1054 are loc Mares Schismd prrn carereligia cregtind se imparte ln doui confesipni: cea
catolicd, reprezentatd de papa de la Roma qi cea ortodoxd, reprezentat[ de patriarhrfl de la
Constantinopol.
10. Primele episcopii cregtine au func{ionat la: Tomis, Remesiana.

5. Formarea poporului romAn (etnogeneza)


1. Prin etrogenezd se infelege procesul de formare a unui popor gi a limbii acestuia, Efirogeneza
romdneascd a fost un proces indelungat care a avut labazd sinteza gi simbioza daco-romand Ei
asimilarea slavd.
2. Poporul romAn gi limba romdnd s-au tbrmat atflt la nordul cdt'gi la sudul Dun[rii, pe
teritoriul delimitat de fostele provincii romane Dacia qi
3. Prima sintez[ a fost cea dintre daci pi romani, care a urmat cuceririi Daciei de cdte Tlaian.
ln urma primei sinteze urczultato populalie rsmanizatdcare in secolele al Vllea 9i al VII-lea a
asimilat popula{ia slavd ce s-a stabilit Ia nordul Dunirii, Cele dou[ sinteze s-au derulat in contextul
migrafiilor mai multor populafii de origini diferite.
4. l:lementele de substrato strat pi adstrat care au contribuit la formarea poporului romfn sunt:
daco-moesic (substrat); latin (strat); slavic (adsffat),
5. Limbs care a influenfat decisiv limba romdnl a fost cea latin6., care a dat 60% din totalul
cuvintelor precum qi structura gramaticale a limbii noestre,
6. ln lirnba rom6n[ s-au pdstrat din limha geto-dacilor 150-160 de cuvinte referifoare la
cadrul natural 9i la ooupa{ii,
7. In cadrul procesului general de formare a popoarelor gi limbilor neolatine au mailap[rut:
poporul francaz, italian, spaniol, portughez,
8. Poporul gi limba romAnd s-au format lncepflnd cu secolul al ll-lea gi s-a lncheiat in secolul

Moesia.

alVl[-lea.
9. Primele scrieri in care apare termenul de ,,valah" sunt:
de la Mdn[stirea Castamonihr, unde apare denumirea de ,,vlaho-rinchini"(secolul

- insemndrile
al

VIII-lea);

oovlahi".

corespondenfa impfuatului Vasile al Il-lea, unde apare termenul de


10. Popoarele neolatine s-au format procesual, pe o perioadd de timp de cflteva secold pi sunt
mogtenitoarele vechiului Imperiu Roman in ceea ce privegte limba latinfu care are o pondere
principalI la toate popoarele neolatine. I)e asemenea, aceste popoare au mogtenit qi elenrentele
de culturi gi civiliza{ie romand pe care le-au perpetuat in timp chiar p0n6 in zilele noastie.
l

6. Transilvanifl de la voievodat la principat


1. Se localizeazd pe

hart[ forma{iunile politice prestatale:

secolul al lX-lea: voievodatul lui Menumorut (fn Bihor), voievodatul lui Gelu (pe Someq)
gi voievodatul lui Glad (in Banat);
- secolul al Xl-lea: voievodatul lui Gyula (pe Someq) gi voievodatul lui Ahtum (tn Banat),
2. lntre secolele IX-XI, formafiunile politice din Tlansilvania au evoluat spre constituirea
unui voievodat unic. Evolqia a fost lnfieruptfi de interven{ia regalitflfii maghiare caro a finceput
din secolul al xl-lea cucerirea sistematicfl qi organizat[ a Tfansilvaniei,

7l

3. Instaurarea stipdnirii maghiare in Transilvania a fost un proces dei durat5, intdrziat de


rezistenfa romdnilor qi de luptele pentru tronul Ungariei, dup[ moartea regelui $tefan cel Sf0nt.

Cucerirea Transilvaniei s-a flcut treptat, de la vest la est, intre secolele XI-X[ cucerindu-se mai
int6i cet6{ile. in tZZZ,maghiarii erau atestali documentar pe linia Carpa{ilbr Rdslriteni, moment

ce rnarcheazl sf6rqitul cuceririi teritoriului inkacarpatic.


4. in secolul al XII-lea regalita0ea maghiard a incercat si intoducd institu{ia principatului, dupd
n:odelul apusean. incercarea a eguat datoriti rezisten{ei romdnilor, impundndu-se forma tadi[ional6,
autohtonl" a voievodatului. Voievodahrl Tiansilvaniei era condus de un voievod ajutat de un vicevoievod. Pe ldngd conducerea centrald, la conducerea Tlransilvaniei mai participau stirile privilegiate:
nobilimea maghiard, clerul catolic, patriciatul sdsesc qi fruntaqii secuilor'

5. Leustachius, atestat documentar in anul 1176.


6. Voievodatul Transilvaniei era autonom in raport cu coroana maghiard. Voievodul avea
atribu{ii adminiShative, juridice gi militare gi igi alegea oamenii dinte cei apropiafi. Era numit de
regele maghiar, de comun acord cu nobilii hansilv6neni. Unii voievozi au intemeiat adevdrate
dinastii: Roland Borq gi Ladislau Kan (sf6rgitul secolului al XII-le^a li inceputul secolului al XI[lea gi, respectiv, faniliile Lackfi qi Csaki (secolul al XV-lea). In aceastii perioadi regalitatea
maghiarl a acordat largd autonomie Transilvaniei.
7. in urma deoetelor regale ale lui Ludovic I, din anii 1365-1366, religia ortodoxd a romdnilor

majoritari devenea toleratd.


8. Prin alianta Unio Trium Nationum incheiatd intre na{iunile catolice (nobili maghiari, saqi
gi secui), in anul 1437, s-a impus suprema{ia stiirilor privilegiate asupra tnrinimii. Populatia
romineasci era exclusi din via{a politicd.
9. Unitd{ile adminishativ-teritoriale erau:

- comitatele, specifice regafului maghiar;


- scaunele, specifice sagilor gi secuilor;
- districtele, specifice romdnilor.
10. Dishictele romdnegti iqi menlineau ,,legea romdneascd". Se intindeau in regiunile de
rnargine ale Tiansilvaniei: lara Ha{egului, Jara Maramuregului, fara Fdgiraqului.
11. La saqi au func{ionat districtele Braqov gi Bishi{a duptr modelul disEictelor rominegti.
12. Romdnii au fost exclugi treptat din rindul stjirilor privilegiate (nobili maghiari, sagi gi
secui). Prin decretele regale ale lui Ludovic I, din anii 1365-1366, calitatea de nobil era
condilionatl de apartenen{a la confesiunea catolici.
13. in regiunile de margine ale Transilvaniei (f,ara Hafeguhri, fara Maramuregului, tara
Fdgdraqului, lara Birsei), romdnii iqi plstrau vechile forme de organizare (disfictele), cdt qi
institufiile cnejilor, juzilor qi voievozilor. Biserica Ortodox{, ca,re avea st6nse legd.turi cu cea de
la sud de Carpatr, a fost elementul de rezisten{d al romdnilor.
14. fn anul l54l se modifici statutul politic al voievodatului Transilvaniei. Voievodatul
Tiansilvaniei, aflat pdnl atunci sub suzeranitatea Regatului ungax, se hansformd in principat
autonom sub suzeranitate otoman[.

firi

2. EtaPele int'emeierii
a\ 1272'1275 - lncercarea

un eFc;
b) 1291 - descdlecatul lui l
c) unificarea formafiunik

d)

obtinereaindePendent

3. SuPrimarea autonomiei
a poPulaliei de aici sd treat

intemeiat irn n'


Oltenia 9i aPoi clte est' Des
4. Basarab gi-a luat titlul t

Negru-Vodi

important conducitor din

suprem al armatei, iar titlul c


5. Statul medieval Jara R
din punct de vedere instinr$

Nicolae Alexandru (l 3 5l

(de,plin suveranPe Plan inten


care dePindea de Constantin

Vladislav-Vlaicu

(I3

64-

a bitut monedd ProPrie' Pe


Banatul de Severin qiF[gfut
6. Premisele lntemeierii
existedta unor formatit

a Moldovei, mentionate de

contributia romdnilor d
- nivelul de livilizalie r
- existenta unor drumut

care au influenlat ProsPerit


?. EtaPele intemeierii I
a\ 1352-1353 * Primu
intemeiazd in nordul Moldt

al doi
Dral
lui
unhaqii
alungi Pe

b) 1359-1364
8.

tntimPuturmaqilorl

intdfirea statului medieval

- consolidarea indePe
- desivirqirea organirm
-

s-au bdhrt Primele

- s-alnfiinfatMitoPol

de la ConstantinoPol abia

s-a lnftiPtuit unificar


Sus cu Moldova de Jos;

7. Semnilicafia intemeierii statelor medievale


Valahia, fara Moldovei ti Dobrogea
1. Premisele intemeierii [drii Romdnegti:
- contextul extern favorabil: criza Regahrlui rrngar gi slaba influenp a titarilor din Hoarda deAur;

- contibu{ia romdnilor din Transilvania, concretizatd prin tadilia istoricd a descdlecatului;


- nivelul de civiliza{ie atins de societatea romAneascd de la sud de Carpafi.

- Pe Plan extern Pel

exPansioniste ale Ungari'


9. RomAnii din Tlans
intemeierea statelor medi

Descilecatul lui Negr


doar Pe tadifia istoricd, i

2. Etapele intemeierii
a'1

1272-1275

!5rii Romdneqti:
incercarea lui Litovoi de a obline independen{a fa{5 de Urrgaria, incheiati crr

un e$ec;

b) 1291 * descdlecatul lui Negru-Vodd din Fngdrag la sud de Carpafi, conform tradi{iei istorice:
c) unificarea formafiunilor politice de la sud de Carpafi de cdhe Basarab I (1310-1352);
d) ob{inerea independenfei fdrii Romdneqti in 1330, in urma bdt6liei de la Posada.
3. Suprimarea autonomiei fnrii Fdglraqului de cdhe regalitatea maghiard a deterrninat o pari*

a populaliei de aici si treaci la sud de Carpali. Conform traditiei istorice, in anul 1291.
Negru-Vodd a intemeiat un nou stat ln zona Cdmpulungului gi qia extins autoritateamai intdi in
Oltenia gi apoi ciEe est. Descllecatul lui Negru-Vodd nu este confirmat de izvoarele istorice.
4. Basarab qi-a luat titlul de mare voievod gi domn, fapt ce demonstreazd cd devenise cel mai
important conducdtor din fara Romdneascd. Titlul de mare voievod inseamnd conducdtoml
suprem al armatei, iar titlul de domn inseamnd stdpinul {drii gi al supugilor,
5. Statul medieval fara Romflneasci s-a consolidat in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea
din punct de vedere institufional, economic Ai politic.
Nicolae Alexandru (1352-1364), urmaqul lui Basarab, qi-a luat titlul de ,,singw stdpdnitor"'
(deplin suveran pe plan intern gi extern). in t :Sg a infiinfat Mitopolia Ortodoxf, a fdrii Romdnegti,
care depindea de Constantinopol. Pe plan'extern a restabilit legiturile de colaborare cu Ungaria.
Vladislav-Vlaicu (1364-1377) a pus bazele principalelor dregdtorii. A incurajat economia qi
a bdnrt monedd proprie. Pe plan extem a lncheiat in 1368 un katat cu Ungaria, prin care primea
Banatul de Severin qi Figdraqul, qi a confirmat privilegiile comerciale ale negustorilor hragoveni.
6. Premisele intemeierii Moldovei:
- existerita unor fonna{iuni politice incl de la sfdrqitul secolului al Xl[-lea, in partea de nord
a Moldovei, mentionate de izvoare germane gi poloneze;
- contibufia romfuiilor din Transilvania, prin descdlecahrl lui Dragog gi, respectiv, a lui Bogdan;
- nivelul de civiliza{ie atins de societatea rom0neascl de la est de Carpa{i;
- existenla unor drumuri comerciale de la Marea Batticd la gurile Dundrii qi Ivlarea Neagri,
caxe au influenfat prosperitatea unor orafe7. Etapele intemeierii Moldovei:
a) 1352-1353 * primul desciilecat, al lui Dragoq, voievod romdn din Maramureg, care
intemeiazd in nordul Moldovei o marcd de aplrare impohiva tdtarilor, sub suzeranitatea Ungariei;
b) 1359-1364 - al doilea descdlecat, al lui Bogdan, voievod romAn din Maramureg, care
alungi pe urma;ii lui Dragog qi intemeiazd statul medieval independent h4oldova.
8. in timpul unnagilor lui Bogdan: LaJcu gi Fetru I Mugat s-au adoptat o serie de mdsuri pentru
intiitirea statului medieval:
- consolidarea independen{ei;

- desdvdrgirea organizdrii politico-institu{ionale;


- s-au biitut primele monede in timpul lui Petru Mugat (1375-1391);

- s-a lnfiin{at Mitopolia Moldovei in timpul lui Petu I Muqat, fiind recunoscutd de Patriarhia
de la Constantinopol abia in timpul lui Alexandru cel Bun;
- s-a infiptuit unificarea deplinl in timpul lui Roman I (1391-1393), cwe a unit Moldova de
Sus cu Moldova de Jos;

pe plan extern Petru

Muqat a incheiat un tratat cu Polonia, impotriva tendinlelor

expansioniste ale Ungariei.


9. Romdnii din Transilvania au contribuit
lntemeierea statelor medievale.

atit in lara

Romdneascd, cdt qi

in Moldova la

Descdlecatul lui Negru-Vodi din Fdgdra$ nu este confirmat de izvoarele istoriee gi se bazeazS
doar pe tadifia istorici, iar in Moldova descdlecatul este confirmat de izvoarele istorice.

73

10. Asemdndri:
Coustituirea

15. Asemdndri:

firii Romdnegti:

intemeiate in a doua jur

- descdlecatul lui Negru-Vodd din F[gdrag tn zona Cimpulunngului;


- obfinerea independenfei fdrii Rom6neqti fap de Ungaria;

dependente de Patriarh
au confiibuit la consoli

Deosebiri',

c$nsolidarea statului medieval fara Romdneasci in a doua jumdtate tsecolului al XIV-lea.


Corirstituirea Moldovei:
- d0scillecatul lui Dragoq, respectiv, al lui Bogdan, din Mararnureg in Moldova;
- obtinerea independenfei Moldovei fafl de Ungaria;
- consolidarea statului medieval Moldova in a doua jumd.tate a secolului al XIV-lea.

- Mitropolia

l[rii

Romtu

intemeiere, din 1359, in timl

lntemeiatd in timful lui

Pe

Constantinopol abia in timP

Deosebiri:
- utificarea formaliunilor politice dintre Carpa{i qi Dundre la inceputul secolului al XIV-lea,

in cazql f,[rii Romflneqti.

8. Studiu

eval Moldova;

- ln, Moldova descilecatul

1. Protejarea Regatului I

2. Diploma Cavalerilor
Severinului, cnezatele lui Ic
3. Tara Severinului in

confirmat de izvoarele istorice, in timp ce in lara Romdneascd


desctrldcatul sebazeazd doar pe tradifia istoric[.
11. Etapele intemeierii Dobrogei:
a) $ secolul al XIV-lea, in teritoriul dintre Dundre qi Mare, in jurul fdrii Cavarnei, s-au
unificat formafiunile politice din Dobrogea, existente anterior; in 1346 este mentionat Balica
drept cpnducitorul teritoriului dinte Dunfue $i Mare;
b) Dobrotici (1354-1386), fiul lui Balica, gi-a intins st[pdnirea asupra Dobrogei qi a primir
titlul de despot de la Bizan{; de la Dobrotici derivd denumirea de Dobrogeai
este

voievodatul lui Litovoi care


in zona ArgeEului $ Musce
4. Tua Severinului 9i cr
voievodatele lui Litovoi qi Sr
5. Romdnii aveau oblig
apdrarea tdrii qi infrlngeret

o) IVanco(1386-1391),fiulluiDobrotici,preiaconducereastatuluiqiseconfrunt[cupericolul
turcescltn anii 1388-1389 Ivanco i-a cedat Dobrogea lui Mircea cel Bithiin, care a unit-o cu Tara

romflni in situatii
6.

12.lPrincipalele institufii medievale din Moldova gi fara RomAneascd au fost: domnia,

Biserica, Sfatul domnesc, Adunarea fiirii, armata.


13. Domnia era institufia cenhali in statele medievale Moldova qi lara Romdneascd. Domnul
avea ordubli calitate: detin[torul domniei (stdpflnul pdmdntului qi al supugilor) 9i voievod
(conduoitorul suprem al armatei). Domnul concentreaz[ toate puterile in stal executivi, legislativd
9i judeddtoreascd. Este qeful statului, judecitorul suprem, ,,singur stdpdnitor" (independent fafd
de orice putere stdin6), stabilegte legile, bate monedd etc. Au fost intemeiate adevlrate dinastii:
Basarafii, in lara Romineasci gi Mugatinii, in Moldova,
Sfatul domnesc era o institufie cu rol consultativ, sprijinind domnul in luarea deciziilor. Era

10.,,Cronica notarului at

politice romdnegti din Tlansi


,,Legenda Sfdntului Gel
din Tfansilvania conduse d
11. Importanla DiPlome
politice romdneqti existente

alcituit ini{ial din marii boieri, iar ulterior numai din boierii cu dregitorii qi clerul inalt
(mitopolitul gi episcopii).
Dregdtoriile cele mai importante au fost:
- vornicul * geful Curfii domneqti;

- logoJdtul - geful Cancelariei domnegti;


- vi|tiernicul - avea grijd de visteria {irii;
- banul Olteniei * al doilea ln funcfie dup6 domn, ln lara Romdneascl;
* portarul Sucevei al doilea ln func{ie dupii domn, in Moldova.
14. tsiserica era institu{ia religioas[ gi constituia principalul sprijin al Domniei. lntemeierea

Mitop0liilor fdrii Romdnegti gi Moldovei a conhibuit la consolidarea ortodoxiei qi a statelor


medievple' Locuitorii din lara RomAneascd qi Moldova erau legali din punct de vedere religios

de Patlarhia de la Constantinopol, opundnd rezisten{d ofensivei catolice. Biserica Ortodox6 a


jucat ut rol important in ptrstarea fiinlei nalionale gi in plan cultural.

asem6ndtr

Diploma Cavalqrilor I
aflati in jurul voievozilor.
7. Diploma Cavalerilor
oglindesc o intens6 activita
8. ,,Cronica Pictatl de la
regele maghiar Carol RobeI
9. ,,Cronica lui Ioan de
c6ruia s-a oblinut indePent

Romdnbascd.

74

dc

dEsctrlecatul lui Dragog, respecti% al lui Bogdan, din Maramureg, care au creat statul,rnedi-

aminteqte desPre o intensA acl

Diploma Cavalerilor Io
organizatd in voievodate
constitui statul medieval

I
I

15. Asemdndri:

* intemeiate in a doua jumdtate

a secolului al XIV-lea;

- dependente de Patriarhia de la Constantinopol;


- au contribuit la consolidarea ortodoxiei gi a statelor

medievale romdneqti.

Deosebiri:
I

- Mitropolia filrii Romdnegti a fost recunoscutd de Patriarhia de la Constantinopol inc6 de la


intemeiere, din 1359, in timpul domniei lui Nicolae Alexandru, in timp ce Mitropolia Moldovei,
intemeiatd in timpul lui Petru I Mugat (1375-1391), a fost recunoscutd de Patriarhia de la
Constantinopol abia in timpul lui Alexandru cel Bun, in 1401.
8. Studiu de cazz DIPLGMA CAVALIIRII,OR IOANITI
1. Protejarea Regatului maghiar de nivdlirile tdtdre.
2. Diplorna Cavalerilor Ioanifi menfioneazd existenta a cinci formafiuni politice: fara
Severinului, cnezateie lui Ioan qi Farcaq, voievodatul lui Litovoi qi voievodatul lui Seneslau.
3. Tara Severinului in zona Banatului, cnezatele lui Ioan qi Farcaq in dreapta Oltului,
voievodatul lui Litovoi care cuprindea Valea Jiului gi fara Hafegului qi voievodatul lui Seneslau

in zona Argegului qi Muscelului.


4. Jara Severinului qi cnezatele lui Ioan gi Farcaq sunt ddruite Cavalerilor Ioanifi, in timp ce
voievodatele lui Litovoi qi Seneslau sunt ldsate rom6nilor, a.Sa cum le-au st6pdnit acegtia pdnd acum.
5. Romdnii aveau obliga{ia si ajute pe Cavalerii Ioaniti cu mijloacele lor ostdgeqti pentru
apdrarea tdrii qi infr0ngerea atacurilor strdinilor, iar Cavalerii Ioanifi erau datori sd-i ajute pe
romdni in situa{ii asemdndtoare,
6. Diploma Cavalerilor loani{i menfioneazdpe ,,mai-marii pdmdntului", categorie privilegiatii,
aflatd in jurul voievozilor.
7. Diploma Cavalerilor loani{i mentioneazi mori, sem6n[turi, finefe, p[guni 9i pesclrii, care
oglindesc o intensi activitate economicd ln zond,
8. ,,Cronica pictatl de la Viena" oferd informalii despre bitdlia de la Posada intre Basarab I gi
regele maghiar Carol Robert de Anjou, in urma cdreia s-a oblinut independenta ldrii Romtnegti.
9. ,,Cronica lui Ioan de Tirnave" oferi informa{ii despre descdlecatul lui Bogdan, in urma
cdruia s-a obtinut independen{a Moldovei.
10. ,,Cronica notarului anonim (Gesta Hungarorum)" oferi informafli despre cele trei forma]iuni
politice romdneqti din'Iransilvania conduse de Menumorut, Gelu gi Glad, atestate in secolele fK-X.
,,Legenda Sftntului Gerard" ofer[ informa{ii despre cele doud formafiuni politice romAneqti
din Tiansilvania conduse de Gyla qi Ahtum, atestate in secolul al Xl-lea.
11. trmportanla Diplomei consti, in primul r0nd, in faptul cd ne prezint?i cele cinci formafiuni
politice romAnegti existente in 1247 pe teritoriul dinte Carpali qi Dundre. De asemenea, Diploma
aminteqte despre o intensd activitate econornicd in zond qi menfioneaed organizarea militar[ a rominilor.
Diploma Cavalerilor loani{i prezintS tabloul unei societdfi aflate in plin proces de afirmare,
organizatl in voievodate puternice. Acestea vor constitui nucleul din care, in curdnd, se va
constitui statul medieval Tara Rom6neascd.

75

S-ar putea să vă placă și