Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
l.
1. Definifi ce a reprez(
2. Identificali, pe baza
3. Preciza[i care este si
4. Explica{i rolul cregti
5. Identifica{i din lec{ie
6. Numiti paffu misioni
7. Care au fost cele
paleocreqtine?
2. Regalitate qi religie
1. Cine a unificat triburile gbto-dace pentru prima dati inh-un stat centralizat?
Cine a refdcut unitatea statului dac?
2. Care au fost premisele interne qi externe ale formirii statului dac?
3. Care era intinderea statului dac in timpul lui Burebista? Dar in timpul lui
Decebal?
4. Ce mdsuri a adoptat regele Burebista pe plan intern? Dar Decebal?
5. Ce caracteristici prezenta primul stat dac centralizafl Dar statul dac in timpul
lui
Decebal?
9. Ce prevedea pacea daco-romand incheiati in anul 89? Dar cea din anul 102?
10. Explicati importanfa cuceririi Daciei de citre romani in urma celui de-al
doilea rdzboi daco-roman.
9. Care este
semnifica[
5. Forn
1. Definifi nofiunea de
2. Precizafi care sunt lir
limba romind.
3. Identificati care sunt
4. Car.e sunt elementele (
limbii romine?
5. Ce limbi a influenta
romdne gi in ce procent?
6" Cite cuvinte moqtene
7. Dali exemple de alte
8. Precizafi care sunt lir
gi limba romin[.
9. Care sunt primele scr
10. Explicati care este i
7. Cum erau denumite oraqele de tip roman? Numi{i trei orage intemeiate in
Dacia romand.
4. Romanitate gi cregtinisrn
dupi secolul al
in ce procent?
2t
XIfi.XV
7, E*plieali senrnificalia deeretelor regaie ale lui Ludovic I dtn anii 1365-1j66,
E, Expiicali semnificalia alianlei tJnio Wium Nafiortum incheiatd in anul 143?.
a secolului al XIV-lea.
9' eompara{i desc8lecatul lui Negru-Vodi din Fdgiraq cu
descateeatul lui Dragory,
respectiv, a lui Bogdan ln Moldsva
l0' $tabili{i doud asemdn6ri 9i dou$ deosebiri dintre procesul constiruirii statelor
medicvale fara RomAReascd qi, respectiv, Moldova,
11. Preelzafi etapele intemeieril statutui medievar
Dobrogea.
12' Preoizafi principalele
22
1. Preeiaag rtrotivui aq
o[Ec regalltatea rnaghiari
l, Numig forrraliunile
3. tocalizall pe hartH
troanitl,
4, eornparati statutui
Cavalerilor loairifi in rapt
5. Preciaali raportul di
6. Merrlionali oe inforn
a fdmtuiildr dinfi'e earpal
7, Preeitali ee idorna
miei a regiunilor de la su
8. Nutrrili un izvor i6t(
eval fara Romfinoascd,
9. Numtli urr isvor istr
eval Moldova,
10. Numlfl un izvor isr
Transllvanlei,
11. Anallaag itnportari
spa;iul roffi0nese,
15. Evidenfiafi asemfii[rile pi, respectiv, deosebirile dintre intemeierea initropoRomdneasc6 gi Moldova.
23
BAREME $I REZOLVARI
A. TESTE RECAPITULATIVE PE LECTII
3. Geto-dacii erau organizali in triburi gi uniuni de triburi, fiecare trib afldndu-se sub
autoritatea unui gef militar qi a aristocrafiei militare, avdnd un centru fortificat ce con{inea
terminalta dava.
4. La geto-daci intdlnim doui categorii sociale majore: aristocrafia militard gi sacerdotali
(nvmitftarabostes saupileafl), precum gi producdtorii liberi, agricultori sau crescltori de animale
(lol*mifi comati sau capillati).
5. Geto-dacii sunt atestafi arheologic prin agezdri gi necropole datiind din prima vdrstii a
fierului (Hallstatt), dar qi istoric, de cdtre Herodot, care in lucrarea sa,,[storii': (cartea a VII-a) ii
amintegte pe gefi drept,,cei mai viteji gi cei mai drepfi dinte taci", opunindu-se tecerii armatelor
persane conduse de regele Darius t in timpul campaniei din 5 14 i.Ik impofiva sci{ilor din nordul
Mdrii Negre.
6. Expedi{ia organaatd la nord de Dundre in anul 335 l.Hr. a fost condusd de Alexandru
Macedon.
monarhiilor elenistice
qi a dus o
in
88
Tapae;
3. In
3. StiPdnireb roman[ in
Mijlocie gi Siovacia (in vest). iu timpul lui l)ecebal, teritoriul statului dac a fost mai restrdns
qi
f. in urma cuceririi
69
6. Armata a jucat un
qi
tupe auxiliare, iar tinerii daci au fost inrola{i in trupe auxiliare, fapt ce a permis preluarea
elementelor de culhri gi civilizalie romand qi insuqirea limbii latine. Coloniqtii au jucat un rol
esenfial in romanizare, deoarece au fost adugi in Dacia in numdr foarte mare, din toate provinciile
imperiului qi in mod organizat au conhibuit la valorificarea resurselor Daciei, la popularea
agez[rilor de tip rorhan, conviefuind in mod direct cu autohtonii qi asigurdnd rlspdndirea
elenoentelor de culturd gi civiliza{ie romani.
7. Oragele de tip roman infiinfate in Dacia erau de doui tipuri: colonia (precum: Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa) qi municipium (precum:
Ampelt'm, Diema, Tibiscum, Troesmis, Porolissum).
8. Via{a spirihrald romand a provinciei a permis insuqirea limbii latine, preclrm gi adorarea
divinitilfilor grecegti, orientale sau dacice (precum Bendis sau Zalmoxis) sub nume romane (prin
intermediul fenomenului de interpretatio romana), sau contopirea a dou[ sau mai multe divinitdfi
de origini diferite intr-una singur[ (prin intermediul sincretismului religios), fapt ce a contribuit
ulterior la adoptarea cregtinismului.
9.Aurelian,
10. insugiren limbii latine a fost esenfiald fn procesul de romanizare, limba latind devenind
limha administra{iei, a armatei, a justitiei, a comerfului, principalul mijloc de oomunicare tntre
autohtoni gi coloniqti, Autohtonii au preluat lirnba latind vorbit6. (latina vulgata) qi nu limba
lstin[ oficiall! oare a tacetat si mai fie folositi dupi retragerea nurelianfi,
8. Cregtinismul PoPulatiei n
cre$tinismul slav - referitor la I
f. in anul 1054 ueloc Marea
catolicd, reprezentati de
PaPa
Constantinopol.
5. Form
oe s-a
st
4. Romanltatc pi cre$tinlsm
TeotimI,
7. Cele mai importante dcscoperiri de obiecte paleocregine au fost la: Biertan, donariul ou tdbli{i
vodvtr din secolul al IV-lea" cmci, opaife cu insemnc cregtine (opaiful descoperit la Tomis, secolul al
IV-lea), precum gi numuoase brsilici ca eele de la Sucidav& Porolissum, Tomis, Histia, Callatis,
70
al
tr
VIII-lea,
- insemnlrile
de la
Mlndstit
alVld-lea);
coresponden{a lmpIratul
6.
Ifar
1. Se localizeazil pe hartl
- seoolul al IX-lee: voievo
gi voievodatul lui Glad (tn Bt
* secolul al Xl-lca: voievo
2. lnbe secolele IX-XI, fr
unui voievodat unic. Evolufia
din secolul al Xl-lea cucerirec
I
8. Creqtinismul popula{iei nord-dundrene este influen{at de Lnperiul Bizantin, precum gi Ce
creqtinismul slav * referitor la limba in care se slujeqte gi la modul de organizare ecleziasticd.
f. in anul 1054 are loc Mares Schismd prrn carereligia cregtind se imparte ln doui confesipni: cea
catolicd, reprezentatd de papa de la Roma qi cea ortodoxd, reprezentat[ de patriarhrfl de la
Constantinopol.
10. Primele episcopii cregtine au func{ionat la: Tomis, Remesiana.
Moesia.
alVl[-lea.
9. Primele scrieri in care apare termenul de ,,valah" sunt:
de la Mdn[stirea Castamonihr, unde apare denumirea de ,,vlaho-rinchini"(secolul
- insemndrile
al
VIII-lea);
oovlahi".
secolul al lX-lea: voievodatul lui Menumorut (fn Bihor), voievodatul lui Gelu (pe Someq)
gi voievodatul lui Glad (in Banat);
- secolul al Xl-lea: voievodatul lui Gyula (pe Someq) gi voievodatul lui Ahtum (tn Banat),
2. lntre secolele IX-XI, formafiunile politice din Tlansilvania au evoluat spre constituirea
unui voievodat unic. Evolqia a fost lnfieruptfi de interven{ia regalitflfii maghiare caro a finceput
din secolul al xl-lea cucerirea sistematicfl qi organizat[ a Tfansilvaniei,
7l
Cucerirea Transilvaniei s-a flcut treptat, de la vest la est, intre secolele XI-X[ cucerindu-se mai
int6i cet6{ile. in tZZZ,maghiarii erau atestali documentar pe linia Carpa{ilbr Rdslriteni, moment
firi
2. EtaPele int'emeierii
a\ 1272'1275 - lncercarea
un eFc;
b) 1291 - descdlecatul lui l
c) unificarea formafiunik
d)
obtinereaindePendent
3. SuPrimarea autonomiei
a poPulaliei de aici sd treat
Negru-Vodi
Nicolae Alexandru (l 3 5l
Vladislav-Vlaicu
(I3
64-
a Moldovei, mentionate de
contributia romdnilor d
- nivelul de livilizalie r
- existenta unor drumut
al doi
Dral
lui
unhaqii
alungi Pe
b) 1359-1364
8.
tntimPuturmaqilorl
- consolidarea indePe
- desivirqirea organirm
-
- s-alnfiinfatMitoPol
de la ConstantinoPol abia
2. Etapele intemeierii
a'1
1272-1275
!5rii Romdneqti:
incercarea lui Litovoi de a obline independen{a fa{5 de Urrgaria, incheiati crr
un e$ec;
b) 1291 * descdlecatul lui Negru-Vodd din Fngdrag la sud de Carpafi, conform tradi{iei istorice:
c) unificarea formafiunilor politice de la sud de Carpafi de cdhe Basarab I (1310-1352);
d) ob{inerea independenfei fdrii Romdneqti in 1330, in urma bdt6liei de la Posada.
3. Suprimarea autonomiei fnrii Fdglraqului de cdhe regalitatea maghiard a deterrninat o pari*
a populaliei de aici si treaci la sud de Carpali. Conform traditiei istorice, in anul 1291.
Negru-Vodd a intemeiat un nou stat ln zona Cdmpulungului gi qia extins autoritateamai intdi in
Oltenia gi apoi ciEe est. Descllecatul lui Negru-Vodd nu este confirmat de izvoarele istorice.
4. Basarab qi-a luat titlul de mare voievod gi domn, fapt ce demonstreazd cd devenise cel mai
important conducdtor din fara Romdneascd. Titlul de mare voievod inseamnd conducdtoml
suprem al armatei, iar titlul de domn inseamnd stdpinul {drii gi al supugilor,
5. Statul medieval fara Romflneasci s-a consolidat in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea
din punct de vedere institufional, economic Ai politic.
Nicolae Alexandru (1352-1364), urmaqul lui Basarab, qi-a luat titlul de ,,singw stdpdnitor"'
(deplin suveran pe plan intern gi extern). in t :Sg a infiinfat Mitopolia Ortodoxf, a fdrii Romdnegti,
care depindea de Constantinopol. Pe plan'extern a restabilit legiturile de colaborare cu Ungaria.
Vladislav-Vlaicu (1364-1377) a pus bazele principalelor dregdtorii. A incurajat economia qi
a bdnrt monedd proprie. Pe plan extem a lncheiat in 1368 un katat cu Ungaria, prin care primea
Banatul de Severin qi Figdraqul, qi a confirmat privilegiile comerciale ale negustorilor hragoveni.
6. Premisele intemeierii Moldovei:
- existerita unor fonna{iuni politice incl de la sfdrqitul secolului al Xl[-lea, in partea de nord
a Moldovei, mentionate de izvoare germane gi poloneze;
- contibufia romfuiilor din Transilvania, prin descdlecahrl lui Dragog gi, respectiv, a lui Bogdan;
- nivelul de civiliza{ie atins de societatea rom0neascl de la est de Carpa{i;
- existenla unor drumuri comerciale de la Marea Batticd la gurile Dundrii qi Ivlarea Neagri,
caxe au influenfat prosperitatea unor orafe7. Etapele intemeierii Moldovei:
a) 1352-1353 * primul desciilecat, al lui Dragoq, voievod romdn din Maramureg, care
intemeiazd in nordul Moldovei o marcd de aplrare impohiva tdtarilor, sub suzeranitatea Ungariei;
b) 1359-1364 - al doilea descdlecat, al lui Bogdan, voievod romAn din Maramureg, care
alungi pe urma;ii lui Dragog qi intemeiazd statul medieval independent h4oldova.
8. in timpul unnagilor lui Bogdan: LaJcu gi Fetru I Mugat s-au adoptat o serie de mdsuri pentru
intiitirea statului medieval:
- consolidarea independen{ei;
- s-a lnfiin{at Mitopolia Moldovei in timpul lui Petu I Muqat, fiind recunoscutd de Patriarhia
de la Constantinopol abia in timpul lui Alexandru cel Bun;
- s-a infiptuit unificarea deplinl in timpul lui Roman I (1391-1393), cwe a unit Moldova de
Sus cu Moldova de Jos;
atit in lara
Romdneascd, cdt qi
in Moldova la
Descdlecatul lui Negru-Vodi din Fdgdra$ nu este confirmat de izvoarele istoriee gi se bazeazS
doar pe tadifia istorici, iar in Moldova descdlecatul este confirmat de izvoarele istorice.
73
10. Asemdndri:
Coustituirea
15. Asemdndri:
firii Romdnegti:
dependente de Patriarh
au confiibuit la consoli
Deosebiri',
- Mitropolia
l[rii
Romtu
Pe
Deosebiri:
- utificarea formaliunilor politice dintre Carpa{i qi Dundre la inceputul secolului al XIV-lea,
8. Studiu
eval Moldova;
1. Protejarea Regatului I
2. Diploma Cavalerilor
Severinului, cnezatele lui Ic
3. Tara Severinului in
o) IVanco(1386-1391),fiulluiDobrotici,preiaconducereastatuluiqiseconfrunt[cupericolul
turcescltn anii 1388-1389 Ivanco i-a cedat Dobrogea lui Mircea cel Bithiin, care a unit-o cu Tara
romflni in situatii
6.
10.,,Cronica notarului at
alcituit ini{ial din marii boieri, iar ulterior numai din boierii cu dregitorii qi clerul inalt
(mitopolitul gi episcopii).
Dregdtoriile cele mai importante au fost:
- vornicul * geful Curfii domneqti;
asem6ndtr
Diploma Cavalqrilor I
aflati in jurul voievozilor.
7. Diploma Cavalerilor
oglindesc o intens6 activita
8. ,,Cronica Pictatl de la
regele maghiar Carol RobeI
9. ,,Cronica lui Ioan de
c6ruia s-a oblinut indePent
Romdnbascd.
74
dc
dEsctrlecatul lui Dragog, respecti% al lui Bogdan, din Maramureg, care au creat statul,rnedi-
Diploma Cavalerilor Io
organizatd in voievodate
constitui statul medieval
I
I
15. Asemdndri:
a secolului al XIV-lea;
medievale romdneqti.
Deosebiri:
I
75