Sunteți pe pagina 1din 21

\:,

NHCT'T&NAR BE TERVTE,NX XSTffiR"gCE


Adunf,ri ad-hoe

(?n lb. Iat.,


anume pentru acest scop)

ad-kac:

adunEri

singur sfat a romAnilor din teritoriile


care atredtuiserd ?n veehime Dacia;
decret-lege -act cu valoare de lege emis

speciale, reprezentative qi consultative, convocate in 1857 la Iaqi qi


de cStre puterea executiv5, care
Bucureqti pentru a se pronun(a asupra
permite autorit5{ilcr in statele guver. unirii fdrilor Rornine;
nate de reginruri totdlitare si adopte
arnnisti$u - rn*felegere intre fortele aflate
legi fdrd a line cont de puterea
?n lupt[ pentru incetarea operafiilor
legislativd;
militare pf;ni la incheierea picii;
ernancipare na{ionali - procesul de
autodeterminare na{ionali - principiu
eliberare de sub stip6nirea politici
de bazd, al rela(iilor internafionale
shdini; eliberarea de sub orice reshictie;
cOnform cdruia popoarele au dreptul liberalism - doctrini care promoveazd
de a-gi decide singure soarta;
libertatea de acfiune, individualS gi
caimacam - loc{iitor de domn in pericolectivd, bazatd pe egalitatea $anoada alegerilor pentru Adun[rile
selor, economia de pia{i qi regirnul
ad-hoc gi'Adun[rile elective din
constitulional;
Principate;
Aceotenenfi domneasci - organ cocenzuri - termen specific regimurilor
lectiv, politic qi administrativ ce finea
totalitare ce vizeazd supravegherea
locul domnului in Moldova gi !'ara
con{inutului cdr{ilor, teatrului, artelor
Romineasc5, in epoca modern6;
$i interzicerea difuzdrii ideilor ostile Memorandum (in lb. lat. : de {inut
fafi de puterea politic[;
minte) - document in care sunt expuse
Consiliu de Coroani - organ confairte sau argumente juridice ee
sultativ creat de regele Carol I, alcituit
privesc probleme ale relafiilor intre
din membrii Guvernului, pre;edinlii
state, care fotmeazi obiectul unor
celor doui Camere ale Parlamentului,
tratative; in Transilvania, intre 1892qefii partidelor politice, foqtii prim.
1894, s-a desfbqurat mi$carea meffrominiqtri; era convocat in cazari
randistd, apogeul politicii pasiviste a
exceplionale care necesitau o largi
Partidului Na{ional Romtn;
consultare politicd;
rnonarhie constitu{ionali - forml de
Constitulie - legea fundarpentali a unui
guvernare in care puterea regelui este
stat; definegte func{iile qi limitele
limitatd de o constitufie, adoptati de
diferitelor puteri in stat, modalitatea
parlament;
lor de func{ionare, drepturile qi obli- Partida Na(ionali - grupare a boierilor
gafiile fundamentale ale cetdfenilor,
autohtoni din secolele XVIII-XIX
organizarea qi func{ionarea insticare se opuneau fanario{ilor; dupd
tu{iilor statului;
1821 se scindeazl intr-o ramurd
conven{ie - acord intre doul sau mai
conservatoare gi alta radicali, care
multe state care reglementeazl reLastau la baza constituirii Partidului
Conservator qi, respectiv, Partidului
{iile dintr-un anumit domeniu;
daco-rominism - curent ideologic gi poliLiberal:
tic care milita pentru unirea intr-un
25

partid politic

- asocia{ie voluntard de cratice (in primul rind a parlaindivizi, uni{i prin interese gi scopuri
mentului), concornitent cu sporirea
politice comune, care iqi propune si
puterii personale a conducitorului
guverneze o na{iune potrivit unei
statului;
ideologii proprii;
rezolufie - hotirdre luatd in urma unei
plebiscit - consultarea aleg[torilor
dezbateri colective (adunare populard,
solicita{i si-gi exprime pozilia prn da
congres, conferin{i) care stabileste
sau nu asupra unei probleme de
direcfiile de ac{iune gi obiectivele
importanfdmajord din via{a {irii;
viitoare;
reduti - fortifica{ie poligonald, formati secularizare - proces de trecere a
din tran$ee gi valuri de pimdnt;
bunurilor Bisericii in proprietatea
regenfi - conducere provizorie a unui
statului, in schimbul unei despigubiri;
stat monarhic in perioada absen{ei vot cenzitar - sistem electoral in care
regelui, a minoratului succesorului la
dreptul de vot este acordat in functie
tron etc.; ea putea fi exercitati de
de avere, de cota de impozit (cens)
regina mamE, un consiliu, un prinf de
pldtitd citre stat;
s6nge, o inaltE fafE bisericeasci etc.; vot universal
- sistem electoral in care
regim autoritar - regim carcctefizat
dreptul de vot este asordat tuturor
prin reshAngerea drepturilor gi libercetlfenilor unui stat, indiferent de
t6{ilor cetifenegti, prin diminuarea
starea materiald, sex, credinfi religiprerogativelor institutiilor demonafionalitate.
.oasd,

EXE

1.ln fara Romdr


domneasci, inurme
2. Adunirile ad
Principatelor gi aduc
3. inMoldovao ca
Imperiul Habsburgic
4. Averile mdnfls
secularizirii din 18r
5, Constitufia dir
6. Monarhid con

"

1866.

7. Cele mai import

Na{ional Liberal gi Pr
8. Prin legea elec
inlocuit cu votul uuir
9. ,,Partida Nafior
din 1859, pundnd astl
10. Mipcarea de
inteusificat dupi instr
11. Memorandun
na{ionald a romdnilor
12. Prin introducer
qi s-a modificat struct
13. in perioada lg
pringul Carol al Il-lea
'14. ln perioada ll
al Il-lea, Romdnia a f<
15. ln timpul regim
16.

26

Democrafiain

EXEMPLE DE PROPOZITII / FRAZE


CU TERMEI\I ISTORICI
ln Jara Romineasci guvemul revolu{ionar a fost inlocuit cu o locotenen{i
domneasci, in urma interven{iei otbmane dfur august 1848'
2. Adunirile ad-hoc din Moldova gi fara Ronndneascd au cerut Unirea
Principatelor gi aducerea unui prin! strdin dintr-o familie domnitoare a Europei.
3. in Moldova, caimacarnul Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman qi
Imperiul Habsburgic, a falsificat alegerile electorale in favoarea antiunionigtilor.
4, Averile m[nistiregti, care au intrat iu proprietatea statului prin Legea
Seculariiirii din 1863, reprezeutau circa un sfert din suprafa{a {[rii.
5. Constitufia din 1923 a fost adoptatd in timpul regelui Ferdinand I.
' 6. Monarhia constitufionalfl din Rominia s-a instaurat prin Constitu{ia din
1.

1866.
7. Cele mai importante partide politice din perioada interbelicl au fost Partidul

Nafional Liberal qi Partidul Na{ional }[r[nesc.


8. Prin legea electorald din 1918 votul cenzitar, in fuoc{ie de avere, a fost
inlocuit cu votul universal,
9. ,rPartida Nafionali'o a apelat la popor penfru a inflptui Unirea Principatelor
din 1859, pundnd astfel Marile Puteri in fa{a faptului implinit.
10. Mipcarea de emancipare na{ionali a rom6nilor din Transilvania s-a
intensificat dupi instaurarea regimului dualist austro-ungar in 1867.
11. Memorandumul din 1892 a fost punctul culminant al luptei de eliberare
na{ionald a romAnilor din Transilvania, bazatdpe tactica pasivistd.
12. Prin introducerea votului universal in 1918 a crescut numirul aleg6torilor
qi s-a modificat structura Parlamentului.
13. ln perioada 1927-1930 Romdnia a fost condusi de o regen{i, deoarece
prinful Carol al Ii-lea renun{ase la tron.
'14. ln perioada 1938-1940, in tirnpului regimului autoritar al lui Carol
al trI-lea, Romdnia a fost guvernati prin decrete-legi.
15. ln timpul regimului autoritar instaurat de Carol al ll-lea s-a folosit cenzura.
16. Democra{ia interbelici s-a bazat pe Constitu{ia dn 1923.

27

x
AXA CRSNOLOGICA
27 martie 1848
3-5 mai 1848
12-24 mai 1848
9 iunie 1848
l5 iunie 1848
l9 si 28 iunie 1848

28iulie-9auzust
ausust 1848
13 septembrie 1848

februarie 1849

iulie

1849

august 1849
I 853-1

856

Adunarea de la hotelul Petersburs din Iasi


MareaAdunare de la Blai, de pe Cdmpia Libert6tii
Al doilea program revolu{ionar moldovenesc redactat la
Bragov: -Printipurile noaste pentru reformarea natriei"
Adunarea de la Islaz
Formarea guvernului provizoriu de la Bucuresti
Lovituri de stat la Bucure$ti (esuate)
Formarea unei locotenen{e domnegti in Tara Romdneasctr
Al treilea program revolufionar moldovenesc redactat la
Cemtru{i: ,,Dorintrele partidei nationale in Moldova"
Confrunt4rea romdno-otomantr de la Dealul Spirii:
trfrdngerea revolu{iei din fara Romdneascd
Constitutia imperiald recunoalte autonomia limitatf, a

Transilvaniei
Proiect de pacificare incheiat inte Awam Iancu gi Ludovic
Kossuth
Infrdngerea revolu{iei maghiare gi a celei romdne din
Transilvania
Rizboiul Crimeii

1856

Congresul de Pace de la Paris: s-a semnat tratahrl de pace


care punea problema unirii romdnilor

l 857

Lucrdrile Aduntrrilor ad-hoc


Conferin{a de la Paris adoptl Conventia de la Paris - cu roi
de Constitulie pentru Principatele Romdne
Dubla alegere a lui Al. L Cuza ln Moldova gi, respectiv, in
Jara Romdneasci
Recunoagterea de ctrhe Anglia, Fran{a, Rusia, prusia qi
Sardinia a dublei aleeeri a lui Cuza
Austria 9i Turcia recunosc si ele dubla aleqere
Firman prin care Cuza putea s[ recunoasci adundrile gi
guvernele Principatelor
$edinta primului Parlament al Romdniei
Legea secularizirii averilor mtrndstiresti
Lovitura de stat organizatA de Al. I. Cuza

858

5 9i24 ianuarie 1859

aprilie 1859
septembrie 1859
decernbrie 1861

24 ianuarje 1862
octombrie 1863

2mai1864

l4 ausust 1864
decembrie 1864
10-11 februarie 1866
l0 mai 1866
I iulie 1866
4 apnlie 1877
9-10 mai 1877

ianuarie 1878

I iulie
14

1878

noiembrie 1878

l88l
28

i4 noiembrie

Legea ruralf, (reforma agarl)


Legea inshuctiunii publice

Abdicarea forfat[ a lui Al. L Cuza


Parlamqntul romdn il proclamd principe pe Carol I
Adoptarea primei constitutii interne romdnesti
Convg4tia romdno-rus[ de la Bucure5ti
Proclamarea independentei de stat a Romdniei
Anqisti{iu intre Rusia li Lnperiul Otoman
Tratatul de pace de la Berlin
Romdnia a preluat administrarea
Proclamarea Romdniei ca resat

Dobrogei

\.

1878

l9l4
2liulie-3au
l5-28 iulie

28 noiembrie 1916

octombrie 1917

martie

l9l8

noiembrie 1918
27 martie 1918
28 noiembrie l9l8
I Decembrie l9l8
decembrie 1918

1927-t930
1929-1933

v'
14 noiembrie 1878
1881

r883

l5-28 iulie 1914


2l iulie - 3 ausust 1914

Romdnia a preluat administrarea Dobrogei


Proclamarea Romdniei ca resat
Aderarea Romdniei la !!p!qAlian!6

Inceputul Primului Rdzboi Mondial

l5 auzust 1916
28 noiembrie 1916

iul de Coroand a hotirdt neutralitatea Rornaniei


Inceputul domniei lui Ferdinandi fi914-1927\
lntrarea Romdniei in rdzboi
Ocuparea Bucure$tiului

6-19 auzust
octombrie l9l7
martie l918

Bdtilia de la Mlri$e$ti
Revolufia bol$evici din Rusia
Rusia incheie pacea culglgrile Centrale

septembrie

24 aprilie

l9l4

l9l8

noiembrie 1918
27 martie l9l8
28 noiembrie l9l8
I Decembrie 1918
decembrie 1918
1918

r92l
1923
1924

4 ianuaie 1926
octombrie 1926
1927-1930
1929-1933
1930-1940

Consi

Pacea de la Bucuresti
Romdnia a reintrat in rizboi de parteaAntantei
Unirea Basarabiei cu Bucovina
Unirea Bucovinei cu RomAnia
Unirea Transilvaniei cu Romdnia

Infiiqlarea Partidului T6r6nesc


Adoptarea vofulgi universal
Adoptarea reformei agrare

Adoptarea Cqnstirufiei Romdniei Mari


Scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Rom6n
Parlamentul acceptd renunlarea lprim@
Il-lea $i proclamd ca mo$tenitor al tronului pe Mihai
Crearea Partidulqi Nafional Tdrdnesc
Domnia lui Mihai sub resentii
Criza economicd
Domnia lui Carol al Il-lea

29

1.

RnvoLUTI^{ DrN

1848-1849

1' Precizafi coatextul intenrafional


in care izbucnesc revolufiile
de la l g4g-1g49,
2' Idenrificafi, cel pufin,
de la r 848.
3. Preciza{i

trei'cauzJ;;;dr-i;"*aregri

urmitoarele:
- data izbucnirii acfiuuii revolufionare din Moldova;
* numere programului
politic rworufionar din Moldova;
- numele unor
poritice revolufionare moldovene;
reJs.gnalit'li
* orientarda politici
a domnitorului Mihail S
urari;--'
- cum s_a incheiat ac{iunea revolu{ionari din tUotJouu.
4' Menfionafi, pe bazalealiei.
care suntetapele revolufiei
din ]hra Rom6neascil:
- numele programului revolufionar din
luru no*aoeasc', unde a fost f'cut
public programul gi data acestui
eveniment;
- principalele prevederi ale programului;
- nurnere unor personalit5fi politir. r.uolulionare
din fara Romdneascd;
- cum se derureazi acfiunea revorufionare i"
luru noriaorurre;
- c'teva misuri revolufionare adoptate deguvemul
revoru{ionar;
- cum se incheie revolu{ia din fara Romdneasci.
pe baza lecfiei, care suntprincipalere
momenre are revolufiei din
-rllil#i.Xca{i,

'

- nurnele programurui politic revolu{ionar din Tiansilvania;


- localitatea unde a fosi fdcut public qi data;
- principalele prevederi ale programului;
- numele unor revolulionari transilvdneni:

u".rr,ltlloamul

adoptat de revolufionarii moldoveni


la Braqov

;i

prevederile

cum se incheie revolufia din


Transilvania.
6' cum se desfdgoarr miqc[rile
revorufionare din Bucovina gi
Banat?
7' Identifica[i,pebazalecfiei,
dour aseminiri qi doui deosebiri
inhe miqcrrle
revolufionare din
Romdne.

firile

2. UNIREA
$I

REFORMELE LUIAL .1. CUZA

este contextul intemafional


in care
:are
2. Ce sunt adunbrile ad_hoc?

a"*;fittfrrt

se

realizeazi unirea celor

31

/
3. Care sunt hotiririle adunlrilor ad-hoc?
4.Carc sunt prevederile Conven{iei de la Paris?
5. Cum s-arcahizatdubla alegere a luiAlexandru Ioan Cuza?
6.La ce dati s-a inflptuit unirea?
7. Care sunt marile puteri ce refuzi si recunoascd unirea?
8. Enumerafi principalele mlsuri adoptate de domnitor tn perioada I 859- I 862'
9. Care sunt marile reforme din perioada 1863-1866?
10.ln ce conditii are loc abdicarea luiAlexandru loan Cuza?
L1. Preciza(i care este importan{a domniei lui Cuza.

3. CONSTITUTTA

DIN 1866

5.

CUC

1. Care este princip

2.Prccizali context
3. in ce an s-a tnche
4,Carc suntprincip
5. Cind este proclar
6.Preciza\icare slu
7. Cum se incheie rr

8. Care sunt preved


9. Care sunt preved
10. Enumerafi patru

1. Care suntprincipalele caracteristici ale Constituliei din 1865?

2. Enumera{i prevederile Constitu{iei din I 866'


3. Enumera{i principiile statului modern care stau Labazaacestei constitu{ii.
4. Carc este forma de guvernlmdnt pe care o introduce noua qonstifufie?
5. Cum se realiza, conform Constitufiei din 1866, separarea puterilor in stat?
6. Carc sunt principalele modificiri ale constitu{iei pflni in' 1923?
7.Prcciza\i care este rolul qi importan{a Constitu{iei din 1866.

6.RAZBOII

l. Identifica{i doud a

2. Ce eveniment are
3. Cdnd se semneazi
4.Care au fost cele r

romdni in perioada

4"MEMORANDUM-UL
1. Ce reprezinti Memorandum-ul in cadrul luptei de eliberare a romdnilof
ardeleni?
2. in ce context a fost redactat acest document?
3. Care sunt caracteristicile regimului dualist austro-ungar?
4. Ce alt document de protest la adresa regimului dualist a mai fost elaborat de
transilvineni?
5. Cum se organize azivialtpoliticl a romdnilor transilvdneni?
6. Care este diferen{a dintre ,,activism" qi,,pasivism" politic?
7. Ce catze au condus la elaborarea Memorandum-ului?
8. Care sunt principalele prevederi ale Memorandum-ului?
9. Menfiona{i trei autori ai Memorandum-ului.
10. Enumerali urmlrile acestui document dupi ce a fost prezentat Curlii de la
Viena.

19

5. Enumerafi prever
6.

in ce tabird inche

7.

Cind;i

unde se ir

7.
1.

FORI&

Explica{iprincipir

2. Cum s-a realizat r

3. Cum s-a realizat r


4. Prccizali care su

Rominia.
5. Care este semnific
6.

Men{iona{idumelt

unirii din anul

1918.

T.Precizalicare este

JZ

5.

CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT


$r UNTREADOBROGET

principalul obiectiv politic dupl unirea din 1859?


r ecizali c ontextul internaf ional in care izbucneqte rdzbo iul ruso -turc.
3. in ce an s-a incheiat Convenfia rom0no-rus[ qi unde?
4. Carc sunt principalele prevederi ale convenfiei?
5. C0nd este proclamati independenfa Rominiei?
6. P r eciza[i c are sunt principalele momente ale rdzbo iului de independenld.
7. Cum se incheie rizboiul ruso-turc?
8. Care sunt prevederile pdcii de la San Stefano din 19 februarie 1878?
9. Care sunt prevederile pdcii de la Berlin din I iulie 1878?
10. Enumera{i patru urmiri ale oblinerii independenlei de stat.
L. Care este

2.

o.

naznorul

PENTRU INTREGTREA NATTONALA

l.Identificali doud acliuni alepoliticii exteme romineqtiin perioada 1878-1914.


2. Ce eveniment are loc pe data de 3 august L9I4?
3. Cind se seurreazd alian{a cuAntanta gi ce presupune hceastl alian{d?
4.Care au fost cele mai importante evenimente militare la care participl armata
rom0nd in perioada I 91 6-l 9 l7?
5. Enumera{i prevederile tratatului de la Buftea
6. in ce tabiri incheie rdzboiul Romflnia?
7. C0nd;i unde se incheie tratatele de pace?

7.

Bucuregti.

FORMAREA STATULUI NATIONAL T.INITAR

Explica{i principiul,,autodeterminlrii".
2. Cum s-arealizatunirea Basarabiei cu Rominia?
3. Cum s-arcalizatunirea Bucovinei cu Rom0nia?
4. Preciza\i care sunt momentele semnificative ale unirii Transilvaniei cu
Rominia.
5. Care este semnificaliaAdundrii Nafionale de laAlba Iulia?
6. Men{ionafi numele a trei personaliti{i politice care s-au implic atinrcalizarea
unirii din anul 1918
T.Precizalicare este importan{a unirii din 1918.
1.

\
8.

REZOLUTIADE LAALBAIULIA

10. Enumera{i num


11. Care sunt princi

Definifi termenul,,rezoluqie".
2.ln ce context politic a fost elaborati Rezolufia de la Alba Iulia?
3. Preciza{i cite delegalii au fost prezente laAlba Iulia.
4. Enumerali principalele prevederi ale Rezolufiei de laAlba hilia.
5. Cum se numea noul parlament al Tiansilvaniei conform rezolu{iei?
G.Precizali cdli membri avea Marele Sfat Na{ional.
7. Ce organ politic avea rol executiv in Tiansilvania?
8. Ce caracter a avut Rezolutia de la Alba lulia?
1.

9.

TNTEGRAREA PROVTNCTTLOR ROUAXE$U


$I STATUTUL MINORITATILOR

12. Menfionafi ce e
13, Enumerafinumr

14. Care sunt pricip


15. Care sunt partid

l. Care suntprincipi
2.Precizaliprincipil
3. Ce tip de regimpr
4. Explicafi cum fun
5. Enumerafi atribu{i

1. Care sunt principalele minoritdfi nafionale dupd Marea Unire?

2. Care este din punct de vedere etric procentul minoritE{ilor $i al populatiei


rominegti?
3. Preciza{i care suntprincipalele reforme realizatepentru unificarea deplini a
statului rorndn.
4.Carc sunt principalele drepturi de eare au beneficiat rnindrit5lile nafionale?
5. Identifica{i, pe bazalecliei, care a fost principala nemulgurnire a minoritSlilor
tn statul romdn unificat.
6. Unde s-a obligat statul rornin s[ respecte drepturile minoriti{ilor? ..
7. Ce document consfinleqte drepturile minoritlfilor?

10. MONARHI^A. C ONSTITUTIONALA

$I PARTIDEI,E POLITICE

l.Prccizali

care era rolul monarhiei tn perioada interbelici.

conformConstitufiei dnI923.
Identificafi care sunt motivele creqterii prestigiului monarhiei in prima parte
a perioadei interbelice
4.Preciza\i care au fost motivele ce au determinat ,,criza dinastic6".
5. Defini(i ce este,,regen{a".
\
6. Enumerafi care au fost regii Romdniei in perioada interbelici.
T,Precizali care sunt etapele domniei lui Carol al Il-lea.
8. Enumerali care sunt caracteristicile viefii politice interbelice.
9. Men{ionafi ce este neoliberalismul din punct de vedere doctrinar.
2. Enumera{i care erauprerogativelemonarhului,

3.

34

6.Preciza[icum funr
7. Menfiona{i care era

judecitoreasci.
8. Prezenta,ti ce urrindr

.,t
10. Enumerafi numele principalilor lideri liberali.

misuri liberale?
,
firrnismul din punct de vedere doctrinar.
13: Enumera{i numele principalilor lideri
firdniqti.
14.Care sunt pricipalele mlsuri fdrdniste?
15. care sunt partidele politice extremiste din perioada inlerbelici?
11. Care sunt principdlele

12. Menfionafi ce este

11.

CONSTTTUTTA DrN 1923

1. care suntprincipalele cauze ale adoptdrii

constitutiei din lgz3?


2.Precizari principiile care stau labazaconstitulie i ain tgzz.
3. ce tip de regimpolitic era consacratprin constitu{ia din
1923?
4. Explicafi cum funcfiona principiul separirii puteriior
in stat.
5. Enumerafi atribu{iile puterii executive.
6. Prccizali cum func{iona puterea legislativi.
7' Men{iona{i care era instan{a judecitoreasc[ supremd gi
cum igi exercita puterea

judecdtoreascd.

8' Prezentafi ce urmdri a avut aplicareanoii constitutiiin viafapoliticdrorn6neasc1

35

"

A. TESTE RECAPITULATIVE PE

1.

LECTII

REVOLUTIA DIN 1848-1849

1. Revolufia romind a izbucnit in contextul evenimentelor revolulionare din


spa{iul european. R evolu{ii burgheze au izbucnit in Fran{a, Imperiul Habsburgic,
spaliul italian qi cel german.
2. Cauzele revolu{iei de la I 848- 1849 in spafiul rominesc au fost:
- politica de maghiarizarc arorhflnilor din Tiansilvania;
- incdlcarea autonomiei Principatelor de cdtre Imperiul larist;
- acutizarea problemei f5rineqti;
- dezvoltarea conqtiinlei na{ionale;
- necesitatea progresului economic qi politic al Principatelor.
3. Pe 27 mafiie 1848, lrhotelul ,,Petersburg" din Iaqi bre loc adunarea
revolu{ionariior. Se creeazdun Comitet condus de V. Alecsandri care rcdacteazd
programul ,,Petilia Proclamalie". Documenful cuprindea 35 de articole qi avea
caracter moderat ;i cuprindea: alegerea unei noi adun[ri obqtegti, formarea unei
gdrzi civice, imbunitdfirea situaliei {dranilor. Domnul Mihail Sturdza, care avea o
orientare pro-rusi, arcsleazd, o parte din revolufionari, a\ii reuqind si fug[ iar
miqcarea revolulionar[ este ?nfrint[. Cei mai importanli revolu{ionari moldoveni
au fost: V. Alecsandri, M. Kogllniceanu, Al. L Cuza.
4. in fara Romineascd, pe 9 iunie 1848, are loc la Islaz o adunare la care se
citeqte ,,Proclama{ia". -A.ceasta constituie programul revoluliei, ate22 de prevederi,
dinte care: independen{a administrativd ;i legislativi, drepturi gi libertifi cetifeneqti,
emanciparea clicaqilor gi funproprietdrirea lor prin despdggbire, emanciparea eweilor
gi a figanilor, adoptarea unei constitufii, autonomia statului qi abolirea protectoratului
rus. La Bucureqti, domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu revendicdrile,
abdicd iar puterea este preluatd de un guvern provizoriu. Din guvern fbceau parte
personalitdfi revolu(ionare, precum: N. Bilcescu, C. A. Rosetti, I. C. Britianu, Ion
Heliade-R6dulescu, Christian Tell. Pentru rezolvarea problernei agrire este infiinfati
Comisia proprietdfii. Guve'mul provizoriu adopt[ mai mtlte misuri, printre care:
tricolorul ca steag nafional, desfiin{eazi rangurile boiereqti, face propagandi
revolu{ionar[ in rdndul populafiei. Imperiul Otoman intervine pentru indbugirea
revoluliei, mai int6i, pe cale diplomaticd- cdnd guvenrul este inlocuit cu o locotenenfd
domneascd, iar apoi, pe cale armatd, Fuad Efendi ocupdnd Bucureqtiul' Pe 13
65

/
septembrie au loc confruntlri tntre arrnatele turbeqti qi un detaqament de pompieri,
condus de cipitanul Pavel Ziglnescu, R.evolufia este infrintd.
5. Pe 3/5 mai 1848 are loc Marea Adunare Nafional[ de la Blaj organizatd de:

simion Bimufiu, George Bari{iu, Awam Iancu, Andrei $aguna. Este elaborat
programul ,,Fetifia Na1ionald", cu urmitoarele prevederi: independenia na{iunii
rom6ne, respectarea drepturilor sale politice, autonomia celor dou[ biserici romdnegti,
* administralie qi invd{dmdnt ?n limba rom0n6, desfiin{area ioblgiei f5r[ nicio
despigubire. in luna mai 1848, revolu{ionarii din Moldova, refraqi in Tiansilvania,
elaboreazd programul ,,Principiile hoasfre pentru reformarea pa&iei", care prevedea:
desfiin{area cliciqiei f[rd despdgrrbire, elalitateatn fala legii, desfiinlareaprivilegiilor,
unirea Moldovei qi Valahiei inft-un stat independentrominesc. Dieta de la Cluj voteazi
anexarea Tiansilvaniei la Ungaria, ceea ce provoaci conflictul armat dintre revolulia
rorirdni qi cea rnaghiarl. Awam Iancu organizeazd,l 5 legiuni rom0negti care rczistd,,
in MunfiiApuseni, generalului Bem. in iulie 1849, prin intermediul lui N. Bdlcescu
se incearc[ o reconciliere intre romOni qi maghiari. La 1 august 1849, la $iria,
maghiarii capituleazdin fa{a arrnatelor ruse,qi aushiece.
6. Migclri revolu{ionare au loc qi in Banat qi Bucovina. h Banat are loc Adunarea
de la Lugoj, unde Eftimie Murguredacteazdprogramul,,Petifianeamului rominesc
din Ungaria". ln Bucovina este organizatunComitet revolu{ionar (Cern[ufi) la
care participi qi revolu{ionari din Moldova. Este elaborat programul ,,Dorin{ele
partidei na{ionale in Moldova".
'-T.Asemdndri:
au fost elaborate documente prograrn;
- au fost inibuqite prin intervenfia marilor imperii vecine (rus, otoman, austroungar).
Deosebiri:
- revolulia din Tiarsilvania a avut preponderent caracter na{ional; \
- revolu{ia din lara Rorndneasci reuqeqte si impuni un guvern revolu{ionar
care adoptl mdsuri revolu{ionare.

2.

UNIREA$I REFORMELE LUIAL. |.CUZA

1. Congresul de Pace de la Paris (1856), datorit4infr0ngerii Rusiei, pune capit


statutului ei de putere protectoare asupra Principatelor. fdrile Romfne dobdndesc
un nou statut juridic interna(ional, rimdnflnd sub suzeranitatea Porfii, dar intri, ln
acelaqi timp, srib garanliacolectivi a celor gapte mari puteri. Se hotdr[qte libertatea
de naviga{ie pe DunIre, Moldova primegte cele trei jude{e din sudul Basarabiei:
Cahul, Ismail qi Bolgrad. De asemenea, se hotir[qte consultarea populafiei din
Principate prin aduniri ad-hoc cu privire la problema unitifii statale.

66

2.Adunirile ad-hoc
de pace de la Paris, ar
reprezentanfi ai proprie
unirii sub un principe s
3.ln cadrul aduniri
s-a hotdrdt: in favoarea
'fie condus de un prin{
4. Conven{ia de la P
- unirea Principatel
- noul stat se numea
- existenfa a doui ir
qi Justi{ie, cu sediul la I
- desfiinfarea privilr
5.-UnioniqtiidinMol
Ioan Cuza, pe 5 ianui
bucuregtene, adunarea
ianuarie 1859. Se reali:
6. Data unirii celor
dati la care domnul Mr
7. La Conferin{amar
s[ recunoasc[ dubla aI,
septembrie i859.
8. lnperioada 1859celor doui Principate: ca
poqta qi telegraful, ster
guvemelor qi adundrilo
9. Cele mai importar
problemei lirdneqti. Ac
- 1863, Legea sec
proprietatea statului a a
- mai 1864, Legea
ceea ce duce la creqterr
- mai 1864, Statutr
constitufie;
- august I864,Leg
functie de numirul de'
-.noiembrie 1864,1
gratuit gi obligatoriu;
- decembrie 1864.(

Adun[rile ad-hoc sunt realizate tn anul 1857, pe baza hotiririlor Congresului


de pace de la Paris, au rol reprezentativ in sensul cd, in componen{a lor intr[
repiezentanli ai proprietarilor, dar, qi ai {iranilor. Ele au rol consultativ tn problema
u"irii sub un princiPe str[in.
3. In cadrul adunlrilor ad-hoc organizate de caimacami (locfiitori de domni)
qi sd
s-a hotdrdt: in favoarea unirii Principatelor; noul stat si se numeasc[ Romflnia
fie condus de un prin{ str[in.
4. Convenlia de la Paris din 1858 a stabilit urm[toarele:
- unirea Principatelor ctr doi domni, dou[ gUverne 9i adun[ri separate;
- noul stat se numea Principatele unite ale Moldovei qi valahiei;
- existen{a a doul institu{ii comune: Comisia Centrald,Inalta Curte de Casa{ie
2.

qi Justilie, cu sediul la Focqani;

desfiinlarea privilegiilor 9i egalitatea in fala legii'


S..Unionigtii din Moldova il aleg in cadrul adundrii elective ca domn pe Alexandru
Ioan Cuza, pe 5 ianuarie 1859. in Jara RomAneasc5, la presiunea popula{iei
bucureqtene, adunarea electivd il alege domn tot pe Alexandru Ioan Cuza, pe 24
ianuarie 1859. Se realiza.astfel unirea romdnilor sub acelaqi domnitor'
6. Data unirii celor doui Principate este consideratd data de24 ian:uarie 185?,
datd la care domnul Moldovei, Al. I. Ctza,este ales qi domn al JdriiRomineqti'
7. La Conferinfa marilor puteri, Imperiul Otoman qi Imperiul Habsburgic rcfilzd
s[ recunoasci dubla alegere a lui A1. I. Cuza. Acest lucru se vatealiza in august-

septembrie i859.

'S.io p.rioada 1859 -l862au fost luate misuri pentru realizareadeplini a unirii

celor doui Principate: capitala a fost stabiliti la Bucrue;ti, s-au unificat armatao vdmile,

pogta gi telegraful, stemd comun[, realizarea unui curs monetar unic, unificarea
guvenrelor ;i adundrilor legislative Ia24 ianuatie 1862'
9. Cele mai importante misuri din aceastd perioadd au avut in vedere rezolvarea
problemei firdneqti. Aceste misuri sunt:

1863, Legea secularizirii averilor ministire;ti indhinate (trecerea in


proprietatea statului a averilor mdnistirilor inchinate);
- mai 1864, Legea electorald menline votul cenzitar, cu un cens rnai scdzut,
ceea ce duce la creqterea numlrului de aleg[tori;
- m,ai 1864, Statutul Dezvoltdtor al Convenfiei de la Paris care ate rol de
constitu{ie;
- aug,qst 1864,Legea agraril.,improprietirirea ldranilor cu loturi in folosin![
func(ie de num[ru] de vite, cu riscumpirare in l5 ani;
- noiembrie I864,Legea instruc{iunii prin care invil[mintul primar devine
gratuit qi obligatoriu;
juridic.
- decembrie I864,Codul Civil prin care se modernizeazd sistemul

67

10. Domnia autoritard a lui Cuza a provocat nemulfumirea clasei politice. Se


f.ormeazdo alianfi denumiti ,,monstruoasa coalilie", care ii reunea atdt pe liberali

detronirii lui Cuza. Se punea tot mai acut problema


unui prin! striin. Pe 1tr februarie 1866 Al.I. Cuzaeste obligat si abdice qi piriseqte
{ara, murind in exil in 1873.
lL. Domnia tui Al. I. Cuzaa insemnat crearea statului romdn modern, iar prin
misurile pe care le-a intreprins a dus la dezvoltarea principalelor institu{ii ale statului.
cdt gi pe conservatori, in scopul

numdruhri colegiilor el
care consfin{ea propri
reformei agrare - in l!
7. Constitufia din 1
str[in[ qi a incheiat in
consacrl statul modet
independenleiinISTT-

3. CONSTTTUTTA DrN 1866


1. Caracteristicile Constitu{iei

din 1866 sunt: are ca model Constitulia belgiani


;i actele legislative romdneqti pdnd in 1866; a fost elaborati de Adunarea
Constitufionali, sancfionatd qi promulgatd de principele Carol I la I iulie 1866,
firi consimf im6ntul P or,tii.
2. Principalele prevederi ale Constituliei din 1866 sunt:
- numele statului: Romdnia;
- separarea puterilor in stat: legislativi, executivi, judecito,reascd;
- egalitatea in fafa legilor;
- libertatea conqtiin{ei, a intrunirilor qi a presei;
- proprietatea este declarati, sacrl gi inviolabild;
- principele are drept de veto absolut;
- numegte gi revocd miniqtrii;
- este comandantul armatei;
- are dreptul de a bate monedl;
- conferl distincfii gi decorafii;
- tncheie convenfii cu alte state.
3. Principiile statului modem care stau la baza constituliei sunt: principiul.
suveranitSlii na{ionale, al guvemirii reprezentative gi al separlrii puterilor in stat.
4. Forma de guverndmdnt consfinfitd prin constitu{ie este monarhia constitu{ionald.

Principiul separdrii puterilorin stat se rcalizaastfel:


- puterea legislativd, exercitatd de domn ;i parlament: parlarnentul ini{iazi qi
voteazd legile, iar domnul sanc{ioneazd gi promulgd legile.
5.

-putet'eaexecutivd, exercitati de domn gi guvem: guvernul inainteazdproiectetre


de lege in parlament, iar domnul numegte

minigtrii.
putereaiudecdtoreascd
se exercita prin instan{ele de judecati qi inalta Curte
de Casafie qi Justifie.
6. Principalele modificdri ale Constituliei din 1866, pdn6 la cea din 1923, ag
fost: acordarea selectivd a cetdfeniei qi neortodocqilor - in 1829, reducerea
68

L. Memorandum-u
rom0nilor transilvinen
?n conqtiin{a europeani
2. Documentul dept
.25 de ani de la crearea
3. Regimul dualist I
- anexarea Tiansilv
- anularea legilor t
- erau refuzate drel
legeainvilImintului (
4. Un alt docum,
Pronunciamentul de k
nafiuniirom0ne.
5. Romdniitransilv
na{ionale: Partidul Na
din Banat qi Ungaria.
6. Pasivismul ;i a
cancterizdndu-se prin
Tiansilvaniei la Ungat
7. Cauzele care al
magfriafizare aromdni
8. Principalele prel
- impotrivireafa[il,
- criticarea legislafi
9. Printre cei mai i
Gheorghe Pop de Bisr
10. Memorandum-r
trimis la Budapesta, u
le-a fost inscenat un pi
temni![. Ei au fost gra
imp[ratul FranzJosef.

numfuuhi colegiilor electorale de la patru la trei - in 1884 9i renun{arcalaarticolul


in vederea efectuarii
care consfinlea proprietatea ca fiind sacrd ;i inviolabild,
reforrnei agrare - in 1917.
fdr[ interven{ie
7. Consiitu{ia din 1866 este prima constitulie a!fuiirealizatd
Ea
al
striind qi a incheiat in plan legislativ procesul de modernizare Rominiei'
premis6 a oblinerii
consacri statul modern, are o orientare liberald qi este o
independenfei in I 877- I 87 8'

,{.MEMORANDUM-UL '

'

emancipare a
L. Memorandum-ul reprezintd punctul culminant al luptei de
romflneascd
rominilor transilvdneni in secolul al XIXJea, f[cdnd pubticd probldma
in conqtiinla euroPeand'
cdnd se implineau
2. Documentul de protest al ardelenilor a fost redactat in 1892,
25 deani de la crearea dualismului austro-ungar in 1867 '
3. Regimul dualist se caracterizaprin:
- anexarea Tiansilvaniei la Ungaria;
- anularea legilor Dietei de la Sibiu;
- erau rcfuzate drepturile politice pentru romani prin legea nalionalitdlilor 9i
legea tnv[fdmdntului (1 868)'

4. Un alt document de protest al romanilor din Transilvania a fost

in drepturi a
Pronunciamentul de la Blaj din 1868, prin care se cerea repunerea
na{iunii romdne.
partidelor politice
5. Rominii transilvaneni se organizeazdpolitic prin crearea
Romdn
na{ionale: Partidul Nafionai Rom-an din Transilvariia 9i Partidul Nafional
din Banat gi Ungaria.
6. Pasivismul qi activismul politic sunt douS direcfii politice, pasivismul
gfueze anexarea
caracterizindu-se prin neimplicare in vialapoliticd, nedorind sd
politicd'
Transilvaniei la Ungaria, iar activismul presupune participarea la via{a
de
politica
sunt:
j " Cauzel"
u* dus la elaborarea Memorandum-ului
"ur"
nasiaizare a romflnilor diir Transilvania, lipsa drepturilor politice pentru romdni'
8. Principalele prevederi ale Memorandum-uiui sunt:
la Ungaria cu argumente istorice;
-impotrivireaiaqdde anexarea Transilvaniei
- criticarea legislafiei antirom0ne;ti.
9. Printre cei mai importanfi autori ai MemorandUm-ului au fost: Ion Ra{iu'
Gheorghe Pop de Bdsegti, Vasile Lucaciu'
la Viena,
10. Memorandum-uf a fost tradus in mai multe limbi, tnaintat Cu4ii de
trimis la Budapesta, unde a stdrnit reac{ii negative' Semnatarilor documentului
grei de
le-a fostinscenatunprooes, au fostjudecafi qi condarnna{i, in 1894,la ani
temni{[. Ei au fost gtalialiin 1895, in urma intervenfiei regelui carol I pe ltngd
impdraful

FranzJosef.

69

5.

CUCERIREAINDEPENDENTEI DE STAT !
$r LTNTREADOBROGEI

1. Principalul obiectiv al politicii rominegti dup[ unirea din 1859 a fost oblinerea
independenfei de stat.
2. Rdzboiul ruso-turc izbucnegte pe fondul redeschiderii problemei orientale,
au loc riscoale antiotomane in Bosnia gi Herfegovina, in 1875, iar in 1876

izbucneqterizboiu1antiotomaninSerbiagiMuntenogru'
3, Conven{ih romdno-rusi s-a incheiat pe 4 aprilie 1877 LaBucureqti.
4. Convenlia romdno-rusd prevedea:
- trecerea armatei ruse pe teritoriul romdnesc spre Imperiul Otoman;
- Rusia respecti integritatea teritorial[ a statului romdn;
- Rusia suportd cheltuielile de tranzit.
5" Independen{a'Rom6niei este proclarnatd pe data de'9 mal 1877, de Mihail
Kogfliniceanu, in Camera Deputa{ilor gi pe 10 mai J 877 in Senat.
.
6. ln iunie 1877 armata rusd trece Dundrea dar intAmpini greutifi la Plevna.
Marele Duce Nicolae ii cere sprijinul principelui Carol, care primegte comanda
firupelor de la Ple'rna.
Trupele rom6ne cucereso reduta Grivifa. Plevna cedeazddupi asediul din lunile
septembrie-noiembrie 1877 . comandantul cetd{ii P1evna, osman pata, se pred6
colonelului Mihai Cerchez. Armata rom0ni cuceregte reduta Rahova gi ataei
Vidinut qi Smdrdanul. ln ianuarie 1878 se inoheie arrnisti{iul ruso-turc.
7. REzboiulruso-turc seincheie cuinfringerealmperiului Otoman, iarftatativele
de pace sunt conduse de Rusia invingitoare.
8. ln februarie 1878 se incheie tratatul de pace de ia San Stefano dintre Rusia gi
Turcia, fErd participarea Romdniei, care,prevedea: recunoa$terea independen{ei
Rominiei, Serbiei qi Muntenegrului; Dobrogea este anexatd Rusiei, care o cedeazd
in schimbul celor trei judele din sudul Basarabiei - cahul, Ismail ;i Bolgrad.
9. Pacea de la San Stefano a atras nemullumirea marilor puteri, care convoacl
Congresul de Pace de la Berlin pe 1 iulie 1878. La acest congres s-au hotdrAt:
- independen{a Rom0niei condilionati de modificarea articolului 7 din constitutie
schimbul
teritorial prin care Rusia primegte sudul Basarabiei, iar Romf,nia
9i
primegte la schimb Dobrogea,Insula $erpilor qi gurile Dunirii;
- independenfa Serbiei gi Muntenegrului;
- nordul Bulgariei devine provincie autonoml sub suzeranitate otornani;
- Austro-Ungaria primegte administrarea Bosniei gi Fler{egovinei;
- Anglia primegte Insula Cipru.
10. Cele mai importante urmdri ale obfinerii independen{ei sunt:
- cregte prestigiul politic european al monarhiei gi armatei rom6ne;
- Romdnia promoveazi o politicd externd proprie;
70

Romdnia se proc
-qunt adoptate pol

6.

RAZBO

f . in anul 1883, R,
incheie un hatat defer
, ln anul 1912, statr
rnanifestiin 1913 tent
in cel de-al doilea rizt
la Bucureqti in 1913,
2. Pe 3 august 191
eare izbueuise, deoat
neuralitl1ii sunt 19tr1
t,Pe4/1"7 august I

militarl care

presuput

front larg impotriva ar


Transilvaniei, Basara
4. Sub conducerei
r[zboi alltrui deAnta
eliber6nd oragele Brt
poate insi sI opreas(
Neajlov-Argeg este I
capitala, Bucuregti,
Moldova.ln anul 191
romin[, cu ajutor fra
reu$e$te, prrn Data[l
armatelor Puterilor C
5. Revolufia bol;e
lipsegte RomAnia de s
Buftea - Bucure$ti ir
213 dinsuprafa{afdrii
erau concesionate Gt
6. Rom6niainohei
impotriva Puterilor (
7. Tlatatele de par

RomAnia se proclami regat in 1881;


-qunt adoptate politici protecfioniste in economie.

o.
1.

nAznoIUL rENTRU TNTREGIREA NATIoNALA

tn anul 1883, Rom0nia adeid Ia TriplaAlian{d sau Puteriie Centrale cu care

incheie un tratat defensiv gi secret.


, ln anul !9I2, statele balcanice luptd impotriva Imperiului Otoman. Bulgaria
rnanifest[ in I 9 1 3 tendinfe expansioniste po seama foptilor aliafi, Romdnia intervine
in cel de-al doilea r[zboi balcanic de partea Serbiei qi a aliafilor sdi. Pacea se incheie
la Bucureqti ln 1913, iar Romflnia obline Cadrilaterul (sudutr Dobrogei),
2. Pe 3 august 1914 Romdnia se declari neuhi in raport cu conflictul mondial
eare izbucnise, deoarece nu se sim{ea pregititi militar pentru eonfruntare. Anii
neuralitilii sunt I 9 tr4- I 9 I 6,
3,P e 4/ Il august I 9 I 6 se semneazi alian{a Romf;niei cu Antanta gi o conven{ie
nrilitarfl care presupunea: declararea rlzboiului Austro-Ungariei; deschiderea unui
front larg impotriva acesteia;Antanta recunoagte dreptul istoric al Rominiei asupra
Transilvaniei, Basarabiei pi Bucovinei; colaborarea rnilitarfl cu armata rusd.
4. Sub conducerea regelui Ferdinand I, pe 15 august 1916 Rominia intrl in
rizboi aldhri de Antanta. Se declangeaz6 o ofensiv[ in Tfansilvania, trupele romAne
eliberind oraqele Brapov, Flgirag, Miereurea-Ciuc, Odorhei, Armata romdnfi nu
poate insi si opreascd ofensiva austro-ungaro-germani de pe Jiu. B[t[lia de pe
Neajlov-Argeg este pierdut[ de armata romdnd. Armatele austro-germane ocupd
capitala, Bucureqti, iar regele, guvernul, parlamentul gi armata se retrag in
Moldova. ln anul 1917, frontul se stabiliz eazdinsudul Moldovei, in timp ce armata
romind, cu ajutor francez,igi reface forfele. ln vara anului I9I7 , armataromind
reuqeqte, prin bitiliile de la Mirigti, Mirdgegti qi Oituz, s[ opreasci inaintarea
armatelor Puterilor Centrale sub deviza ,,Pe aici nu se trece!".
5. Revolu{ia bolqevicd din Imperiul Jarist duce la descompunerea acestuia gi
lipsegte Rom6nia de sprijinul militar aliat. Pe 24 aprilie 1 9l 8 se incheie pacea de la
Buftea - Bucureqti intre Rominia qi Puterile Centrale. Tfatatul de pace prevedea:
213 dinsuprafa{a {irii este sub ocupa{ia Puterilor Centrale, petrolul, grdul gi lemnul
erau concesionate Germaniei, armata romind este demobilizatd.
6. Rom6nia incheie rizboiul in tabdraAntantei, prin reintrarea in rdzboi luptdnd
impotriva Puterilor Centrale in Transilvania.
7. Tiatatele de pace se.incheie la Paris, in perioada tgIg-WZA

7I

7.

Principiul,,autodetermin[rii" reprezintd principiul conform c5ruia popoarete


au dreptul de a-;i hotiri singure destinul.
2.UntreaBasarabiei cu Rominia s-a realizat in contextul destrdmlrii Imperiului
Jarist gi a aplicdrii principiului ,,autodeterminirii". Romdnii iqi aleg un organism
reprezentativ, Sfatul f,drii, condus de Ion Incule!. Este proclamati Republica
Moldoveneascd autonomd, care se proclami independentdla24 ianuarie l924.Pe
27 martie I 9 I 8 Sfatul ldrii proclaml unirea Basarabiei cu Romdnia.
3. Unirea Bucovinei cu Romflnia s-d realizat in contextul destr[mirii Imperiului
Austro-Ungar. in octombrie 1918 se infrinleazd,, la Cerndu{i, Consiliul Na(ional
Romdn, condus de Iancu Flondor. Conform principiului autodeterminirii, pe
l5128 noiembrie l918 Congresul Nafional al Bucovinei adopti Declarafia de Unire
cuRomdnia.
4. Unirea Tiansilvaniei cu Romdniu s-alpalizatin contextul infrdngerii Imperiului
1.

Ausfto-Ungar qi adorinfeiromAnilorde aseunicuRomAnia. PartidulNationalRom6n.


prinDeclarafia de la Oradea, igi va manifesta dorinfa autodeterminirii nafiuniiromAne.
irnpdratut ausfto-unga4 Carol I, propune salvarea imperiului prin federalizarea acestuia.
Carisprurs,AlexandruVaida-Voevod cite,ste in Parlamentul dela Budapesta declarafia
de independenfi a romAnilor din Tiansilvania. in noiembrie I 91 8 se formeazd Consiliul
Nafonal Ronfn cenfral (c.N.R.c.) cornpus din qase reprezentanfi ai P.N.R. gi qase
reprezentanfi ai P. S.D.
C.N.R.C. va administra teritoriile romineqti gi va negocia cu Ungaria statutul
Tiansilvaniei. Guvenrul maghiarnu accepta decOt autonomia Tiansilvaniei in cadrul
Ungariei. in aceasti situafie, C.N.R.C. va convoca pe I decembrie l9l8 o mare
adunare nafionald laAlba Iulia. La adunare participd 1228 dedelega{ii qi 100.000 de
oameni gi a fost deschisd de Ion Pop de Biseqti. Pe I decembrie 1918 este adoptati
Rezolufia de laAlba Iulia prin care se decreta unirea Tiansilvaniei cu Romdnia.
5. SemnificafiaAdunirii Nafionale de laAlba Iulia este rcprezentatide dorin{a
de unire a romdnilor transilvineni gi de caracterul ei reprezentativ.
6. Personalitdfi istorice mai importante care s-au implicat inrcalizarca Marii
Uniri au fost: Alexandru Vaida-Voevod, Gheoghe Pop de Bis6gti, Iuliu Maniu.
7. Importanfa Marii Uniri din 1918 este reprezentati de constituirea statului
na{ional unitAr rom6n, accelerarea ritmului de dezvoltare ;i modernizare a tirii. Actul
istoric din 1918 rimdne cel mai important act istoric din istoria romdnilor.

72

8.

FORMAREA STATULUI NATTONAL UNITAR

1. Prin ,,rezolufie'
adundri ce stabilegte <
2. Rezolufia a fost
a avut un caracter ret
3. LaAlba Iulia ar
4. Principalele pre
autonomiaprovizorie
libertatea presei, libet
asociere, reformd agr
5. Noul parlament
6. Marele Sfat Na,
7. Rolul executiv
guvernat Transilvanir
8. Rezolufia de la.

9.INTE(

1. Principalelemir
evreii.

2.

Minorit[{ile

era

7l,9Yo.
3. Principalele rel

- lgz0,unificarei
- 1921, reforma I
- lg2s,reforma a

4. Principalele dre

ale romdnilor, qcoli,

5. Principala nen
romine ca limbd ofic
6. Rominia s-a
tratatelor de pace de
7. Documentul ci
t923.

8.

REZOLUTIADE LA ALBAIULIA

1. Prin o,rezolulie" se inlelege hotdrdrea care se ia in urma consultdrii unei


aduniri ce stabilegte obiective qi direc{ii de acfiune.
2. Rezolulia a fost elaboratl in cadrul Adunirii Nafionale de la Alba Iulia, care
a avut un caracter rcprezentativ pentru popula{ia romdneascd din Tiansilvania.
3. LaAlba Iulia au fost prezente 1228 de delegafii qi 100.000 de oameni.
4. Prineipalele prevederi ale rezolufiei sunt: unirea Tiansilvaniei cu Romdnia,
autonomia provizorie a Tiansilvaniei pdn[ la integrarea acesteia, libertatea nafional[,
libertatea presei, libertatea religioasd, regim democratic, libertatea conqtiinlei ;i de
asociere, reform[ agrardradicald, legisla{ie muncitoreasc[ avansatd.
5. Noul parlament al Transilvaniei se numea Marele Sfat Nafional'
6. Marele Sfat Na{ional avea 250 de membri'
7. Rolul executiv l-a avut Consiliul Dirigent, compus din 15. persoane, care a
guvemat Tiansilvania496 de zile.
8. Rezolufia de la Alba Iulia a avut caracter nafional qi democratic'

9.

INT'EGRAREA PROVINCIILOR ROVIANE


SI STATUTUL MINORITATILOR

1. Principalele

grr

minoritdli na{ionale dup[ Marea Unire sunt: maghiarii, germanii,

eweii.
2. Minoritd{ile erau, dupd tr 9 I 8, in procent de 28,lYa, iar rorndnii in procent de
7l,gYo.
3. Principalele reforme adoptate pentru unificarea deplind au fost:
- 1920, unificarea monetar5;
- 1921, reforma financiard;
- 1925, reforma administrativd.
4. Principalele drepturi de care au beneficiat minoritdlile sunt: drepturi egale cu
ale rom0nilor, ;coli, pres[ gi biserici proprii:
5. Principala nemulfumire a minoriti{ilor era legatd de introducerea limbii
romdne ca limbd oficiald in administrafie 9i ca limb[ obligatorie in ;coli.
6. Rominia s-a obligat s[ respecte drepturile minorit[filor prin sefilnarea
tratatelor de pace de la Paris.
7. Documentul care consfinfegte drepturile minoritd{ilor este Constitufia din
t923.

t)

10.

MONARHIA$I PARTIDELE POLITICE

l'

Monarhia avea un rol de echilibru in viala politicd gi de mediator


infre partidele
politice.
2.Prercgativele regelui, conforrn Constitufie i dn lg23,erau
urmdtoarele:
- era geful armatei;
- numea ;i revoca minigtrii;
- convoca ;i dizolva parlannentul;
- avea dreptul de a bate moned[;
- sancf ione azd, qipromulg[ legile.
3' Cregterea prestigiului monarhiei in prima parte a perioadei interbelice
s-a
datorat; alianlei cuAntanta qi victoriei acesteia in Primul
Rizboi Mondial, adoptdrii
reformei agrare qi a votului universal, realizdriiUnirii din
l9l g.
4. ,,criza dinasticr" a fost cauzatdde renun{area.la tron prinfului
a
moqtenitor
caroi, ]n 1926 Parlamentul aprobd renun
lar;ealafon qi il proclami prinl mo;tenitor
pe Mihai, fiul lui Carol.
5. ,,R.egenfa" a exercitat prerogativele regale in lg27 -1930,
in perioada minora_
tului lui Mihai, pdnd la revenirea lui Carol
fe tron.
6. Regii Rom0niei in perioada interbelici au fost:
- Ferdinand I Intregito rul (19 I a-1927);
- Carol al Il-lea (l 930-1940).
7. Domnia lui carol_al Il-lea a avut, din punct de vedere
politic, doui etape:
- etapa I 930-1 93 8, domnia constitufionald;
- etapa I 93 8- I 940, dictatura regal6.
8. Caracteristicile viefii politice interbelice sunt:
- trecerea de la sistemul bipartit la cel pluripartit;
- ieqirea Partidutrui conservator din viafa poiitici in urma reformei agrarc;
-creqtereanumirului departidepolitice caunruue a inftoducerii votului universal.
9' ,,Neoliberalismul" a reprezentat doetrina politicd a Partidului
Nalional Liberal, caracterizatd"prin susfinerea dezvolt[rii industriei,
considerati singura cale de
dezvoltare a firii, stimularea capitalului autohton cu
deviza ,,prin ioi igqine,,.
Teoreticianul acestei doctrine este
Zeletin.
$tefan
10' Principalii lideri liberali au fost: Ion I. C. Britianu, Vintili
Brdtianu. I. G.
Duca.
11. Misurile liberale mai importante au fost:
constitufia din lg23,legea
administrafiei publice, legea electoral[.
12' ,,Tdrdnismul" a reprezentat doctrina politici
a Partidului
gi sus{inea
cd baza economicd a ldrii o reprezinti mica proprietate fdranesc
{drrneasci iar baza
econorniei este agriculfutra, care hebuie sprijiniti.
De asemenea, sus{inea incurajarea
capitalului striin prin ,,politica por{ilor deschise',.

1i

13. Principalii lidt


Voevod.
14. Principalele rnr
administraliei locale,
15. Partideie politi
- de extremd dre
Arhangheltrlui Mihai
- de extremd stdnt

1. Principalele cau

teritori
- necesitatea unifi

creqterea

- o noud lege repr,


- transformdrile p
Principiile care
principiul
separi
2.

-principiul

suvere

3. Prin Constitu{ia

Principiul separ
- puterea legislati
4.

puterea executir
putereajudecdtc
5. Puterea executi

-regelepromulgi
este qeful armatei;

guvernul exerc
ministeriaid.
6. Puterea legislati
legislativd; parlamen
7. Instan{a judecdt
asupra constitufional:
8. Adoptarea noii

democratice in tdndru

in fa{a legii; libertatt


minoritdlile conlocr
democra{ie reald.

13. Principalii lideri

firiniqti

au fost:

Iuliu Maniu, Ion Mihaiache, Al' Vaida-

Voevod.
14. principalele mdsuri fir[niste au fost: iegea minelor, legea pentru organizarea
administra{iei locale, legea conversiunii datoriilor agticole.
15. Partidele politice extremiste din perioada interbelicd au fost:
Legiunea
- de extreml dreapta: Liga Apdrdrii Nafional-Creqtinede (1923),
Fier;
Arhanghelirlui Mihail(1927) - care devine din 1930 Garda
de extremd st0nga: Partidul Comunist din Rom0nia (1921)'

L1.

CONSTITUTIADTN 1923

Principalele cauze ale adoptirii constituliei au fost:


- cre$terea teritoriului statului nalional;
j
- necesitatea unificdrii teritorial-administrative qi uridice ;
- o noui lege repre2entativ[ pentru to{i rominii;
- transformdrile produse dupd Marea Unire'
2. Principiile care stau la baza Constitu{iei din 1923 sunt:
- principiul separdrii puterilor in stat;
- principiul suveraniti{ii nalionale.
3. Prin Constitufia din 1923 se consacra un regim politic democratic'
4" Principiul separdrii puterilor in stat func{iona astfel:
- puterea legislativ[ era exercitat[ de Parlannentul bieameral;
- puterea executivd era exercitatd de rege qi guvern;
qi
- tuterea judecdtoreascd era exercitatd de Curtea de Casalie Justi{ie.
5. Puterea executiv[ se exercita astfel:
Parlamentul,
- regele promulgi legile, numeqte 9i revocd miniqtii, poate dizolva
este geful armatei;
exercitl puterea in numele regelui, iar minigtrii au rdspundere
1.

-'guvernul

ministerial[.
legiplativ[ era exercitatS de rege gi parlament, avdnd drept de ini{iativd
legislativd; parlamentul voteazd tegi qi poate interpela guvemul.
7. Instanfa judecltoreasc[ supremi era Curtea de Casa{ie 9i Justi{iei; se pronunfa
asupra constitufionalitd{ii legilor qi organiza activibtea puterii judecdtoreqti'
8. Adoptarea noii constitufii.a avut drept urmare principald ?ntirirea vie$ii
dernocratice ?n tfindrul stat rom6n datoritd prevederilor sale: vot universal; egalitatea
in fafa legii; libertatea presei, a cuvdntului qi ?ntrunirilor; drepturi egale pentru
minoritd{ile conlocuitoare. Frin aceste misuri adoptate, Rorndnia'Jevine o
democralie reald.
6. Puterea

75