FILTRUL DE POLARIZARE (II)

Dan Bistriteanu
n cazul de fata ca si n altele similare este preferabil sa se pastreze reflexele n apa.
Mai de graba eliminarea reflexelor apei ar fi utila la fotografierea suprafetei de apa a unui golf cu apa curata, bine iluminata de soare, cnd
elimnarea reflexlor acesteia permite observarea pestilor, a rocilor de pe fundul apei etc.
De asemenea, este greu de imaginat un apus de soare, la mare, fara reflexe n apa, sau obiecte de cristal fara reflexe spectaculoase.
Filtrul polarizant poate fi binefacator n unele situatii dar periculos pentru altele. Astfel, de exemplu, majoritatea frunzelor prezinta anumite
reflexe. Utilizarea filtrului de polarizare la fotografierea n culori elimina aceste reflexe si conduce la imagini cu un verde mai intens, mai
saturat. Utilizarea sa n alb/negru duce nsa la redarea frunzelor cu tente de gri mai intense, mai sumbre, aparnd o oarecare pierdere de
relief. Filtrul de polarizare nu-si are de asemenea rostul la fotografie/ea strazilor, noaptea, dupa ploaie, cnd reflexele care apar, sunt dorite n
majoritatea cazurilor, de catre cel care nregistreaza astfel de imagini.
n general, totusi, culorile unui cadru oarecare se regasesc revitalizate la fotografierea cu filtrul respectiv. Unele culori, chiar terne, se regasesc
oarecum ,,exaltate" prin suprimarea reflexelor parazite de la suprafata obiectelor, reflexe care au o influenta ,,diluantas asupra culorilor. Este si
motivul pentru care numerosi fotografi profesionisti sustin ideea ca nu pot practic sa se dispenseze de acest accesoriu.
Cer senin Filtru de polarizare
Cerul senin emite lumina polarizata, dupa cum s-a mai aratat, ntr-o zona a carei directie formeaza un unghi drept cu linia ce uneste soarele cu
punctul de observare. Plasnd aparatul de luat vederi ntr-o pozitie orientata astfel nct sa cuprinda n cmpul obiectivului sau portiunea de
cer care emite lumina polarizata, si controlnd-o prin rotirea convenabila a filtrului de polarizare, se ajunge la urmatoarele rezultate:
- n fotografia alb/negru, densitatea de gri a cerului creste iar norii izolati se detaseaza vizibil, ntruct nu emit lumina polarizata care sa poata
fi redusa; se obtine aproape acelasi efect ca la utilizarea filtrului galben;
- n fotografia n culori, albastrul cerului devine mai intens, iar norii se detaseaza mai bine de fond iar alte subiecte care se proiecteaza pe
acest fons de cer senin, cum sunt florile, statuile, moumentele, cladirile de culoare deschisa etc. sunt avantajate de efectul filtrului d
epolarizare asupra cerului senin ( v Fig 12 )
- la fotografierea scenelor departate illuminate de sus, sau lateral, prin eliminarea luminii polarizate reflectate de catre voalul atmosferic, se
obtin imagini mai nete, diferitele planuri dispuse n adncime se detaseaza mai bine iar culorile devin mai saturate ;
realizarea efectului de noapte prin filmari n timpul zilei este un alt rol al filtrului de polarizare pentru filmarile color.( v. Articol separat )

Fig 12 Efectul de saturare a culorii albastre a cerului senin

Obs. Este interesant de remarcat faptul ca, desi densitatea cerului a crescut peretii casei au devenit mai luminoti.

Filtru de polarizare - Filtru de polarizare

Se pot utiliza si doua filtre de polarizare cuplate pentru a realiza, de exemplu, stingerea completa a unui fascicol de lumina.
Daca un filtru de polarizare numit ,,analizor" este cuplat cu un altul numit ,,polarizor" care este orientat astfel nct maximul polarizorului sa
corespunda cu maximul analizorului, lumina trece liber. ( Fig 13 si Fig 14 sus ). Daca la pozitia de maxim a analizorului corespunde o pozitie
de minim pentru polarizor, lumina va fi practic complet blocata ( Fig 15 si 14 jos ). In pozitia intermediara lumina va fi proportional slabita pna
cnd ntre cele doua axe ale filtrelor va exista un decalaj de 90. O pereche de filtre de polarizare care pot fi rotite unui fata de celalalt ntr-o
montura comuna poarta numele de sistem DUHE.
sus

Fig 13 Filtre cu planurile de polarizare

paralele

jos
Fig 14

Fig 15 Filtre cu planurile de polarizare

incrucisate

Acest sistem permite sa se execute fondu-uri n timpul filmarii avnd cele doua filtre montate ntr-o montura rotativa si prevazuta cu repere
axiale.

Spre deosebire de fondu-ul obtinut prin nchiderea treptata a diafragmei fondu-ul realizat prin polarizare nu este nsotit de modificarea claritatii
imaginii si a profunzimii cmpului.
Dar nu este nsa obligatoriu sa se utilizeze doua polarizoare pe aparat. Utilizarea a doua filtre separate, unul montat pe aparatul de luat vederi
iar celalalt pe o sursa de lumina poate duce la rezultate foarte interesante de dozaj a luminii.
Filmarea n lumina polarizata poate elimina, de exemplu, reflexele provenite de la obiectele metalice si nemetalice indiferent de unghiul sub
care se face filmarea. Astfel este posibil sa se filmeze pe directie frontala, tablouri n ulei lucioase, desene pe acetofan, documente sub sticla.
Atenuarea reflexelor suprafetelor metalice cu ajutorul a doua filtre de polarizare, unul pe obiectiv si unul pe sursa, este ilustrat n Fig 16.
Trebuie mentionat ca imaginile respective nu au fost post procesate, Se observa ca aenuarea reflexelor prin rotirea corespunzatoare a
filtruluide pa aparat este nsotita si de o nchidere generala a densitatii generale a imaginii.

Fig 16 Atenuarea reflexelor suprafetelor metalice

Probabil ca cel mai interesant efect obtenabil prin cuplarea a doua filtre este urmatorul: daca ntre doua polarizoare se introduce o materie
transparenta (plastic, mica, celofan), structure acestor materiale va provoca fenomene de interferenta n straturi subtiri, care vor disocia
lumina ntr-un mod policrom, foarte neuniform ( v. Fig 17 si Fig 18 ). Astfel, se poate ilumina un decor n lumina polarizata. Va fi necesar un
singur polarizor pe aparatul de luat vederi si unul pe sursa de lumina pentru ca, de exemplu, o balerina mbracata ntr-o simpla pelerina de
material plastic sa capete n timpul dansului culori dintre cele mai surprinzatoare aflate ntr-o transformare permanenta.
Asupra altor aplicatii ale filtrului de polarizare se va reveni n cu alte articole.

Fig 17 Umbra colorata a unei perechi de filtre de polarizare ntre care s-a
introdus un capac de material plastic transparent

Fig 18 Imagine policroma obtinuta plasnd ntre doua folii

polarizante o folie de celofan mototolita

Aceste efecte au inspitrat-o pe artista germana Martha Hophner care a realizat asa numitele Obiecte luminoase, prin plasarea ntre doua
filtre-folie polarizante a unor benzi de celofan ( Fig 19 ) si iluminarea ansamblului din spate
A

C
Fig 19 Obiectele luminoase ale Marthei Hophner.

Fata de varianta A, varianta C avnd culori complementare se obtine prin rotirea unuia dintre filtre cu 90o. ntr-o pozitie intermediara se obtin
culorile din varianta B
4. Filtrul de polarizare circulara
Este vorba de o varianta relativ recenta a filtrului de polarizare obisnuit. Acesta din urma opresten dupa cum s-a mai aratat, radiatiile care
oscileaza n alte planuri dect cel al grilei sale si, evident, produce un fascicol formator de imagine alcatuit doar din radiatii aliniate aceasta. Un
astfel de filtru poarta numele de filtru de polarizare liniara. Practica a aratat imaginea polarizata liniar care patrunde n aparat produce uneori
erori ale sistemelor de expunere automata si autofocus ale aparatelor moderne.
Problema a fost rezolvata prin inventarea filtrului de polarizare circulara.
Pentru a nu intra n amanunte de mecanism al functionarii acestui filtru, adesea inutile pentru majoritatea utilizatorilor sai, se considera ca este
suficient sa se retina urmatoarele:
- filtrul de polarizare circulara are exact acelasi efect asupra luminii polarizate incidente ca si filtrul de polarizare liniara;
- fascicolul formator de imagine care paraseste filtrul este format din radiatii care oscileaza n planuri elicoidale Fig 20
Lumina normala FPC Lumina polarizata circular

Obiectiv

Senzor

Fig 20 Actiunea filtrul de polarizara circulara (FPC )

- astfel de imagini nu produc erori ale sistemelor de expunere automata si autofocus;

- polarizarea circulara este posibila datorita faptului ca filtrul corespunzator este un sandvis alcatuit din doua piese: un filtru de polarizare
lineara aflat de partea subiectului si o placa numita sfert de unda afalta de partea obiectivului care provoaca rasucirea radiatiilor polarizate
liniar de filtrul anterior;
- datorita structurii sale complexe filtrul de polarizare circulara este firesc, mai scump;
- fotografii seriosi trebuie sa foloseasca filtrul de polarizare circulara daca
doresc sa elimine orice risc de eroare ale sistemelor de automatizare mai sus mentionate.