A MAI FOST DAR ESTE ATAT DE IMPORTANT INCAT MERITA SA RECITIM, SA NE REAMINTIM S

I SA LUAM MASURI
Glutamatul de monosodiu

Controlul populatiei prin glutamatul de

monosodiu - IMPORTANT!!!
- Suntem martorii unui razboi mpotriva populatiei fara precedent, unul n care omului
i se cere o atentie sporita fata de ceea ce se ntmpla n jur, pentru a evita ceea ce
altfel i-ar putea distruge viata, fara ca macar sa-si dea seama de ce a ajuns a
tt de neputincios si lipsit de vlaga.
Ajungem treptat asemenea puilor din crescatoriile de pasari
o masa de carne, obe
zi, fara memorie si initiativa, cu data de expirare ct mai recenta, nhamati mai de
graba la caruta mortii. Si daca se poate
fara urmasi! , scrie Petru Molodet ntr-un
articol publicat n revista Familia Ortodoxa
Glutamatul monosodic este un poten?iator de aroma si este adaugat n cantitate mar
e la amestecurile de condimente si mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta s
au Delikatcare con?in pna la 15% glutamat monosodic, precum si supele la plic, co
ndimente pentru peste, fix pentru cartofi etc., adica toate prafurile dubioase car
e promit mncare buna facuta din nimic. Alte produse care pot contine glutamat mon
osodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brnza topita.
ntr-un raport prezentat n 2006 n fata comisiei de experti pentru aditivi alimentari
din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si intitulat Otravirea lenta a omen
irii ( The Slow Poisoning of Mankind ), cercetatorul John Erb a rezumat sute de studi
i ce au tratat n ultimii 50 de aniefectele glutamatului de monosodiu asupra anima
lelor si oamenilor.
Asadar, cu toate ca guvernele au la dispozitie o larga bibliografie stiintifica
privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o masura macar de a informa p
opulatia, daca nu si de a interzice aceasta otrava cu efect ntrziat.
n acelasi timp, la comanda, din cnd n cnd, mai-marii si responsabilii cu sanatatea p
ublica lupta nversunat pentru a proteja sanatatea publica prin vaccinuri. De ce?
De ce mncam fara sa ne mai putem opri, pna ajungem obezi?
Potrivit cercetatorilor F. Bellisle si M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat
de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni sa mannce tot ma
i mult si mai repede;se pare ca n jur de 6% din dieta zilnica a unei persoane ar
putea fi alcatuita din MSG.
Aceasta nseamna ca, la un consum de doua kilograme de alimente pe zi, un adult sa
u un copil ar primi o doza de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doz
a este suficienta pentru a omor un sobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology S
tudy, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).
n literatura de specialitate, soareci tratati cu MSG este o expresie sinonima cu ob
ezitatea, letargia si cresterea nivelului de insulina.
De zeci de ani, cercetatorii produc n laborator soareci ce sufera de obezitate, d
atorita aplicarii de glutamat de monosodiu n diferite doze. De asemenea, MSG-ul a
daugat n hrana oilor a condus la o crestere experimentala a apetitului, nct consumu
l de hrana de slaba calitate poate fi marit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. F
actors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L
., 1993).
ntr-un alt studiu avnd la baza subiecti umani, Umami si apetitul ( Umami and Appetite )
realizat n 1990 de catre P.J. Rogers si J.E. Blundell, s-a constatat ca atunci cnd
un om consuma o masa n care este adaugat MSG, acestuia i se face curnd foame din
nou si va consuma o cantitate mai mare de hrana tratata cu MSG dect cea fara aces
t ingredient.

Glutamatul distruge sistemul nervos si creste riscul de epilepsie

ntr-un studiu realizat n 1984, cercetatorii au reusit sa provoace atacuri de epile
psiesoarecilor carora li s-au administrat mici doze de MSG: Severitatea convulsii
lor si frecventa deceselor a crescut n mod progresiv odata cu vrsta (cf. Monosodium
-L-glutamate-induced convulsions I. Differences in seizure pattern and duration of
effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984
).
Dereglari hormonale insulina si hormonul de crestere
MSG-ul este responsabil si pentru cresterea secretiei de insulina, ntr-un studiu
documentat de A. Niijima si T. Togiyama, n 1990: Cnd cavitatea orala a soarecelui a
fost infuzata cu o solutie de MSG, s-a constatat o crestere rapida a nivelului
de insulina din snge la 3 minute de la stimulare . Aceleasi efecte au fost observat
e si ntr-un experiment cu subiecti umani (cf. Glutamate ingestion and its effects
at rest and during exercise n humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).
Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secretia hormonului de crestere n ti
mpul adolescentei. Experimentele realizate pe soareci au aratat ca MSG reduce se
cretia hormonului de crestere, soarecii devenind obezi si avnd o crestere deficit
ara.
Efectele se observa nsa si la oameni: La indivizii obezi, secretia hormonului de c
restere este mpiedicata ( ), iar gradul acestui defect n secretie este proportional
cu gradul de obezitate (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and
correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006)
.
Glutamatul afecteaza pruncul nca din pntecele mamei sale
n anii 80 si 90 ai secolului trecut, cercetatorii au descoperit ca MSG poate sa dep
aseasca bariera pusa de placenta si sa puna astfel n pericol copilul aflat n pntece
le mamei sale.
Efectele negative au fost amplu analizate pe soarecii folositi n experimente, dar
aceste observatii dovedesc posibilitatea unei otraviri dincolo de placenta a fet
usilor umani, dupa consumul de catre mama a unor alimente bogate n glutamat (cf. N
eurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karc
su S., 1987).
S-a demonstrat ca glutamatul de monosodiu (MSG) penetreaza bariera placentei. Act
ivarea excesiva a receptorilor de glutamat si suprancarcarea intracelulara cu cal
ciu indusa de catre MSG, care, n cele din urma, conduce la moartea neuronilor, ar
putea rezulta ntr-o reducere a capacitatii de nvatare si memorare a puilor de soa
reci, daca mama a fost tratata cu MSG pe cnd purta puiul n pntece (cf. Transplacenta
l neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of spec
ific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).
n urma acestor observatii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutama
tul asupra sarcinii, cercetatorii M. Hermanussen si J.A. Tresguerres au tras n 20
03 un puternic semnal de alarma: Sugeram cu tarie abandonarea agentului aromatiza
tor glutamat de monosodiu si reconsiderarea dozelor zilnice de proteine si amino
acizi recomandate n timpul sarcinii .
Glutamatul potenteaza comportamentul agresiv si antisocial, scaznd totodata nivel
ul de atentie si concentrare
Un alt efect deosebit de important observat de cercetatori n testarea glutamatulu
i pe soareci estecomportamentul agresiv si antisocial generat asupra rozatoarelo
r.
Aceasta este de fapt o trasatura surprinsa de toate experimentele din domeniu, f
ara exceptie, asa cum subliniaza si doctorul Russell Blaylock n cartea sa Excitot
oxinele.
Si cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat dect soarecii, iar copiii
de patru ori mai mult dect adultii, sa ne mai mire oare ca, ndopati cu glutamatul
gasit mai ales n chips-uri, dresinguri si supe, copiii nostri sunt tot mai agresi
vi?
Avnd n vedere ca studiile stiintifice arata tot mai concludent cum glutamatul dist
ruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea si atentia si, n general, slab
este capacitatile cognitive att la animale, ct si la oameni, chiar din faza intrau
terina, daca mama a consumat multe alimente bogate n glutamat , de ce ne-am mai mi

ra de slabele rezultate cognitive ale copiilor nostri sau de faptul ca, asa cum
arata aceleasi studii, oamenii devin infertili?
Petru Molodet
Articol aparut in nr. 18 al revistei Familia Ortodoxa
Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?
Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat monosodic, un aditiv peric
ulos.
Spitalele din Romania sunt pline de tineri si de copii cu boli grave, incurabile
. Tot felul de forme de cancer ne macina vietile si ne intrebam de unde aceste m
aladii. Hai sa ne uitam pe etichetele alimentelor si o sa intelegem ce ne baga i
n pamant inainte de vreme
Reporterii Libertatii au dat o tura printr-un hipermarket din Capitala, in cauta
rea uneia dintre cele mai nocive substante care se gaseste in alimente si despre
care se tot vorbeste in ultimele zile in presa. Este vorba de E 621
sau glutama
t monosodic
un aditiv, potentiator de gust sau de aroma care stimuleaza apetitul
consumatorului si il face sa creada ca a mancatceva foarte gustos. In realitate
, omul consuma ceva extrem de nociv!
Poate produce dureri de cap, slabiciune, greata, astm, modificari de ritm cardiac
. Poate declansa maladiile Huntington (dementa, pierderea abilitatilor mentale,
tulburari de personalitate si de comportament), Alzheimer sau Parkinson , ne-a exp
licat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
In ce alimente se gaseste E 621
a Chipsuri
a Floricele
a Supe- instant
a Condimente
a Pate de ficat
a Pate vegetal
a Salam
a Parizer
a Cremvursti
Nu cumparati pate, floricele sau salam pe etichetele carora apare aditivul gluta
mat monosodic