RMM 7

CUPRINS
Cuvnt nainte din partea colectivului redacional

____________
Membrii Filialei Mehedini a S.S.M.R.
________________________
O manifestare matematic de prim rang n judeul Mehedini ______
1
2
3
Concursului interjudeean Petre Sergescu - Ediie a III-a

Subiectele de concurs __________________________________________
Rezultatele concursului __________________________________________
Programul Simpozionului National ______________________________
Demonstraia n geometrie
____________________________________
Probleme de extrem rezolvate prin metoda inegalitilor algebrice __
Consideraii metodice privind predarea teoremelor de medie _______
Daniel Beltia - cercettor la I.M.A.R. Simion Stoilow ____________
5
9
12
14
17
19
24
Teme pentru grupele de performan

Clasa a VII-a
Identitatea Sophiei Germain ____________________________________
Clasa a IX-a
Calculul unor sume de n termeni
______________________________
Clasa a IX-a
Metode de demonstrare a inegalitii mediilor pentru dou numere
Clasa a X-a
Aplicaii ale numerelor complexe n geometrie
__________________
Clasa a XI-a
Asupra proprietii de densitate a numerelor raionale n mulimea
numerelor reale __________________________________________________
Clasa a XI-a
Ecuaii n Sn ______________________________________________________
Clasa a XII-a
Distana Lowenstein
___________________________________________
Probleme propuse
____________________________________
Premianii concursurilor din 2007

Rubrica rezolvitorilor
-0-
______________________________
______________________________
25
26
28
31
34
37
38
41
51
59
EDITORIAL
Cuvnt nainte din partea colectivului
redacional
SSM
H
Au trecut deja cinci ani de cand prin stradaniile unui grup de

profesori entuziasti Revista de Matematica a Mehedintiului se straduieste sa
completeze lista numeroaselor publicatii din domeniu, cu productii si
rezultate ale mehedintenilor.
De la numarul trecut, (RMM 6) aparut in decembrie 2006, elevii si
profesorii de matematica au participat la o serie de activitati matematice pe
care ne propunem sa le reflectam cat mai fidel in paginile revistei.
In decembrie 2006 elevii Colegiului National Traian au ocupat locul 7
la concursul international C.Time Trial organizat de Academic Competitions
National Assessment and Testing din SUA, in ianuarie 2007 a avut loc cea
de-a treia editie a Concursului Interjudetean Petre Sergescu, prilej cu care
a avut loc si un valoros Simpozion National ,Olimpiada Nationala de
matematica fazele locala,judeteana,si nationala, Concursul AMC 10/12,
Concursul Interjudetean Ion Ciolac, Concursul Micul Arhimede, Cangurul,
Spring 2007 Meet organizat de Universitatea din Dallas, Concursul
Interjudetean Gheorghe Titeica, etc.
RMM, revista a Filialei Mehedinti a Societatii de Stiinte Matematice
din Romania, va cuprinde in paginile sale de asemenea lista membrilor
activi ai nostri la data de 30.12.2006 si o relatare despre Scoala de vara de
Geometrie Algebrica organizata de noi in colaborare cu Institutul de
Matematica al Academiei Romane (IMAR).
Ne face placere sa va informam in aceasta deschidere a RMM 7, ca
incepand cu noiembrie 2007, Filiala noastra va avea un Site propriu la
adresa rmsmh.co.cc,unde veti gasi pe langa numerele 1-6 ale revistei
noastre in format electronic, o serie intrega de informatii despre activitatea
filialei .
Folosim acest prilej pentru a lansa deja elevilor si domnilor colegi
invitatia de a participa si in acest an la Concursul si Simpozionul Petre
Sergescu din ianuarie 2008, si sa amintim tuturor ca in 2008 suntem
gazde ale Concursului Interjudetean Gheorghe Titeica, pentru a carui
organizare sunt necesare eforturile noastre ale tuturor.
Cu mare parere de rau vom pomeni in aceste randuri de revista ca din
2007 suntem mai putini prin pierderea eminentilor profesori pensionari
MARICA MARIA, si CHIRVASA ION; Dumnezeu sa-i odihneasca si noi sa le
pastram o vie amintire pentru ca ne-au invatat carte si ne-au fost
prieteni,colaboratori,colegi sau sfatuitori.
Presedintele Filialei Mehedinti a SSMR,
Profesor doctor Gh.Cainiceanu
-1-
EDITORIAL
Membrii Filialei Mehedini a S.S.M.R.
- 31.XII.2007
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
Cainiceanu Gheorghe
Prajea Manuela
Stretcu Daniel
Grecu Vasile
Lupu Adrian
Saceanu Victor
Nedeianu Dan
Ungureanu Octavian
Nanuti Dan
Pit Vasile
Bejenaru Laviniu
Badaluta Anghel
Giugiuc C-tin
Antonie Rodica
CNT
Popescu Eleodor
CNT
Giugiuc Leonard
CNT
Paponiu Dana
CNT
Gimoiu Iuliana
CNT
Patrascoiu C-tin
Centrul Universitar
Grecu Luminita
Centrul Universitar
Ionescu Adela
-,Balu Dumitru
-,,Stuparu Dragos
-,,Tomita Vasile
-,,Bondoc Gabriela
Gr.Sc.Auto
Bondoc Lucian
Informatician
Calafeteanu Gh.
Sc.Gen.4
Marin Felicia
Sc.Gen.4
Vasilcanu Octavian
-,,Hinoveanu Sorin
-,,Bosneagu Dina
-,,Untaru Ilie
Lic.Pedag.Odobleja
Baloi Valeria
-,,Balu Nicoleta
-,,Ticusi Ovidiu
-,,Presneanu Doru
-,,Vaduva Ion
-,,Lugoj Tanta
Col.Th.Decebal
Raducan Emilia
-,,Nitoiu Angela
-,,Pupaza Ecaterina
-,,Oprita Manuela
-,,Draga Tatucu Porfirel
-,,Dan Daniel
Lic.Gh.Titeica
Popescu Rodica
-,,Tatucu Mariana
-,,Florescu Violeta
Sc.Gen. 9
Ianasi Ion
-,,Carbunaru Dumitru
-,,Malineanu Gabriela
-,,Szoros Alexandru
Gr.Sc.Cst.Montaj
Deris Antoaneta
-,,Ramniceanu Elena
-,,Nistor Dana
-,,Balasoiu Daniela
-,,Badescu Emilia
Gr.Sc.D-l Tudor
Fritea Eugen
-,,-
-2-
CNT
PRESEDINTE
CNT
Vicepresedinte
Lic.Gh.Titeica
Secretar
Colegiul Economic
Casier
Col.Th. Decebal
Membru Consiliu
Sc.Gen.11
-,,Gr.Sc.Dl.Tudor
-,,Lic.Gh.Titeica
-,,CNT
Membru Consiliu
CNT
Informatician
CNT
Informatician
Sc.Gen.6
CENZOR
-,,CENZOR
45 Vasilcanu Florentina
-,,46 Chirfot Carmen
-,,47 Chilea Ion
-,,48 Cristel Ecaterina
-,,49 Ciuca Ionel
-,,50 Pit-Rada Marica
Sc.Gen.5
51 Sitaru Daniel
Colegiul Economic
52 Croitoru Ion
-,,53 Bizdoaca Claudia
-,,54 Grecu Adela
-,,55 Popescu Marcel
Lic.Pedag.Odobleja
56 Moclea Adriana
Sc.Gen.11
57 Butiri Elena
-,,58 Stoican Victor
Liceul Baia
59 Barbulescu Marin
-,,60 Simionescu Ion
-,,61 Serbanescu Gh.
-,,62 Varzaru Mariana
Gr.Sc.Auto
63 Pasov Nicoleta
-,,64 Fallon Florica
Lic.Marina Orsova
65 Bogdan Dorel
-,,66 Petrache Elena
-,,67 Rizea Daniela
Lic.Simian
68 Fluerasu Gabriela
-,,69 Constantin Magdalena
-,,70 Tache Oana
FundatiaCioculescu
71 Farago Alexandru
Lic.Traian Lalescu
72 Bobic Nicolae
-,,73 Gorun Sanda
-,,74 Vuc Ionela
-,,75 Lungu Ion
Liceul Halanga
76 Semen Valentin
-,,77 Capraru Dorel
Sc.Gen.7
78 Dragotescu Alexandrina
-,,79 Lapadat Petruta
-,,80 Diaconescu Emilia
Sc.Gen.13
81 Svoboda Tina
Sc.Gen.Cerneti
82 Pandioniu Aristita
Sc.Gen..Hinova
83 Furcuta Mihaela
Scoala Energetica
84 Budanescu Lidia
Sc.Gen.1
85 Fluerasu Anghel
Sc.Gen.Iz.Barzii
86 Pop Veronica
Sc.Gen.Severinesti
87 Rapcea Mihai
Elev CNT
EDITORIAL
O MANIFESTARE MATEMATICA DE PRIM RANG
IN JUDETUL MEHEDINTI
SSM
H
Judetul Mehedinti si in particular municipiul Drobeta Turnu-Severin si-au legat numele de-a
lungul anilor de o serie de activitati si evenimente matematice de prim rang. Este suficient sa
reamintim aici desfasurarea Congresului Matematicienilor Romani de Pretutindeni din
1932 organizat in Drobeta Turnu Severin de marele matematician severinean PETRE
SERGESCU si obtinerea in anul 2006 la Olimpiada Internationala de Matematica a doua
medalii de aur de doi elevi severineni, reprezentanti ai Romaniei intr-un lot national de sase
elevi.
Filiala Mehedinti a Societatii de Stiinte Matematice din Romania are o lunga traditie
pe taramul popularizarii matematicii in randul tinerilor: organizari de concursuri nationale
sau interjudetene de matematica, tabere cu profil matematic, publicarea unei reviste proprii,
Revista Mehedinteana de Matematica, colaborari la reviste de prestigiu din tara si strainatate,
legaturi stiintifice cu alte societati de matematica din lume.
In perioada 29 Iunie-4 Iulie 2007 s-a desfasurat la Bucuresti al VI-lea Congres al
Matematicienilor romani de pretutindeni( E bine de stiut ca primul congres s-a desfasurat la
Cluj in 1929, al II-lea la Severin in 1932, al III-lea si al IV-lea in 1945 si 1956 la Bucuresti,
iar al V-lea in 2003 la Pitesti) prilej cu care s-au organizat conex o serie de activitati cu
participare internationala cum ar fi : Scoli de vara, Conferinte, Simpozioane in diverse
localitati din tara. In acest context organizatorii: ACADEMIA ROMANA si SOCIETATEA
DE STIINTE MATEMATICE DIN ROMANIA ne-au oferit oportunitatea ca judetul nostru
sa gazduiasca si sa colaboreze la organizarea uneia din aceste activitati si anume SCOALA
DE VARA School on characteristic p methods in algebraic geometry in perioada 13-19
iulie 2007.
Lectiile au fost sustinute de specialisti de prestigiu din Japonia si Olanda:
Profesor Gerard van der Geer - Universitatea din Amsterdam
Profesor Tashiyoki Katsura - Universitatea din Tokyo
Profesor Keiichi Watanabe Universitatea Nihon din Tokyo
precum si de specialisti romani de la Institutul de Matematica Simion Stoilow al
Academiei Romane si de la Universitatea din Bucuresti.
Cursantii au fost in numar de 34 de doctori in stiinte matematice,doctoranzi , studenti
si alti matematicieni.
Dorim sa subliniem cu acesta ocazie faptul ca Primaria municipiului, Consiliul
Municipal precum si Consiliul Judetean Mehedinti au raspuns cu deosebita amabilitate cererii
formulata de Filiala Mehedinti a Societatii de Stiinte Matematice din Romania. De asemenea
o serie de firme locale au contribuit cu sponsorizari pentru ca aceasta deosebita actiune sa fie
un succes.
Presedintele Filialei Mehedinti a SSMR, Profesor doctor Gh.Cainiceanu
LISTA PARTICIPANTILOR LA
SCHOOL ON CHARACTERISTIC p METHODS
IN ALGEBRAIC GEOMETRY
13 - 19 IULIE 2007 DROBETA TURNU SEVERIN
1.GHEORHE CAINICEANU
2.OVIDIU PASARESCU
3.MANUELA PRAJEA
4.GERARD VAN DER GEER
5.TOSHIYUKI KATSURA
6.KEI ICHI WATANABE
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
HOLLAND
JAPAN
JAPAN
25. PAOLA BONACINI

26. MUGUREL BARCAU
27. SERBAN BARCANESCU
28. ALINA CALIANU
29 .HRISTO KOSTADINOV
30. MARIA CONSTANTINESCU
ITALY
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
BULGARIA
ROMANIA
-3-
EDITORIAL
7.TAKEHIKO YASUDA
8.ADRIAN CONSTANTINESCU
9.SERBAN BASARAB
10.NICOLAE MANOLACHE
11.CRISTIAN ANGHEL
12.NICOLAE BURUIANA
13.FLORIN AMBRO
14.ANDREI BARAN
15.ADELA IONESCU
16.OLESEA GROZA
17.VARVARA GLIVICI
18.SERGHEI MANGUL
19.LUMINITA GRECU
20.MIRCEA CIMPOEAS
21.ALBERTO CELOTTO
22.CEZAR LUPU
23.VESELIN VAVREK
24. HRISTO ILIEV
JAPAN
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
MOLDOVA
MOLDOVA
MOLDOVA
ROMANIA
ROMANIA
ITALY
ROMANIA
BULGARIA
BULGARIA
MAIN ORGANIZERS
DR. OVIDIU PASARESCU
DR.GHEORGHE CAINICEANU
31. ELENA BARAN

32. ADRIANA BARAN
33. DOINA HORODNICEANU
34. DORIN WAINBERG
35. DANIEL BREAZ
36. NICOLETA BREAZ
37. FLORIN RADULESCU
38. TOMITA VASILE
39. OCTAVIAN UNGUREANU
40. DANIEL STRETCU
41. MARCEL POPESCU
42. DAN NANUTI
43. SITARU DAN
44. VASILE GRECU
45. GEORGE TANDARESCU
46. MIEKO WATANABE
47. ANDREI CAINICEANU
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
ROMANIA
JAPAN
ROMANIA
IMAR
FIL.MH.SSMR
LOCAL ORGANIZING COMITEE

EC.IANCU HOLTEA
VICEPRESEDINTE CJ MEHEDINTI
DR.FLORESCU GHEORGHE
VICEPRESEDINTE CJ MEHEDINTI
AV. CONSTANTIN GHERGHE VICEPRIMAR DROBETA TURNU-SEVERIN
PROF.GEORGE TANDARESCU CONSILIER MUNICIPAL DROBETA TR.SEV.
DR.MANUELA PRAJEA
COLEGIUL NATIONAL TRAIAN
EC.ELENA CALIANU
PRIMARIA DROBETA DROBETA TR.SEV.
ING.TEODOR PAVELESCU
HIDROELECTRICA-SH PORTILE DE FIER
PROF.OCTAVIAN UNGUREANU FIL.MH. SSMR
SPONSORS AND CONTRIBUTORS

S. C. PREMI AL S. A
S. C. I MSAT D. I N STALATI I ELECT RI CE
S. C. POREXI M SRL
S. C. I MSAT DMA SRL
S. C. DI PLOMAT
S. C. AURORA
S. C. RADI CAL
S. C. I N TI M SRL
S. C. FORSEV
C. J . MEHEDI N TI
C. MUN I CI PAL DROBETA
C. N. TRAI AN
-4-
Petre Sergescu
Concursul Interjudeean de Matematic
PETRE SERGESCU
Ediia a III-a, 19 ianuarie 2007, Drobeta Turnu-Severin
SSM
H
SUBIECTE
Clasa a IV - a
Diferenta a doua numere naturale este egala cu rezultatul calculului
[(2007-2007:9):4+4]:10
Impartind suma celor doua numere la diferenta lor obtinem catul 6 si restul 1.
Calculati diferenta numerelor
Calculati suma numerelor
Aflati cele doua numere
1)
***
2) Un sir de numere naturale consecutive are suma dintre primul termen si ultimul termen egala
cu 676, iar suma ultimilor trei termeni este 2007.
a) Aflati ultimul termen
b) Gasiti termenii sirului
c) Aflati cati termini are sirul.
Prof.Pit-Rada Marica,Drobeta
3) Gigel a primit de la Uniunea Europeana un aparat care prelucreaza numai cate doua bile
astfel: din doua bile se obtine o singura bila care cantareste cat suma greutatilor celor doua bile ,
iar pretul acestei prelucrari este de 1 leu pentru fiecare gram obtinut. De exemplu : din doua bile de
100g si respective 107g se obtine o singura bila de 207g, iar pretul prelucrarii este 207 lei.
Petrica are patru bile de greutati 647g, 599g, 401g, 360g si vrea sa obtina din ele o singura
bila.El vorbeste cu Gigel sa-l ajute, iar acesta ii spune ca il va costa 4900 lei. Petrica se gandeste si
observa ca poate obtine un pret mai mic.
Ce greutate va avea bila lui Petrica obtinuta dupa cele trei prelucrari ?
Cum a calculat Gigel pretul ?
Cum a calculat Petrica pentru a obtine cel mai mic pret ?
Prof.Pit-Rada Vasile,Drobeta
Clasa a V-a
1) Fie A = 435 8 11112 5 3125 / 5 / 53 / 81996 23 823 si
{[
( )
202
](
35
B = 643 233
: 72 2309 + 3
a) Aflati A si B
b) Aratati ca ( B A)21 21448 este patrat perfect
Prof. Mariana si Porfirel Draga- Tatucu
2) Sa se determine cea mai mica sic ea mai mare valoare a sumei a+b, unde a,b sunt numere
naturale astfel incat sa avem: 4a + 183b = 2007
Prof. Emilia Raducan,Drobeta
3) Determinati cel mai mare numar de 3 cifre, astfel incat suma cifrelor lu n, si n +1 sa se
divida la 4
Prof. Dan Nedeianu,Drobeta
-5-
Petre Sergescu
Clasa a VI-a
1) Fie x,y,zQ astfel incat y+zx, x+yz, x+zy si
Calculati E=
x
y
z
=
=
.
x yz yxz zx y
xyz
.
( x + y)( y + z )( z + x)
Prof.Nicolae Talau,Craiova
2) O echipa de zece muncitori trebuie sa execute o lucrare in douazeci de zile. Dupa opt zile de la
inceperea lucrarii, sase muncitori sunt mutati pentru o perioada de cinci zile la o alta lucrare si apoi
revin la echipa si lucreaza pana la terminarea lucrarii. In cate zile s-a executat de fapt lucrarea?
Prof.Eleodor Popescu,Drobeta
3) a) Fie punctele A0,A1,.....,A1004, coliniare, in acesta ordine, astfel incat A0A1=1, A1A2=3,
A2A3=5,....,Ak-1k=2k-1,...,A1003A1004=2007.Daca M este mijlocul segmentului [A0A1004],
determinati lungimile segmentelor [A0M] si [MA700].
b) Fie semidreptele (OA1, (OA2, ...(OA20, in aceasta ordine astfel incat masurile
unghiurilorA1OA2, A2OA3, ....,A20OA1,formate in jurul punctului O, sa fie exprimate prin
numere naturale impare. Demonstrati ca printre unghiurile A1OA2, A2OA3, ....,A20OA1, exista
cel putin doua unghiuri congruente.
Prof.Antonie Rodica,Drobeta
Clasa a VII-a
1
1
1
1
1
1
+ +
+ ... +
+
+
, unde numitorii fractiilor
3
6 10
4851 4950 5050
se obtin dupa regula: 1, 1+2=3, 3+3=6, 6+4=10, ..., 4851+99=4950, 4950+100=5050.
1) Sa se calculeze suma: 1 +
Eleodor Popescu, Drobeta Tr. Severin
2) Fie ABCD un paralelogram in care m()<90 si bisectoarea unghiului A intersecteaza (CD) in E.

a) Sa se determine relatia dintre a=AD si b=AB astfel incat A[ABCE] = 3A[ADE].
b) Perpendiculara in A pe AB si perpendiculara in C pe BC se intersecteaza in M. Sa se arate ca
MD perpendicluar pe AC.
c) Notam cu N mijlocul lui [AD]. Aratati ca daca BF perpendicular pe CN, F CN, atunci
triunghiul ABF este isoscel.
Maria Marica, Drobeta Tr. Severin
3) Demonstrati ca oricare ar fi 25 de puncte in interiorul unui patrat de latura 3, exista doua puncte
la distanta ce nu depaseste 1.
Generalizare.
Liliana Niculescu, Craiova
Clasa a VIII-a
1) a) Sa se demonstreze egalitatea:
x 4 + y 4 =( x - 2 xy +y ) ( x + 2 xy + y ) , x , y numere reale .
b) Determinati valorile naturale ale lui n pentru care numarul n 4 + 4 n este numar prim.
Prof. Gheorghe Cainiceanu,Drobeta
2)
Daca a , b , c > 0 sa se arate ca:

a
11 1
+
a)
2
a + bc 4 b c
a
b
c
2a 3
2b 3
2c 3
b)
+
+
6
+ 6
+ 6
bc ca ab a + bc b + ac c + ab
Prof . Manuela Prajea ,Drobeta
3) In trapezul ABCD oarecare cu baza mare CD se dau [AB]=[BC]=a ,

m( BCD)=60 0 , M mijlocul lui [CD] , BM AD = {N }, D [NA].
Pe planul trapezului (ABCD) se ridica perpendiculara [VA]=a , VA (ABCD).
a) Calculati m( ACN )
-6-
Petre Sergescu
SSM
H
b) Calculati distanta de la punctul V la dreapta CN .
Prof . Dan Nedeianu,Drobeta
Clasa a IX-a
1
a
x1 + = x 2
x1
2

a
1
1) Sa se determine x1 , x 2 , x 3 (0, ) astfel incat : x 2 + = x3 , unde a (0, ) fixat.
x2
2

1 x3 + a = x1
2
x3
Prof. Daniel Sitaru,Drobeta
2) Fie sirul de cifre 123456789101112131415......, obtinut prin scrierea numerelor naturale in

ordine crescatoare. Daca cea de a 10 n a cifra apare in acea parte a sirului in care se afla numere
de m cifre, definim functia f : data de formula f (n) = m .
De exemplu f (2) = 2 (cea de a 100 a cifra apare la numarul 55 care face parte din grupa
numerelor de doua cifre).
a)Sa se determine f(3).
b)Sa se determine f(2007).
Prof. Gheorghe Cainiceanu,Drobeta
3.Sa se determine cel mai mare numar natural n cu proprietatea ca exista n puncte laticiale in plan
astfel incat centrul de greutate al oricaror trei dintre eceste puncte san u fie punct laticial. (Spunem
ca un punct ( x, y ) in plan este laticial daca ambele sale coordinate x si y sunt numere intregi).
Prof. Manuela Prajea ,Drobeta
Clasa a X-a
1) Sa se demonstreze relatiile:
z+z
a) Re z =
, z C
2
b) z1 - z 2 2 = z1 2 + z 2 2 -z 1 z 2 - z1 z 2 ,
c)
z1
+ z2
++ z 2 n+1
z 1 ,z 2 C
Re(z 1 z 2 +z 2 z 3 ++z 2 n +1 z 1 ) , z 1 ,z 2 ,z 2 n +1 C
si n * fixat. Precizati in ce caz avem egalitate.

Prof. Dana Paponiu,Drobeta
2) Sa se demonstreze egalitatile:
a) 2 xy lg z lg t x lgt + y lgz ,
b)
x,y [0, ),
x lg( 2 x) + y lg( 2 y ) 2( x + y ) lg( x + y ) ,
z,t [1, );
1
x,y , ) .
2
Prof. Eleodor Popescu,Drobeta
3) Se considera functiile f: Q Q care satisfac simultan conditiile:

1
f =f(x) , x Q *+ (1)
(x+2)f(x)=(x+1)f(x+1) , x Q *+ (2).
x
f ( x)
a) Sa se arate ca functia h: Q *+ Q *+ definita prin h(x)=
satisface conditiile (a) si (b) .
f (1)
b) Sa se determine functiile f .
*
+
*
+
Prof. Manuela Prajea,Drobeta
-7-
Petre Sergescu
Clasa a XI-a
x3 x2 x
x 2 x3 1
1) Se considera polinomul P R[x] unde P ( x) =
x 1 x3
1 x x2
Gradul lui P si suma coeficientilor sai.
Forma algebrica a lui P.
Descompunerea lui P in factori ireductibili peste R
2) Sa se rezolve in M 3 (Z ) ecuatia: X
2007
1
x
. Sa se afle:
x2
x3
Prof. Constantin Giugiuc.Drobeta
0 1 0
= 0 0 1 .
1 0 0
Prof. Manuela Prajea,Drobeta
3) Se considera sirul (an )n0 dat de relatia de recurenta:
an
a
= 6 n21 ; n 2 ; a0 = e ; a1 = e 2 ;
an1
a n 2
Sa se determine formula termenului general.

Sa se calculeze lim an .
n
Prof. Daniel Sitaru,Drobeta
Clasa a XII-a
1). Consideram functiile sh, ch, f : R R, shx=
e x e x
e x + e x
, chx=
, f ( x ) = ln ( x +
2
2
x2 + 1 )
a). Aratati ca : ch 2 x - sh 2 x = 1 , ( ) x R; shx chy + shy chx = sh (x+y), ( ) x,y R; f este

inverse lui sh.
b). Pe R definim legea de compozitie o astfel incat xoy = x 2 y 2 + 1 + y 2 x 2 + 1 , ( ) x,y R;
Aratati ca o este asociativa si calculati x 1 ox 2 oox n ,x i R.
Prof.pensionar Viorel Sahagia
Profesor Giugiuc Constantin
2). Fie G o multime nevida ,inzestrata cu o lege de compozitie notata multiplicative, asociativa si cu
proprietatea ca
x,y,z G avem xy = xz y = z, si yx = zx y = z
Pentru oricare a din G se stie ca multimea {a n | n=1,2,3,} este finita. Sa se arate ca G este grup.
Este grupul G un grup finit?
Prof.Gh.Cainiceanu,Drobeta
3).
a) Calculati primitiva : (1 + x cos x) e
sin x
dx
b) Fie x R. Definim sirurile (x n ) n 0 , (y n ) n 1 , astfel: x 0 = x,x n +1 = x n + 1 + xn2 , ( )n N

2n
( )n N*. Consideram f ( x ) ca fiind limita sirului y n
xn
Calculati primitivele lui f.
si y n =
-8-
Prof.Giugiuc Leonard,Drobeta
Petre Sergescu
SSM
H
Concursul Interjudeean de Matematic PETRE SERGESCU
ediia a III-a, 19 ianuarie 2007, Drobeta Turnu-Severin
REZULTATE
Clasa a IV-a
Numele i prenumele
Popescu Rzvan
Bnic Teodor
Ciuciu Simona
Harcu Maria
Pcal Georgiana
Paralescu Andra
Stanca Ciprian
Prencea Cassian
Zvoi Georgiana
Cebuc Rzvan
Grecu Andreea
Marghescu Gabriel
Ochea Alin Nicuor
Surdulescu Alexandru
Trifan Drago
Bodean Cornelia
Damian Andrei Nicolae
Husni Talal
Mitrache Oana
Paraschivu Raluca
Popa Gabriel
Scrin Claudiu
Drpe Alexandru
Popescu Ileana
Radoslav Bianca
u Adrian
Dunrinu Eduard
Gloni Mdlina
Achim Ionu
Amzoi Ileana
Andreescu Roxana
Constantinescu Ctlin
Durus Andrei
Nioiu Mihai
Olaru Andrei
Plviu Victor
Untaru Marius
Scoala
Gen.6
Gen.2
Gen.2
Paulian
Paulian
Motru
Carol
Paulian
Carol
Gen.2
Gen.6
Paulian
Gen.2
Gen.2
Carol
Gen.14
Gen.6
Carol
Carol
Gen.2
Carol
Paulian
Gen.2
Gen.2
Gen.2
Gen.2
Gen.2
Gen.2
Gen.14
Gen.6
Gen.6
Gen.9
Gen.2
Gen.2
Gen.6
Gen.2
Gen.14
Premiul
I
II
II
II
II
II
II
II
II
III
III
III
III
III
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Venghelet Maria
Atomei Ciprian
Carlaon Ariana
Constantin Onassis
Petrescu Iuliana Diana
Pogcean Victor
Rdulescu Adrian
Vlean Lidia
Bzvan Clin
Butaru Adelin Gabriel
Cojocaru Andrei
Nicolicioiu Armand
Psrescu Mihai
Biciuc Teodora
Boneagu Iuliana
Chiri Alexandru
Cioab Rzvan
Glvan tefana
Belciu Alexandra
Borug Adrian Bogdan
Botin tefania
Bue Simona
Calomfir Ionu Petrior
Ceburiac Simona
Ciobotea Alexandra
Drgan Alina
Enculescu Rzvan
Gligore Daniela
Hornea Eusebiu
Lozb Adrian
Lu David Alexandru
Manucu Ema
Meil Alexandra
Mitroi Doru Andrei
Munteanu Mdlina
Pauleu Adina Geanina
Salapa Cezara Maria
Scoala
Gen.2
Gen.9
Gen.6
Gen.14
Gen.2
Gen.2
Carol
Motru
Gen.14
Gen.2
Gen.2
Gen.14
Bucureti
Carol
Gen.6
Gen.2
Gen.6
Paulian
Gen.2
Gen.6
Gen.2
Gen.14
Gen.6
Motru
Gen.6
Gen.2
Gen.6
Paulian
Gen.9
Gen.2
Gen.6
Gen.14
Gen.2
Odobleja
Odobleja
Gen.6
Gen.2
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Scoala
Carol
CNT
Carol
CNT
CNT
CNT
ieica
Gen.6
CNT
Carol
Carol
Odobleja
Gen.6
CNT
Premiul
I
I
II
III
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Slaina Andreea
Barbu Octavian
Bota Larisa
Ciocan Andrei
Preda Diana
Stnciulescu Denisa
Cirjiu Andrada Lavinia
Rescu Adelina
Turturea Elena
Dutoniu Andrei
Iliescu Ana Maria
Iordache Emil Robert
Marangoni Giuliana
Puna Denisa Nicoleta
Scoala
CNT
CNT
Motru
ieica
CNT
Decebal
CNT
Odobleja
Decebal
CNT
Gen.6
ieica
CNT
ieica
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Clasa a V-a
Numele i prenumele
Dobrescu Denis
Puican Tiberiu
Voicu robert
Prencea Vlad
Tiucsan Mihai
Dragomir Andrei
Marghescu Luminia
Ghicet Carina
Ioneanu Andrei
Mijea Ctlina
Murtaz Alexandru
Bobii Ionu
Braitor Gabriela
Popescu Adriana
-9-
Petre Sergescu
Soare Daniela
Bloi Mihnea Mihai
Benga Andrei
Ciobanu Diana
Medele Miruna
Trancot Denis Remus
Ciuta Cora
Dumitrescu denisa
Barbulescu Ramona
Ciuciu Laurentiu
Drondu Ileana
Iano Ioana Mdlina
Lu Robert
Marzoca Cezara
Mema erban
Petcu Oana
Gen.14
ieica
Gen.2
CNT
Carol
ieica
CNT
Carol
CNT
CNT
Gen.11
ieica
Carol
CNT
Odobleja
Carol
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Popescu Enola
Rooga Cristina
Lance Andra Rebeca
Munteanu Paula
Roata Valentin
Sima Irina
Bosoanc Denisa
Crcea Daniel
Mihai Roxana
Prvnescu Delia Alisa
Visan Cosmina
Du Anidora
Manolescu Oana
Szabo Ildiko
Trancota Diana
Vasile Monica Mariana
CNT
Gen.6
CNT
Odobleja
CNT
Gen.14
Gen.14
Vnju Mare
Gen.14
Gen.6
CNT
ieica
CNT
T. Doda
CNT
Gen.6
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Scoala
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
ieica
CNT
CNT
ieica
Premiul
I
II
II
II
II
III
III
III
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Ulceluse Bianca
Voicu Razvan
Bacanu Alexandru
Carstea Roxana
Nicolae Andrei
Saceanu Andrei
Driga Darie Vladimir
Raicu Maria
Tripcea Roxana
Anghel Cosmin
Anita Georgiana
Doroiman Octavian
Garbovan Paul
Mur Rzvan
Popescu Florentina
Pristoleanu Narcis
Racu Alin
Stoichi Denisa
Zorila Mihai
Scoala
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Gen.11
Gen.14
Vnju Mare
CNT
Odobleja
CNT
Vnju Mare
CNT
CNT
Vnju Mare
Gen.6
CNT
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Scoala
CNT
Gen.2
Motru
CNT
CNT
CNT
CNT
T. Doda
CNT
Premiul
I
I
I
II
III
III
meniune
meniune
meniune
Numele i prenumele
Nistor Adriana
Capitanescu Madalina
Croitoru Andra
Fril Remus
Lupitu Gabriela
Marian Catalin
Mitroi Roxana
Prunescu Flavius
Toader Simona
Scoala
Gen.14
CNT
Gen.2
Gen.2
CNT
CNT
CNT
CNT
Gen.2
Premiul
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
Scoala
ieica
CNT
CNT
CNT
CNT
Carol
Gen.5
Dl. Tudor
CNT
Premiul
I
II
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Stanisoara Sarah
Tuculanu Andreea
Andreca Mihai
Cioclei Razvan
Draghia Miruna
Furcuta Ioana
Pana Cristina
Papa Madalina
Tita Andreea
Scoala
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Clasa a VI-a
Numele i prenumele
Vitian Sorina
Balasa Ciprian
Mitran Dragos
Stefan Andrei
Zanfirescu Simona
Badea Beatrice
Baluta Adrian
Filip Radu
Nuta Flavius
Tanasie Denisa
Valcu Andrei
Gimoiu Ruxandra
Limban Rares
Olaru Isabela
Sbarcea Alexandra
Oprea Alida
Arbna Emil Marian
Georgescu Ana
Marghescu Andreea
Nistor Andreea
Clasa a VII-a
Numele i prenumele
Andreescu Madalina
Constantinescu Robert
Daogaru Ionel
Panescu Dragos
Costea Alexandra
Murdarea Madalina
Lungu Amelin
Szobo Cristian
Grosu Vlad
Clasa a VIII-a
Numele i prenumele
Teil Bianca
Agape Mihai
Papa Florin
Caplea Luminita
Bratiloveanu Florentina
Matei Diana
Milici Alina Simona
Crc Elena
Dirpes Cristian
- 10 -
Petre Sergescu
Clasa a IX-a
Numele i prenumele
Tnase Loredana
Alexandru Bogdan
Carapencea C-tin
Purcaru Lucia
Duta Adrian
Pit-Rada Andrei
Andreca Marin Cristina
Damian Madalina
Gal Oana
Huza Alexandra
Nicoara Calin
Plotinaru Anca Diana
Pupaza Elena
Rosianu Giorgiana
Seitan Mihaela
Scoala
Carol
Carol
CNT
Carol
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
T. Doda
CNT
CNT
CNT
Premiul
I
II
II
II
III
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
SSM
H
Numele i prenumele
Tudor Mihaela
Crivac Cristina
Orbu Alexandra
Boulescu Adrian
Calinovici Paul
Moatr Alexandra
Taculescu Laura
Ciotirla Danut
Ciulpan Andra
Craciunescu Marian
Croitoru Razvan
Ecobici Gabriela
Lolea Iulian
Oprea Cristian
Popescu Mirona
Scoala
Cobuc
CNT
CNT
Cobuc
CNT
C.D.Loga
titeica
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Carol
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Clasa a X-a
Numele i prenumele
Poa Bogdan
Drgoi Valentin
Raducu Alecsandru
Catan Nicu
Rogobete Roxana
Sebinescu Corina
Bobalca Oana
Lincan Dan
Oprea Radu
Rosu Maria
Stefanoiu Anca Elena
Ciorobea Mihai
Ciouca Eugen
Enache Radu Marian
Mema Alexandra
Nica Flavius Christian
Nistor Ovidiu
Pufu Cristian
Scoala
Cobuc
Cobuc
CNT
Cobuc
CNT
Cobuc
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Carol
Premiul
I
II
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Staicu Alin
Stuparu Constantin
Voicu Andreea
Antonie Raul
Baba Ionu
Buda Maria
Butaru Nicu Iulian
Dumbrav Roxana
Vasilache Madalina
Marinica Andreea
Malineanu Ioana
Cerga Alina
Cosmanescu Elena
Crutan Bogdan
Gridan Iulia Alexandra
Gurgu Caius
Ivanov Bogdan
Picu Vulpasin Bianca
Scoala
Cobuc
CNT
CNT
CNT
Orova
CNT
CNT
Orova
CNT
Carol
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
C.D.Loga
Carol
CNT
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Scoala
CNT
Cobuc
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Orova
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Premiul
I
II
III
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Numele i prenumele
Raveanu Oana
Sevici Cristian
Rachieru Adrian
Belbu Loredana
Nistor Alexandru
Popescu Anca
Vladu Maria-Margareta
Cretu Andrei
Gal Raluca
Jiplea Bogdan
Mircea Bogdan
Negoi claudiu
Porojan Otilia
Rdoi Alexandra
Voinea Alexandra
Scoala
CNT
Cobuc
CNT
CNT
CNT
Odobleja
CNT
CNT
CNT
CNT
CNT
Dl. Tudor
CNT
ieica
T. Doda
Premiul
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
mentiune
Scoala
CNT
CNT
CNT
Premiul
I
II
III
Numele i prenumele
Enache Bianca
Gintariu Silviu
Mares Alexandra
Scoala
T. Doda
Vnju Mare
CNT
Premiul
meniune
meniune
meniune
Clasa a XI-a
Numele i prenumele
Tigora Andrei
Stoian Bogdan
Coanda Oana
Hinoveanu Catalin
Prundeanu Andreea
Tuta Leontin
Negrea Nicolae
Cainiceanu Andrei
Lic tefania
Mituca Atena
Suselea Robert
Botea Silvia
Ciocea Marina
Mariescu Radu
Paunescu Georgiana
Clasa a XII-a
Numele i prenumele
Dagadita Monica
Mihart Liliana
Mitoi Delia
- 11 -
Petre Sergescu
Rapcea Mihai
Rosu Stefan
Plotogea Ilie
Turturea Roxana
CNT
CNT
CNT
CNT
meniune
meniune
meniune
meniune
Sbarcea Razvan
Sfetcu Adina
Spatariu Razvan
Viau Pavel
CNT
CNT
CNT
Odobleja
meniune
meniune
meniune
meniune
Simpozionul Naional
PETRE SERGESCU
19.01.2007
REFERATE
DOINA MARIANA CHIRCU Inspector General ISJ Mehedinti
- Rolul matematicii in dezvoltarea capacitatilor antreprenoriale ale elevilor
PRAJEA MANUELA CNT
- Caracterizari integrale pe spatii duale pentru familii de evolutie
CAINICEANU GHEORGHE CNT
- Asupra proprietatii de densitate a multimii numerelor rationale in multimea numerelor reale
STOICA RODICA CNT
- Karl R.Popper si conceptia failibilista asupra stiintei
DAN NANUTI ISJ ,BAZDOACA CLAUDIA COL.EC
- Izomorfisme de grupuri
DANIELA GHIMES ISJ
- Jocul in dezvoltarea creativitatii la disciplina matematica
ANTONIE RODICA MIHAELA CNT
- Siruri fundamentale
PAPONIU DANA CNT
- Grupuri finite
MARIA MARICA, Pensionar CNT
- Matematicieni mehedinteni
GIMOIU IULIANA CNT
- Proprietatile functiilor convexe
POPESCU ELEODOR CNT
- Evaluari moderne
BUSE GABRIELA Sc.Gen.22 Timisoara
- Aplicatii ale teoriei numerelor in matematica gimnaziala
PARALESCU JUSTIN ISJ GORJ
- Aplicatii ale inegalitatii lui Cauchy
NEDEIANU DAN Grup Scolar D-l Tudor
- Extinderi ale inelului intregilor patratici
LEONARD GIUGIUC CNT
- Polinoame simetrice
PUPAZA ECATERINA Col.Tehn.Decebal
- Asupra unor inegalitati cu numere complexe
DRAGHESCU CRISTINA Col.Tehn. Decebal
- Rezolvarea ecuatiilor diofantice
DRAGA TATUCU PORFIREL Col.Tehn. Decebal
- 12 -
Petre Sergescu
- Rezolvarea sistemelor de ecuatii
DRAGA TATUCU MARIANA Liceul Gheorghe Titeica
- Rezolvarea ecuatiilor algebrice
BOSNEAGU DINA Sc.Gen.6
- Initiatorii scolii matematice romane in prima jumatate a Secolului XX
RADUCAN EMILIA Col.Tehn. Decebal
- Prezentarea functiilor elementare
IONICA CONSTANTIN Sc.Gen.14
- Probleme de extremum rezolvate prin metoda inegalitatilor algebrice
IONICA LUCIA ,Gr.Sc.Tudor Vladimirescu Simian
- Matematica si invatamantul matematic in Romania in perioada 1918-1949
DRULA ILEANA Grup Scolar Matei Basarab Strehaia
- Demonstrarea unor inegalitati cu ajutorul derivatelor
SAHAGIA VIOREL Pensionar CNT
- Ecuatii fundamentale reductibile la ecuatia functionala a lui Cauchy
SACEANU VICTOR Sc.Gen.11
- Demonstratia in geometrie
MANDRESI ANA C.D.LOGA, Caransebes
- Probleme metodologice si de continut privind predarea si invatarea matematicii
BUZESCU ANTOANELA,HUMITA DORINA,MIRULESCU MARITA C.D.Loga Caransebes
- Optional la clasa a V-a,Micul matematician
DUGALIA BAUER ANETTE C.D.LOGA,Caransebes
- Evaluarea rezultatelor instruirii matematice
TEIS ALINA, Institutor Liceul Pedagogic Stefan Odobleja
- Jocul didactic- modalitate de optimizare a procesului instructiv educativ la clasele I-IV
CHIRFOT CARMEN VICTORITA D-l Tudor
- Rezolvarea ecuatiei de gradul III prin metoda lui Cardano
BALOI VALERIA, Liceul Pedagogic ,Stefan Odobleja
- Rolul educativ al matematicii
MIHAELA POPESCU, DUMITRU POPESCU Sc.2 Drobeta Turnu Severin - Sc.24 Craiova
- Un nou mod de organizare (abordare) a lectiei de recapitulare la matematica
ALEXANDRU FARAGO, GABRIELA FARAGO,RAESCU GHERGHINA, Liceul Lalescu, Sc.2 Orsova
- Matematica pasul spre arta si tehnica
ADRIANA MOCLEA , Sc.Gen.Nr.11
- Francois Viete cel mai renumit algebrist francez al secolului al XVI-lea
GIORGI VICTORIA Sc.Sf.Nicolae, Targu Jiu
- Aspecte privind evaluarea in contextul structurii semestriale a anului scolar
STOICHITOIU MIRCEA, GR.SC.TEHNIC, Gh.Magheru ,Tg.Jiu
- Asupra unor inegalitati
MARCU FELICIA GRAD.NR.3
- Activitatile matematice mijloc de stimulare a gandirii matematice
VERDEA SIMONA GRAD.NR.3
- Activitati matematice de tip integrat la copiii de varsta prescolara
CHIRFOT LIDIA GRAD.NR.3
- Evaluarea in activitatile cu continut matematic
BARBU DANIELA Lic.Teoretic Brezoi (Valcea)
- Aspecte metodice in rezolvarea problemelor de concurenta
TRAILESCU DIANA Sc.Gen. Obarsia Closani
- Derivata formala
MUDAVA RINETA GRAD.NR.3
- Rolul activitatilor matematice in pregatirea prescolarilor pentru scoala
ROBESCU ELENA GRAD.NR.29, LICURICI
SSM
H
- 13 -
Petre Sergescu
- Contributia jocurilor logice matematice la dezvoltarea intelectuala a prescolarilor
SPIRIDON LUIZA DANIELA GRAD.NR.29, LICURICI
- Rolul perceptiilor si reprezentarilor matematice in viata prescolarilor
PRESURA PARASCHIVA FELICIA ,GRAD.NR.29,LICURICI
- Continuitate intre gradinita si scoala in procesul insusirii cunostintelor matematice
IONASCU FLORICA Inv.Motru
- Activitati transdisciplinare efectuate la orele de matematica la clasele I-IV
Chairman Lector dr.Vasile Tomita, CU Drobeta
Director CNT
Profesor drd.
Prajea Manuela
Presedintele Filialei Mehedinti

a Societatii de Stiinte Matematice din Romania
Prof.dr.Cainiceanu Gheorghe
DEMONSTRAIA N GEOMETRIE
prof. Victor Sceanu
coala cu Clasele I-VIII Nr. 11
Drobeta-Turnu-Severin
Deoarece geometria n totalitatea ei este bazat numai pe demonstraii de

teoreme directe i reciproce, leme i probleme, consider ca necesar a fi comentat
conceptul de ,,demonstraie n geometrie.
Este tiut c orice teorie matematic este un sistem de concepte matematice i propoziii
adevrate obinute prin studierea unei structuri matematice, determinat de un sistem definitoriu
precizat.
Propoziiile aparinnd unei teorii matematice date sunt de dou feluri:
a. propoziii aparinnd sistemului definitoriu ales pentru definirea structurii matematice,
propoziii admise ca adevrate, denumite uneori ipoteze fundamentale, alteori axiome;
b. propoziii ce nu aparin sistemului definitoriu denumite teoreme sau n cazuri particulare
leme, corolare sau pur i simplu propoziii, propoziii adevrate n baza unei demonstraii.
n general, teoremele unei teorii matematice date sunt enunuri exprimate cu ajutorul
conceptelor teoriei respective, n care se afirm c dac una sau mai multe propoziii denumite
ipoteza teoremei sunt adevrate, atunci sunt adevrate una sau mai multe propoziii, denumite
concluzia teoremei . Afirmaia fcut este justificat printr-o demonstraie.
n general o teorem este o implicaie logic, ipoteza implic concluzia, aceast implicaie fiind
adevrat n virtutea unei demonstraii.
Notnd cu A ipoteza unei teoreme arbitrare i cu B concluzia acelei teoreme, teorema poate fi
notat utiliznd simbolurile din calculul propoziional A B . Notm cu A B o implicaie care
poate fi adevrat sau fals i cu A B o implicaie adevrat, deci o axiom sau o teorem.
Am observat c uneori enunul unei teoreme nu pune n eviden cu claritate existena unei
implicaii logice. De exemplu, unele teoreme afirm doar c o anumit propoziie este adevrat. n
aceste cazuri, cel mai adesea ns, pentru a demonstra teorema devine necesar o reformulare a
enunului, o precizare a lui, care face evident implicaia ce trebuie demonstrat. Un exemplu: n
enunul teoremei ,,Suma msurilor unghiurilor unui triunghi din planul euclidian este 180O.
implicaia logic nu mai este direct vizibil. Enunul teoremei afirm doar c o anumit propoziie
este adevrat. Dac dorim s demonstrm aceast teorem, ea trebuie reformulat astfel: ,,Dac
- 14 -
Petre Sergescu
SSM
atunciH
triunghiul
ABC
este
un
triunghi
arbitrar
din
planul
euclidian,
m( A )+m( B )+m( C )=180O. Ipoteza, concluzia i implicaia dintre ele sunt astfel mai clare.
Am afirmat c, n general, o teorem este o implicaie logic adevrat n virtutea unei
demonstraii. Dar ce este o demonstraie?
Considerm teorema A B. O demonstraie a acestei teoreme este un ir de implicaii de
forma:
(*) A A1; A1 A2; ; An-1 An = B,
fiecare element al irului fiind o implicaie adevrat datorit unuia dintre urmtoarele trei motive:
1) implicaia este coninut ca ipotez fundamental (axiom) n sistemul definitoriu ales pentru
structura matematic studiat;
2) implicaia este o teorem studiat anterior;
3) implicaia este o lege logic general (o tautologie).
irul (*) de implicaii adevrate se numete adesea ir demonstrativ.
n realizarea demonstraiilor sunt necesare urmtoarele dou observaii:

1) este necesar cunoaterea exact a sistemului definitoriu ales pentru determinarea structurii
matematice considerate. Numai astfel, ipotezele fundamentale (axiomele) pot fi utilizate corect n
demonstraii.
2) n realizarea unei demonstraii este de mare utilitate cunoaterea a ct mai multor teoreme ce
au fost stabilite anterior, a ct mai multor legi logice generale. Motivul este creterea cantitii
implicaiilor adevrate ce pot fi folosite n construirea irurilor demonstrative.
Subliniem c nu exist un ,,algoritm de obinere a demonstraiilor. Experiena proprie a
rezolvitorului, cunoaterea a ct mai multor tipuri generale de demonstraii aa zise ,,standard,
capacitatea de a face analogii, intuiia, toate joac un rol important n creterea capacitii de
realizare a irurilor demonstrative.
n faa unei implicaii creia nu-i gsim o demonstraie, dac ipoteza conine predicate
(propoziii cu variabile), atunci se cerceteaz adevrul sau falsitatea implicaiei respective dnd
valori particulare variabilelor, analiznd unele cazuri particulare ale implicaiei. Cazurile
particulare n care implicaia este adevrat sunt numite exemple. Dac gsim un caz particular n
care implicaia este fals, acest caz se numete contra-exemplu i el atest faptul c implicaia
respectiv nu este adevrat, nu este o teorem i nu, cum incorect se spune, c teorema nu este
adevrat. Deci, o cale de a dovedi c o implicaie nu este o teorem, metoda utilizabil cnd n
ipotez sunt coninute predicate, este aceea a gsirii unui contra-exemplu.
Dac pentru implicaie dat nu se reuete demonstrarea i dac exist motive puternice s
credem c implicaia este o teorem (de exemplu cunoaterea multor cazuri particulare n care
implicaia este adevrat), atunci implicaia respectiv devine o conjenctur. Aceste conjecturi
rmn mereu n atenia matematicienilor ce ncearc s dovedeasc dac sunt sau nu teoreme,
rezolvarea multora dintre ele au dus la realizarea unor pai mari n dezvoltarea tiinelor
matematice.
n matematic sunt cunoscute multe conjecturi, dou dintre ele fiind:
Conjectura lui Goldbach: ,,orice numr ntreg par se scrie ca suma a dou numere prime
impare, care nu a fost demonstrat i nici infirmat pn astzi.
Conjectura lui Pierre Fermat: ,,oricare ar fi numrul natural n>2, relaia xn+yn=zn nu
poate fi verificat n N , pentru care ncercrile de demonstrare au euat. n 1984 s-a dovedit c
pentru n>2, numrul soluiilor, dac ele rezist, nu poate fi dect finit.
Un tip particular de demonstraii, des utilizat este acela al demonstraiilor ,,prin
reducere la absurd. Demonstraiile ,,prin reducere la absurd se bazeaz pe urmtoarea
propoziie: ,,Pentru a stabili c implicaia A B este adevrat (deci pentru a demonstra A
B) este suficient a demonstra c implicaia (A ( | B)) (P ( | P)) este adevrat, unde P este
o propoziie adevrat..
Altfel spus, dac implicaia (A ( | B)) (P ( | P)) este adevrat, atunci este adevrat i
implicaia A B.
- 15 -
Petre Sergescu
Raionamentul este urmtorul: considerm propoziia compus A ( | B) (ipoteza i negaia
concluziei). Dac acest sistem de propoziii este adevrat, fiind adevrat i implicaia
(A (
| B)) (P ( | P)), este adevrat propoziia compus P ( | P). Dar datorit principiului logic al
necontradiciei ,,aceasta este o absurditate, propoziia P ( | P) fiind fals. n consecin este
adevrat propoziia | (A ( | B)) care este echivalent cu ( |A) B. Presupunnd A (ipoteza) ca
o propoziie adevrat, pentru ca propoziia ( |A) B s fie adevrat este necesar ca B s fie
adevrat. Deci A adevrat implic B adevrat (teorema A B este demonstrat).
Tabelul valorilor de adevr, de mai jos, ne arat c implicaiile A B i A ( | B) P ( | P )
sunt echivalente logic, deci a demonstra una din aceste implicaii este echivalent cu a demonstra pe
cealalt.
A
1
1
0
0
1
0
1
0
A ( | B)
0
1
0
0
0
1
0
1
P ( | P )
0
0
0
0
A ( | B) P ( | P )
1
0
1
1
AB
1
1
1
1
Dup cum se tie, practica a artat c de multe ori cnd este dificil s se demonstreze
teorema A B, este mai uor a stabili A ( | B) P ( | P ). Acest lucru atestat de practic
confer importan demonstraiilor ,,prin reducere la absurd.
Ca exemple de demonstraii prin absurd avem: teoremele reciproce Menelaos i Ceva,
condiia ca dou drepte s fie paralele i multe probleme din prima parte a manualelor de
geometrie din clasa a VIII-a i a X-a.
Remarcm c, uneori, se consider c a demonstra teorema A B prin ,,reducere la
absurd revine la a demonstra teorema | B | A. Evident c nimic nu este greit ntruct i
implicaiile A B i | B | A sunt echivalente logic, dup cum rezult din tabelul valorilor
de adevr de mai jos.
A
1
1
0
0
1
0
1
0
|A
0
0
1
1
0
1
0
1
AB
1
0
1
1
|A |
1
0
1
1
Deci, a demonstra pe una dintre ele nseamn a demonstra i pe cealalt. Dar, totui. n acest
caz este vorba de o restrngere serioas a aplicabilitii demonstraiilor ,,prin reducere la absurd
i anume la cazul P = A, A ( | B) A ( | A).
ncheiem, considernd c prin cele expuse, am putut da un rspuns satisfctor la ntrebarea
,,Ce este o demonstraie? mai ales n geometrie.
- 16 -
Petre Sergescu
PROBLEME DE EXTREMUM REZOLVATE PRIN METODA
INEGALITILOR ALGEBRICE
SSM
H
Prof. IONIC CONSTANTIN

coala cu clasele I-VIII Nr. 14
Drobeta Turnu Severin
Problemele de maxim i minim propun stabilirea condiiilor pe care trebuie s le
ndeplineasc anumite puncte variabile, n contextul unei configuraii n care rmn fixe unele
elemente i sunt precizate anumite condiii astfel nct un segment, un unghi sau o expresie n care
intervin lungimi de segmente sau msuri de unghiuri (care i modific valoarea n funcie de
poziia elementelor mobile) s ating valoarea maxim.
Notnd cu litere elementele care apar n expresia al crui extrem se cere, aceasta devine o
expresie algebric al crui extrem se poate determina folosind anumite rezultate sau inegaliti
algebrice.
Teorema1.
Dac x i y sunt numere variabile strict pozitive de sum constant x+y =k, atunci produsul
x y atinge valoarea maxim cnd x=y=k/2. ntr-adevr, folosind identitatea 4xy=(x+y)2-(x-y)2=
k2-(x-y)2 sau inegalitatea mediilor xy (x+y)/2, se obine demonstraia teoremei.
O justificare geometric a acesteia se poate da astfel. Presupunem c x,y
sunt lungimile segmentelor AM i BM, unde [AB],este o coard ntr-un cerc
C(o,r), AB=k.
Produsul P=MA MB=xy reprezint puterea punctului M fa de cercul
dat, deci P=MAMB=xy reprezint puterea punctului M fa de cercul dat,
P=MAMB=xy=r2-MO2.
Se observ c P este maxim dac M este ales pe[AB]astfel nct MO s
fie minim, deci dac M este proiecia ortogonal a lui O pe [AB], adic mijlocul segmentului [AB].
n acest caz x=y i valoarea maximului este k2/4.
Teorema 2.
Dac x,y sunt numere variabile strict pozitive i produsul lor este o constant k2, atunci
suma lor este minim cnd x=y, iar valoarea minim a sumei este 2k.
Teorema rezult din identitatea : (x+y)2=4xy+(x-y)2. Geometric, dac[AB] este un segment
i M[AB] astfel nct AMMB=xy=k2=constant, se poate construi C(o,r), unde r = k 2 + OM 2 ,
iar O un punct care aparine mediatoarei segmentului [AB], deci cercul va conine punctele A,B. n
acest cerc AMMB=k2 reprezint puterea punctului M fa de cerc, pentru oricare alt coard care
conine punctul M, dus prin M, de exemplu AB, avem AMMB =k2.
Cea mai mic coard care conine punctul M, n acest cerc, este cea care se obine ducnd
perpendiculara n M pe OM. Dac aceasta este[A1B1] vom avea A1MB1M =k2 i A1M= B1M =k,
deci valoarea minimului sumei este 2k. Faptul c A1B1<AB se demonstreaz innd seama c
distana de la O la coarda A1B1 este OM i aceasta este mai mare dect distana de la O la coarda
AB.
- 17 -
Petre Sergescu
APLICAII
1.Fie ABC un triunghi i M(BC). Dac P i Q sunt proieciile ortogonale ale lui M pe AB i
respectiv AC, s se determine poziia punctului M(BC) astfel ca aria triunghiului MPQ s fie
maxim.
Soluie:
Fie MP=x i MQ=y
SMPQ = MPMQsinPMQ/2= xysinA/2
(s-a inut seama c patrulaterul APMQ este inscriptibil i
sinPMQ=sin(180 0-A)=sinA) ). Deci maximul cutat se atinge
simultan cu maximul lui xy. Se observ c ax+by=2S,
S este aria triunghiului ABC, deci este constant.
B
De asemenea, maximul produsului xy se atinge simultan cu
maximul produsului (ax) (by), care conform teoremei 1 se atinge
dac ax=by, ceea ce implic egalitatea ariilor triunghiurilor AMB i AMC, deci M este mijlocul
laturei (BC).
2. Fie M un punct din interiorul unui triunghi i MA1,MB1,MC1 distanele lui la BC, AC i
respectiv AB. S se determine poziia lui M pentru care suma
BC/MA1+ AC / MB1+ AB / MC1 are valoare minim.
Soluie:
Fie MA1=x, MB1=y, MC1=z.
Avem ax+by+cz=2.(SBMC+SCMA+SAMB) =2S=constant
Trebuie determinat minimul sumei: (a/x+b/y+c/z) Avem:
(a/x+b/y+c/z)(ax+by+cz)=a2+b2+c2+ab(x/y+y/x)+bc(y/z+z/y) +ac( z/x+x/z) a2+b 2+c2+2ab
+2bc+2ac.( S-a inut cont de faptul c, dac u,v>o, u/v+v/u 2). n inegalitatea precedent
egalitatea se obine dac x=y=z, prin urmare minimul sumei este atins dac M=I- centrul cercului
nscris n triunghiul ABC.
- 18 -
Petre Sergescu
SSM
H
CONSIDERAII METODICE PRIVIND

PREDAREA TEOREMELOR DE MEDIE
N NVMNTUL LICEAL
Prof. Mandrei Ana

Liceul Pedagogic C.D. LOGA Caransebe
1. Teorema lui FERMAT
Fie I R un interval, f: I R o funcie i x0 I un punct de extrem local (relativ) al
funciei f. Dac f este derivabil n punctul x 0 , atunci fie f ( x0 ) =0.
n predare, considerm c este binevenit sublinierea ctorva aspecte relevante:
faptul c funcia considerat are valori reale este esenial ( folosindu-se
relaia de ordine )
o funcie poate avea mai multe puncte de extrem.
Exemplul 1.
f : R R,
f (x ) = x 2 4 .
Punctele -2 i 2 sunt puncte de minim global, iar
originea este un punct de maxim local;

o funcie poate avea puncte de maxim, fr a avea puncte de minim sau
invers, ori poate s nu admit extreme locale;
extremele globale ( absolute ) nu sunt neaprat atinse, dar extremele locale
sunt nsi prin definiia lor atinse;
valoarea unei funcii poate s fie mai mic dect valoarea ntr-un minim
local.
Teorema lui Fermat d condiii necesare de extrem, dar nu i suficiente.
Reciproca acestei teoreme, fiind n general fals.
Prin contraexemple, putem solicita elevilor s constate c teorema lui Fermat nu
este adevrat pe intervalele nchise:
f : [1,2] R , f ( x ) = x 2
are punctul x0 = 1 ca punct de minim i totui f (1) 0 .
2. Teorema lui Rolle
Definiie: O funcie f : [a, b] R, (a < b) se numete funcie Rolle dac este continu
pe intervalul compact [a, b] i derivabil pe intervalul deschis (a, b ) .
Teorem: Fie f : [a, b] R cu a < b , o funcie Rolle pentru care f (a ) = f (b), atunci
exist cel putin un punct c (a, b ) astfel nct f (c ) = 0 .
Enumerm cteva observaii importante pentru nsuirea activ i contient
de ctre elevi a acestei teoreme.
Observaia 1.
Fie f : [a, b] R o funcie continu pe [a,b] , derivabil pe
f (a ) = f (b). Atunci ecuaia f ( x ) = 0 poate avea:
o soluie
un numr finit arbitrar de soluii
o infinitate de soluii ( o mulime numrabil )
(a, b )
i cu
- 19 -
Petre Sergescu
Exemplul 2.
f : [ 2,2] R , f ( x) = ax 2 .
Atunci f ( x ) = 0 are exact o soluie: x = 0
Exemplul 3.
f : [0,1] R,
f ( x ) = sin ( + n )x. Atunci f ( x ) = 0
( + n )cos( + n )x = 0 are exact n + 1 soluii i anume:
( + n )x = + K (2 + 2n)x = 1 + 2 K
2
2K + 1
xK =
, K = 0, n
2n + 2
dac
numai
dac
Exemplul 4.
Fie f : [0,1] R,
1
f =
n
x sin , x (0,1]
;
f (x ) =
x
0, x = 0
1
f
= 0;
n +1
( ) nN
1 1
Aplicnd teorema lui Rolle pe intervalul
, (n 1) rezult c f ( x ) = 0 , are
n + 1 n
o infinitate ( mulime numrabil ) de soluii.
Observaia 2.
Fiecare din condiiile teoremei lui Rolle este esenial. Este necesar ca
domeniul de definiie al funciei s fie un interval.
Exemplul 5.
3 x, x [0,1)
;
f : [0,3] \ {1} R , f ( x ) =
x (1,3]
x,
f
este derivabil pe (0,3) \ {1}, f (0) = f (3) = 3. Totui f nu se anuleaz pe
E = [0,1) (1,3]. , E nu este un interval.
Exemplul 6.
f : [0,1] R,
f ( x ) = x, f este derivabil pe [0,1],
dar f (0) f (1) , aadar f ( x ) 0 , ( ) x [0,1]
Exemplul 7.
( x + 1)2 , x (0,2]
f (x ) =
;
f (0) = f (2) = 9 ,
x=0
9,
f este derivabil pe (0,2) , dar f nu este continu la dreapta n 0. De aceea nu exist
c (0,2 ) astfel nct f (c ) = 0 , f ( x ) 0 , ( ) x (0,2 ).
f : [0,2] R ,
Exemplul 8.
f : [ 1,1] R , f ( x ) = x , f continu pe [ 1,1],
f derivabil pe ( 1,1) \ {0} i f ( x ) 0 ,
- 20 -
f ( 1) = f (1),
( ) x ( 1,1) \ {0}.
Petre Sergescu
SSM
H
Observaia 3.
Condiiile din ipoteza teoremei lui Rolle sunt suficiente i nu neaprat
necesare pentru ca derivata s se anuleze ntr-un punct.
Exemplul 9.
3 x 2 , pentru x [ 2,2] Q
f (x ) =
;
0 , pentru x [ 2,2] / Q
f este derivabil i continu numai n x= 0 i f (0) = 0 .
f : [ 2,2] R ,
Exemplul 10.
f : [ 2,2] R , f ( x ) = 2 x 3 , f este derivabil pe
f ( x ) = 0 pentru x= 0 , dar f ( 2) f (2) .
( 2,2) ,
continu pe
[ 2,2] ,
Consecina 1
Teorema lui Rolle rmne adevrat, n particular, dac a i b sunt rdcini
ale funciei, adic f (a ) = 0 i f (b ) = 0 . n acest caz teorema se poate enuna astfel:
ntre dou rdcini ale funciei se afl cel puin o rdcin a derivatei. O
prioritate dual este urmtoarea:
ntre dou rdcini consecutive ale derivatei se afl cel mult o rdcin a
funciei.
ntr-adevr, fie x1 < x2 dou rdcini consecutive ale derivatei f ( x1 ) = 0 i
f ( x 2 ) = 0 . Aceasta nseamn c ntre x1 i x2 nu mai exist nici o alt rdcin a
derivatei.
S presupunem, prin absurd, c funcia ar avea dou rdcini diferite a i b
ntre x1 i x2 :
x1 < a < b < x2 ,
f (a ) = f (b ) = 0 .
n baza proprietii precedente, ar rezulta c ntre rdcinile a i b ale funciei
s-ar afla cel puin o rdcin c a derivatei:
x1 < a < b < x 2 ,
f (c ) = 0 .
Ceea ce contrazice ipoteza c x1 i x 2 sunt rdcini consecutive ale funciei.
3. Teorema lui Lagrange sau formula creterilor finite
Fie f : [a, b] R o funcie Rolle pe intervalul compact
c (a, b ) astfel nct:
f (b ) f (a ) = (b a ) f (c )
[a, b] ,
atunci exist
Observaia 4.
Teorema lui Lagrange rmne adevrat, dac se presupune c pe intervalul
deschis (a, b ) funcia f are derivat finit sau infinit.
Observaia 5.
Putem aplica teorema lui Lagrange restriciei lui f la orice subinterval
[a, x ] [a, b] unde a < x b . Atunci f (x ) f (a ) = (x a ) f (c ) cu c (a, x ) , nu neaprat
unic, depinznd de x.
- 21 -
Petre Sergescu
Uneori se scrie c = c x i ca atare, f ( x ) f (a ) = ( x a ) f (c x )

Remarcm c dac x a , atunci c x a .
Observaia 6.
Teorema lui Lagrange conine ca un caz particular teorema lui Rolle.
ntr-adevr, dac f (a ) = f (b) , obinem n condiiile teoremei lui Lagrange, c exist
x 0 (a, b ) astfel nct f ( x0 ) = 0 .
Consecina 2
Fie f : I R , I interval de numere reale i x 0 I
Dac f este derivabil pe I \ {x0 }, continu n x0 i exist limita = lim atunci
x x0
f ( x0 ) exist i f ( x ) = . Dac limita este finit, atunci f este derivabil n x 0 .

Observaia 7
n consecina 2, condiia ca funcia f s fie continu n punctul x 0 este
esenial.
Dac f nu este continu n x0 , atunci

f ( x0 ) lim f ( x )
x x0
Exemplul 11
2 x 5 , dac x 0
f (x ) =
2 x + 4 , dac x > 0
Restriciile funciei f
la intervalele ( ,0) respectiv (0, ) sunt funcii
elementare aadar derivabile.
2 , x < 0
f ( x ) =
2 , x > 0
Avem f derivabil pe R \ {0} .
Studiem continuitatea funciei n punctul x = 0 .
f (0 0 ) = lim f ( x ) = lim (2 x 5) = 5 f (0 + 0 ) = lim f ( x ) = lim (2 x + 4 ) = 4
Fie f : R R ,
x 0
( ) lim f (x)
x 0
x 0
x 0
f nu este continu n punctul x = 0 .
5 4
x x0
f s (0 ) = lim
x 0
f d (0 ) =
Observm c
lim
x 0
f ( x ) f (0 )
2 x 5 ( 5)
= lim
=2
x0
x
x 0
f ( x ) f (0)
2 x + 4 ( 5)
= lim
= +
x0
x
x 0
lim f (x) = 2 f (0)

x 0
Observaia 8
Consecina 2 a Teoremei lui Lagrange ne ofer o condiie suficient ca f s fie
derivabil n x0 (adic f s fie continu n x0 i s existe n R lim f ( x ) ) dar
x x0
aceast condiie nu este i necesar.
- 22 -
Petre Sergescu
Astfel, funcia f : R R ,
lim f (x)
1
2
x sin , dac x 0
f (x ) =
x
0
, dac x = 0
SSM
H
este derivabil n origine, dar
nu exist.
x x0
4. Teorema lui Darboux

Dac f : I R este o funcie derivabil pe un interval I , atunci derivata sa f
are proprietatea lui Darboux (adic nu poate trece de la o valoare la alta fr a trece
prin toate valorile intermediare ).
Consecina 3.
Dac f este derivabil pe I , iar n dou puncte a, b I , f are valori de semne
contrare, atunci f se anuleaz cel puin ntr-un punct ntre a i b .
Consecina 4.
Dac f este derivabil pe I i f ( x ) 0 , pentru orice x I , atunci f pstreaz
semn constant pe I.
Consecina 5.
O derivat f nu are nici un punct de discontinuitate de prima spe.
Exemplul 12.
1, x 0
Funcia f ( x ) =
definit pe R nu poate fi derivata altei funcii,
1, x < 0
deoarece 0 este punct de discontinuitate de prima spe.
Exemplul 13.
1
1
2 x sin x cos x , x 0
Funcia f ( x ) = 0
definit pe R are n 0, o discontinuitate
, x=0
de spea a doua. Ea ar putea fi derivata altei funcii.

1
2
x sin , x 0
ntr-adevr, funcia F ( x ) =
x
0
, x=0
Definit pe R este derivabil i F = f .
Consecina 6.
Dac f are derivat nul pe un interval I , atunci funcia f este constant pe
acel interval.
Demonstraie:
ntr-adevr, s alegem un punct a I . Aplicnd teorema creterilor finite
deducem c pentru orice punct x a din I , exist un punct I ( cuprins ntre x i
a ) astfel nct:
f ( x ) f (a ) = ( x a ) f ( )
Dar f ( x ) = 0 , deci f ( ) = 0 i deci f ( x ) f (a ) = 0 , de unde f ( x ) = f (a ) pentru
orice x I , adic f este constant pe I .
- 23 -
SSM
H
FOTI ELEVI MEHEDINENI
CERCETATOR LA
IMAR
DANIEL BELTITA
SIMION STOILOW
D.Beltita fost elev la Liceul "Traian" in perioada 1985-1989.

In clasele IX-X l-a avut ca profesor de matematica pe dl V.Sahagia,
iar in clasele XI-XII pe dl G.Cainiceanu.
In clasa a XI-a a participat la olimpiada balcanica de matematica tinuta in
Cipru in 1988, obtinand medalia de bronz. Alaturi de cativa dintre colegii
sai, D. Beltita a participat la numeroase activitati cu caracter matematic in
afara orarului scolar propriu-zis, initiate si coordonate de profesorii
mentionati anterior. Trebuie amintite de asemenea activitatile initiate de dl
profesor E.Popescu.
In prezent D. Beltita este matematician. Dupa cum spune el insusi,
orientarea catre aceasta profesie i-a fost influentata de discutiille purtate in
timpul anilor de liceu cu profesorii de matematica din perioada respectiva,
dar si cu regretatul profesor St. Bojinca.
D.Beltita a urmat cursurile Facultatii de Matematica a Universitatii
Bucuresti in perioada 1990-1996. Atat lucrarea de licenta sustinuta in 1996
cat si lucrarea sustinuta in 1997 la absolvirea Ciclului de studii aprofundate
in analiza reala si complexa au fost realizate sub coordonarea profesorului
universitar M.Sabac. D.Beltita a obtinut titlul de doctor in matematica in
2005, cu o teza de doctorat redactata sub indrumarea profesorului
universitar I.Colojoara.
Incepand din 1996, D.Beltita este cercetator in cadrul grupului de
Algebre de operatori din Institutul de Matematica "Simion Stoilow" al
Academiei Romane. El a beneficiat de un contact timpuriu cu domeniul
teoriei operatorilor prin numeroasele discutii purtate cu profesorul
G.Cainiceanu in ultimii anii de liceu.
El lucreaza in prezent in teoria reprezentarilor de grupuri Lie infinit
dimensionale.
D. Beltita este casatorit din 1996 cu Ingrid Beltita, cercetatoare in
cadrul grupului de Ecuatii diferentiale si fizica matematica din Institutul de
Matematica "Simion Stoilow" al Academiei Romane.
- 24 -
CERCUL DE MATEMATICA
Tema pentru grupa de performanta la clasa a- VII -a
SSM
H
Identitatea Sophiei Germain

elev Otilia Stretcu
prof. dr. Daniel Stretcu
Colegiul Naional ,,Gh. ieica
Unele probleme dificile de la olimpiad se bazeaz pe identitatea Sophiei
Germain.
a4 + 4b4 = (a2 + 2b2 + 2ab)(a2 + 2b2 2ab)
Demonstraie:
a4 + 4b4 = a 4 + 4a2b2 + 4b4 4a2b2 = (a2+2b2)2 (2ab)2 =
= (a2 + 2b2 + 2ab)(a2 + 2b2 2ab)
Probleme rezolvate folosind identitatea Sophiei Germain
1.
Artai c pentru n>1, numrul n4 + 64n nu este prim.

Soluie:
Dac n este par, atunci n4 + 64n M 2 evident, deci nu este prim. Rmne s
demonstrm afirmaia pentru n impar, adic n = 2k+1, k N. Avem:
n4 + 64n = n4 + 64 64n-1 = n4+ 4 16 64 2 k = n4 + 4 2 4 (2 6 ) 2k = n4 + 4 (23k +1 ) 4 i
folosind identitatea Sophiei Germain:
a4+4b = a4+4b4 + 4a2b2 4a2b2= (a2+2b2) (2ab)2= (a2+2b2-2ab)(a2+2b2+2ab)
problema este rezolvat pentru a = n i b = 2k+1.
2.
Artai c a = 4789 + 7894 nu este prim.

Soluie:
4789 + 7894 = 7894 +4 ( 4196 ) 4 i

Germain
folosind demonstraia identitii Sophiei
= 7894+4 (4196 ) 4 +4 789 2 (4197 ) 2 -4 789 2 (4197 ) 2 =

= (7892+2 4197 )2 (2 4197 ) =
= (7892 + 2 4197 - 2 789 4197 )(7892+ 2 4197 + 2 789 4197 )
i deci a nu este prim.
Probleme propuse
1. S se demonstreze c pentru n>1, n4 + 4n nu este niciodat prim.
A. Makowski (fost conductor al echipei OIM - Polonia)
2. Este 4545 + 5454 numr prim?
O. M. - Rusia
Bibliografie:
Manual MATHEU Identificarea, motivarea i susinerea talentelor matematice n
colile europene, editor Gregory Makrides, INTERCOLLEGE, Cipru
Probleme de matematic strategii de rezolvare, Arthur Engel, traducere de Mihai Blun, editura
GIL Zalu, 2006
- 25 -
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-IX-a
Calculul unor sume de n termeni
Prof. Chirfot Carmen
Prof. Chilea Ion
Colegiul Tehnic Domnul Tudor
Enun: Dac n N , precizai ultimul termen pentru fiecare dintre sumele A, B,
C, D i calculai: A = 1 + 3 + 6 + 10 + 15 + 21 + ... ... ... , B = 1 + 2 + 4 + 7 + 11 + 16 + ... ... ... ,
1444442444443
144444244444
3
n termeni
n termeni
C = 3 + 5 + 8 + 12 + 17 + 23 + ... ... ... , D = 3 + 5 + 9 + 15 + 23 + 33 + ... ... ... .

1444442444443
1444442444443
n termeni
n termeni
Soluie: Sumele de mai sus sunt strns legate ntre ele din punct de vedere al
metodei de rezolvare. Pentru calculul sumelor A, B, C, se observ c pasul de
cretere al termenilor sumei este n progresie aritmetic, cu raia de cretere 1.
1 2
23
3 4
45
56
67
De asemenea, 1 =
; 3=
; 6=
; 10 =
; 15 =
; 21 =
.a.m.d.
2
2
2
2
2
2
n (n + 1)
Evident, ultimul termen al sumei este
2
n
k (k + 1) 1 n 2 n
1 n(n + 1)(2n + 1) n(n + 1) n(n + 1)(n + 2)
A=
= ( k + k ) =
+
.
=
2
2 1
2
6
2
6
k =1
1
Pentru
calculul
sumei
B,
se
observ
( n 1) n
( n 1) n
c B + (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + ........ + (n 1)) = A B +
= A.
Deci,
B = A
.
2
2
n (n + 1)
Ultimul termen al sumei B este
(n 1) . Ultimul termen al sumei C este
2
n ( n + 1)
+ 2.
Pentru
calculul
sumei
C,
folosim
c
2
A + (21+4
24
+2
2 +4...4+32) = C C = 2n + A .
de n ori
cazul
sumei
(n 2)(n 1)
C + (11
+4
3 +462
+4
104
+3
....) = D C + 1 + 3 + 6 + 10 + ... +
=D
2
n 2 termeni
k (k + 1)
= D.
2
k =1
n 2
C+
Enun: Dac n N , s se calculeze suma, folosind o metod figurativ

E = 1 n + 2 (n 1) + 3 (n 2) + ...... + (n 2) 3 + (n 1) 2 + n 1 .
Soluie: Fie urmtoarea reprezentare de numere:
1
1 2
1 2 3
1 2 3 4
.
1 2 3 4 n
-2626 -
D,
SSM
suma peH
Calculnd suma tuturor elementelor dispuse pe cele n linii (fcnd

cele n coloane), observm c este vorba despre suma E. Fcnd suma tuturor
elementelor,
dar
adunnd
pe
linii,
gsim
n
n(n + 1)
k (k + 1) n(n + 1)(n + 2)
E = 1 + 3 + 6 + 10 + ..... +
=
=
.
2
2
6
k =1
Probleme propuse:
1. Calculai A = x + ( x + 2) + ( x + 5) + ( x + 9) + ( x + 14) + ... ... ... , x R, n N * , fixat .
144444444
42444444444
3
n termeni
2. Rezolvai in R ecuaia
x + ( x + 2) + ( x + 6) + ( x + 12) + ( x + 20) + ( x + 30) + ... ... ... =
144444444444244444444444
3
n termeni
( n 1) n( n + 1)
, n N , fixat.
3
3. Se d figura de mai jos cu n linii, format din numere consecutive:

1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
x ... . y
Stabilii valoarea numerelor x i y n funcie de numrul n.
Gsii formula general de scriere a unui numr aflat pe ipotenuza triunghiului,
pe linia k , k = 1, n .
- 27 -
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-IX-a
Metode de demonstrare a inegalitii
mediilor pentru dou numere
elev Bogdan-Lucian Nu, clasa aX-aF,
prof. dr. Daniel Stretcu,
Colegiul Naional ,,Gh. ieica
Avnd dou numere x,y pozitive, au loc urmtoarele inegaliti:
2
1 1
+
x y
xy
x+ y
x2 + y2
2
1)Inegalitatea dintre media aritmetic (MA) i media geometric(MG):
xy
x+ y
.
2
Demonstraia I:
Numerele x,y sunt pozitive, atunci putem ridica la ptrat obinnd:
2
x+ y
2
2
2
2
xy
4 xy ( x + y ) x 2 xy + y 0 ( x y ) 0 q.e.d
2
Din aceasta relaie deducem c egalitatea are loc doar atunci cnd a=b.
Demonstraia II:
Considerm un triunghi dreptunghic ABC cu m(A) =90, n care lungimea nlimii AD este
xy .
Fie O mijlocul ipotenuzei BC. Atunci :
BC x + y
AO=
=
2
2
Deoarece AD este perpendiculara din A pe BC, avem c
AD AO , adic MG MA .
Observaie! Egalitatea apare dac i numai dac D=O, adic
atunci cnd nlimea coincide cu mediana. Aceasta se
ntmpl cnd x = y.
Demonstraia III:
Construim dreptunghiurile de dimensiuni x y , x y ca n
alturat :
Ptratul din interior are latura ( y x ) , deci aria ( y x ) .
Egalnd cele dou expresii posibile pentru arie i obinem
ecuaia:
(x + y )2 = 4 xy + ( y x )2
2
De aici obinem c ( x + y ) 4 xy i extrgnd radicalul avem c :

2
x + y 2 xy q.e.d
-2828 -
figura
Demonstraia IV:
Fie x >y dou numere pozitive. Lum un ptrat de latura x + y pe care l mprim n dou
ptrate i dou dreptunghiuri, ca n Figura 1 de mai jos. Apoi renunm la ptratul mic, ca n
Figura 2, i pliem dreptunghiurile peste ptratul mare.
SSM
H
Figura 1
Figura 2
Fiecare dreptunghi va ocupa o arie egal cu xy, iar aria y 2 a ptratului mic va fi acoperit de 2
ori. Deoarece rmne suprafaa neacoperit, avem c: x 2 + y 2 2 xy .
Demonstraia V:
Fie C A , C B dou cercuri de centre A,B i raze x, y, astfel nct ele s fie tangente exterior n
punctul C, c n figura alturat:
Tangenta comun a cercurilor este ST. Lungimea ei este:
ST = DB =
(x + y )2 (x y )2
= 2 xy .
Cum DB este o catet n triunghiul dreptunghic ADB, avem

c BD AB.
Deci: 2 xy x + y .
2) Inegalitatea dintre media armonic (MH) i media geometric (MG)
Aceasta este o consecin a inegalitii MG-MA aplicata numerelor
2
1 1
+
x y
xy
1
1
i :
y
x
1 1
+
1 1 x y
1
x+ y
x+ y

xy
x y
2
2 xy
2
xy
3) Inegalitatea dintre media aritmetic (MA) i media ptratic (MP)
x+ y
x2 + y2
2
Ridicm la ptrat relaia de mai sus, obinnd:

2
x2 + y2
x 2 + y 2 + 2 xy
x2 + y2
x+ y
x 2 + y 2 2 xy
.

2
2
2
2
Obinem astfel inegalitatea MA-MG pentru numerele x 2 i y 2 .
- 29 -
4) Interpretarea geometric a inegalitii MH-MG-MA:
Considerm un trapez dreptunghic ABCD astfel nct A=B=90, iar latura CD este tangenta la
cercul de diametru AB n punctul T. Fie P proiecia punctului T pe AB, O mijlocul segmentului
AB, iar M intersecia dintre CD i perpendiculara din O ridicat pe AB.
Fie AD = x, BC = y. Se observa c:
x+ y
OM =
,
2
OT = xy , .
PT =
1 1
+
x y
Pentru demonstraie, fie N proiecia a lui D pe BC. n triunghiul dreptunghic DNC avem c
2
2
DC = x + y i DN 2 = ( x + y ) ( x y ) = 4 xy .
Deoarece DN=2AO=2OT, obinem c OT= xy .

PT DN
TPO DNC
=
, ceea ce implic:
TO DC
PT = TO
DN
=
DC
xy
2 xy
2
=
.
1
1
x+ y
+
x y
x+ y
.
2
Este evident n triunghiurile dreptunghice TPO i OTM c PT TO MO , deci :
2
x+ y
xy
.
1 1
2
+
x y
n sfrit, MO este linie mijlocie n trapezul ABCD, deci MO =
5) Inegalitatea MA - MP are de asemenea o interpretare geometric interesant.

Interpretarea geometric a MP este lungimea unei catete a unui triunghi dreptunghic isoscel
nscris ntr-un cerc de diametru
x2 + y2 .
Fie A', B' simetricele punctelor A,D fa de centrul O. Atunci

ABA'C este un dreptunghi cu laturile x, y iar BDCD' este un ptrat
de latura r.
Din relaiile demonstrare anterior rezulta c dintre toate
dreptunghiurile nscrise ntr-un cerc dat, ptratul are cel mai mare
perimetru.
Bibliografie: Manual MATHEU Identificarea, motivarea i susinerea talentelor matematice n
colile europene, editor Gregory Makrides, INTERCOLLEGE, Cipru
-3030 -
SSM
H
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-X-a

Aplicaii ale numerelor complexe
n geometrie
prof. Giugiuc Leonard CNT

n acest articol vom omite aspectele teoretice clasice, insistnd doar pe acelea tratate
insuficient n literatura de specialitate.
1 UNGHIURI SI NUMERE COMPLEXE
Vom da n contunuare dou interpretri ale unghiului determinat de trei puncte
distincte, dou cte dou.
DEFINITIE Fie
trei puncte necoliniare. Atunci:
=
Exemplu: Fie A(i), B(2), C(-3). Aflai

Soluie:
= arg (-1 i) =
).
Deci
2)
= msura unghiului de rotaie n sens trigonometric al segmentului orientat

peste segmentul orientat
n jurul punctului A.
A
C
O prim aplicaie important n acest sens este urmtoarea:

Aplicaia 1: Fie pentagonul convex ABCDE, avnd unghiurile congruente i lungimile laturilor
raionale. Artai c ABCDE este regulat.
D
Soluie:
E
Considerm pentagonul convex pozitiv orientat cu

Notm
Evident
Q, i =
, iar
Din considerentele teoretice anterioare i din faptul c toate unghiurile au msura
=
avem
- 31 -
=
Vom presupune
Dar
Identificnd coeficienii din ultimele dou relaii avem c

laturile pentagonului sunt egale.
, deci
2 TRIUNGHI ECHILATERAL SI NUMERE COMPLEXE

n continuare, vom da dou conditii necesare i suficiente pentru ca ABC, cu
s fie echilateral, una din ele fiind aplicaie la considerentele teoretice
anterioare.
Teorema 1:
0.
ABC este echilateral dac i numai dac
Demonstraie (schi): Pornim de la relaia:
=(
(
;
1+
Folosind noiunile anterioare, se arat uor c ABC negativ orientat este echilateral
= 0, iar cel pozitiv orientat
Lsm cititorului plcerea demonstrrii celor de mai sus.
Teorema 2:
ABC n care
este echilateral d.n.d.
Demonstraie:
ABC.
ABC echilateral
G, unde G este centrul de greutate al
O.
Consecin: Fie ABC echilateral. Atunci
Lsm ca tem demonstraia.
=3
ABC
=0
.
3 APLICATII REZOLVATE SI APLICATII PROPUSE

n continuare dm cteva aplicaii ale acestor teoreme.
Aplicaia 1: Fie x, y, z
a.i. cos x + cos y + cos z = 0 i sin x + sin y + sin z = 0.
-3232 -
SSM
H
Artai: a) cos 2x + cos 2y + cos 2z = 0 i sin 2x + sin 2y + sin 2z = 0.

b) cos 3x + cos 3y + cos 3z = 3 cos (x+y+z) i sin 3x + sin 3y + sin 3z = 3 sin (x+y+z).
Soluie: a) Notm
,
.
Avem
= 1 si + + = 0.
+
= 0.
Dar 0 =
=
+2(
concluzia.
b) Din consecina anterioar, avem
= 0, deci
=3
Aplicaia 2: Fie ABC. Considerm

Presupunem c
MNP este echilateral. Artai c
ABC este echilateral.
Soluie: Este suficient s artm c

Din ipotez,
MNP echilateral.
Deci
+
+
(
.
.
+
(
=0
= 0.
Analog, din
= 0 obinem
= 0. Deci
ABC echilateral.
Vom propune n continuare cteva aplicaii, n vederea consolidrii cunotinelor

anterioare.
1) Fie a>b>0 si curba
= 1. Artai c ( ) ABC cu vrfurile pe curb i centrul de
greutate n origine, aria sa este aceeai.

2) Dac sinx + siny + sinz = 0 i cosx + cos y + cosz = 0, atunci cos nx + cos ny + cos nz = 0
i sin nx + sin ny + sin nz = 0, ( ) n
, cu n nedivizibil cu 3.
3) Fie hexagonul inscriptibil A1A2A3A4A5A6. Notm cu H1 ortocentrul A1A2A3, iar G1
centrul de greutate al A4A5A6, iar Hi , Gi, cu i=
analogele.
4) Artai c dreptele Gi Hi , sunt concurente n M, i =
.
5) Construii geometric punctul M de mai sus.
Autorul multumeste domnului profesor doctor Gh.Cainiceanu pentru discutiile avute in timpul
relizarii materialului de fata si pentru contributia domniei sale la unele aspecte metodice , de
organizare a temei si alegerea unor probleme.
BIBLIOGRAFIE
[1] D.Andrica,N.Bisboaca Numere Complexe,Ed.Gil,Zalau,2002
[2] M.Chirita Numere Complexe, Ed.Did.Ped. Bucuresti,2003
[3] M.Becheanu,B.Enescu Balkan Mathematical Olympiads 1984-2006, Gil 2007
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-XI-a

ASUPRA PROPRIETII DE DENSITATE A NUMERELOR
RAIONALE N MULIMEA NUMERELOR REALE
prof.dr.Ciniceanu Gheorghe, CNT
- 33 -
1.ABSTRACT
Lucrarea de fa i propune s prezinte problema densitii numerelor
raionale n mulimea numerelor reale i o serie de rezultate legate de aceasta, ce
pot fi un foarte util ghid n pregatirea elevilor n vederea participrii la
olimpiadele colare. Se va defini noiunea de mulime dens n alt mulime, se
va demonstra teorema lui Kronecker de densitate cu cteva aplicaii i se vor
trece n revist cteva rezultate importante referitoare la iruri de numere reale
precum i la funcii continue.
2. DENSITATE
Definiia 1. Spunem c mulimea AR este dens n R dac pentru orice
dou numere reale a<b exist un numr x din A cu proprietatea a<x<b.
Propoziia 2. Mulimea numerelor raionale Q este dens n mulimea
numerelor reale R.
Demonstraie. Fie a<b numere reale fixate.Desigur exist un numr natural p cu
proprietatea a+p>0. Notm a=a+p, b=b+p. Avem deci a-b=a-b>0. Dac notm
1
n=[
]+1, deducem imediat c n(b-a)>1. Lum acum m=[na]+1 i deducem
b'a '
m
m
inegalitile m<1+na< nb i deci na< m < nb de unde a< <b i de aici a < n
n
p<b.
Propoziia 3.Mulimea AR este dens n R dac i numai dac orice
element din R este limita unui ir de numere din A.
Demonstraie.Dac A este dens n R fie aA. Pentru orice n natural exist
1
1
xnA ( a , a + ) .
n
n
Evident c xna. Reciproc , dac a<b din R i exist irul (xn) descresctor
convergent la a , va exista un indice k pentru care a < xk< b.
Observaia 4. n practica rezolvrii de probleme este foarte util s putem
da exemple de iruri a cror existen este afirmat n Propoziia 3.
1
Exemplul 5.Fie aQ.irul (xn) de numere raionale ,dat de xn= a+
n
2
converge la a. irul (yn) de numere iraionale, dat de yn= a+
`converge la a.
n
Exemplul 6. Fie bR-Q.irul (zn) de numere iraionale dat de
1
zn=b+ converge la b. irul (tn) de numere raionale care aproximeaz prin lips
n
pe b este un ir convergent la b.
Corolar 7.Mulimea R-Q este dens n R.
Teorema 8.(Kronecker) Dac u este un numr iraional atunci mulimea
S={mu+n|m,nZ} este dens n R.
Demonstraie. Fie a<b numere reale i d=a-b.mprim intervalul [0,1] n
subintervale disjuncte D1,D2,.,Dp de lungimi mai mici ca d.
Pentru m ntreg arbitrar lund n= - [mu] vom avea mu+n[0,1]. Deci o infinitate
de numere din S fac parte din intervalul [0,1]. Evident exist un subinterval Dk n
-3434 -
SSM
care gsim cel puin numerele m1u+n1 i m2u+n2 a cror diferen mu+n este dinH
a
] = r ,deducem
mu + n
r(mu+n) a < (r+1)(mu+n) = r(mu+n)+ (mu+n) < a+d=b.
Deci numrul r(mu+n) este cuprins ntre a i b.
Aplicaia 9. Dat numrul natural A ,s se arate c exist un numr
natural p al crui ptrat s nceap cu A.
Soluie. Cutm numrul natural p cu proprietatea :
A 10k < p2 < (A+1) 10k .
Prin logaritmare relaia devine
(*) lgA < 2 lg p k < lg(A+1).
Lum acum p=2m i k=2t, t numr natural i obinem
lg A < 2m lg2 2t < lg(A+1).
Folosind acum Teorema 8 deducem c mulimea
{2m lg2- 2t | m,tN}
este densa n R i deci exist m i t care satisfac cerina (*).
S i este mai mic dect d. Dac notm acum [
3 APLICAII LA FUNCII
Propoziia 9. Dac f,g : RR sunt funcii continue i f(x)=g(x) pentru orice
xQ atunci f=g.
Demonstraie. Fie aR-Q. Folosind Propoziia 3 deducem existena unui ir (xn)
inclus n Q, convergent la a. irurile f(xn) i g(xn) sunt egale i deci au aceeai
limit f(a)=g(a).
Propoziia 10. Dac f,g : RR sunt funcii cu proprietile: f continu, g
monoton, f(x)=g(x) pentru orice x din Q, atunci f=g.
Demonstraie. Presupunem de exemplu c f este cresctoare. Fie aR-Q i irurile
(xn), (yn) formate din numere raionale ,xn<a<y n , pentru orice n natural, ambele
convergente la a. Avem desigur
f(xn)= g(xn) g(a) g(yn)= f(y n).
Folosind acum continuitatea lui f obinem prin trecere la limit f(a)=g(a).
Aplicaia 11 Nu exist funcii continue pe Q i discontinue pe R-Q.
Aplicaia 12 Funcia f : RR dat de formula
m
1
daca.x =
f ( x) = n
n
0 daca.x Q
este continu pe R-Q dar este discontinu pe Q.
Aplicaia 13 Funcia lui Dirichlet dat de formula
xQ
1
f ( x) =
0 x R Q
este discontinu n toate punctele din R.
Aplicaia 14 Nu exist funcii f : [0,1]R, care s admit asimptot
vertical n orice punct raional al domeniului de definiie.
Soluie. Procedm prin reducere la absurd. Considerm un interval
In = {x[0,1] | |f(x)|>n}.
Lum acum xnQIn. Deoarece f are asimptot vertical n xn nseamn c limita
este infinit i deci exist un interval I (o vecinatate a lui xn) astfel nct
|f(x)| > n+1, xI-{x n}.
Alegem acum In+1 IIn, interval nchis neredus la un singur punct.
- 35 -
Pornind de la acest interval In+1 construim un ir de intervale cu proprietatea
In+1In . nchise, nevide. Intersecia lor conine cel puin un punct a care va avea
proprietatea
nN , |f(a)|>n, absurd.
Aplicaia 15 Fie f : RR , f ( x) = sin x + sin 2 x . S se arate c f nu poate
lua valoarea 2, dar poate lua valori orict de aproape de 2.
Soluie. Presupunem c f ia valoarea 2 ntrun numr xR. Deducem c
sin x = sin 2 x = 1 i deci 2 Q, absurd.
Deci f(x)<2.
1
Consider acum x=2m+ , mZ i desigur avem
2
1
f ( x) = 1 + sin 2 ( 2m + )
2
Trebuie artat acum c
1
1
1
> 0, m, n Z | 2m + < 2 (2m + ) < 2m + +
2
2
2
Sau echivalent cu:
1 2 2 < 4m 2 4n < 1 + 2 2 .
Acest din urma lucru rezulta din Teorema lui Kronecker (Teorema 8).Deoarece
sin 2 x este funcie continu, ea va lua valori orict de aproape de
1
sin (2m + ) = 1
2
Aplicaia 16 S se arate c funcia
f ( x) = sin x + sin 2 x , f : RR,
nu este periodic.
Aplicaia 17 Fie k numr iraional i considerm toate cercurile din plan
avnd centrele de coordonate ntregi i raz r dat. S se arate c dreapta y=kx,
x0, va tia n afar de cercul cu centrul n origine cel puin nc un cerc.
Aplicaia 18 S se arate c mulimea
S={ 3 m 3 n | m, n N } ,
este dens n R.
BIBLIOGRAFIE
[1] Eugen Popa Analiza matematica ,culegere de probleme, BOM, Ed.Gil 2005
[2] M.Ganga Teme si probleme de matematica, Ed.Tehnica, Bucuresti 1991
[3] Gh.Siretchi, Calcul diferential si integral, Ed.Tehnica si Enciclopedica, 1985
[4] Gheorghe Cainiceanu, Discontinuitatile functiilor reale, RMM ,Nr.1/2003,
Ed.Radical - Drobeta Turnu Severin
[5] K.Kedlaya,B.Poonen, R.Vahill, The W.L.Putnam mathematical competitions
1985-2000,MAA Problems Books, 2002,USA.
-3636 -
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-XI-a
SSM
H
ECUATII IN Sn
Elev Mariescu Radu CNT, clasa a XII-a
n rndurile urmtoare vreau s propun o soluie generalizat n limbajul
de programare C++ pentru urmtoarea problem de matematic lucrat la clas:
Fie o permutare de ordinul n dat. Gsete toate permutarile x de ordin n,
astfel nct x=x.
Evident, vom schimba numele permutrii date din n y pentru c o tastatur
standard nu are tasta n dotare.
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
#include<fstream.h>
fstream g;
void afisare(int n,int x[],long&c)
{
int i;
for(i=1;i<=n;i++)
g<<i<<" ";
g<<endl;
for(i=1;i<=n;i++)
g<<x[i]<<" ";
g<<endl<<endl;
c++;
}
void back(int k,int x[],int n,int y[],long&c)
{
int i,j,ok,ok2;
if(k>n)
{
ok=0;
for(i=1;i<=n;i++)
{
if(x[y[i]]!=y[x[i]])
ok=1;
}
if(ok==0)
afisare(n,x,c);
}
else
for(i=1;i<=n;i++)
{
ok2=0;
x[k]=i;
for(j=1;j<k;j++)
if(x[j]==x[k])
ok2=1;
if(ok2==0)
back(k+1,x,n,y,c);
}}
void main (void)

{
g.open("SOLUTIE.txt",ios::out);
int i,j,n,ok3,ok4,x[101],y[101];
long c=0;
cout<<"Introduceti numarul de elemente din permutare
= ";cin>>n;
cout<<"Introduceti pe rand elementele permutarii
apasand ENTER dupa fiecare"<<endl<<endl;
for(i=1;i<=n;i++)
{
cout<<"y("<<i<<") = ";
cin>>y[i];
}
cout<<endl<<"Rulati fisierul SOLUTIE.txt pentru a
vedea rezultatul";
ok4=0;
for(i=1;i<=n;i++)
{
if((y[i]>n)||(y[i]<1))
ok4=1;
ok3=0;
for(j=1;j<=n;j++)
if(y[i]==y[j])
ok3++;
if(ok3!=1)
ok4=1;
}
if(ok4==0)
{
back(1,x,n,y,c);
g<<"Sunt "<<c<<" solutii.";
}
else
g<<"Nu ati introdus o permutare de ordin "<<n<<" !";
g.close();
}
Observatii :
1. Metoda utilizat este backtracking. Programul ntmpin dificultai pentru n>8.
2. Permutarea y este introdus de la tastatur.
3. Permutrile x care verifica conditia yx=xy se vor lista n fiierul text extern SOLUTIE.txt, care se va
crea automat n folderul n care vei construi aplicaia.
4. Programul afiaza numrul soluiilor.
- 37 -
Tema pentru grupa de performanta la clasa a-XII-a
Distana Lowenstein
prof. Pi-Rada Marica
prof. Pi-Rada Ionel-Vasile
Avem dou iruri A i B. irul A are m elemente , iar irul B are n elemente. Asupra
irului A avem voie s efectum urmatoarele operaii:
a) tergerea unui element;
b) Inserarea unui element;
c) nlocuirea unui element.
Se cere s se afle numrul minim de operaii necesar pentru a transforma irul A n irul B.
Acest numr este cunoscut sub numele de distana Lowenstein ntre dou iruri.
Observaie:
Dac notm cu d(A,B) distana Lowenstein dintre dou iruri oarecare A i B se pot observa
urmtoarele:
1)d(A,B)=0, dac i numai dac A=B
2)d(A,B)=d(B,A)
3)d(A,B)<=d(A,C)+d(C,B), oricare ar fi irul C
Demonstraie:
1) este evident
2) dac d(A,B)=p, atunci fie T[1], T[2],...,T[p] cele p operaii efectuate pentru transformarea
irului A n irul B. Parcurgem aceste operaii n ordinea 1,2,...,p i dup i-1 operaii avem
irul A[1],A[2],,A[k-1] identic cu irul B[1],B[2],,B[k-1], apoi
- dac T[i] este inserare , atunci vom insera pe B[k] la poziia k n irul A
- dac T[i] este nlocuire, atunci vom nlocui pe A[k] cu B[k]
- dac T[i] este tergere, atunci vom terge elementul A[k]
Dac dorim s transformm irul B n irul A parcurgem operaiile T[1], T[2],,T[p] n
ordinea 1,2,...,p. Dup i-1 operaii avem B[1],B[2],,B[k-1] identic cu A[1],A[2],,A[k-1], apoi
- dac T[i] este inserare , atunci vom terge pe B[k]
- dac T[i] este nlocuire, atunci vom nlocui pe B[k] cu A[k]
- dac T[i] este tergere, atunci vom insera elementul A[k] la poziia k n irul B
Astfel avem d(B,A)<=p. Nu putem avea d(B,A)<p cci atunci procednd ca mai sus am
obine c d(A,B)<p ceea ce ar fi absurd. Deci d(A,B)=d(B,A).
3) Dac ar exista un ir C pentru care am avea d(A,B)>dA,C)+d(C,B) atunci ar rezulta c
distana d(A,B) nu a fost bine calculat (irul de operaii nu este minim) ceea ce este absurd.
Sfrit demonstraie.
Cum calculm distana Lowenstein ?
Pentru aflarea acestui numr vom introduce cteva notaii:
- Fie A[1..i] si B[1..j] irul format din primele i elemente ale lui A, respectiv primele j elemente ale
lui B, cu convenia c dac i=0, atunci A[1..i] este irul vid i similar pentru B.
- Fie D[i,j] distana Lowenstein de la A[1..i] la B[1..j]. Scopul este de a afla D[m,n], intrucat
A[1..m] si B[1..n] reprezinta ntregile iruri A i B.
Observm c dac A[m]=B[n], atunci D[m,n]=D[m-1,n-1] i deci rmne de rezolvat o problem
mai uoar i anume calcularea D[m-1,n-1].
-3838 -
SSM
H
Dac A[m]B[n] , atunci avem de ales ntre trei operaii:

a) tergem pe A[m] i transformm pe A[1m-1] n B[1..n];
b) Inserm pe B[n] la poziia m+1 n irul A, apoi transformm pe A[1..m] n B[1..n-1];
c) nlocuim pe A[m] cu B[n], iar apoi transformm pe A[1,..m-1] n B[1..n-1];
Care din aceste trei operaii va produce numrul minim? Nu putem decide la acest moment, dar
putem observa c cele de mai sus ne arat cum s nlocuim o problem mai grea, calcularea
D[m,n], cu una ceva mai uoar i anume calcularea valorilorD[m-1,n-1], D[m-1,n], D[m,n-1].
Apare astfel o idee, s mpingem calculele mai departe pn dm de probleme att de uoare nct
le putem rezolva direct. Aceste probleme sunt D[0,j] i D[i,0].
D[0,j] ar nsemna numrul de operaii necesar transformrii irului vid A n irul B cu j elemente.
Putem realiza aceast transformare cu exact j inserri. Deci D[0,j]=j. Analog D[i,0] ar nsemna s
transformm irul A cu i elemente n irul vid B. Ar fi necesare i tergeri, deci D[i,0]=i.
Aplicnd acum metoda drumului invers , vom porni de la valorile D[i,0]=i i respectiv D[0,j]=j
pentru a calcula valorile D[i,j] i deci pe D[m,n].
Rezumnd, obinem c:
--- D[i-1,j-1] , dac A[i]=B[j]
D[i,j]=
--- 1 + min(D[i-1,j-1], D[i-1,j], D[i,j-1]), dac A[i]<>B[j]
Dac D[i,j]=1+D[i-1,j-1], atunci avem nlocuire.
Dac D[i,j]=1+D[i,j-1], atunci avem inserare.
Dac D[i,j]=1+D[i-1,j], atunci avem tergere.
n ce ordine putem efectua calculele?
Pentru fiecare i din 1..m vom parcurge fiecare j din 1..n .
Este momentul s exemplificm.

Care este distana Lowenstein dintre informatica i matematica ? Care sunt transformrile prin
care putem efectua transformarea? Pentru calcule am utilizat aplicaia Microsoft Office Excel.
0
1
m
0
0 1
1 i 1 1
2 n 2 2
3 f 3 3
4 o 4 4
5 r 5 5
6 m 6 5
7 a 7 6
8 t 8 7
9 i 9 8
10 c 10 9
11 a 11 10
2
a
2
2
2
3
4
5
6
5
6
7
8
9
3
t
3
3
3
3
4
5
6
6
5
6
7
8
4
e
4
4
4
4
4
5
6
7
6
6
7
8
5
m
5
5
5
5
5
5
5
6
7
7
7
8
6
a
6
6
6
6
6
6
6
5
6
7
8
7
7
t
7
7
7
7
7
7
7
6
5
6
7
8
8
i
8
7
8
8
8
8
8
7
6
5
6
7
9
c
9
8
8
9
9
9
9
8
7
6
5
6
10
a
10
9
9
9
10
10
10
9
8
7
6
5
Distana Lowenstein dintre A[1..11]= informatica i B[1..10]=matematica este D[11,10]=5 .

Selectm irul de valori D[0,0],D[1,0], D[2,1], D[3,2], D[4,3], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t],
D[9,8], D[10,9], D[11,10] unde sunt 5 schimbri (doar acestea ne intereseaz) pe care le vom
- 39 -
interpreta n funcie de trei direcii: jos (tergere), dreapta (inserare), diagonal (nlocuire).
Operaiile vor fi:
- terg A[1] A[1..10]=nformatica
- nlocuiesc A[1] cu B[1] A[1..10]=mformatica
- nlocuiesc A[2] cu B[2] A[1..10]=maormatica
- nlocuiesc A[3] cu B[3] A[1..10]=matrmatica
- nlocuiesc A[4] cu B[4] A[1..10]=matematica
irul de operaii este unic? Nu! Cum putem gsi un alt ir de operaii? Ce trebuie s urmrim cnd
cutm un astfel de ir?
Reguli:
1. Se pleac din D[0,0]=0
2. Trebuie s ajungem la D[11,10]=5
3. Mergem spre jos (tergere) sau dreapta (inserare) numai dac valoarea crete
4. Mergem pe diagonal dac valoarea crete (nlocuire) sau se pstreaz (fr operaie)
Avem n acest caz cinci iruri de operaii prin care se poate realiza transformarea:
- D[0,0],D[1,0], D[2,1], D[3,2], D[4,3], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t], D[9,8], D[10,9], D[11,10]
- D[0,0],D[1,1], D[2,1], D[3,2], D[4,3], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t], D[9,8], D[10,9], D[11,10]
- D[0,0],D[1,1], D[2,2], D[3,2], D[4,3], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t], D[9,8], D[10,9], D[11,10]
- D[0,0],D[1,1], D[2,2], D[3,3], D[4,3], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t], D[9,8], D[10,9], D[11,10]
- D[0,0],D[1,1], D[2,2], D[3,3], D[4,4], D[5,4], D[6,5], D[7,6], D[8,t], D[9,8], D[10,9], D[11,10]
O aplicaie interesant: S probm plagiatul!
n principiu, distana Lowenstein ntre doua iruri este cu att mai mare cu ct cele
dou iruri sunt mai diferite. Aceste iruri pot fi simple iruri de litere sau pot fi iruri de
entiti n sensul mai general al cuvntului. Un bun exemplu de entiti sunt token-ii folosii
de limbajele Pascal i C - identificatori, cuvinte cheie, nume de variabil, constante
numerice etc.
Putem de pild s asociem fiecrui token dintr-un program Pascal un cod unic. Dac
notm WHILE cu 201, DO cu 202, ntregii cu 203, identificatorii cu 204 i restul
simbolurilor (cum ar fi ;, =, :, ', etc) cu codul lor ASCII, atunci linia "while X<10 do
Inc(X);" s-ar codifica astfel:
while X
<
10
do
Inc
(
X
)
;
201
204
060
203
202
204
040
204
041
059
Dac mergem mai departe pe acest drum i crem o tabel de simboluri a
identificatorilor, vom putea ataa fiecrui nou identificator un cod unic. Adic, n locul
fiecrui X se va pune 204, n locul fiecrui Inc se va pune 205 .a.m.d. n felul acesta vom
obine un ir de numere ataat unui program Pascal.
Acum, ce-ar fi s lum dou programe Pascal, s le codificm pe fiecare i s
calculm distana Lowenstein ntre cele dou iruri obinute? Desigur, vom putea raporta
aceast distan la lungimea fiierelor pentru a obine o distan relativ cuprins ntre 0 i
1. Ei, i dac aceast distan relativ este ngrijortor de aproape de 0, putem fi aproape
siguri c cele dou surse au o origine comun. De acest lucru ne putem convinge uor
aruncndu-ne o privire peste programele originale. Iat deci o metod foarte comod de a
detecta - cu anumite scpri, desigur - tentativele de plagiat, fr a fi necesar compararea
cu ochiul liber a celor dou programe suspecte.
De remarcat c metoda de mai sus este imun la copierea unui program i
schimbarea numelor variabilelor, datorit crerii unei tabele de simboluri. De asemenea,
este imun la schimbarea alinierii, ntruct ea ignor separatorii (blank, tab, <CR>, <LF>
etc). http://lego.streng.ro/concurs/rsol4.html
-4040 -
PROBLEME PROPUSE
Elevii vor rezolva probleme de la clasa pe care o urmeaz i de la clasa inferioar.
Se pot rezolva i problemele date la Ediia a III-a a concursului Petre Sergescu pagina 5. Soluiile redactate pe foi format A5 se vor preda profesorului ndrumtor.
SSM
H
IV.1. 9 stilouri i 8 pixuri cost 69 RON i 3 stilouri i 5 pixuri cost 30 RON.

Ct cost un stilou? Dar un pix?
inst. Roman Ana
IV.2. ntr-o ograd sunt rae i oi, n total 16 capete i 44 picioare.

Cte rae i cte oi sunt n ograd?
inst. Roman Ana
IV.3. M gndesc la un numr din care scad 350, apoi triplez rezultatul, scad
2350, njumtesc rezultatul i obin 925. La ce numr m gndesc?
inst. Roman Ana
IV.4. Micorai de 9 ori suma dintre triplul numrului 96 mrit de 7 ori i jumtatea
sfertului numrului 8 888 micorat cu 346. Ce rezultat ai obinut?
inst. Roman Ana
IV.5. Pe fiecare dintre primele 4 carti numarul de jos este intr-o aceeasi legatura
ascunsa cu numarul de sus.
Oare care este al doilea numar scris pe cea de-a 5-a carte ?
32
6
25
10
53
15
63
18
74
?
inv. Mldinoiu Elena
IV.6. Executand un panou pentru cabinetul de matematica Flavius constata ca ii

lipsesc sase etichete reprezentand aceeasi cifra. Ce cifra ii lipseste,daca el a putut
scrie doar sirul :
+ 1 7
2
inv. Mldinoiu Elena
IV.7. Suma a trei numere este 418.Sa se afle numerele stiind ca primul este de doua
ori mai mare decat al treilea,iar al doilea este cu 2 mai mic decat sfertul primului
inv. Mldinoiu Elena
IV.8. O gospodina a cumparat 10 Kg prune si 5 Kg struguri platind in total 20 000

lei. Cati lei costa 1 Kg de prune si cati lei costa 1 Kg de struguri, daca pretul unui Kg
de prune este de 3 ori mai mic decat al unui Kg de struguri ?
inv. Mldinoiu Elena
IV.9. Afl cele trei numere a, b, c, tiind c a : b = 4 rest 2, b : c = 4 rest 2,

iar a c = 880.
inst. Maria Baulescu
IV.10.Suma a cinci numere consecutive pare este de 6 ori mai mare dect primul
numr i cu 100 mai mare dect el. Afl cele cinci numere.
IV.11.Dac se mparte un numr x la 8, atunci numrul se micoreaz cu 245.

Afl valoarea lui x.
IV.12.Elena rezolv 24 de probleme ntr-o sptmn, Mihai rezolv cu 8 mai multe,

iar Ana cu 12 probleme mai puin dect Elena i Mihai la un loc.
- afl cte probleme vor rezolva, n acelai ritm, n primul semestru ( 17 spt.).
- scrie rezolvarea problemei printr-un singur exerciiu cu mai multe operaii i
rezolv.
- 41 -
PROBLEME PROPUSE
V.1. Cte numere naturale de forma abcd indeplinesc condiia :

abcd - d 3 = ab04
V.2. Aratati ca numarul 2008 poate fi scris sub forma:
a 3 + b 3 + c 3 unde a, b, c *
prof. Victor Saceanu
V.3. Aflati restul impartirii la 8 a numarului:

a = 9 2009 + 7 2007
V.4. Sa se arate ca numarul a = 2008 + 2008 2 + 20083 + ....... + 20083n

este divizibil cu 3, unde n N * .
V.5. S se arate c
prof. Nedeianu Dan
V.6. S se determine numerele prime de forma ab cu proprietatea c i numerele

a+b; a 2 +b; a+b 2 i a 2 +b 2 sunt tot numere prime.
prof. Marica tefan
V.7. Sa se determine cardinalul multimii: M={ abcdab c = dc b , abcd}
prof. Marica Stefan
V.8. Sa se determine a,b,c,d astfel incat urmatoarele multimi sa fie egale
prof. Marica Stefan
V.9. S se determine numerele prime de forma ab cu proprietatea c i numerele

2
2
2
2
a+b; a +b; a+b i a +b sunt tot numere prime.
prof. Marica Stefan
V.10. S se arate ca exista mai multe mulimi de numere naturale impare

consecutive cu proprietatea c suma lor este att ptrat perfect ct i cub perfect.
prof. Marica Stefan
VI.1. Rezolvati in numere naturale ecuatia:

1
2008
+
=1
x + 2007 y + 2008
VI.2. Aflati restul impartirii numarului a = 3
2007
+3
2008
la 13
VI.3. Aflati cifrele x, y, z care verifica egalitatea:

x, x( y ) + y, y( z ) + z , z ( x) =6,(6) cu x<y<z
VI.4. Determinati numerele naturale prime p si q care verifica relatia:

pq q p = 1
1
1
1
VI.5. Sa se arate ca nr
+
+ ..... +
nu este numar natural.
32 33
100
Prof.dr. Ciniceanu Gheorghe
VI.6. Determinai mulimea A={ x
}
prof. Nedeianu Dan
-42
42 -
PROBLEME PROPUSE
SSM
H
. S se arate c cel mai mare
VI.7. Fie a,b numere naturale consecutive i n N

divizor al numerelor an+b i bn+a este numr impar.
*
prof. Ionic Constantin
VI.8. Fie x, y, z N astfel nct 3x 7z = 5 (y + z). S se demonstreze c produsul y (x

+ z) este divizibil cu 15.
VI.9. Aflai n astfel incat
2n + 3
sa fie sum de doua patrate perfecte consecutive
n4
prof. Marica Stefan
VII.1. Fie k , n N * , k < n . Calculai suma tuturor multiplilor numrului k din

mulimea {k , k + 1, k + 2, ..., n}
prof.Chirfot Carmen-Victorita
VII.2. Se consider rombul ABCD i E, F mijloacele laturilor [AB] respectiv [BC].

Dac P este un punct n interiorul rombului cu proprietatea c PE = CE si PF = AF s
se arate c punctele B, P, D sunt coliniare.
Prof.dr.Manuela PRAJEA
VII.3. S se determine numerele naturale n, n>1 pentru care exist cel puin o
n(n 1)
mulime de n puncte n plan avnd
axe de simetrie.
2
VII.4. Rezolvati in multimea numerelor intregi inecuatia:

3x + y + 4 + 5 x y 4 < 8
VII.5. Aflati cati divizori are numarul natural :

n = 4 (13 + 23 + 33 + .... + 503 )
VII.6. In triunghiul isoscel ABC cu AB=AC si m( A) > 90 avem relatia

BC 2 = AB 2 + AB BC . Calculati m(A)
o
VII.7. Daca x si y sunt numere reale pozitive aratati ca:

1
1
1
1 1 1 1
+ 2
+ 2
+ +
2
2
x + xy + 4 y
x + x + 4 y + y + 4 5 xy x y
VII.8. S se determine
, pentru care
prof. Nedeianu Dan
a2
VII.9. Produsul a dou numere raionale este
, a Q {0,2,6}, iar diferena dintre
a
triplul celui de-al doilea numr i dublul inversului primului numr este a 6. Aflai
numerele.
VII.10.
a a +1
a) Dac 0 < a < b , artai c <
b b +1
1 3 5
399 1
b) Artai c
<
2 4 6
400 20
- 43 -
PROBLEME PROPUSE
VII.11.
Se da trapezul ABCD cu AB|| CD si m( < A) = 90o.
Stiind ca AB=4a, CD=a, AD=2a, sa se afle unghiul format de diagonalele AC si BD.
prof. Marica Stefan
VIII.1.
Stiind ca o prisma are 340 de diagonale, sa se determine numarul
laturilor poligonului convex de la baza ei.
VIII.2.
Exista triunghiul ale carui laturi a, b, c indeplinesc conditia:

a 3 b 3 c 3 = 3abc ?
VIII.3.
Sa se arate oricare n N , numarul A = n + n + 1 nu este cub perfect
VIII.4.
Fie triunghiul ABC cu m( A) = 90 , AB = 2 si medianele duse din A si C
perpendiculare intre ele . Se duce MA ( ABC ), MA = 7 . Calculati: AB, MC si MG

unde G este centrrul de greutate al tringhiului ABC.
VIII.5.
1 1
1
Sa se arate ca numarul rational + + ... + 10
.
2 3
2 +1
VIII.6.
Fie
S se rezolve ecuaia:
, date, pentru care

prof. Nedeianu Dan
VIII.7.
Aflai numerele de forma abc, n baza zece, pentru care
3 abc N
VIII.8.
Aflai elementele mulimii A = x Z /
2x - 6
Z
xN
Se considera functiile f:IR IR,f ( x ) =ax+b si g:IR IR,g ( x ) =bx+a (a b).
VIII.9.
Graficul functiei f intersecteaza ax,ay in punctele A si B,iar graficul functiei g
intersecteaza aceleasi axe in C,respectiv D.
Sa se determine a si b in conditiile:
a
a)Graficele functiilor f si g se intersecteaza in I de abscisa .
2
b)A [BID] =6A [ AIC ]
prof. Marica Stefan
IX.1. Se consider n triunghiuri n plan. S se determine numrul maxim de regiuni

n care cele n triunghiuri pot mpri planul.
nn
n n n
IX.2. S se calculeze suma S (n) =
+
+
+
...
+

unde n *

n + 1 n + 1 n + 1
n + 1
([x] reprezint partea ntreag a numrului real x).
2
-44
44 -
PROBLEME PROPUSE
IX.3. Sa se determine valorile k pentru care ecuatia x +4 kx 1 = 0 are solutii
rationale.
2
SSM
H
IX.4. Dac
c:
, s se arate
prof. Nedeianu Dan
IX.5. Sa se stabileasca natura triunghiului ABC stiind ca : laturile sale se exprima

prin trei numere naturale consecutive, iar raza cercului inscris este egala cu 1 (r=1)
prof. Stefan Marica
X.1. Fie P un punct interior triunghiului ABC si fie A, B, C interseciile dreptelor AP,
BP, CP cu BC, AC, AB respectv.
Dac P este centrul cercului nscris triunghiului ABC atunci P este ortocentrul
triunghiului ABC.
X.2. Fie ( xn )n 1 o progresie aritmetic de numere naturale avnd raia r i p un numr

natural cu (p,r)=1.
Dac P = {xn | xn M p} s se arate c P este progresie aritmetic.
X.3. Se consider discul de unitate D n plan. S se arate c oricum am poriona D n

trei mulimi disjuncte, exist cel puin o mulime care conine dou puncte la
distan 1. ( D = d (0.1) = {M | OM = 1})
1
1
2
X.4. S se rezolve n mulimea numerelor reale ecuaia (x+1) +(x+1) 3 =2(x+1) 12 .
X.5. Rezolvai ecuaia:

X.6. Fie a, b, c (1,2) unde a b c . S se stabileasc inegalitatea
ln a
ln b
ln c
+
+
< 2.
1 + ln b ln c 1 + ln c ln a 1 + ln b ln a
prof. Nedeianu Dan
prof. Marica Stefan
n2 + k
XI.1. Fie a si sirul ( xn ) n 1 definit prin x n = 2 , ( )n N * .
n
k =0
S se arate c irul ( xn n) n 1 este convergent i s se calculeze lim ( xn n) .
n
XI.2. Fie A = (ai , j )1 i, j n o matrice cu elemente nenule avnd proprietatea ca pentru
orice permutare a mulimii {1, 2,, n}, produsul a1 (1) a 2 ( 2) ...a n ( n ) este constant. S
se determine rangul matricii A.
XI.3. Fie k = {1,2,3,..., n} {k} si I k = {(i, j ) , i < j} . S se afle permutrile
S n pentru care
(i) ( j) ij
i , jI k
2
k
oricare ar fi k {1,2,3..., n}.
i , jI k
- 45 -
PROBLEME PROPUSE
XI.4. a) Artai c ntre dou numere raionale exista o infinitate de numere raionale
b) S se arate c orice numr raional este punct de acumulare pentru Q.
c) Artai c mulimea punctelor de acumulare ale lui Q este R.
XI.5. Dac AB=BA, A,B
, x,y
, s se arate c
prof. Nedeianu Dan
a+a +a
d = 1 cos 2 A
2
XI.6. Sa se calculeze determinantul
sin 3 A
b+b +b
1 cos 2 B
c + c 2 + c3
1 cos 2C
sin 3 B
sin 3 C
(notatiile sunt cele cunoscute pentru un triunghi).

prof. Marica Stefan
XII.1. Fie p, q * , 2 p < q . Sa se arate ca funcia f:[-1,1] R ,

1
1
p 1
pq
px cos q + x sin q , x 0
f(x)=
x
x
0
.n = 0
admite primitive pe [-1,1] dar nu este integrabila pe R .
1
n
lim ( ( t 2 t 5 + t 8 t 11 + ... + ( 1 ) n t 3 n + 1 ) dt ) , t 1
XII.2. S se calculeze:
Prof. Grecu Vasile
XII.3. S se determine funcia f : R R , care ndeplinete condiiile:

a) f (0) = 0;
b) F ( x) + f ( x) = x, x R , (F o primitiv a lui f)
Prof. Grecu Vasile
XII.4. S se determine funcia f : (0, ) R cu proprietatea

2
F este o primitiv a lui f.
F ( x)
e dt + cos tdt = 0 , unde

t
XII.5. Se consider funciile f , g : [a, b ] R , continue cu proprietile:

a) f ( x + a ) = g (b x), x [0, b a ];
b) f ( x) + g ( x) 0, x [a, b ]
b
S se calculeze
Prof. Grecu Vasile
f ( x)
f ( x) + g ( x) dx .
a
Prof. Grecu Vasile
XII.6. Calculai:
prof. Nedeianu Dan
XII.7. Fie ( G, o) un grup necomutativ fata de o lege de compozitie notata

multivplicativ, cu elementul unitate notat cu e. Sa se arate ca daca x,y G satisfac
relatiile:
x6=e ; x4=y; x3y2=y2x3, atunci au loc si relatiile:
a) xy=yx;
b) (xy)3=xy2x8y;
prof. Marica Stefan
-46
46 -
PROBLEME PROPUSE
Soluiile unor probleme din numrul anterior al revistei
SSM
H
V.1. Dac n =impar obinem numere pare. Deci n=2. V.2. Numrul cutat este 24 3
5
V.3. 2007= 32 223= 32 (4+25+49+64+81)= 32 ( 2 2 + 52 + 7 2 + 82 + 92 ) = (3 2) 2 + (3 5) 2 +
(3 7) 2 + (3 8) 2 + (3 9) 2 = 6 2 + 152 + 212 + 24 2 + 27 2 de unde : a=6 ; b=15 ; c=21 ; d=24 ;
e=27
V.4. Ultima cifra a unui ptrat perfect este 0,1,4,5,6 sau 9, deci ultima cifra a lui n 4
poate fi 0,1,5,6 [u( n 4 )=0 u( n 4 -3)=7], [u( n 4 )=1 u( n 4 -3)=8], [u( n 4 )=5 u( n 4 3)=2], [u( n 4 )=6 u( n 4 -3)=3].Deci nu exist n N astfel nct n 4 -3 sa fie ptrat
perfect.
V.5. 33 + 43 + 53 = 63 a+b=3 (1); b+c=3 (2); c+a=3 (3); Scznd din (2) din (1) a3
3
3
c=0 (4). Adunnd (3) cu (4) a= de unde b= . c = . V.6. 9 > 8 32 > 23 (32
2
2
2
)669 > (23)669 31338 > 22007
(1); 576 > 512 242 > 29 (242)223 > (29)223 24446 >
22007 (2). Din (1) si (2) m > 22007. V.7. Prin verificare directa n = 0 este solutie.
Pentru n 1 deosebim doua cazuri.
Cazul I
- n par - 2n par si n5 par ) (2n + n5 ) par (1); (n2 par si 5n impar)
2
n
(n +5 ) impar
(2); Din (1) si (2) egalitatea nu are loc. Cazul II - n impar - ( 2n
par si n5 impar ) (2n + n5 ) impar
(3); (n2 impar si 5n impar) (n2 +5n) par (4);
Din (3) si (4) egalitatea nu are loc. In concluzie singurul numar natural ce verifica
ecuatia este n = 0.
VI.1. Fie d = (2n2+7,5n2+17) 5(2n2+7)-2(5n2+17)=1Md d=1. VI.2. Ultima cifr
a lui n4 poate fi 0,1,5 sau 6. Conform principiului lui Dirichlet al 5 lea numr va
avea ultima cifr 0,1,5 sau 6, deci exist dou numere a cror diferen se termin n
0 adic se divide cu 10.
VI.3. din m( A)+m( B)+m( C)=180 0 si notnd m( C)=x 0 x 2 +2x+x=180 0
x 2 +3x=180 0 x(x+3)=180 0 x(x+3)=12 15 x=12 0 C=12 0 , B=24 0 , A=144 0 .
VI.4. Fie ABC cu m( A)=90 0 .Considerm punctual M- mijlocul lui [BC]
AM=MB=MC AMB si AMC isoscel. Consideram punctual N ca fiind
intersecia mediatoarei lui [BC] cu [AC] NB=NC NBC isoscel. Consideram
punctual P mijlocul lui [BN] si cum ABN are m( A)=90 0 AP=PB=PN APB si
APN isoscele. Deci cele 5 triunghiuri isoscele sunt : AMB, AMC, AMC,
APB, APN
VI.5. Fie E simetricul lui B fata de A BF=FE BF+FD=EF+DF=ED=minim
Din AB=1 si AC= 3 BC=2 m( ACB)=30 0 BCE echivalent ED BC si cum
1
CA BE F=centrul de greutate al BCF AF= AC AC=3 AF
3
VI.7. Sa notam cu S membrul stang al ecuatiei. Pentru n = 1, S este o suma de 2006
fractii echiunitare, deci n = 1 S = 2006, adica n = 1 este o solutie a ecuatiei date.
Pentru n = 0, S este o suma de 2006 fractii supraunitare, deci n = 0 S > 2006.
Pentru n 2 , S este o suma de 2006 fractii subunitare, deci n 2 S < 2006. In
concluzie n =1 este unica solutie naturala a ecuatiei date
- 47 -
PROBLEME PROPUSE
VII.1. {2005;2006} VII.2. Din MN mediatoarea lui [EC] NCE NEC (1). Din
NC tangenta cercului circumscris CPD NCE CDF (2). Din (1)si (2)
FEC FDC CDEF inscriptibil m( FED)+m( FCD)=1800
900+m( FED)=1800 m( DEF)=900 DE EF.
VII.3. Ecuaia se mai scrie 3x-y+xy-3=2007 ; 3(x-1)+y(x+1)=2007 ; (x-1)(y+3)=2007
Cum 2007=32 223 avem x-1=1 x=2 si y+3=2007 y=2004 ; x-1=3 x=4 si
y+3=669 y=666 ; x-1=9 x=10 si y+3=223 y=220 ; x-1=223 x=224 si
y+3=9 y=6 ; x-1=669 x=670 si y+3 y=0. Soluiile sunt : (2;2004) ; (4;666) ;
(10;220) ; (224;6) ; (669;0)
VII.4. 3x ( 33 x+1 - 2 3x - 2 )= 3x 223. Cum 33 x+1 -2 3x - 2 si 223 sunt impare, obinem
3x = 32 x=2 ( 35 -2 32 -2=243-18=243-20=223 deci x=2)
VII.5. Vom demonstra in prealabil ca patratul oricarui numar intreg este de una din
formele m7, m7+1, m7+2, m7+4. Orice numar intreg este de una din formele : 7k,
7k 1,7k 2, 7k 3. Atunci (7k)2 = 7m ; (7k 1)2 = 7m + 1;
(7k 2)2 = 7m + 4;
2
(7k 3) = 7m + 2. Deducem ca pentru orice aN , numerele 7a+3, 7a+5 si 7a+6 nu
pot fi patrate perfecte. Daca n N, pentru a = 7n2 +4n avem 7a+4 = 7(7n2 +4n) +4 =
(7n+2)2. Pentru orice nN si a = 7n2 +4n avem ca 7a+4M si 7a+4 este unicul patrat
perfect al multimii M.
VII.6. Daca a,bZ si a<b, atunci a+1 b. Din inegalitatile din enunt deducem
x2 +3y +26 11z ; y2 +5z 10 9x ; z2 +7z 2 7y, iar prin adunarea lor obtinem
x2 +y2 +z2 +7x +3y +5z +14 9x +7y +11z care se mai scrie (x-1)2 + (y 2)2 +(z 3)2 0,
verificata doar pentru x = 1Z ; y = 2Z si z = 3Z valori ce satisfac prin inlocuire
toate
conditiile din enunt. VII.7. Pentru aZ avem a3 a = a(a2 1) = (a-1) a (a +1) 6 |
a3 a a3 a = 6m, mZ. a6 +4a4 5a2 = a6 + 5a4 a4 5a2 = a3(a3 +5a) a (a3 +5a)
= (a3 +5a)( a3 a) = [(a3 a) +6a ]( a3 a) = (6m +6a) 6m 36 | a6 +4a4 5a2
VIII.1. (a + 1)(2a 3) . VIII.2. E(x) = -(3x-1)2+2006 => E(x)=2006. VIII.3. a) Notm
3x + 4
1
1
3x+2=a i obinem F(x)=
b) X=0 c) F(0,(3))=4. VIII.4. Notam: =x si =y deci
3x + 1
a
b
x+y = 1
x 3 + x 2 y 2 + y 3 = x 3 + x 2 (1-x) 2 +(1-x) 3 = x3 + x 2 (1-2x+ x 2 )+1-3x +3 x 2 - x 3 =
= x 3 + x 2 -2 x 3 + x 4 +1-3x+3 x 2 - x 3 = x 4 -2 x 3 +4 x 2 -3x+1= ( x 2 -x) 2 +3( x 2 -x+1)-2=
3 9 1
3
1 1
=( x 2 -x) 2 +3( x 2 -x)+1 = ( x 2 -x) 2 +2( x 2 -x) + + =( x 2 - x+ ) 2 + > .
2 4 4
2
4 4
VIII.5. Fie I centrul cercului in ABC BI este bisectoarea ABA` si din teorema
IA
C
bisectoarei
=
(1) Din AA` bisectoarea BAC si teorema bisectoarei
IA` BA`
BA` c
BA`
c
ac
IA b + c
AA` p
=
=
. Atunci (1) devine
=
=
BA`=
A`B b
a
b+a
b+a
IA`
a
IA` a
AA` DA`
DA` p
DA` p
AA` p
AI b + c
Din IE||AD
=
= . Reciproc
=
=
=
IA` EA`
EA` a
EA` a
IA` a
IA`
a
si din (1) BI bisectoarea ABC dar {I}=AA` BI I -centrul cercului nscris in
ABC.
VIII.6. Din AL BE si DK BE AL || DK. Fie {F}=DK AC. Din CL=LK L este
mijlocul lui [CK] si deci AL este linie mijlocie in CFK A este mijlocul lui [CF]
-48
48 -
PROBLEME PROPUSE
SSM
BC BF. Cum in BEF,H
CBF isoscel si cum m ( ACB)=40 m( ABF)=90

D este ortocentru DE BF deci ED||BC (MC,DE)= (MC,BC) =45o pt. ca
MBC este dreptunghic isoscel.
MG 1
VIII.7. Soluie: Fie G centru de greutate al ABC
= ; Din AM mediana
MA 3
aria[GEM ] MG 2 1
1
aria[ABM] = aria[ACM]= aria[ABC]; Din GE|| AB
=(
) =
2
aria[ ABM ] MA
9
aria[GFM ] MG 2 1
1
1
aria[GEM]= aria[AMB]= aria[ABC]; Din GE || AC
=(
) =
9
18
aria[MAC ] MA
9
1
1
1
aria[GFM]= aria[MAC]=
aria[ABC]; Deci aria [GEF]=aria [GEM]= aria[ABC]
9
18
9
Reciproc: Din GM mediana in triunghiul GEF aria [GEM]=
1
1
aria[ABC]= aria[GEF]
18
2
aria[GEM ] 1 1 2
1
1
MG 2 1 2
Atunci aria [GEM]=
aria[ABC]= aria[AMB]
= =( ) (
) =( )
aria[ ABM ] 9 3
18
9
MA
3
MG 1
= si cum G (AM) - mediana G este centrul de greutate al triunghiului ABC.
MA 3
VIII.8. ( ) a,b,c R are loc (*) 2(a3 + b3 +c3 3abc) = (a +b +c)[(a-b)2 +(b-c)2 +(c-a)2].
Daca a+b+c 0 din (*) deducem ca a3 + b3 +c3 = 3abc a = b =c. Ecuatia din enunt
se mai scrie
(x2 +x +1)3 + (x2 -x +1)3 +1 = 3(x4 +x2 +1) (1). Notand x2 +x +1= a, x2 -x +1= b si 1=
c, obtinem a+b+c = 2x2+3>0 xRa+b+c0. Utilizand identitatea
x4+x2+1=(x2+x+1)(x2-x+1) ;
Cu notatiile facute, (1) devine a3+b3+13=3ab a=b=1x2+x+1=x2-x+1=1x = 0
solutie unica.
0
IX.1. demonstram in prealabil ca x,y,z >0 are loc inegalitatea

2
x y z
1 1 1
+ + ( x + y + z ) + + (*); Inegalitatea este echivalenta cu
y z x
x y z
x2 x y
x
x
x
x2
2 + 1 0 . Notam = t si avem
+
3
+
y2 z
y
y
y x
y
t 2 t + t 1 0
(*)
2
(t 1)2 (t + 1) 0
t
t 0 .
ra
1
( ra ) (1). Utilizand identitatile
rb
ra
obtine inegalitatea din enunt.
Pentru x = ra , y = rb si z = rc din
= 4R +r si
1
din (1) se
r
X.1. Prima ecuatie se mai scrie y = 2007x +2007-x + |x| (1). Observam ca (x0 , y0)
solutie (-x0 , y0) solutie. Din unicitatea solutiei (x0 , y0) = (-x0 , y0) x0 = 0.
Inlocuind x = 0 in (1) y = 2. Inlocuind x = 0 si y = 2 in a doua ecuatie a sistemului
obtinem a = 5. Vom demonstra ca pentru a = 5 sistemul are solutia unica (0, 2). In
- 49 -
PROBLEME PROPUSE
adevar din (1) y 2. Dar y 2 x 2 + 4 + y 3 + 1 x 2 + 4 + 3 5 x 2 + 4 + 3
0 x2 x = 0. Dar x = 0 y = 2, adica perechea (0, 2) este unica solutie a
sistemului.
XI.1. x=1, y=a f(1)f(a)+1=f(a)f(1)+f(a) f(a)=1
x=1, y=1, f(a)=1 f2(1)=f(1) f(1)=0 sau f(1)=1
Dac f(1)=1 cu y=1 f(x)+1=f( ax )+f(x) f( ax )=1 ( ) x>0 f(x)=1 ( ) x>0 si satisface condiiile
problemei.
Dac f(1)=0 cu y=1 1= f( ax ) + f( ax ) f( ax )=1- f(x) si cu f( ay )=1-f(y) n ipoteza se obine
f(x)f(y)+1=(1- f(x))(1- f(y))+ f(xy) f(xy)=f(x)+f(y)
x,y>0 (*)
a =1-f
Se deduce si f( a14
=n
f
=n
[din
f
cu x=1 si f(1)=0 f(a)=1]
a2
....
a
)
(a)
(
)
(x)
x
43
n
Deci f(a )=n , n N

n
Analog 1=f( a1m42

.......
a m )=m f( a m ) f( a m )=
43
m
1
f( a r )=r,
m
rQ+* 0=f( a r a r )=r+f( a r )
f( a r )=-r ( ) rQ+* f( a r )=r, ( ) rQ, ( ) x R*+, () y R a.. x=ay. Fie yn y ay n ay=z.

Deci f(x)=f( a y )=lim f( a yn )=lim yn=y=log a x
x R*+ Singurele funcii sunt: f(x)=1 si f(x)=log a x .
De fapt soluia ecuaiei funcionale (*) (cu f(1)=0) n mulimea funciilor continue cred ca e
cunoscut.
XI.2. Pentru n natural din nemarginirea functiei exista xn cu proprietatea ca f(xn)>n.
Din lema lui Cesaro (xn ) care este marginit de a si b contine un sir convergent.
XI.3. Construiesc u:(a,b)(0,) ,de gradul I, u(a)=0 si u(b)=.Este bijectie.
Notez v(x) = ctg(x), v:(0,) R care este evident bijectiva. Iau f=vou.
-50
50 -
Concursuri
SSM
H
Olimpiada Naional de matematic

- 2006-2007 Numele i prenumele
PUICAN TIBERIU
CARAPENCEA CONSTANTIN
CROITORU RAZVAN
TIGORA ANDREI
Clasa
Scoala
VI
IX
IX
XI
CNT
CNT
CNT
CNT
Profesor
Premiul
PRAJEA MANUELA
PAPONIU DANA
PAPONIU DANA
CAINICEANU GH
Mentiune MEC
BRONZ
BRONZ
BRONZ
Rezultate obtinute de elevii mehedinteni la concursuri de

matematica in anul 2007
Concursul interjudetean Gh. Titeica
Mentiune (individual)
Mentiune (echipaj V-VI)
Carapencea Constantin
Zamfirescu Simona
Tanase Diana
(prof. Paponiu Dana)

(prof. Gimoiu Iuliana)
Concursul interjudetean de matematica ION CIOLAC

Craiova,28 aprilie 2007
Clasa a V-a
Premiul al III-lea
Mentiune
Clasa a VI-a
Mentiune
Clasa a VII-a
Mentiune
Clasa a VIII-a
Premiul al III-lea
Mentiune
Premiul I
Premiul al III-lea
Premiul al II-lea
Clasa a IX-a
Clasa a XI-a
Clasa a XII-a
Ciuciu Laurentiu
Ciuta Cora
Dragomir Andrei
Ciobanu Diana
Gheorghe Bogdan
Stefan Andrei
Zamfirescu Simona
Tanasie Denisa
Gimoiu Ruxandra
Sbarcea Alexandra
Georgescu Ana
Badea Beatrice
Limban Rares
Grosu Vlad
Andreescu Madalina
Papa Florin
Popescu Edward
Tigora Andrei
Rapcea Mihai
prof. Prajea Manuela

prof.Gimoiu Iuliana
prof.Gimoiu Iuliana
prof.Gimoiu Iuliana
prof.Gimoiu Iuliana
prof. Cainiceanu Gheorghe
prof. Antonie Rodica
prof. Paponiu Dana
prof. Paponiu Dana
prof. Paponiu Dana
prof. Paponiu Dana
Concursul interjudetean de matematica distractiva Arhimede

Premiul I
Mentiune
Barbuti Alexandru (clasa a VI-a)

Andreescu Madalina (clasa a VII-a)
prof.Gimoiu Iuliana
prof. Antonie Mihaela
- 51 -
Concursuri
Concursul interjudetean de matematica N. Paun
Rm Vilcea - 9 decembrie 2006
Mentiune Clasa a VII-a Grosu Vlad
Concursul interjudetean de matematica Micul Arhimede,

Craiova,dec.2006
Clasa a V-a
Mentiune
Clasa a VI-a
Mentiune
Ciuciu Laurentiu
Puican Tiberiu
Nicolae Andrei
Voicu Razvan
Concursul national VRANCEANU PROCOPIU

Clasa a IXa
Teil Bianca
prof.Prajea Manuela
prof.Prajea Manuela
prof.Prajea Manuela
prof.Prajea Manuela
Bacu 17.11.2007
Meniune
Barajul National CANGURUL Bucuresti

Numele i prenumele
Profesor
Premiul
Sosu Cristian
Tigora Andrei
Pit-Rada Andrei
Cretu Andrei
Paponiu Dana, Pit Rada Vasile

Giugiuc Leonard, Pit Rada Vasile
Cainiceanu Gh., Tesila Cornelia
Paponiu Dana, Pit-Rada Vasile
Cainiceanu Gh, Tesila Cornelia
Premiul I
Premuil II
Premuil II
Premiul III
Premiul III
excursie in Franta
tabara Poiana Pinului
tabara Poiana Pinului
Barajul National CANGURUL Mehedinti

Clasa a III-a
Popescu Cristiana
Raveanu robert
Firuti Cristi
Yassin Alexandra
Benga Cristina
Modoaca Ana Maria
Talpesi Laurentiu
Merisanu Costinel
Arbanasi Eliza
133,75
133,75
125
122,5
104,75
98,75
95
93
90
Clasa a V-a
Puican Tiberiu
Ionas Ioana
Benga Andrei
Lupuleti Catalin
130,75
115,5
112,75
104,75
-5252 -
Clasa a IV-a
Banica Teodor
Chirita Dan
Cebuc Razvan
Novac Andrei
Pacala Georgiana
Verghelet Maria
Ionica Alexandru
Suta Adrian
Oprea Alina
Rosoga Augusta
Surdulescu Alexandru
Ilioaia Pirvulescu Bianca
Radu Clara
Clasa a VI-a
Mitran Dragos
Voicu Razvan
Arbanasi Emil
Badea Beatrice
Ciontea Stefan
143,75
143,75
138,75
133,75
126,75
123,75
122,5
122,5
121,25
116,25
112,25
108,5
105
127,75
117,5
114
112,75
112,75
Concursuri
Concursul interjudeean N. Coculescu
Slatina 30 XI-1 XII 2007
Ziua I
Pogcean Victor
Puican Tiberiu
Teil Bianca
Croitoru Rzvan
clasa
clasa
clasa
clasa
clasa
a
a
a
a
a
V-a
VI-a
IX-a
X-a
X-a
meniune
meniune
premiul III
meniune
meniune
Ziua a II-a
Prencea Cassian
Pogcean Victor
Puican Tiberiu
Teil Bianca
clasa
clasa
clasa
clasa
clasa
a
a
a
a
a
V-a
V-a
VI-a
IX-a
X-a
meniune
meniune
meniune
meniune
meniune
SSM
H
AMC 10, februarie 2007 CNT

Seitan Mihaela
Pit Rada Andrei
Nica Flavius
IX
IX
X
100,5p
99,5p
99,5p
AMC 12, februarie 2007 CNT

Tigora Andrei
Turturea Roxana
Rapcea Mihai
XI
XII
XII
IX
114p
100,5p
97,5p
94,5p
Spring 2007 Meet

Individual team scores and a breakdown of the results can be seen
High School, 1-1200 students
First Place: AAST Mu A (AAST), with 21 out of 25 correct

Second Place: Howard Area Homeschoolers HSB (Howard Area Homeschoolers), with 19
out of 25 correct
Third Place (tie): Red Rhinos (Taft School), Lakeside Alpha (Lakeside), Detroit Country
Day Blue (Detroit Country Day School), New Mexico's Royal Flush (Albuquerque Academy),
with 18 out of 25 correct
Honorable mentions go to RC Dream Team (Robert College of Istanbul), Greenhill
(Greenhill School), Wheatley Wildcalcs (The Wheatley School), Detroit Country Day Gold
(Detroit Country Day School), Lakeside Beta (Lakeside School), Iolani Raiders (Iolani
School), Amazons (Taft School), Revere A (Revere High School), Blazers (Great Neck North
High School), Worcester Academy (Worcester Academy), Tatnall Hornets (The Tatnall
School), CNTraianL1 (National College Traian), AAST Alpha (AAST), Erke A. S. (Robert
College of Istanbul), MSMS -Team Triangle (Mississippi School for Math and Science)
- 53 -
Concursuri
CNTraianL1
Supervisor Paponiu Dana
Start 1730 GMT (2030 Ro)
Stefanoiu Anca
Dagadita Monica
Croitoru Razvan
Tigora Andrei
Turturea Roxana
Middle School, 401 students and larger

First Place (tie): ghetto (Redwood Middle School), Manchester Middle A (Manchester
Middle), Asian Radicals (Boulan Park Middle School), Tiger Cubs (SOUTH PASADENA MIDDLE
SCHOOL), CMS undefined (Cupertino Middle School), with 13 out of 15 correct
Honorable mentions go to HCI Team A (Hwa Chong Institution), Jordan Boys (JJ Jordan
Middle School), Poh-Tah-Toh Greece (Suncrest Middle School), Almost Nationallers
(Hamilton), Cat Number Crunchers (AMCMS), Lions 1 (Hyde Middle School), Weebo (St.
Margaret Mary), Life equals Math plus Math (Highland Park Middle School), Numero Uno
(NYC Lab School), Panther 2 (Kennedy), Binomial Bees (Honey Creek Middle School),
Manchester Middle D (Manchester Middle), Team Ninja Penguin (Fairview Middle School),
Powell Maroon team (Powell Middle School), Knights Two (St. John's School), The Coach Eds
(Simmons Middle), Panther 5 (Kennedy), Two Plus Two Equals Five (Kellogg Middle School),
Hunter Spazzy Pi People (Hunter College High School), Hobos (Hanes Middle School), French
Onions (Honey careke MS), Math Eagles (Jefferson Middle School), BAM Knights (Buist
Academy), Fluffy Puffy Pink Marshmallows (Suncrest Middle School), Blah (Del Webb Middle
School), Xenocide (International School of Beijing), JJBEAT (Jackson Heights Middle School),
Geek Squad (East Pennsboro Middle School), CNTraianG (National College Traian), Dawg 1
(Rolla Jr. High)
CNTraianG
Supervisor Cainiceanu Gheorghe
Start 17 GMT (20 Ro)
Papa Florin
Agape Mihai
Asproniu Robert
Popescu Edward
Andreescu Madalina
Grosu Vlad
C.Time Trial Decembrie 2006

Place
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
-5454 -
Score
240
230
230
215
201
187
184
184
173
166
155
153
152
152
150
149
School Name
Vestavia Hills High School
Grissom High School
Palo Alto High School
Saratoga High School
Homestead High School
The Harker School
National College Traian
Klein High School
Hon. Vincent Massey Secondary School
East Brunswick High School
Canyon del Oro High School
Cherry Creek High School
Pullman High School
Parkview High School
Grace King High School
Skyline High School
City
Vestavia Hills
Huntsville
Palo Alto
Saratoga
Cupertino
San Jose
Klein
Windsor
East Brunswick
Oro Valley
Greenwood Village
Pullman
Lilburn
Metarie
Salt Lake City
State
AL
AL
CA
CA
CA
CA
ROM
TX
ONT
NJ
AZ
CO
WA
GA
LA
UT
Concursuri
17
18
19
20
21
22
23
24
25
147
141
140
138
137
131
128
126
125
Ladue Horton Watkins High School

Hellgate High School
Columbus High School
Singapore American School
Milpitas High School
Mountain View High School
Texas Academy of Mathematics
Bob Jones High School
Moses Lake High School
St. Louis
Missoula
Columbus
Singapore
Milpitas
Vancouver
Denton
Madison
Moses Lake
MO
MT
GA
SG
CA
WA
TX
AL
WA
SSM
H
Clasa a IX-a
Place
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Score Student Name

60 Alan Chou
56 Lynnelle Ye
54 Alec Patterson
52 Damien Jiang
50 Nikhil Bhargava
50 Rolland Wu
46 Jeanette Chin
44 Pulak Mittal
43 Prastuti Singh
38 Aidan Shackleton
37 Sam Bankman-Fried
36 Carapencea Constantin
36 Erika Ji
36 Avani Shah
33 Lucy Shen
32 Mehrdad Niknami
32 Alexandru Crivac Cristina
32 Orbu Alexandra
31 Avi Arfin
30 Dave Paraharaj
29 Craciunescu Marian
29 Boru Wang
29 Ryan Hu
28 Marin Andreca Cristina
28 Max LaVictoire
School Name
Grissom High School
Cary Academy
The Harker School
Klein High School
Pullman High School
Crystal Springs Uplands
Klein High School
Klein High School
Grissom High School
The Westminster Schools
City
Huntsville
Palo Alto
Missoula
Cary
Palo Alto
Saratoga
San Jose
Klein
Pullman
Missoula
Hillsborough
Palo Alto
Klein
Klein
Cupertino
Palo Alto
Huntsville
Lilburn
Cupertino
Atlanta
State
AL
CA
MT
NC
CA
CA
CA
TX
WA
MT
CA
ROM
CA
TX
TX
CA
ROM
ROM
CA
AL
ROM
GA
CA
ROM
GA
School Name
Grace King High School
White Station High School
White Station High School
Texas Academy of Mathematics
and Science
The Harker School
Skyline High School
City
Metarie
Vestavia Hills
Vestavia Hills
Memphis
Cupertino
Memphis
Denton
State
LA
AL
AL
TN
CA
TN
TX
Vestavia Hills
Vestavia Hills
San Jose
Vestavia Hills
Salt Lake City
AL
AL
CA
AL
UT
Clasa a XI-a
Place
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Score Student Name

77 Tong Chen
68 William Desmond
68 Liangsha Xu
67 Shawn Pan
67 Drew Haven
64 Jun Song
64 Vinay Ramasesh
64 Anne Weng
61 John Huang
61 Charlie Fang
61 John Reinhardt
60 Kyu Young Kim
- 55 -
Concursuri
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
60 Tigora Andrei
60 Colleen Lee
60 John Hu
60 William Li
57 Eric Yang
56 Tony Choi
56 Michael Jiao
56 Peter Chien
55 David Choy
54 Pei-Ann Lin
54 Hayden Jensen
54 Jason Sun
54 Katy Jaramillo
54 Huijia Wu

Grissom High School
Klein High School
McNeil High School
Grissom High School
East Brunswick High School
Kamehameha Schools
Moses Lake High School
Hoover High School
Bob Jones High School

Palo Alto
Huntsville
Klein
Austin
Huntsville
East Brunswick
Saratoga
Honolulu
Vestavia Hills
Moses Lake
Vestavia Hills
Hoover
Madison
ROM
CA
AL
TX
TX
AL
NJ
CA
HI
AL
WA
AL
AL
AL
Clasa a XII-a
1
2
3
4
5
6
7
8
9
88
84
84
74
74
67
67
64
64
Seva Tchernov
Linda Liu
Evan Zhao
Zhenya Kaliberova
Adrian Sanborn
Mark Doss
Will Johnson
William Drobny
Matthew Nubbe
10
11
12
64
63
58
Kenneth Torug
Joel Turtle
Andrew Chien
13
14
15
16
58
57
57
57
Di Wu
Andrew Chou
Jim Randa
Chester Chen
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
56
55
54
54
54
54
54
53
53
53
Andy Kong
Sbarcea Razvan
Eric Chatterjee
Will Fletcher
Zane Blanton
Justin Chin
Nancy Yan
Tony Yin
Kevin Chen Ni
April Zhang
-5656 -

Columbus High School
Inglemoor High School
Huntsville High School
Texas Academy of
Mathematics and Science
Pullman High School
Texas Academy of
Mathematics and Science
Sycamore High School
Hon. Vincent Massey
Secondary School
Eastlake High School
The Harker School
Pullman High School
Skyline High School
Sycamore High School
Vestavia Hills
Lilburn
Vestavia Hills
Vestavia Hills
Palo Alto
Columbus
Kenmore
Lilburn
Huntsville
AL
GA
AL
AL
CA
GA
WA
GA
AL
Denton
Pullman
Saratoga
TX
WA
CA
Denton
Vestavia Hills
Vestavia Hills
Cincinnati
TX
AL
AL
OH
Windsor
Sammamish
Missoula
Lilburn
San Jose
Vestavia Hills
Pullman
Salt Lake City
Cincinnati
ONT
ROM
WA
MT
GA
CA
AL
WA
UT
OH
Concursuri
COLEGIUL NATIONAL GH. TITEICA
FIRST IN MATH
SSM
H
In vara anului 2007, doamna profesor de matematica Irina Zaman, a

participat la o videoconferinta interactiva in cadrul cursurilor de vara ale
profesorilor din New Jersey,Universitatea Rutgers,SUA
Harriet Schweitzer,directorul acestui program a oferit,promotional, un
ID si o parola pentru acces gratuit pe pagina web FIRST IN MATH, unei
grupe de elevi a doamnei profesor.
In septembrie-octombrie 2007 au fost selectati 15 elevi din clasa a VIIa, cei mai buni la matematica si engleza,dintre cei care au dorit sa participle la
acest concurs online; apoi, doamna profesor a dat fiecarui elev cate un card cu
id-ul echipei si parola personala. Concursul dureaza din noiembrie pana in
iunie si elevii pot lucra pe internet la orice ora, acumuland astfel puncte care ii
fac sa participle la clasament alaturi de elevii americani.
Concursul dezvolta atentia, perspicacitatea, fixeaza concepte
matematice, imbunatateste cunostiintele de limba engleza, si are probleme
editate intr-un mod atractiv, contra cronometru.
Dupa o luna de la inceperea concursului elevii au intrat deja in top
100 al liceelor din State situandu-se pe locul 20 la data 7.11.2007. Aceste
clasament se realizeaza pe baza punctajului mediu al echipei si se modifica
zilnic in fuctie de cat lucreaza fiecare participant.La data de 22.11 liceul era
deja pe locul 5 in top 100 iar punctajul mediu era de 1932,5.
In clasamentul elevilor au intrat deja Florescu Alexandru (locul 9),
Fanea Alexandru(loc 67), Mituletu Madalina (loc 78) in topul 100 al elevilor de
clasa a VII-a.
Acesta este clasamentul echipei la data de 22.11.2007:
Avg Stickers
Per Student
Avg Stickers
Per Student *
100
Students
Playing
Team
Name
2,975.3
297,527
22
union15pa
2,407.6
240,760
25
omaha77pa St Thomas Aquinas
PA
2,127.5
212,746
28
ingot85pa
Aquinas Academy
PA
1,932.5
193,253
15
sox49us
Gheorghe Titeica MS/HS
US
1,860.3
186,026
19
leo71wi
Van Brunt Elem-Middle School
WI
1,732.2
173,222
36
fiji93ia
St. Benedict School
IA
1,583.9
158,391
34
soccer9pa
Spruance ES
PA
1,378.5
137,850
22
mighty7ga
Lewis Frasier Middle School
GA
1,333.7
133,372
32
alert91pa
AMY Northwest
PA
10
1,207.9
120,794
33
tribe65pa
AMY Northwest
PA
School Name
Our Lady of the Most Blessed
Sacrament School
State
PA
- 57 -
Concursuri
05sox49us
03sox49us
09sox49us
14sox49us
10sox49us
04sox49us
06sox49us
13sox49us
01sox49us
07sox49us
02sox49us
08sox49us
11sox49us
12sox49us
15sox49us
64583209303227202036177815481500148614101104717 378 952 700 -
Alexandru Florescu
Alexandru Fanea
Madalina Mituletu
Stefan Ciontea
Gabriela Negrea
Dan Fanea
Costin Gavriloiu
Cristian Tolea
Emil Arbanasi
Alexandru Ghitu
Laurentiu Cercega
Radu Haidet
Diana Oprea
Roxana Sabiescu
Roxana Gradinaru
Concursul este incadrat in proiectul P.I.M. (Primii In Mate) al catedrei de

matematica de al C.N.Gh. Titeica. n luna iunie sa va face clasamentul final.
Elev Florescu Alexandru,elev cls a VII-a B
C.N.Gh.Titeica,Dr.Tr.Severin
data:22.11.2007
-5858 -
REZOLVITORI
SSM
H
Colegiul National Traian

Prof.Gh.Cainiceanu - clasa a VII-a Toma Octavia, Slama Maria, Pavel
Cristian, Mitroi Roxana clasa a X-a Ularu Ancuta, Picu Bianca, Gridan
Iulia, Vulcanescu Adela, Buda Maria, Boboiceanu Silvia, Budirinca
Alexandru, Tanasescu Vlad, Stuparu Constantin, Nistor Ovidiu, Nicolescu
Andra, Franculescu Diana, Zaharia Mihaela, Nica Flavius, Cerga Alina,
Bolbotina Alexandru, Voicu Andreea clasa a XI-a Vasilcanu Dragos,
Georgescu Alin, Cristea Valentina.
Prof.Paponiu Dana clasa a VIII-a Fulga Iulia, Agape Mihai, Andronic
Adina, Caplea Luminita, Ciolan Serban, Ciresanu Cornelia, Dorin Cristian,
Dragulescu Irina, Ghelbereu Doris, Gherghinescu Sorina, Marina Dragos,
Minescu Madalina, Popa Andreea, Popescu Cristina, Nica Mihai, Bondoc
Ana-Maria, Papa Florin, Tita Andreea, Zdrafcu Cristiana, Bechir Eugen,
Popescu Edward, Campeanu Alin, Iacob Florin, Ioneanu Larisa
Prof.Prajea Manuela clasa a V -a Popescu Corneliu, Afrim Nicola Cornelia,
Gherghe Bogdan, Tanasie Valentin, Preda Diana, Dutoniu Andrei, Ciuciu
Laurentiu, Semen Maria, Ciuta Cora, Mandea Andreea, Munteanu Ema
Maria, Trancota Diana, Visan Cosmina, Dragomir Andrei, Ciobanu Diana,
Marangoni Giuliana, Turturea Maria, Pantelimon Elena, Puican Tiberiu,
Barbulescu Ramona, Yassin Ayllin, Marzoca Cezara
Liceul Teoretic Gh. ieica
Prof. Irina Zman clasa a VI-a Florescu Alexandra, Fanea Alex, Fanea
Dan, Mituleu Daniela, Sbiescu Roxana, Grdinaru Roxana, Arbnai Emil,
olea Cristian, Negrea Gabi, Oprea Diana, Ciontea tefan, Corega Laureniu,
Coman Mihai, Cincan tefan, Plea Alin, Iovnel Andra
Scoala general Nr.11
Prof. Victor Saceanu clasa a-V-a ANGHEL ALEXANDRA (8), BUDECAN
COSMIN (8), CORCI SORIN (8), DRONDU ILEANA (8), GURAN FLORIN (8),
IRINEI ALEXANDRU (8), NICOLIK ISIDOR (8), PITIC ELENA (8)
- clasa a-VI-a CAMENI DANIEL (8), CRJOI ALIN (8), DOLOF BOGDAN (8),
GDEA CTLIN (8), MIHESCU CTLIN (8), MU DIANA (8),
STNCIULESCU SIDONIA (8), VRVOREANU ALEXANDRU (8).
-clasa a-VII-a BUIC ELENA (10), BETELEI CLAUDIA (10), CILIBIU
CLAUDIU (10), COVRESCU LAURENIU (10), CUITOI ELVIS (10),
DUMITRACU RAMONA (10), GIUBEGA MARIA (10), IANCU PUIU NICUSOR
(10), MARCIN BIANCA (10), PCAL LOREDANA (10), POPESCU
LAURENIU (10), STOENIC ROXANA (10), OCTE GEORGIANA (10).
-clasa a-VIII-a CIRJOI VALENTIN (12), GHI GABRIELA (12), MNDRUI
CRISTI (12), MLADIN ELVIRA (12), MUNTEANU TEFAN (12), SRBU
VALENTINA (12).
- 59 -
COLABORATORI
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
prof.
dr. Gh.Cainiceanu
Pit- Rada Marica
Pit- Rada Vasile
Emilia Raducan
Dan Nedeianu
Nicolae Talau
Antonie Rodica
Maria Marica
Liliana Niculescu
Manuela Prajea
Daniel Sitaru
Dana Paponiu
Eleodor Popescu
Constantin Giugiuc
prof. Grecu Vasile

prof. Giugiuc Leonard
prof. Victor Sceanu
Prof.dr. Daniel Stretcu
Prof. Chirfot Carmen
Prof. Chilea I on
prof. Marica tefan
inst. Roman Ana
inv. Mldinoiu Elena
elev Florescu Alexandru
elev Otilia Stretcu
elev Bogdan- Lucian Nu
elev Mariescu Radu
Colectivul de redacie:
Gheorghe Ciniceanu
Dan Daniel
Paponiu Dana
Ungureanu Octavian
Popescu Eleodor
Sceanu Victor
Chilea Ion
Decembrie 2007
60
- 60 -
Prajea Manuela
Nnui Dan
Nedeianu Dan
Sitaru Dan
Stretcu Daniel
Rducan Emilia

Limbă

RMM 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RMM 7

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Cuvnt nainte din partea colectivului redacional

Concursului interjudeean Petre Sergescu - Ediie a III-a

Teme pentru grupele de performan

Premianii concursurilor din 2007

Au trecut deja cinci ani de cand prin stradaniile unui grup de

25. PAOLA BONACINI

31. ELENA BARAN

LOCAL ORGANIZING COMITEE

SPONSORS AND CONTRIBUTORS

Prof. Dan Nedeianu,Drobeta

Eleodor Popescu, Drobeta Tr. Severin

2) Fie ABCD un paralelogram in care m()<90 si bisectoarea unghiului A intersecteaza (CD) in E.

Daca a , b , c > 0 sa se arate ca:

Prof . Manuela Prajea ,Drobeta

3) In trapezul ABCD oarecare cu baza mare CD se dau [AB]=[BC]=a ,

b) Calculati distanta de la punctul V la dreapta CN .

Prof . Dan Nedeianu,Drobeta

2) Fie sirul de cifre 123456789101112131415......, obtinut prin scrierea numerelor naturale in

si n * fixat. Precizati in ce caz avem egalitate.

x lg( 2 x) + y lg( 2 y ) 2( x + y ) lg( x + y ) ,

3) Se considera functiile f: Q Q care satisfac simultan conditiile:

Prof. Manuela Prajea,Drobeta

Prof. Constantin Giugiuc.Drobeta

Prof. Manuela Prajea,Drobeta

3) Se considera sirul (an )n0 dat de relatia de recurenta:

Sa se determine formula termenului general.

Prof. Daniel Sitaru,Drobeta

a). Aratati ca : ch 2 x - sh 2 x = 1 , ( ) x R; shx chy + shy chx = sh (x+y), ( ) x,y R; f este

a) Calculati primitiva : (1 + x cos x) e

b) Fie x R. Definim sirurile (x n ) n 0 , (y n ) n 1 , astfel: x 0 = x,x n +1 = x n + 1 + xn2 , ( )n N

Presedintele Filialei Mehedinti

Deoarece geometria n totalitatea ei este bazat numai pe demonstraii de

n realizarea demonstraiilor sunt necesare urmtoarele dou observaii:

Prof. IONIC CONSTANTIN

CONSIDERAII METODICE PRIVIND

Prof. Mandrei Ana

Punctele -2 i 2 sunt puncte de minim global, iar

originea este un punct de maxim local;

f derivabil pe ( 1,1) \ {0} i f ( x ) 0 ,

Uneori se scrie c = c x i ca atare, f ( x ) f (a ) = ( x a ) f (c x )

f ( x0 ) exist i f ( x ) = . Dac limita este finit, atunci f este derivabil n x 0 .

Dac f nu este continu n x0 , atunci

f nu este continu n punctul x = 0 .

lim f (x) = 2 f (0)

aceast condiie nu este i necesar.

4. Teorema lui Darboux

de spea a doua. Ea ar putea fi derivata altei funcii.

FOTI ELEVI MEHEDINENI

D.Beltita fost elev la Liceul "Traian" in perioada 1985-1989.

Identitatea Sophiei Germain

Artai c pentru n>1, numrul n4 + 64n nu este prim.

Artai c a = 4789 + 7894 nu este prim.

4789 + 7894 = 7894 +4 ( 4196 ) 4 i

folosind demonstraia identitii Sophiei

= 7894+4 (4196 ) 4 +4 789 2 (4197 ) 2 -4 789 2 (4197 ) 2 =

C = 3 + 5 + 8 + 12 + 17 + 23 + ... ... ... , D = 3 + 5 + 9 + 15 + 23 + 33 + ... ... ... .

Enun: Dac n N , s se calculeze suma, folosind o metod figurativ

Calculnd suma tuturor elementelor dispuse pe cele n linii (fcnd

3. Se d figura de mai jos cu n linii, format din numere consecutive:

1)Inegalitatea dintre media aritmetic (MA) i media geometric(MG):