ANALELE STINTIFICE ALE UNIVERSITAT “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAS! $tlinfe Economice GLOBALIZAREA SI MIGRATIA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA CATALIN CLIPA® Globalization and workforce migration from Romania Abstract ‘We cannot discuss about globalization without considering the migration of labor force. Everywhere in the world there are problems related to the opportunities ofemployment. People cannot find a job because there are too many specialists in a certain domain. In the same time, companies are confronted with a shortage of skills in some areas. The migration of human capital comes to solve these problems, but it is generating other problems. The migration has advantages and disadvantages for both parts implied in the process. For the sending country, exporting human capital is a loss in added value, which could be used inside the country for a sustainable economic growth. For the receiving country, the effects are positive: decreasing the deficit of ‘workforce, limiting the process of workforce ageing, contributions to production and exports. For the workers and their families the effects are diverse, but this sold is positive. Keywords: globalization, workforce migration, Buropean policies, employment, migration effects, Context Termenul globalizare este unul destul de recent intrat In vocabularul roménilor aruncati destul de brusc intr-o curs’ pentru dezvoltare. Lumea a devenit un singur sistem societal, ca rezultat al dezvoltarii legaturilor de interdependenfi care ne afecteazi pe fiecare dintre noi. Sistemut global nu este doar unul in care se dezvolti si evolueazt societi{i particulare si distinote, ci ef devine un sistem nou in care existd legituri sociale, economice $i politice, legaturi de comunicafii care nu cunosc granife fntre state, Acest sistem nou vine sa limiteze acfiunea subsistemelor componente gi influenteaz4 soarta celor care triiiesc in fiecare dintre.ele. Pe parcursul istoriei au existat diferite sisteme filosofico-economice. Pe undeva toate au avut ca finti globalizarea. Dact ne referim !a dou dintre cele mai relevante, putem s& diferentiem socialismul si capitalismul. Socialismul urmirea tranzifia spre comunism, crearea unei lumi utopice in care tofi si fie egali pe toate planurile. Evident a fost un esec. Cauzele nu rezida in faptul ci acest lucru nu a putut fi realizat la nivel de idei, ci mai degrab& ele trebuie cdutate in lucrurile simple, acolo unde oamenii au fost depirtafi de rezultatele muncii lor, de proprietatea lor si astfel gi-a pierdut orice motivatie * sistent universtar la Universitatea Alexandru loan Cuza” lagi, Fecultaten de Economie $i Administrarea Afacerilor92 CATALIN CLIPA de a munci mai mult. Capitalismul, opus socialismului, promoveaz’ ideca de diferentiere folosind criterii cantitative gi calitative si prin urmare cel ce munceste mai mult si mai bine este Indreptafit s& cfstige mai mult. Concurenfa este cea care regleazé piafa si in timp aceasta a suferit modifictsi ducénd la o concentrare a capitalurilor in anumite regiuni. Competitia pentru acapararea de noi teritorii, resurse naturale si fort de muncd ieftind s-a extins si asupra informatici. Apar noi strategii comerciale, politice si chiar militare. Rotul statului a sciizut dramatic si corporatiile transnafionale fac acum jocurile. Toate acestea au determinat statele st-si revizuiasc& atitudines si si opteze intre individualizare si globalizare. Individualizarea inseamni inchidere intre granife, rupturé de realitatea economic si o descoperire a economiei in fata produselor strine in momentul tn care barierele cad. Globalizarea lirgeste cadrele determinate ale schimbarii la nivel mondial si inseamn’ mai mult dec&t comunicafii prin sateliti, corporatii transnationale si probleme ecologice. Legiturile dintre diferite economii devin mai profunde si globalizarea permite extinderea concurenfei intre state in diferite domenii, cea ce duce la o crestere a eficienfei folosirii resurselor si o crestere a satisfacerii nevoilor. ‘Migrajia forfei de munc& in acest context caracteru! rigid al forjei de munc& este o problemd in majoritatea economiilor de piafai. Peste tot in lume se giisesc oament care nu se pot angaja pentru ci existé un surplus de specialisti in anumite domenii, in timp ce numeroase organizafii nu gisesc personal calificat pentru munca in alte sfere de activitate. Neconcordanfa cererii cu oferta de munck pe baza, specializarilor cerute si oferite din anumite regiuni duce ta aparitia somajului de natur&'structurald. fn cazul in care persoanele din aceste regiuni nu Pot sau nu doresc s& realizeze o conversie profesional’ solufia frecvent aplicat este schimbarea regiunii, respectiv a firii de exercitare a profesiel. Un alt motiv care determin’ munca intr-o alti {ard este dat de un dezechilibru intre venituri pe de o parte si competentele profesionale pe care le are o persoan’. Acest lucru se intampla in irlle cu un nivel de trai mai scizut, aflate in tranzifie. Roménia se incadreazi gi ea Ta aceastt categorie, aici posibilititile de a gisi un loc de munci acceptabil find destul de limitate, un specialist cu bune calittti profesionale fiind platit mult mai: putin decdt in farile occidentale. Solutia? - angajarea fn stréinttate, convenabil& din punct de vedere material, dar mai pujin din punct de vedere sentimental, Se estimeazi ci aproximativ 12% din gospodariile romAnesti au membri plecafi in strainState, care trimit bani familiilor din fara. Consecinja acestui fapt este cA in Romfnia intr anual in jur de 2 miliarde de euro din transferuri, lucru care contribuie semnificatiy la reducerea balanfei de plati, Fenomenului de migrafie i se asociazi o serie de avantaje gi dezavantaje economice. Fluxurile migratorii aduc beneficii sau pierderi pentru cei pe care fi afecteazi, Aceste aspecte menfionate schimbi viziunea asupra migrafiei, ea devenind un instrument de politic’ economic& si social. Politica va fi una de deschidere pentru migratia est-vest cu scopul acoperirii deficitului de munca slab calificati gi, pe de alta parte, una de intensificare a atragerii temporare sau definitive de creiere pentru a susfine progresul prin tehnologii performante si, implicit, prin resurst uman& cu pregatire de varf pentru vest-est. Pentru prima categorie (est-vest) existi limitiri cantitative, in funcfie de mirimea deficitului, realizate prin contingentarea fluxurilor pe meserii siGlobalizarea $i migratia forfel de munc& din Roménia, 33 profesii. Pentru a doua categorie se va intensifica competitia intre statele primitoare pentru atragerea personalului care si acopere deficitul de inalti competent, conditie pentru dezvoltarea jirilor membre ale UE si nu numai. Aceste fluxuri vor fi limitate pe termen mediu-lung deoarece are loc un proces de imbitranire demograficd in farile est- europene gi creste deficitul de forfi de muncd in firile de origine. Practic prin migratiune are loc un transfer al tmb&trariirii demografice si nu o incetinire.a acestui proces. [Vasile Pert, 2003, p.180] Globalizarea si internationalizarea pietelor determina noi componente migratorii, o fluiditate sporit& a deplasarilor teritoriale, fenomenele migratorii temporare avand o semnificafie aparte [Institutul European din Roménia, 2004, p.17]. La scaré. mondial migrafia este relativ redusa, cca, 3% din populafia lumii. Desi fluxuri migratorii importante int&inim in-un numir relativ moderat de state ale lumii, nici o fara nu este ocolita de acest fenomen, ea putand fi tars de origine, de tranzit, de destinatie sau toate frei, Asemenea fluxurilor financiare, comerciale sau-de informatie, ccresterea proportiei persoanelor care traverseazé frontierele nafionale se numér& fntre cei mai semnificativi indicatori ai globalizirii [IOM, 2003]. Schimburile de populafie joact un rol important, definit in principal pe directia schimburilor interculturale gi pe cea a impactului politic al fluxurilor migratorii atat asupra statelor de origine si mai ales asupra celor primitoare, in acest context sunt relevante urmitoarcle aspecte: ¢ Pentru Europa s¢ impune obfinerea unui consens in ceea ce priveste migratia international’, respectiv elaborarea unei politici migratorii comune, deoarece cunoasterea fluxurilor migratorii, a atributelor si dinamicii acestora permite definirea gi ajustarea echilibrelor din mediul economic gi social. Libera circulafie a persoanelor si a forfei de munci” este o component’. a formtrii piefei interne a UE al&turi si in corelajie cu libera circulatie a capitaluritor, anarfurilor si serviciilor, * Nova economie, mijloacele moderne de transport si comunicare, tibera circulatic a persoanelor fac ca nofiunea de spafix s& nu mai aib’ o relevant atat de mare in prezent. Emigratia nu mai reprezinté libertatea de a trii si a munci in alt loc, ci mai degrab& posibilitatea de schimbare temporaria regedinfei. $i mai mult, aparitia posibilitatli de a munci la distan{, prin intermediul tehnologiilor de comunicafii nu mai implica nici micar deplasarea persoanei. © Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a stabilit ca obiectiv pentru ‘UE s& devin cea mai competitiva si dinamic& ‘economic a cunoasterii din lume, capabili de o crestere economic durabilé, ecompaniati de ameliorarea cantitativa si calitativ’ a ocupirit forfei de munca si de o mai mare coeziune socialé [Decision du Conseil, 2001]. Acest obiectiv schimbé politica statelor membre UE privitoare la circulatia fortei de munc’. Vor apare schimbiri referitoare la noua diviziune a muncii in care deplasarea spatialf a indivizilor, spatiul geografic, schimbarea resedinfei vor avea relevan{Z mai mic8 in raport cu dinamismul circulafiei ideilor, al noului tip de relatii industriale, a capitalului uman. + fn viitor migrafia devine o surs& tot mai impoftanti pentru completarea deficitului de forjé de munca din firile dezvottate. Tarile din UE se orienteazi spre atragerea de resurse umane tinere, bine instruite, competitive, care 5%CATALIN CLIPA > poati contracara efectele dramatice ale imbitrénirii demografice [Denuve, * 2002, Leger, 2002]. Diferentele dintre natiuni, dintre diferite categorii ocupationale isi vor menfine caracterul de motivatie a proceseior migratoare. Efecte ale migeafiel - Romfnia, ca‘tari nemembri UE, exporté capital uman prin migrafia extern’, mai mult sax mai putin gratuit. Costul aferent este in crestere, fiind doar partial compensat de beneficiile potentiale, economice si sociale: emigratia determin’ o pierdere final totala, beneficiile complementare fiind greu de estimat, se manifest cu un anumit decalaj in timp sau nu apar deloc * migratia pentru munca poate fi considerati un export partial gi temporar, asociat cu beneficii potentiale relativ mai certe. Prin cAstigurile individuale care se transfer in fard familici si consumul acestora pe piata inten’ de bunuri si servicii se sustine cererea interna gi fntr-o oarecare m&suri productia nafionala, CAstigurile, respectiv pierderile fi afecteaz’ deopotriva pe tofi cei implicafi, insé fn proporfi diferite [Vasile Pert, 2003]. in esenfi acestea constau in urmtoarele: Pentru jara de origine, de plecare, indiferent de forma de migrare extern’, exportul de capital uman, de fori de munci in care s-au facut investitit importante reprezint& o pierdere de valoare adiugat& care s-ar fi putut realiza in far8, surs& pentru o crestere economicd durabilé. S-ar fi putut. Pentru c&i daci vom cerceta rafiunile migrafiei externe, vom observa ci de fapt cererea piefei nu este orientaf’ spre a crea ‘noi locuri de munc& pentru forfa de munci disponibilé si atunci aceasta se orienteazd catre zonele din afara spatiului national. Pentru jara gazdé, de destinatie, efectele sunt de regula net favorabile. Ele se manifest pe piafa muncii prin: contributia la reducerea deficitului de fort de mune, atenuarea procesului de tmbiitranire demografici si a tensiunilor create pe pietele muncii si la nivel bugetar, contributii la cresterea productiei, inclusiv a exporturilor, uneori chiar in flrile de origine. Pentru lucrdtor si familia acestuia efectele sunt diverse, dar soldul este apreciat ca pozitiv, Pe partea de cdstiguri Yegisim: un venit care asigura reproducfia forjei de munca a fucritorului si a familici sale, venit pe care nu |- ar fi obfinut in tari; sporirea capacititii de economisire si investifii, fie in bunuri de folosin{é indelungati fie in lansarca unei afaceri proprii; aparitia unei serii de cAstiguri pe plan profesional si al culturii muncii, de cunostinfe, deprinderi, comportamente, disciplina si securitate a muncii. Pierderile sunt de natur& economic& dar si social’: discriminare de tratament, comparativ cu forfa de munc& autohton’, riscul de nerespectare a contractulul de mune’ de catre angajator, tensiuni in relatifle cu forta de munc& autohtond, dificultati de acomodare, protectie social’ redusi [Fenomenul migrationist din perspectiva ader&rii la UE, Institutul European din Roménia, 2004, p. 19}. Cei implicafi in migcarea migratorie legal se plaseaz& in trei categorii: 1. persoane cu fnalt& cafificare, cu competente validate in domenii de varf ale stiingei gi tehnologiei ca gi unele servicit cum sunt cele de invajzimént, sinitate;Giobalizarea si migratia forfel de munca din Romania % 2. persoane cu un nivel mediu de calificare si specializare care acoperé o gama largii de activitati gi profesii: constructori, personal para-medical, personal hotelier si de alimentatie publics; 3. personal necalificat sau semicalificat in activittifi din domeniul agricutturd, salubritate, construcfii, fn anul 2003 au fost plasate prin acord bilateral 43 189 de persoane din Romania, in crestere fat de 2002, cu 70%. Principalii beneficiari sunt evidentiafi in Tabelul nr.E. Fabel 1 Distributia plasamentelor pe fairi Denumi Numr contracte “4556 cu contract $i 23243 sezonieri 473 cu contract pe 12 luni si 14846 sezonier! '59 persoane, din care 49 in domeniul medical TI persoane prin schimb de stagiari T persoan& prin schimb de stagiari Sunt preferate in general persoanele tinere, intre 26 si 35 ani [Efectele aderitii Roméniei la UE asupra emigratiei cltre statele membre ale UE, Institutul European din Roménia, 2004, p.94]. Pe lang& migratia legala existi si o puternict miscare migratorie pentra munca necontrolat’, nici in tara de plecare (RomAnia) si nici in cea de destinafie. O mare parte a acestor persoane lucreazA temporar, pe 0 perioad’ nedefinitd, cel mai adesea fr4 forme legale, pe piafa subterant ‘a muncii din farile de destinatie. Firmele agreeaz’ aceasti forma de ocupare deoarece costurile salariale sunt mai reduse, aportul muncii acestor lucr&tori la sporirea competitivititii firmei find insemnat. Numirul persoanelor care pleack la munca in stréindtate este destul de greu de estimat. Oficiile Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale au tn evidenjele lor doar cateva zeci de mii de persoane anual. Din datele ultimului recensimant din 2002 reiese c& numérul celor plecafi de peste un an din tard, la muncd sau la studii este-de 159 426 de persoane. Circa 600 mii de persoane ,ipseau” si cle pot fi considerate migranti temporari pentru munc&. Cu toate inconvenientele de estimare se apreciazi ci anual numarul romnilor plecafi penta munc& este de 500-600 mii persoane. Dacd fi considertim si pe cei care lucreazii fn spafiul extracomunitar, aproximativ la acelasi nivel, atunci, in total, putem afirma ci mai mult de un milion de roméni lucreaz& in straindtate, Procentual vorbim de aproape 20% din numdrul salariatilor din economic care detensioneaz& piata muncii tn prezent, scdizfind proportiile somajului si crednd impresia de influent’ pozitivé. Conform unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regional (CURS) in 2003 aproximativ un milion de rom&ni munceau in strainatate. Dupa un studiu al Organizafiei Internationale pentra Migrare (IOM — International Organisation for Migration) aceast& ciffd se ridicé insé la 1,7 milioane- Gestionarea migrafiei la nivelul Unfunii Europene Preocupirile actuale ale statelor membre ale UE se indreapta spre gestionarea eficient& a migratiei forfei de muncd. Probleme suplimentare apar atunci cfind migratiei lucritorilor i se asociaz’ si migrafia temporaria familiilor acestora. Dack motivatia dominant pentru lucritorii din, Cehia, Slovenia, Letonia o reprezinti dorinja unui96 CATALIN CLIPA echilibru tntre vista economicd si social, pentru cei din Romfnia si Bulgaria perspectivele unui cAstig financiar substantial pe termen scurt sunt prevalente. Atitudinca liberal manifestata initial de statele membre UE in privinja liberalizarii complete a pictei muncii imediat dupa extindere s-a transformat in una mai prudent&., concretizat4 chiar in restrictionarea accesuluj. Este posibil ca pe baza experientei practice a AC-10 (Accession Countries 10 - noile 10 fri care se vor adiuga Uniunii Europene din mai 2004: Cipru, Republica Ceh’, Estonia; Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia) s& se modifice substanfial orientarea icii de gestionare a migrafici din partea UE fati de Romfnia. Este posibil ca restricfiile si contingentarile si fie mult mai selective, promovindu-se doar accesul de completare a nevoilor pietei. Aceasta inseamni fie lucratori mai performanti, fie pentru locuri de munc& neatractive, refuzate de forja de munca deja prezenti pe piaji. Prin aceste misuri se incalcs mai mult sau mai pufin mascat unul dintre cele patru drepturi fundamentale ale pictei inteme a UE ~ »statele membre nu pot discrimina cetitjenii altor state membre, pe baza nafionalitdii lor in favoarea propriilor conafionali”. Cu toate acestea doua tipuri de restrictii vor fi prezente pe piata muncii din UE: * din partea statului, a instituflilor de reglementare-gestionare a pietei: limitarea/amanarea accesului lucritorilor emigranti la sistemele nationale de protectie social — Marea Britanie, Irlanda; restrictionarea ocuparii unor locuri de muncd ce pot fi solicitate si de cetzjenii qari de origine — Olanda; indeplinirea anumitor condifii precum respectarea prevederilor contractelor colective de munc& tn vigoare — Suedia; aplicarea unor prevederi restrictive pe © perioada de tranzitie de 2-7 ani - Danemarea, Belgia, Finlanda, Germania, Austria. © din partea lucratorilor deja prezenti pe piata si/sau a'cetitenilor UE. Un studiu din martie 2004 releva ci 40% din respondenti consider’ 4 nu este nevoie de imigranfi pentru acoperirea deficitului de forté de munc& si, mai mult, 14% dintre acestia se opun promovarii de sanse egale pe piafa muncii. Dac& avem in vedere populatia care se adaugi cu fiecare val de extindere a UE si decalajul de venit al noilor venifi fafi de statele membre atunci se observa ch aceste aspecte vor genera un potential migrator mai. puternic si in acelasi timp justifict atitudinea restrictiva fafa de circulatia persoanelor si in special a forfei de munca din statele noi membre in spafiul UB. Concluzit Putem afirma ci migrafia reprezintt o component din ce fn ce mai importanté pentru stimularea globalizarii piefelor, instrument de reglare a dezechilibrelor de pe piafa muncii, Pentru ca migratia din Romania s& reprezinte un factor de dezvoltare a economici nationale este necesar ca politicile tn domeniu sii se gliseasc& intr-o zon’ de echilibru intre folosirea fortei de munc& pe piata interni si migrarea pentru munc&, luandu-se in considerare costurile, beneficiile gi riscurile, interesele nationale gi cele ale UE. Fluxurile de populafie din Romnia spre spafiul UE se diferentiaz& in functie de perioada Ia care facem referire, respectiv cea de preaderare, de postaderare gi cea de liber& circulatie a forfei de munci, dup’ 2014. Politicile vor fi diferite, att din partea Roméniei ca fari. de origine/tranzit cit si din partea farilor de destinafie. Un factorGlobalizarea si migrafia forfei de mune’ din Romania 7 important de care trebuie si se find seama este si imigratia c&tre Romania, care va deveni ‘granifa de est 2 UE. Se constat\ ci ponderea tipurilor de migratie s-a modificat, fiind preponderenti migratia temporars. In acelasi timp au aparut- noi forme de migrafiune, Romania devenind fara de tranzit pentru migranfii ce vin din terte fari pentru a intra tn spatiul UE. De asemenea motivele pentru migrafie s.au modificat. Principala motivatie este cea de ordin economic, manifestatS prin migrafia temporard pentru munc&. O atentic deosebit& trebuic acordati migrafiei pentru munca a capitalului uman din Roménia gi ocuparii in fara a tinerilor cu performanfe deosebite si a celor cu calificiri superioare. Aceasta rimane inc o problema atat timp cat economia nu oferai solufii atractive. Din punct de vedere.al migratiei creierelor, Roménia raméne o zoni de interes pentru firmele transnafionale sau pentru cercetarea stiinfificd intemationala, Modelele migrafici sunt in continua schimbare, Zonele de Plecare se disipeazi pe miésura ce criteriul de etnicitate pierde teren. Criteriul distangei devine minor gi fluxurile c&tre continentele mai indepirtate cAstig’ teren, preferate fiind zonele cu oportunit3fi mari de realizare profesionald si condifii relativ ugoare de integrare in noile comunitati Migratia pentru muncé va fi fluctuant’, factorii determinanti fiind dati de situatia Piefei muncii din fara de destinafie. Politicile statelor primitoare, mai ales din UE vor Preveni atingerea unui nivel critic al acestui tip de migratie, Dincolo de aceasta réman avantajele si dezavantajele ambelor parti. - Bibliografie 1. Constantin, D.L., Resursele umane din Romdnia. Mobilitatea terltortala, Bditura AS.E., Bucuresti, 2002 - 2. Delcea M., Protectia juridica a refugiatilor in dreptul internagional, Bditura Presa Universitar Roman’, Timigoara, 2002 : 3. ONR-OIM, program Phare, Institutul European din Romania ~ Studii de impact (PAIS II) Fundajia pentru o Societate Deschis8, Barometrul Opiniei Publice, octombrie 2002 Pert, Vasile; Negru, R.; Mazilescu, P., Procese, fenomene, caracteristici $i tendinge ale circulatiei forfei de munca in Romdnia, Colectia Biblioteca Economica, Seria Studii Economice, vol. 6-7, CIDE, Bucuresti we 6. http://euractiv.com 7, bttp/omfm.ro 8. www.eiro.e \d.cu.int/publications/EFo3113.htm 9. ://www.ciro.euro! Lew. int/20( feature/t