Memoria este cea care ne garanteaza identitatea noastra in timp.

Cu ajutorul
ei, putem deosebi trei linii temporale trecutul, prezentul si viitorul si, mai
mult, putem sa invatam din faptele noastre si sa aplicam ideile acumulate pe
experientele
viitoare.
Exista doua tipuri de memorie:
1. Memoria de Scurta Durata (MSD), care isi face simtita prezenta
atunci cand inchidem ochii si, pret de cateva secunde, suntem capabili
sa vedem cu exactitate imaginile din jurul nostru. Informatiile sunt
stocate in MSD pentru un maximum de 7 secunde, pentru ca, mai apoi,
acestea sa fie sortate: cele nefolositoare sunt sterse, iar cele folositoare
sunt trimise in MLD.
2. Memoria de Lunga Durata (MLD), este cea care ne ajuta sa ne
reamintim intamplari de acum cateva zeci de ani sau sa invatam, la
scoala. Chiar si aici se practica un tip de sortare, despre care voi vorbi in
randurile care urmeaza.
Aflate in MLD, in timp ce dormim, informatiile sunt stocate in diferite
compartimente ale memoriei, cu ajutorul viselor. Cele considerate
folositoare sunt pastrate vii, in blocuri accesibile, in timp ce altele
neconsiderate importante sunt trecute in inconstient, urmand a fi readuse in
atentie atunci cand apare un factor declansator (precum mirosul unui fel de
mancare specific casei parintesti).
Uitarea poate aparea, asadar, din trei motive: fie informatiilor nu li se acorda
suficienta atentie, ele fiind sterse direct din MSD, fie ele devin inaccesibile,
fiind blocate de inconstient, fie ultimul motiv somnul nu este
indeplinit asa cum trebuie, astfel incat sa se realizeze o sortare
corespunzatoare. In cazul in care se produce o blocare a informatiei in
inconstient, asa cum se inampla adeseori in cazul traumelor, o retraire a
situatiei, prin factori declansatori, poate aduce informatiile inapoi in prim
plan. Alteori, atunci cand se doreste amintirea lor in mod voit, se apeleaza la
hipnoza.
Memoria reprezinta un sistem complex de operatii. Acestea sunt:
ierarhizare
organizare
ordonare
structurare

 clasificare
sistematizare
Cu cat creierul este mai capabil sa execute mai rapid aceste informatii, cu atat
readucerea aminte a informatiilor este mai rapida. Asadar, orice instrumente
mnemonice de invatare trebuie sa se bazeze pe exersarea acestor capacitati.
Acestea, impreuna cu un somn linistit si de durata corespunzatoare, fac
diferenta intre un om cu memoria buna si unul fara.
Totusi, as vrea sa fac o mica precizare. Conform traditiei, somnul de noapte
este cel mai bun. Aceasta zicala nu este decat un produs al ignorantei si
nestiintei, poate si al sistemului comunist, care dorea stingerea luminii la ora
zece seara. Oamenii au doua cicluri circadiene bioritmuri
respectiv cel de zi si cel de noapte. Mai pe intelesul tuturor, exista
oameni care sunt mai activi ziua si mai lenti noaptea marea majoritate dar
si oameni care sunt mai activi noaptea si mai lenti ziua. De aceea, un om ce are
un bioritm de noapte, de exemplu, obligat sa functioneze ziua, nu va putea sa o
faca la capacitatea normala si, astfel, va obtine rezultate mai slabe, implicit
in ceea ce priveste memorarea. Pentru el, somnul de noapte nu isi va executa
toate functiile si, adeseori, se va trezi mult mai obosit decat era atunci cand a
mers la culcare este exact acelasi lucru ca si atunci cand un om cu un bioritm
de zi este obligat sa lucreze pentru cateva luni sau ani, doar pe timp de noapte.
Este important sa identifici ce fel de bioritm are copilul tau, pentru ca
exercitiile mnemonice sa fie facute in perioada potrivita si sa se obtina
rezultatul scontat. Daca activitatile de zi, precum scoala, nu il lasa pe acesta sa
fie activ pe timpul noptii, invatarea si temele se pot realiza seara, mai degraba
decat la amiaza sau dimineata.
Exista, de asemeni, ceea ce s-ar putea numi diferite tipuri de memorie,
specifice anumitor tipuri de inteligenta. Intr-un cuvant, unii oameni retin mai
bine informatia prezentata intr-un anumit mod, fata de altul. Avem de-a face,
asadar, cu 3 tipuri de memorie: vizuala, auditiva si kinestezica (perceptia
exemplelor practice). Este important ca parintele sa identifice cu exactitate in
ce tip de memorie exceleaza copilul si sa actioneze conform acesteia.

1. Repetitia isteata
Multi parinti fac greseala sa creada ca, daca cel mic va reciti o lectie de mai
multe ori, intr-un final o va memora. Totusi, asa cum am spus si in articolul
Metode de aplicare ale unei educatii antreprenoriale, dar si in randurile de
mai sus, atunci cand informatia nu este considerata esentiala (de catre copil, si
nu de catre parinte), ea va fi uitata. Poti repeta, la nesfarsit, un text, el nu va
ramane in memorie mai mult de cateva ore, daca nu va reprezenta ceva
concret
pentru
minte.
Voi folosi exemplul meu. Despre memorie am invatat acum cativa ani buni,
insa nu mi-a fost greu deloc sa readuc aceste informatii in prim plan, pentru a
scrie un articol in jurul lor. Memoria care este mai accentuata in cazul meu
este cea vizuala, dar si cea kinestezica. La cea auditiva dau chix si, de aceea,
desi imi aduc aminte profesorul predandu-ne acest curs, nu as putea
reproduce vorbele lui. Am luat, totusi, notite (prima citire). Ajunsa acasa si
trebuind sa invat pentru examen, am citit ce am gasit, in carti, despre
memorie (a doua citire), subliniind informatiile importante si punandu-le un
semn specific (floricele, romburi, culori diferite). Apoi, am reluat informatiile
deja subliniate si le-am rescris, pe foi albe (moment in care am pus in miscare
memoria kinestezica), pastrand, insa, semnele specifice lor (asadar, am
combinat ambele tipuri de memorie). La examen si acum, se pare ca nu am
avut nici o problema cu readucerea lor in constient, drept urmare a tuturor
acestor pasi si, in continuare, as putea sa spun cu exactitate unde pe pagina se
afla
o
anumita
informatie,
multumita
semnelor
facute.
Am folosit exemplul meu pentru a arata cum functioneaza cu exactitate
aceasta metoda. Exista, desigur, copii care au doar un tip de memorie
dezvoltat sau, multumita exercitiului, pe toate 3. De aceea, este bine ca in
momentul repetitiei sa se apeleze la toate cele 3 tipuri, in primul rand pentru a
fi siguri ca informatia este retinuta, chiar daca nu se stie in mod sigur care este
cea mai dezvoltata abilitate, dar si pentru a le exersa pe celelalte.
2. Rimele, ritmul si asocieri de cuvinte fara sens pentru memoria auditiva

Ritmul si rimele sunt cele care par a avea un real succes in cazul
copiilor. Ele ajuta, de asemeni, la dezvoltarea memoriei auditive, dar si la o
retinere mai usoara a informatiei, chiar si in cazul adultilor. Atunci cand
copilul are probleme cu memorarea unei denumiri, cel mai usor este ca

aceasta sa fie asociata cu un alt cuvant, cu rezonanta asemanatoare.

Muzica poate, de asemeni, ajuta. Invata-ti copilul cantecele scurte si roaga-l sa
ti le cante, atunci cand sunteti doar voi doi. Atunci cand acesta are public, se
poate jena cu usurinta si, astfel, poate aparea un blocaj, favorizand uitarea. La
fel
se
intampla
si
in
cazul
poeziilor.
Un exercitiu de memorie foarte bun, pentru copii, este retinerea, pe cale
auditiva, a unor asocieri de litere si cuvinte ce, aparent, nu au nici o logica. Un
exemplu in acest sens este gohugeaslabulungpecutatur. Repetarea acestui
cuvant duce, in timp, la imbunatatirea memoriei de lunga durata.

3. Jocurile logice pentru memoria kinestezica

Jocurile care implica asocieri, sunt cele care ajuta memoria kinestezica. Imi
aduc aminte si acum cum am invatat tabla inmultirii cu 9, pe baza ordinii
cifrelor din rezultate (prima coloana: 9, 8, 7, 6...1; a doua coloana 1, 2, 3, 4...9).
De asemeni, pot spune cu precizie ca vrabia nu paseste, desi nu am fost
niciodata atenta la acest detaliu, mulumita unei intrebari capcana pusa de
un
prieten
din
copilarie.
Ghicitorile pot fi, si ele, cele care ajuta la imbunatatirea memoriei dar, desigur,
si a logicii. Exista nenumarate colectii de astfel de ghicitori, special concepute
pentru a dezvolta memoria copiilor.

4. Imaginile pentru memoria vizuala

Memoria vizuala este, poate, una dintre cele mai folositoare, pentru ca
amintirile sa ne apara in fata ochilor vii, atunci cand dorim acest lucru. In
acest sens, ea trebuie exersata inca de cand copilul este foarte mic si este
capabil sa perceapa imaginile. In articolul Stadiile dezvoltarii limbajului si
problemele vorbirii, am mentionat, pentru fiecare varsta, in luni, ce
capacitate de perceptie a imaginilor are un copil. Incercand sa cresteti, incet,
acest numar, veti contribui la dezvoltarea memoriei sale. De asemeni, foarte
bune pentru acest tip de memorie sunt filmele sau videoclipurile scurte,
educative.

Teste_si_exercitii_pentru_dezvoltarea_memoriei._Evaluarea_cunostintelor,_sfaturi_si_
solutii.
Sandrine Coussinoux, Dominique Imbert, Natacha Quintard
2006