Sunteți pe pagina 1din 4

ILUSTRATIUNEA ROMANA

De foarte puini ani, un vechiu

vis al xnarelui rege Carol I, dela a

carui nastere s'au implinit in a-

ceasta lund, 100 de ani, s'a realizat

sub domnia constructivi a lui Ca-

rol II. E vorba de

parcul natio-

nal" dela Sosea, ale cárui planuri

au fast facute scum mai bine

de

30 de ani si la a carui realizare ma-

rele Rege ar fi tinut foarte mult sa

asiste.

Din nefericire. era In ultimii ani

ai vietii

i dup& câteva exproprieri,

moartea regelui Carol I, apoi räz-

bolul cel mare au intrerupt realiza-

Vedere generalci in spre lacul He-

reistrciu;

Sus:

Noile

amenajdri,

inspre pseaua Jianu.

rea acestui lac de recreatie pentru

bucuresteni.

Abia acum, tând Iacul care este podoaha cea

a acestui pare, a

putut ajunge la

Herästrau

mai de pret

fost asanat, s'a

croirea acestui mi-

nunat pare, de o vastä intindere.

Un colt al parcului a fost

din planul initial,

muzelului satului, ceeace

punct de atractie in plus

Casutele reprezentând toate

tructiile tinuturilor

cedat

pentru crearea

da un

parcului.

cons-

românesti, ca

de lemn

oglindeste

dau un far-

Herastraului

turla neagra a bisericii

din Maramures, care se

In apa Una a lacului,

mec deosebit

zeul .satului",

perspectiva

asupra

se inalta frumosul

pesei Elisabeta in

parcului. Lânga mu-

având o minunata

castel al Princi-

still de veche cula

romineasci

Tat pe ace'l.a m1 al lacului

ridic& pavilioanele

moderne

se

ale

Lunii Bucurestilor", cari cu tae-

tura lor arhitectonicä inspirati din

conceptilie artei noui, fac un efect

deosebit in icest cadru romantic.

Dincolo de aceste clädiri si sec-

tiuni speciale se intind aleile asfal-

tate

se afla 'Mc& in pliná transformare,

i pietruite ale parcului. Desi

parcul prezinta Inca de astazi un

aspect din

Mica insula din dreptul anuzeului

cele mai interesante.

satului" a fast impodobitä cu doua

alei imprejmuite de colonade gre-

le de piaträ. Pe colonadele gratioa-

se. se

printre blocurile grele de piaträ ale

urea' plante agitätoare

§1

de

pavajului, räsar firave firele

iarbä

Cei cari au lucrat

la realizarea

acestui pare, au stiut sä nu-i dea

aspectul displacut

abia construit. Alelle, constructiile,

i boschetele de

de lucru nou,

peluzele inverzite

flori, par de cand lumea acolo, ca

si cum nu ar fi fost abia plantate.

De curând s'a deschis 0 nou& in-

trare din Soseaua Jianu, in pers-

a noului bulevard,

pectiva larga

care ajunge pan& la satul Herds-

trau. Se pare ca in primavara a-

ceasta se va incepe

tului, ca

i mutarea sa-

i exproprierea unor case

vechi

i insalubre, cari stria, este-

de

circulatie

tica nouilor artere

occidentale, din aceast& parte

orasului.

a

In mai putin de doi ani de zile,

pe un vast teren bântuit de mala-

rie, provocat& de tântarii lacului,

unde se pitulau casutele dardpd.-

nate ale taganimii

printre vaste

maidanuridepozite de gunoaie,

a aparut un cachet caxtier de vile

elegante, strabatut de un larg bu-

levard, marginit de unul din cele

mai frumoase parcuri ale orasului.

Dela intrarea din Soseaua Jia-

nu, pânä la Arcul de Triumf, o alee

trecerea au-

asfaltata

permite

tomobilelor

a altar velLcule.

Chiar ale, la incrucisarea aleilor

ce duc spre lac, se ridica frumoasa

opera a sculptorului Baraski,

ce-1

reprezinta pe Sft. Gheorghe uci-

zänd balaurul. Statuia a fast con-

ceputá pentru a fi instalatä, in ma-

rea plat& Sf. Gheorghe ce se

va

deschide in curând. Din motive de

ordin dogmatic nu a putut fi ins-

talatä acolo si a fast plasatä

tr'un cadru minunat de verdeata

din Parcul Regele Ca-

in-

flori

rol II".

Pe marginea lacului, pana

sus,

la fântâne Miaritel" din fata vi-

lei Minovici, se intind aleile inflo-

rite ale parcului, lac ideal de plim-

bare si recreatie, pe care bucure-

stenii nu-1 prea frecventeaza, cum

de altfel nu stiu sä, profite de nici

una din gradinile puse la dispozi-

tia lor pentru odihnd.

Pe lac, a caxui aria prinde toate

in rist.rângerea

culorile

cerului

a-

mac:0mA a valurilar, se ridica

cum siluetele gratioase ale oarcilar

cu panza, cari pleac& din portul tor

depe ea:Malt mal,

la

Yachting

Club" sa strabata intinsul neted al

apei.

In totul o atmosfera de calm, de

adevarata reacreatie,

bucura insä, numai cateva doamne

venite sa fach miscare, pentru

de care

se

si-

luetä,

prejurimi.

I câtiva copii de prin im-

Desi, fara falsa modestie, parcul

acesta intrece cu mult in frumuse-

te Hyde Park"

din Londra

sau

Jarclin du Luxembourg" din Pa-

rks, cei din Bucurasti nu stiu sa

aprecieze

Indeljuns

frumusetile

sale.

ca cetatenii

Capitalei trebue abia sä, invete a-

precierea frumusetilor puse la dis-

pozitia lor.

S'ar putea

spune

Una din noile alei de colonade, de pe jnsuld

www.digibuc.ro

6

?COLA DE COMANDANTE, DIN BRO,FTENI

De curand s'a deschis pe Domeniile Coroanei din

Brosteni, prima ,scoala, de comandante ale Servi-

ciului Social", pusa sub conducerea d-lor Stahl si

Aspecte in cursul unes zile, la Scoala de coman-

dante din Brosteni; Jos: Directorul qcoalei, cl. dr.

MRiciilti, in mijlocul elevelor

Itt.ISTRATIUNEA ROMANA'

Munca ,V.feclucatia severd sunt alternate cu jocuri voioase

dr. Mihalla. Ou aceasta scoara, uncle tinerele stu-

dente si licentiate ale facultatilor din Ora, pri-

mesc-notiunile necegare pentru marele rol ce-1 aU

de jucat in compania de ridicare a satelor si de

refacere a

aril, se incepe pregatirea unui insem-

nat lot de comandante ale Serviciului

Cursurile de aici, ca

i intreg programul zilei,

nu se deosebesc aproape de Joe de cele dela Scoala

de comandanti din Valea Vinlui, despre care am

vorbit intriun reportaj precedent. Fetele executa

ele exercitii de mars, joCUrri

printre cat o

faimoasa friptea"

invata,

dupd un program foarte sever. Cursurile dure.aza

educate fizied

deasemeni o lima de zile.

In ezalitatea de regim, intre bAteti si fete, Ser-

una din ultimele noastre

viciul Social" inlatura

prejudecati orientale, aratand cä femeia are de

jucat un rod de mare inseminate in constructiva

opera initiata de d. profesor Giusti, sub inalta

oblanduire a M. S. Regelui.

De altfel, Inca de pe vremeia voluntarelor Echi-

pei Regale Studentesti", femeile si-au dat entu-

ziasta lor colaborare. In conditiunile grele ale in-

ceputul-i, in echipele cari plecau in satela cele

mai inctepartate sá infrunte neintelegerea si ba- nu'qla oamenilor, neobisnuiti cu domnii cari nu

vin sa le cearä, voturile, se aflau echipiere, cari

lucrand pe teren au dat dovadd de frumoase ca-

In primul rand trebue sä notani, cu toatä oblec-

tivitatea ca femeile sunt mult mai constincioase

mai serioase la lucru, decat noi harbatii. Acolo,

unde se plamadeste tiara not* este nevoe de west

www.digibuc.ro

exemplu de constlinciozitate in lucru, care v.a Ïì

numai spre gloria echipelor.

Astazi, cand !Dana si la facultatea de tealogie

se aflA studerite, cand toate domeniile de activi-

tate intelectualA au primit contributia femeilor

cari au dat dovada d o deogebita aplicatie peste

tot, sa recunoastem

cA

in Serviciul Social", a-

ceasta mare armata civia a tineretului, menita 'sa

lucreze la desteptarea tärii de dindolo de Chi-

contributia -lor este din cele mci pretioase.

.S1, in satele noastre, unde munca celch din Ser-

viciul Social este asteptatd- DU nerabdare, coman-

dante:e cari se pregatesc acuM pentru postul lor

de conducere la scoala dela Brosteni ca

echipiere, vor avea mult de lucru.

i simplele

SA, ne gandim mai intai

mine de mame de Pe

cuprinsul tarii, la copii cei multi, na.clejdea de

maine a neamului, cari se prapaclesc din pricina

ignorantei, cari cresc infirm! sau sabanogi, din

pricina lipsei de ajutor

E greu sa convingi o lehuza dela tat% sa se arate unui medic barbat, pe cand dootoritei ji

poate spune toate necazurile ei. Echipierele invata

pe femeia d&e tara cum sa-si creasca plozii, cum

ingrijeasca, cum sa-i haneasca. Higiena casei

si a copillor, toate notiunile necesare pentru un

trai in care- sa patruncla primele raze de lumina

ale civilizatiei, trebue date femeilor dela tara.

Si se constata un fenomen interesant. Sateanca

noastra e mult mai binevoitoare decat sortul ei fata de propagandist! luminii, intelege mai cu-

rand misiunea lor si atUnci and femeile dela tara

au inteles binefacetle aduse de echipa studen-

teasca, trebue sà tim ca intreg satul este cuoerit.

acest prim bastion cucerit trebue totdeauna la-

sat in seama fetelor din echipa.

Puericultura, stiinta aceasta atat de necesara

la noi, unde indicele demografic ne arath o pro-

parte ingrozitoare de mortalltate infanta, v.a fi

predatA, in notiunile ei elementara, de doctorita

sau studenta In medicina, femeii dela tard.

Toate leacurile babesti, superstitiile nesAnatoase

idelle inapotate, sunt metodic izgonite de apari-

tia civilizatoare a doctoritei in bluza alba.

Sa ne gandim apoi la rolul atat de important

al maestrei de.gospodarie In Serviciul Social", SA-

tencele noastre nu -stiu sa gateasca, sa prepare cu

materialele ce le au la dispozitie mancäruri sucu- lente. Astfei .se pierde si o seama intreaga de bo-

i pe de altA parte, femeia ,taranului e sub-

gatii

alimentatk dand un teren prielnic pentru toate

maladitle. Maestre de gospodarie, invata satencele

sa utilizeze materialele ce le au la dispozitie pentru

prepararea .maincärurilor

celor mai hranitoare.

Apol prepararea tuturor provizillor de lama, pas-

trarea zarzavatului, toate tainele gospodariei, pen-

tru a asigura un trai mai bun famillei,. le Invata

taranca noastra dela maestrele de gospodärie.

Sá nu ne inchipuim ca aoestea ar fi singurele

capitole ale activitatii femellor In Serviciul So-

cial". Peste tot, contributia lor e pretioask si in lupta pentru ridicarea satului, rolul lor este ex-

tram de important.

ROMANIA, LA EXPOZITIA DIN MILANO

Stanga:

0 vedere

extertoard a pavilionului; Dreapta: La inaugurare, d-nul ministru Ralea

lost singurul dintre cele

strdine,

pe

Ronteirtiei s'a bucurat de un deosebit succes

i d. con silier regal Argetoianu. Pavilionul

care l-a

vizitat Suveranul

Italiei.

Cedettoria ministru-

lui de externe al

Romemiei

La, Bruxelles, dupd dejunul dela legatia

den Bergen, seful statului major,

nistna al acerilor str (tine a/

Romelniei,

generalul Van

stränge meow d-lui Gafencu, mi-

un instantaneu

Roma niei. In dreapta,

al sosirii la Londra

Constipatia rebelä

precum si digerarea grea se in- ratur5 prin Leo-Pins.

Leo-Pills un laxativ

extras

ex-

elusiv din

plantc

cu

un

efect

minunat si nedureros.

Chiar la

lungat6

obisnuinfa.

o intrebuintare inde-

Lea-Pins

Luati

nu

produce

cu incredere

In cutii de 20 si 60 pilule.

i

ob4nuitei

Dupd vizita la Suveranul Belgiet. d. Galencu

depune o coroand pe

mormelntul soldatului necunoscut, din Bruxeltes

www.digibuc.ro

ARTA EXTREM-ORIENTALA

MANIFESTARE

DE AMICITIE TURCO-ROMANA

AMBASADORUL FRANTEI IN ROMANIA

Solemnitatea prezentarii

scrisorilor de acreditare ale printitha ambasaclor francez

Romdniia, d. Adrien Thierry

www.digibuc.ro

in

D. colonel Gh. Bdgulescu, reintors din

China si Japonia, a adu.s cu sine nu-

i minunate obiecte de artd,

din cari reddm cateva din vitrina de

meroase

mai sus. In cursul lunei Mai, colectia

in care sunt reprezintate toate perioa-

dele din istoria artei chineze si japo-

neze, vor fi reunite intr'o interesantd

expozitie, apoi intr'un muzeu care va

fi donat Tdrii.

In fotografia din sttinga, d-nii: dr.

Seyket Feridum Enyresel; gen. dr.

N. Marinescu, ministrul sanateitii

publice; prof. P. Andrei, ministrul

educatiei nationale si agr. dr. lort

Jianu, secretarul gen. al Federatiei

Conferentiand, in

amfiteatrul spitalulut Coltea, des-

yoltelnclu-si interesanta conferinta

asupra chirurgiei

facultdtii de

de

chirurgie.

deratiei

stomacului, ti-

chirurgie.

nutd sub auspiciile

ntedicind, in urma propunerit Fe-