ILUSTRATIUNEA ROMANA

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

De foarte puini ani, un vechiu

Tat pe ace'l.a m1 al lacului se

ale

vis al xnarelui rege Carol I, dela a

ridic& pavilioanele

ceasta lund, 100 de ani, s'a realizat

sub domnia constructivi a lui Ca-

tura lor arhitectonic inspirati din

conceptilie artei noui, fac un efect
deosebit in icest cadru romantic.
Dincolo de aceste cldiri si sectiuni speciale se intind aleile asfaltate i pietruite ale parcului. Desi
se afla 'Mc& in plin transformare,
parcul prezinta Inca de astazi un
aspect din cele mai interesante.
Mica insula din dreptul anuzeului
satului" a fast impodobit cu doua
alei imprejmuite de colonade gre-

carui nastere s'au implinit in a-

rol II. E vorba de parcul national" dela Sosea, ale crui planuri
au fast facute scum mai bine de

30 de ani si la a carui realizare marele Rege ar fi tinut foarte mult sa

asiste.
Din nefericire. era In ultimii ani
ai vietii i dup& cteva exproprieri,

moartea regelui Carol I, apoi rzbolul cel mare au intrerupt realiza-

moderne

Lunii Bucurestilor", cari cu tae-

le de piatr. Pe colonadele gratioase. se urea' plante agittoare 1

printre blocurile grele de piatr ale

pavajului, rsar firave firele

iarb

de

Cei cari au lucrat la realizarea

acestui pare, au stiut s nu-i dea
aspectul displacut de lucru nou,

abia construit. Alelle, constructiile,

peluzele inverzite i boschetele de

flori, par de cand lumea acolo, ca

si cum nu ar fi fost abia plantate.
De curnd s'a deschis 0 nou& in-

trare din Soseaua Jianu, in perspectiva larga a noului bulevard,

care ajunge pan& la satul Herdstrau. Se pare ca in primavara aceasta se va incepe i mutarea satului, ca i exproprierea unor case
vechi i insalubre, cari stria, estetica nouilor artere de circulatie
occidentale, din aceast& parte a
orasului.

In mai putin de doi ani de zile,

pe un vast teren bntuit de malarie, provocat& de tntarii lacului,
unde se pitulau casutele dardpd.nate ale taganimii printre vaste

maidanuridepozite de gunoaie,
a aparut un cachet caxtier de vile

elegante, strabatut de un larg bulevard, marginit de unul din cele

mai frumoase parcuri ale orasului.
Dela intrarea din Soseaua Jia-

nu, pn la Arcul de Triumf, o alee

asfaltata permite trecerea aua altar velLcule.
tomobilelor
Chiar ale, la incrucisarea aleilor
ce duc spre lac, se ridica frumoasa
opera a sculptorului Baraski, ce-1

reprezinta pe Sft. Gheorghe uciznd balaurul. Statuia a fast conceput pentru a fi instalat, in marea plat& Sf. Gheorghe ce se va
deschide in curnd. Din motive de

ordin dogmatic nu a putut fi instalat acolo si a fast plasat intr'un cadru minunat de verdeata
flori din Parcul Regele Carol II".
Pe marginea lacului, pana

sus,

la fntne Miaritel" din fata vi-

lei Minovici, se intind aleile inflorite ale parcului, lac ideal de plim-

bare si recreatie, pe care bucurestenii nu-1 prea frecventeaza, cum

de altfel nu stiu s, profite de nici
una din gradinile puse la dispozi-

tia lor pentru odihnd.

Pe lac, a caxui aria prinde toate
culorile cerului in rist.rngerea
mac:0mA a valurilar, se ridica acum siluetele gratioase ale oarcilar
cu panza, cari pleac& din portul tor
depe ea:Malt mal, la Yachting
Club" sa strabata intinsul neted al
apei.

In totul o atmosfera de calm, de

adevarata reacreatie, de care se
bucura ins, numai cateva doamne
venite sa fach miscare, pentru siluet, I ctiva copii de prin imprejurimi.
Desi, fara falsa modestie, parcul
acesta intrece cu mult in frumusete Hyde Park" din Londra sau

Jarclin du Luxembourg" din Parks, cei din Bucurasti nu stiu sa

aprecieze
sale.

Indeljuns

frumusetile

S'ar putea spune ca cetatenii

Capitalei trebue abia s, invete aprecierea frumusetilor puse la dispozitia lor.

Vedere generalci in spre lacul Hereistrciu; Sus: Noile amenajdri,

inspre pseaua Jianu.

rea acestui lac de recreatie pentru

bucuresteni.
Abia acum, tnd Iacul Herstrau
care este podoaha cea mai de pret

a acestui pare, a fost asanat, s'a

putut ajunge la croirea acestui minunat pare, de o vast intindere.
Un colt al parcului a fost cedat
din planul initial, pentru crearea
muzelului satului, ceeace da un
punct de atractie in plus parcului.

Casutele reprezentnd toate constructiile tinuturilor romnesti, ca

turla neagra a bisericii de lemn
din Maramures, care se oglindeste
In apa Una a lacului, dau un farmec deosebit parcului. Lnga muzeul .satului", avnd o minunata
perspectiva asupra Herastraului
se inalta frumosul castel al Principesei Elisabeta in still de veche cula

romineasci

Una din noile alei de colonade, de pe jnsuld

www.digibuc.ro

Itt.ISTRATIUNEA ROMANA'

?COLA DE COMANDANTE, DIN BRO,FTENI

De curand s'a deschis pe Domeniile Coroanei din

Brosteni, prima ,scoala, de comandante ale Serviciului Social", pusa sub conducerea d-lor Stahl si

Munca ,V.feclucatia severd sunt alternate cu jocuri voioase

dr. Mihalla. Ou aceasta scoara, uncle tinerele stu-

dente si licentiate ale facultatilor din Ora, primesc-notiunile necegare pentru marele rol ce-1 aU

de jucat in compania de ridicare a satelor si de

refacere a aril, se incepe pregatirea unui insemnat lot de comandante ale Serviciului
Cursurile de aici, ca i intreg programul zilei,
nu se deosebesc aproape de Joe de cele dela Scoala

de comandanti din Valea Vinlui, despre care am

vorbit intriun reportaj precedent. Fetele executa
ele exercitii de mars, joCUrri

printre cat o

invata,
educate fizied
dupd un program foarte sever. Cursurile dure.aza
deasemeni o lima de zile.
In ezalitatea de regim, intre bAteti si fete, Serviciul Social" inlatura una din ultimele noastre

faimoasa friptea"

prejudecati orientale, aratand c femeia are de

jucat un rod de mare inseminate in constructiva
opera initiata de d. profesor Giusti, sub inalta
oblanduire a M. S. Regelui.
De altfel, Inca de pe vremeia voluntarelor Echi-

pei Regale Studentesti", femeile si-au dat entuziasta lor colaborare. In conditiunile grele ale inceputul-i, in echipele cari plecau in satela cele
mai inctepartate s infrunte neintelegerea si banu'qla oamenilor, neobisnuiti cu domnii cari nu
vin sa le cear, voturile, se aflau echipiere, cari
lucrand pe teren au dat dovadd de frumoase caIn primul rand trebue s notani, cu toat oblecAspecte in cursul unes zile, la Scoala de coman- tivitatea ca femeile sunt mult mai constincioase
dante din Brosteni; Jos: Directorul qcoalei, cl. dr. mai serioase la lucru, decat noi harbatii. Acolo,
MRiciilti, in mijlocul elevelor
unde se plamadeste tiara not* este nevoe de west

exemplu de constlinciozitate in lucru, care v.a

numai spre gloria echipelor.
Astazi, cand !Dana si la facultatea de tealogie
se aflA studerite, cand toate domeniile de activitate intelectualA au primit contributia femeilor
cari au dat dovada d o deogebita aplicatie peste
tot, sa recunoastem..cA in Serviciul Social", aceasta mare armata civia a tineretului, menita 'sa

lucreze la desteptarea trii de dindolo de Chi-

contributia -lor este din cele mci pretioase.

.S1, in satele noastre, unde munca celch din Serviciul Social este asteptatd- DU nerabdare, comandante:e cari se pregatesc acuM pentru postul lor
de conducere la scoala dela Brosteni ca i simplele
echipiere, vor avea mult de lucru.
SA, ne gandim mai intai mine de mame de Pe

cuprinsul tarii, la copii cei multi, na.clejdea de

maine a neamului, cari se prapaclesc din pricina
ignorantei, cari cresc infirm! sau sabanogi, din
pricina lipsei de ajutor..

E greu sa convingi o lehuza dela tat% sa se

arate unui medic barbat, pe cand dootoritei ji

poate spune toate necazurile ei. Echipierele invata

pe femeia d&e tara cum sa-si creasca plozii, cum
ingrijeasca, cum sa-i haneasca. Higiena casei

si a copillor, toate notiunile necesare pentru un

trai in care- sa patruncla primele raze de lumina
ale civilizatiei, trebue date femeilor dela tara.
Si se constata un fenomen interesant. Sateanca
noastra e mult mai binevoitoare decat sortul ei
fata de propagandist! luminii, intelege mai curand misiunea lor si atUnci and femeile dela tara
au inteles binefacetle aduse de echipa studenteasca, trebue s tim ca intreg satul este cuoerit.
acest prim bastion cucerit trebue totdeauna lasat in seama fetelor din echipa.
Puericultura, stiinta aceasta atat de necesara
la noi, unde indicele demografic ne arath o proparte ingrozitoare de mortalltate infanta, v.a fi
predatA, in notiunile ei elementara, de doctorita
sau studenta In medicina, femeii dela tard.
Toate leacurile babesti, superstitiile nesAnatoase
idelle inapotate, sunt metodic izgonite de apari-

tia civilizatoare a doctoritei in bluza alba.

Sa ne gandim apoi la rolul atat de important
al maestrei de.gospodarie In Serviciul Social", SAtencele noastre nu -stiu sa gateasca, sa prepare cu
materialele ce le au la dispozitie mancruri suculente. Astfei .se pierde si o seama intreaga de bogatii i pe de altA parte, femeia ,taranului e sub-

alimentatk dand un teren prielnic pentru toate

maladitle. Maestre de gospodarie, invata satencele

sa utilizeze materialele ce le au la dispozitie pentru
prepararea .maincrurilor celor mai hranitoare.
Apol prepararea tuturor provizillor de lama, pastrarea zarzavatului, toate tainele gospodariei, pen-

tru a asigura un trai mai bun famillei,. le Invata

taranca noastra dela maestrele de gospodrie.
S nu ne inchipuim ca aoestea ar fi singurele
capitole ale activitatii femellor In Serviciul Social". Peste tot, contributia lor e pretioask si in
lupta pentru ridicarea satului, rolul lor este extram de important.

www.digibuc.ro

ROMANIA, LA EXPOZITIA DIN MILANO

Stanga: 0 vedere extertoard a pavilionului; Dreapta: La inaugurare, d-nul ministru Ralea i d. con silier regal Argetoianu. Pavilionul
lost singurul dintre cele strdine, pe care l-a vizitat Suveranul Italiei.
Ronteirtiei s'a bucurat de un deosebit succes

Cedettoria ministru-

lui de externe al
Romemiei

La, Bruxelles, dupd dejunul dela legatia Romelniei, generalul Van

den Bergen, seful statului major, strnge meow d-lui Gafencu, ministna al acerilor str (tine a/ Roma niei. In dreapta, un instantaneu
al sosirii la Londra

Constipatia rebel
precum si digerarea grea se inratur5 prin Leo-Pins.

Leo-Pills un laxativ
elusiv din plantc cu
minunat si nedureros.

extras exun

efect

Chiar la o intrebuintare inde-

lungat6 Lea-Pins nu produce

obisnuinfa. Luati cu incredere

In cutii de 20 si 60 pilule.

Dupd vizita la Suveranul Belgiet. d. Galencu depune o coroand pe

mormelntul soldatului necunoscut, din Bruxeltes

www.digibuc.ro

ob4nuitei

ARTA EXTREM-ORIENTALA

MANIFESTARE DE AMICITIE TURCO-ROMANA

D. colonel Gh. Bdgulescu, reintors din

China si Japonia, a adu.s cu sine numeroase i minunate obiecte de artd,

din cari reddm cateva din vitrina de
mai sus. In cursul lunei Mai, colectia
in care sunt reprezintate toate perioadele din istoria artei chineze si japoneze, vor fi reunite intr'o interesantd
expozitie, apoi intr'un muzeu care va
fi donat Tdrii.

In fotografia din sttinga, d-nii: dr.

Seyket Feridum Enyresel; gen. dr.
N. Marinescu, ministrul sanateitii
publice; prof. P. Andrei, ministrul
educatiei nationale si agr. dr. lort
Jianu, secretarul gen. al Federatiei
de chirurgie. Conferentiand, in
amfiteatrul spitalulut Coltea, desyoltelnclu-si interesanta conferinta
asupra chirurgiei stomacului, tinutd sub auspiciile facultdtii de
ntedicind, in urma propunerit Federatiei

AMBASADORUL FRANTEI IN ROMANIA

Solemnitatea prezentarii scrisorilor de acreditare ale printitha ambasaclor francez in
Romdniia, d. Adrien Thierry

www.digibuc.ro

chirurgie.