Sunteți pe pagina 1din 11

Liceul Teoretic Constantin Negruzzi

la istorie
Tema:Aparitia si dezvoltarea oraselor
medievale

A elaborat:Dragan Alina
A controlat:Ivanov Irina

Chisinau2012

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Introducere
Aspectul orasului medieval
Activitatile orasului
Importanta orasului
Glosar
Date cronologice
Incheiere

Introducere
Perioada medievala a cunoscut o remarcabila dezvoltare a fenomenului urban. Aparitia
si dezvoltarea unor importnate centre urbane a avut loc conditiile reverimentului vietii
economice si a sporirii numarukui populatiei. Orasul se naste intr-o lume complet

ruralizata,unde agricultura e cea mai principala indeletnicire si Biserica e cea care


guverneaza aproape in totalitate. Trecerea treptata de la o economie naturala la una de
schimb,dezvoltarea transporturilor terestre,fluvial si maritime si intensificarea
comertului intern si international,in conditiile realizarii unei relative stabilitati politice,
la fel ca si inovatiile tehnice in domeniul mestesugurilor au avut drept consecinta
sporirea productiei si a calitatii ei,au favorizat dezvoltarea oraselor medievale.

Geneza oraselor medieval a fost diferita:unele continua vechile centre urbane


romane,devenite resedinte episcopale,altele se formeaza pe linga o manastire fortificata
sau in jurul cetatii senioriale.In secolele X-XIV se desfasoara un intens proces de
emigrare a polulatiei de la tara la oras.Orasele au atras,in principaloamenii rupti de
pamint.Populatia acestor noi asezari urbane provenea in marea ei majoritate din mediul
rural:tarani dezradacinati;mestesugari care dureau sa-si practice meseria in afara
domeniului feudal;tarani iobagi,fugiti de pe domeniile stapinilor,care isi cautau
libertatea personala in mediul urban;clerici;elemente ale micii nobilimi. Toate aceste
categorii sociale se vor contopi in interiorul oraselor,dind nastere unui nou tip de
societate,cea urbana,cu idealuri si valori proprii.

Aspectul orasului medieval


Aprut n mijlocul unei societi rurale,oraul caut s se delimiteze de aceasta. Zidul
care nconjura oraul era frontiera care l separa de restul lumii. Odat cu apariia unei
noi aezri urbane,ncepea o vast aciune de fortificare. Zidul avea o funcie
protectoare,asigurnda aprarea oraului mpotriva atacurilor din afar. Construirea de

ziduri urmeaz etapele extinderii oraului.Pe msur ce se dezvolta,oraul i construia


alte ziduri de aprare,pentru a ngloba n interiorul lor noi cartiere.De aceea,spatiul
urban medieval ne apare incercuit de ziduri successive,in cercuri concentric.
Fortificatiile orasului cuprindeau metereze,turnuri,santuri cu apa,poduri movile, care
erau ridicate le venirea serii.

Orasul se organiza in jurul pietii central;aici se afla casa comunala(primaria)-o


constructie cu turn,simbol al puterii urbane,precum si catedrala.Din piata se ramificau
strazile,care,de obicei, erau strimte si intortocheate.Unele orase dispuneau de un plan
stradal sistematizat,cu strazi perpendicular pe piata central.Dupa starea sociala si
materiala a locuitorilor,locuintele erau case modeste de lemn sau constructii masive de
piatra,cu patru-cinci etaje si cu turnuri.Orasul medieval mai cuprindea si zone de livezi,
vii,gradini de zarzavat,terenuri de gospodarii cu animale si pasari,ceea ce ii conferea o
atmosfera semirurala.Aceste zone agricole dein interiorul oraselor aveau si functia de
aprovizionare in caz de asediu.

Zidul din cele mai vechi timpuri are semnificatia


de protectie;de aparare;de consolidare a ceva,in cazul de fata a orasului. Pe linga arma
de protectie ce-o constituia zidul,acesta mai stabilea si limitele orasului,intinderea lui
geografica in plan. De fapt,fiecare oras avea mai multe rinduri de zid. Acestea serveau de
cele mai multe ori ca scuturi de aparare,insa totodata si permiteau largirea orasului in
teriroriu,fara a-i slabi normele de protective. Deoarece orasul se dezvolta,atit pietele lui
de desfacere cit si edifiiciile locuibile trebuie sa se construiasca mai multe,orasul insusi
avea nevoie sa se extinda. Pentru ca sa se extinda suficient,insa fara a-si prejudicia
sistemul de aparare,orasul isi darima zidul din interior,construind altul in exterior,si isi
largea teritoriul,astfel permitind si populatiei sa se ocupe cu activitatile sale zilnice fara
a le intrerupe,si orasului sa ramina protejat din afara de un oarecare pericol. In cadrul
zidurilor frecvente erau si turnurile.Aproape fiecare zid a fiecarui oras continea turnuri
in mod simetric repartizate.Turnurile cele mai inalte le contineau zidurile din exteriorul
oraselor.Aceastea puteau fi aranjate in mod simetric,de obicei. Turnurile se construiau
cit mai inalt posibil,pentru a putea fi vazut din timp orice pericol ce se apropie de
oras,sau orice alta caravela,strain,delegatii etc..Atit turnurile,cit si zidurile in intregime
se construiau la apus si la lasarea serii.Aceasta era o masura de protectie.Deoarece seara
e mai racoare,conditiile de munca erau mai favorabile,iar dupa muncile de peste zi erau
deja terminate si la constructie puteau participa mai multi cetateni.De asemenea,
autoritatile preferau sa execute aceasta munca la lasarea serii pentru ca inamicii sau
spionii sa nu poate vedea din ce material erau cinstruite zidurile,iar in caz de surpaturi
sau defecte in zid sa nu poate sti locurile slabe sau punctele pe unde ar putea ataca sau
patrunde in oras sau a face o spargere.Zidul in Evul Mediu pentru orase reprezenta un
scut,o arma de protective prin care orasul avea posibilitatea nu doar de a se apara, ci si
de a se dezvolta in interior fara daune sau prejudicii.

Activitatile orasului

Oraul medieval este imaginea locuitorilor si i a activitilor pe care le desfoar


acetia. Populaia aezrilor urbane este difereniat din punct de vedere social,
constituindu-se rapid o categorie a patricienilor; o alta a burghezilor (mici negustori,
funcionari) i clasa de jos, format din mulimea lucrtorilor sau a slujitorilor de tot
felul. Meteugarii (zidari, fierari, dulgheri, mcelari, estori, giuvaeri etc), care
furnizeaz principalele produse necesare vieii urbane, constituie grosul populaiei
oreneti.In oras existau mai multe edificii ce erau principalele,case de locuit,adesea cu
2-3 etaje,dar de cele mai multe ori cu un etaj,tarabele negustorilor si mestesugarilor, si
poate in unele orase doar vreun local de divertisment pentru nobilimea orasului.
Edificiile importante erau de cele mai multe ori primaria,o asa-zisa casa de cultura,
Biserica,desigur,si unele centre de administratie care,de fapt,tot tineau de primarie.
Tarabele negustorilor si ale mestesugarilor puteau fi amplasate in piata,dar si in afara ei,
pe strazi sau mai bine pus la intersectia lor.Femeile se ocupau cu treburile casnice.
Acestea cuprindeau:gatitul,curatenia prin casa,ingrijirea copiilor,tesutul covoarelor,
olaritul,ornamentarea,si deja chiar ingrijirea pamintului daca familia respective il avea.
Copii,la rindul lor,mergeau la scoala bisericeasca,unde invatau doar materii orale,care le
conveneau Bisericii sa fie stiute,cum ar fi citeva rugaciuni,si inchinaciuni si plecaciuni in
fata fetelor Bisericesti si chiar venerarea acestora.Copii nu stiau sa citeasca sau sa scrie.
Doar copii nobililor aveau posibilitatea de a-si face studiile la vreo institutie prestigioasa
de vreun nivel mai inalt sau poate chiar in strainatate la vreo universitatea calificata.
Ziua in oras era mare agitatie,deoarece fiecare cetatean in parte avea munca sa,
indiferent de domeniul in care active.Larma si agitatia ce se producea ii dadea orasului
viata si vitalitate si il facea sa fie productive si la nivel.

Intre secolul al XI-lea si mijlocul secolului al XIV-lea,populatia oraselor a inregistrat o


constanta crestere demografica.Cele mai numeroase asezari urbane erau alcatuite din
citeva mii de locuitori.La inceputul secolului al XIV-lea,pragul de 100 000 de locuitori
era trecut de orase ca Venezia si Milano.Parisul avea 80 000 de locuitori,iar Londra de
aproximativ de 40 000. Orase mari care adaposteau populatie numeroasa se gaseau si
in central si estul Europei:Praga,Cracovia,Novgorod,Vladimir,Kiev etc.. La mijlocul
secolului al XIV-lea,populatia oraselor a avut de suferit ca urmare a calamitatilor
natural,a ciumei si a razboielor,ceea ce a dus la o perioada de regres demografic urban.
n Evul Mediu, pmntul a fost numai un mijloc de existen, ci i un instrument de
stpnire. Domeniul feudal i asigura nobilului att putere economica, prin recolte si
taxe, ct i putere politica. Dac, la nceput, feudele erau acordate numai pe durata ct
vasalul aducea servicii seniorului, mai trziu domeniile puteau fi lsate ca motenire
urmailor. Proprietarul a dobndit dreptul de a strnge dri de la rani, de a-i judeca i
aresta, drept ce nainte aparinuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a bate
moned. Trimiii regelui nu puteau clca pe moiile lor fr nvoirea proprietarului, nici
mcar pentru a urmri un uciga. Seniorii au devenit, astfel, adevrai suverani pe
moiile lor. Suveranitatea, adic puterea suprem care aparinea statului, s-a frmi at
n folosul nobilimii laice i al aezmintelor bisericeti posesoare de feude.

Importanta orasului

Cu criza secolului al III-lea i apoi datorit migraiilor popoarelor germanice, oraele


europene decad, mai ales n Occident,n vreme ce Bizanul reuete s-i pstreze mai
bine vechea reea urban. n pofida unei decderi accentuate, n Occident nu e vorba de
o dispariie total a oraelor n Antichitatea trzie i evul mediu timpuriu. Acestea se
pstreaz mai bine n spaiul italian, unde erau profund nrdcinate i de mult vreme.
Se pstreaz, de asemenea, acele orae care n regatele barbare au funcii religioase i
politice (sunt reedine pentru episcopi sau pentru regi). Dintre sediile episcopale se
disting Roma, vechea capital, dar i alte orae precum Milano, Tours, Sevilla, . a.
Funcii de capitale ale regatelor barbare au jucat Ravenna i Pavia n Italia, Paris,
Orleans, Soissons ori Toulouse n Galia, Toledo n Spania. Ceea ce se atenueaz pn
aproape de dispariie este funcia productiv i comercial a oraului, rolul su de
centru meteugresc i de schimb de mrfuri. Oraele intr ntr-o nou etap a
dezvoltrii lor o dat cu progresul constatat n lumea rural ncepnd din secolele IX-XI.
Creterea produciei agricole permite ntreinerea unor categorii care nu se ocup ele
nsele cu agricultura, precum meteugarii i negustorii. Creterea populaiei, bazat pe
aceast sporire a posibilitilor de a obine mai mult hran, conduce la ntemeierea de
noi aezri i creeaz o cerere de produse meteugreti. O dat cu creterea cantitativ
i calitativ a schimburilor comerciale se constata o revigorare a oraelor n zonele unde
acestea existau deja i crearea unora noi acolo unde lipseau sau erau n numr
insuficient. Nucleele viitoarelor orae pot fi reprezentate de o mnstire sau un castel
feudal care ofer protecie datorit zidurilor lor, sau n cazul cel mai fericit, de un centru
politic i administrativ, care, prin numrul mai mare al celor care locuiesc acolo, ofer
pia de desfacere pentru diferite produse i i atrage s se aeze n apropiere pe feluriii
meteugari i negustori. Se creeaz orae noi n nordul, centrul i rsritul Europei, n
spaiul german, scandinav, slav, maghiar sau romnesc, alturi de care continu s
existe, nviorate, vechile orae mediteraneene. Teritoriul pe care se constituie un ora
are ntotdeauna un stpn, care, dei le acord unele privilegii, tinde s-i asimileze pe
oreni cu locuitorii de pe domeniile feudale rurale. Le stabilete obligaii n munc,
bani i produse, i trateaz dup regulile aplicate n societatea rural, dar care nu se
potrivesc dinamismului ce caracterizeaz oraul.

Glosar
Evul Mediu-perioada cuprinsa intre Antichitate si Epoca Moderna
Acropola-partea cea mai inalta a unui oras,de obicei avind o
fortificatie proprie si unde se gaseau cele mai importante edificii
publice
Agricultura-ramura a economiei,care statea la baza dezvoltarii
oraselor in Evul mediu
Burgenses-burghezi- bourgeois in franceza;burger in germana
Breasla-asociatie de mestesugari de aceeasi profesie
Ghilda-asociatie de negustori de aceeasi meserie
Cetatean-locuitor al uni stat,oras,ce se bucura de drepturi politice
si civile,dar care are si anumite obligatii fata de statul,orasul
respective
Comert(negot)-realizarea a unor schimburi de marfa,de bani,de
produse materiale in anumite puncte strategice,in locurile de
intersectie a cailor comerciale
Etnogeneza-proces de nastere si de formare a unui popor
Zid- element de construcie care mprejmuia orasul in Evul
Mediu

Date cronologice
753 i.Hr.-fondarea Romei
674-677 i 717-asediile Constantinopolului de catre arabi
1040-regele Fernando I (1036 -1065) a eliberat orasul Braga din
minile maurilor
1183-Milano devine ducat,ca rezultat al independenei ctigate
de ctre oraele lombarde prin Pacea de la Constance
1256-1381-Veneia a intrat ntr-un lung conflict cu Genova,ce sa
manifestat prin 3 razboaie
1453-Atena a fost cucerita de Imperiul Otoman i a intrat ntr-o
lung perioad de declin
1517-capturarea orasului Accre de catre otomani

Incheiere

In concluzie,putem constata ca Evul Mediu a fost ca o perioada de inceput pentru unele


orase si de dezvoltare sporita pentru altele.
Mediul urban constituia,in primul rind,un spatiu al libertatii in Evul mediu. El era
vazut,mai ales de catre tarani si sclavi,ca o portita de eliberare si de evadare dintr-o
lume intunecata si complicate intr-o lume buna si cu perspective. Orasul reprezenta un
nou tip de civilizatie-civilizatia urbana. Aceasta s-a manifestat in forme noi de
organizare sociala,politica si economica,in noi valori culturale si artistice. Aceste orase
pline de dinamism au generat profunde mutatii in societate. Ele au contribuit la aparitia
unei noi categorii sociale,burghezia,care se va afirma cu putere in secolele urmatoare si
va determina barajul structurilor societatii medievale. Noua societate oraseneasca era
vazuta ca un motor al diversitatii actiunilor de progresare spre o lume cu totul distincta
fata de cea din Antichitate. Cu toate ca majoritatea oraselor medievale deja aveau un
trecut,o baza,o cultura,un specific din Epoca Antica,ele au reusit sa se manifeste si in
Epoca Medievala,reprezentind importante centre si piete de desfacere. Pe linga toate
aceste minunate orase,in aceasta perioada s-au refacut ori s-au construit din temelie
orase noi,care in scurt timp au ajuns sa fie unele dintre cele mai atractive puncte
strategice si de dezvoltare economica si culturala.
Dupa parerea mea,acele orase medievale,impreuna cu societatea si dezvoltarea ce-o
includeau,reprezentau visul oricarui taran de pe mosia seniorului de a se dezvolta pe
cont propriu si de a fi stapin el insusi pe proprietatea dinsului. Intrarea,stabilirea si
mentinerea in oras erau cel mai greu de realizat,pentru ca daca un taran,sclav,reusea sa
se mentina un an si o zi dupa patrundere in oras,acesta are deja considerat cetateam al
orasului si putea fi vazut ca atare. Orasele medievale sunt foarte deosebite si au o istorie
incredibila,demna de perioada in care au existat si s-au manifestat.