de de

Fig 9.7.Influena modului de conducere a stadiului II

grafitizare asupra duratei acestui stadiu.

Dac dup incheierea studiului I de grafitizare se

execut o rcire accelerat(de exemplu,in aer
ventilat),o parte din carbon nu are timp s ias din
soluie si concentraia austenitei se modific mai
puin(dup traseul VST din figura 9.6);n
plus,austenita astfel subrcita se transform,la rcirea
accelerat,dup digrama sitemului metastabil,adic in
perlit lamelar,obtinndu-se o font maleabil
perlitic.
Vitza de rcire de la sfrsitul stadiului I depinde
de grosimea de perete a pieselor,astfel inct masa de
baz complet perlitic nu se poate obine dect cu
perei subiri(maximum 20-30 mm),rcite in aer.Prin
creterea grosimii pereilor,viteza de rcire scade i o
parte din carbonul dizolvat in austenit,i anume cel
situat in aproprierea cuiburilor de grafit formate in

stadiul I,reuete s difuzeze spre grafitul

preexistent,pe cnd carbonul situat mai departe de
cuiburile de grafit ramne dizolvat in asutenit,astfel
c dup rcirea final se obine o fonta o fonta
maleabil cu masa de baz ferito-perlitic,n care
ferita nconjoar cuiburile de grafit,iar proporia de
ferit este cu att mai mare cu ct peretele este mai
gros.
Microretasurile menionate in paragrafele
precedente se obin n grosimea pieselor,n funcie de
structura iniiala i de modul n care este condus
ciclul de maleabilizare in cele dou stadii.n ceea ce
privete straturile exterioare ale pieselor,aflate in
contact cu mediul din cuptorul de
maleabilizare,procesele de transformare sunt
influenate de natura mediului,respectiv de
interaciunea sa cu suprafaa pieselor.
Dac mediul de inclzire este neutru,procesele de
transformare nu sunt influenate,dar dac mediul este
decarburant,atunci el va influena compoziia chimic
si structura straturilor exterioare pe o adncime cu
att mai mare cu ct potenialul de carbon al
mediului este mai redus,temperatura mai nalt si
durata de meninere mai mare.
Ca mediu neutru de maleabilizare se utilizeaza
exogazul purificat cu compoziia chimic in limitele:
(0,31,0%)CO+(0,51%)H2 +(0,1
0,5)H2O+(0,050,1%)CO2+(9798)N2,care

corespunde unui punct de rou de 25

50C.Maleabilizarea in mediu neutru se aplic att
la obinerea fontei maleabile feritice,ct i a celei
perlitice.
Pentru unele aplicaii industriale se utilizeaza o
font maleabil duplex,care este feritic(moale) in
straturile exterioare si perlic sau feritoperlitic(dur) in miez.O astfel de font este
avantajoas i din punct de vedere al
fabricaiei,doarece se elimina (sau se reduce) stadiul
al II-lea de grafitizare.Ea se mai numete font
maleabil cu inim alba(Fma) i se obine prin
ncalzirea intr-un mediu decarburant.
Cel mai simplu procedeu de obinere a mediului
decarburant const n mpachetarea pieselor in cutii
metalice,mpreuna cu un oxid de fier(prealabil
hematit Fe2O3 ca minereu sau arsur de la
deformarea la cald a pieselor de oel).
Atunci cnd fonta alb este meninut la
temperaturi nalte (peste 930C),carbonul din
cementit arde cu oxigenul din aer,cu formare de
bioxid de carbon:
Fe3C+32023FeO+CO2,
(9.10)
care oxideaz grafitul la oxid de carbon:
CO2+Cgrafit2CO
(9.11)
n absena oxidului de fier,reaciile de mai sus
decurg foarte lent,iar dac spaiul este nchis(cutie) se

ajunge la o stare de echilibru i orice reacie

inceteaz.Dac n cutie exist si oxidul de fier,acesta
reacioneaz cu oxidul de carbon rezultat din reacia
(10.11) i se regenereaz bioxidul de carbon:
3Fe2O3+CO2Fe3O4+CO2,
(9.12)
care oxideaz in continuare grafitul,conform
reaciei(9.11),pn se ajunge la dispariia total a
carbonului din straturile superficiale,iar dac piesele
sunt foarte subiri(sub 8 mm) decarburarea total se
realizeaz in toat grosimea,obinndu-se piese din
ferit far grafit (fier tehnic pur).

Diagrama de echilibru Fe-C-O n prezena atmosferei pure

formate din Ca+CO2.

Analiza mai profund a echilibrului

termodinamic dintre F ,C i O a condus la intocmirea
unei diagrame de echilibru(fig.9.8),care explic mai
correct procesul de decarburare i permite utilizarea
unor atmosfere gazoase corespunztoare acestui
scop.Dei diagrama este strict valabil numai pentru

atmosferele pure COCO2,totui ea este util i

pentru atmosferele diluate de tipul
COCO2N2,intruct cele dou curbe din partea de
sus a diagramei se deplaseaz simultan spre
stnga,pstrndu-i poziiile relative.Din aceast
diagram rezult c oxidarea carbonului se produce
direct prin oxidarea cementitei de ctre bioxidul de
carbon,fr s fie necesar formarea grafitului:
Fe3C+CO2 3Fe+2CO (9.13)
Fe3 +4CO23FeO+5CO(9.14)
Aceste reacii sunt posibile ntr-o atmosfer bogat n
CO,care este regenerat de oxizii din cutie.n
paralel,aceeai atmosfer oxideaz i carbonul
liber(dac acesta exist)precum i pe cel dizolvat in
austenit,conform reaciei(9.11).
Deoarece coninutul de CO este mare(raportul
COCO2>10),atmosfera este puternic reducatoare i
reacia:
FeO+COFe+CO2(9.15)
are loc de la stnga la dreapta cu eliminarea parial
sau total a oxidului format pe suprafaa pieselor.
Aciunea decarburant a gazelor se manifest la
suprafaa pieselor,dar eliminarea carbonului de la
periferie determin o difuzie a atomilor de carbon
dinspre centru spre periferie,ceea ce conduce la
avansarea frontului de decarburare ctre miezul piesei
i formarea unui strat de ferit(iar dac piesa este

subire,decarburarea din toate direciile poate s

transforme toat piesa in ferit).
Tehnologia recoacerii de
maleabilizare.Recoacerea de maleabilizare se
execut n diferite tipuri de cuptoare,dar durata lung
a tratamentului a impus utilizarea preferenial a
cuptoarelor continui(cu vatr rotitoare,tunel cu
vagonete,cu mpingatoare hidraulice n linie sau n
U),dei este posibil i utilizarea cuptoarelor cu vatr
mobil(pentru producii de serie mic).
La cuptoarele moderne este posibil utilizarea
atmosferei neutre,pe cnd la cele de construcie mai
veche se foloeste mpachetarea in cutii cu minereu
sau cu arsur(pentru fonta cu inim alb)sau in
nisip(pentru fonta cu inim neagr).
Temperatura maxim de recoacere in stadiul I se
alege n intervalul 9501000C i depinde de
capacitatea de ncalzire a cuptorului.n acest scop
se poate folosi relaia: