Gregory Corso

Am

25 de ani

Cu-o iubire nebuna fata de Shelley

Chatterton Rimbaud
1;iicu sarantoaca tineretii mele palavrageala
in zbor de la 0 ureche la alta :
URASC BATRINII POETI!
Mai ales batrinii poeti care-1;ii'tagaduie spusele
care consulta alti poeti batrini
care vorbesc de tineretea lor in 1;ioapta,
zicind : ~ am facut chestiile alea pe-atunci
dar asta, fost-a atunci
asta atunci a fost 0, eu i-a1;ilini1;itipe batrini
spunindu-le : - vi-s prieten, ceea ce
ati fost cindva, din nou
yeti fi prin mine .$i-apoi noaptea in singuranta locuintelor lor
le-a1;ismulge limbUe doldol'a de scuze
1;iile-af? fura poeziUe.
In romanef?te de Ion Caraion

Poet Hidnd auto-stop

pe ~osea

Bineinteles c-am incercat Sa-I spun

Dar el ~i-a-ntors capul
fara nici 0 scuza.
I-am spus ca bolta cerului gone~te
soarele
$i el a zimbit~i-a spus :
"La ee-i folose~te asta ?"
1\1asimteam din nou ea un
demon
A~a ea am spus : "Dar oceanul gone~te
pe~tii."
El de data aceea a ris
~i-a spus : "Sa presupunem ea
am infige 0 eap~una
in munte."
Mai apoi am ~tiut ea
razboiul era in toi A$a ca ne-am luptat
El a spus : "Caruta cu mere ca un
inger pe-o coada de mi:ltura
in$faea ~i face tandari
vechii pantofi olandezi".
Eu am spus : "Fulgerul vaizbi patriarhalul stejar
;;i va slobozi aburii !"
518

El a spus : "Strada nebuna fara nume."

Eu am spus: "Veiga!? chel! Veiga!? ehel! Veiga!? ehel !"
El a spus, Innebunind de-a binelea :
"Ma9ini de gatit ! Gaz ! Divan !"
Eu am spus daar ell un zlmbet :
,,$tiu ea Dumnezeu 9i-ar intoaree eapul
dae-a9 sta lini9tit 9i m-a9 glndi."
$i-am terminat,-o prin a ne tapi-n departare,
dU9manind aeruL
In romc:me9tede Ion Caraion.

Lawrence Ferlinghetti
In cele mai grozavegravuri ale lui Goya

In cele mai grozave gravuri ale lui Goya avem impresia ca-i
vedem pe oameni
chiar in momentul cind
~i-au ci~tigat intiia oara titlul
de "omenire suferinda".
Se zvircolesc pe pagina
intr-o adevarata furie a adversitatii.
Ingramaditi de-a valma,
,
gemind printre copii ~i baionete
sub ceruri de ciment
intr-un peisaj abstract, cu arbori explodati,
statui incovoiate, aripi ~i ciocuri de lilied,
spinzuratori fragile,
cadavre, coco~i carnivori toti mon9trii ttrlatori
din ytzlliIl~a 'dezastrului final:
sint intr'::atita de reali, incit iti pare
ca 9i acum exista~aievea.
$i chiar exista. Doar peisajul e schimbat.
Ii vezi 9i-acuma in~irati pe drumuri,
supu~i la caznede catre soldati,
coco~i dementiali 9i mori de vint contrafacute.
Sint tot aceia9i oameni ~
doar mai departe de caminurile lor,
pe ni9te autostrazi de cincizeci de ori,"mai late decit
uUtele,
.
pe-un continent de beton
'
presarat cu placarde duioase
ce ilustreaza iluziile imbecile ale fericirii.
Sint mai putine carute-n peisaj,
dar mai multi oameni infirmi in limuzine colorate,
<)

503

eu placi bizare de metal

~i cu motoare
care devora-America.
In romanei?te de Petre Solomon

Allen Ginsberg
California

Ce ginduri mi-ai inspirat azi noapte, Walt Whitman, dnd

m-am plimbat pe stnlzi 1i'ituralnice pe sub copaci, uitindu-ma
"1aluna p1ini'lin timp ce capu.l ma dui'ea.
[n oboseala mea famelica, tot cautind imagini, am intrat
in magazinu1 de fructe luminat eu neon ~i m-am gindit 111
nesfir1?itele tale pome1nice !
Ce de piersici, 9i cita penumbra! Familii intregi facind
crunpanHuri noaptea! Alei pline de soti ! Neveste printre anana1?i, prunci printre tomate! - 9i tu, ce cautai tu, Garda
Loroa, tu, acolo, linga pepeni ?
Te-am zarit, Walt Whitman, mincau batrin 91 solitar, fara
copii, virindu-ti nasul printre pachetele de carne din frigider
9i uitindu-te 1a baietii de pravalie.
Te-am auzit punindu-le intrebari fiecaruia: Cine-a uds
porcii fatuti felii? Ce pret au bananele? Tu erai, Ingere?
Am ratacit pe urmele tale printre stivele de conserve
scinteietoare, avind eu insruni senzatia ca-s urmarit de un
agent a1 firmei.
Am strabatut impreuna coridoarele deschise, gustind, in
fantezia noastra solitara, cite 0 anghinare 9i alte bunatati congelate, fara sa ne oprim vreodata in fatacasierului.
Ineot:ro, Walt Whitman? Peste 0 ora u9ile se inehid. Incotro arata azi noapte barba ta ?
(lti ating eartea 9i visez despre odiseea ta prin "supermarket", ee absurditate !)
Ne vomplimba oare toata noaptea pe strazile singurateee? Copacii aduna umbra eu runbra, luminile se sting in
case,vom fi amindoi singuri.
Ne vom plimba visind despre pierduta America a iubirii,
ne Vom intoarce spre coliba noastra tacuta, lasind in urma
automobilele albastre ?
521

0, tat a drag, Cll barba sura, batrin 9i soUtar dasdil al

curajului, ce fel de America ai avut sub ochi, l}cind Charon
a-ncetat sa mai visleasca si te-ai dat jos din luntr'ea lui pe-un
mal invaluit de fum, 9i ~i ramas acolo ca
uiti 1<1luntrea ce se mistuia pe apa neagra-a fluviului Lethe?

sr~t~

In romfme9te de Petre Solomon

Urlet de minie

II
Ce sfinx de ci.ment ~i de-aluminiu le-a spart craniile
1?ile-a mincat creieru-ntreg ~i imaginatia?
Moloh! Singunltate! Murdarie! Uritenie! Lazi de gunoi 1?i
dolari de neobtinut! copiitipind sub casa selirii! Flacc'U
hohotind de pUns in armate! mitdni lacrimind in
parcuri!
Moloh! Moloh! Co~marul lui Moloh! Moloh cel fara iubire !
Moloh nebun ! Moloh judecator grav al oamenilor!
Moloh inchisoare dene-nteles!
Moloh temnita fani suflet cu
cap de mort 1?i doua ciolane-ncruci1?ate ~i Congres al
necazurilor! Moloh ale carui cladiri sint pedepse. Moloh
vastul monument de razboi! Moloh guverne buiinace!
Moloh a carui minte-i pur mecanism! Moloh al carul singe-s
banii gheatii! Moloh ale elirui dgete sint zece armate!
Moloh al carui piept este un dinamo canibal! Moloh
a carui ureche-i un mormint fumegind !
Moloh ai carui ochi sint 0 mie de ferestre oarbe! Moloh at
carui zgirie-nori se-nalta pe lungile strazi cani~teinfiniti
lehova! MQlohale carui fabrici viseaza ~i croncane-n
ceata! Moloh co~urile de fum ~i antenele ce-ncununa
or~ele !
Moloh a carui iubire-i nesfl~itul petrol, nesflr1?ita piatra!
Moloh al carui suflet sint bancile ~i electricitatea ! Moloh
a dirui sarckie-i spectrul geniului ! Moloh al carui destin
e un nor de hidrogen asexuat. Moloh al carlii nume e
Mintea!
524

stau singuratic .. Moloh in care eu visez

in ..Moloh! Gagauta in Mol6h! Fara
~ie in Moloh !
pretimpuriu nii-a intrat insuflet!
Moloh in care
eu sint con~tienta fara trup! Moloh care-ntr-atita
m-a-nspaimintat ca a trebuit sa renunt 1a extazul meu
firesc. Molohpe care-l parasesc! Tl'eziti-va.:..n Moloh!
Lumina ce din eel' se revarsa !
Moloh! Moloh! Apartamente roboti! periferii invizibile" /
trezorerii de schelete! eapitale oarbe! industrii demo':'
nice! spectrale natiuni! ospicii invincibile! comptoare
.
de granit! bombe monstruoase !
Ei ~i-aufrint spatele-naltindu-l in slavi peMoloh. Trotuare,
copaci, radiouri, tone! inaltind ora!?ul pin-la Cel;uri care
...
exista ~i ne forfow pretutindeni in jur !
Viziuni! prevestiri! halucinatii! miracole! extazuri! inecate
in riul american !
Visuri ! adoratii! iluminari! religii intreaga-ncatditura
de
vas eu rahat sensibil !
Bre~e! peste riu! bobirnace ~i rastigniri! scufundate in fluviu! Ceruri! Epifanii! Disperari! Zece ani de tipeteanimaliee ~i de sinucideri! Minti! Noi iubiri! Nebuna
in generatie! de-a lungul pietrelor Timpului! urlt!tele
sfinte! $i-au luat ramas bun! A,u sarit de pe-acoperi~ !
spre solitudine! facind semne !,purtind flori! de-a lUngul riului ! in strada!
.
1.

In romfme~te de Ion Caraion

ndaratul realitatii
"

triajdin San Jose

rataceam singuratic
prin fata unei fabrici de cisterne
~i m-a~ezai pe-'o bandi linga
cabina acarului.

o floare zacea-n fin pe

asfaltul ~oselei

groaznica floare din fin

ma gindeamavea un
plapind Iujer negru ~i
ocorola de gclIbui tepi
murdari ca prizilrita cununa
a Iui Iisus, ~i-n mijloc
un smoc de vata minjit, vechi
ca un pamiHuf descleiat
care-a zacut anu-ntreg
pe sub resturile din garaj.
Floare galbena, galbena 9L
floare-a industriei,
de~i 0 ~epoasa, hidafloare,
floare totu-?i,
de forma unui uria.<?,unui galben
Trandafir deschis in gind !
Floarea lumii asta-i.
In romane~te de Ion Caraion