Sunteți pe pagina 1din 2

Literatura pasoptista: Balta-Alba de Vasile Alecsandri -Rezumat -Teme: calatoria

, confruntarea cu noi realitati, decontextualizarea -Tehnici: povestirea n rama,


delegarea perspectivei subiective asupra unui strain (motivul calatorului strain
e des ntlnit n literatura romna de secol XIX), artfici u aplicat din varii motive:
pentru a accentua amalgamul specificului national ro mnesc de mijloc de secol XIX
, dar si pentru a exersa o ironie necenzurata. -Povestire n rama ? necesitatea cr
earii unui cadru initial care sa asigure autent icitate povestii, dar care sa si
ofere un public care sa poata fi interpelat ult erior si astfel sa se motiveze
prezenta oralitatii. De asemenea, atmosfera initi ala, compusa din prieteni adun
ati pe divanuri, la taifas, e un prim semn al spat iului oriental care va fi sur
prins n relatarea francezului, dar si un pretext pen tru atenuarea ironiei (e o a
tmosfera dominata de fumul din ciubuce, deci cetoasa , aproape ireala, avnd la ni
velul povestii propriu-zise corespondente de tipul: i mpresia creata francezului
de Tarile Romne e una de ireal) -Personaj. Un pictor francez (deci un artist) ef
ectueaza prima sa calatorie n Tar ile Romne .De aici etalarea viziunii strainului
asupra spatiului romnesc: 1.o viziune actuala (vezi receptarea romnilor si a Romnie
i astazi): pn-a nu veni n t arile dumneavoastra, nici nu prepuneam ca se afla n Evr
opa o Moldavie si o Valahi a. 2.perceptia asupra romnilor: pozitiva. Oameni vesel
i, glumeti (vezi glumele facut e pe seama francezului, aluzia la canibalism), da
r si salbatici / primitivi n ace lasi timp, impresia de salbaticie pastrndu-se si
la nivelul impresiilor asupra sp atiului sau a locuintelor, cu forme bizare. 3.a
steptarile strainului sunt exclusiv negative, din necunostinta de cauza. Fran ce
zul se asteapta la feare primejdioase si la cete de hoti. Asteptarile sunt dej u
cate de aparitia unui conational, consulul francez din Braila, care, ospitalier
, ca toti romnii (desi naturalizat), l informeaza despre popularitatea statiunii B
alta-Alba. 4.realitatea nu confirma deloc asteptarile strainului: n loc de malpo
st sau de di ligenta, o cutioara plina de fn, pe patru roti de lemn cu schitile s
tricate. Imag ini plastice, ironizante. 5.o viziune n care predomina balcanismul
/ amalgamul / caracterul pestrit al spat iului geografic si al oamenilor: ameste
cul acela de umbra si de lumina, care da lucrurilor o privire fantastica, ma fac
ura sa ma cred n alta lume. Profund decont extualizat, vizitatorul se simte zdrun
cinat, ca o naluca, efectul decontextualiz arii fiind chiar nstrainarea de sine (
de cnd pusesem piciorul pe pamntul Valahiei, m i pierdusem de tot simtul ideilor) a
stfel ca regasirea unor compatrioti (cei tre i tineri francezi ntlniti la Balta-Al
ba), anuleaza efectele unui spatiu rudimentar , primitiv si pustiiu ca acesta. I
mpresia finala trece nsa peste atribute precum salbatic, pustiu, primitiv, si se
va axa pe contrastele existente n spatiul romnes c. Francezul descopera o lume sup
rapopulata de amalgamuri, o lume nedisociata, n fata careia nu poate dect sa-si re
cunoasca nfrngerea datorata nentelegerii: ce revol utie s-au facut n crierii mei. Ne
obisnuit cu realitati pestrite, strainul asista la toate ca la un spectacol (ramn
e un strain) ireal, o fantasmagorie nepriceputa. Realitatea romneasca i pare a fi
una dintre cele mai originale, tocmai datorita f unctionarii ei pe contraste: Pe
de o parte, ticalosia sa pitoreasca, pe de alta parte luxul echipajelor ce aler
ga pe malul baltii , un teritoriu asemanat cu Babel ul, cu Babilonia sau Ninive,
mparatia contrastelor celor mai originale. Spatiul r omnesc e unul hibrid, imposi
bil de clasat, un spatiu care produce mirare. -Oralitatea. Discursul francezului
pare o adaptare a unui jurnal de calatorie. A lecsandri integreaza principiile
lui Kogalniceanu, astfel ca valorifica sursa po pulara, folclorica, si la nivelu
l limbajului. Oralitatea e cauzata de forma disc ursului n rama. Exemple: Cnd acol
e, ce sa vezi?, Ce putea fi acel zgomot?, nchipuit i-va, domnilor, pozitia mea, C
asele ardea? Sau o banda de salbatici dusmani dase ra navala n sat? Personajul fi
e apostrofeaza publicul, fie practica un joc de rol , sugernd publicului sa adopt
e propria lui ipostaza.